\id MRK Cakchiquel de Santa Maria de Jesus NT [cki] (Colombia) -2010 bd. \h SAN MARCOS \toc1 Ri rucaslien ri Jesucristo ri xutzibaj can San Marcos \toc2 Marcos (Mr.) \mt Ri rucaslien ri Jesucristo ri xutzibaj can San Marcos \ip Ri xtziban va evangelio va, ja ri Marcos. Chupan va libro va nuej chi antok ri Kajaf Jesús xarutijuoj ri vinak riquin ri ruchabal ri Dios, xucut chi jaja can Dios-ve y chi co paro nojiel, y chi can co ru-poder pa quive ri itziel tak espíritus. Y nuej je chi ri Jesús xaruon quiy roch milagros y xuon je perdonar ri qui-pecados ri vinak. \ip Chupan va libro va nuej chi ri Kajaf Jesús quiy mul xuej chirij jaja mismo y xucusaj va tzij va: “Ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol”. Y riquin ri quire xuej, xucut-ri chi jaja ri en-pa ruma ri Dios chi nipa (Daniel 7:13; Apocalipsis~14:14). \ip Chupan va libro va nuej je chi ri Jesús xpa chi ncaruon servir ri vinak, y xuya je rutzij chi xquimisas richin chi ncarucol ri vinak pa ruka ri pecado (Marcos~10:45). \io Ri capítulo 1:1-8 nuej ri samaj ri xuon ri Juan el Bautista. \io Ri capítulo 1:9-13 nuej antok ri Jesús xan bautizar y antok xan tentar ruma ri Satanás. \io Ri capítulo 1:14–10:52 nuej antok ri Jesús xutzom rusamaj Galilea; xutzom rubanic chi ncarutijuoj ri vinak riquin ri ruchabal ri Dios; xaruon sanar ri ncayavaj; xaralasaj itziel tak espíritus quiquin ri vinak; y antok xarucha ri i-doce (cabalajuj) ru-apóstoles. Nuej je ri rusamaj ri Jesús antok xiel-el Galilea; antok xatzuk iquiy vinak; y antok xin paro ri mar. \io Ri capítulo 11:1–14:72 nuej ri chica xaruon ri Jesús chupan ri ruquisbal semana ri rucaslien ri choch-ulief. Chupan ri semana re, ri Jesús xuej yan ri chica xcabanataj chupan ri ruquisbal tak kij richin ri roch-ulief y antok xtalka-ka ri ru-reino ri Dios. Nuej je antok ri Jesús xtzam y xucuax chiquivach ri autoridades quichin ri israelitas. \io Y ri capítulo 15:1–16:20 nuej antok xquimisas ri Jesús, antok xcasos-el chiquicajol ri quiminaki, antok xucut-ri chiquivach ri ru-discípulos y antok xuej je chi nicatzin chi ncaquitijuoj ri vinak richin chi ncauoc je ru-discípulos. \c 1 \s Ri Juan el Bautista nutzijuoj ri ruchabal ri Dios \r (Mt. 3:1-12; Lc. 3:1-9, 15-17; Jn. 1:19-28) \p \v 1 Quire xtiquir-pa ri evangelio richin ri Jesucristo ri Rucajuol ri Dios. \p \v 2 Ri profeta Isaías rutziban can ri xex cha ruma ri Dios. Quire nuej: \q Inre xtintak jun ache naay chavach, \q chi nuchojmij ri abiey chavach.\x + \xo 1:2 \xt Mal. 3:1.\x* \q \v 3 Ri ache re xticujie chupan jun lugar desierto, y jaja xturak ca ruchi chi xtuej chica ri vinak ri xcabaka riquin: \q Tichojmij-apa rubiey ri Ajaf, \q y can choj tibana cha.\x + \xo 1:3 \xt Is. 40:3.\x* \m Quire nuej ri tziban can. \p \v 4 Ri ache ri xtak-pa, ja ri Juan el Bautista. Y jaja ncaruon bautizar ri vinak chupan jun lugar desierto. Y nuej chica ri vinak ri ncabaka riquin chi titzalaj-pa cánima riquin ri Dios y tiquibana ri nrajo ri Dios y tiquibana bautizar-qui, chi quire nian perdonar ri qui-pecados ruma ri Dios. \v 5 Y ri vinak ri ncabaka riquin, can iquiy. Ico ri i-patanak Jerusalén, y ico ri i-patanak nicaj chic tanamet richin ri Judea, y jaja ncaruon bautizar chire chupan ri río Jordán. Y niquiej ca ri qui-pecados ri i-quibanun-pa. \p \v 6 Ri rutziak ri Juan el Bautista banun cha ruve camello, y jutzit tzun rucusan chi ruximuon rupan.\x + \xo 1:6 \xt 2R. 1:8.\x* Y ri ruti, ja ri sac y ri cab ri niril pa tak kayis. \v 7 Ri Juan nuej chica ri vinak: Co Jun ri xtipa chuvij inre ri nixta nucul chi inre nquiluquie-ka chi niquir ri ximbal-roch ri ruxajab, ruma jaja co nojiel poder riquin que chinoch inre. \v 8 Inre, ya ri nicusaj chi nquixan bautizar. Pero ri Jun ri xtipa, xquixruon bautizar riquin ri Espíritu Santo. \s Antok xan bautizar ri Jesús \r (Mt. 3:13-17; Lc. 3:21-22) \p \v 9 Ja tiempo re antok ri Jesús alanak-pa pa tanamet Nazaret ri co Galilea y xalka riquin ri Juan. Y jaja xan bautizar ruma ri Juan chupan ri río Jordán. \v 10 Y antok ri Jesús xiel-pa chupan ri ya, xutzat chi xjakataj ri rocaj, y ri Espíritu Santo nika-pa inchel jun paluomix; y choj xka-pa paro jaja. \v 11 Y jare antok co Jun ri xcho-pa chicaj y xuej: Atre ri at Nucajuol; altíra ncanvajo y niquicuot vánima aviquin.\x + \xo 1:11 \xt Is. 42:1; Mt. 12:18; 17:5; Mr. 9:7; Lc. 9:35.\x* Quire ri xuej-pa. \s Antok xan tentar ri Jesús \r (Mt. 4:1-11; Lc. 4:1-13) \p \v 12 Y ri Jesús xan cha ruma ri Espíritu Santo chi xa chupan jun lugar desierto. \v 13 Y chire chupan ri lugar desierto xcujie-ve, pache joc cuxuniel tak chicop ico. Chire xcujie-ve cuarenta kij. Y antok co chire, ri Satanás xuon tentar. Y ri ángeles xquian servir ri Jesús. \s Antok ri Jesús xutzom rusamaj \r (Mt. 4:12-17; Lc. 4:14-15) \p \v 14 Co chic ri Juan el Bautista pa cárcel antok ri Jesús xtzalaj chic Galilea. Ri Jesús nutzijuoj ri evangelio ri nicho chirij ri ru-reino ri Dios, \v 15 y nuej: Vacame ca, ja xalka ri tiempo ri ruen ri Dios; xa cierca chic co-ve-pa ri ru-reino.\x + \xo 1:15 \xt Dn. 2:44.\x* Titzalaj-pa ivánima riquin ri Dios y tibana ri nrajo jaja\x + \xo 1:15 \xt Mt. 3:2.\x* y tinimaj ri evangelio, ncha chica. \s Ri Jesús ncarayuoj icaje achia i-tzamoy-car \r (Mt. 4:18-22; Lc. 5:1-11) \p \v 16 Y jun kij antok ri Jesús banak chuchi ri mar Galilea, xarutzat icaye achia ri quichak-quinimal-qui; jun ja ri Simón y ri jun chic ja ri Andrés; ijeje i-tzamoy-car, mare niquiya-ka ri quiyal chupan ri ya. \v 17 Y ri Jesús xcho-apa chica ri icaye achia re y xuej chica: Jo viquin, y xtincut chivach chel nquicanuj vinak chi nquinquinimaj. \p \v 18 Ri icaye achia re, ja xquiya can ri quiyal y xaa riquin ri Jesús. \p \v 19 Y ca juba oc cain, ri Jesús xarutzat chic icaye ri quichak-quinimal-qui je, ja ri Jacobo y ri Juan, ri i-rucajuol ri Zebedeo. Ijeje ico chupan ri barco niquicajuoj ri yal richin niquitzom car. \v 20 Y xpa ri Jesús xarayuoj chi ncaa riquin. Y ri Jacobo y ri Juan xquiya can ri quitata Zebedeo quiquin ri muosa chupan ri barco, y xaa riquin. \s Jun ache co jun itziel espíritu riquin \r (Lc. 4:31-37) \p \v 21 Ri Jesús y ri i-banak riquin xalka pa tanamet Capernaum. Y antok nalka ri kij richin uxlanien, ri Jesús nia pa sinagoga. Jaja chire nucut ri ruchabal ri Dios chiquivach ri vinak. \v 22 Y ri xacaxan richin, can xachapataj ruma ri tzij ri xcaxaj, ruma antok ncarutijuoj, can kalaj chi can co autoridad pa ruka y man inchel ta ri achia escribas.\x + \xo 1:22 \xt Mt. 7:28-29; Lc. 4:32.\x* \v 23 Y chire chupan ri sinagoga, co-apa jun ache ri co jun itziel espíritu riquin. Y ri itziel espíritu ri co riquin ri ache, can xsiquin, \v 24 y xuej cha ri Jesús: ¿Chica navajo chika, atre Jesús aj-Nazaret? ¿Xapa chi nkojaquis? Inre vatan chica atre, chi at Santo richin ri Dios, xcha cha. \p \v 25 Pero ri Jesús xucholij ri itziel espíritu: ¡Man chic cacho y catiel-el riquin ri ache! \p \v 26 Y ri itziel espíritu xuquiyica-can ri ru-cuerpo ri ache, y nisiquin antok xiel-el riquin. \v 27 Y ri vinak ri quimaluon-qui chire, can xachapataj antok xquitzat ri xuon ri Jesús, y niquiej ca chiquivach: ¿Chica ca va? Ruma ri nucut jaja can cacac. Antok nicho, can riquin autoridad, y ri itziel tak espíritus can niquinimaj rutzij, ncacha ri vinak chiquivach. \p \v 28 Y chanin xa rutzijoxic ri Jesús ri pa tak tanamet ri ico cierca ri Galilea. \s Ri Jesús nuon sanar ri rujitie ri Simón Pedro \r (Mt. 8:14-15; Lc. 4:38-39) \p \v 29 Antok ri Jesús, ri Jacobo y ri Juan xaiel-pa chupan ri sinagoga, xalka chicachuoch ri Simón y ri Andrés. \v 30 Pero antok xalka, xex cha ri Jesús chi ri rujitie ri Simón catzol choch ruchat, ruma co catan chirij. \v 31 Y ri Jesús xjiel-apa riquin ri niyavaj, xutzom ruka y xupilisaj. Y joc quire xuon cha, ja xquis-el ri catan chirij. Y ri ixok re xarutzuk ri Jesús y ri i-banak riquin. \s Iquiy ncaan sanar antok ya xka-ka ri kij \r (Mt. 8:16-17; Lc. 4:40-41) \p \v 32 Antok ya xka-ka ri kij\x + \xo 1:32 \xt Chiquivach ri israelitas, nitzucutaj jun chic kij después antok nika-ka ri kij.\x* y xcoka-ka, ri vinak ri ico ncayavaj quiquin xaquicam-pa choch ri Jesús. Ri ncayavaj re, diferente roch yabil ri ntuoc chica y ico je ri co itziel tak espíritus quiquin. \v 33 Y juba ma quinojiel ri vinak ri ico chupan ri jun tanamet re ri xquimol-qui chuchi ri jay pache co-ve ri Jesús. \v 34 Y xaruon sanar iquiy ri ncayavaj, ri diferente roch yabil ri ntuoc chica. Y xaralasaj-el iquiy itziel tak espíritus ri ico quiquin ri vinak. Ri Jesús man xuya ta permiso chica ri itziel tak espíritus chi xacho, ruma catan chica jaja. \s Ri Jesús nia nojiel tanamet ri ico chupan ri Galilea chi nutzijuoj ri ruchabal ri Dios \r (Lc. 4:42-44) \p \v 35 Cumaj yan, can ca kakun, ri Jesús xiel-el pa tanamet y xa chupan jun lugar pache man jun vinak chi xbarubana orar. \v 36 Y ri Simón y ri ico riquin xaa chi xiquicanuj ri Jesús. \v 37 Y antok xquil, xquiej cha: Quinojiel ri vinak ncatquicanuj, xacha cha. \p \v 38 Y jaja xuej chica: Jo nicaj chic tanamet ri ico cierca, chi nitzijuoj je ri ruchabal ri Dios chire, ruma richin re xipa, xcha ri Jesús. \p \v 39 Y jaja nutzijuoj ri ruchabal ri Dios pa tak sinagogas chupan nojiel ri Galilea. Y can xaralasaj-el ri itziel tak espíritus ri ico quiquin ri vinak.\x + \xo 1:39 \xt Mt. 4:23; 9:35.\x* \s Ri Jesús nuon sanar jun ache ri co ri yabil lepra chirij \r (Mt. 8:1-4; Lc. 5:12-16) \p \v 40 Xalka riquin ri Jesús jun ache niyavaj riquin ri yabil lepra, ja xxuquie-ka choch y nucutuj favor xuej cha: Xa navajo, co chel nquinaan sanar. \p \v 41 Y ri Jesús xujoyovaj roch ri ache re; xuyuk-apa ri ruka y xutzom-apa y xuej cha: Nivajo chi ncacachoj. Tiquis-el ri yabil re chavij, xcha cha. \v 42 Y can joc quire xuej ri Jesús, ri yabil lepra ri co chirij ri ache xquis-el y xcachoj ri ache. \v 43 Entonces ri Jesús xuej cha ri ache chi tia, pero xuon mandar cha ri chica nicatzin chi nuon. \v 44 Ri Jesús xuej cha: Man tatzijuoj chica ri vinak ri xbanataj aviquin, choj cain, acutu-avi choch ri sacerdote, y taya ri nuej chupan ri ru-ley ri Moisés,\x + \xo 1:44 \xt Lv. 14:1-32.\x* chi quire nikalajin chiquivach chi at otz chic vacame, xcha-el cha. \p \v 45 Pero ri ache can joc xuya can ri Jesús, xutzom rutzijoxic ri xbanataj riquin jaja. Y rumare ri Jesús chanin xiel rutzijoxic, y man nitiquir ta chic ca ntuoc-apa ri pa tak tanamet ri pache nalka-ve, ruma can iquiy vinak ri ncaculu-apa richin. Y rumare ri Jesús nicujie juviera ri tanamet. Y ri vinak ri ncalka riquin, can nojiel lugar ncapa-ve. \c 2 \s Ri Jesús nuon sanar jun ache paralítico \r (Mt. 9:1-8; Lc. 5:17-26) \p \v 1 Ya takax jun jane (jaro) kij, ri Jesús xtzalaj-pa pa tanamet Capernaum, y ri vinak xcaxaj chi jaja co chupan jun jay chire pa tanamet. \v 2 Ri vinak chanin ca xquimol-apa-qui pache co-ve ri Jesús. Rumare ri jay can man ncaruon ta chic, ni ri chuchi. Y ri Jesús nutzijuoj ri ruchabal ri Dios chiquivach. \v 3 Jare antok ico nicaj chic xalka; quicamun-pa jun ache ri paralítico ru-cuerpo. Icaje i-talayuon-pa richin. \v 4 Pero ijeje xa man xatiquir ta xabaka pache co-ve ri Jesús, ruma iquiy ri vinak quimaluon-qui chire. Mare xquican-el juba ruve ri jay ri pache co-ve ri Jesús, y xquikasaj-ka ri camilla ri co ri ache ri paralítico ru-cuerpo choch. \v 5 Y antok ri Jesús xutzat chi ri achia ri i-camayuon-pa quicukuban quicux riquin, ja xuej cha ri ache ri paralítico ru-cuerpo: Valcual, ri a-pecados xaan perdonar. \p \v 6 Y chire i-tzuyul-apa nicaj achia escribas. Ijeje xquiej-ka pa cánima: \v 7 ¿Karruma nuej quire va ache va? Can nuon chi jaja ri Dios, ruma joc ri Dios nibano perdonar pecados, ncacha. \v 8 Y ri Jesús can ratan ri chica niquiej pa tak cánima ri achia re, mare xuej chica: ¿Karruma quire ntiej pa tak ivánima? \v 9 ¿Chica ri más fácil, niej cha ri ache paralítico: Ri a-pecados nian perdonar, o niej cha: Capalaj, tavucuaj ri a-camilla y cain? \v 10 Vacame ca, chi ntivatamaj chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol can co poder riquin chi nuon perdonar pecados, (jare antok ri Jesús xuej cha ri ache paralítico): \v 11 Chava atre niej: Capalaj, tavucuaj ri a-camilla y cain chavachuoch, xcha cha. \p \v 12 Y ri ache ja xpalaj chanin, xucol-el ri ru-camilla, y xiel-el chiquicajol ri quimaluon-qui chire. Y ri vinak can xachapataj, y xquiya rukij ri Dios y xquiej: Man jun bay katzatuon chi quire nibanataj, xacha. \s Antok xayox ri Leví (Mateo) \r (Mt. 9:9-13; Lc. 5:27-32) \p \v 13 Y ri Jesús xa chic jun bay chuchi ri mar y altíra iquiy vinak ri xalka riquin, y jaja ncarutijuoj riquin ri ruchabal ri Dios. \v 14 Y antok jaja nakax, xutzat ri Leví, ri rucajuol ri Alfeo. Ri ache re tzuyul choch jun chacat chi numol ri impuestos ri ncatuoj can. Y ri Jesús xuej cha: Jo viquin. Y jaja xpalaj-pa ri pache tzuyul-ve y xa riquin ri Jesús. \p \v 15 Y antok ri Jesús co chirij ri mesa pa rachuoch ri Leví, iquiy ri maloy-impuestos y nicaj chic vinak ri niex aj-banoy-pecado chica ico-apa chirij ri mesa, junan riquin ri Jesús y ri ru-discípulos. Ruma can iquiy ri i-banak chirij ri Jesús. \v 16 Y antok ri achia escribas y ri achia fariseos xquitzat chi ri Jesús niva quiquin ri maloy-impuestos y quiquin ri vinak ri aj-banoy-pecado niex chica, xquiej chica ri ru-discípulos: ¿Karruma jaja niva quiquin ri maloy-impuestos y quiquin ri vinak ri aj-banoy-pecado niex chica? xacha. \p \v 17 Antok ri Jesús xraxaj ri niquiej ri achia re, xuej chica: Ri man ncayavaj ta man nicatzin ta jun doctor chica, xa ja ri ncayavaj. Inre man xipa ta chi ncanvayuoj ri choj quicaslien choch ri Dios, xa ja ri co qui-pecados, xcha chica. \s Ico ri ncacutun chirij ri ayuno \r (Mt. 9:14-17; Lc. 5:33-39) \p \v 18 Ri ru-discípulos ri Juan el Bautista y ri qui-discípulos ri achia fariseos niquian ayuno. Y rumare xalka riquin ri Jesús y xquiej cha: Ojre ri oj ru-discípulos ri Juan el Bautista y oj qui-discípulos ri achia fariseos nakaan ayuno. ¿Karruma ri a-discípulos atre man quire ta niquian? xacha cha. \p \v 19 Y ri Jesús xuej chica: ¿Acaso otz came chi niquian ayuno ri i-banun invitar pa jun culubic antok xa ca co ri ala ri xculie chiquicajol? Antok xa ca co ri ala ri xculie chiquicajol, manak chel niquian ayuno. \v 20 Pero xtalka ri kij antok ri ala re xtalasas-el chiquicajol, cajare xtiquian ayuno. \p \v 21 Man jun nucusaj jun cojobal cacac chi nucojobiej jun tziak ri xa tziak chic. Ruma ri cojobal cacac nucol-ri y nujic ri tziak ri xa tziak chic y más nikachitaj-ka. \v 22 Y man jun niyon cacac vino chupan jun tzun yacbal-ya ri xa tziak chic. Ruma xa quire nian cha, ri tzun xa man nuyuk ta chic ri; ri tzun xa nikachitaj y ja niquis-el ri vino chupan. Y ri tzun je man jun chic xticatzin-ve. Pero chupan jun cacac tzun yacbal-ya, otz niyaquie cacac vino. Quire xuej ri Jesús. \s Ri discípulos ncaquichup ruve ri trigo chupan jun kij richin uxlanien \r (Mt. 12:1-8; Lc. 6:1-5) \p \v 23 Chupan jun kij richin uxlanien, ri Jesús y ri ru-discípulos ncakax chupan jun ulief ri ticuon trigo choch. Y ri discípulos mientras ncain, ncaquichup-el ruve ri trigo.\x + \xo 2:23 \xt Dt. 23:25.\x* \v 24 Rumare ri achia fariseos xquiej cha ri Jesús: Catzata la a-discípulos. ¿Karruma ncasamaj chupan ri kij richin uxlanien? Re xajan, xacha. \p \v 25 Pero ri Jesús xuej chica: ¿Man jun came bay ibanun leer ri tziban can chirij ri xuon ri David y ri i-rachil chupan ri ojier can tiempo antok xnem-pa quipan? \v 26 Ri David xuoc pa rachuoch ri Dios chi xirucanuj ri chica nutej. Y ri sacerdote ri más co rukij chupan ri tiempo re ja ri Abiatar. Y can ja ri sagrada simíta ri xbayox-pa cha.\x + \xo 2:25-26 \xt 1S. 21:1-6.