\id LUK Cakchiquel de Santa Maria de Jesus NT [cki] (Colombia) -2010 bd. 
\h SAN LUCAS
\toc1 Ri rucaslien ri Jesucristo ri xutzibaj can San Lucas
\toc2 Lucas (Lc.)
\mt Ri rucaslien ri Jesucristo ri xutzibaj can San Lucas
\ip Ri xtziban va evangelio va ja ri Lucas, y jaja jun doctor. Chupan ri Lucas nuej chi ri Jesús camayuon-pa ri salvación (colotajic) y man joc ta chica ri tanamet Israel, xa chica je ri nicaj chic tanamet ri ico choch-ulief.
\ip Nuej je chi antok xbaka ri Jesús chupan ri sinagoga ri co pa tanamet Nazaret, jaja xuon leer ri tziban can ruma ri profeta Isaías, ri nuej: Ri Espíritu richin ri Ajaf co pano inre (capítulo 4:16-29).
\ip Nuej je chi ri Kajaf Jesús man nrajo ta ri pecado, pero can ncarajo ri pecadores, ncarajo ri vinak ri man jun oc quikij, ncarajo ri puobra, ri ncayavaj y quinojiel vinak ri nicajo niquinimaj ri nuej ri Dios. Y re nucut chi ri Jesús can nojnak ránima riquin amor.
\io Ri capítulo 1:1-4, ri Lucas nuej karruma xutzibaj ri libro y ri chica xuon chi xutzibaj.
\io Ri capítulo 1:5–2:52 nuej ri chica xabanataj antok xalax ri Juan el Bautista, y antok xalax y xquiy-pa ri Jesús.
\io Ri capítulo 3:1-20 nuej ri samaj ri xuon ri Juan el Bautista.
\io Ri capítulo 3:21–4:13 nuej antok ri Jesús xan bautizar, nuej i-chica ri ratet-rumama ri Jesús, y nuej antok xan tentar ruma ri Satanás.
\io Ri capítulo 4:14–9:50 nuej ri samaj ri xuon ri Jesús chupan ri Galilea y ri Judea. Nuej antok xarutijuoj ri vinak riquin ri ruchabal ri Dios, antok xaruon sanar ri ncayavaj, antok xaralasaj itziel tak espíritus quiquin ri vinak, y antok xarucha ri i-doce (cabalajuj) ru-discípulos.
\io Ri capítulo 9:51–19:27 nuej nojiel ri xaruon ri Jesús antok rutzamuon bay chi xbaka ri ruquisbal mul pa tanamet Jerusalén.
\io Ri capítulo 19:28–22:46 nuej ri chica xaruon chupan ri ruquisbal semana ri rucaslien ri choch-ulief. Chupan ri semana re, ri Jesús xuej yan ri chica xcabanataj chupan ri ruquisbal tak kij richin ri roch-ulief y antok xtalka-ka ri ru-reino ri Dios.
\io Y ri capítulo 22:47–24:53 nuej antok ri Jesús xtzam y xucuax chiquivach ri autoridades quichin ri israelitas. Nuej je antok xquimisas ri Jesús, antok xcasos-el chiquicajol ri quiminaki, antok xucut-ri chiquivach ri ru-discípulos y antok xa chicaj.

\c 1
\s Ri naay tzij cha ri Teófilo
\p
\v 1 Iquiy quitijuon yan quikij chi niquinuc ruchi niquitzibaj ri kax ri xabanataj chikacajol.
\v 2 Y can inchel ri xtzijos chika cuma ri xatzato-pa pa rutzucbal, can quire xtzibas. Y ri xatzato ri xabanataj, can xquitzijuoj je ri ruchabal ri Dios.
\v 3 Y inre je nivajo nitzibaj ri xabanataj. Can xintej nukij xinnuc ruchi nojiel ri xabanataj. Y jare ri nivajo nitzibaj chava atre namalaj Teófilo. Can chijujun-chijujun nitzibaj ri xabanataj desde pa rutzucbal hasta ca pa ruquisbal,
\v 4 chi quire nanaiej otz chi ketzij ri cutun chavach chirij ri Jesucristo.
\s Jun ángel nalruej chi xtalax ri Juan
\p
\v 5 Chire Judea xcujie jun sacerdote rubinan Zacarías, y jaja xcujie quiquin ri jun grupo sacerdotes ri Abías\x + \xo 1:5 \xt 1Cr. 24:10.\x* rube. Pa ru-tiempo ri Zacarías ja ri Herodes ri rey chupan ri Judea. Ri raxjayil ri Zacarías, Elisabet rube. Ri Elisabet re jun rumáma can ri sacerdote ri más co rukij ri Aarón rube.
\v 6 Ri icaye re can choj quicaslien choch ri Dios. Ijeje can niquian ri nuej ri ru-mandamientos y ri ru-leyes ri Ajaf Dios. Y man jun vinak nicho itziel chiquij, ruma ijeje otz ri niquian.
\v 7 Ijeje man jun calcual, ruma ri Elisabet manak ruxulu alaxnak. Y ri icaye co chic quiy quijuna.
\p
\v 8 Y antok ri Zacarías y ri nicaj chic sacerdotes ri niex Abías chica, ja xalka qui-turno chi ncasamaj pa rachuoch ri Dios,
\v 9 paro ri Zacarías xka-ve chi jaja ntuoc chupan ri Lugar Santo chi nuparuoj ri incienso (puon), ruma ri qui-costumbre ri sacerdotes niquian sorteo.
\v 10 Y antok nuparuoj ri incienso (puon), quinojiel ri vinak ri quimaluon-apa-qui juviera niquian orar.
\v 11 Y antok ri Zacarías nuparuoj ri incienso (puon), jun ángel richin ri Ajaf xucut-ri choch. Y ri ángel re xpiie lado derecha ri altar ri pache niparox-ve ri incienso (puon).
\v 12 Antok ri Zacarías xutzat ri ángel re, xsach runoj y xpa xibinrel chirij.
\v 13 Pero ri ángel xuej cha ri Zacarías: Man taxiij-avi. Ri Dios xraxaj ri av-oración. Ri Elisabet ri avaxjayil xticujie jun ruxulu, y Juan ri rube ri xtaya.
\v 14 Y can xcaquicuot y iquiy vinak je xcaquicuot ruma xtalax;
\v 15 ruma xticujie nem rukij choch ri Dios. Man xtukun ta vino, ni nicaj chic roch avarienta,\x + \xo 1:15 \xt Nm. 6:3.\x* ruma antok xtalax, nojnak chic pa ránima riquin ri Espíritu Santo.
\v 16 Y xtuon chica iquiy avanakil israelitas chi xtiquinimaj ri Ajaf Dios y xticaxtaj quicaslien.
\v 17 Jaja ri xtia choch ri Ajaf Dios, y xticujie ri Espíritu Santo riquin y xticujie riquin ri poder, ri inchel xcujie riquin ri Elías, ri jun profeta ri xcujie ojier can tiempo. Ri Juan xtuon chica ri tataj chi xcacajo ri calcual,\x + \xo 1:17 \xt Mal. 4:5-6.\x* y xtuon chica ri man ncaniman ta tzij chi xtiquicuaj jun choj caslien, inchel quicuan ri vinak ri choj quicaslien choch ri Dios. Quire xtuon ri Juan chica ri vinak, chi quire joc chic niquiyoiej-apa ri Ajaf Dios, xcha ri ángel cha ri Zacarías.
\p
\v 18 Y ri Zacarías xucutuj cha ri ángel: ¿Chel xtinaiej inre chi ketzij ri naej? Ruma inre in mámix chic y ri vaxjayil xa aviela chic, xcha.
\p
\v 19 Y jare antok ri ángel xuej cha: Inre Gabriel nube,\x + \xo 1:19 \xt Dn. 8:16; 9:21.\x* ri inco choch ri Dios. Rumare xirutak-pa aviquin chi nalej-ka ri utzulaj tzij chava.
\v 20 Y ruma man xanimaj ta ri xinej chava, xcacujie can miem; hasta ca xtalax-na ri avalcual, cajare xcacho chic jun bay. Nojiel re xtibanataj-na-ve antok xtalka ri tiempo, xcha.
\p
\v 21 Antok ri Zacarías nitzijuon riquin ri ángel, ri vinak ri quiyoien-apa juviera xquian extrañar ruma man ntiel ta pa chupan ri Lugar Santo.
\v 22 Y antok ri Zacarías xbaiel-pa, man nicho ta chic; mare ri quiyoien-apa xquinaiej chi co ri xex-pa cha chupan ri Lugar Santo. Ri Zacarías xa cha ruka nuon-ve señas chica, ruma xcujie can miem.
\p
\v 23 Y antok jaja xuquis can ri ru-turno chi nisamaj chire pa rachuoch ri Dios, xa chirachuoch.
\p
\v 24 Y después ri quire tibanataj, jare antok ri Elisabet ri raxjayil xcujie-ka encinta (embarazada), y rumare man xiel ta pa bay vuuo ic. Y ri Elisabet nuej:
\v 25 Vacame ri Ajaf Dios quire nuon chuva, chi man xquiquix ta chic chiquivach ri vinak ri nquinquiyok ruma manak val.
\s Jun ángel nalruej chi xtalax ri Jesús
\p
\v 26 Y antok ri Elisabet rucuan vaki ic encinta (embarazada), jare antok ri Dios xutak ri ángel Gabriel chupan jun tanamet ri co Galilea rubinan Nazaret,
\v 27 riquin jun xtan María rube, ri ni jun choj-iquin varnak-ve.\x + \xo 1:27 \xt Mt. 1:18.\x* Ri xtan re cutun chic chi niculie riquin jun ala rubinan José. Y ri José re rumáma can ri rey David.
\v 28 Ri ángel xuoc-pa ri pache co-ve ri xtan, y xuej cha: ¡Tiquicuot avánima, ruma ri Dios pan ave atre xuya-ve ru-bendición! Ri Ajaf can co aviquin. Y chiquivach quinojiel xtani y ixoki, atre ri más bendición xyox chava.
\p
\v 29 Y antok ri María xutzat ri ángel y xraxaj ri xuej cha, can xsach runoj y xuon-ka pensar karruma quire xan saludar.
\v 30 Entonces ri ángel xuej cha: María, man taxiij-avi, ruma atre xaan recibir ri ru-favor ri Dios.
\v 31 Vacame niej can chava chi xcacujie ca encinta (embarazada), y antok xtalax ri xulu, ala y \sc JESUS\sc* ri rube ri xtaya.\x + \xo 1:31 \xt Mt. 1:21.\x*
\v 32 Jaja co rukij xticujie, y xtubinaj Ralcual ri Namalaj Dios. Ri Jesús jun rumáma can ri rey David, y ri Ajaf Dios can jaja ca ri xtuya pa ru-trono ri rey David ri xcujie ojier can,
\v 33 chi quire xtuon reinar richin nojiel tiempo pan ive ixre ri ix rumáma can ri Jacob. Y ri ru-reino man xtiquis ta,\x + \xo 1:32-33 \xt Is. 9:7.\x* xcha ri ángel cha ri María.
\p
\v 34 Y ri María xucutuj cha ri ángel: ¿Chica ca modo antok xticujie nuxulu? Ruma inre xa ni jun choj-iquin in-varnak-ve, xcha.
\p
\v 35 Y ri ángel xuej cha ri María: Ja ri Espíritu Santo riquin ri ru-poder ri Namalaj Dios ri xtika-pa pan ave. Rumare ri Santo acual ri xtalax aviquin, can xtubinaj Rucajuol ri Dios.
\v 36 Y tavatamaj ca chi ri Elisabet ri avachalal co encinta (embarazada), mesque jaja aviela chic ri niquiej cha chi manak ral alaxnak. Y vacame rucuan vaki ic encinta (embarazada).
\v 37 Ruma ri Dios man jun kax ri man ta nicovin nuon.\x + \xo 1:37 \xt Gn. 18:14.\x*
\p
\v 38 Entonces ri María xuej: Ja inco va, in jun ru-sierva ri Ajaf. Can tibanataj ca inchel ri xaej chuva, xcha ri María cha ri ángel. Y ri ángel xiel-el chire riquin ri María y xa.
\s Ri María niruna visitar ri Elisabet
\p
\v 39 Jun jane (jaro) kij después, ri María xuchojmij-el-ri y chanin xa pa jun tanamet ri co paro jun juyu richin ri Judá.\x + \xo 1:39 \xt Ri tzij “Judá” chupan va versículo va y ri tzij “Judea” chupan Lucas~1:65 ncacho chirij ri mismo lugar.\x*
\v 40 Y antok xbaka chire pa tanamet, jaja xa chicachuoch ri Zacarías y ri Elisabet y xuon saludar ri Elisabet.
\v 41 Antok ri Elisabet xraxaj ri ru-saludo ri María, can xsiluon ri ral xuna. Y ri Elisabet xnuoj ránima riquin ri Espíritu Santo,
\v 42 y rumare cof xcho, y xuej: Chikacajol ojre ri oj xtani y ixoki, atre ri más bendición xyox chava, y quire je ri bendición co paro ri aval ri xtalax aviquin.
\v 43 ¿In chica ta ca inre, chi xapa vave viquin y nquinaan saludar, atre ri at rutie ri Vajaf?
\v 44 Ruma antok xinvaxaj chi xinaan saludar, can xinna chi ri nuxulu can xsiluon ruma xquicuot.
\v 45 Can jaal caquicuot ruma xanimaj ri xuej ri Ajaf chava; ruma can xtuon cumplir ri xuej chava chi xtalax ri acual.
\p
\v 46 Y ri María xuej:
\q Inre riquin nojiel vánima niya rukij ri Ajaf.
\q
\v 47 Ri nu-espíritu niquicuot riquin ri Dios ri Nu-Salvador (caloy-vichin).
\q
\v 48 Ruma ri Dios xirucha inre ri man jun oc vakalien, xa in jun ru-sierva.
\q Y desde vacame, ri vinak xtiquiej chi can jaal nquiquicuot.
\q
\v 49 Ruma quiy nimak tak kax ri rubanun-pa chuva, ri nitiquir nuon nojiel.
\q Y ri rube jaja can Santo.
\q
\v 50 Jaja siempre nujoyovaj quivach quinojiel vinak ri ncakax-el choch-ulief,
\q ri niquinimaj rutzij y niquiya je rukij.
\q
\v 51 Can quiy nimak tak kax i-rubanun riquin ri ru-poder.
\q Jaja rukasan quikij ri niquiej pa tak cánima chi co quikij.
\q
\v 52 I-rukasan nimak tak gobernadores,
\q y xuon nem chica ri man jun oc quikalien.
\q
\v 53 Ri ncavijan, can xuya nojiel ri nicatzin chica;
\q pero ri bayoma xa choj quire xarutak-el, man jun xuya-el chica.\x + \xo 1:46-53 \xt 1S. 2:1-10.\x*
\q
\v 54 Jaja oj-ruton ca ri oj israelitas ri oj-ruchon chi nakaan ri rusamaj.
\q Man oj-rumastan ta can y rujoyovan kavach.
\q
\v 55 Inchel ri ruen chica ri katet-kamama ojier can,
\q ri ruen cha ri Abraham\x + \xo 1:55 \xt Gn. 17:7.\x* y chika ojre ri oj rumáma can jaja.
\q Ri Dios man jun bay xtumastaj ri ruen.
\m Quire xuej ri María.
\v 56 Y ri María xcujie-ka jun lak oxe ic riquin ri Elisabet, y después xtzalaj chirachuoch.
\s Antok xalax ri Juan el Bautista
\p
\v 57 Antok xalka ri kij chi nalax ri ruxulu ri Elisabet, ja xcujie jun ala.
\v 58 Y antok ri iru-vacínix ri Elisabet y ri rachalal xcaxaj chi jun namalaj favor ri xuon ri Dios riquin chi xcujie jun ral, can xaquicuot riquin.
\v 59 Y ijeje xalka chic riquin ri Elisabet antok xtzakat ocho (vakxaki) kij talax ri xulu, ri kij chi nian ri circuncisión cha.\x + \xo 1:59 \xt Lv. 12:3.\x* Y ri vinak re xcajo ta xquiya rube ri xulu inchel rube ri rutata, y xubinaj ta Zacarías.
\v 60 Pero ri rutie xuej: Man xtubinaj ta inchel rube ri rutata; xa xtubinaj Juan.
\p
\v 61 Y ri ico riquin ri Elisabet xquiej cha: ¿Karruma Juan navajo naan cha ri rube? Ruma chupan ri a-familia man jun quire rube.
\p
\v 62 Entonces cha señas xquicutuj cha ri Zacarías, rutata ri xulu, chi chica rube nrajo nuya.
\v 63 Ri rutata ri xulu xucutuj jun chiti tabla y xutzibaj choch: Ri xulu xtubinaj Juan. Y quinojiel ri quimaluon-apa-qui xachapataj.
\v 64 Y jare antok xcho chic jun bay ri Zacarías. Y can joc xcho, can ja xuya rukij ri Dios.
\v 65 Y ri qui-vacínix xquixiij-qui ruma ri xbanataj chire. Y ri xbanataj, xa rutzijoxic pa tak juyu richin ri Judea.
\v 66 Y quinojiel ri ncacaxan ri xbanataj quiquin ri Zacarías y ri Elisabet, niquiyac pa tak cánima ri nitzijos chica, y niquiej: ¿Chica came xtirubana ri acual re? ncacha. Ruma kalaj chi co ri Ajaf Dios riquin.
\s Ri Zacarías nuej ri chica xtibanataj ri más chila-apa
\p
\v 67 Y ri Zacarías, ri rutata ri xulu, nojnak ránima riquin ri Espíritu Santo, mare nuej ri chica xtibanataj ri más chila-apa y xuej:
\q
\v 68 Can tiyox rukij ri Ajaf Dios kichin ojre ri aj-Israel,
\q ruma nkojrunataj-pa ojre ri oj rutanamit, y nkojrucol.
\q
\v 69 Ri Dios nuya-pa chika jun Namalaj Ka-Salvador (caloy-kichin).
\q Y re jun rumáma can ri David, ri jun ka-rey ri xcujie ojier can y rusamajiel ri Dios.
\q
\v 70 Ri Dios xen chica ri santos profetas ri xacujie ojier can tiempo, chi tiquiej chi xtuya Jun ri xticalo kichin.
\q
\v 71 Can ruen-ve-pa chi xkojrucol chiquivach ri itziel ncatzato kichin, y xkojrucol pa quika ri man nkojcajo ta,
\q
\v 72 y ruen chi nujoyovaj quivach ri katet-kamama ri xacujie ojier can,
\q y can nuon ri xuej antok xuon ri santo pacto.
\q
\v 73 Can xuon jurar cha ri kamama Abraham
\q chi nuon cumplir,
\q
\v 74 chi xkojrucol pa quika ri itziel ncatzato kichin,
\q chi quire man xtakaxiij ta ki nakaan servir
\q
\v 75 riquin jun choj y sak caslien choch ri Dios, ri kij ri nkojcasie-el vave ri choch-ulief.
\q
\v 76 Y atre chiti acual, xtiex chava chi at jun profeta richin ri Namalaj Dios,
\q ruma atre xcaa naay choch ri Ajaf chi nachojmij ri rubiey,\x + \xo 1:76 \xt Mal. 3:1.\x*
\q
\v 77 y atre ri xcaen chi ri Dios nuon perdonar ri qui-pecados ri rutanamit chi ncacolotaj.
\q
\v 78 Y re, xa ruma ri Ka-Dios nujoyovaj kavach y riquin nojiel ránima nkojrajo.
\q Rumare nutak-pa ri Jun ri nalruya sakil chika, ri inchel ri kij xtuon chikacajol antok xtika-pa chicaj.
\q
\v 79 Ri Jun ri nalruya sakil, xtuya sakil chica ri ico pa kakun y ri ico pa rumuchuchil ri camic,\x + \xo 1:79 \xt Is. 9:2.\x*
\q y xkojrucuaj chupan ri bay richin paz.
\p
\v 80 Y ri acual ri xalax quiquin ri Elisabet y ri Zacarías, niquiy y quire nicujie ruchuka ri ru-espíritu. Y pa tak lugares desiertos xcujie-ve, ca xalka-na ri kij chi xutzijuoj ri ruchabal ri Dios chiquivach ri aj-Israel ri ruvanakil.
\c 2
\s Antok xalax ri Jesús
\r (Mt. 1:18-25)
\p
\v 1 Y chupan ri tiempo re, ri Augusto César ri emperador xuon mandar chi quinojiel vinak tiquibana empadronar-qui.
\v 2 Antok xan ri naay censo re, ri gobernador chupan ri nación Siria ja ri Cirenio.
\v 3 Y ri vinak ri ico chupan ri nación Israel ncaa chi ncaan empadronar pa tak quitanamit ri catet-quimama.
\v 4 Y ri José xiel-el ri pa tanamet Nazaret, ri co chupan Galilea, y xa ca pa rutanamit ri rey David, ri niex Belén cha, ri co chupan Judea, ruma jaja rumáma can ri rey David.
\v 5 Ri José richilan ri María, ri xtan ri rucutun chi niculie riquin, xaa ca Belén chi xiquina empadronar-qui. Y ri María co chic encinta (embarazada).
\v 6 Y ca chire pa tanamet Belén ico-ve antok ri María xtzakat ri rukij chi nalax ri ruxulu.
\v 7 Y ja xalax ri naay ral-ala, y jaal xumutz ri xulu pa tziak, y xucotzoba pache niyox-ve quivay ri avaj, ruma manak chic lugar chupan ri posada.
\s Antok ri ángeles xquicut-qui chiquivach ri ncaquichajij ovejas
\p
\v 8 Cierca ri Belén ri aka re, ico ri ncaquichajij qui-ovejas pa kayis.
\v 9 Jare antok xucut-ri chiquivach jun ángel ri patanak chicaj riquin ri Ajaf. Y ijeje altíra xquixiij-qui ruma ri ángel, y ruma je ri rusakil ri Ajaf ri xuon pakij quiquin.
\v 10 Pero ri ángel xuej chica: Man tixiij-ivi, ruma inre co utzulaj tak tzij nucamun-pa chiva, y ri utzulaj tak tzij re quichin quinojiel vinak ri ico choch-ulief chi xcaquicuot.
\v 11 Tivaxaj ri xtinej chiva: Chire Belén, ri rutanamit ri rey David, vacame xalax ri Salvador (caloy-quichin ri vinak), ri \sc CRISTO,\sc* ri Ajaf.
\v 12 Ri ratal ri xulu re ri xtivil, xtitzat chi mutzun pa tziak y cotzoban pache niyox-ve quivay ri avaj, xcha ri ángel.
\p
\v 13 Y jun arapienta xabaiel chic pa riquin ri ángel nicaj chic ángeles ri i-patanak chicaj. Can iquiy. Y ijeje niquiya rukij ri Dios, y niquiej:
\q
\v 14 ¡Altíra niyox rukij ri Dios chicaj!
\q ¡Y vave choch-ulief xalka ri paz chiquicajol ri vinak, ruma ri Dios altíra ncarajo!
\p
\v 15 Y joc quire xquiej can ri ángeles, ja xaa chicaj. Y can joc xaa ri ángeles re, ri quichajin qui-ovejas ja xquiej-ka chiquivach: Jo pa tanamet Belén. Jo chutzatic ri xbanataj. Ruma ri Ajaf Dios xutak-pa ri rubixic chika.
\p
\v 16 Y jun-anin xaa pa tanamet chi niquitzata, y xabaquila ri María, ri José y ri acual cotzoban pache niyox-ve quivay ri avaj.
\v 17 Antok xquitzat ri acual, ja xquitzom rutzijoxic ri xex chica ruma ri ángel, chirij ri acual re.
\v 18 Y quinojiel ri ncacaxan quichin, can xachapataj ruma ri utzulaj tak tzij ri niquitzijuoj ri ncachajin ovejas.
\v 19 Y ri María can xaruyac ca pa ránima nojiel ri tzij re, y nuon je pensar chirij ri tzij re.
\v 20 Y ri ncachajin ovejas xatzalaj chiquij niquian nem cha ri rube ri Dios, y niquiya je rukij ruma nojiel ri xquitzat y xcaxaj, can xbanataj inchel ri xuej can ri ángel.
\s Ri Jesús nian presentar pa templo
\p
\v 21 Antok xtzakat ocho (vakxaki) kij talax ri acual, xan ri circuncisión cha,\x + \xo 2:21 \xt Lv. 12:3.\x* y \sc JESUS\sc* ri rube ri xquiya, ruma ja biaj re ri xuej can ri ángel\x + \xo 2:21 \xt Lc. 1:31.\x* cha ri María, antok ca maja co encinta (embarazada).
\p
\v 22 Y antok xtzakat ri kij inchel nuej ri ru-ley ri Moisés chi ri ixoki ri nicujie cal niquian purificar-qui, ri María y ri José xquicam-pa ri acual pa tanamet Jerusalén chi niquian presentar choch ri Ajaf Dios.
\v 23 Quire xquian ruma ri ru-ley ri Ajaf Dios nuej: Nojiel naay ala ri xtalax, can richin ri Dios.\x + \xo 2:23 \xt Ex. 13:2, 12.\x*
\v 24 Ri José y ri María can xquian inchel nuej chupan ri ru-ley ri Ajaf Dios. Ijeje xquiya choch ri Dios caye paluomix, ruma ri ley nuej: Caye paluomix nimak o caye chutek.\x + \xo 2:22-24 \xt Lv. 12:6-8.\x*
\p
\v 25 Y chire pa tanamet Jerusalén ri tiempo re, co jun ache rubinan Simeón. Ri jun ache re can choj rucaslien y can nuya rukij ri Dios. Ri Simeón can co ri Espíritu Santo riquin y royoien chi ncacuol ri israelitas.
\v 26 Y ri Espíritu Santo ruen chic cha ri Simeón chi man nicon ta yan, ca ja-na ca antok rutzatuon chic can ri Cristo ri xtutak-pa ri Ajaf Dios.
\v 27 Y chupan ri kij antok ri rutie-rutata ri xulu Jesús xquicuaj pa templo chi niquian inchel ri nuej ri ley, can ja kij re xalka ri Simeón pa templo, ruma quire xrajo ri Espíritu Santo.
\v 28 Ri Simeón xukatiej ri xulu, y richin xuya rukij ri Dios xuej:
\q
\v 29 Ajaf, vacame ca ri in a-siervo xa can otz chic chi nquicon-el, xa can co chic paz viquin,
\q ruma inchel ri aen chuva, can quire xbanataj.
\q
\v 30 Ri nakanoch xquitzat can ri Salvador (caloy-kichin) ri patanak aviquin,
\q
\v 31 ri xaya-pa atre chiquivach quinojiel vinak.
\q
\v 32 Jaja je ri Luz quichin ri man israelitas ta,\x + \xo 2:32 \xt Is. 42:6; 49:6.\x* ruma jaja ri xticutu ri abiey chiquivach.
\q Y ojre ri atanamit Israel can xticujie kakij ruma jaja, xcha ri Simeón.
\p
\v 33 Ri José y ri María can xachapataj antok xcaxaj ri xuej ri Simeón chirij ri xulu.
\v 34 Y después ri Simeón xaruon bendecir ri José y ri María. Antok rubanun chic quire, xuej ca cha ri María, ri rutie ri xulu: Tavaxaj ca, ruma ri xulu re, iquiy chiquivach ri kavanakil israelitas xcacolotaj. Y iquiy je ri xcatzak, ruma can itziel xtiquitzat.
\v 35 Can jaja ca xtibano chi xtikalajin-pa ri itziel ri co riquin cánima ri vinak. Y xtana ca atre chi can inchel jun espada ri xtusoc ri avánima, xcha cha.
\p
\v 36 Chire pa templo co je ri Ana ri profetisa. Jaja rumial can jun ache Fanuel rube, y rumáma can ri Aser, ri jun ache ri xcujie ojier can. Ri Ana re jumul chic aviela. Jaja ca col-oc antok xculie. Y joc siete (vuku) juna xquicuaj-qui riquin ri rachajil, ruma xa chanin xcon-el ri ache choch.
\v 37 Y jaja malcan durante ochenta y cuatro juna, y can kij-kij nicujie pa templo. Jaja nuon ayuno y oración chi nuya rukij ri Dios, y quire nuon chi pakij chi chaka.
\v 38 Antok ri Ana xutzat ri xulu, xa-apa riquin. Y xuya tiox ba cha ri Dios ruma ri xulu re. Y chica ri vinak aj-Jerusalén ri quiyoien chi ncacuol, xutzom rutzijoxic chirij ri acual.
\s Antok ri José y ri María xatzalaj chiquij pa tanamet Nazaret
\p
\v 39 Ri José y ri María xquian nojiel ri nuej ri Ajaf Dios chupan ri ru-ley, ri nicatzin chi nian antok ca juba kij talax jun acual. Después xatzalaj chiquij chicachuoch Nazaret,\x + \xo 2:39 \xt Mt. 2:23.\x* ri co chupan Galilea.
\v 40 Y ri acual niquiy y nicujie-ka ruchuka banak. Y nicujie más runoj, y co ri ru-favor ri Dios paro.
\s Ri acual Jesús co pa templo
\p
\v 41 Ri rutie-rutata ri Jesús, can juna-juna ncaa pa tanamet Jerusalén antok nalka ri kij richin ri namakej Pascua.\x + \xo 2:41 \xt Ex. 12:1-27; Dt. 16:1-8.\x*
\v 42 Y antok ri Jesús co chic doce (cabalajuj) rujuna y xalka chic jun bay ri namakej Pascua, ijeje xaa ca pa tanamet Jerusalén, inchel ri costumbre ri niquian quinojiel ri israelitas.
\v 43 Antok ya kaxnak chic ri namakej Pascua, ri María y ri José xquitzom bay chi xatzalaj chiquij chicachuoch, pero ijeje man catan ta chi ri acual Jesús xa xcujie can chire pa tanamet Jerusalén.
\v 44 Ijeje xquian pensar chi ri acual banak chiquicajol ri vinak, y quire xain jun kij y xquicanuj quiquin ri cachalal y quiquin je ri catan quivach.
\v 45 Pero ruma man xquil ta, ri José y ri María xatzalaj chic can chi niquicanuj ri acual pa tanamet Jerusalén.
\p
\v 46 Y kaxnak chic oxe kij tisach ri acual, ijeje xquil ri acual pa templo. Ri acual tzuyul-apa quiquin ri achia maestros richin ri ley, nraxaj ri niquiej y co je ri nucutuj-apa chica.
\v 47 Y quinojiel ri ncacaxan ri nuej ri acual xachapataj, ruma jaja can jaal nitiquir nuya respuesta chica. Y can kalaj chi nojiel nika paro (nuon entender) y co runoj.
\v 48 Chire pa templo co-ve ri Jesús antok ri María y ri José xbaquila. Ijeje can xachapataj. Y ri rutie xuej cha ri ral: ¿Karruma quire xaan chika? Tatzata; la atata y inre can at-kacanun-pa. Y can nikaxo chic kánima ruma manak ncatkil.
\p
\v 49 Y jaja xuej chica: ¿Karruma nquinicanuj? ¿Man ivatan ta ca chi inre ja ri nrajo ri Nata Dios, jare ri nicatzin chi nian?
\p
\v 50 Pero ri tzij ri xuej ri acual chica ri José y ri María man xika ta pa quive (man xquian ta entender).
\p
\v 51 Y ri acual xa quiquin chicachuoch, pa tanamet Nazaret. Ri acual can nunimaj quitzij. Y nojiel ri xbanataj Jerusalén riquin ri acual, ri rutie xaruyac ca riquin ránima.
\v 52 Y ri Jesús can niquiy y can quire je ri runoj. Y jaal nitziet ruma ri Dios, y jaal je nitziet cuma ri vinak.\x + \xo 2:52 \xt 1S. 2:26; Pr. 3:4.\x*
\c 3
\s Ri Juan el Bautista nutzijuoj ri ruchabal ri Dios
\r (Mt. 3:1-12; Mr. 1:1-8; Jn. 1:19-28)
\p
\v 1 Co yan quince juna tuoc-pa rey ri Tiberio César. Y pa ruka jaja ico icaje gobernadores. Jun ja ri Poncio Pilato, y jaja nuon gobernar ri Judea. Jun ja ri Herodes, y jaja nuon gobernar ri Galilea. Jun ja ri Felipe ri quichak-quinimal-qui riquin ri Herodes, y jaja nuon gobernar ri Iturea y ri Traconite. Y ri jun chic ja ri Lisanias, y jaja nuon gobernar ri Abilinia.
\v 2 Y chupan je ri tiempo re, ja ri Anás y ri Caifás ri i-sacerdotes ri más co quikij chire Israel. Y ja tiempo re antok xcho ri Dios cha ri Juan ri rucajuol ri Zacarías, chupan jun lugar desierto.
\v 3 Y ri Juan xa chupan ri lugares ri ico cierca ri río Jordán. Jaja nuej chica ri vinak ri ncabaka riquin chi titzalaj-pa cánima riquin ri Dios y tiquibana ri nrajo ri Dios y tiquibana bautizar-qui, chi quire nian perdonar ri qui-pecados ruma ri Dios.
\v 4 Y riquin ri Juan xbanataj-ve ri inchel rutziban can ri profeta Isaías. Quire nuej:
\q Co jun ache ri xticujie chupan jun lugar desierto, y jaja xturak ca ruchi chi xtuej chica ri vinak ri xcabaka riquin:
\q Tichojmij-apa rubiey ri Ajaf,
\q y can choj tibana cha.
\q
\v 5 Can nicatzin chi xcanojsas nojiel sivan.
\q Y xcavulex je nojiel juyu.
\q Ri cotocak tak bay, can choj xtian chica.
\q Y ri cujcak tak bay, lian xtian chica.
\q
\v 6 Y quinojiel vinak xtiquitzat ri nuon ri Dios chi nkojrucol.\x + \xo 3:4-6 \xt Is. 40:3-5.\x* 
\m Quire nuej chupan ri rutziban can ri Isaías.
\p
\v 7 Y antok ri vinak ncalka riquin ri Juan chi ncaruon-el bautizar, xuej chica: ¡Ixre xa ix inchel cumatz!\x + \xo 3:7 \xt Mt. 12:34; 23:33.\x* ¿Chica xen chiva chi nquixcolotaj choch ri castigo ri xtutak-pa ri Dios ri chakavach-apa?
\v 8 Ixre nicatzin nticut chi can ketzij nitzalaj-pa ivánima riquin ri Dios y ntian ri nrajo jaja. Y man tian-ka pensar ixre chi ruma ix rumáma can ri Abraham,\x + \xo 3:8 \xt Jn. 8:33.\x* rumare nquixcolotaj, man quire ta. Inre niej chiva chi ri Dios nicovin ncaruon rumáma ri Abraham aún chica ri abaj ri ico vave.
\v 9 Ri castigo ri nuya ri Dios ya nipa. Jaja xtuon inchel nuon jun ache ri co chic ri icaj pa ruka chi ncarukasaj quinojiel ri chie ri man otz ta quivach niquiya, y xcaruya pa kak.\x + \xo 3:9 \xt Mt. 7:19.\x*
\p
\v 10 Y ri vinak xquicutuj cha ri Juan: ¿Chica nakaan? xacha.
\p
\v 11 Y jaja xuej chica ri xacutun-apa: Xa co jun co caye rutziak, tuya jun cha ri manak rutziak. Y xa co jun co nutej, tuya cha ri manak nutej, xcha chica.
\p
\v 12 Y riquin ri Juan, xalka je nicaj achia ri i-maloy-impuestos chi ncaan bautizar.\x + \xo 3:12 \xt Lc. 7:29.\x* Y ri achia re xquicutuj cha ri Juan: Maestro, ¿chica nakaan? xacha.
\p
\v 13 Y jaja xuej chica: Joc ri impuestos ri ruen ri gobierno, joc re ticutuj chica ri vinak. Man ticutuj más.