\x* Y ri simíta re man joc ta ri David ri xcuxu, xa can xuya je chica ri i-banak riquin. Pero man pecado ta ri xquian, mesque ri simíta re joc ri sacerdotes ri ncacuxu.\x + \xo 2:26 \xt Lv. 24:9.\x* \p \v 27 Y xuej je chica: Ri Dios cuma ri vinak xuon can ri kij richin uxlanien; y man ruma ta ri kij richin uxlanien xaruon ri vinak. \v 28 Rumare vacame tivatamaj chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, Rajaf ri kij richin uxlanien. \c 3 \s Jun ache chakej jun ruka \r (Mt. 12:9-14; Lc. 6:6-11) \p \v 1 Y ri Jesús xuoc chic jun bay ri pa sinagoga, y chiquicajol ri vinak ri quimaluon-qui, co jun ache chakej jun ruka. \v 2 Pero ico ri joc niquitzat-apa ri Jesús y quiyoien chi xa xtuon sanar ri ache, chi quire niquian acusar chi xsamaj chupan jun kij richin uxlanien. \v 3 Pero ri Jesús xuej cha ri ache chakej ri ruka: Capalaj y capiie pa nicaj, xcha cha. \p \v 4 Y ri Jesús xuej chica ri vinak ri ico chire: ¿Chica ri más otz nian chupan jun kij richin uxlanien, ja ri otz o ja ri man otz ta? ¿Ri nicuol jun vinak choch ri camic o niquimisas? xcha chica. Pero quinojiel man jun tzij ri xquiej. \p \v 5 Y ri Jesús xarucayiej ri quimaluon-qui chire, xpa rayoval y xbisuon-ka, ruma xutzat chi cof quibanun cha ri cánima y man nicajo ta niquinimaj. Después xuej cha ri ache ri chakej jun ruka: Tayuku la aka. Y ri ache xuyuk ri ruka, y ja otz xuon ri ruka. \p \v 6 Y ri achia fariseos xaiel chire chi xbaquimalo-qui quiquin ri i-ruvinak ri rey Herodes, chi niquian pensar ri chica niquian cha ri Jesús, ruma nicajo niquiquimisaj. \s Iquiy vinak ri ncacanun richin ri Jesús chuchi ri mar \p \v 7 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xaa chuchi ri mar y chirij ri Jesús xaa iquiy vinak aj-chire Galilea. Y nicaj ri xapa Judea, \v 8 ri Jerusalén, ri Idumea, ri jucan chic ruchi ri río Jordán, y cierca ri caye tanamet ri Tiro y ri Sidón. Can quinojiel ri vinak ri xalka riquin ri Jesús, xapa ruma caxan ri milagros ri ncaruon. Can iquiy ri vinak ri xalka. \v 9 Y ruma iquiy ri vinak ncalka riquin, ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos chi tiquiya-pa jun chiti barco cierca, chi quire xa ri vinak xtiquipitz, ntuoc chupan ri chiti barco. \v 10 Ri Jesús can iquiy ri xaruon sanar. Rumare ri ncayavaj quimaluon-qui chirij, y niquitej quikij chi niquitzom-apa. \v 11 Y ri itziel tak espíritus antok niquitzat ri Jesús, ncaxuquie choch y can riquin quichuka ncacho y niquiej: Atre ri Rucajuol ri Dios, ncacha. \p \v 12 Pero ri Jesús ncarucholij altíra chi man tiquitzijuoj chi chica jaja. \s Antok ri Jesús xarucha ri doce (cabalajuj) apóstoles \r (Mt. 10:1-4; Lc. 6:12-16) \p \v 13 Ri Jesús xjotie-el paro jun juyu y xarayuoj-el ri xarajo jaja chi xarucuaj y ijeje xaa riquin. \v 14 I-doce (cabalajuj) ri xarucha chi ncacujie riquin y chi ncarutak-el chi niquitzijuoj ri ruchabal ri Dios. \v 15 Y can xuya poder chica chi ncaquian sanar ri ncayavaj y chi ncaquilasaj itziel tak espíritus. \v 16 Ri i-doce (cabalajuj) ri xarucha ri Jesús, ja ri Simón ri xuej Pedro cha, \v 17 ri Jacobo y ri Juan ri i-rucajuol ri Zebedeo, ri xuej je Boanerges chica; ri tzij Boanerges ntiel: I-ralcual ráya. \v 18 Ri Andrés, ri Felipe, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri rucajuol ri Alfeo, ri Tadeo, ri Simón ri co quiquin ri achia ri niex cananistas chica, \v 19 y ri Judas Iscariote ri xjacho richin ri Jesús. Ri Jesús y ri xarucha xaa chupan jun jay. \s Ri vinak ncacho itziel chirij ri Espíritu Santo \r (Mt. 12:22-32; Lc. 11:14-23) \p \v 20 Y ruma altíra iquiy vinak ri xquimol-qui jun chic bay, ri Jesús y ri ru-discípulos manak chel xava. \v 21 Y antok ri rachalal ri Jesús xquinaiej nojiel re, ja xalka chi nalquima, ruma ijeje xquian pensar chi ri Jesús xuon-ka chuj. \p \v 22 Pero ri achia escribas ri i-patanak pa tanamet Jerusalén, niquitzijuoj chiquivach chi ri Jesús co ri Beelzebú riquin, ri quijaval ri itziel tak espíritus y niquiej chi jare ri nibano cha chi nitiquir ncaralasaj ri itziel tak espíritus.\x + \xo 3:22 \xt Mt. 9:34; 10:25.\x* \p \v 23 Y rumare ri Jesús xarayuoj chi xajiel-apa riquin y xutzijuoj jun parábola (cambal-tzij) chiquivach, y quire xuej chica: ¿Chel re chi ja mismo ri Satanás ncaralasaj-el ri rusamajiel? \v 24 Ruma xa ri vinak richin jun reino caye grupo niquian-ka, nipa ayoval chiquicajol y ri reino re xa nitzak. \v 25 Y quire je chupan jun jay, xa caye grupo niquian-ka, nipa ayoval chiquicajol y ri jay re xa niquis. \v 26 Y xa ri Satanás nuon-ka ayoval quiquin ri i-rusamajiel, xa nipalaj chirij jaja mismo. Ruma xa quire nuon, ruyuon nicujie can y chanin nitzak. \p \v 27 Y xa co jun ri nrajo nuon alak pa rachuoch jun ache ri altíra ruchuka, naay nuxim, cajare co chel nucanuj-el nojiel ri nrajo nucuaj. \p \v 28 Y can ketzij ca ri niej chiva, chi xa chica-na pecados niquian ri vinak choch ri ulief, ca ncaan perdonar. Hasta ri itziel ncacho chirij ri Dios, ca ncaan perdonar. \v 29 Pero ri itziel nicho chirij ri Espíritu Santo, man nian ta perdonar\x + \xo 3:29 \xt Lc. 12:10.\x* sino que xtian castigar richin nojiel tiempo. \p \v 30 Ri Jesús quire xuej chica ri achia escribas, ruma ijeje niquiej chirij jaja chi co itziel espíritu riquin. \s Ri rutie y ri i-ruchak ri Jesús \r (Mt. 12:46-50; Lc. 8:19-21) \p \v 31 Y ri rutie y ri i-ruchak ri Jesús xapa ca pache co-ve jaja. Pero xa juviera xacujie-ve. Xa xquitak royoxic chi nicajo ncacho cha. \v 32 Y ri vinak ri i-tzuyul riquin ri Jesús xquiej-apa cha: Ri atie y ri achak ico juviera y ncatquicanuj. \p \v 33 Pero ri Jesús xuej: ¿Chica ri ntie y ri nchak? \p \v 34 Y xarucayiej quinojiel ri i-tzuyul riquin y xuej chica: Jare ri ntie y ri nchak. \v 35 Ruma quinojiel ri ncabano ri nrajo ri Dios, jare ri ntie, ri vana y ri nchak, xcha ri Jesús. \c 4 \s Ri parábola (cambal-tzij) chirij ri aj-ticoniel \r (Mt. 13:1-23; Lc. 8:4-15) \p \v 1 Y ri Jesús xa chic chuchi ri mar y jaja ncarutijuoj ri vinak riquin ri ruchabal ri Dios. Y iquiy vinak ri xquimol-apa-qui riquin. Rumare jaja xuoc chupan jun barco ri co paro ri mar y xtzuye-ka chupan.\x + \xo 4:1 \xt Lc. 5:1-3.\x* Y pan ulief chuchi ri mar ico ri vinak. \v 2 Y jaja quiy kax xucut chiquivach ruyuon riquin parábolas (cambal-tzij). Jaja xuej chica: \v 3 Tivaxaj jaal ri xtinej chiva: Co jun ache ri xa chi xbaruquiraj ijatz. \v 4 Y antok ri ache nuquiraj ri ijatz, co ijatz xaka pa bay. Y xapa ri chicop ri co quixic, xquimol-el ri ijatz. \v 5 Nicaj chic ijatz xaka chiquicajol abaj y chire xa man quiy ta ulief co, rumare chanin xaiel-pa ruma man pin ta ri ulief. \v 6 Pero antok xpa ruchuka ri kij, xayamayo-ka, y ruma man naj ta banak-ka ri quixie, mare xachakej-ka chanin. \v 7 Y nicaj chic ijatz xaka chiquicajol tak quix. Y antok xaiel-pa, junan xaquiy quiquin ri quix, y xajiek chiquicajol ri quix y man jun quivach xcujie. \v 8 Pero nicaj chic ijatz xaka pan utzulaj ulief y jaal xquiya quivach, ruma xaiel-pa ri ticuon can y xaquiy jaal; co ri xquiya a treinta quivach, co ri xquiya a sesenta y co ri xquiya a cien quivach. \p \v 9 Ri Jesús xuej je: Ri co ruxiquin chi nraxaj, can tiraxaj ri xinej, xcha chica. \p \v 10 Y antok ri Jesús y ri i-doce (cabalajuj) ru-discípulos quiyuon xacujie can quiquin ri nicaj vinak, xquicutuj cha chirij ri chica nrajo nuej ri parábola (cambal-tzij). \v 11 Y jaja xuej chica: Chiva ixre yon chi ntinaiej chirij ri ru-reino ri Dios. Pero chica ri vinak ri man nquinquinimaj ta, xa riquin parábolas (cambal-tzij) nquicho-ve chica. \v 12 Chi quire xa choj niquitzat y man niquiya ta pa cuenta ri niquitzat, y joc nicaxaj y man xtika ta pa quive (man xtiquian ta entender) ri nicaxaj, chi quire man niquiya ta can ri pecado chi niquian ri nrajo ri Dios, y man xtian ta perdonar ri qui-pecados.\x + \xo 4:12 \xt Is. 6:9-10.\x* \p \v 13 Y ri Jesús xuej je chica: ¿Man xika ta pan ive (man xian ta entender) ri parábola (cambal-tzij) ri xintzijuoj chiva? ¿Chel xtika pan ive (xtian entender) ri nicaj chic parábolas (cambal-tzij)? \v 14 Ri ache aj-ticoniel, jare ri rusamajiel ri Dios ri nutzijuoj ri ruchabal. \v 15 Ri ijatz ri xaka pa bay, jare ri nicaxaj ri ruchabal ri Dios, y ri Satanás chanin nipa quiquin y nralasaj-el ri chabal ri xtic can pa cánima. \v 16 Ri ijatz ri xaka chiquicajol abaj, jare ri nicaxaj ri ruchabal ri Dios y can altíra ncaquicuot antok niquian recibir. \v 17 Pero ruma manak ruxie ri ruchabal ri Dios riquin cánima, rumare man ncalayuj ta ncaquicuot. Ruma antok ncapa ri sufrimientos y itziel ncatziet ruma quiniman ri ruchabal ri Dios, chanin ncatzak. \v 18 Y ri ijatz ri xaka chiquicajol tak quix, jare ri nicaxaj ri ruchabal ri Dios, \v 19 pero xa ja ri nicatzin chica kij-kij choch-ulief, joc re ninataj chica y nian maña chica ruma ri bayomal. Y ruma nicajo chi quiquin ta ijeje co-ve ri co riquin jun chic, jare nibano chi nijiek ri ruchabal ri Dios riquin cánima. Rumare man jun otz xtikalajin pa quicaslien. \v 20 Y ri ijatz ri xaka pan utzulaj ulief, ja ri nicaxaj ri ruchabal ri Dios y niquian recibir. Ri quicaslien can nikalajin jaal, y can niquiya qui-fruto a treinta, a sesenta o a cien. \s Man jun kax ri avan-can ri man ta xtikalajin-pa \r (Lc. 8:16-18) \p \v 21 Y ri Jesús xuej je chica: Antok nicamar-pa jun lámpara chi nuya sakil pa jay, ¿chuxie came jun cajuon o chuxie came jun chat niyox-ve? Ri lámpara chicaj niyox-ve,\x + \xo 4:21 \xt Mt. 5:15; Lc. 11:33.\x* xcha chica. \v 22 Ruma man jun kax ri avan-can, ri man ta xtibakalajin-pa. Y man jun ri tzapin can ruve, ri man ta xtibakalajin-pa choch sakil.\x + \xo 4:22 \xt Mt. 10:26; Lc. 12:2.\x* \v 23 Ri co ruxiquin chi nraxaj, can tiraxaj ri xinej, xcha ri Jesús. \p \v 24 Y ri Jesús xuej je chica ri vinak: Ixre ri ntivaxaj ri ruchabal ri Dios, tivaxaj otz y tibana ri nuej. Ruma can inchel ri ntian ixre chica ri vinak, quire xtian chiva ixre;\x + \xo 4:24 \xt Mt. 7:2; Lc. 6:38.\x* y man joc ta re, xa xtiyox más ruve. \v 25 Ruma ri co riquin, can xtiyox más cha. Pero ri xa man quiy ta co riquin, hasta re xtalasas-el cha.\x + \xo 4:25 \xt Mt. 13:12; 25:29; Lc. 19:26.\x* \s Ri parábola (cambal-tzij) chirij ri ijatz antok ntiel-pa y niquiy \p \v 26 Y ri Jesús xuej je: Ri ru-reino ri Dios can nibanataj inchel nibanataj riquin ri ijatz ri nutic can jun ache ri pan ulief. \v 27 Jaja nivar ri chaka y nipalaj-pa antok nisakar-pa, y quire nuon kij-kij. Y ri ijatz ntiel-pa y niquiy. Pero ri ache ri tiquiyuon can, man ratan ta chica nuon ri ijatz chi ntiel-pa y chica nuon chi niquiy. \v 28 Ruma xa ja ri ulief nibano chi ntiel-pa ri ijatz. Naay antok ntiel-pa, chuten-oc kayis, después antok nem chic, niquiy-pa ri ruve. Y pa ruquisbal ninuoj-pa ri rupan ri ruve riquin ri runak. \v 29 Y antok kan chic, ja nijuk cha juos, ruma ja xalka ri tiempo richin ri cosecha. \s Ri parábola (cambal-tzij) chirij ri ijatz richin ri mostaza \r (Mt. 13:31-32; Lc. 13:18-19) \p \v 30 Y ri Jesús xuej je: ¿Choj-iquin junan ri ru-reino ri Dios? ¿Y chica parábola (cambal-tzij) nicusaj chi nian comparar? \v 31 Xa inchel ri ijatz richin ri mostaza antok nitic pan ulief. Y xa jare ri ijatz ri más col ri co choch ri ulief. \v 32 Pero antok niquiy, jare ri más nem ntiel chiquivach quinojiel kayis, y nuon nimak ri ruka. Rumare ri chicop ri co quixic niquian quisuoc chuka, ruma chire jaal ncamujan. \s Ri Jesús can ncarucusaj ri parábolas (cambal-tzij) \r (Mt. 13:34-35) \p \v 33 Ri Jesús antok nutzijuoj ri ruchabal ri Dios chica ri vinak, xarucusaj parábolas (cambal-tzij) ruma nrajo chi nicaxaj. \v 34 Y man jun tzij ri xuej chica, ri man ta xucusaj parábolas (cambal-tzij). Pero antok ri Jesús y ri ru-discípulos quiyuon ico can, jaja can nuej chica ri chica nrajo nuej. \s Ri Jesús nukil ruchuka ri cakiek y ri mar \r (Mt. 8:23-27; Lc. 8:22-25) \p \v 35 Y antok xcoka-ka chupan ri kij re, ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Kojakax-apa jucan chic ruchi ri ya. \p \v 36 Y jaja xaruon can despedir ri vinak. Y ruma can tzuyul chic chupan ri barco, can quire rubanun xucuax cuma ri ru-discípulos. Y ico je nicaj chic barcos ri junan xaiel-el quiquin. \v 37 Y antok i-banak paro ri mar, xpa jun cakiek ri altíra nem. Y rumare ri ya nipalaj chicaj y nalruquiraj-ri chirij ri barco ri choj chupan i-banak-ve, y xuoc ya chupan. Riquin re juba ma nia-ka chuxie ri ya. \v 38 Pero ri Jesús xa nivar banak chupan ri barco. Jaja chirij can ri barco rucanun-ve jun ruchacave. Y xapa ri discípulos, xquicasuoj y xquiej cha: ¡Maestro! Vacame nkucon y atre xa ncavar, xacha cha. \p \v 39 Y ri Jesús xpalaj-pa y xcholin cha ri cakiek y xuej cha ri mar chi titanie-ka. Y quire xbanataj. Ri cakiek xquis-el ruchuka y xtanie-ka je ri mar. \p \v 40 Ri Jesús xuej chica: ¿Karruma xixiij-ivi? ¿Man icukuban ta icux viquin ca? \p \v 41 Pero ri discípulos altíra quixiin-qui y niquiej chiquivach: ¿Chica ca chi ache va chi ri cakiek y ri mar can xaniman cha? \c 5 \s Jun ache aj-Gadara co itziel tak espíritus riquin \r (Mt. 8:28-34; Lc. 8:26-39) \p \v 1 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xabaka ri jucan chic ruchi ri mar, chupan ri lugar rubinan Gadara. \v 2 Y antok ri Jesús xiel-pa chupan ri barco, can ja xalka jun ache riquin, ri pa cementerio alanak-ve-pa, ri co itziel espíritu riquin. \v 3 Ri ache re ja ri cementerio ri acunak rachuoch, y man jun nitiquir chirij, hasta riquin cadena (yariena) man i-tiquirnak ta chirij. \v 4 Ruma quiy mul quiyon cadena (yariena) y nicaj chic chich chirij ri ruka-rakan, pero i-rukochpin, i-rukajuon nojiel. Can man jun tiquirnak chirij. \v 5 Chi pakij chi chaka siempre nibiej pa tak juyu y pa cementerio, nurak ruchi y nusocola-ri cha abaj. \v 6 Y antok jaja xutzat-pa ri Jesús chi-naj, xpa anin y xalxuquie choch. \v 7 Y riquin ruchuka xcho cha ri Jesús y xuej: ¿Chica navajo chuva Jesús ri Rucajuol ri Namalaj Dios? Pa rube ri Dios nicutuj chava, man quinachujirisaj, xcha cha ri Jesús. \p \v 8 Ri ache xuej quire ruma ri Jesús ruen chic cha ri itziel espíritu ri co riquin chi tiel-el. \p \v 9 Y ri Jesús xucutuj cha: ¿Chel abe? Y jaja xuej-pa: Legión nube; ruma oj quiy, xcha. \p \v 10 Y can altíra xucutuj ca favor cha ri Jesús chi man caralasaj-el chupan ri lugar re. \v 11 Y cierca-apa ri lugar re, paro jun juyu, iquiy ak ncava. \v 12 Y quinojiel ri itziel tak espíritus ri ico riquin ri ache xquicutuj favor cha ri Jesús, y xquiej cha: Taya permiso chika chi nkojuoc quiquin ri ak re, xacha. \p \v 13 Ri Jesús xuya permiso chica. Y ri itziel tak espíritus ja xaiel-el y xabauoc quiquin ri ak. Ri ak re icaye mil. Y quinojiel ri ak re jun-anin xabaxulie-pa choch jun juyu can pal-roch, y ca chupan ri mar xabaka-ve; y chire xajiek-ve quinojiel ri ak re. \p \v 14 Y ri ncachajin quichin ri ak xanumaj, y xbaquitzijuoj ri xbanataj pa tanamet y pa tak avan. Y ri vinak xapa ca chi nalquitzata ri chica xbanataj. \v 15 Y antok ri vinak re xalka riquin ri Jesús, xquitzat chi ri ache ri xcujie ri jun legión (6,000) itziel tak espíritus riquin; tzuyul, rucusan rutziak y man nuon ta chic ca ri inchel rubanun-pa. Rumare ri vinak xa xquixiij-qui. \v 16 Y ri vinak ri xatzato ri xbanataj riquin ri ache ri xalasas-el ri itziel tak espíritus riquin y ri xbanataj quiquin ri ak, xquitzijuoj ca chica ri nicaj chic vinak ri i-patanak chutzatic ri xbanataj chire. \v 17 Y ruma ca re quinojiel ri vinak xquicutuj favor cha ri Jesús chi tiel-el chire chupan ri qui-lugar. \p \v 18 Antok ntuoc-oc ri Jesús chupan ri barco, ri ache ri xacujie itziel tak espíritus riquin, nucutuj favor cha ri Jesús chi nia riquin. \v 19 Pero ri Jesús man xrajo ta. Xa xuej cha: Cain chavachuoch y atzijuoj chica ri avachalal ri nem samaj ri xuon ri Ajaf aviquin, y chel xjoyovax avach. \p \v 20 Y ri ache xa ca, y xutzom rutzijoxic chupan ri lugar rubinan Decápolis, ri nem samaj ri xuon ri Jesús cha, y ri vinak can altíra xachapataj. \s Ri rumial ri Jairo, y ri ixok ri xutzom rutziak ri Jesús \r (Mt. 9:18-26; Lc. 8:40-56) \p \v 21 Y ri Jesús xuoc chic chupan ri barco chi xakax jucan chic ruchi ri mar. Y antok xalka, altíra iquiy vinak ri xquimol-qui chirij. Jaja chuchi ri mar xcujie-ve. \v 22 Y xalka jun ache rubinan Jairo, ri jun principal chupan ri sinagoga. Y antok xutzat-apa ri Jesús, ja xbaxuquie chukul rakan, \v 23 y altíra xuon rogar choch ri Jesús y xuej cha: Ri numial niyavaj y ya nicon. Catam-pa y taya ri aka paro chi nuon sanar y can xticasie, xcha ri ache. \p \v 24 Y ri Jesús can xa ca riquin ri ache, y iquiy vinak xaa chirij, rumare niquipitz ri Jesús i-banak. \v 25 Pero jun ixok ri co doce (cabalajuj) juna ri ntiel ruquiquiel y man nitanie ta, ruma jun yabil, \v 26 altíra rubanun-pa sufrir ruma banak quiquin quiy doctores, y ya xuquis nojiel ri ru-miera y man jun otz ranun cha, xa más peor ranun cha. \v 27 Ri ixok re raxan-pa chirij ri milagros ri ncaruon ri Jesús y banak chiquicajol ri vinak ri i-banak chirij ri Jesús. Jaja xjiel-apa chirij ri Jesús y xutzom-apa ri rutziak, \v 28 ruma nuej pa ránima: Xa ta riquin nitzom-apa juba ri rutziak, ja nian sanar. \v 29 Y chanin xtanie ri ruquiquiel ri ntiel. Y xuna chi xuon sanar riquin ri ruyabil. \v 30 Ri Jesús can chanin xuna chi co jun xuon sanar ruma ri poder ri xiel riquin; rumare xtzun can chirij, y xuej chica ri vinak: ¿Chica xtzamo ri nutziak? \p \v 31 Y ri ru-discípulos xquiej cha: Natzat chi iquiy vinak ncatquipitz y atre naej: ¿Chica xitzamo? xacha ri discípulos cha ri Jesús. \p \v 32 Pero ri Jesús ncarucayiej ri vinak, chi nucanuj ri chica xtzamo ri rutziak. \v 33 Ri ixok ruxiin-ri y nibarbuot, ruma ratan chi xuon sanar riquin ri ruyabil, xpa ca y xalxuquie choch ri Jesús y xuej ca cha nojiel ri xuon. \v 34 Y ri Jesús xuej cha: Numial, xacachoj ruma xacukuba acux viquin. Vacame cain en paz. Ri ayabil man chic xtitzalaj ta pa, xcha cha. \p \v 35 Y ca nitzijuon ri Jesús riquin ri ixok, antok xalka nicaj ri i-patanak chirachuoch ri ache principal chupan ri sinagoga. Ijeje xalquiej cha ri ache principal: Ri amial ya xcon, man chic taan molestar ri Maestro. \p \v 36 Pero ri Jesús xraxaj ri niquiej, y xuej cha ri jun principal chupan ri sinagoga: Man taxiij-avi, joc tanimaj, xcha cha. \p \v 37 Y ri Jesús man xuon ta permitir chi xaa nicaj chic chirij, xa joc ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri quichak-quinimal-qui riquin ri Jacobo. \v 38 Y antok xabaka chirachuoch ri jun principal chupan ri sinagoga, ri Jesús xarutzat chi ri vinak ncachujuyan pa jay, can altíra ncauok y altíra ncabisuon. \v 39 Antok ri Jesús acunak chic oc pa jay, xuej chica: ¿Karruma nquixuok y nquixchujuyan? Ri chiti xtan xa man quiminak ta, xa nivar, xcha chica. \p \v 40 Pero ijeje xa xatzen chirij ri Jesús. Pero ri Jesús xaralasaj-el juviera quinojiel ri vinak ri ico chire, y xarucusaj-oc ri rutie-rutata ri chiti xtan y ri iyoxe chic ri i-banak riquin, pache co-ve ri ru-cuerpo ri chiti xtan. \v 41 Y xutzom ruka ri chiti xtan y xuej cha: Talita cumi, xcha. Ri tzij re ntiel: Chiti xtan, chava atre niej chi capalaj. \p \v 42 Can joc xuej quire ri Jesús, can ja xpalaj-pa ri chiti xtan y xin, ruma co doce (cabalajuj) rujuna. Y ri ico riquin altíra xachapataj antok xquitzat chi xcastaj chic pa. \v 43 Pero ri Jesús xuon mandar chica chi man jun choj cha tiquitzijuoj ri xbanataj, y xuej chi tiyox ruvay ri chiti xtan. \c 6 \s Ri Jesús nalka Nazaret \r (Mt. 13:53-58; Lc. 4:16-30) \p \v 1 Y ri Jesús xiel-el chire, xa pa rutanamit pache xquiy-pa, y ri ru-discípulos i-banak chirij. \v 2 Y antok xalka ri kij richin uxlanien, jaja xucut ri ruchabal ri Dios chupan ri sinagoga. Y ruma ri tzij ri nuej, ri vinak ri quimaluon-qui chire antok xcaxaj, can xachapataj, y xquiej: ¿Chica chi noj va y chi nitiquir ncaruon milagros? ¿Pache ca rucamun-pa nojiel va? \v 3 ¿Man ja ta came va ri carpintero, ral ri María, y ri i-ruchak ja ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón? ¿Man ico ta ca je ri rana kiquin? xacha. Y rumare ri vinak man xquinimaj ta y xpa quiyoval chirij ri Jesús. \v 4 Y ri Jesús xuej chica: Jun profeta joc ri rutanamit, ri rachalal y ri pa rachuoch niquian cha chi man jun rakalien,\x + \xo 6:4 \xt Jn. 4:44.\x* xcha chica. \p \v 5 Y man jun milagro xuon ri Jesús pa rutanamit. Xa nicaj-oc ri ncayavaj ri xuya ruka pa quive chi xaruon sanar. \v 6 Y jaja can xchapataj ruma ri vinak xa man xquinimaj ta. Y xa ca pa tak aldeas ri ico cierca ri rutanamit chi nucut ri ruchabal ri Dios chiquivach ri vinak. \s Antok ri doce (cabalajuj) discípulos xatak-el chi xiquitzijuoj ri ruchabal ri Dios \r (Mt. 10:5-15; Lc. 9:1-6) \p \v 7 Después xarayuoj ri doce (cabalajuj) discípulos. Y chi caca chi caca xarutak-el, y xuya autoridad chica chi ncatiquir ncaquilasaj itziel tak espíritus. \v 8 Y jaja xuej chica chi joc quichamey tiquicuaj y man jun chic chica tiquicuaj. Man tiquicuaj qui-buolsa, ni simíta, ni qui-miera pa tak ximbal-quipan.\x + \xo 6:8 \xt Lc. 10:4.\x* \v 9 Man tiquicusaj-el caye quitziak. Pero otz chi niquicusaj-el quixajab. \v 10 Y ri Jesús xuej-el chica ri ru-discípulos: Xa chica-na jay pache nquixuoc-ve, chire quixcujie-ve-ka y caja antok nquixiel-pa chupan ri tanamet, cajare xtiya can ri jay ri pache xixcujie-ve.\x + \xo 6:10 \xt Lc. 10:5, 7.\x* \v 11 Y ri pache nquixbaka-ve, xa man nquixquian ta recibir y man nicajo ta nicaxaj ri ruchabal ri Dios ri ntitzijuoj ixre chica, quixiel-pa chire y titota can ri pokolaj ri co pa tak ivakan chiquivach ri vinak re, chi quire niquitzat chi man otz ta ri xquian.\x + \xo 6:11 \xt Lc. 10:10-11; Hch. 13:51.\x* Inre can ketzij ca ri niej chiva, chi chupan ri kij antok ri vinak xcaan juzgar ruma ri Dios, ri vinak richin ri tanamet pache man xixcul ta, más nem ri castigo ri xtika pa quive, que choch ri xtiyox pa quive ri vinak ri xacujie pa tanamet Sodoma y Gomorra, xcha-el chica. \p \v 12 Y ri discípulos xaa. Ijeje xquiej chica ri vinak chi titzalaj-pa cánima riquin ri Dios y tiquibana ri nrajo jaja. \v 13 Ri discípulos quiy itziel tak espíritus ri xaquilasaj. Y xquiya aceite de olivo pa quive iquiy ncayavaj y xaquian sanar.\x + \xo 6:13 \xt Stg. 5:14.\x* \s Antok xquimisas ri Juan el Bautista \r (Mt. 14:1-12; Lc. 9:7-9) \p \v 14 Y ri rey Herodes xraxaj ri nuon ri Jesús chiquicajol ri vinak. Mare ri Herodes xuej-ka: Ri Juan el Bautista xa xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, y rumare co quiy poder riquin, xcha. \p \v 15 Pero ico vinak xquiej chi ri Jesús xa ja ri Elías.\x + \xo 6:15 \xt Mal. 4:5.\x* Y ico nicaj chic xquiej chi jaja jun profeta o jun chiquivach ri profetas ri xacujie ojier can tiempo.\x + \xo 6:15 \xt Mt. 16:14; Mr. 8:28; Lc. 9:19.\x* \p \v 16 Antok ri Herodes xraxaj ri niquiej ri vinak, xuej: Ri ache re xa ja ri Juan el Bautista ri xinej chi xcamar-el rujaluon, y vacame xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, xcha. \p \v 17 Ruma xa ja mismo ri rey Herodes ri xen chi xtzam ri Juan, xyox pa cárcel y xtzam cha cadena (yariena). Ri Herodes quire xuon, ruma quicamun-qui riquin ri Herodías, ri xa raxjayil ri Felipe ri quichak-quinimal-qui riquin ri Herodes. \v 18 Ruma ri Juan xuej cha ri Herodes: Man otz ta chi abanun avaxjayil cha ri Herodías, ruma jaja xa raxjayil ri Felipe ri achak-animal-avi riquin.\x + \xo 6:17-18 \xt Lc. 3:19-20.\x* \p \v 19 Rumare ri Herodías can nrajo nuquimisaj ri Juan ruma royoval chirij, pero man riluon ta chel nuon cha. \v 20 Ruma ri rey Herodes ratan chi ri Juan jun utzulaj ache y choj rucaslien choch ri Dios, mare nuxiij-ri choch. Can ranun cha chi otz chajin chi quire man jun kax nuon pasar. Jaja can jaal nraxaj antok ri Juan nutzijuoj ri ruchabal ri Dios cha. Pero ri Herodes man niril ta chica nuon. \v 21 Pero ri kij ri royoien ri Herodías chi nika ri Juan pa ruka, xalka chupan ri kij antok ri Herodes xuquis chic jun rujuna. Jaja xuon jun namakej y xuya jun nem vaen y xaruon invitar ri gobernadores ri ncasamaj chupan ri ru-gobierno, y xarayuoj ri qui-jefes ri soldados y xarayuoj je ri achia principales chiquicajol ri aj-Galilea. \v 22 Y pache quimaluon-ve-qui ijeje, xuoc-pa ri ral-xtan ri Herodías; y jaja xxajo chiquivach. Y altíra xka choch ri Herodes y chiquivach quinojiel ri ico riquin. Y ri rey Herodes xuej cha ri xtan: Tacutuj ri chica navajo y niya chava. \v 23 Can nian jurar chavach, chi chica-na ri xtacutuj chuva, xtinya chava, hasta la mitad ri nu-reino, xcha. \p \v 24 Ri xtan xiel-el y xbarucutuj cha ri rutie: ¿Chica ta nicutuj cha? Y ri rutie xuej cha ri ral: Tacutuj chi tiyox chava ri rujaluon ri Juan el Bautista. \p \v 25 Y ri xtan chanin xtzalaj-pa riquin ri rey Herodes y xalruej cha: Inre nivajo chi orita naya chuva chupan jun plato ri rujaluon ri Juan el Bautista. \p \v 26 Y ri rey Herodes altíra xbisuon-ka ránima rumare, pero ruma can rubanun yan jurar y cuma ri ico riquin chirij ri mesa, rumare jaja xuon ri xucutuj ri xtan cha. \v 27 Y ri rey chanin xutak-el jun soldado chi ticam-pa ri rujaluon ri Juan el Bautista. \v 28 Y ri soldado xa ca, y xucan-el ri rujaluon ri Juan el Bautista chire pa cárcel. Y ri rujaluon xuya cha ri xtan chupan jun plato, y ri xtan xbaruya cha ri rutie. \p \v 29 Antok ri ru-discípulos ri Juan xcaxaj chi xquimisas, xalka chi xalquima ri ru-cuerpo y xbaquimuku. \s Ncatzuk ivuuo mil \r (Mt. 14:13-21; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14) \p \v 30 Ri ru-apóstoles ri Jesús, antok xatzalaj-pa chi xiquibana rusamaj ri Dios y xquimol chic qui riquin ri Jesús, xquiej cha nojiel ri chica xquian y ri chica xquicut chiquivach ri vinak. \v 31 Y ri Jesús xuej chica: Jo jun lugar pache manak vinak chi nquixuxlan juba. Y quire xuej chica ruma iquiy vinak ri ncaiel-ncauoc quiquin y rumare hasta manak chic chel ncava. \p \v 32 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xauoc chupan jun barco chi ncakax jucan ruchi ri ya, y xaa chupan jun lugar pache manak vinak. \v 33 Pero antok ijeje xaa, iquiy vinak ri xatzato-el quichin y xcatamaj-el quivach. Rumare ri vinak re xaa chicakan, y ri pa tak bay xaiel-el más ri pa tak tanamet ri pache xakax-ve. Y xa ja yan chic ri vinak ri xabaka naay chiquivach. Y antok ri Jesús y ri ru-discípulos xabaka, ri vinak xquimol-ka-qui chirij ri Jesús. \v 34 Y antok ri Jesús xiel-pa, xutzat chi can iquiy ri vinak, y jaja xujoyovaj quivach ruma ri quibanun, can inchel ri ovejas antok man jun ri nichajin quichin.\x + \xo 6:34 \xt 1R. 22:17; 2Cr. 18:16; Zac. 10:2; Mt. 9:36.\x* Xucut ca chiquivach quiy kax ri nicatzin chi nicatamaj chirij ri ruchabal ri Dios. \v 35 Antok ya xkakij-ka, ri ru-discípulos xajiel-apa riquin ri Jesús y xquiej cha: Chupan va lugar va man jun jay co y ya tarde chic. \v 36 Cataka ca el ri vinak chi caa pa tak aldeas y nicaj chic lugar ri ico cierca, chi tiquilako qui-simíta, ruma manak chica niquicux, xacha cha. \p \v 37 Pero ri Jesús xuej chica: Tiya ixre chi ncava. Y ijeje xquiej cha: ¿Atre naej chi nakalako doscientos denarios simíta chi ncava ijeje? \p \v 38 Y jaja xucutuj chica: ¿Jane (jaro) simíta co iviquin? Itzata ca, xcha chica. Y antok ijeje quitzatuon chic, xquiej cha: Co vuuo simíta y caye car, xacha cha. \p \v 39 Jaja xuej chi tiquiej chica ri vinak chi catzuye-ka quinojiel paro ri rax kayis, y chi grupo tiquicuaj-qui. \v 40 Y ri vinak re can xatzuye-ka, y xquicuaj-qui chi ciento y nicaj tak ciento. \v 41 Y ri Jesús xutzom ri vuuo simíta y ri caye car, xtzun chicaj, y xuon bendecir, y xaruper ri simíta, y xuya chica ri ru-discípulos chi niquijach chiquivach ri vinak. Y quire mismo xuon riquin ri car. Xujach chica quinojiel. \v 42 Y quinojiel jaal xava, y otz xnuoj quipan. \v 43 Y ca co doce (cabalajuj) chacach ri xanuoj riquin ri jutak pir ri simíta y ri car ri xmuol can ri xuon suobra. \v 44 Y ri xava ico lak vuuo mil joc ri achia. \s Ri Jesús niin paro ri mar \r (Mt. 14:22-27; Jn. 6:15-21) \p \v 45 Y jare antok ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos chi cauoc chupan ri barco y caa naay choch; chi ncaa ri tanamet Betsaida, ri co jucan chic ruchi ri ya; y jaja ca nicujie can chi ncaruon can despedir ri vinak. \v 46 Y antok ya i-banak chic quinojiel ri vinak, jaja xjotie-el paro jun juyu chi xirubana orar. \v 47 Y antok xchaka-ka, ri barco pache i-banak-ve ri discípulos ya pa nicaj ri mar co-ve-apa, y ri Jesús ruyuon co can paro ri juyu. \v 48 Y ri Jesús xarutzat-apa chi ri ru-discípulos ya i-cosnak chic, ruma altíra nuon ri cakiek y man nuya ta chic lugar cha ri barco chi choj niin choch. Y antok ya nisakar-pa, ri Jesús patanak chirakan paro ri mar, y nrajo nakax chiquivach. \v 49 Pero antok ri discípulos xquitzat chi co jun niin paro ri mar, ijeje xquian-ka pensar chi jun fantasma patanak, y xasiquin. \v 50 Y ruma quinojiel xatzato richin, altíra xquixiij-qui. Pero ri Jesús chanin xcho-pa chica y xuej: ¡Man tixiij-ivi; tiya ivánima viquin, xa inre! xcha chica. \p \v 51 Y jaja xjotie-apa quiquin chupan ri barco. Y ja xtanie-ka ruchuka ri cakiek. Y ri discípulos altíra xachapataj, \v 52 ruma maja tika pa quive (tiquian entender) ri xuon ri Jesús riquin ri simíta. Y ijeje xa cof canun cha ri cánima. \s Ri Jesús ncaruon sanar ri ncayavaj Genesaret \r (Mt. 14:34-36) \p \v 53 Y ijeje xakax paro ri mar y xabaka Genesaret, ri co chuchi ri mar re. \v 54 Y antok xaiel-pa chupan ri barco, ri vinak ri ico chire chuchi ri mar, chanin xquitzat chi ja ri Jesús. \v 55 Rumare xquiej chupan nojiel lugar ri ico cierca, chi ri Jesús xalka chupan ri lugar re. Y ri vinak xapa nojiel lugar i-quicamun-pa ri ncayavaj choch qui-camilla, y xaquicuaj choch ri Jesús ri chica lugar nicaxaj pache co-ve. \v 56 Y chica-na lugar nakax-ve, pa tak nimak tanamet, pa tak aldeas y pa tak juyu je, ri vinak xaquiya ri ncayavaj pa tak bay ri pache nakax-ve jaja. Y niquicutuj favor cha chi tuya permiso chica chi niquitzom mesque joc ruchi ri rutziak. Y quinojiel ri xatzamo ruchi ri rutziak ri Jesús, xquian sanar riquin ri quiyabil. \c 7 \s Ri nibano tzil cha ri vinak \r (Mt. 15:1-20) \p \v 1 Y chirij ri Jesús xquimol-qui ri achia fariseos, y nicaj achia escribas ri i-patanak Jerusalén. \v 2 Y ri achia re xaquitzat chi ico chiquivach ri ru-discípulos ri Jesús ri man niquichaj ta quika antok ncava. Chiquivach ijeje man sak ta quika. Y rumare man otz ta ri xquiej chiquij, ruma man niquian ta inchel niquian ijeje. \v 3 Ruma ri achia fariseos y quinojiel ri nicaj chic vinak israelitas, xa ja ri ben can cuma ri catet-quimama, xa jare ri ncaquian. Ruma xa man niquichaj ta quika quiy mul, ja man ncava ta. \v 4 Y antok ncatzalaj-pa pa quiyial, xa man niquijoskij ta qui inchel ri ben can, man ncava ta. Y ico nicaj chic kax ri niquian je; inchel antok niquichaj ri vasos ri richin niquikun quiya chupan, ri xára, ri lak ri banun cha chich y hasta ri quichat quire niquian cha. \v 5 Rumare ri achia fariseos y ri achia escribas xquicutuj cha ri Jesús: ¿Karruma ri a-discípulos man niquian ta inchel ri ben can cuma ri katet-kamama, ruma antok ncava xa man niquichaj ta quika? \p \v 6 Pero ri Jesús xuej chica ri achia re: Ixre xa caye ipalaj. Xa otz rubixic ruen can chivij ri profeta Isaías. Ri xutzibaj can, quire nuej: \q Ri vinak re joc riquin ri quichi niquiya nukij, \q pero ri cánima xa naj co-ve. \q \v 7 Xa man jun nicatzin ri niquian antok niquiya nukij, \q nojiel ri ncaquiej antok ncaquitijuoj ri vinak, xa quinoj achia y niquiej chi can jare tian.