\p
\v 14 Y nicaj soldados xquicutuj je apa cha: Y ojre, ¿chica nakaan? xacha. Ri Juan xuej chica: Man timaj ri kax quichin ri vinak ruma co autoridad pan ika. Ni man tikabaj tzij chiquij ri vinak. Y quixquicuot riquin ri ntichec, xcha chica.
\p
\v 15 Y ri vinak ri ico-apa riquin ri Juan, can quiyoien chi nuej ri chica jaja, ruma ijeje niquiej pa tak cánima chi ri Juan jare ri Cristo.
\v 16 Rumare ri Juan xuej chica ri vinak: Inre, ya ri nicusaj chi nquixan bautizar, pero co Jun ri xtipa chuvij inre, ri xquixruon bautizar riquin ri Espíritu Santo y riquin kak. Ri Jun ri xtipa, co nojiel poder riquin que chinoch inre. Y nixta nucul chi inre niquir ri ximbal-roch ri ruxajab.
\v 17 Ri Jun ri xtipa co jun inchel horqueta pa ruka y xtujoskij ri ru-trigo pa ru-lugar. Y xtumol ri runak ri trigo y xtuyac. Y ri quin xtuya pa kak ri man nichup ta.
\p
\v 18 Quiy tzij inchel re xarucusaj ri Juan chi xutzijuoj ri utzulaj ruchabal ri Dios chica ri vinak.
\v 19 Ri Juan xucholij ri gobernador Herodes, ruma man otz ta rubanun, chi rucamun-ka ri Herodías, ri xa raxjayil ri Felipe ri quichak-quinimal-qui riquin ri Herodes. Y xarunataj je nicaj chic ruchoj ri i-rubanun.
\v 20 Y ri Herodes xa xnimar-ka más ruve ri ruchoj ruma xutzapij ri Juan pa cárcel.\x + \xo 3:19-20 \xt Mt. 14:3-4; Mr. 6:17-18.\x*
\s Antok xan bautizar ri Jesús 
\r (Mt. 3:13-17; Mr. 1:9-11)
\p
\v 21 Y antok ncaan bautizar iquiy vinak, xan je bautizar ri Jesús, y ri Jesús nuon orar, y ri rocaj xjakataj,
\v 22 y ri Espíritu Santo can xtziet chi xka-pa paro, inchel jun paluomix. Y jare antok co Jun ri xcho-pa chicaj y xuej: Atre ri at Nucajuol; altíra ncanvajo y niquicuot vánima aviquin.\x + \xo 3:22 \xt Is. 42:1; Mt. 12:18; 17:5; Mr. 9:7; Lc. 9:35.\x* Quire ri xuej-pa.
\s Ri quibe ri i-ratet-rumama can ri Jesús 
\r (Mt. 1:1-17)
\p
\v 23 Antok ri Jesús xutzom ri rusamaj, co lak treinta rujuna. Y chiquivach ri vinak, ri Jesús rucajuol ri José. Ri José rucajuol can ri Elí.
\v 24 Y ri Elí rucajuol can ri Matat, y ri Matat rucajuol can ri Leví, y ri Leví rucajuol can ri Melqui, y ri Melqui rucajuol can ri Jana, y ri Jana rucajuol can jun chic ri José je rube.
\v 25 Y ri José rucajuol can ri Matatías, y ri Matatías rucajuol can ri Amós, y ri Amós rucajuol can ri Nahum, y ri Nahum rucajuol can ri Esli, y ri Esli rucajuol can ri Nagai.
\v 26 Y ri Nagai rucajuol can ri Maat, y ri Maat rucajuol can jun chic ri Matatías je rube, y ri Matatías rucajuol can ri Semei, y ri Semei rucajuol can jun chic ri José je rube, y ri José rucajuol can ri Judá.
\v 27 Y ri Judá rucajuol can ri Joana, y ri Joana rucajuol can ri Resa, y ri Resa rucajuol can ri Zorobabel, y ri Zorobabel rucajuol can ri Salatiel, y ri Salatiel rucajuol can ri Neri.
\v 28 Y ri Neri rucajuol can jun chic ri Melqui je rube, y ri Melqui rucajuol can ri Adi, y ri Adi rucajuol can ri Cosam, y ri Cosam rucajuol can ri Elmodam, y ri Elmodam rucajuol can ri Er.
\v 29 Y ri Er rucajuol can ri Josué, y ri Josué rucajuol can ri Eliezer, y ri Eliezer rucajuol can ri Jorim, y ri Jorim rucajuol can jun chic ri Matat je rube.
\v 30 Y ri Matat rucajuol can jun chic ri Leví je rube, y ri Leví rucajuol can ri Simeón, y ri Simeón rucajuol can jun chic ri Judá je rube, y ri Judá rucajuol can jun chic ri José je rube, y ri José rucajuol can ri Jonán, y ri Jonán rucajuol can ri Eliaquim.
\v 31 Y ri Eliaquim rucajuol can ri Melea, y ri Melea rucajuol can ri Mainán, y ri Mainán rucajuol can ri Matata, y ri Matata rucajuol can ri Natán.
\v 32 Y ri Natán rucajuol can ri David, y ri David rucajuol can ri Isaí, y ri Isaí rucajuol can ri Obed, y ri Obed rucajuol can ri Booz, y ri Booz rucajuol can ri Salmón, y ri Salmón rucajuol can ri Naasón.
\v 33 Y ri Naasón rucajuol can ri Aminadab, y ri Aminadab rucajuol can ri Aram, y ri Aram rucajuol can ri Esrom, y ri Esrom rucajuol can ri Fares, y ri Fares rucajuol can jun chic ri Judá je rube.
\v 34 Y ri Judá rucajuol can ri Jacob, y ri Jacob rucajuol can ri Isaac, y ri Isaac rucajuol can ri Abraham, y ri Abraham rucajuol can ri Taré, y ri Taré rucajuol can ri Nacor.
\v 35 Y ri Nacor rucajuol can ri Serug, y ri Serug rucajuol can ri Ragau, y ri Ragau rucajuol can ri Peleg, y ri Peleg rucajuol can ri Heber, y ri Heber rucajuol can ri Sala.
\v 36 Y ri Sala rucajuol can ri Cainán, y ri Cainán rucajuol can ri Arfaxad, y ri Arfaxad rucajuol can ri Sem, y ri Sem rucajuol can ri Noé, y ri Noé rucajuol can ri Lamec.
\v 37 Y ri Lamec rucajuol can ri Matusalén, y ri Matusalén rucajuol can ri Enoc, y ri Enoc rucajuol can ri Jared, y ri Jared rucajuol can ri Mahalaleel, y ri Mahalaleel rucajuol can jun chic ri Cainán je rube.
\v 38 Y ri Cainán rucajuol can ri Enós, y ri Enós rucajuol can ri Set, y ri Set rucajuol can ri Adán, y ri Adán ralcual ri Dios.
\c 4
\s Antok xan tentar ri Jesús
\r (Mt. 4:1-11; Mr. 1:12-13)
\p
\v 1 Ri kij antok xan bautizar ri Jesús, jaja nojnak ránima riquin ri Espíritu Santo xiel-pa chupan ri río Jordán. Y ri Jesús xucuax ruma ri Espíritu Santo chupan jun lugar desierto.
\v 2 Y chire xcujie-ve cuarenta kij. Y ri diablo xuon tentar. Y chupan ri kij ri xcujie ri Jesús chupan ri lugar re, man jun kax xutej, y antok xakax ri kij re xnem-pa rupan.
\v 3 Y xpa ri diablo xuej cha: Xa ketzij chi atre at Rucajuol ri Dios, tabana cha ri abaj la chi ntuoc simíta.
\p
\v 4 Pero ri Jesús xuej cha: Tziban can chupan ri ruchabal ri Dios, chi ri ache man joc ta ca riquin ri simíta nicasie, xa nicasie je riquin ri ruchabal ri Dios.\x + \xo 4:4 \xt Dt. 8:3.\x*
\p
\v 5 Y ri diablo xucuaj ri Jesús paro jun nem juyu, y chupan jun rato xucut choch nojiel naciones richin ri roch-ulief.
\v 6 Y ri diablo xuej cha ri Jesús: Inre nijach pan aka ri qui-gloria nojiel ri naciones re, chi naan gobernar pa quive, ruma pa nuka inre i-jachuon-ve can, y inre niya cha ri choj-cha-na ri nivajo niya-ve.
\v 7 Xa atre ncaxuquie chinoch chi naya nukij, nojiel re xtuoc avichin.
\p
\v 8 Pero ri Jesús xuej cha: Cain Satanás. Ruma ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios nuej: Xa ja ri Kajaf Dios takaya rukij, y kabana rusamaj jaja.\x + \xo 4:8 \xt Dt. 6:13.\x*
\p
\v 9 Y ri diablo xucuaj ri Jesús ca chupan ri tanamet Jerusalén, y ca paro ri más naj jatol chicaj richin ri templo xbaruya-ve-el. Y chire xuej cha ri Jesús: Xa ketzij chi atre ri at Rucajuol ri Dios, tacaka-ka-avi vave.
\v 10 Ruma chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can, nuej:
\q Ri Dios xcarutak-pa ri ru-ángeles aviquin, chi ncatquichajij.\x + \xo 4:10 \xt Sal. 91:11.\x*
\m
\v 11 Y
\q xcatquiliiej pa quika,
\q chi quire man xtacajij ta avakan choch abaj.\x + \xo 4:11 \xt Sal. 91:12.\x*
\p
\v 12 Pero ri Jesús xuej cha ri diablo: Ri ruchabal ri Dios nuej: Man taan tentar ri Avajaf Dios.\x + \xo 4:12 \xt Dt. 6:16.\x*
\p
\v 13 Y antok ri diablo man xril ta chic chica nuon cha ri Jesús chi nuon tentar, xuya can jun tiempo.
\s Antok ri Jesús xutzom rusamaj
\r (Mt. 4:12-17; Mr. 1:14-15)
\p
\v 14 Y ri Jesús xtzalaj chic Galilea, nojnak ránima riquin ri ru-poder ri Espíritu Santo. Y chupan quinojiel tanamet ri ico-pa cierca ri Galilea, xa rutzijoxic ri Jesús.
\v 15 Y jaja nucut ri ruchabal ri Dios pa tak sinagogas ri tanamet ri pache nakax-ve. Y ri vinak ri ncacaxan ri nuej, niquiya rukij.
\s Ri Jesús nalka Nazaret
\r (Mt. 13:53-58; Mr. 6:1-6)
\p
\v 16 Ri Jesús xa Nazaret, ri tanamet pache xquiy-pa. Y chupan ri kij richin uxlanien, jaja xa chupan ri sinagoga, ri can inchel tuon. Y antok co chic chire, jaja xpiie chi nuon leer ri ruchabal ri Dios.
\v 17 Y xyox pa ruka ri Jesús ri libro ri rutziban can ri profeta Isaías. Y antok ri Jesús xujak ri libro re, xril ri pache nuej-ve:
\q
\v 18 Ri Espíritu richin ri Ajaf co pano inre,
\q ruma can xirucha-pa chi niej ri utzulaj ruchabal ri Dios chica ri i-puobra.
\q Xirutak-pa chi ncaan sanar ri nikaxo cánima pa ruka ri pecado;
\q chi niej chica ri ico priexa pa ruka ri pecado, chi co chel ncacolotaj pa ruka;
\q chi nian chica ri i-muoy chi ncatzun;
\q chi ncancol ri niquian sufrir;
\q
\v 19 y chi niej chica ri vinak chi ja tiempo va antok ri Ajaf Dios nuon ri favor.\x + \xo 4:18-19 \xt Is. 61:1-2.\x*
\m
\v 20 Y ri Jesús xubot can ri libro y xuya can cha jun ri nisamaj chire, y xbatzuye. Y quinojiel ri ico chupan ri sinagoga choj niquitzat-apa.
\v 21 Y jaja xcho y xuej: Vacame nuon cumplir chivach ixre ri tziban can, xcha.
\p
\v 22 Y quinojiel ri vinak ri quimaluon-qui chire, can xka chiquivach ri Jesús. Y ruma ri utzulaj tak tzij ri xaruej chica, can xachapataj. Y ri vinak re niquiej je chiquivach: ¿Man ja ta came va rucajuol ri José? ncacha.
\p
\v 23 Y ri Jesús xuej chica: Inre vatan ri ntian pensar chuvij: Doctor, tana curar-avi atre mismo. Ojre kaxan chi quiy milagros i-abanun Capernaum, tabana je vave pan atanamit.
\p
\v 24 Y xuej je chica ri quimaluon-qui chire: Can ketzij niej chiva, man jun profeta ninimax pa rutanamit.\x + \xo 4:24 \xt Jn. 4:44.\x*
\v 25 Inre niej chi ixre ivatan ri xbanataj pa ru-tiempo ri profeta Elías ri xcujie ojier can antok man xuon ta job oxe juna riquin vaki ic. Can ketzij chi iquiy malcan-ixoki ico vave Israel ri tiempo re, antok xpa altíra vijal choch nojiel ri roch-ulief.\x + \xo 4:25 \xt 1R. 17:1.\x*
\v 26 Pero ri Dios man xutak ta ri Elías chi xuto jun malcan-ixok vave Israel. Jaja xa xutak ri Elías riquin jun malcan-ixok ri co chupan ri tanamet Sarepta. Y ri tanamet Sarepta re co cierca ri Sidón.\x + \xo 4:26 \xt 1R. 17:8-16.\x*
\v 27 Y pa ru-tiempo ri profeta Eliseo ri xcujie ojier can, ri vave Israel iquiy ri ncayavaj riquin ri yabil lepra. Pero ni jun je chiquivach xan sanar, joc ca ri Naamán ri xan sanar, y jaja jun ache aj-Siria.\x + \xo 4:27 \xt 2R. 5:1-14.\x*
\p
\v 28 Y antok ri vinak ri quimaluon-qui chire chupan ri sinagoga xcaxaj ri xuej ri Jesús chica, xyacataj quiyoval,
\v 29 y xabayacataj-pa y xquilasaj-el chuchi ri tanamet. Ri jun tanamet re choch jun juyu co-ve. Rumare ri vinak xquicuaj ri Jesús ca paro ri juyu chi niquinima-pa choch parar.
\v 30 Pero ri Jesús choj xakax chiquicajol ri vinak y xa.
\s Jun ache co jun itziel espíritu riquin
\r (Mr. 1:21-28)
\p
\v 31 Ri Jesús xa-ka pa tanamet Capernaum, ri co Galilea. Y antok nalka ri kij richin uxlanien, jaja nucut ri ruchabal ri Dios chiquivach ri vinak ri pa sinagoga.
\v 32 Y ri xacaxan richin, can xachapataj ruma ri tzij ri ncaruej, can riquin autoridad.\x + \xo 4:32 \xt Mt. 7:28-29; Mr. 1:22.\x*
\p
\v 33 Y chire chupan ri sinagoga, co-apa jun ache ri co jun itziel espíritu riquin. Y ri itziel espíritu re can cof xcho,
\v 34 y xuej cha ri Jesús: Kojaya can. ¿Chica navajo chika, atre Jesús aj-Nazaret? ¿Xapa chi nkojaquis? Inre vatan chica atre, chi at Santo richin ri Dios, xcha cha.
\p
\v 35 Y ri Jesús xucholij ri itziel espíritu: Man chic cacho y catiel-el riquin ri ache. Y ri itziel espíritu re xutzak ri ache pan ulief chiquicajol ri vinak ri quimaluon-qui chire, xiel-el riquin y man jun chic kax xuon can cha.
\v 36 Y ri vinak ri quimaluon-qui chire, can xachapataj antok xquitzat ri xuon ri Jesús, y niquiej ca chiquivach: ¿Chica ca chi tzij va, chi riquin autoridad y poder nicho chica ri itziel tak espíritus y niquinimaj rutzij y ncaiel-el? ncacha ri vinak chiquivach.
\p
\v 37 Y xa rutzijoxic ri Jesús, y rumare ri vinak ri ico cierca ri Capernaum xcaxaj je ri ncaruon ri Jesús.
\s Ri Jesús nuon sanar ri rujitie ri Simón Pedro
\r (Mt. 8:14-15; Mr. 1:29-31)
\p
\v 38 Y chupan ri mismo kij richin uxlanien re, ri Jesús xiel-pa chupan ri sinagoga y xa chirachuoch ri Simón. Ri rujitie ri Simón nijino pa catan. Y ri ico chire pa jay xquicutuj favor cha ri Jesús pa ru-cuenta ri niyavaj.
\v 39 Y jaja xluquie-ka riquin ri niyavaj, xucholij ri catan ri co chirij, y ja xquis-el ri catan ri co chirij. Ri ixok re ja xpalaj-pa y xarutzuk ri Jesús y ri i-banak riquin.
\s Iquiy ncaan sanar antok ya xka-ka ri kij
\r (Mt. 8:16-17; Mr. 1:32-34)
\p
\v 40 Antok ya xka-ka ri kij,\x + \xo 4:40 \xt Chiquivach ri israelitas, nitzucutaj jun chic kij después antok nika-ka ri kij.\x* quinojiel ri vinak richin ri tanamet ri ico ncayavaj quiquin, xaquicam-pa choch ri Jesús. Ri ncayavaj re, diferente roch yabil ri ntuoc chica. Y ri Jesús xuya ruka pa quive chiquijunal ri ncayavaj y xaruon sanar.
\v 41 Quire je ncaiel itziel tak espíritus quiquin iquiy. Y antok ri itziel tak espíritus ncaiel-el, can cof ncacho y niquiej: Atre ri Rucajuol ri Dios. Y ri Jesús ncarucholij y man xuya ta permiso chica chi xacho, ruma catan chi ri Jesús jare ri Cristo.
\s Ri Jesús nia nojiel tanamet ri ico chupan ri Galilea chi nutzijuoj ri ruchabal ri Dios
\r (Mr. 1:35-39)
\p
\v 42 Y antok xsakar-pa, ri Jesús xiel-el pa tanamet y xa chupan jun lugar pache manak vinak. Pero ri vinak xbaquicanuj ri Jesús, y antok xbaquila-pa, xquikat choch ruma man nicajo ta chi nia.
\v 43 Pero jaja xuej chica: Can nicatzin je chi nquia nicaj chic tanamet chi nitzijuoj ri evangelio ri nicho chirij ri ru-reino ri Dios, ruma richin re xitak-pa, xcha ri Jesús.
\p
\v 44 Y jaja nutzijuoj ri ruchabal ri Dios pa tak sinagogas chupan ri Galilea.
\c 5
\s Jun milagro nibanataj, quiy car niquiya-qui
\r (Mt. 4:18-22; Mr. 1:16-20)
\p
\v 1 Y jun kij, antok ri Jesús co chuchi ri lago Genesaret rube, quiy vinak xabaka riquin y niquipitz, ruma nicajo nicaxaj ri ruchabal ri Dios.
\v 2 Pero jaja xutzat-apa caye barcos ico can chuchi ri lago, y man jun ico chiquipan, ruma ri cajaf ri barcos re i-tzamoy-car, y ri huora re niquichaj ri quiyal.
\v 3 Y jun chiquivach ri barcos re richin ri Simón. Y chupan ri ru-barco ri Simón xuoc-ve ri Jesús. Y jaja xuej cha ri Simón chi tia-apa ba paro ri ya. Y jaja xtzuye-ka chupan ri barco y xarutijuoj-ka ri vinak riquin ri ruchabal ri Dios.\x + \xo 5:1-3 \xt Mt. 13:1-2; Mr. 3:9-10; 4:1.\x*
\v 4 Antok ri Jesús xtanie chi nicho chica ri vinak re, ja xuej cha ri Simón: Jo-apa pache nem kajnak ri ya, y quiiya-ka ri iyal chi nquitzom car.
\p
\v 5 Pero ri Simón xuej cha ri Jesús: Maestro, ojre jun aka xojcasie chi xakacanuj car, y man jun xakatzom.\x + \xo 5:5 \xt Jn. 21:3.\x* Pero ruma atre ncaen chi kaya-ka ri yal pa ya, nakaya-ka ca.
\p
\v 6 Y antok xquicak-ka ri yal chupan ri ya, can iquiy car xauoc chupan ri yal,\x + \xo 5:6 \xt Jn. 21:6.\x* y rumare ri yal can nikachitaj ruma ri calal ri car.
\v 7 Rumare xquian-apa señas chica ri cachil ri ico chupan ri jun chic barco, chi ncapa chi ncaquito. Ri cachil xapa y ri caye barcos xaquinojsaj chi car. Rumare ri barcos re xa juba ma ncaa chuxie ya.
\v 8 Y antok ri Simón Pedro xutzat ri xbanataj, jaja xxuquie choch ri Jesús, y xuej cha: Ajaf, inre xa in jun ache pecador, man otz ta chi ncacujie-pa viquin.
\p
\v 9 Can ruma ri quiy car ri xaquitzom ri kij re, ri Simón y ri i-banak riquin, can xquixiij-qui,
\v 10 y quire mismo xquian ri Jacobo y ri Juan, ri i-rucajuol ri Zebedeo, ri ico riquin ri Simón. Rumare ri Jesús xuej cha ri Simón: Man taxiij-avi ruma ri xatzat. Desde vacame xcacanuj vinak chi nquinquinimaj.
\p
\v 11 Y ri achia re xaquicam-pa ri qui-barcos ca chuchi ri ya, xquiya can ri quisamaj y xaa riquin ri Jesús.
\s Ri Jesús nuon sanar jun ache ri co ri yabil lepra chirij
\r (Mt. 8:1-4; Mr. 1:40-45)
\p
\v 12 Y antok ri Jesús co chupan jun tanamet, xalka jun ache riquin ri co ri yabil lepra chirij. Ri ache re joc xutzat ri Jesús, ja xxuquie-ka choch y xulucuba-ka ri rujaluon ca pan ulief y nucutuj favor, xuej cha: Ajaf, xa navajo, co chel nquinaan sanar.
\p
\v 13 Ri Jesús ja xuyuk-apa ri ruka y xutzom-apa ri ache y xuej cha: Nivajo chi ncacachoj. Tiquis-el ri yabil re chavij, xcha cha. Y joc xuej quire ri Jesús, ja xquis-el ri yabil lepra chirij ri ache.
\v 14 Y ri Jesús xuon mandar cha chi man tutzijuoj chica ri vinak ri xbanataj riquin. Y xuej je cha: Vacame choj cain, acutu-avi choch ri sacerdote, y taya ri nuej chupan ri ru-ley ri Moisés,\x + \xo 5:14 \xt Lv. 14:1-32.\x* chi quire nikalajin chiquivach chi at otz chic vacame, xcha-el cha.
\p
\v 15 Pero ri Jesús más ca xa rutzijoxic, y quiy vinak niquimol-qui riquin ruma nicajo nicaxaj ri ruchabal ri Dios y ruma nicajo chi ncaan sanar ruma jaja.
\v 16 Y jaja nia pache manak vinak, chi nuon orar.
\s Ri Jesús nuon sanar jun ache paralítico
\r (Mt. 9:1-8; Mr. 2:1-12)
\p
\v 17 Y jun kij antok ri Jesús nucut ri ruchabal ri Dios, i-tzuyul-apa nicaj achia fariseos y nicaj maestros richin ri ley. Ico chiquivach ijeje ri i-patanak pa tak aldeas ri ico chupan Galilea, ico i-patanak pa tanamet Jerusalén y ico i-patanak nicaj chic tanamet ri ico Judea. Y ri Jesús can co ri ru-poder ri Ajaf Dios riquin chi ncaruon sanar ri ncayavaj.
\v 18 Y ico nicaj achia quicamun-pa jun ache ri paralítico ru-cuerpo, choch jun camilla. Y ijeje xcajo ta xauoc pa jay ca riquin ri Jesús, chi niquiya ri ache paralítico choch.
\v 19 Pero ri achia re man xatiquir ta xauoc, ruma iquiy ri vinak quimaluon-qui chire. Mare xajotie-el paro ri jay, y xquican-el juba ri ruve. Y xquikasaj-ka ri camilla ri co ri ache ri paralítico ru-cuerpo choch, ca choch ri Jesús xbaka-ve-ka, chire chiquicajol ri vinak.
\v 20 Y antok ri Jesús xutzat chi ri achia ri i-camayuon-pa quicukuban quicux riquin, ja xuej cha ri ache ri paralítico ru-cuerpo: Ache, ri a-pecados xaan perdonar.
\p
\v 21 Entonces ri achia escribas y ri achia fariseos ja xquian-ka pensar: ¿Chica ca ache va? ¿Y karruma nuon chi jaja ri Dios, ruma joc ri Dios nibano perdonar pecados?
\p
\v 22 Ri Jesús can ratan ri niquian pensar ri achia re, mare xuej chica: ¿Karruma quire ntiej pa tak ivánima?
\v 23 ¿Chica ri más fácil, niej: Ri a-pecados nian perdonar, o niej: Capalaj y cain?
\v 24 Vacame ca, chi ntivatamaj chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol can co poder riquin chi nuon perdonar pecados, (jare antok ri Jesús xuej cha ri ache paralítico): Chava atre niej: Capalaj, tavucuaj ri a-camilla y cain chavachuoch, xcha cha.
\p
\v 25 Chanin xpalaj chiquivach quinojiel ri vinak ri quimaluon-qui chire, xucol-el ri camilla ri choj choch cotzoban-ve-pa, y xa chirachuoch, nuya ca rukij ri Dios.
\v 26 Y quinojiel ri vinak ri quimaluon-qui chire, can xachapataj, y xquiya rukij ri Dios, y quixiin-qui niquiej: Chupan va jun kij va xakatzat milagros ri man jun bay katzatuon.
\s Antok xayox ri Leví (Mateo)
\r (Mt. 9:9-13; Mr. 2:13-17)
\p
\v 27 Después ri xbanataj, ri Jesús xiel-pa chire y xutzat jun ache maloy-impuestos. Ri ache re rubinan Leví, y tzuyul choch jun chacat chi numol ri impuestos ri ncatuoj can. Y ri Jesús xuej cha: Jo viquin.
\p
\v 28 Y jaja xpalaj-pa ri pache tzuyul-ve, xuya can nojiel ri co chire, y xa riquin ri Jesús.
\p
\v 29 Y ri Leví xuon jun namakej pa rachuoch richin ri Jesús. Xarayuoj iquiy ri maloy-impuestos y nicaj chic vinak. Y quinojiel ico chirij ri mesa riquin ri Jesús y quiquin ri ru-discípulos.
\v 30 Y ri achia escribas y ri achia fariseos quiy tzij niquiej-apa chiquij ri discípulos. Niquiej-apa chica: ¿Karruma ixre nquixva quiquin ri maloy-impuestos y quiquin ri vinak ri aj-banoy-pecado niex chica?\x + \xo 5:30 \xt Lc. 15:1-2.\x*
\p
\v 31 Pero ri Jesús xuej chica ri achia fariseos y ri achia escribas: Ri man ncayavaj ta man nicatzin ta jun doctor chica, xa ja ri ncayavaj.
\v 32 Inre man xipa ta chi ncanvayuoj ri choj quicaslien choch ri Dios, xa ja ri co qui-pecados, chi nitzalaj-pa cánima riquin ri Dios y niquian ri nrajo jaja, xcha chica.
\s Ico ri ncacutun chirij ri ayuno
\r (Mt. 9:14-17; Mr. 2:18-22)
\p
\v 33 Entonces ri achia fariseos y ri achia escribas xquiej cha ri Jesús: ¿Karruma ri ru-discípulos ri Juan el Bautista quiy mul niquian ayuno y oración, y quire je niquian ri qui-discípulos ri achia fariseos, pero ri a-discípulos atre man quire ta niquian, xa siempre ncava? xacha cha.
\p
\v 34 Y ri Jesús xuej chica: ¿Acaso nquixcovin ntian chi niquian ayuno ri i-banun invitar pa jun culubic antok xa ca co ri ala ri xculie chiquicajol?
\v 35 Pero xtalka ri kij antok ri ala re xtalasas-el chiquicajol, cajare xtiquian ayuno.
\p
\v 36 Ri Jesús xucusaj je jun parábola (cambal-tzij) chiquivach: Man jun nralasaj-el jun cojobal cha jun tziak cacac chi nucojobiej jun tziak ri xa tziak chic; ruma xa nuon quire, man otz ta nuon cha ri tziak cacac ruma nurakachij. Y quire je jun tziak cacac man otz ta nuon riquin jun ri xa tziak chic.
\v 37 Y man jun niyon cacac vino chupan jun tzun yacbal-ya ri xa tziak chic. Ruma xa quire nian cha, ri tzun xa man nuyuk ta chic ri; ri tzun xa nikachitaj y ja niquis-el ri vino chupan. Y ri tzun je man jun chic xticatzin-ve.
\v 38 Pero chupan jun cacac tzun yacbal-ya, otz niyaquie cacac vino, ruma ri tzun re ca nuyuk-ri jaal y man nikachitaj ta. Ri vino niyaquie jaal chupan.
\v 39 Y man jun ri nukun vino ri ya co tiempo yacal, xtirajo ta nukun ri cacac vino después. Ruma xa xtuej: Ri vino ri co tiempo yacal jare ri más otz, xticha.
\c 6
\s Ri discípulos ncaquichup ruve ri trigo chupan jun kij richin uxlanien
\r (Mt. 12:1-8; Mr. 2:23-28)
\p
\v 1 Chupan jun kij richin uxlanien, ri Jesús y ri ru-discípulos ncakax chupan jun ulief ri ticuon trigo choch. Y ri discípulos ncaquichup-el ruve ri trigo, y ncaquibir pa quika, y ncaquitej.\x + \xo 6:1 \xt Dt. 23:25.\x*
\v 2 Rumare nicaj achia fariseos xquiej chica ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Karruma nquixsamaj chupan ri kij richin uxlanien? Re xajan.
\p
\v 3 Pero ri Jesús xcho-apa chica y xuej: ¿Man jun came bay ibanun leer ri tziban can chirij ri xuon ri David y ri i-rachil chupan ri ojier can tiempo antok xnem-pa quipan?
\v 4 Ri David xuoc pa rachuoch ri Dios y can ja ri sagrada simíta ri xiruma-pa.\x + \xo 6:3-4 \xt 1S. 21:1-6.\x* Jaja xucux ri simíta re y xuya je chica ri i-banak riquin; pero man pecado ta ri xquian, mesque ri simíta re joc ri sacerdotes ri ncacuxu,\x + \xo 6:4 \xt Lv. 24:9.\x* xcha ri Jesús.
\p
\v 5 Y xuej je chica: Ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, Rajaf ri kij richin uxlanien.
\s Jun ache chakej jun ruka
\r (Mt. 12:9-14; Mr. 3:1-6)
\p
\v 6 Chupan jun chic kij richin uxlanien, ri Jesús xuoc ri pa sinagoga y ncarutijuoj ri quimaluon-qui chire. Y chiquicajol ri vinak, co jun ache chakej ri ruka derecha.
\v 7 Y ico achia escribas y achia fariseos niquitzat-apa ri Jesús y quiyoien chi xa xtuon sanar ri ache, chi quire niquian acusar chi xsamaj chupan jun kij richin uxlanien.
\v 8 Pero ri Jesús ratan chic ri niquian pensar ri achia re. Mare xuej cha ri ache chakej ri ruka: Capalaj y capiie pa nicaj. Y ri ache ja xpalaj-pa ri pache co-ve y xpiie.
\v 9 Xpa ri Jesús xuej chica ri vinak ri ico chire: Nivajo ca nicutuj chiva: ¿Chica ri más otz nian chupan jun kij richin uxlanien, ja ri otz o ja ri man otz ta? ¿Ri nicuol jun vinak choch ri camic o niquimisas? xcha chica.
\p
\v 10 Y ri Jesús xarucayiej quinojiel ri quimaluon-qui chire, y xuej cha ri ache ri chakej jun ruka: Tayuku la aka. Y ri ache xuyuk ri ruka inchel ri xex cha ruma ri Jesús, y ja otz xuon ri ruka.
\v 11 Pero ri achia escribas y ri achia fariseos ri ico-apa chire xyacataj quiyoval. Y ja niquicutuj chiquibil-qui chi chica niquian cha ri Jesús.
\s Antok ri Jesús xarucha ri doce (cabalajuj) apóstoles
\r (Mt. 10:1-4; Mr. 3:13-19)
\p
\v 12 Y jun kij ri Jesús xa paro jun juyu chi xbarubana orar. Y jun aka xcho riquin ri Dios.
\v 13 Y chupan ri macajan ri chucan kij, jaja xarayuoj ri ru-discípulos. Chiquicajol ri achia re, xarucha doce (cabalajuj) y xuej apóstoles chica.
\v 14 Ri i-doce (cabalajuj) ri xarucha ri Jesús, ja ri Simón ri xuej je Pedro cha, ri Andrés ri quichak-quinimal-qui riquin ri Simón, ri Jacobo, ri Juan, ri Felipe, ri Bartolomé,
\v 15 ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri rucajuol ri Alfeo, ri Simón ri co quiquin ri achia ri niex Zelotes chica,
\v 16 ri Judas ri quichak-quinimal-qui riquin ri Jacobo, y ri Judas Iscariote ri xcayin richin ri Jesús.
\s Ri Jesús ncaruon sanar iquiy
\r (Mt. 4:23-25)
\p
\v 17 Y antok ri Jesús y ri ru-apóstoles xaka-pa paro ri juyu, y xabacujie-ka quiquin ri nicaj chic discípulos chupan jun lugar lian, chire je iquiy vinak quimaluon-qui. Ico i-patanak Jerusalén y nicaj chic tanamet ri ico Judea, y ico i-patanak Tiro y Sidón ri ico chuchi ri mar. Ri vinak re i-patanak chi nicaxaj ri ruchabal ri Dios ri nutzijuoj ri Jesús, y chi ncaan sanar riquin ri quiyabil.
\v 18 Y xaan je sanar ri altíra niquian sufrir pa quika ri itziel tak espíritus ri ico quiquin.
\v 19 Y quinojiel ri vinak ri ncayavaj nicajo niquitzom-apa ri Jesús, ruma jaja co poder riquin y ncaruon sanar quinojiel ri ncayavaj.
\s Ico ri jaal ncaquicuot y ico ri juye quivach
\r (Mt. 5:1-12)
\p
\v 20 Y ri Jesús xarucayiej ri ru-discípulos y xuej chica: Can jaal quixquicuot ixre ri ix puobra, ruma can ivichin ri ru-reino ri Dios.
\p
\v 21 Can jaal quixquicuot ixre ri ntikasaj vijal, ruma ri Dios xtuya nojiel chiva. Can jaal quixquicuot ixre ri nquixuok vacame, ruma ri Dios xtucax ri ivokiej riquin tzen.
\p
\v 22 Can jaal quixquicuot ixre ri itziel nquixtziet cuma ri vinak, y nquixquilasaj-pa chiquicajol, y niquian cha ri ibe chi man jun rakalien ruma iniman ri nube inre,\x + \xo 6:22 \xt 1P. 4:14.\x* y nojiel roch itziel ri niquian chiva ruma ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol.
\v 23 Y antok xtibanataj nojiel re, quixtzen y quixquicuot, ruma nem ri rucaxiel ri xtiyox chiva chicaj. Ruma quire ri sufrimiento ri xquikasaj ri profetas ri xacujie ojier can tiempo, pa quika ri catet-quimama\x + \xo 6:23 \xt 2Cr. 36:16; Hch. 7:52.\x* ri vinak ri itziel nquixquitzat vacame.
\p
\v 24 Pero juye ivach ixre bayoma, ruma xixquicuot yan ri choch-ulief.
\p
\v 25 Juye ivach ixre ri nquixva jaal vacame, ruma xtikasaj vijal. Juye ivach ixre ri jaal nquixtzen vacame, ruma xquixuok ruma bis.