\x + \xo 7:6-7 \xt Is. 29:13.\x* \m Quire ri rutziban can ri Isaías. \v 8 Ixre xa iyon can jun lado ri ru-mandamiento ri Dios. Xa ja ri tradición ri ntian, chel antok ntichaj ri xára y ri vasos ri richin ntikun iya chupan. Y nicaj chic kax inchel re ri ntian. \p \v 9 Y ri Jesús xuej je chica: Ixre joc ri quicutun can ri ivatet-imama ri ntian, rumare ibanun cha ri ru-mandamiento ri Dios chi man jun rakalien. \v 10 Ruma ri ru-mandamiento ri Dios ri i-rutziban can ri Moisés, nuej: Cabana respetar ri atie-atata.\x + \xo 7:10 \xt Ex. 20:12; Dt. 5:16.\x* Y jun ri ncarukal ri rutie-rutata, tiquimisas; man tijoyovax roch.\x + \xo 7:10 \xt Ex. 21:17; Lv. 20:9.\x* Quire ri tziban can. \v 11 Pero ixre ntiej: Basta chi jun ache nuej cha ri rutata o cha ri rutie: Inre manak chel nquixto, ruma nojiel ri co viquin xa Corbán (ri tzij Corbán nrajo nuej: Nuyon chic cha ri Dios). \v 12 Y riquin ri ntiej, can kalaj chi ixre ntian chica ri achia chi man jun chic kax tiquiya chica ri quitie-quitata. \v 13 Riquin re, ixre xa man jun rakalien ibanun cha ri ruchabal ri Dios. Ruma joc ri quicutun can ri ivatet-imama, joc re ntivajo ntian. Y ico je nicaj chic kax inchel re ri ntian. \p \v 14 Y ri Jesús xarayuoj-apa quinojiel ri vinak ri quimaluon-qui chire y xuej chica: Tivaxaj otz ixvonojiel ri xtinej chiva y tika pan ive (tibana entender). \v 15 Ri nibano tzil cha jun vinak man ja ta ri kax ri ncarutej-ka. Ri nibano tzil cha jun vinak, ja ri itziel kax ri ncaiel-pa riquin. \v 16 Ri co ruxiquin chi nraxaj, can tiraxaj ri xinej. Quire xuej ri Jesús chica ri vinak. \p \v 17 Y jaja xaruya can ri vinak, y xa chupan jun jay. Y ri ru-discípulos xquicutuj cha ri chica nuej ri parábola (cambal-tzij) re. \v 18 Y ri Jesús xuej chica: ¿Ixre je man nika ta pan ive (man ntian ta entender) ri xinej? ¿Man nika ta pan ive (man ntian ta entender) chi man ja ta ri nutej-ka jun vinak ri nibano tzil cha? \v 19 Nojiel ri nutej-ka jun vinak, xa man pa ránima ta nia-ve. Xa chupan nika-ve-ka, y después ntiel-el. Y ruma ri quire xuej ri Jesús, nikalajin chi nojiel ri ncatij, can i-otz. \p \v 20 Y ri Jesús xuej je chi ja ri itziel kax ri ncaiel-pa riquin jun vinak, jare ri nibano tzil cha. \v 21 Ruma xa pa cánima ri vinak ncaiel-pa ri itziel tak kax ri niquian pensar, ri i-culan y ri man i-culan ta niquicanuj-qui chi niquian pecado, ri ncaquimisan, \v 22 ri ncalak, ri niquirayij chi nojiel ri co choch-ulief can ta quiquin ijeje co-ve, ri itziel quinoj, ri niquian maña, ri achia y ri ixoki ja ri nurayij ri qui-cuerpo ri niquian, ri itziel niquitzat jun vinak ri otz co, ri ncaquiej itziel tak tzij chiquij nicaj chic, ri niquina chi can altíra i-nimak, y ri man niquian ta pensar otz. \v 23 Nojiel ri itziel tak kax re, riquin ránima ri vinak ntiel-pa, y jare ri nibano tzil cha. Quire xuej ri Jesús. \s Jun ixok aj-Sirofenicia nucukuba rucux riquin ri Jesús \r (Mt. 15:21-28) \p \v 24 Ri Jesús xiel-el chire, y xa ca chupan jun lugar cierca ri tanamet quibinan Tiro y Sidón. Y xcujie chupan jun jay. Ri Jesús man nrajo ta chi ninaax chi co chire. Pero man xtiquir ta xravaj-ri; \v 25 xa xunaiej jun ixok ri co jun ral-xtan, ri co jun itziel espíritu riquin, chi ri Jesús co chire, y jaja xpa ca riquin y xalxuquie chukul rakan. \v 26 Ri jun ixok re man israelita ta. Jaja jun aj-Sirofenicia. Pero xalxuquie chukul rakan ri Jesús chi xucutuj favor cha chi talasaj-el ri itziel espíritu riquin ri ral. \v 27 Pero ri Jesús xuej cha ri ixok: Taya chi naay ncava ri israelitas. Ruma man otz ta nican-el ri qui-simíta ri acola y niyox chica ri tze. \p \v 28 Ri ixok xuej cha ri Jesús: Ajaf, can ketzij ri naej. Pero ri tze, chuxie ri mesa, ncaquimol ri rupixquil ri simíta ri ncaquitzak-ka ri acola. \p \v 29 Y ri Jesús xuej ca cha ri ixok: Riquin ri xaej, vacame catzalaj chavij, ruma ri itziel espíritu ya xiel-el riquin ri aval, xcha ri Jesús. \p \v 30 Y antok ri ixok xtzalaj chirachuoch, xutzat chi ri itziel espíritu man co ta chic riquin ri xtan, y ri xtan choj catzol choch ruchat. \s Ri Jesús nuon sanar jun ache ri man nacaxan ta y man nicho ta otz \p \v 31 Ri Jesús xiel-el chupan ri lugar ri cierca ri tanamet Tiro y xakax Sidón. Y xakax je chupan ri lugar rubinan Decápolis, y quire xalka chuchi ri mar Galilea. \v 32 Chire co-ve antok xcamar-pa jun ache choch, jun ache ri man nacaxan ta y man nicho ta otz. Y ri i-camayuon-pa richin, xquicutuj favor cha ri Jesús chi tuya ruka paro. \v 33 Y ri Jesús xralasaj-el ri ache chiquicajol ri vinak, xuju ruve-ruka pa tak ruxiquin, xchuban, y xutzom ri rak. \v 34 Y ri Jesús xtzun ca chicaj, xjilo y xuej: Efata. Ri tzij Efata nrajo nuej: Tijakataj. \p \v 35 Y ri ache can ja xcaxan y xcho otz. \v 36 Y ri Jesús xuon mandar chica ri vinak chi man tiquitzijuoj ri xbanataj. Pero antok jaja quire xuej chica ri vinak, ijeje xa más niquitzijuoj. \v 37 Ri vinak re altíra xachapataj antok xquitzat ri xbanataj, y niquiej: Can jaal ri ncaruon. Nuon chica ri man ncacaxan ta chi ncacaxan; y nuon je chica ri miem chi ncacho, ncacha. \c 8 \s Ncatzuk icaje mil \r (Mt. 15:32-39) \p \v 1 Chupan ri kij re, can iquiy vinak ri quimaluon-apa-qui riquin ri Jesús. Pero ri vinak re manak chic chica niquicux, rumare ri Jesús xarayuoj ri ru-discípulos y xuej chica: \v 2 Altíra nijoyovaj quivach ri vinak, ruma oxe kij ico viquin y manak chic chica niquitej. \v 3 Y xa ncantak ta el chi tak cachuoch y xa man ncava ta el, xa xcabatzak pa tak bay ruma vijal, ruma ico ri naj i-patanak-ve, xcha. \p \v 4 Ri ru-discípulos xquiej cha: Chupan va lugar va manak jay. ¿Pache nakila-pa simíta chi ncakatzuk quinojiel? xacha cha ri Jesús. \p \v 5 Pero ri Jesús xucutuj chica ri ru-discípulos: ¿Jane (jaro) simíta co iviquin? Y ijeje xquiej: Co siete (vuku) simíta, xacha cha. \p \v 6 Ri Jesús xuej chica ri vinak chi catzuye-ka pan ulief. Y xutzom ri siete (vuku) simíta, xuya tiox ba cha ri Dios, xaruper y xuya-el chica ri ru-discípulos y ri ru-discípulos xiquiya chiquivach quinojiel ri vinak. \v 7 Y co je jutzit chitak car quiquin; y ri Jesús xuya tiox ba cha ri Dios ruma ri chitak car re, y xuej chica ri ru-discípulos chi xiquiya chiquivach ri vinak. \v 8 Ri vinak can xava otz y jaal xnuoj quipan; y xmuol siete (vuku) chacach ri jutak pir ri xuon suobra. \v 9 Ri xava, ico lak icaje mil. Cajare ri Jesús xaruon despedir, \v 10 y ja xuoc-el chupan ri barco quiquin ri ru-discípulos, y xaa ca jun lugar rubinan Dalmanuta. \s Nicaj nicajo niquitzat jun señal \r (Mt. 16:1-4; Lc. 12:54-56) \p \v 11 Y ico achia fariseos ri xalka riquin ri Jesús, y xquitzamala-ka-qui chi tzij riquin. Y chi niquian tentar ri Jesús, xquiej cha chi tubana jun señal chicaj.\x + \xo 8:11 \xt Mt. 12:38; Lc. 11:16.\x* \p \v 12 Pero ri Jesús xjikijuot ránima, y xuej: ¿Karruma ri vinak richin ri tiempo vacame nicajo chi nian jun señal chiquivach?\x + \xo 8:12 \xt Mt. 12:39; Lc. 11:29.\x* Inre can ketzij ca ri niej chiva chi ri señal ri nicajo man xtiyox ta chica, xcha ri Jesús. \p \v 13 Y ri Jesús xaruya can ri achia fariseos, y xuoc-oc chupan ri barco chi xa ca jucan chic ruchi ri ya. \s Ri levadura quichin ri achia fariseos \r (Mt. 16:5-12) \p \v 14 Y ri ru-discípulos xa xmastaj chica chi xquicuaj simíta, y chupan ri barco xa joc jun simíta co quiquin. \v 15 Y ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Tibana cuenta-ivi choch ri levadura quichin ri achia fariseos\x + \xo 8:15 \xt Lc. 12:1.\x* y richin ri Herodes, xcha ri Jesús. \p \v 16 Y ri discípulos xquiej-ka chiquivach: Jaja xuej quire ruma manak simíta xkacam-pa, xacha. \p \v 17 Pero ri Jesús can ratan ri niquian pensar ri ru-discípulos, mare xuej chica: ¿Karruma ixre ntiej chivach chi ruma manak simíta xicam-pa mare xinej quire? ¿Man xika ta pan ive (man xian ta entender) ri xinej? ¿Xa ca cof ibanun cha ri ivánima? \v 18 Ixre co inakavach, pero xa man nquixtzun ta. Co ixiquin, pero xa man nquixcaxan ta.\x + \xo 8:18 \xt Is. 6:9-10; Jer. 5:21; Ez. 12:2.\x* ¿Can man nalka ta pan ive? \v 19 Antok xantzuk ri ivuuo mil riquin ri vuuo simíta ri xinper chiquivach, ¿jane (jaro) chacach jutak pir ri simíta ximol can? xcha chica. Y ri discípulos xquiej cha: Doce (cabalajuj) chacach, xacha. \p \v 20 Y ri Jesús xuej chica: Antok xantzuk ri icaje mil riquin ri siete (vuku) simíta, ¿jane (jaro) chacach jutak pir ri simíta ximol can? xcha chica. Y ri discípulos xquiej cha: Siete (vuku) chacach, xacha. \p \v 21 Y ri Jesús xuej chica: ¿Karruma maja tika pan ive (tian entender) nojiel re? xcha chica. \s Ri Jesús nuon sanar jun muoy chupan Betsaida \p \v 22 Después ri Jesús xalka ca Betsaida. Y xcamar-pa jun ache muoy choch. Y ri i-camayuon-pa ri muoy xquicutuj favor cha chi tutzama ri nakaroch. \v 23 Ri Jesús xutzom ruka ri ache muoy y xralasaj-el ca chuchi ri aldea. Ri Jesús xuchubaj ri nakaroch ri muoy y xutzom je. Y xucutuj cha xa co nutzat. \v 24 Y antok ri muoy xujak ri nakaroch, xuej: Ncantzat ri achia i-inchel chie, pero ncantzat chi xa ncain, ncha. \p \v 25 Y ri Jesús xutzom chic jun bay ri nakaroch ri ache. Can xuon cha ri ache chi xtzun. Y ri ache xtzun jaal. Can jaal ca ncarutzat nojiel; hasta ri ico naj. \v 26 Y ri Jesús xutak ca el ri ache chi tia chirachuoch. Jaja xuej ca el cha: Man catuoc chupan ri aldea, y man jun choj cha tatzijuoj-ve chupan ri aldea, xcha-el ri Jesús cha. \s Ri Pedro nuej chi ri Jesús jare ri Cristo \r (Mt. 16:13-20; Lc. 9:18-21) \p \v 27 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xaa pa tak aldeas ri ico chupan ri Cesarea richin ri Filipo. Y pa bay ri Jesús xucutuj chica ri ru-discípulos: ¿In chica inre niquiej ri achia? xcha chica. \p \v 28 Y ijeje xquiej cha: Ico ncaen chi atre ri Juan el Bautista. Ico nicaj chic niquiej chi atre ri Elías. Y ico je ri ncaen chi atre at jun chic chiquivach ri profetas ri xacujie ojier can tiempo,\x + \xo 8:28 \xt Mr. 6:14-15; Lc. 9:7-8.\x* xacha cha ri Jesús. \p \v 29 Y jaja xucutuj chica: ¿Y ixre, in chica inre ntiej? Y ri Pedro xuej cha ri Jesús: Atre ri Cristo,\x + \xo 8:29 \xt Jn. 6:68-69.\x* xcha cha. \p \v 30 Pero ri Jesús xuon mandar chica chi man jun choj cha tiquiej-ve chica jaja. \s Ri Jesús nuej chi xtiquimisas \r (Mt. 16:21-28; Lc. 9:22-27) \p \v 31 Y ri Jesús xutzom ca rutzijoxic chiquivach ri ru-discípulos, chi nicatzin chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol nukasaj quiy sufrimiento, y itziel xtitziet cuma ri mamaa tak achia ri niquian gobernar, cuma ri principales sacerdotes, y cuma ri achia escribas; y xtiquimisas, pero chi oxe kij xticastaj-pa chiquicajol ri quiminaki. \p \v 32 Y ri Jesús can jaal kalaj rutzijoxic ri tzij ri xuej chica ri ru-discípulos. Y ri Pedro xucuaj juba aparte ri Jesús y xucholij. \v 33 Pero antok ri Jesús xraxaj quire, xtzun can chirij y xarutzat ri nicaj chic ru-discípulos y xucholij ri Pedro y xuej cha: ¡Catiel-el chinoch Satanás! Ruma ri naan pensar atre xa junan riquin ri niquian pensar ri vinak y man inchel ta ri nrajo ri Dios. \p \v 34 Y ri Jesús xarayuoj ri vinak y ri ru-discípulos y xuej chica: Vi xa co jun nrajo nia chuvij, man tuon ri nurayij jaja, y can tutzama y tucuaj ri ru-cruz.\x + \xo 8:34 \xt Ri tzij “cruz” nrajo nuej: Sufrimiento y camic.\x* Xa quire nuon, otz tipa viquin chi nia chuvij.\x + \xo 8:34 \xt Mt. 10:38; Lc. 14:27.\x* \v 35 Ruma xa co jun ri altíra nrajo ri rucaslien vave ri choch-ulief, man xticolotaj ta. Pero ri jun, mesque niquimisas vuma inre y ruma ri evangelio, can xticolotaj.\x + \xo 8:35 \xt Mt. 10:39; Lc. 17:33; Jn. 12:25.\x* \v 36 Ruma ¿chica nuchec jun vinak xa nicujie ta riquin nojiel ri bayomal ri co choch-ulief y xa man nicolotaj ta? \v 37 Mesque altíra bayomal co riquin, pero man nitiquir ta nulok ri caslien ri man niquis ta. \v 38 Ruma xa co jun ri niquix pa nu-cuenta y ruma ri nutzij chiquivach ri vinak richin ri tiempo vacame ri can aj-banoy-pecado y man nicajo ta niquinimaj ri Dios, ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol can xtiquix je pa ru-cuenta. Quire xtuon antok xtipa chic jun bay, junan chic ru-gloria riquin ri Rutata, i-richilan-pa ri santos ángeles. \c 9 \p \v 1 Y ri Jesús xuej je chica ri ico riquin: Can ketzij ri niej chiva, chi ico jujun chivach ixre ri man xcacon ta yan, ca xtiquitzat-na ri ru-reino ri Dios ri xtipa riquin poder, xcha ri Jesús. \s Antok ri Jesús xcaxtaj rutzubal \r (Mt. 17:1-13; Lc. 9:28-36) \p \v 2 Y antok kaxnak chic vaki kij, ri Jesús xarucha ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan, y xarucuaj ca ri iyoxe re paro jun juyu nem. Y ri Jesús xcaxtaj rutzubal chiquivach.\x + \xo 9:2 \xt 2P. 1:16.\x* \v 3 Y ri rutziak can xchichan. Can altíra sak xuon, can inchel ri hielo ri nika. Y man jun vinak ri nichajo tziak nitiquir nuon sak cha jun tziak inchel re. \v 4 Y antok ri iyoxe discípulos xquitzat, ico yan chic ri Elías y ri Moisés, ncatzijuon riquin ri Jesús. \v 5 Y ri Pedro xuej cha ri Jesús: Maestro, otz chi ojco vave ojre, nakaan oxe chitak enramadas, jun avichin atre, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías. \p \v 6 Ri Pedro quire xuej, pero man ratan ta ri chica ncaruej, ruma altíra xquixiij-qui. \v 7 Y jare antok jun mukul xka-pa pa quive. Y chupan ri mukul re, co Jun ri xcho-pa y xuej: Jare ri Nucajuol y altíra nivajo.\x + \xo 9:7 \xt Mt. 3:17; Mr. 1:11; Lc. 3:22; 2P. 1:17-18.\x* Can tivaxaj ri nuej jaja. \p \v 8 Y antok ri discípulos xatzun chic apa, xquitzat chi xa man jun chic co riquin ri Jesús. Xa ruyuon chic co can. \p \v 9 Y antok ijeje i-xulan-pa choch ri juyu, ri Jesús xuon mandar chica ri ru-discípulos: Man jun choj cha tiej ri xitzat. Otz ntiej pero ca antok ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol ya castajnak chic pa chiquicajol ri quiminaki, xcha chica. \p \v 10 Y ijeje man xquitzijuoj ta ri chica xquitzat, pero niquicutuj chiquivach ri chica xrajo xuej ri Jesús antok xuej chi xticastaj chic pa chiquicajol ri quiminaki. \v 11 Y ri discípulos xquicutuj cha ri Jesús: ¿Karruma niquiej ri achia escribas chi nicatzin chi ja ri Elías nipa naay?\x + \xo 9:11 \xt Mal. 4:5; Mt. 11:14.