\p
\v 26 Y juye ivach antok quinojiel ri vinak otz ncacho chivij. Ruma ri catet-quimama ijeje otz xacho chiquij ri falsos profetas.
\s Quiivajo ri iv-enemigos
\r (Mt. 5:38-48; 7:12)
\p
\v 27 Pero chiva ixre ri nquinivaxaj, niej ca: Quiivajo ri iv-enemigos; tibana otz chica ri itziel nquixquitzat;
\v 28 ticutuj cha ri Dios chi carubana bendecir ri vinak ri nquixquian maldecir; y tibana orar pa qui-cuenta ri niquikabaj tzij chivij.
\v 29 Y xa co jun nuya jutzaj ka cha ri akotz, xa taya chic apa ri jun chic lado choch. Y xa co jun numaj-el ri a-capa ri akun, xa taya chic can jun atziak cha.
\v 30 Chica-na ri co nucutuj chava, taya cha ri nrajo. Y xa co jun ri co numaj-el chava, man chic ca tacutuj cha chi nutzoliej-pa chava.
\v 31 Y inchel ri ntivajo ixre chi ri vinak niquian chiva, quire je tibana quiquin ijeje.
\p
\v 32 Ruma xa ja ri ncajon ivichin, xa jare nquivajo, ¿co came rucaxiel xtiyox chiva? Ruma quire je mismo niquian ri man quiniman ta ri Dios, joc ri ncajon quichin jare ri ncacajo.
\v 33 Y xa joc ri ncabano otz chiva, joc chica ijeje ntian-ve otz je, ¿co came rucaxiel xtiyox chiva? Ruma quire je mismo niquian ri man quiniman ta ri Dios.
\v 34 Xa ixre ntiya jun kax cha jun pa kajic ruma ntivoyoiej ri kajbal richin, ¿co came rucaxiel xtiyox chiva? Ruma ri man quiniman ta ri Dios quire je mismo niquian, ncaquiya pa kajic ri kax chiquivach ijeje, chi quire co niquichec chirij.
\v 35 Pero ixre man tian quire. Xa quiivajo ri iv-enemigos y tibana otz chica. Y antok ixre ntiya pa kajic jun kax ivichin, man tivoyoiej ri kajbal richin; chi quire nem ri rucaxiel ri xtiyox chiva. Y xa quire xtian ixre, can xtikalajin chi ixre ix ralcual ri Namalaj Dios ri co chicaj. Jaja otz runoj quiquin ri man jun bay niquiya tiox ba cha, y quiquin ri itziel quinoj.
\v 36 Tijoyovaj quivach ri vinak, inchel ri Itata ri co chicaj; jaja can nujoyovaj kavach ojre.
\s Man quian juzgar ri vinak
\r (Mt. 7:1-5)
\p
\v 37 Man quian juzgar ri vinak, y man xtian ta quire chiva ixre. Man tirayij chiquij ri vinak chi niquikaj ri itziel tak kax ri ncaquian, y ri Dios man xtuon ta je quire iviquin ixre. Tibana perdonar ri quichoj ri vinak, y ri Dios quire je xtuon chiva ixre.
\v 38 Xa ixre riquin nojiel ivánima nquito ri vinak riquin ri nicatzin chica, ri Dios xtuya je rucaxiel chiva. Ri rucaxiel ri xtuya chiva ri Dios, can quiy. Can xtunojsaj, can xtupitz, y xtipulin xtuya ri Dios chiva. Y can inchel ri ntian ixre, quire xtian chiva ixre.
\p
\v 39 Y xuej je jun parábola (cambal-tzij) chica. Jaja xuej: ¿Co came jun muoy ri nitiquir nuyukiej chuka jun chic muoy, y man ncatzak ta came pa jul?\x + \xo 6:39 \xt Mt. 15:14.\x*
\v 40 Man jun discípulo co más rukij choch ri ru-maestro.\x + \xo 6:40 \xt Mt. 10:24; Jn. 13:16; 15:20.\x* Xa ca nratamaj-na nojiel ri nucut choch, después ntiel inchel ri ru-maestro.
\p
\v 41 ¿Karruma ja ri quin ri co pa roch ri av-hermano ri natzat chanin, y man nana ta ka-avi chi atre xa jun chie kapal pan avach?
\v 42 ¿O karruma naej cha ri av-hermano: Hermano, taya chi nivalasaj-el ri quin ri kapal pan avach, y man nana ta chi atre xa jun chie kapal pan avach? Atre xa caye apalaj, tavalasaj-el naay ri chie pan avach atre, chi quire kalaj xcatzun y xcatiquir xtavalasaj-el ri quin ri co pa roch ri av-hermano.
\s Jun chie ninaax riquin ri roch ri nuya
\r (Mt. 7:15-20)
\p
\v 43 Man jun utzulaj chie xtuya ta itziel tak roch, y man jun chie ri man otz ta, xtuya ta utzulaj tak roch.
\v 44 Ri chie ninaax riquin ri roch ri nuya xa otz o man otz ta.\x + \xo 6:44 \xt Mt. 12:33.\x* Ruma ri chie ri co quiquixal man xtiquiya ta víquix, ni ri kayis ri co quiquixal man xtiquiya ta uvas.
\v 45 Jun utzulaj ache can ja ri utzulaj kax ri nuej, ruma joc utzulaj tak kax co pa ránima. Pero jun ache ri man otz ta, ja ri itziel tak kax ri nuej, ruma jare ri co pa ránima. Ruma jun vinak ja ri chica co pa ránima ri nuej.\x + \xo 6:45 \xt Mt. 12:34.\x*
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij ri caye cimientos
\r (Mt. 7:24-27)
\p
\v 46 ¿Y karruma ixre ntiej Ajaf, Ajaf, chuva y xa man ntian ta ri niej chiva?
\v 47 Niej chiva, chica choj-iquin junan-ve ri nipa viquin y nraxaj ri nutzij y nuon ri niej cha.
\v 48 Can junan riquin ri ache ri xuon jun rachuoch. Naay xuon-ka ri jul richin ri ru-cimiento ri jay, y paro abaj xuya-ve ri ru-cimiento ri jay. Y antok cachojnak chic ri jay, xnimar-pa ri río. Y ri río re xbarila ri jay. Pero mesque ri río altíra xnimar y altíra ruchuka, man xcovin ta xusiluoj, ruma ri ru-cimiento ri jay re paro abaj xyox-ve.
\v 49 Pero ri joc nraxaj ri niej inre y man nuon ta ri niej cha, junan riquin jun ache ri xuon ri rachuoch choch ulief, y xa man xuya ta ru-cimiento. Y antok ri río xnimar-pa, xbarila-pa ri jay y ja xtzak y xvuluvu.
\c 7
\s Ri Jesús nuon sanar jun ache ru-esclavo jun capitán
\r (Mt. 8:5-13)
\p
\v 1 Antok ri Jesús xtanie riquin ri tzij chiquivach ri ncacaxan richin, ja xuoc pa tanamet Capernaum.
\v 2 Y chire pa tanamet co jun capitán ri co jun ru-esclavo ri altíra nrajo, pero niyavaj y ya nicon.
\v 3 Antok ri capitán xraxaj ca chirij ri Jesús, jaja xarutak nicaj mamaa tak achia israelitas ri niquian gobernar, chi niquicutuj favor cha ri Jesús chi tipa chi nuon sanar ri ru-esclavo.
\v 4 Y antok ri mamaa tak achia xalka riquin ri Jesús, xquicutuj favor cha. Y xquiej cha: Can rakalien chi naan ri favor cha ri capitán,
\v 5 ruma jaja altíra nkojrajo ojre israelitas, y xuon jun sinagoga, xacha cha.
\p
\v 6 Y ri Jesús xa chiquij ri mamaa tak achia ri i-takuon-pa ruma ri capitán. Y antok ri Jesús y ri i-banak riquin ico cierca ri rachuoch ri capitán, jaja xarutak nicaj ru-amigos chi xalquiej cha ri Jesús: Ajaf, man ca taan molestar-avi, atre co akij, y rumare man nucul ta chi ncatuoc pa vachuoch.
\v 7 Y ruma quire nina, mare man xinvajo ta chi inre xibacanun avichin. Joc taej chi ticachoj y ri nu-esclavo xtuon sanar.
\v 8 Ruma inchel nubanun inre, co jun ri nquibano mandar. Y ico soldados i-yon pa nuka chi ncanan mandar. Y antok niej cha jun chi tia, ja nia; y antok niej cha jun chic chi tipa, ja nipa. Y antok niej cha ri nu-esclavo chi tubana jun samaj, can nuon, xacha ri achia cha.
\p
\v 9 Y antok ri Jesús xraxaj ri ruen-el ri capitán, can xchapataj. Y xarutzat can ri vinak ri i-banak chirij, y xuej chica: Can niej chiva, chi man jun ca israelita ri viluon ri rucukuban rucux viquin inchel ri ache re.
\p
\v 10 Y antok xatzalaj chirachuoch ri capitán ri i-takuon-el, xquitzat chi ri esclavo ri niyavaj, man chic niyavaj ta.
\s Ri Jesús nucasuoj jun ala quiminak, ral jun malcan-ixok
\p
\v 11 Jun chic kij, ri Jesús xa jun tanamet rubinan Naín, y i-banak je iquiy ri ru-discípulos riquin. Y iquiy vinak je i-banak chirij.
\v 12 Antok ri Jesús y ri i-banak riquin ya ncauoc chupan ri tanamet Naín, xquitzat chi camun-pa jun quiminak chi nimuk. Ri quiminak re jun ala, ral jun malcan-ixok. Ri malcan-ixok re, xa jun oc ral co. Y iquiy vinak ri i-banak riquin ri ixok.
\v 13 Y antok ri Ajaf Jesús xutzat ri ixok re, xujoyovaj roch y xuej cha: Man chic catuok.
\p
\v 14 Y ri Jesús xjiel-apa y xutzom-apa ri rucáxa ri quiminak, y ri i-cuayuon richin ri quiminak xapiie-ka. Y xuej cha ri quiminak: Ala, chava atre niej, capalaj.
\p
\v 15 Entonces ri ala ri quiminak xpalaj-pa y xbatzijuon-pa. Y ri Jesús xuya-el ri ala cha ri rutie.
\p
\v 16 Y quinojiel ri xquitzat ri xbanataj altíra xquixiij-qui. Y xquiya rukij ri Dios, y niquiej: Jun Namalaj Profeta xpalaj-pa chikacajol, y ri Dios xutak-pa ri ru-favor chikacajol ojre ri rutanamit, xacha ri vinak.
\p
\v 17 Y ri xuon ri Jesús xa rutzijoxic nojiel Judea, y xa je rutzijoxic nicaj chic tanamet ri ico-pa cierca ri Judea.
\s Ri ncatak-el ruma ri Juan el Bautista
\r (Mt. 11:2-19)
\p
\v 18 Ri ru-discípulos ri Juan el Bautista xquiej cha nojiel ri xuon ri Jesús. Rumare ri Juan el Bautista xarayuoj icaye chiquivach ri ru-discípulos,
\v 19 y xarutak-el riquin ri Jesús chi xbaquicutuj cha: ¿Atre ri xtipa o nakayoiej chic jun?
\v 20 Antok ri i-rutakuon-el ri Juan xabaka ca riquin ri Jesús, xquiej cha: Ri Juan el Bautista oj-rutakuon-pa aviquin, chi nalkacutuj chava: ¿Atre ri xtipa o nakayoiej chic jun? xacha.
\p
\v 21 Ja misma huora re, ri Jesús xaruon sanar quiy vinak ri ncayavaj. Xaruon je sanar nicaj riquin itziel tak yabil. Xaralasaj je itziel tak espíritus ri ico quiquin nicaj, y xuon je chica iquiy muoy chi xatzun.
\v 22 Y ri Jesús xuej chica: Quixin, tiej cha ri Juan ri xitzat y ri xivaxaj-el: Ri muoy ncatzun; ri ncajacajot ncain, otz ncain; ri co ri yabil lepra chiquij, ncacachoj; ri man ncacaxan ta, vacame ncacaxan;\x + \xo 7:22 \xt Is. 35:5-6.\x* ri quiminaki ncacastaj-pa; y chica ri i-puobra nitzijos ri evangelio.\x + \xo 7:22 \xt Is. 61:1.\x*
\v 23 Y tiej je cha chi jun ri can rucukuban rucux viquin y man nquiruya ta can, can jaal tiquicuot, xcha ri Jesús chica.
\p
\v 24 Y antok ri i-rutakuon-pa ri Juan el Bautista xaa, ri Jesús xaruej utzulaj tak tzij chirij ri Juan el Bautista chiquivach ri vinak ri ico chire. Y quire ri xuej chica: ¿Chica ri xbaitzata chupan ri lugar desierto? ¿Jun aj ri nisilos ruma ri cakiek?
\v 25 Pero ¿chica ri xbaitzata chire? ¿Jun ache ri jaal tak tziak rucusan? Ri achia ri niquicusaj jaal tak tziak y co ta man co niquian, xa pa tak qui-palacios ri reyes ncacujie-ve.
\v 26 Pero ¿chica ri xbaitzata? ¿Jun profeta? Quire. Y ri Jesús xuej chic chica: Pero más nem que choch jun profeta.
\v 27 Y chirij ca ri Juan nicho-ve ri ruchabal ri Dios ri tziban can ri nuej:
\q Inre xtintak jun ache naay chavach,
\q chi nuchojmij ri abiey chavach.\x + \xo 7:27 \xt Mal. 3:1.\x*
\m Quire nuej ri tziban can.
\v 28 Y niej ca chiva, chi chiquicajol ri profetas ri i-alaxnak choch-ulief, man jun más nem choch ri Juan el Bautista. Pero ri más col-oc pa ru-reino ri Dios, más nem choch ri Juan.
\p
\v 29 Y chire ico iquiy vinak y ri maloy-impuestos ri i-banun bautizar ruma ri Juan. Y antok ijeje xcaxaj ri xuej ri Jesús, xquiej chi ri Dios can choj-ve.
\v 30 Pero ri achia fariseos y ri maestros richin ri ley, man xka ta chiquivach ri xrajo ta xuon ri Dios quiquin. Ijeje man xcajo ta xaan bautizar ruma ri Juan.\x + \xo 7:29-30 \xt Mt. 21:32.\x*
\p
\v 31 Y ri Ajaf Jesús xuej: ¿Choj-iquin ca nian comparar ri vinak richin ri tiempo vacame? ¿Y choj-iquin i-junan-ve?
\v 32 Ri vinak re xa i-junan quiquin ri acola ri ncacujie pa tak bay, ri can ncasiquin ncacho chiquivach antok ncatzan, y niquiej: Xkaxupuj flautas chivach y man xixxajo ta. Xkabixaj bix richin bis chivach y man xixuok ta. Quire niquiej ri acola chupan ri atzanien.
\v 33 Ruma antok xalka ri Juan el Bautista, jaja man xucux ta simíta ni man xukun ta je vino. Y ixre ntiej chi jaja co itziel espíritu riquin.
\v 34 Y vacame xalka ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, nutej utzulaj tak tej y nukun je vino, y ixre ntiej chi joc vaen nrajo, y ntiej chi jun kabariel, qui-amigo ri maloy-impuestos y qui-amigo ri vinak ri aj-banoy-pecado.
\v 35 Pero ri runoj ri Dios can kalaj pa quicaslien quinojiel ri ncaniman richin, xcha ri Jesús.
\s Ri Jesús nalka pa rachuoch jun fariseo rubinan Simón
\p
\v 36 Y co jun ache fariseo xuon rogar choch ri Jesús chi niva chirachuoch. Y antok ri Jesús xuoc-oc pa rachuoch ri ache, xtzuye-apa chirij ri mesa.
\v 37 Y chupan ri tanamet, jun ixok ri itziel rucaslien xunaiej chi ri Jesús co chirij mesa chirachuoch ri jun ache fariseo. Rumare jaja xalka chire rucamun-pa jun frasco ri banun cha alabastro y co jun jubul akuon chupan.\x + \xo 7:37 \xt Mt. 26:7; Mr. 14:3.\x*
\v 38 Y ri ixok re xbacujie ca chirij ri Jesús chirakan, altíra ntuok. Y ri ruyal nakaroch ri ixok re ncaka-ka chirij rakan ri Jesús. Jaja ncarusu rakan ri Jesús cha ri ruve, y ncarutzubaj je ri rakan, y nuya je ri jubul akuon chirij ri rakan.\x + \xo 7:38 \xt Jn. 12:3.\x*
\v 39 Y antok ri ache fariseo ri xbano invitar richin ri Jesús xutzat ri xuon ri ixok, xuon-ka pensar: Xa ta ketzij chi profeta, nunaiej ri chica nitzamo la rakan y ri chica chi ixok la. Ruma la jun ixok la xa itziel rucaslien.
\v 40 Y ri Jesús xuej cha ri ache fariseo: Simón, co jun kax ri nivajo niej chava. Ri Simón xuej cha: Taej ca Maestro.
\p
\v 41 Y ri Jesús xuej cha: Jun ache ri niyon miera pa kajic ico icaye achia ri quibanun quicas riquin. Jun chiquivach, quinientos denarios rucas, y ri jun chic, cincuenta denarios rucas.
\v 42 Pero ruma ri achia re man ncatiquir ta niquitzoliej ri quicas, ri ache ri yayuon ri miera pa kajic xuej chica: Xa tiquis chire, xcha chica. Y ri Jesús xuej cha ri Simón ri fariseo: Taej ca, ¿chica chiquivach ri icaye achia re ri más xtajon richin ri ache ri niyon miera pa kajic?
\p
\v 43 Ri Simón xuej: Inre niej chi ja ri más quiy rucas. Y ri Jesús xuej cha ri Simón: Ja, quire.
\p
\v 44 Y ri Jesús xutzat-apa ri ixok antok xuej cha ri Simón ri fariseo: ¿Natzat ri ixok la? Antok inre xinuoc-pa pan avachuoch, man xaya ta nuya chi xchaj vakan. Pero ri ixok re xaruchaj ri vakan riquin ri ruyal nakaroch, y xarusu cha ri ruve.