\x* xacha. \p \v 12 Y ri Jesús xuej chica: Can ketzij chi ri Elías nipa naay y nalruchojmij nojiel ri nicatzin chi nichojmix. ¿Man xtibanataj ta came ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios chirij ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, chi nukasaj quiy sufrimientos, y man jun rukij xtian cha? \v 13 Pero inre niej chiva chi ri Elías ya xpa, y ri vinak can xquian cha nojiel ri xcajo xquian cha, can inchel ri tziban can chirij chupan ri ruchabal ri Dios, xcha ri Jesús chica. \s Ri Jesús nuon sanar jun ala ri co jun itziel espíritu riquin \r (Mt. 17:14-21; Lc. 9:37-43) \p \v 14 Antok ri Jesús y ri iyoxe discípulos ya cierca chic ico-ve chi ncalka quiquin ri nicaj chic discípulos, jaja xutzat chi altíra iquiy vinak ri quimaluon-qui chiquij, y nicaj achia escribas quitzamuon-qui chi tzij quiquin ri discípulos. \v 15 Quinojiel ri vinak, antok xquitzat chi patanak ri Jesús, can xachapataj, y jun-anin xbaquiculu y xquian saludar. \v 16 Y ri Jesús xucutuj chica: ¿Choj chirij itzamuon-ve-ivi quiquin ijeje? xcha chica. \p \v 17 Jun chiquivach ri vinak xuej cha ri Jesús: Maestro, inre nucamun-pa ri nucajuol aviquin, ruma co jun itziel espíritu riquin ri miem rubanun cha. \v 18 Y antok más nuya ruchuka chirij, pache na co-ve nuquiyica ri ru-cuerpo, ntiel ruvakuol pa ruchi, y nukachachiej roray. Altíra je nuon chie-chie cha. Y rumare xinej chica ri a-discípulos chi tiquilasaj-el ri itziel espíritu re riquin ri nucajuol, pero man xatiquir ta, xcha ri ache. \p \v 19 Y ri Jesús xuej chica: ¡Man jun vinak chupan ri tiempo vacame ruyon ta ránima riquin ri Dios! ¿Ixre ntian pensar chi inre nojiel kij xquicujie iviquin? ¿Y jane (jaro) tiempo xquixcoch? Ticama-pa ri ala, xcha ri Jesús. \p \v 20 Y xcamar-pa ri ala ca choch ri Jesús. Pero antok ri itziel espíritu xutzat ri Jesús, riquin ruchuka xuchikila ri ala y xutzak pan ulief. Y ri ala nubolkotila-ri y ntiel je ruvakuol pa ruchi. \v 21 Y ri Jesús xucutuj cha ri rutata ri ala: ¿Jane (jaro) tiempo rubanun-pa quire ri ala? xcha ri Jesús cha. Y ri rutata ri ala xuej: Xa-jan ca acual quire rubanun-pa cha. \v 22 Quiy mul rutzakuon pa kak, y pa ya, chi nuquimisaj. Pero xa atre ncatiquir naan jun kax, tajoyovaj kavach y kojato, xcha. \p \v 23 Pero ri Jesús xuej cha ri rutata ri ala: Xa atre nanimaj chi nquitiquir nito ri acajuol, can xtibanataj. Ruma xa jun nunimaj ri nucutuj, can nibanataj ri chica ri nrajo, xcha ri Jesús. \p \v 24 Y chanin ri rutata ri ala riquin ruchuka xcho y xuej: Ninimaj. Y quinato je chi quire más ninimaj, xcha. \p \v 25 Antok ri Jesús xutzat chi ri vinak más niquimol-ka-qui, xcholin cha ri itziel espíritu. Jaja xuej cha: Atre espíritu miem y xuorta, inre nian mandar chava chi catiel-el riquin ri ala, y man chic catzalaj-pa riquin, xcha cha. \p \v 26 Y ri itziel espíritu nisiquin, y xuchikila ri ala xiel-el. Y ri ala xpoquie can pan ulief, inchel quiminak xuon can. Y rumare iquiy vinak xquiej: Ri ala xcon. \v 27 Pero ri Jesús xutzom ruka ri ala chi xupaba. Y ri ala can ja xpalaj-pa. \p \v 28 Y antok ri Jesús xuoc pa jay, ri ru-discípulos xquicutuj cha quiyuon: ¿Karruma ojre man xojtiquir ta xkalasaj-el ri itziel espíritu? \p \v 29 Y ri Jesús xuej chica: Ri jun clase espíritu re man jun choj cha ntiel-el, joc riquin ayuno y oración sí ntiel-el, xcha chica. \s Ri Jesús nunataj chic jun bay chi xtiquimisas \r (Mt. 17:22-23; Lc. 9:43-45) \p \v 30 Y antok ijeje ya i-alanak chic pa chire, xakax chupan Galilea. Pero ri Jesús man xrajo ta chi ninaax chi jaja nakax chire. \v 31 Ruma jaja nrajo chi nicatamaj ri ru-discípulos, rumare nuej chica: Ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol can xtijach pa quika ri vinak y xtiquiquimisaj. Pero antok quiminak chic, chi oxe kij xticastaj-pa chiquicajol ri quiminaki. \p \v 32 Pero ri discípulos xa man xika ta pa quive (man xquian ta entender) ri xex chica. Y niquixiij-qui niquicutuj cha. \s ¿Chica ri más nem? \r (Mt. 18:1-5; Lc. 9:46-48) \p \v 33 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xabaka pa tanamet Capernaum. Y antok ico chic pa jay, jaja xucutuj chica ri ru-discípulos: ¿Chica ri ntiej chivach antok oj-patanak pa bay? xcha chica. \p \v 34 Pero ri discípulos man xacho ta apa cha ri Jesús, ruma antok i-patanak ri pa bay, xa niquiej chiquivach ri chica xtuoc nem chiquivach ijeje.\x + \xo 9:34 \xt Lc. 22:24.\x* \v 35 Y ri Jesús xtzuye-ka y xarayuoj-apa ri doce (cabalajuj) discípulos y xuej chica: Xa co jun ri nrajo chi jaja ri naay, can tubana ri ruquisbal y carubana servir quinojiel.\x + \xo 9:35 \xt Mt. 20:26-27; 23:11; Mr. 10:43-44; Lc. 22:26.\x* \p \v 36 Y ri Jesús xbaruma-pa jun acual y xuya pa nicaj. Y xukatiej y xuej chica ri ru-discípulos: \v 37 Ri nuon recibir jun acual inchel va pa nube, can nquiruon recibir inre. Y ri nquiruon recibir inre, man joc ta inre ri nquiruon recibir, xa can nuon je recibir ri takayuon-pa vichin.\x + \xo 9:37 \xt Mt. 10:40; Lc. 10:16; Jn. 13:20.\x* \s Ri man royoval ta chikij ojre, can kiquin ojre co-ve \r (Lc. 9:49-50) \p \v 38 Ri Juan xuej cha ri Jesús: Maestro, co jun ache xkatzat, ri pan abe atre ncaralasaj itziel tak espíritus. Pero ruma xa man kachil ta, mare xkaan prohibir cha. \p \v 39 Pero ri Jesús xuej: Man tian prohibir cha. Ruma xa pa nube inre ncaruon milagros, man chanin ta xtucax runoj y después xtuej ta itziel tak tzij chuvij. \v 40 Ruma ri man royoval ta chikij, can kiquin ojre co-ve.\x + \xo 9:40 \xt Mt. 12:30; Lc. 11:23.\x* \v 41 Y chica-na ri nuya jun vaso iya pa nube inre, ruma ixco viquin inre ri Cristo, can ketzij niej chiva; chi can co rucaxiel xtiyox cha.\x + \xo 9:41 \xt Mt. 10:42.\x* \s Juye roch ri nibano cha jun chi nitzak \r (Mt. 18:6-9; Lc. 17:1-2) \p \v 42 Xa co ta jun ri in-runiman mesque manak-oc rukij y nipa jun chic vinak y nuon cha ri jun re chi nitzak, ri nibano quire más otz nixim jun nem abaj (ca) chukul y nicak chupan ri mar. \v 43 Xa jun aka ri nibano chava chi ncatzak, más otz takupij-el. Ruma más otz jun oc aka co ncatuoc chupan ri caslien ri man niquis ta, que co caye aka y xa ncaa chupan ri infierno; chupan ri kak ri man nichup ta,\x + \xo 9:43 \xt Mt. 5:30.\x* \v 44 ri pache ico jut ri man ncacon ta ri quichin ri ico chire, y ri kak can man nichup ta. \v 45 Y xa jun avakan ri nibano chava chi ncatzak, más otz takupij-el. Ruma más otz jun oc avakan co ncatuoc chupan ri caslien ri man niquis ta, que co caye avakan y xa ncayox chupan ri infierno; chupan ri kak ri man nichup ta, \v 46 ri pache ico jut ri man ncacon ta ri quichin ri ico chire, y ri kak can man nichup ta. \v 47 Y xa jun anakavach ri nibano chava chi ncatzak, más otz tavalasaj-el. Ruma más otz jun oc anakavach co ncatuoc chupan ri ru-reino ri Dios, que co caye anakavach y xa ncayox chupan ri infierno,\x + \xo 9:47 \xt Mt. 5:29.\x* \v 48 ri pache ico jut ri man ncacon ta ri quichin ri ico chire, y ri kak can man nichup ta.\x + \xo 9:48 \xt Is. 66:24.\x* \p \v 49 Antok ncayox ri chicop choch ri Dios, yon atzan chiquij. Quire je xtian chica ri vinak, pero man chic cha ta atzan, xa cha kak. \v 50 Ri atzan, can otz. Pero xa ri atzan niquis-el ri rutzayal, ¿chica ta ntian chi nitzalaj chic pa rutzayal ri atzan?\x + \xo 9:50 \xt Mt. 5:13; Lc. 14:34-35.\x* Rumare tibana cuenta ri icaslien, chi quire man nquixuoc ta inchel ri atzan ri manak chic rutzayal, y man jun ta ayoval chiicajol. Quire xuej ri Jesús. \c 10 \s Ri Jesús nucut chi ri i-culan man otz ta chi niquijach-qui \r (Mt. 19:1-12; Lc. 16:18) \p \v 1 Ri Jesús xiel-el chire y xa ca Judea. Y xakax jucan ri río Jordán. Chire, iquiy vinak xquimol chic qui riquin. Y jaja xucut ri ruchabal ri Dios, inchel rubanun-pa. \v 2 Y jare antok nicaj achia fariseos xajiel-apa riquin, chi niquian tentar, xquicutuj cha xa otz chi jun ache nujach-ri riquin ri raxjayil. \v 3 Y ri Jesús xuej chica ri achia re: ¿Chica ri ruen can ri Moisés chiva chi ntian? xcha chica. \p \v 4 Y ijeje xquiej: Ri Moisés xuon permitir chi xa jun ache nrajo nujach-ri riquin ri raxjayil, co chel nuon jun carta ri pache nuej-ve chi nujach-ri riquin y tuya can,\x + \xo 10:4 \xt Dt. 24:1; Mt. 5:31.\x* xacha ijeje. \p \v 5 Y ri Jesús xuej chica: Ruma cof ibanun cha ri ivánima, rumare xuej chi tian quire. \v 6 Pero antok xtzucutaj-pa ri roch-ulief, ache y ixok xaruon ri Dios.\x + \xo 10:6 \xt Gn. 1:27; 5:2.\x* \v 7 Rumare ri ache xcaruya can ri rutie-rutata y xtiquican-qui riquin ri raxjayil, \v 8 y ri icaye xa joc jun xtiquian.\x + \xo 10:7-8 \xt Gn. 2:24.\x* Rumare man chic icaye ta, xa joc jun xtiquian. \v 9 Ruma ca re, lo que ri Dios xuon jun cha, ri ache man tujach roch, xcha ri Jesús. \p \v 10 Antok ri Jesús y ri ru-discípulos ico chic pa jay, ri discípulos xquicutuj cha chirij ri xaruej chica ri achia fariseos. \v 11 Y ri Jesús xuej chica: Chica-na ache ri nujach-ri riquin ri raxjayil y niculie riquin jun chic ixok, can nuon ruchoj choch ri raxjayil. \v 12 Y xa ri ixok nujach-ri riquin ri rachajil y niculie riquin jun chic ache, can nuon pecado choch ri Dios,\x + \xo 10:11-12 \xt Mt. 5:32; 1Co. 7:10-11.\x* xcha ri Jesús. \s Ri Jesús ncaruon bendecir ri acola \r (Mt. 19:13-15; Lc. 18:15-17) \p \v 13 Y ri vinak xaquicam-pa acola riquin ri Jesús, chi nuya ruka pa quive chi ncaruon bendecir. Pero ri discípulos xaquicholij ri vinak chi man tiquian quire. \v 14 Y antok ri Jesús xutzat ri niquian ri ru-discípulos, xpa rayoval, y xuej chica: Tiya permiso chica ri acola chi ncapa viquin inre, y man quiikat. Ruma ri ru-reino ri Dios xa quichin ri i-inchel acola. \v 15 Y can ketzij ri niej chiva, chi xa jun man nuon ta recibir ri ru-reino ri Dios inchel nuon jun acual, man xtuoc ta chupan,\x + \xo 10:15 \xt Mt. 18:3.\x* xcha chica. \p \v 16 Y xarukatiej y xuya ri ruka pa quive ri acola chi xaruon bendecir. \s Ri cajol ache bayuon \r (Mt. 19:16-30; Lc. 18:18-30) \p \v 17 Y antok ri Jesús xiel-el chire chi xutzom chic el rubiey, co jun ri anin xalka riquin, xalxuquie choch, y xucutuj cha: Utzulaj Maestro, ¿chica nian chi nivil ri caslien ri man niquis ta? xcha cha. \p \v 18 Y ri Jesús xuej cha: ¿Karruma naej otz chuva inre? Ruma man jun vinak otz, xa joc Jun ri otz y re ja ri Dios. \v 19 Avatan ri mandamientos ri xuya ri Dios cha ri Moisés ri ojier can, ri nuej: Ri at-culan, man tavucuaj-avi riquin jun chic;\x + \xo 10:19 \xt Ex. 20:14; Dt. 5:18.\x* man caquimisan;\x + \xo 10:19 \xt Ex. 20:13; Dt. 5:17.\x* man catalak;\x + \xo 10:19 \xt Ex. 20:15; Dt. 5:19.\x* man tatzak tzij chirij jun chic;\x + \xo 10:19 \xt Ex. 20:16; Dt. 5:20.\x* man taan maña cha jun vinak ruma co chica navajo navalakaj chuka; cabana respetar ri atie-atata.\x + \xo 10:19 \xt Ex. 20:12; Dt. 5:16.\x* \p \v 20 Ri jun re xuej cha ri Jesús: Maestro, nojiel re ca in col-oc nutzamuon-pa rubanic, xcha. \p \v 21 Y ri Jesús xutzat y altíra xrajo. Y xuej cha: Ca co jun kax ri man abanun ta. Cain, tacayij nojiel ri co aviquin y ri rajal tajacha chiquivach ri i-puobra, chi quire nicujie abayomal chicaj. Y catam-pa viquin, y ncaa chuvij y tatzama ri a-cruz,\x + \xo 10:21 \xt Mr. 8:34.\x* xcha cha. \p \v 22 Pero antok ri jun re xraxaj ri tzij ri xuej ri Jesús, can xcaxtaj ri titzun y nibisuon ránima xa, ruma altíra rubayomal co. \p \v 23 Entonces ri Jesús xtzun quiquin ri ru-discípulos y xuej chica: ¡Ri co quiy quibayomal, can cuesta chi ncauoc pa ru-reino ri Dios! \p \v 24 Y ri ru-discípulos ri Jesús can xachapataj ruma ri tzij ri xuej ri Jesús. Pero jaja xuej chic jun bay chica: Valcual, ¡ri quicukuban quicux chirij ri quibayomal, can cuesta chi ncauoc pa ru-reino ri Dios! \v 25 Xa más fácil nakax jun camello chupan jun ruvaruol jun acúxa, que choch jun bayuon chi ntuoc pa ru-reino ri Dios. \p \v 26 Y ri discípulos can más xachapataj y niquiej chiquivach: ¿Chica ca xticolotaj? xacha. \p \v 27 Y ri Jesús xarutzat-apa ri ru-discípulos y xuej chica: Ri vinak man nojiel ta kax ncatiquir niquian, pero ri Dios nojiel kax nitiquir nuon, xcha chica. \p \v 28 Y jare antok ri Pedro xuej cha: Ojre kayon can nojiel ri co kiquin, y oj-banak chavij. \p \v 29 Pero ri Jesús xuej: Can ketzij ri niej chiva, chi man jun ri ruyon can rachuoch, o runimal, o ruchak, o rana, o rutie-rutata, o raxjayil, o ralcual o rulief vuma inre y ruma ri evangelio; \v 30 man ta xtiyox cha cien veces más ri rucaxiel chupan ri tiempo vacame. Xtiyox rachuoch, runimal, ruchak, rana, rutie, ralcual y rulief. Can xtuon sufrir je pa quika ri vinak ruma banak viquin, pero chupan-apa ri jun chic tiempo ri chakavach-apa, can xtiyox cha ri caslien ri man niquis ta. \v 31 Pero iquiy ri ico nabayal, ri xcacujie ca pa ruquisbal, y iquiy ri ico pa ruquisbal, xcacujie nabayal,\x + \xo 10:31 \xt Mt. 20:16; Lc. 13:30.\x* xcha ri Jesús. \s Ri Jesús nunataj chic jun bay chi xtiquimisas \r (Mt. 20:17-19; Lc. 18:31-34) \p \v 32 Ri Jesús, ri ru-discípulos y nicaj chic vinak, quitzamuon-el bay chi ncaa pa tanamet Jerusalén. Y ja ri Jesús ri banak-el chiquivach, y ri ru-discípulos y ri vinak can i-chapatajnak y quixiin-qui je i-banak-el chirij. Jun chic bay ri Jesús xarucuaj aparte ri doce (cabalajuj) discípulos y xuej chic chica, ri chica sufrimiento ri xtukasaj. \v 33 Jaja xuej chica: Ixre ivatan chi ca pa tanamet Jerusalén nkua-ve-el, y chire xtijach-ve ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol pa quika ri principales sacerdotes y pa quika ri achia escribas. Y ijeje xtiquiej chi tiquimisas. Y ijeje xtiquijach pa quika vinak ri man israelitas ta. \v 34 Y ri vinak re xcatzen chirij, xtiquichey, xtiquichubaj, y cajare xtiquiquimisaj. Pero chi oxe kij xticastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, xcha ri Jesús. \s Ri niquicutuj ri Jacobo y ri Juan \r (Mt. 20:20-28) \p \v 35 Y ri Jacobo y ri Juan, ri i-rucajuol ri Zebedeo, xajiel-apa riquin ri Jesús, y xquiej cha: Maestro, xacha cha. Ojre nakajo chi naan ri nakacutuj chava, xacha cha. \p \v 36 Y jaja xuej chica: ¿Chica ri ntivajo chi nian? xcha. \p \v 37 Y ijeje xquiej cha: Ojre nakajo chi chupan ri a-reino, naan chi nkojtzuye-apa aviquin; jun ta nicujie pan a-derecha y jun ta pan av-izquierda. \p \v 38 Pero ri Jesús xuej chica: Ixre man ivatan ta ri chica nticutuj. ¿Nticoch came ixre inchel ri xtian chuva inre? ¿Y nticoch came ixre ri sufrimiento ri xtinkasaj inre?\x + \xo 10:38 \xt Lc. 12:50.\x* \p \v 39 Y ijeje xquiej: Nakacoch, xacha. Y ri Jesús xuej chic chica: Can ketzij chi ixre xticoch ri inchel xtian chuva inre. Can xticoch je ri sufrimiento ri xtinkasaj inre. \v 40 Pero ri nticutuj ixre, chi jun nitzuye pa nu-derecha y ri jun chic pa nu-izquierda, re man pa nuka ta inre co-ve chi niya chiva. Ja ri Dios ri ruen choj chica xtuya-ve chi ncatzuye chire. \p \v 41 Y antok ri i-diez (lajuj) chic discípulos xcaxaj ri xex, xpa quiyoval chica ri Jacobo y ri Juan. \v 42 Pero ri Jesús xarayuoj ri ru-discípulos y xuej chica: Ixre jaal ivatan chi vave ri choch-ulief, ri ncabano gobernar, ruma ico ri vinak pa quika, rumare niquina chi ijeje ri i-cajaf. Y quire je ri principales, nicajo chi canimax y can tian nojiel ri niquiej. \v 43 Pero chiicajol ixre man quire ta. Ruma xa co jun ri nrajo nuon nem chiicajol ixre, nicatzin chi nquixruon servir.\x + \xo 10:42-43 \xt Lc. 22:25-26.\x* \v 44 Xa jun chivach ixre nrajo chi jaja ri naay, can quixrubana servir.\x + \xo 10:43-44 \xt Mt. 23:11; Mr. 9:35; Lc. 22:26.\x* \v 45 Ruma ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, man xpa ta chi nian servir, sino chi nuon servir, y chi nuya rucaslien chi quire iquiy ri ncacolotaj, xcha ri Jesús. \s Ri ache muoy Bartimeo rube nitzun chic \r (Mt. 20:29-34; Lc. 18:35-43) \p \v 46 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xabaka pa tanamet Jericó. Y antok ijeje ya ncaiel-pa chupan ri tanamet, iquiy vinak ri i-banak chiquij. Y chuchi ca ri bay co jun muoy Bartimeo rube, rucajuol ri Timeo. Jaja tzuyul chire chi nucutuj ru-limosna. \v 47 Y antok jaja xraxaj chi ja ri Jesús ri aj-Nazaret ri nakax chire, jaja riquin ruchuka xcho y xuej: ¡Jesús, ri at Rumáma can ri rey David, tajoyovaj noch! xcha. \p \v 48 Y iquiy vinak ri xquicholij chi man chic ticho-pa. Pero jaja xa riquin más ruchuka xcho-pa y xuej: ¡Atre ri at Rumáma can ri rey David, tajoyovaj noch! xcha. \p \v 49 Y ri Jesús xraxaj ri ache, rumare xpiie-ka y xuej ca chi ticayuoj-pa. Y ja xbacayuoj-pa ri ache muoy y xquiej cha: Man taxiij-avi; capiie, ri Jesús ncarayuoj, xacha cha. \p \v 50 Jaja xuquiak can ri ru-capa ri rukun, xpalaj-pa y xpa riquin ri Jesús. \v 51 Y ri Jesús xucutuj cha: ¿Chica navajo chi nian? Y ri ache muoy xuej cha: Maestro, inre nivajo nquitzun chic, xcha. \p \v 52 Y ri Jesús xuej cha: Cain, ruma xacukuba acux viquin, xacachoj. Y ja xtzun chic, y xa chirij ri Jesús. \c 11 \s Antok ri Jesús xuoc Jerusalén \r (Mt. 21:1-11; Lc. 19:28-40; Jn. 12:12-19) \p \v 1 Y antok ya ncabaka cierca ri aldeas Betfagé y Betania, ri ico choch ri juyu Olivos, ri co cierca ri tanamet Jerusalén, ri Jesús xarutak-el icaye chiquivach ri ru-discípulos, \v 2 y xuej-el chica: Quixin chupan la aldea la, y antok xquixuoc, xtivil jun alaj burro ximil chire, ri man jun bay chacol ache chirij. Tiquira-pa y ticama-pa. \v 3 Y xa co jun xtien-pa chiva: ¿Karruma quire ntian? tiej cha chi nicatzin cha ri Ajaf, pero chanin xtalruya chic, quixcha can cha, xcha-el ri Jesús chica. \p \v 4 Ri icaye discípulos xaa, y xquil ri alaj burro, ximuon juviera chuchi jun puerta ri pache nuya-ve vielta ri bay. Y ijeje xquiquir-pa. \p \v 5 Pero antok ijeje ja niquiquir ri alaj burro, xatziet-pa cuma ri ico chire y xquiej-pa chica ri icaye discípulos: ¿Karruma ntiquir-el ri alaj burro? xacha-pa chica. \p \v 6 Y ri discípulos xquiej ri ruen-el ri Jesús chica. Y ja xquiya permiso chica chi xquicuaj ri alaj burro. \v 7 Y xquicam-pa ri alaj burro riquin ri Jesús. Y ri discípulos xquiya-el ri qui-manta chirij, y ri Jesús xchoquie-el chirij. \v 8 Y can iquiy chiquivach ri vinak niquilic qui-manta pa rubiey. Y nicaj chic vinak xiquima-pa chitak ruka chie chi xquiya pa rubiey. \p \v 9 Y ri vinak ri i-banak choch ri Jesús y ri ico can chirij, can riquin nojiel quichuka niquiej: ¡Tiox ba chi patanak ri Jun re!\x + \xo 11:9 \xt Sal. 118:25.\x* ¡Bendito ri patanak pa rube ri Ajaf Dios!\x + \xo 11:9 \xt Sal. 118:26.\x* \v 10 ¡Tiox ba chi nitzalaj-pa ri ru-reino ri kamama David ri xcujie ojier can! ¡Tiox ba cha ri Dios ri co chicaj! ncacha. \p \v 11 Y ri Jesús xuoc pa tanamet Jerusalén y xuoc pa templo y xarutzat can nojiel ri ico chire. Y ruma xcoka-ka, jaja y ri i-doce (cabalajuj) ru-discípulos xaa chupan ri aldea Betania. \s Antok ri Jesús xuej cha ri jun mata víquix chi manak chic roch xtuya \r (Mt. 21:18-19) \p \v 12 Y chucan kij, antok xaiel-el chupan ri aldea Betania chi ncaa Jerusalén, ri Jesús xnem-pa rupan. \v 13 Y jaja chi-naj xutzat jun mata víquix, y altíra jaal ri ruxak rubanun. Xa-apa riquin chi xirucanuj-pa roch. Pero antok xbaka chuxie, xa man jun roch co, xa ruyuon ruxak. Ruma man ru-tiempo ta chi nuya roch. \v 14 Y ri Jesús xuej cha ri jun mata víquix re: Man jun chic vinak xtitijo avach, ruma manak chic avach xtaya, xcha. Y ri ru-discípulos xcaxaj ri xuej. \s Ri Jesús ncarutarariej-el ri ncacayin y ri ncalako pa templo \r (Mt. 21:12-17; Lc. 19:45-48; Jn. 2:13-22) \p \v 15 Y xalka chic pa tanamet Jerusalén. Y ri Jesús xa pa templo y xarutarariej-el ri ncacayin y ri ncalako chire. Y xupajquij can ri qui-mesas ri niquicax miera. Y quire je xuon cha ri quichacat ri niquicayij paluomix. \v 16 Y jaja man xuya ta permiso chica ri vinak ri quicuan kax, chi ncakax chire pa templo. \v 17 Y ri Jesús xarutijuoj ca ri vinak riquin ri ruchabal ri Dios, y xuej chica: ¿Man came tziban ta can chupan ri ruchabal ri Dios chi ri vachuoch, jay chi niquian orar quinojiel vinak ri ico choch-ulief?\x + \xo 11:17 \xt Is. 56:7.\x* Pero ixre xa ibanun cachuoch alakoma cha,\x + \xo 11:17 \xt Jer. 7:11.\x* xcha chica. \p \v 18 Y ri achia escribas y ri principales sacerdotes xcaxaj ri xuej y niquicanuj manera chi niquiquimisaj, ruma niquixiij-qui choch ri Jesús y ruma ri vinak can i-chapatajnak riquin ri nucut. \v 19 Antok xchaka-ka, ri Jesús xiel-el chupan ri tanamet Jerusalén. \s Ri jun mata víquix xa xchakej-ka \r (Mt. 21:19-22) \p \v 20 Macajan chucan kij xakax, xquitzat chi chakej chic ri jun mata víquix, hasta ri ruxie. \v 21 Y ri Pedro chanin xalka paro, y xuej cha ri Jesús: Maestro, tatzata ri jun mata víquix, can xchakej-ka inchel ri xaej, xcha ri Pedro cha. \p \v 22 Y ri Jesús xuej chica: Ixre nicatzin chi nticukuba icux riquin ri Dios. \v 23 Ruma can ketzij niej chiva chi chica-na ri nien cha la juyu la chi tiel-el y takax chupan ri mar, can quire xtibanataj, xa man caca ta rucux nucutuj y nunimaj chi nibanataj.\x + \xo 11:23 \xt Mt. 17:20; 1Co. 13:2.\x* \v 24 Rumare, inre niej chiva chi nojiel ri xticutuj cha ri Dios antok ixre ntian orar, tinimaj chi jaja xtuon ri ntivajo, y can xtibanataj. \v 25 Y antok ntian orar, xa co jun ri co jun kax ri man otz ta rubanun chiva, tibana perdonar, chi quire ri Itata ri co chicaj xtuon perdonar ri man otz ta ri ntian choch. \v 26 Ruma xa ixre man ntian ta perdonar jun ri co jun kax man otz ta rubanun chiva, ri Itata ri co chicaj man xquixruon ta je perdonar.\x + \xo 11:25-26 \xt Mt. 6:14-15.\x* \s Ri ru-autoridad ri Jesús \r (Mt. 21:23-27; Lc. 20:1-8) \p \v 27 Ri Jesús y ri ru-discípulos xalka chic pa tanamet Jerusalén. Y chire pa templo co-ve jaja antok ri principales sacerdotes, ri achia escribas y ri mamaa tak achia ri niquian gobernar chiquicajol ri vinak, xalka riquin \v 28 y xquicutuj cha: ¿Chica autoridad co pan aka chi naan nojiel re, y chica xyon autoridad chava chi naan cala? xacha cha. \p \v 29 Ri Jesús xuej chica ri achia re: Inre co je jun kax ri nivajo nicutuj chiva; tiej ca chuva y inre je xtinej chiva chica autoridad co pa nuka chi nian nojiel re. \v 30 ¿Ri Juan xtak-pa ruma ri Dios chi xaruon bautizar ri vinak o xa achia xaen cha? Tiej ca chuva, xcha chica. \p \v 31 Entonces ri principales sacerdotes, ri achia escribas y ri mamaa tak achia ri niquian gobernar, xquiej-ka chiquivach: Xa nakaej chi ri Juan ja ri Dios ri takayuon-pa richin, ri Jesús xtuej chika: ¿Karruma man xinimaj ta? \v 32 Y xa nakaej chi ja ri achia xaen cha ri Juan chi tubana quire, man otz ta. Ijeje xquiej quire ruma niquixiij-qui chiquivach ri vinak, ruma quinojiel catan chi ri Juan jun ketzij profeta. \v 33 Y cajare xquiej-apa cha ri Jesús: Ojre man katan ta, xacha-apa. Y ri Jesús xuej chica: Inre je man xtinej ta chiva chica autoridad co pa nuka chi ncanan quire, xcha ri Jesús. \c 12 \s Ri itziel tak aj-samajiel \r (Mt. 21:33-46; Lc. 20:9-19) \p \v 1 Y ri Jesús xutzom ca riquin parábolas (cambal-tzij) xcho chica ri vinak y xuej chica: Co ca jun ache ri xutic uva pa rulief, xucajuoj rij, xuon inchel jun chiti pila chupan ri ulief chi niyitz ri uva chupan, y xuon je jun torre.\x + \xo 12:1 \xt Is. 5:1-2.\x* Cajare xuya can pa kajic chica nicaj aj-samajiel, y jaja xa naj. \p \v 2 Y antok xalka ri tiempo richin ri cosecha, ri rajaf ri ulief xutak-pa jun rusamajiel quiquin ri i-kajayuon ri rulief richin chi nalruma ri uva kajbal richin ri ulief. \v 3 Pero ri achia ri i-kajayuon ri rulief xa xquitzom y xquichey, y man jun uva xquiya-el cha. \v 4 Ri rajaf ri ulief xutak chic pa jun rusamajiel quiquin. Pero ijeje xa cha abaj xquicul-ve y xquisoc-el rujaluon, y chica-na ri xcajo xquian-el cha y quire xquitak-el. \v 5 Ri rajaf ri ulief xutak chic pa jun rusamajiel. Y ri samajiel re xquimisas cuma ri i-kajayuon ri rulief. Y iquiy chic rusamajiel xarutak-pa; ico xachay, y ico xaquimisas. \p \v 6 Y pa ruquisbal, ri rajaf ri ulief xa joc chic ri rucajuol xcujie can riquin y jaja altíra nrajo ri rucajuol. Xutak-pa ri rucajuol quiquin y xuej: Ri achia re can xtiquian respetar antok xtiquitzat chi ja ri nucajuol ri xtika quiquin, xcha. \v 7 Pero ri achia re xquiej-ka chiquivach: Jare ri xtuoc can rajaf nojiel ri ulief ri kakajuon, quixam-pa, kaquimisaj, chi quire pa kaka ojre nicujie can ri ulief, xacha. \v 8 Y ja xquitzom, xquiquimisaj, y juviera ri ulief ri ticuon uva choch, xbaquicaka. \p \v 9 ¿Chica came xtuon ri rajaf ri ulief ri ticuon uva choch chica ri achia re? Ri rajaf ri ulief xtipa y xcaruquimisaj ri achia re y ri rulief xtuya chic pa kajic chica nicaj chic. \p \v 10 ¿Man came itzatuon ta ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios? Ri nuej: \q Ri Abaj ri man xka ta chiquivach ri achia ri i-banoy-jay, \q xa jare ri xyox ri lugar ri más nicatzin chi quire ri jay man nitzak ta. \q \v 11 Ja ri Ajaf ri xbano quire cha, \q y ojre man jun bay katzatuon chi nibanataj quire.\x + \xo 12:10-11 \xt Sal. 118:22-23.\x* \m Quire nuej ri ruchabal ri Dios. \p \v 12 Y ri achia choj-iquin xcho-ve ri Jesús can ta xcajo xquitzom yan el, ruma xika pa quive (xquian entender) chi xa chiquij ijeje xuej ri parábola (cambal-tzij). Pero man xquian ta, ruma niquixiij-qui chiquivach ri vinak. Ijeje xquiya can ri Jesús y xaa. \s Nicutux cha ri Jesús chirij ri impuestos \r (Mt. 22:15-22; Lc. 20:20-26) \p \v 13 Y ri achia re xaquitak-pa nicaj achia fariseos y nicaj ruvinak ri rey Herodes, ruma nicajo chi ri Jesús nitzak ta pa quika riquin ri tzij ri ncaruej. \v 14 Y ri achia xapa riquin ri Jesús y xquiej cha: Maestro, ojre katan chi joc ri ketzij ri naej y nacut ri ruchabal ri Dios y can ja-ve rubixic naan cha, ruma atre man naxiij ta avi choch jun vinak mesque altíra rukij. ¿Chica naej chika? ¿Otz nakatoj ri impuestos ri nuej ri rey César, o xa man otz ta? xacha cha. \p \v 15 Pero ri Jesús can ratan chi xa riquin caye quipalaj niquicutuj quire cha. Rumare jaja xuej chica: ¿Karruma nquinian tentar? Ticama-pa jun moneda chi nitzat, xcha chica. \p \v 16 Y ijeje xbaquicama-pa ri moneda chi niquicut choch. Y jaja xucutuj chica: ¿Choj palaj y choj be ri co choch? xcha chica. Y ijeje xquiej cha: Richin ri rey César, xacha cha. \p \v 17 Y ri Jesús xuej chica: Tiya ca cha ri César ri can richin ri César, y tiya cha ri Dios ri can richin ri Dios, xcha ri Jesús chica. Y ijeje can vor chica xquina antok xcaxaj ri xuej ri Jesús chica. \s Nicutux chirij antok xcacastaj-pa ri quiminaki \r (Mt. 22:23-33; Lc. 20:27-40) \p \v 18 Y ico achia saduceos xalka riquin ri Jesús. Ri achia re man niquinimaj ta chi ri quiminaki can xcacastaj-pa,\x + \xo 12:18 \xt Hch. 23:8.\x* y rumare ijeje xquicutuj cha ri Jesús: \v 19 Maestro, ri Moisés rutziban can chika, xa co jun ache nicon-el nuya can ri raxjayil y xa man jun ralcual nicujie can, jun ruchak o runimal ticulie riquin ri raxjayil, richin quire ncacujie ralcual ri quiminak chic el.\x + \xo 12:19 \xt Dt. 25:5-6.\x* \v 20 Y ijeje xquiej ca: Xacujie i-siete (ivuku) ri quichak-quinimal-qui. Ri naay xculie, pero xcon-el y man jun ralcual xcujie can. \v 21 Ri rucan, xculie riquin ri raxjayil, pero xcon-el je y man jun ralcual xcujie can. Ri ruox, can quire je mismo xuon. \v 22 Y quire xquian-el ri i-siete (ivuku) ri quichak-quinimal-qui. Y man jun chiquivach ri i-siete (ivuku) re xcujie ta can ralcual. Y antok i-quiminak chic el ri i-siete (ivuku) ri quichak-quinimal-qui, xcon je ri ixok. \v 23 Y ri achia saduceos xquicutuj cha ri Jesús: Antok xtalka ri kij chi xcacastaj-pa ri quiminaki, ¿choj axjayil xtuoc ri ixok re? Ruma ri i-siete (ivuku) ri quichak-quinimal-qui xuoc caxjayil, xacha cha. \p \v 24 Entonces ri Jesús xuej chica: ¿Man came ix-sachnak ta riquin ri xiej, ruma man ivatan ta ri nuej ri ruchabal ri Dios? ¿Man ivatan ta je ri ru-poder ri Dios? \v 25 Ruma antok ri quiminaki xcacastaj-pa, man xcaculie ta chic, ni man xcayox ta chi xcaculie. Ijeje xa xcauoc inchel ri ángeles ri ico chila chicaj. \v 26 Pero riquin ri quiminaki ri xcacastaj-pa, ¿man itzatuon ta ca ri tziban can ruma ri Moisés, antok xcho-pa ri Dios cha chupan ri jun kayis co ruquixal ri rubinan zarza ri nicat, antok ri Dios xuej: Inre in Ru-Dios ri Abraham, in Ru-Dios ri Isaac y in Ru-Dios ri Jacob?\x + \xo 12:26 \xt Ex. 3:6.\x* xcha-pa cha. \v 27 Ri Dios man Qui-Dios ta ri quiminaki, xa Qui-Dios ri icas. Rumare inre niej chi ixre can ix-sachnak riquin ri ntiej, xcha ri Jesús chica. \s Ri mandamiento ri más nem \r (Mt. 22:34-40) \p \v 28 Y xjiel-apa riquin ri Jesús jun chiquivach ri achia escribas. Ri ache re xraxaj ri xquiej ri achia saduceos cha ri Jesús, y xraxaj je ri xuej ri Jesús chica ri achia re. Y choch jaja can kalaj chi otz ri xuej ri Jesús y mare xucutuj cha: ¿Chica chiquivach ri mandamientos ri xuya ri Dios cha ri Moisés, ri naay? xcha cha ri Jesús. \p \v 29 Y ri Jesús xuej cha: Ri naay mandamiento nuej: Tivaxaj ixre aj-Israel, ri Kajaf joc Jun, y re ja ri Kajaf Dios. \v 30 Can tavajo ri Avajaf Dios, tavajo riquin nojiel avánima, tavajo riquin nojiel ri acaslien, tavajo riquin nojiel ri anoj y tavajo je riquin nojiel ri avuchuka.\x + \xo 12:29-30 \xt Dt. 6:4-5.\x* Jare ri mandamiento ri más nem. \v 31 Y co chic jun rucan mandamiento ri casi junan riquin ri naay. Y ri mandamiento re nuej: Can inchel ri navajo-ka-avi atre, can quire je mismo tavajo ri a-prójimo.\x + \xo 12:31 \xt Lv. 19:18.\x* Ja caye mandamientos re ri co más quikalien, xcha ri Jesús. \p \v 32 Y ri ache escriba xuej ca cha ri Jesús: Maestro, can quire-ve. Can ketzij ri xaej chi joc jun Dios co, y man jun chic.\x + \xo 12:32 \xt Dt. 4:35.\x* \v 33 Nicatzin chi navajo riquin nojiel avánima, navajo riquin nojiel ri anoj, navajo riquin nojiel ri acaslien y navajo je riquin nojiel avuchuka. Y can inchel ri navajo-ka-avi atre, can quire je mismo tavajo ri a-prójimo; nojiel re co más rakalien que choch ri chicop o jun chic kax ri ncayox choch ri Dios,\x + \xo 12:33 \xt Os. 6:6.\x* xcha ri ache escriba. \p \v 34 Y antok ri Jesús xraxaj chi jaal xika paro (xuon entender) ri jun ache re, ri Jesús xuej cha: Atre man naj ta chic atco-ve chi ncatuoc pa ru-reino ri Dios, xcha cha. Y jare antok man jun chic xutzom rucovil chi co ta ri chica xucutuj cha ri Jesús. \s ¿Chica choj cajuol ri Cristo? \r (Mt. 22:41-46; Lc. 20:41-44) \p \v 35 Y ri Jesús chi ncarutijuoj ri vinak ri quimaluon-qui riquin chire pa templo, xuej ca chica: ¿Karruma ri achia escribas niquiej chi ri Cristo xa choj jun rumáma can ri rey David? \v 36 Ruma ja mismo ri rey David xuej ri xex cha ruma ri Espíritu Santo: \q Ri Ajaf Dios xuej cha ri Vajaf: \q Catzuye pa nu-derecha,\x + \xo 12:36 \xt Ri lugar “derecha” nrajo nuej: Lugar richin favor, confianza, poder y honor.\x* \q hasta ca xcanya ri av-enemigos chuxie avakan.\x + \xo 12:36 \xt Sal. 110:1.\x* \m Quire xuej. \v 37 Y xa ri rey David xuej Vajaf cha ri Cristo, ¿karruma niex chi ri Cristo xa choj jun rumáma can ri rey David? xcha ri Jesús. Y iquiy chiquivach ri vinak xka chiquivach ri xcaxaj ri xuej. \s Ri Jesús ncaruon acusar ri achia escribas \r (Mt. 23:1-36; Lc. 11:37-54; 20:45-47) \p \v 38 Y ri Jesús xuej je chica ri vinak antok ncarutijuoj: Tibana cuenta-ivi, man tian inchel niquian ri achia escribas. Ruma ijeje can altíra nika chiquivach niquicusaj jucujak tak tziak, chi quire ncatziet chi utzulaj tak achia. Y can altíra nika chiquivach chi ncaan saludar ri pache niquimol-ve-qui quiy vinak. \v 39 Y can ja ri naay tak chacat nicajo pa tak sinagogas y pa tak vaen. \v 40 Ri achia re niquimaj nojiel kax quichin ri malcan-ixoki, y chi canimax chi jaal quicaslien, can ncalayuj niquian orar. Pero ijeje can xtika más ri castigo pa quive, xcha ri Jesús. \s Ri ru-ofrenda ri malcan-ixok \r (Lc. 21:1-4) \p \v 41 Y ri Jesús tzuyul choch ri pache niyox-ve can ri ofrenda. Jaja ncarutzat ri vinak ri niquiya can miera chire. Xarutzat iquiy bayoma ri quiy miera niquiya can. \v 42 Pero xalka jun malcan-ixok ri puobra. Jaja xuya can caye fichas ri man quiy ta oc rakalien. \v 43 Y ri Jesús xarayuoj ri ru-discípulos y xuej chica: Can ketzij ri niej chiva chi ja ri malcan-ixok puobra la ri xyon can más que choch ri xquiya can quinojiel ri nicaj chic. \v 44 Ruma jaja mesque man quiy ta ru-miera co, xuya can nojiel ri co riquin. Pero ri bayoma, mesque quiy miera xquiya can, xa ja ri nuon suobra quiquin, xcha ri Jesús. \c 13 \s Ri Jesús nuej yan chi xtian destruir ri templo \r (Mt. 24:1-2; Lc. 21:5-6) \p \v 1 Y antok ri Jesús ntiel-pa pa templo, jun chiquivach ri ru-discípulos xuej cha: Maestro, tatzata ri quibanic ri jay richin ri templo, can jaal banun chica, y ri nimak tak abaj ri i-cusan, xcha. \p \v 2 Ri Jesús xuej cha ri ru-discípulo: ¿Natzat va nimak tak jay va? Xtalka jun kij antok nojiel va xcavulex. Quinojiel ri nimak tak abaj ri i-cusan, can xcavulex, y man jun abaj ri xticujie can pa ru-lugar, xcha cha. \s Ri señales ri xcabanataj antes chi xtiquis ri roch-ulief \r (Mt. 24:3-28; Lc. 21:7-24; 17:22-24) \p \v 3 Y antok ri Jesús xtzuye paro ri juyu Olivos, ri pache kalaj niquitzat-pa ri templo; ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan y ri Andrés xajiel-apa riquin y xquicutuj cha: \v 4 Taej chika, ¿jampe ca xtibanataj ri xaej? ¿Y chica señal xtibanataj antok nojiel ri kax re xtuon cumplir? xacha cha. \p \v 5 Y ri Jesús xutzom ca rutzijoxic y quire xuej chica: Tibana cuenta-ivi chi man jun tibano maña chiva. \v 6 Ruma iquiy ri xcapa y xtiquiej: Inre ri Cristo, xcacha. Y iquiy ri xcaquian maña chica. \p \v 7 Pero antok xtivaxaj chi nibanataj guerras y xtivaxaj je chi co guerras ri xcapa, man tixiij-ivi, ruma nicatzin chi nojiel re xcabanataj. Pero man ja ta yan re ri ruquisbal kij richin ri roch-ulief. \v 8 Jun nación xtipalaj chirij jun chic nación y jun reino xtipalaj chirij jun chic reino. Xtuon nimak tak cubrakan quiy lugar, xtuon vijal, y quiy je roch ayoval xcapa chiquicajol ri vinak pa tak tanamet. Y nojiel re xa ca ja oc rutzucbal richin ri sufrimientos ri xcapa. \p \v 9 Pero ixre can tibana cuenta-ivi. Ruma ixre xquixjach pa quika ri autoridades quichin ri tanamet y xquixchay pa tak sinagogas. Y xquixucuax chiquivach gobernadores y chiquivach reyes ruma iyon ivánima viquin, pero ixre xquixtiquir ca xquinitzijuoj chiquivach ijeje. \v 10 Y antes chi xtalka ri ruquisbal kij, nicatzin chi ri evangelio nitzijos nojiel naciones. \v 11 Pero antok xquixucuax chi xquixjach pa quika ri autoridades, man tian preocupar-ivi ri chica tzij ri xtiej, ni man tian pensar. Ixre joc tiej ri chica tzij ri xtuya ri Dios chiva ri misma huora re, ruma man ixre ta ri xquixcho chupan ri huora re, xa can ja ri Espíritu Santo ri xticho.