\v 45 Quire je antok xinuoc-pa, man xinatzubaj ta chi xinaan saludar. Pero ri ixok re, xa-jan antok xinuoc-pa, man nitanie ta chi nutzubaj ri vakan.
\v 46 Atre man xakej ta aceite pa nujaluon antok xinuoc-pa. Pero ri ixok la, jun jubul akuon ri xuya chirij ri vakan.
\v 47 Rumare niej chava atre Simón, chi ri quiy ru-pecados ri i-rubanun ncaan perdonar, ruma altíra nrajo ri xbano perdonar ri ru-pecados. Pero ri man quiy ta ru-pecados ri nian perdonar, xa man can ta nrajo ri xbano perdonar ri ru-pecados.
\p
\v 48 Y ri Jesús xuej cha ri ixok: Ri a-pecados xaan perdonar.
\p
\v 49 Y ri vinak ri junan i-tzuyul riquin ri Jesús chirij ri mesa, niquiej chiquivach: ¿Chica chi ache va, chi nuon je perdonar pecados? ncacha.
\p
\v 50 Y ri Jesús xuej cha ri ixok: Ruma xacukuba acux viquin, xacolotaj. Vacame cain en paz.
\c 8
\s Ixoki ri xabano servir ri Jesús
\p
\v 1 Después ri xbanataj re, ri Jesús xa nojiel tanamet y aldeas, y nutzijuoj ri evangelio ri nicho chirij ri ru-reino ri Dios, y ri doce (cabalajuj) discípulos i-banak riquin.
\v 2 Y ico je nicaj ixoki ri i-banak chirij, ri xalasas-el itziel tak espíritus quiquin y ri i-rubanun sanar riquin yabil. Chiquicajol ri ixoki re banak ri María, ri niex je Magdalena cha, ri xalasas-el i-siete (ivuku) itziel tak espíritus riquin.
\v 3 Y banak ri Juana, raxjayil ri ache Chuza rube. Y ri ache re jun rusamajiel ri Herodes. Banak je ri Susana. Y ico je nicaj chic ixoki ri niquian servir ri Jesús\x + \xo 8:2-3 \xt Mt. 27:55-56; Mr. 15:40-41; Lc. 23:49.\x* riquin ri co quiquin.
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij ri aj-ticoniel
\r (Mt. 13:1-15, 18-23; Mr. 4:1-20)
\p
\v 4 Altíra iquiy vinak xquimol-ka-qui riquin ri Jesús ri i-patanak nicaj chic tanamet. Y jaja xuej jun parábola (cambal-tzij) chica.
\v 5 Co jun ache ri xa chi xbaruquiraj ijatz. Y antok ri ache nuquiraj ri ijatz, co ijatz xaka pa bay, y ri vinak ncakax paro. Y xapa ri chicop ri co quixic, xquimol-el ri ijatz.
\v 6 Nicaj chic ijatz xaka chiquicajol abaj y xaiel-pa, pero xachakej-ka ruma man rax ta ri ulief ri pache xaka-ve.
\v 7 Nicaj chic ijatz xaka chiquicajol tak quix. Y antok xaiel-pa, junan xaquiy quiquin ri quix, y xajiek chiquicajol ri quix.
\v 8 Y ri nicaj chic ijatz xaka pan utzulaj ulief, y jaal xaquiy-pa y xquiya a cien quivach, xcha. Y antok ri Jesús xuquis rubixic ri tzij re, cof xcho y xuej: Ri co ruxiquin chi nraxaj, can tiraxaj ri xinej, xcha chica.
\p
\v 9 Y ri ru-discípulos xquicutuj cha ri Jesús: ¿Chica nuej ri jun parábola (cambal-tzij) re?
\v 10 Y jaja xuej chica: Chiva ixre yon permiso chi ntinaiej chirij ri ru-reino ri Dios. Pero chica ri vinak ri man nquinquinimaj ta, xa riquin parábolas (cambal-tzij) nquicho-ve chica, chi quire xa choj niquitzat y man niquiya ta pa cuenta ri niquitzat, y joc nicaxaj y man xtika ta pa quive (man xtiquian ta entender) ri nicaxaj.\x + \xo 8:10 \xt Is. 6:9-10.\x*
\p
\v 11 Y quire nuej ri parábola (cambal-tzij): Ri ijatz ja ri ruchabal ri Dios.
\v 12 Ri ijatz ri xaka pa bay, jare ri nicaxaj ri ruchabal ri Dios y ri diablo chanin nipa, y nralasaj-el ri ruchabal ri Dios riquin cánima, chi quire man niquinimaj ta ri Dios, y man ncacolotaj ta.
\v 13 Ri ijatz ri xaka chiquicajol abaj, jare ri nicaxaj ri ruchabal ri Dios y can altíra ncaquicuot antok niquian recibir. Pero ruma manak ruxie ri ruchabal ri Dios riquin cánima, rumare man ncalayuj ta ncaquicuot, joc jun jane oc (jaro oc) kij niquinimaj. Y antok nipa ri prueba, chanin niquiya can ri Dios.
\v 14 Ri ijatz ri xaka chiquicajol tak quix, jare ri nicaxaj ri ruchabal ri Dios, pero antok ncain chupan ri quicaslien, xa ncajiek ruma ja ri nicatzin chica kij-kij choch-ulief, ri quibayomal y ri ncaquirayij, joc re ninataj chica, y man jun fruto niquiya.
\v 15 Y ri ijatz ri xaka pan utzulaj ulief, jare ri nicaxaj ri ruchabal ri Dios y niquian ri nuej. Ijeje quiyon cánima riquin ri Dios y jaal quivach niquiya.
\s Man jun kax ri avan-can ri man ta xtikalajin-pa
\r (Mr. 4:21-25)
\p
\v 16 Man jun vinak nutzej jun lámpara y nutzapij o nuya ta oc chuxie ruchat. Ri lámpara re nuya jun lugar chicaj\x + \xo 8:16 \xt Mt. 5:15; Lc. 11:33.\x* chi quire ri ncauoc pa jay jaal niquitzat ri sakil.
\v 17 Y man jun kax ri avan-can, ri man ta xtikalajin-pa. Y man jun kax je ri tzapin can rij, ri man ta xtikalajin-pa y man ntiel ta pa choch sakil.\x + \xo 8:17 \xt Mt. 10:26; Lc. 12:2.\x*
\p
\v 18 Tivaxaj ca otz, ruma ri co riquin, xtiyox más cha. Pero ri xa man quiy ta co riquin, hasta ri jane (jaro) nuon pensar chi nicujie riquin xtalasas-el cha,\x + \xo 8:18 \xt Mt. 25:29; Lc. 19:26.\x* xcha ri Jesús.
\s Ri rutie y ri i-ruchak ri Jesús
\r (Mt. 12:46-50; Mr. 3:31-35)
\p
\v 19 Y ri rutie y ri i-ruchak ri Jesús xapa ca pache co-ve jaja. Pero man xatiquir ta xabaka ca riquin, ruma iquiy vinak quimaluon-qui riquin.
\v 20 Y xex-apa cha ri Jesús: Ri atie y ri achak ico juviera y nicajo ncatquitzat.
\p
\v 21 Pero ri Jesús xuej: Ri ntie y ri nchak ja ri ncacaxan y niquian ri nuej ri ruchabal ri Dios, xcha ri Jesús.
\s Ri Jesús nukil ruchuka ri cakiek y ri ya
\r (Mt. 8:23-27; Mr. 4:35-41)
\p
\v 22 Y jun kij ri Jesús xuoc chupan jun barco junan quiquin ri ru-discípulos y xuej chica: Kojakax-apa jucan chic ruchi ri lago. Y xaa.
\p
\v 23 Y antok i-banak-apa, ri Jesús xvar-ka y jun arapienta xpa jun nem cakiek paro ri lago. Rumare ri barco ri pache i-banak-ve, xa ninuoj-pa chi ya y juba ma nia-ka chuxie ri ya.
\v 24 Y xapa ri discípulos, xquicasuoj ri Jesús y xquiej cha: ¡Maestro, Maestro, vacame nkucon! xacha cha. Y ri Jesús xpalaj-pa y xcholin cha ri cakiek y cha ri ya. Y ri cakiek xquis-el ruchuka y xtanie-ka je ri ya.
\v 25 Y ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: ¿Karruma man xicukuba ta icux viquin? Pero ri discípulos quixiin-qui. Can xachapataj antok xquitzat ri xbanataj, y niquiej chiquivach: ¿Chica ca chi ache va chi ncaruon mandar ri cakiek y ri ya, y ncaniman cha?
\s Jun ache aj-Gadara co itziel tak espíritus riquin
\r (Mt. 8:28-34; Mr. 5:1-20)
\p
\v 26 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xabaka jucan chic ruchi ri lago, chupan ri lugar rubinan Gadara, ri co-apa choch ri Galilea.
\v 27 Y antok ri Jesús xiel-pa chupan ri barco, xalka jun ache riquin ri co nak pa tanamet. Y ri ache re ya quiy tiempo ri ico itziel tak espíritus riquin. Rumare man jun rutziak nucusaj, ni man nicujie ta chirachuoch. Xa ja ri cementerio ri acunak rachuoch.
\v 28 Y ri ache re joc xutzat ri Jesús, xurak ruchi y xbaxuquie chukul rakan. Y riquin ruchuka nicho-apa cha ri Jesús, y nuej: ¿Chica navajo chuva Jesús ri Rucajuol ri Namalaj Dios? Tabana jun favor man quinachujirisaj.
\p
\v 29 Ri ache xuej quire ruma ri Jesús ruen chic cha ri itziel espíritu ri co riquin chi tiel-el. Ruma ya quiy tiempo ticujie riquin. Y quiy mul ri vinak quiyon chich y cadenas (yariena) chirij ruka-rakan ri ache re, pero man i-tiquirnak ta chirij. Ruma ri ache re ncarukochpij ri cadenas (yariena) ri choj cha tzamuon-ve, y ri itziel espíritu ri co riquin nuon cha chi nia pa tak lugares desiertos.
\v 30 Y ri Jesús xucutuj cha: ¿Chel abe? Y jaja xuej-pa: Legión nube. Ruma iquiy ri itziel tak espíritus ri ico riquin.
\p
\v 31 Y xquicutuj ca favor cha ri Jesús chi man carutak-el chupan ri jul ri man niquis ta rakan ri can kakun rupan, ri qui-lugar ri itziel tak espíritus.
\v 32 Y chire, paro jun juyu, iquiy ak ncava, rumare ri itziel tak espíritus xquicutuj favor cha ri Jesús chi tuya permiso chica chi ncauoc quiquin ri ak re. Y ri Jesús xuya permiso chica.
\v 33 Y ri itziel tak espíritus ja xaiel-el riquin ri ache, y xabauoc quiquin ri ak. Y quinojiel ri ak re jun-anin xabaxulie-pa choch jun juyu can pal-roch, y ca chupan ri lago xabaka-ve; y chire xajiek-ve quinojiel ri ak re.
\p
\v 34 Y ri ncachajin quichin ri ak, antok xquitzat ri xbanataj, xanumaj; y xbaquitzijuoj ri xbanataj pa tanamet y pa tak avan.
\v 35 Y ri vinak xapa ca chi nalquitzata ri chica xbanataj. Y antok xalka riquin ri Jesús, xquitzat chi ri ache ri xalasas-el ri itziel tak espíritus riquin; tzuyul chirakan ri Jesús, rucusan rutziak y man nuon ta chic ca ri inchel rubanun-pa. Rumare ri vinak xa xquixiij-qui.
\v 36 Y ri vinak ri xatzato ri xbanataj, xquitzijuoj ca chica ri nicaj chic vinak chi chel xalasas ri itziel tak espíritus riquin ri ache.
\v 37 Entonces ri vinak aj-Gadara y ri ico cierca, xquicutuj favor cha ri Jesús chi tiel-el chire Gadara, ruma altíra quixiin-qui. Rumare ri Jesús xuoc-oc chupan ri barco richin chi nia.
\v 38 Y ri ache ri xalasas-el ri itziel tak espíritus riquin, nucutuj favor cha ri Jesús chi nia riquin. Pero ri Jesús xuon can despedir y xuej can cha:
\v 39 Catzalaj chavachuoch y atzijuoj ri nem samaj ri xuon ri Dios aviquin, xuchex. Y ri ache xa ca chupan ri tanamet, y xutzom rutzijoxic ri nem samaj ri xuon ri Jesús cha.
\s Ri rumial ri Jairo, y ri ixok ri xutzom rutziak ri Jesús
\r (Mt. 9:18-26; Mr. 5:21-43)
\p
\v 40 Y antok ri Jesús xtzalaj chic ca pa jucan ruchi ri lago, ri altíra iquiy vinak ri ico chire can ncaquicuot xquicul-apa, ruma ri vinak re can jaja ri quiyoien.
\v 41 Jare antok xalka jun ache rubinan Jairo. Ri ache re principal chupan ri sinagoga, y xbaxuquie chukul rakan ri Jesús, y xuon rogar choch chi tia riquin chirachuoch,
\v 42 ruma joc jun oc rumial co, ri co lak doce (cabalajuj) rujuna y ya nicon. 
\p Y antok ri Jesús banak, iquiy vinak i-banak chirij y mare niquipitz.
\p
\v 43 Chiquicajol ca ri vinak, banak jun ixok ri co doce (cabalajuj) juna ri ntiel ruquiquiel y man nitanie ta, ruma jun yabil. Ya xuquis nojiel ri ru-miera chiquivach iquiy doctores, y man jun chiquivach ijeje tiquirnak ta rukoman ri ruyabil.
\v 44 Ri ixok re xjiel-apa chirij ri Jesús y xutzom-apa ri ruchi-rutziak, y chanin xtanie ri ruquiquiel ri ntiel.
\p
\v 45 Y ri Jesús xuej: ¿Chica xtzamo-pa vichin? Quinojiel niquiej chi ijeje man xquitzom ta, rumare ri Pedro y ri nicaj chic discípulos xquiej cha ri Jesús: Maestro, iquiy vinak ncatquipitz y niquinimila-qui chavij, y atre naej: ¿Chica xtzamo-pa vichin?
\p
\v 46 Pero ri Jesús xuej: Co jun ri xirutzom-pa, ruma xinna chi co poder xiel viquin, xcha.
\p
\v 47 Antok ri ixok xutzat chi xnaax, xpa ca nibarbuot y xalxuquie chukul rakan ri Jesús. Y chiquivach quinojiel ri vinak xuej-apa cha ri Jesús karruma xutzom ruchi-rutziak. Y xuej je chi antok xutzom ri ruchi-rutziak, can ja xuna chi xan sanar.
\v 48 Y ri Jesús xuej cha: Numial, xacachoj ruma xacukuba acux viquin. Vacame cain en paz, xcha cha.
\p
\v 49 Y ca nitzijuon ri Jesús riquin ri ixok, antok co jun xalka ri patanak chirachuoch ri ache principal chupan ri sinagoga. Ri jun re xalruej cha ri ache principal: Ri amial ya xcon, man chic taan molestar ri Maestro.
\p
\v 50 Pero ri Jesús xraxaj, y xuej cha: Man taxiij-avi, joc tanimaj, y ri amial xticastaj chic, xcha cha.
\p
\v 51 Y antok xalka chirachuoch ri Jairo, ri Jesús man xuya ta permiso chi xauoc pa jay nicaj chic vinak, xa joc ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, y ri rutie-rutata ri chiti xtan ri quiminak chic.
\v 52 Quinojiel altíra ncauok y ncabisuon chirij ri chiti xtan re. Pero ri Jesús xuej chica: Man chic quixuok, ruma ri chiti xtan xa man quiminak ta, xa nivar, xcha.
\p
\v 53 Pero ijeje xa xatzen chirij ri Jesús, ruma catan chi xa quiminak chic ri chiti xtan.
\p
\v 54 Y ri Jesús xutzom ruka ri chiti xtan y xuej: Nóya, capalaj.
\p
\v 55 Y ri chiti xtan can xtzalaj-pa ri ru-espíritu riquin, y can ja xpalaj-pa chanin. Y ri Jesús xuej chi tiyox ruvay.
\v 56 Y ri rutie-rutata, can xachapataj antok xquitzat ri xbanataj. Pero ri Jesús xuon mandar chica chi man jun choj cha tiquitzijuoj ri xbanataj chire.
\c 9
\s Antok ri doce (cabalajuj) discípulos xatak-el chi xiquitzijuoj ri ruchabal ri Dios
\r (Mt. 10:5-15; Mr. 6:7-13)
\p
\v 1 Ri Jesús xarayuoj ri i-doce (cabalajuj) ru-discípulos, y xuya poder y autoridad chica chi ncatiquir ncaquilasaj nojiel quivach itziel tak espíritus, y chi niquian sanar nojiel roch yabil.
\v 2 Y xarutak-el chi xbaquitzijuoj ri ru-reino ri Dios, y chi ncaquian sanar ri ncayavaj.
\v 3 Y ri Jesús xuej je chica: Antok xquixa, man jun kax tivucuaj. Man tivucuaj ichamey, ni man tivucuaj i-buolsa, ni simíta, ni miera, ni man tivucuaj jun chic jal itziak.
\v 4 Y chica-na jay pache nquixuoc-ve, chire quixcujie-ve-ka. Xa caja antok nquixiel-pa chupan ri tanamet, cajare xtiya can ri jay ri pache xixcujie-ve.
\v 5 Y pache na man nquixan ta recibir, quixiel-pa chupan ri tanamet y titota can ri pokolaj ri co pa tak ivakan chiquivach ri vinak re, chi quire niquitzat chi man otz ta ri xquian,\x + \xo 9:3-5 \xt Lc. 10:4-11.\x* xcha ri Jesús.
\p
\v 6 Y ri discípulos xaa y xakax ri pa tak aldeas chi xbaquitzijuoj ri evangelio. Y ri pache xakax-ve, xaquian je sanar quinojiel ri ncayavaj.