\x + \xo 13:9-11 \xt Lc. 12:11-12.\x* \v 12 Y chiquicajol ri quichak-quinimal-qui, jun chiquivach ijeje xtujach ri jun chic chi niquimisas, y ri tataj xcaquijach ri calcual chi ncaquimisas, y ri calcual xcapalaj chiquij ri quitie-quitata y xcaquijach chi ncaquimisas.\x + \xo 13:9-12 \xt Mt. 10:17-21; Lc. 21:12-16.\x* \v 13 Can quinojiel vinak, itziel xquixquitzat ruma iyon ivánima viquin. Pero ri man xtitzalaj ta chirij y xtucoch nojiel re hasta el fin, can xticolotaj.\x + \xo 13:13 \xt Mt. 10:22.\x* \p \v 14 Pero antok xtitzat chi xcabanataj ri itziel tak kax chupan ri lugar ri pache man rucamun ta chi nian chire, ja xtiquis ri lugar re,\x + \xo 13:14 \xt Dn. 9:27; 11:31; 12:11.\x* ri inchel tziban can ruma ri profeta Daniel, (ri nibano leer, can tubana entender). Entonces ri ico Judea, canumaj-el pa tak juyu. \v 15 Ri co paro ri rachuoch antok xtalka ri huora re, man tika-pa chi ntuoc pa rachuoch chi co niruma-pa, choj tia; \v 16 y ri co pan avan, man titzalaj-pa chirachuoch chi nalruma ri ru-capa.\x + \xo 13:15-16 \xt Lc. 17:31.\x* \v 17 ¡Can juye quivach ri ixoki ri ico encinta (embarazada) antok xtalka ri kij re, y quire je ri ixoki ri ca niquiya quitzun ri quixulu! \v 18 Rumare tibana orar chi antok xquixnumaj, man ta pa ru-tiempo job,\x + \xo 13:18 \xt Chire Israel, chupan “ri tiempo job”, man joc ta nika job, xa co je tief.\x* \v 19 ruma antok xtalka ri kij re, can nem ri sufrimiento ri xtipa,\x + \xo 13:19 \xt Dn. 12:1; Ap. 7:14.\x* ri man jun bay quire rubanun xa-jan antok banun-pa ri roch-ulief ruma ri Dios, ni xtalka chic jun bay ri sufrimiento re. \v 20 Y xa ta ri Ajaf Dios man ta nuon col cha ri tiempo richin ri sufrimiento, man jun nicolotaj. Pero cuma ri i-ruchon chic, can xtuon col cha ri tiempo re. \p \v 21 Chupan ri kij re, xa ico ri xcaen chiva: Titzata, ja co vave ri Cristo, o xa niquiej chiva: Titzata, ja co chila, man tinimaj. \v 22 Ruma xcapa falsos cristos y falsos profetas. Ijeje xcaquian milagros y señales chi xtiquian maña chica ri vinak. Y ijeje nicajo xtiquian maña chica hasta ri i-chon chic ruma ri Dios. \v 23 Pero ixre can tibana cuenta-ivi. Can ja yan xinej can chiva nojiel ri xcabanataj. \s Antok xtipa chic ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiquicajol ri vinak \r (Mt. 24:29-35, 42-44; Lc. 21:25-36) \p \v 24 Chupan ri tiempo re, antok kaxnak chic ri sufrimiento, ri kij man chic xtitzun ta, y ri ic man xtuya ta chic rusakil.\x + \xo 13:24 \xt Is. 13:10; Ez. 32:7; Jl. 2:31.\x* \v 25 Ri estrellas (chumil) xcatzak-pa chicaj.\x + \xo 13:25 \xt Is. 34:4; Ap. 6:12-13.\x* Can nojiel ca ri ico chicaj xcasilos. \v 26 Entonces xtitzatataj ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, chi xtika-pa chupan mukul\x + \xo 13:26 \xt Dn. 7:13; Ap. 1:7.\x* riquin namalaj poder y namalaj rukij. \v 27 Y xcarutak ri ru-ángeles chi ncaquimol ri i-ruchon chic. Can xcaquimol quinojiel ri ico oriente, ri ico occidente, ri ico norte y ri ico sur. Can xcaquimol quinojiel ri i-ruchon chic; chica-na lugar ri roch-ulief ico-ve. \p \v 28 Chirij ri víquix tivatamaj ri parábola (cambal-tzij): Antok ncajotoyin-pa ri ruka y ncaiel-pa ri ruxak, ivatan chi ri ru-tiempo ri sakij ya nalka. \v 29 Y quire je antok xtitzat chi ncabanataj ri kax ri xinej, tivatamaj ca chi ya nalka ri kij re. Can cierca chic co-ve-pa. \v 30 Can ketzij niej chiva, chi nojiel re xtibanataj antok ri vinak richin ri tiempo vacame ca ico ri choch-ulief. \v 31 Ri roch-ulief y ri rocaj can xcaquis. Pero ri nuchabal man xtiquis ta quire, xa can xtibanataj ri nuej. \p \v 32 Pero ri kij y ri huora antok xtipa chic, man jun tamayuon. Nixta ri ángeles ri ico chila chicaj man catan ta jampe. Ni ri Rucajuol ri Dios man ratan ta, xa joc ri Rutata Dios tamayuon re.\x + \xo 13:32 \xt Mt. 24:36.\x* \p \v 33 Rumare ixre can tibana cuenta-ivi, man timastaj chiva chi ntivoyoiej-apa y tibana orar, ruma man ivatan ta jampe xtalka ri kij chi xtipa chic. \v 34 Can junan riquin ri xuon jun ache ri xuya can ri rachuoch y nia naj, jaja xuya can autoridad pa quika ri rusamajiel y xuya can quisamaj chiquijunal. Y cha ri nuchajij can ri rachuoch, nuej can cha chi can tuyoiej-apa.\x + \xo 13:34 \xt Lc. 12:36-38.\x* \v 35 Rumare, man timastaj chiva chi ntivoyoiej-apa, ruma man ivatan ta jampe xtalka ri Rajaf-jay. Ruma nak xa nalka antok nuon-ka chaka, o pa nicaj-aka, o antok nitzirin-pa ri mama o macajan. \v 36 Ruma antok xtipa chic jun bay, jun arapienta. Can tivoyoiej-apa chi quire man nquixalrila ta nquixvar. \v 37 Y inchel ri niej chiva ixre, can quire je niej chica quinojiel, can quinivoyoiej-apa, xcha ri Jesús chica ri ru-discípulos. \c 14 \s Ico ri niquian pensar chica niquian chi nika ri Jesús pa quika \r (Mt. 26:1-5; Lc. 22:1-2; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Xa caye chic kij nrajo chi nalka ri namakej Pascua,\x + \xo 14:1 \xt Ex. 12:1-27.\x* y ri namakej antok nicux ri simíta ri manak levadura riquin. Y ri principales sacerdotes y ri achia escribas niquian pensar ri chica maña xtiquicusaj chi nika ri Jesús pa quika y niquiquimisaj. \v 2 Ijeje xquiej chiquivach: Man nakatzom ta chupan ri namakej, chi quire man ncapalaj ta pa ri vinak chikij, ncacha. \s Jun ixok nukej jubul akuon chirij ri Jesús \r (Mt. 26:6-13; Jn. 12:1-8) \p \v 3 Y ri Jesús co chupan ri aldea Betania, chirachuoch ri Simón ri xcachoj riquin ri yabil lepra. Ri Jesús tzuyul chirij ri mesa, y jare antok xalka jun ixok rucamun-pa jun frasco ri banun cha alabastro y co nardo puro chupan; jun jubul akuon ri altíra cara rajal. Y ri ixok xukumij ri rukul ri frasco y xukej pa rujaluon ri Jesús.\x + \xo 14:3 \xt Lc. 7:37-38.\x* \v 4 Y ico ri xpa quiyoval antok xquitzat ri xuon ri ixok riquin ri jubul akuon y xquiej ca: ¿Karruma choj xutix ri jubul akuon la? \v 5 Ruma xa ta xcayix, xyox ta más trescientos denarios, y ri rajal xjach ta chica ri i-puobra, xacha. Y quiy kax ri niquiej-apa chirij ri ixok. \p \v 6 Pero ri Jesús xuej chica: ¿Karruma man nquixtanie ta ka nquixtzijuon chirij ri ixok? Xa tiya can. Jaja can otz ri xuon chuva. \v 7 Ri i-puobra, can siempre ico iviquin, y chica-na kij ri ntivajo nquito, can quito.\x + \xo 14:7 \xt Dt. 15:11.\x* Pero inre man siempre ta xquicujie iviquin. \v 8 Jaja xuon ri chica nitiquir nuon. Ruma jaja xuya yan ri jubul akuon chirij ri nu-cuerpo richin antok xquibamuk. \v 9 Can ketzij ri niej chiva, chi chica-na lugar xtitzijos-ve ri evangelio, chire je xtitzijos-ve ri xuon va ixok va. Can choch ca nojiel ri roch-ulief xtitzijos-ve, y man jun bay xtimastaj, xcha ri Jesús. \s Ri Judas nuej chi nujach ri Jesús \r (Mt. 26:14-16; Lc. 22:3-6) \p \v 10 Entonces ri Judas Iscariote, jun chiquivach ri i-doce (cabalajuj) ru-discípulos ri Jesús, xa quiquin ri principales sacerdotes, chi nujach ri Jesús pa quika. \p \v 11 Y antok ijeje xcaxaj quire, xaquicuot, y xquian prometer chi niquiya miera cha. Y ri Judas ja xutzom ca rucanuxic chica manera nuon chi nujach ri Jesús. \s Ri Santa Cena \r (Mt. 26:17-29; Lc. 22:7-23; Jn. 13:21-30; 1Co. 11:23-26) \p \v 12 Chupan ri naay kij richin ri namakej antok nicux ri simíta ri manak levadura riquin, y antok ncaquimisas ri alaj tak ovejas richin ri Pascua, ri discípulos xquicutuj cha ri Jesús: ¿Pache navajo naan-ve ri vaen chupan ri Pascua, chi nkua y nakachojmij nojiel ri nicatzin? xacha cha. \p \v 13 Y ri Jesús can xarutak-el icaye chiquivach ri ru-discípulos y xuej-el chica: Quixin pa tanamet Jerusalén, y chire xticul jun ache rucuan ya chupan jun cántaro. Quixin chirij; \v 14 y ri jay ri pache xtuoc-ve, chire je quixuoc-ve ixre, y quixcho riquin ri rajaf-jay y tiej cha: Ri Maestro ruen-pa: ¿Pache co-ve ri cuarto ri pache nian-ve ri vaen richin ri Pascua quiquin ri nu-discípulos? quixcha cha. \v 15 Y ri rajaf-jay xquixrucuaj rucan piso ri rachuoch. Y chire co jun cuarto nem rupan ri chojmin chic ri rupan; chire tibana-ve ri chica xtakacux richin ri Pascua, xcha-el chica. \p \v 16 Y ri discípulos re xaa pa tanamet Jerusalén. Y antok xabaka, can xbanataj-na-ve inchel ri ruen-el ri Jesús chica. Y ijeje can xquichojmij nojiel ri nicatzin chica richin ri Pascua re. \p \v 17 Y antok xcoka-ka, ri Jesús y ri i-doce (cabalajuj) ru-discípulos xalka chire pa jay. \v 18 Y antok i-tzuyul chic apa chirij ri mesa y ncava, ri Jesús xuej: Can ketzij niej chiva, chi jun chivach ixre ri niva-pa viquin ri xtijacho vichin, xcha ri Jesús. \p \v 19 Ijeje can xabisuon-ka, y chiquijunal xquicutuj-apa cha: ¿Inre came ri xquibano quire? ncha jun. ¿Inre came ri xquibano quire? ncha jun chic. \p \v 20 Y ri Jesús xuej chica: Xa jun chivach ri ix doce (cabalajuj), ri numuba-pa ru-simíta viquin chupan ri plato. \v 21 Can ketzij chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol can nia. Can xtibanataj-na-ve inchel ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios.\x + \xo 14:21 \xt Sal. 41:9.\x* ¡Pero juye roch ri ache ri xtijacho richin! Más otz man ta xalax ri ache re, xcha ri Jesús. \p \v 22 Y antok ca ncava, ri Jesús xucan-apa jun simíta y xuya tiox ba cha ri Dios, y xuper y xuya chica ri ru-discípulos y xuej chica: Titzama ri simíta; ruma jare ri nu-cuerpo. \p \v 23 Y ri Jesús xucan-apa ri copa, y xuya tiox ba cha ri Dios; xuya ca chica, y quinojiel ca xquikun ri ruyal ri uva. \v 24 Y jaja xuej chica ri ru-discípulos: Jare ri nuquiquiel ri xtiin antok xquiquimisas pa qui-cuenta iquiy vinak. Riquin ri nuquiquiel, ja xticachoj ri cacac pacto ri rajon-pa ri Dios chi nuon quiquin ri vinak.\x + \xo 14:24 \xt Ex. 24:6-8; Jer. 31:31-34.\x* \v 25 Can ketzij ri niej chiva chi man chic xtinkun ta ri ruyal ri uva, hasta ca chupan ri kij antok xtinkun jun cacac ruyal ri uva iviquin chupan ri ru-reino ri Dios, xcha ri Jesús chica. \s Ri Jesús nuej yan chi ri Pedro xtuej chi man ratan ta roch \r (Mt. 26:30-35; Lc. 22:31-34; Jn. 13:36-38) \p \v 26 Y antok quibixan chic jun bix chi niquiya rukij ri Dios, ri Jesús y ri ru-discípulos xaiel-el chire pa jay y xaa choch ri juyu Olivos. \v 27 Y antok i-banak, ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Ixvonojiel ixre xtiquiraj-el-ivi y xquiniya can nuyuon chupan va aka va. Ruma chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can nuej: Antok inre xtinya lugar chi niquimisas ri nichajin quichin ri ovejas, ri ovejas xtiquiquiraj-el-qui.\x + \xo 14:27 \xt Zac. 13:7.\x* Quire ri tziban can. \v 28 Pero inre xa xquicastaj-pa. Y después xquixvoyoiej Galilea,\x + \xo 14:28 \xt Mt. 28:16.\x* xcha ri Jesús. \p \v 29 Entonces ri Pedro xuej cha: Mesque quinojiel xcatquiya can ayuon, pero inre man xtinan ta quire, xcha jaja. \p \v 30 Y ri Jesús xuej cha: Inre can ketzij niej chava, chi atre vacame, chupan va aka va, xa ca maja titzirin-pa ri mama caye mul, antok oxe yan mul taej chica ri ncacutun chava, chi man avatan ta noch, xcha ri Jesús. \p \v 31 Pero ri Pedro nuej cha y man nitanie ta: Xa nicatzin chi junan nquicon aviquin, pero man xtinej ta chi man vatan ta avach, xcha ri Pedro. Y quinojiel ri ru-discípulos quire je xquiej. \s Ri Jesús nuon orar chupan ri lugar rubinan Getsemaní \r (Mt. 26:36-46; Lc. 22:39-46) \p \v 32 Ri Jesús y ri ru-discípulos xabaka chupan ri lugar rubinan Getsemaní. Y ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Quixtzuye can vave, inre nibana orar. \p \v 33 Y jaja joc ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri xarucuaj riquin, y chirij jaja xpa jun nem bis, ruma xuna yan ri sufrimiento ri xtukasaj. \v 34 Y xuej chica ri iyoxe ru-discípulos: Ri vánima altíra nibisuon; can nquiruquimisaj nina. Quixcujie can vave y quixcasie, xcha chica. \p \v 35 Jaja xin chic apa juba y chire xxuquie-ka, y xukasaj-ka ri rujaluon ca pan ulief y xuon orar. Jaja xucutuj xa co ta chel, choj ta nakax ri huora re, chi quire man ta nukasaj ri sufrimiento. \v 36 Y quire ri tzij ri xuej chupan ri ru-oración: Nata, inre vatan chi atre ncatiquir naan nojiel. Tabana chi man ta nikasaj ri sufrimiento. Pero man taan ri nivajo inre, xa ja ri navajo atre, xcha. \p \v 37 Y antok jaja xtanie riquin ri oración, xpa ca quiquin ri iyoxe ru-discípulos, y xalrila xa ncavar. Xpa jaja xuej cha ri Pedro: Simón, ¿xa xavar-ka? ¿Can man xatiquir ta xacasie jun huora? \v 38 Quixcasie y tibana orar richin chi man quixtzak chupan ri tentación. Inre vatan chi ri iv-espíritu nrajo nuon ri nrajo ri Dios. Pero ri i-cuerpo manak ruchuka, xcha chica. \p \v 39 Y ri Jesús xa chic apa jun bay chi xirubana orar. Y ja mismo xucutuj chupan ri oración. \v 40 Y antok xpa chic jun bay quiquin ri iyoxe ru-discípulos, xalrila xa ncavar ruma man chic niquicoch ta quivaran. Y ijeje man niquil ta chica niquiej cha. \v 41 Pero antok xpa chi oxe mul, jaja xuej chica ri iyoxe ru-discípulos: Vacame quixvar y quixuxlan. Pero ya otz cala. Ruma ja xalka ri huora chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol can xtijach-el pa quika ri pecadores. \v 42 Quixpalaj. Jo. Ja patanak ri xtijacho vichin, xcha ri Jesús chica. \s Antok nitzam ri Jesús \r (Mt. 26:47-56; Lc. 22:47-53; Jn. 18:2-11) \p \v 43 Y ri Jesús ca nitzijuon, antok xalka ri Judas, ri jun chiquivach ri doce (cabalajuj) discípulos; riquin jaja i-patanak iquiy vinak ri quicamun-pa chie y espadas. Quinojiel i-takuon-el cuma ri principales sacerdotes, cuma ri achia escribas y cuma je ri mamaa tak achia ri niquian gobernar. \v 44 Ri Judas ri nijacho richin ri Jesús, can ruen yan pa chica ri i-patanak riquin, ri chica xtuon chi nucut ri Jesús chiquivach. Jaja ruen-pa chica: Ja ri jun ri xtintzubaj ruchi, jare ri Jesús. Titzama ca otz chi man tinumaj chivach. \p \v 45 Y antok ri Judas xalka, can ja xjiel-apa riquin ri Jesús y xuej cha: Maestro, Maestro, xcha cha. Y ja xutzubaj ruchi. \v 46 Y ri vinak ri i-patanak, can ja xquitzom ri Jesús. \p \v 47 Y jun chiquivach ri ico chire, xralasaj-el ri ru-espada y xusoc ri ru-esclavo ri sacerdote ri más co rukij, y xralasaj-el jun ruxiquin. \v 48 Y ri Jesús xuej chica ri vinak ri i-patanak: ¿Ixre ix-patanak inchel chirij jun alakuon; mare icamun-pa chie y espadas chi nquiniltzama? \v 49 Can kij-kij xicujie iviquin pa templo\x + \xo 14:49 \xt Lc. 19:47; 21:37.\x* antok xincut ri ruchabal ri Dios chivach, y man xinitzom ta. Pero nibanataj quire richin nuon cumplir ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios. \p \v 50 Y quinojiel ri discípulos xquiya can ruyuon ri Jesús y xanumaj-el. \s Ri ala ri xnumaj-el \p \v 51 Pero co jun ala ri banak chirij ri Jesús y joc cha jun cul rutzapin rij. Y ri i-tzamayuon ri Jesús, xquitzom je ri ala re. \v 52 Pero jaja xuya can ri cul, y xnumaj-el man jun rutziak chirij. \s Ri Jesús nucuax chiquivach ri autoridades quichin ri israelitas \r (Mt. 26:57-68; Lc. 22:54-55, 63-71; Jn. 18:12-14, 19-24) \p \v 53 Ri xabatzamo ri Jesús xquicuaj ca riquin ri sacerdote ri más co rukij. Y xquimol-qui quinojiel ri principales sacerdotes, ri mamaa tak achia ri niquian gobernar, y ri achia escribas. \v 54 Y ri Pedro banak chirij, pero ca naj co can y xuoc je chirachuoch ri sacerdote ri más co rukij, y xcujie chojay. Y xtzuye-ka chiquicajol ri alguaciles ri ico chire ri niquimak-qui choch-kak. \p \v 55 Y ri principales sacerdotes y quinojiel ri autoridades quichin ri israelitas, niquicanuj manera chi niquitzak tzij chirij ri Jesús, chi quire niquitak chi niquimisas, pero xa man jun xquil chirij. \v 56 Can iquiy ri xalka chi xquitzak tzij chirij, pero xa man junan ta ri xquiej-apa. \v 57 Y después ico nicaj chic ri xabapiie-pa y xquiej-apa tzakon tak tzij chirij ri Jesús. Quire xquiej: \v 58 Ojre xkaxaj antok jaja xuej: Inre xtinvulij ri templo ri banun cuma achia, y chi oxe kij xtinan chic jun,\x + \xo 14:58 \xt Jn. 2:19.\x* y man achia ta xcabano. Quire ruen, xacha. \p \v 59 Y ni riquin re, man junan ta je ri xquiej-apa. \p \v 60 Y ri Caifás, ri sacerdote ri más co rukij, xpiie pa nicaj y xucutuj cha ri Jesús: ¿Man jun kax naej? ¿Ketzij ri xquiej chavij? xcha cha. \p \v 61 Pero ri Jesús man jun tzij xuej. Rumare xpa ri sacerdote ri más co rukij, xucutuj chic cha: ¿Atre ri Cristo, ri Rucajuol ri Dios? xcha cha. \p \v 62 Y ri Jesús xuej cha: Inre. Y xtitzat ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, chi tzuyul pa ru-derecha ri Dios ri nitiquir nuon nojiel. Y xtitzat antok nika-pa chupan mukul ri chicaj.\x + \xo 14:62 \xt Dn. 7:13.\x* \p \v 63 Entonces ri sacerdote ri más co rukij xurakachij-ka ri rutziak chirij, y xuej: Man chic nicatzin ta chi nalka jun chic chi nalruej chika chi man otz ta ri i-rubanun. \v 64 Ixre xivaxaj ri xuej, chi jaja junan riquin ri Dios. Riquin re, nuyok rube ri Dios. ¿Chica ntiej ixre vacame? xcha jaja. Y quinojiel xquiej chi otz chi tiquimisas.\x + \xo 14:64 \xt Lv. 24:16.\x* \p \v 65 Y ico nicaj xquichubaj, y xquitzapij rutzubal, y xquiya ka cha y niquicutuj cha: ¿Chica ri xchayo avichin? Taej chika, ncacha cha. Y ri alguaciles ri ico chire, xquichey je ri Jesús. \s Ri Pedro nuej chi jaja man ratan ta roch ri Jesús \r (Mt. 26:69-75; Lc. 22:55-62; Jn. 18:15-18, 25-27) \p \v 66 Y antok ri Pedro ca co pa xulan ri chojay, co jun xtan aj-chi-ic richin ri sacerdote ri más co rukij xalka chire. \v 67 Y antok ri aj-chi-ic xutzat-apa ri Pedro chi rumakuon-ri choch ri kak, xutzat otz y xuej cha: Atre je at rachil ri Jesús ri aj-Nazaret, xcha cha. \p \v 68 Pero ri Pedro man xuej ta ri ketzij, ruma xuej: Inre man vatan ta roch. Man vatan ta chica ri naej, xcha cha ri xtan. Y ri Pedro xiel-el chire chiquicajol y xa chuchi-bay. Y jare antok xtzirin-pa ri mama. \v 69 Y antok ri xtan aj-chi-ic xutzat chic jun bay ri Pedro, xuej chica ri ico chire: La ache la jun chiquivach ri ico riquin ri Jesús, xcha. \p \v 70 Pero ri Pedro jun chic bay man xuej ta ri ketzij. Y ca juba oc quire tiex cha, ri quimaluon-qui chire xquiej cha: Can ketzij chi atre at jun chiquivach ri ico riquin ri Jesús. Ruma atre Galilea at-patanak-ve, y can junan ncacho quiquin, xacha cha. \p \v 71 Entonces ri Pedro xuej: Inre man vatan ta roch ri ache ri ntiej ixre. Can choch ri Dios niej chiva chi inre man vatan ta roch. Y xa man ketzij ta ri niej, tika ri castigo pano, xcha. \p \v 72 Y ri mama xtzirin-pa rucan mul. Entonces ri Pedro xalka paro ri tzij ri ruen ri Jesús cha: Antes ca maja titzirin-pa ri mama caye mul, antok atre oxe yan mul taej chica ri ncacutun chava, chi man avatan ta noch. Y ruma nuon pensar chirij ri xuej ri Jesús cha, ja xuok-ka. \c 15 \s Ri Jesús nucuax choch ri Pilato \r (Mt. 27:1-2, 11-14; Lc. 23:1-5; Jn. 18:28-38) \p \v 1 Y ca cumaj yan, ri principales sacerdotes xquimol-qui quiquin ri mamaa tak achia ri niquian gobernar y ri achia escribas. Quinojiel ri autoridades quichin ri israelitas ya xquian pensar chel niquian cha ri Jesús, y mare xquixim-el y xbaquijacha pa ruka ri Pilato. \v 2 Y ri Pilato xucutuj cha ri Jesús: ¿Atre ri Qui-Rey ri israelitas? Y ri Jesús xuej cha: Atre ncaen, xcha cha. \p \v 3 Y ri principales sacerdotes quiy ri niquiej-apa cha ri Pilato, chi niquian-apa acusar ri Jesús. \v 4 Y ri Pilato xucutuj chic cha ri Jesús y xuej cha: ¿Man jun tzij naej? Ijeje quiy niquiej-pa chavij chi ncatquian acusar, xcha ri Pilato cha. \p \v 5 Pero ri Jesús man jun tzij ri xuej. Rumare ri Pilato can xchapataj. \s Ri Pilato nujach-el ri Jesús chi niquimisas choch cruz \r (Mt. 27:15-31; Lc. 23:13-25; Jn. 18:38–19:16) \p \v 6 Y juna-juna antok nalka ri namakej Pascua, ri gobernador nutzokopij-el jun chiquivach ri ico pa cárcel; ja ri nicajo ri vinak chi ntiel-el. \v 7 Y chupan ri tiempo re, co pa cárcel jun ache rubinan Barrabás. Junan co pa cárcel quiquin nicaj chic rachil ruma xapalaj chirij ri gobierno y quibanun camic. \v 8 Ri vinak xquicutuj cha ri gobernador chi tutzokopij-el jun chiquivach ri ico pa cárcel, inchel ri ranun-pa juna-juna. \v 9 Y ri Pilato xuej ca chica: ¿Ntivajo ixre chi nitzokopij-el ri I-Rey ixre ri israelitas? \p \v 10 Ri Pilato quire xuej ruma jaja ratan chi ri principales sacerdotes quiyon ri Jesús pa ruka, ruma itziel niquitzat. \v 11 Pero ri principales sacerdotes xaquitakchej ri vinak, chi tiquiej-apa chi ja ri Barrabás titzokopes-el. \v 12 Y ri Pilato xcho chic jun bay y xucutuj chica: ¿Chica ntivajo ixre chi nian cha ri ntiej chi I-Rey ixre ri israelitas? xcha jaja chica. \p \v 13 Y ri vinak xacho-apa chic riquin nojiel quichuka: ¡Tian crucificar! xacha. \p \v 14 Ri Pilato xucutuj chica: ¿Chica ruchoj rubanun? Pero ri vinak man ncatanie ta ka. Xa riquin más quichuka xquiej-apa: ¡Tian crucificar! \p \v 15 Y ri Pilato chi otz nitziet cuma ri vinak, mare xutzokopij-el ri Barrabás; y xutak ruchayic ri Jesús, después xujach-el chi tiquimisas choch cruz. \p \v 16 Y ri soldados xquicusaj-apa ri Jesús chojay richin ri palacio; y xacayuoj quinojiel ri nicaj chic soldados. \v 17 Y ri soldados re xquiya jun tziak morado chirij ri Jesús. Y xquiya pa rujaluon jun corona ri pachun cha jun kayis ri altíra ruquixal. \v 18 Y niquian cha chi co rukij y niquiej cha: ¡Caquicuot, atre ri Qui-Rey ri israelitas! \p \v 19 Y niquibuj rujaluon cha jun aj y niquichubaj. Can ncaxuquie je choch, inchel can niquiya rukij niquian cha. \v 20 Y antok ijeje xatanie-ka chi ncatzen chirij, xquilasaj-el ri tziak morado ri quiyon ijeje chirij, y xquiya-el ri rutziak jaja, y xquilasaj-el chi niquibajij choch cruz. \s Ri Jesús nian crucificar chi niquimisas \r (Mt. 27:32-56; Lc. 23:26-49; Jn. 19:17-30) \p \v 21 Antok i-banak pa bay, xquicul jun ache aj-Cirene, ri patanak pan avan. Ri ache re Simón rube, quitata ri Alejandro y ri Rufo.\x + \xo 15:21 \xt Ro. 16:13.\x* Y ri soldados xquian cha ri ache re chi tucuaj ri cruz. \p \v 22 Y ri soldados xquicuaj ri Jesús chupan ri lugar rubinan Gólgota. Ri tzij Gólgota nrajo nuej: Rujaluon Quiminak (Calavera). \v 23 Y antok ico chic chire, xquiya cha ri Jesús vino xaluon riquin ruyal mirra. Pero jaja man xrajo ta xukun. \v 24 Y antok ri soldados quibajin chic ri Jesús choch ri cruz, xquilasaj suerte chirij ri rutziak\x + \xo 15:24 \xt Sal. 22:18.\x* chi niquitzat chica tziak ri niquicuaj chiquijunal. \p \v 25 A las nueve ri macajan antok xquibajij ri Jesús choch cruz. \v 26 Y paro ri cruz, xquiya jun letrero ri nuej karruma niquimisas. Choch ri letrero re nuej: \sc RI QUI-REY RI ISRAELITAS.\sc* \v 27 Ico je icaye alakoma ri xabajix choch cruz riquin ri Jesús. Jun xyox pa ru-derecha y ri jun chic pa ru-izquierda. \v 28 Y riquin re nuon cumplir ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios, ri nuej: Jaja can jun aj-banoy-choj xan cha.\x + \xo 15:28 \xt Is. 53:12.\x* Quire ri tziban can. \p \v 29 Ri vinak ri ncakax ri pache co-ve ri Jesús niquisiluoj can quijaluon choch,\x + \xo 15:29 \xt Sal. 22:7; 109:25.\x* y co tzij ri man otz ta ri ncaquiej can cha. Ri vinak re niquiej cha ri Jesús: ¡Ah! Atre xaej chi navulij ri ru-templo ri Dios y chi oxe kij napaba chic jun bay,\x + \xo 15:29 \xt Mr. 14:58; Jn. 2:19.\x* \v 30 tacalo-avi ayuon y caka-pa choch ri cruz, ncacha can cha. \p \v 31 Y quire je niquian ri principales sacerdotes y ri achia escribas, ijeje altíra ncatzen-apa chirij ri Jesús y niquiej chiquivach: Jaja can iquiy xarucol, pero jaja man nitiquir ta nucol-ri ruyuon. \v 32 Xa jaja ri Cristo, ri Qui-Rey ri israelitas, tika-pa choch ri cruz vacame ca, chi quire nakatzat y nakanimaj, ncacha chiquivach. Y quire je ri alakoma ri i-bajin choch qui-cruz riquin ri Jesús, can co tzij ri man otz ta ri ncaquiej-apa cha. \p \v 33 Y pa nicaj-kij, nojiel ri roch-ulief xuon kakun. Y ri kakun re xquis-el hasta ca a las tres ri nakakij. \v 34 Y a las tres, ri Jesús xurak ruchi y xuej: Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? xcha. Y ri tzij re quire nuej: Nu-Dios, Nu-Dios, ¿karruma xinaya can?\x + \xo 15:34 \xt Sal. 22:1.\x* \p \v 35 Y ico jujun ri ico-apa cierca ri Jesús, antok xcaxaj ri xuej, ja xquiej: Tivaxaj, ja ri Elías ri nrayuoj, xacha. \p \v 36 Y co jun ri jun-anin xbarumuba-pa jun esponja chupan vinagre, y xuya ri esponja chutzan jun aj, chi xuya cha ri Jesús chi nutzu,\x + \xo 15:36 \xt Sal. 69:21.\x* y xuej: Kayoiej, katzata xa nalka ri Elías chi nukasaj-pa, xcha. \p \v 37 Pero ri Jesús xurak ruchi y ja xcon-ka. \v 38 Y ri tziak ri choj cha jachuon-ve rupan ri templo\x + \xo 15:38 \xt Ex. 26:31-33.\x* xkachitaj pa nicaj, ca paro ca chuxie ka. \v 39 Y ri capitán ri pal-apa choch ri cruz ri pache co-ve ri Jesús, antok xutzat ri Jesús chi xurak ruchi y ja xcon, cava xuej: Can ketzij chi la ache la, can Rucajuol ri Dios, xcha. \p \v 40 Y ico je nicaj ixoki ri chi-naj ncatzun-apa. Chiquicajol ri ixoki re, co ri María Magdalena, ri María quitie ri Jacobo ri chuten y ri José, y ri ixok Salomé. \v 41 Antok ri Jesús ca co Galilea, ri ixoki re i-banak chirij y quilin-pa.\x + \xo 15:40-41 \xt Lc. 8:2-3.\x* Y ico je quiy chic ixoki ri i-banak chirij ri Jesús hasta ca Jerusalén. \s Antok xmuk ri Jesús \r (Mt. 27:57-61; Lc. 23:50-56; Jn. 19:38-42) \p \v 42 Antok xkakij-ka (después ri a las tres), ri vinak niquichojmij ca nojiel ri xticatzin chica chupan ri kij richin uxlanien. \v 43 Jare antok xalka ri José ri aj-Arimatea. Jaja jun chiquivach ri achia ri autoridades quichin ri israelitas y utzulaj ache. Jaja royoien je ri ru-reino ri Dios. Y jaja xuoc riquin ri Pilato, y man jun chic xibinrel choch xucutuj ri ru-cuerpo ri Jesús. \v 44 Pero ri Pilato can xchapataj chi chanin yan xcon ri Jesús. Rumare jaja xrayuoj ri capitán, y xucutuj cha xa ketzij chi ya xcon ri Jesús. \v 45 Y antok ri Pilato ratan chic ruma ri xuej ri capitán cha, mare xuej ca chi tiyox ri ru-cuerpo ri Jesús cha ri José. \v 46 Y ri José xulok jun tziak nem. Y antok rukasan chic pa ri ru-cuerpo ri Jesús choch ri cruz, xubol ca chupan ri tziak re. Y chupan jun jul ri catuon choch jun nem abaj xbaruya-ve ri ru-cuerpo ri Jesús. Jaja xutzapij can ri ruchi ri jul cha jun nem abaj. \p \v 47 Y ri María Magdalena y ri María ri rutie ri José, xquitzat pache xyox-ve can ri Jesús. \c 16 \s Antok ri Jesús xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki \r (Mt. 28:1-10; Lc. 24:1-12; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Y antok kaxnak chic ri kij richin uxlanien, ri María Magdalena, ri María ri rutie ri Jacobo, y ri ixok Salomé rube, xquilok jubul tak akuon chi niquiya chirij ri ru-cuerpo ri Jesús. \v 2 Y macajan yan ri naay kij richin ri semana, xaa ca chuchi ri jul. Y ya xiel-pa ri kij antok xabaka. \v 3 Y ijeje niquiej chiquivach: ¿Chica xtalasan-el ri abaj ri choj cha tzapin can ruchi ri jul? ncacha. \p \v 4 Pero antok xquitzat ri jul, xquitzat chi ri nem abaj ri choj cha tzapin can ruchi ri jul, xa alasan-el. \v 5 Y antok ijeje xauoc chupan ri jul, xquitzat jun ala tzuyul chire ri lado derecha, rucusan jun tziak sak ri nika-ka ca chukul rakan. Y ri ixoki xquixiij-qui. \v 6 Pero jaja xuej chica: Man tixiij-ivi. Ixre nticanuj ri Jesús ri aj-Nazaret, ri xquimisas choch ri cruz. Jaja ya xcastaj-el, man co ta chic vave. Titzata ri lugar pache xyox-ve. \v 7 Vacame ca quixin y tiej cha ri Pedro y chica ri nicaj chic ru-discípulos, chi jaja nia naay chivach ca Galilea;\x + \xo 16:7 \xt Mt. 26:32; Mr. 14:28.\x* chire xtitzat-ve, can inchel ri ruen can chiva. \p \v 8 Y ri ixoki re xaiel-pa anin chupan ri jul y xaa anin; ijeje ncabarbuot ruma altíra quixiin-qui. Ijeje man jun choj cha xquitzijuoj-ve, ruma quixiin-qui. \s Antok ri Jesús xucut-ri choch ri María Magdalena \r (Jn. 20:11-18) \p \v 9 Antok ri Jesús xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki ri macajan ri naay kij richin ri semana, naay xucut-ri choch ri María Magdalena; ri ixok ri choj-iquin xaralasaj-el i-siete (ivuku) itziel tak espíritus. \v 10 Y ri María Magdalena xa chi xbaruej chica quinojiel ri xacujie riquin ri Jesús. Ijeje altíra ncabisuon y ncauok. \v 11 Ijeje antok xcaxaj chi ri Jesús ya xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki y chi ri María Magdalena xutzat yan, xa man xquinimaj ta. \s Ri Jesús nucut-ri chiquivach icaye ru-discípulos \r (Lc. 24:13-35) \p \v 12 Después ri Jesús xucut-ri chiquivach icaye ru-discípulos ri quitzamuon bay chi ncaa jun chic lugar. Pero ri Jesús jun-ve chic nitzun antok xucut-ri chiquivach. \v 13 Ri icaye re xbaquiej chica ri nicaj chic discípulos, pero man xaquinimaj ta je. \s Antok ri Jesús xuej chica ri apóstoles chi tiquibana ri rusamaj \r (Mt. 28:16-20; Lc. 24:36-49; Jn. 20:19-23) \p \v 14 Pa ruquisbal ri Jesús xucut-ri chiquivach ri once (julajuj) ru-discípulos antok ncava. Jaja xuej chica: ¿Karruma ixre man xinimaj ta y cof xian cha ri ivánima? Quire xuej chica ruma ri discípulos man xquinimaj ta quitzij ri xatzato ri Jesús, chi ya xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki. \v 15 Y xuej chica: Quixin ca choch nojiel ri ulief y titzijuoj ri evangelio chica quinojiel vinak.\x + \xo 16:15 \xt Hch. 1:8.\x* \v 16 Ri nunimaj y xtian bautizar, xticolotaj. Pero ri man xtunimaj ta, xtika ri castigo paro. \v 17 Y ri xcaniman vichin, can quiy kax xcatiquir xtiquian y re señal chi inco quiquin. Pa nube inre xcaquilasaj itziel tak espíritus y xcacho nicaj chic chabal ri man cutun ta chiquivach. \v 18 Xcaquitzom cumatz, y xa xtiquikun vaniena, man jun kax xtuon chica. Xtiquiya quika pa quive ri ncayavaj y xcaquian sanar, xcha ri Jesús. \s Antok ri Jesús xtzalaj chicaj riquin ri Dios \r (Lc. 24:50-53) \p \v 19 Antok ri Ajaf Jesús chovinak chic can chica ri ru-discípulos, después xa, y xan recibir chicaj\x + \xo 16:19 \xt Hch. 1:9-11.\x* ruma ri Dios, y xtzuye pa ru-derecha. \v 20 Y ri discípulos xaa ca nojiel lugar chi xquitzijuoj ri ruchabal ri Dios. Y ri Ajaf can co quiquin chi ncaruto, y can xuon chica chi quiy milagros ri xatiquir xaquian chi tikalajin chi ja ri ketzij ri niquitzijuoj. Amén.