\s Antok xquimisas ri Juan el Bautista
\r (Mt. 14:1-12; Mr. 6:14-29)
\p
\v 7 Y ri Herodes ri gobernador xraxaj nojiel ri ncaruon ri Jesús. Pero vor chica xtunimaj, ruma ico ncaen: Ri Juan el Bautista xa xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki.
\v 8 Ico ncaen chi ja ri Elías ri xtzalaj-pa. Y nicaj chic niquiej chi jun chiquivach ri profetas ri xacujie ojier can tiempo, ri xbacastaj-pa.\x + \xo 9:7-8 \xt Mt. 16:14; Mr. 8:28; Lc. 9:19.\x*
\v 9 Y ri Herodes xuej: Inre ri xien chi xcamar-el rujaluon ri Juan el Bautista, ¿chica came ache re ri quiy nivaxaj chirij? Y ri Herodes xucanuj manera chi nutzat ri Jesús.
\s Ncatzuk ivuuo mil
\r (Mt. 14:13-21; Mr. 6:30-44; Jn. 6:1-14)
\p
\v 10 Y antok ri ru-apóstoles\x + \xo 9:10 \xt Lc. 6:13.\x* ri Jesús xatzalaj-pa,\x + \xo 9:10 \xt Lc. 9:1-6.\x* xquiej cha nojiel ri chica xquian. Y jaja xarucuaj y xaa chupan jun lugar pache manak vinak richin ri tanamet rubinan Betsaida.
\v 11 Y antok ri vinak xquinaiej chi xa ri Jesús, xaa chirij. Y antok ri vinak re xabaka riquin, jaja xaruon recibir y xuej je chica chirij ri ru-reino ri Dios. Y xaruon je sanar ri ncayavaj.
\p
\v 12 Pero antok ya nika-ka ri kij, ri doce (cabalajuj) apóstoles xajiel-apa riquin ri Jesús y xquiej cha: Cataka ca el ri vinak chi caa pa tak aldeas y nicaj chic lugar ri ico cierca, chi niquicanuj pache ncabavar-ve, y ri chica niquitej, ruma ri pache ojco-ve xa manak jay, xacha cha.
\p
\v 13 Pero ri Jesús xuej chica: Tiya ixre chi ncava. Y ijeje xquiej cha: Kiquin ojre xa joc vuuo simíta y caye car co. Ri vinak re ncava, pero xa nkua chulokic ri chica niquitej, xacha.
\v 14 Y ri achia ico lak vuuo mil. Y ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Tibana chica ri vinak chi catzuye-ka chi nicaj tak ciento, xcha chica.
\p
\v 15 Y quire xquian, xaquitzuyuba quinojiel.
\v 16 Y ri Jesús xutzom ri vuuo simíta y ri caye car, xtzun chicaj, y xuon bendecir, y xaruper ri simíta y ri car, y xuya chica ri ru-discípulos chi niquijach chiquivach ri vinak.
\v 17 Y quinojiel jaal xava, y otz xnuoj quipan. Y ca co doce (cabalajuj) chacach ri xanuoj riquin ri jutak pir ri xmuol can ri xuon suobra.
\s Ri Pedro nuej chi ri Jesús jare ri Cristo
\r (Mt. 16:13-20; Mr. 8:27-30)
\p
\v 18 Y jun kij ri Jesús co aparte chi nuon orar, y ri ru-discípulos ico je riquin. Y jare antok ri Jesús xucutuj chica ri ru-discípulos: ¿In chica inre niquiej ri vinak?
\p
\v 19 Y ijeje xquiej cha: Ico ncaen chi atre ri Juan el Bautista. Ico nicaj chic ncaen chi atre ri Elías. Y ico je ncaen chi atre at jun chic chiquivach ri profetas ri xacujie ojier can tiempo, y vacame xbacastaj-pa chiquicajol ri quiminaki.\x + \xo 9:19 \xt Mt. 14:1-2; Mr. 6:14-15; Lc. 9:7-8.\x*
\p
\v 20 Y jaja xucutuj chica: ¿Y ixre, in chica inre ntiej? Y ri Pedro xuej cha ri Jesús: Ri Cristo,\x + \xo 9:20 \xt Jn. 6:68-69.\x* ri at-takuon-pa ruma ri Dios.
\s Ri Jesús nuej chi xtiquimisas
\r (Mt. 16:21-28; Mr. 8:31–9:1)
\p
\v 21 Pero ri Jesús xuon mandar chica chi man jun choj cha tiquiej-ve chica jaja.
\v 22 Y xuej je chica: Ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, nicatzin chi nukasaj quiy sufrimiento, y itziel xtitziet cuma ri mamaa tak achia ri niquian gobernar, cuma ri principales sacerdotes y cuma ri achia escribas; y xtiquimisas, pero chi oxe kij xticastaj-pa chiquicajol ri quiminaki.
\p
\v 23 Y chica quinojiel xuej: Vi xa co jun nrajo nia chuvij, man tuon ri nurayij jaja, y can tutzama y tucuaj ri ru-cruz.\x + \xo 9:23 \xt Ri tzij “cruz” nrajo nuej: Sufrimiento y camic.\x* Xa quire nuon kij-kij, otz tipa viquin chi nia chuvij.\x + \xo 9:23 \xt Mt. 10:38; Lc. 14:27.\x*
\v 24 Ruma xa co jun ri altíra nrajo ri rucaslien vave ri choch-ulief, man xticolotaj ta. Pero ri jun, mesque niquimisas vuma inre, can xticolotaj.\x + \xo 9:24 \xt Mt. 10:39; Lc. 17:33; Jn. 12:25.\x*
\v 25 Y ¿chica nuchec jun vinak xa nicujie ta riquin nojiel ri bayomal ri co choch-ulief y xa man nicolotaj ta?
\v 26 Ruma xa co jun ri niquix pa nu-cuenta y ruma ri nutzij, ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol can xtiquix je pa ru-cuenta ri jun re. Quire xtuon antok xtipa chic jun bay, junan chic ru-gloria riquin ri Rutata, i-richilan-pa ri santos ángeles.
\v 27 Y can ketzij ri niej chiva, chi ico jujun chivach ixre ri man xcacon ta yan, ca xtiquitzat-na ri ru-reino ri Dios, xcha ri Jesús.
\s Antok ri Jesús xcaxtaj rutzubal
\r (Mt. 17:1-8; Mr. 9:2-8)
\p
\v 28 Y xakax yan lak jun semana ri ticho ri Jesús chiquivach ri vinak, jaja xarucuaj ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo chi junan xa quiquin paro jun juyu chi xbarubana orar.
\v 29 Y antok ri Jesús nuon orar, xcaxtaj rutzubal, y ri rutziak je altíra sak xuon y nichichan.\x + \xo 9:28-29 \xt 2P. 1:16.\x*
\v 30 Y jare antok ncatzijuon yan chic riquin ri Jesús icaye achia; jun ja ri Moisés y ri jun chic ja ri Elías.
\v 31 Ri icaye re ico chupan jun namalaj sakil, y ncatzijuon chirij ri camic ri xtukasaj ri Jesús chupan ri tanamet Jerusalén.
\v 32 Y ri Pedro y ri icaye chic, mesque co quivaran, xquicoch, y xquitzat ri namalaj rusakil ri Jesús, y xaquitzat je ri icaye chic achia ri ico riquin.
\v 33 Y antok ri icaye achia re ja niquiya can ri Jesús chi ncaa, ri Pedro xuej cha ri Jesús: Maestro, otz chi ojco vave ojre, nakaan oxe chitak enramadas, jun avichin atre, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías. Pero ri Pedro man ratan ta ri chica ncaruej.
\p
\v 34 Y ca nicho jaja cha ri Jesús antok jun mukul xka-pa pa quive. Y ri discípulos xquixiij-qui antok xquina chi ico yan chic chupan ri mukul.
\v 35 Y chupan ri mukul re, co Jun ri xcho-pa y xuej: Jare ri Nucajuol y altíra nivajo.\x + \xo 9:35 \xt Is. 42:1; Mt. 3:17; 12:18; Mr. 1:11; Lc. 3:22; 2P. 1:17-18.\x* Can tivaxaj ri nuej jaja.
\p
\v 36 Y antok caxan chic ri xcho-pa, xquitzat chi ri Jesús xa ruyuon chic co can. Y quiy tiempo xakax, ijeje man jun choj cha xquiej-ve ri xquitzat chire paro ri juyu.
\s Ri Jesús nuon sanar jun ala ri co jun itziel espíritu riquin
\r (Mt. 17:14-21; Mr. 9:14-29)
\p
\v 37 Y chucan kij, antok ri Jesús y ri iyoxe discípulos xaka-pa paro ri juyu, can altíra iquiy vinak ri xaculu-apa quichin.
\v 38 Y jun ache ri co chiquicajol ri vinak, xcho-apa cha ri Jesús y xuej: Maestro, inre joc jun valcual co. Tabana favor tatzata ba,
\v 39 ruma co jun itziel espíritu nitzamo richin. Y antok nutzom, nuon cha chi altíra nisiquin, y nuquiyica ri ru-cuerpo, y nuon je cha chi ntiel ruvakuol pa ruchi, y bien golpeado nuon cha. Ri itziel espíritu re quire nuon cha ri nucajuol, y carunaj nuya can.
\v 40 Rumare xincutuj yan favor chica ri a-discípulos chi tiquilasaj-el ri itziel espíritu re, pero man xatiquir ta, xcha ri ache.
\p
\v 41 Y ri Jesús xuej: ¡Man jun vinak chupan ri tiempo vacame ruyon ta ránima riquin ri Dios, xa quinojiel i-sachnak! ¿Ixre ntian pensar chi inre nojiel kij xquicujie iviquin y xquixcoch? Tacama-pa ri acajuol vave.
\p
\v 42 Y antok ri ala nijiel-apa riquin ri Jesús, ri itziel espíritu riquin ruchuka xuchikila ri ala y xutzak-ka pan ulief. Ri Jesús xcholin cha ri itziel espíritu chi tiel-el riquin ri ala. Y ri Jesús xuon sanar ri ala re, y xuya-el cha ri rutata.
\v 43 Y quinojiel ri vinak xachapataj antok xquitzat chi ri Dios can nem-ve ru-poder.
\s Ri Jesús nunataj chic jun bay chi xtiquimisas
\r (Mt. 17:22-23; Mr. 9:30-32)
\p Y antok ri vinak ncatzijuon chiquivach ruma xachapataj chirij nojiel ri ncaruon ri Jesús, jaja xuej chica ri ru-discípulos:
\v 44 Tivaxaj jaal ri tzij ri xtinej, y man timastaj chiva: Ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol can xtijach pa quika ri vinak, xcha.
\p
\v 45 Pero ri discípulos xa man xika ta pa quive (man xquian ta entender) ri xex chica, ruma avan chiquivach chi man tika pa quive (man tiquian entender). Y niquixiij-qui niquicutuj cha.
\s ¿Chica ri más nem?
\r (Mt. 18:1-5; Mr. 9:33-37)
\p
\v 46 Y ri ru-discípulos ri Jesús xquitzom ca qui chi tzij chiquivach, chi chica chiquivach ijeje ri xtuoc ri más nem.\x + \xo 9:46 \xt Lc. 22:24.\x*
\v 47 Pero ri Jesús can ratan ri chica niquiej pa tak cánima ri ru-discípulos. Rumare jaja xbaruma-pa jun acual y xupaba riquin.
\v 48 Y xuej chica ri ru-discípulos: Chica-na ri nuon recibir jun acual inchel va pa nube, xa can inre nquiruon recibir. Y chica-na ri nquiruon recibir inre, can nuon recibir ri takayuon-pa vichin.\x + \xo 9:48 \xt Mt. 10:40; Lc. 10:16; Jn. 13:20.\x* Pero chiicajol ixre, ri más chuten, xa jare ri más nem, xcha ri Jesús.
\s Ri man royoval ta chikij ojre, can kiquin ojre co-ve
\r (Mr. 9:38-40)
\p
\v 49 Y xpa ri Juan xuej cha ri Jesús: Maestro, co jun ache xkatzat, ri pan abe atre ncaralasaj itziel tak espíritus. Pero ruma xa man kiquin ta ojre co-ve, mare xkaan prohibir cha.
\p
\v 50 Y ri Jesús xuej cha: Man tian prohibir cha. Ruma ri man royoval ta chikij, can kiquin ojre co-ve.
\s Antok ri Jesús xarucholij ri Jacobo y ri Juan
\p
\v 51 Y antok ya nalka ri kij chi ri Jesús nitzalaj-el chicaj, jaja xuon pensar chi nia pa tanamet Jerusalén.
\v 52 Y ico ri xarutak-el naay choch jaja. Y ri xatak-el, xaa pa jun aldea ri co Samaria, chi xbaquicanuj ri pache xtuxlan-ve y xtiva ri Jesús.
\v 53 Pero ri vinak ri ico chupan ri aldea man xcajo ta xquicul ri Jesús, ruma xquinaiej chi xa Jerusalén banak-ve.
\v 54 Antok ri discípulos Jacobo y Juan xquinaiej chi ri vinak man niquicul ta ri Jesús, xquiej cha: Ajaf, ¿navajo nakacutuj chi tika-pa kak chicaj chi ncaruquis, inchel xuon ri profeta Elías\x + \xo 9:54 \xt 2R. 1:9-16.\x* ri xcujie ojier can tiempo? xacha.
\p
\v 55 Y ri Jesús xarutzat y xarucholij. Y xuej chica: Ixre man ivatan ta chica espíritu co iviquin.
\v 56 Ruma ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, man xpa ta vave choch-ulief chi ncaruquimisaj vinak, jaja xpa chi ncarucol, xcha. Y ri Jesús y ri ru-discípulos xaa chic jun aldea.
\s Ri ncaen chi nicajo ncaa chirij ri Jesús
\r (Mt. 8:18-22)
\p
\v 57 Y antok ijeje i-banak, jun xcho-pa cha ri Jesús y xuej cha: Ajaf, inre nivajo nquia aviquin ri pache na ri ncaa-ve.
\p
\v 58 Y ri Jesús xuej cha: Ri utif co quijul pache ncacujie-ve; y quire je ri chicop ri co quixic, co quisuoc. Pero ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, can man jun pache nuxlan-ve juba, xcha cha.
\p
\v 59 Y ri Jesús xuej cha jun chic: Jo viquin. Ri jun re xuej cha: Ajaf, taya permiso chuva chi naay nimuk-na-el ri nata y cajare nquia chavij.
\p
\v 60 Ri Jesús xuej cha: Taya chi ri quiminak ncamuk cuma ri i-quiminak.\x + \xo 9:60 \xt Ri tzij “i-quiminak” nrajo nuej: I-quiminak chupan ri qui-pecados.\x* Y atre, cain y atzijuoj ri ru-reino ri Dios.
\p
\v 61 Y co chic jun ri xen cha ri Jesús: Ajaf, inre nivajo nquia chavij. Pero naay, taya permiso chuva chi ncanan can despedir quinojiel ri ico chupan ri vachuoch,\x + \xo 9:61 \xt 1R. 19:20.\x* xcha.
\p
\v 62 Pero ri Jesús xuej cha: Ri ache ri nucuan ri arado y nitzun can chirij, man otz ta ntiel ri rusamaj. Y quire je ri vinak ri nunimaj ri Dios, man otz ta chi nutzat ri ncabanataj can chirij. Ruma xa quire xtuon, man otz ta chi nisamaj pa ru-reino ri Dios, xcha ri Jesús.
\c 10
\s Ri i-setenta achia ri ncatak-el chi niquitzijuoj ri ruchabal ri Dios
\p
\v 1 Y antok banatajnak chic nojiel re, ri Ajaf Jesús xarucha nicaj chic i-setenta achia, chi xarutak-el chi caca ri pa tak tanamet y nicaj chic lugar pache xtika-ve jaja.
\v 2 Y ri Jesús xuej chica: Ri samaj can ketzij chi quiy; pero ri aj-samajiel xa man iquiy ta. Mare ticutuj cha ri Rajaf ri samaj chi carutaka-pa más aj-samajiel chupan ri rusamaj.\x + \xo 10:2 \xt Mt. 9:37-38.\x*
\v 3 Y vacame nquixtak-el, xa ix inchel ovejas ri nquixbaka chiquicajol vinak ri inchel utif.\x + \xo 10:3 \xt Mt. 10:16.\x*
\v 4 Man tivucuaj i-buolsa, ni man tivucuaj i-miera, y man tivucuaj je jun chic par ixajab. Y man quixpiie je chi nquian saludar ri vinak pa tak bay.
\v 5 Y chica-na jay pache nquixuoc-ve, naay tiej chica: Ja ta ri paz richin ri Dios xticujie chupan ri jay va.
\v 6 Y xa chupan ri jay re co jun niquicuot nquixrucusaj pa rachuoch, ri paz richin ri Dios xticujie riquin. Y xa manak, ri paz xa xtitzalaj-pa iviquin ixre.
\v 7 Ixre quixcujie-ka chupan ri jay ri pache nquixbaka-ve, titija y tikumu ri xtisipas chiva; ruma ri samajiel can nicatzin chi nituoj.\x + \xo 10:7 \xt 1Co. 9:14; 1Ti. 5:18.\x* Y man ticax ri jay pache xixuoc-ve naay. Xa chire quixcujie-ve.
\v 8 Y quire je tibana antok nquixuoc chica-na tanamet y jaal nquixan recibir, titija nojiel ri nisipas chiva,
\v 9 y quibana je sanar ri ncayavaj ri ico chire, y tiej chica ri vinak: Xa cierca chic co-ve-pa ri ru-reino ri Dios.
\v 10 Pero xa chupan jun tanamet pache nquixbaka-ve man otz ta nquixan recibir, quixiel-el pa tak bay richin ri tanamet y tiej:
\v 11 Ri pokolaj richin ri tanamet ri co-el pa kakan, nakatota can chivach,\x + \xo 10:10-11 \xt Hch. 13:51.\x* chi ntivatamaj chi man otz ta ri xian. Y tivatamaj je chi xa cierca chic co-ve-pa ri ru-reino ri Dios,\x + \xo 10:4-11 \xt Mt. 10:7-14; Mr. 6:8-11; Lc. 9:3-5.\x* quixcha chica.
\v 12 Y inre niej ca chiva, chi chupan ri kij antok ri vinak xcaan juzgar ruma ri Dios, ri vinak richin ri tanamet pache man xixan ta recibir, más nem ri castigo ri xtika pa quive, que choch ri xtiyox pa quive ri aj-Sodoma.\x + \xo 10:12 \xt Gn. 19:24-28; Mt. 10:15.\x*
\s Ri xtika pa quive ri tanamet ri man niquinimaj ta ri Jesús
\r (Mt. 11:20-24)
\p
\v 13 ¡Juye ivach ri ixco pa tanamet Corazín! ¡Juye je ivach ri ixco pa tanamet Betsaida! Ruma xa ta chupan ri tanamet Tiro y Sidón\x + \xo 10:13 \xt Is. 23:1-18; Ez. 26:1–28:26; Jl. 3:4-8; Am. 1:9-10; Zac. 9:2-4.\x* xaan ta ri milagros ri xaan chivach, ri ico chire xtzalaj ta pa yan ri cánima riquin ri Dios y xquian ta ri nrajo jaja, quicusan ta chic tziak richin bis, y quiyon ta chaj chiquij chi quire nitziet chi ncabisuon.
\v 14 Pero antok xtalka ri kij richin ri juicio ri nuon ri Dios, más nem ri castigo ri xtika pan ive, que choch ri xtiyox pa quive ri aj-Tiro y ri aj-Sidón.
\v 15 Y ri ico pa tanamet Capernaum niquian pensar chi ncaa chicaj riquin ri Dios, pero xa man quire ta, xa ca chupan ri infierno xcabaka-ve.\x + \xo 10:15 \xt Is. 14:13-15.\x*
\p
\v 16 Y chica-na ri nquixraxaj ixre, can inre ri nquiraxaj. Y ri jun ri man nrajo ta nquixruon recibir, can inre ri man nquiruon ta recibir; y ri man xquiruon ta recibir inre, man nuon ta recibir ri takayuon-pa vichin.\x + \xo 10:16 \xt Mt. 10:40; Mr. 9:37; Lc. 9:48; Jn. 13:20.\x*
\s Antok xatzalaj-pa ri i-setenta achia ri xatak chi xiquitzijuoj ri ruchabal ri Dios
\p
\v 17 Y antok xatzalaj-pa ri i-setenta achia riquin ri Jesús, altíra ncaquicuot, y xalquiej cha: Ajaf, ri itziel tak espíritus can xquinimaj katzij antok pan abe atre xojcho chica.
\p
\v 18 Y ri Jesús xuej chica: Inre xintzat chi ri Satanás xtzak-pa chicaj inchel nuon ri ráya.
\v 19 Inre nuyon poder chiva chi nquixtiquir chirij ri ru-poder ri Satanás, y mesque nquixpiie pa quive cumatz y alacrán,\x + \xo 10:19 \xt Sal. 91:13.\x* man jun kax xtiquian chiva.
\v 20 Pero ixre man quixquicuot ruma ri itziel tak espíritus nquixquinimaj. Más quixquicuot ruma tziban ri ibe chicaj riquin ri Dios.
\s Ri Jesús niquicuot
\r (Mt. 11:25-27; 13:16-17)
\p
\v 21 Y chupan ri misma huora re ri Jesús altíra xquicuot ruma ri Espíritu Santo; y xuej: Inre tiox ba niya chava Nata Dios, atre ri Rajaf ri rocaj y ri roch-ulief, ruma xavavaj ri utzulaj atzij chiquivach ri vinak ri niquina chi quiy catan. Xa ja chiquivach ri vinak ri manak-oc catan, ri inchel acola, ri xacut ri utzulaj atzij. Can quire Nata Dios, ruma jare ri xavajo atre, xcha ri Jesús chupan ri ru-oración.
\p
\v 22 Y jaja xuej je: Ri Nata Dios nojiel ruyon-pa pa nuka.\x + \xo 10:22 \xt Jn. 3:35.\x* Y man jun chic tamayuon in chica inre, xa joc ri Nata. Y man jun je tamayuon ri chica ri Nata, xa joc inre ri in Rucajuol,\x + \xo 10:22 \xt Jn. 10:15.\x* y ri choj cha xtinvajo xtincut-ve inre xtiratamaj ri chica ri Nata.
\p
\v 23 Y ri Jesús xarutzat ri ru-discípulos y joc chica ijeje xuej-ve: Can jaal caquicuot ri niquitzat nojiel ri ntitzat ixre.
\v 24 Ruma niej ca chiva, chi iquiy profetas y reyes ri xacujie ojier can tiempo, altíra xcajo xquitzat ri ntitzat ixre vacame, y man xquitzat ta el. Xcajo ta je xcaxaj ri ntivaxaj ixre vacame, y man xcaxaj ta el, xcha.
\s Ri utzulaj ache aj-Samaria
\p
\v 25 Y co jun maestro richin ri ley xpalaj-pa y ruma nrajo nuon tentar ri Jesús\x + \xo 10:25 \xt Mt. 22:35.\x* xuej cha: Maestro, ¿chica nian inre chi quire nivil ri caslien ri man niquis ta? xcha.
\p
\v 26 Ri Jesús xuej cha: ¿Chica nuej ri ru-ley ri Moisés? ¿Y chica nika pan ave atre (naan entender atre)?
\p
\v 27 Y ri maestro xuej cha ri Jesús: Can tavajo ri Avajaf Dios, tavajo riquin nojiel avánima, tavajo riquin nojiel ri acaslien, tavajo riquin nojiel ri avuchuka, y tavajo je riquin nojiel ri anoj.\x + \xo 10:27 \xt Dt. 6:5.\x* Y can inchel ri navajo-ka-avi atre, can quire je mismo tavajo ri a-prójimo.\x + \xo 10:27 \xt Lv. 19:18.\x*
\p
\v 28 Y ri Jesús xuej cha ri ache: Can ketzij ri xaej. Vacame ca, xa xtaan nojiel re, xtavil ri caslien ri man niquis ta,\x + \xo 10:28 \xt Lv. 18:5.\x* xcha ri Jesús cha.
\p
\v 29 Pero ri ache re xrajo chi ntiel chi otz. Rumare xucutuj chic cha ri Jesús: ¿Chica ri nu-prójimo?
\p
\v 30 Y ri Jesús xuej cha ri ache: Co jun ache ri alanak-pa pa tanamet Jerusalén y xulan-ka chi nika ca pa tanamet Jericó. Pero xabaiel-pa alakoma chirij pa bay, y nojiel xquilakaj-el cha. Hasta ri rutziak ri rucusan xquimaj-el cha. Ri alakoma xaa, pero altíra xquichey can. Ri ache xpoquie can chire pa bay casi quiminak.
\v 31 Y co jun sacerdote ri xxulan-pa chupan ri bay re, y antok xutzat chi pacol ri ache pa bay, ja ri jun chic ruchi ri bay xakax-ve.
\v 32 Y quire je jun ache levita, xxulan-pa je chupan ri bay re. Y antok ri levita re xalka cierca ri lugar re, xutzat ri ache pacol can, y ja ri jun chic ruchi ri bay xakax-ve.
\v 33 Pero co jun ache aj-Samaria ri xxulan-pa je chupan ri bay re, y antok xalka cierca, xutzat ri ache ri pacol can pa bay, y altíra xujoyovaj roch.
\v 34 Rumare xjiel-apa riquin, xutzat chica rubanun, xarukomaj cha aceite de olivo y vino ri pache socotajnak-ve, y xaruxim cha tziak. Después ri ache aj-Samaria xuya-el chirij ruquiej y xucuaj ca pa jun posada. Y xuchajij ri jun aka re.
\v 35 Chucan kij antok ri aj-Samaria ya nia, ja xralasaj ru-miera y xuya can caye denarios cha ri rajaf ri posada, y xuej cha: Tabana cuenta ri jun ache re. Y xa man xcaruon ta ri miera re, antok inre xquitzalaj-pa, xtintoj chava nojiel.
\v 36 Cajare ri Jesús xucutuj cha ri ache: ¿Chavach atre, chica chiquivach ri iyoxe achia ri can inchel nrajo-ka-ri jaja, can quire je xrajo ri ache ri xka pa quika ri alakoma?
\p
\v 37 Y ri ache re xuej: Ja ri ache ri xjoyovan roch, xcha. Y ri Jesús xuej cha: Vacame cain y abana atre inchel xuon ri ache aj-Samaria.
\s Ri Jesús ncaruon visitar ri Marta y ri María
\p
\v 38 Y ri Jesús xutzom chic rubiey y xbaka chupan jun aldea. Y chire chupan ri aldea re co jun ixok rubinan Marta, y jaja xuon recibir ri Jesús pa rachuoch.
\v 39 Co jun chic ixok rubinan María ri quichak-quinimal-qui riquin ri Marta.\x + \xo 10:38-39 \xt Jn. 11:1.\x* Y ri María re xtzuye chirakan ri Jesús chi nraxaj ri nuej.
\v 40 Pero ri Marta xa man quire ta xuon. Jaja xa rutzamuon chuj riquin ri ropísa. Rumare ri Marta xjiel-apa riquin ri Jesús y xuej cha: Ajaf, ¿man natzat ta came chi ri María in-ruyon can nuyuon choch ri opísa? Taej cha chi quiruto juba, xcha.
\p
\v 41 Pero ri Jesús xuej cha: Marta, Marta, atre quiy ri naan pensar y altíra banak avánima riquin ri av-opísa.
\v 42 Pero joc jun kax ri más nicatzin y más otz, y jare ri xucha ri María. Y ri xucha jaja, man jun xtimajo cha.
\c 11
\s Ri Jesús nucut chica modo nian orar
\r (Mt. 6:9-15; 7:7-11)
\p
\v 1 Y jun bay chic, ri Jesús co jun lugar, y nuon orar. Y antok xtanie riquin ri oración, jun chiquivach ri ru-discípulos xuej cha: Ajaf, tacutu chakavach chi nakaan orar, inchel ri Juan el Bautista xucut chiquivach ri ru-discípulos chel niquian orar, xcha.
\p
\v 2 Y ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Antok xtian orar, cava tiej: Katata Dios ri atco chila chicaj, quinojiel ta ri vinak xtiquiya akij y nem xtiquian cha ri santo abe. Y talka ca ri kij antok atre ri xcabano reinar. Y ja ta ri navajo atre, ja ta re ri tibanataj vave ri choch-ulief, inchel niquian ri ico aviquin chicaj.
\v 3 Y taya ca ri ka-simíta ri nicatzin chika kij-kij.
\v 4 Y tabana perdonar ri ka-pecados ri nakaan chavach, inchel ncakaan perdonar ojre quinojiel ri niquian itziel chika. Y man taya lugar chi ri itziel nuon chika chi nkutzak. Can kojacalo choch, xcha ri Jesús.
\p
\v 5 Y ri Jesús xuej je chica ri ru-discípulos: Xa jun chivach ixre nia pa nicaj-aka riquin jun ru-amigo y nuej ta cha: Amigo, tabana favor chuva, nijal oxe a-simíta,
\v 6 ruma co jun nu-amigo naj patanak-ve y xalka viquin, y inre xa man jun simíta co viquin chi niya-apa cha.
\v 7 Y ri choj cha nucutuj-apa ri simíta, ca pa dentro xticho-pa y xtuej cha: Tabana favor man quinaan molestar, ruma ri ruchi-jay xa ya xintzapij y ri acola xa viquin inre ncavar-ve. Rumare manak modo nquipalaj chi niya-el chava ri navajo.
\v 8 Y ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Can niej ca chiva, chi ri choj cha ri nicutux-apa ri simíta nipalaj-pa, pero man ruma ta ru-amigo riquin ri nicutun-apa cha. Jaja nipalaj-pa y nuya-pa nojiel ri nicatzin cha, chi quire man chic ticho-apa más.
\p
\v 9 Y inre niej chiva ixre: Ticutuj cha ri Dios ri nicatzin chiva y jaja xtuya-pa chiva. Ticanuj y xtivil ri ntivajo. Ticosca-apa ri ruchi-jay y xtijak chivach.
\v 10 Ruma xa jun nucutuj cha ri Dios, jaja xtuya-pa cha ri nucutuj. Xa jun nucanuj, can xtiril ri nucanuj. Y xa jun nucosca-apa ri ruchi-jay, can xtijak choch.
\p
\v 11 ¿Co came jun tataj nuya jun abaj pa ruka ri ralcual, antok nucutuj jun simíta cha? ¿O nuya came jun cumatz pa ruka, antok xa jun car nucutuj cha?
\v 12 ¿O nuya came jun alacrán pa ruka, antok xa jun luo ri nucutuj cha?
\v 13 Mesque ixre itziel inoj, pero man jun bay ntiya jun itziel kax chica ri ivalcual. Ixre ja ri utzulaj tak kax ntiya chica. ¿Cuánto más ri Itata ri co chicaj nuya-pa ri Espíritu Santo chica ri ncacutun cha?
\s Jun jay nuon dividir-ri
\r (Mt. 12:22-30; Mr. 3:20-27)
\p
\v 14 Jun kij ri Jesús xralasaj-el jun itziel espíritu miem, y antok xiel ri itziel espíritu, ri ache miem ja xcho, y ri vinak can xachapataj.
\v 15 Pero nicaj chiquivach ri vinak re niquiej chirij ri Jesús: Ja ri Beelzebú, ri quijaval ri itziel tak espíritus, ri nibano cha chi nitiquir ncaralasaj ri itziel tak espíritus.\x + \xo 11:15 \xt Mt. 9:34; 10:25.\x*
\p
\v 16 Y nicaj chic, chi niquian tentar ri Jesús, xquiej cha chi tubana jun señal chicaj.\x + \xo 11:16 \xt Mt. 12:38; 16:1; Mr. 8:11.\x*
\p
\v 17 Pero ri Jesús can ratan ri niquian pensar ri vinak re, mare xuej chica: Xa ri vinak richin jun reino caye grupo niquian-ka, nipa ayoval chiquicajol y ri reino re xa nitzak. Y quire je chupan jun jay, xa caye grupo niquian-ka, nipa ayoval chiquicajol y ri jay re xa niquis.
\v 18 Y quire je ri Satanás, xa nuon-ka ayoval quiquin ri i-rusamajiel, xa chirij jaja mismo nuon-ka ayoval. Y xa quire nuon, ruyuon niquiya can y chanin nitzak ri ru-reino. Y ixre ntiej chi inre co ri Beelzebú viquin y rumare ncanvalasaj ri itziel tak espíritus.
\v 19 Xa inre ruma ri ru-poder ri Beelzebú ncanvalasaj ri itziel tak espíritus, ¿chica xyon poder chica ri i-banak chivij chi ncatiquir ncaquilasaj itziel tak espíritus? Can ja ri niquian ijeje nikalajin chi ixre man ketzij ta ri ntiej.
\v 20 Pero xa inre ja ri Dios ri xyon-pa poder chuva chi ncanvalasaj ri itziel tak espíritus, riquin re ntivatamaj chi ri ru-reino ri Dios ya xalka iviquin ixre.
\p
\v 21 Antok jun ache co altíra ruchuka y co nojiel clases de armas riquin, can jaal nuchajij ri ru-palacio. Y man jun nitiquir nalasan cha ri co riquin.
\v 22 Pero antok nalka chic jun ri co más ruchuka choch jaja, ja nicovin chirij, y nralasaj-el cha nojiel ri armas ri co riquin ri rucukuban rucux chirij. Y nutzom rujachic ri xralasaj-el cha ri ache ri xuchec.
\p
\v 23 Y ri man viquin ta inre nisamaj-ve, xa chuvij inre nisamaj-ve.\x + \xo 11:23 \xt Mr. 9:40.\x* Y ri man niton ta vichin, xa jare ri nituru nojiel ri ncanan inre, xcha ri Jesús.
\s Antok jun itziel espíritu nitzalaj chic pa ri pache alanak-ve-el
\r (Mt. 12:43-45)
\p
\v 24 Antok jun itziel espíritu ntiel-el pa ránima jun vinak, nia pa tak lugar chakej, nucanuj pache nuxlan-ve. Y antok man jun lugar niril, nuej ca: Más otz nquitzalaj chic pa ránima ri vinak pache xiniel-ve-pa, nicha.
\v 25 Y antok nalka, nalrila inchel jun jay masuon y jaal banun adornar.
\v 26 Y ri itziel espíritu re ncarucam-pa i-siete (ivuku) chic itziel tak espíritus ri más i-itziel, y quinojiel ncauoc pa ránima ri vinak. Y ri vinak choj-iquin ncabacujie-ve ri itziel tak espíritus re, más peor nuon ri rucaslien choch ri rubanun-pa naay.
\s Ri ketzij chi can jaal ncaquicuot pa quicaslien
\p
\v 27 Y antok ri Jesús nutzijuoj ri tzij re chiquivach iquiy vinak ri quimaluon-qui riquin, jun ixok ri co chire chiquicajol, cof xcho y xuej: Can jaal tiquicuot ri ixok ri xyon avichin ri choch-ulief y xuya atzun, xcha ri ixok cha ri Jesús.
\p
\v 28 Y ri Jesús xuej: Can más jaal caquicuot ri ncacaxan ri ruchabal ri Dios y niquian nojiel ri nuej.
\s Ri vinak ri man niquinimaj ta ri Dios nicajo niquitzat jun señal
\r (Mt. 12:38-42)
\p
\v 29 Y antok quiy vinak ri niquimol-apa-qui chirij ri Jesús, xpa jaja xuej chica: Ri vinak richin ri tiempo vacame altíra i-itziel, rumare nicajo chi nian jun señal chiquivach chi nquinquinimaj.\x + \xo 11:29 \xt Mt. 16:4; Mr. 8:12.\x* Pero ri señal ri nicajo man xtiyox ta chica. Xa ja ri xbanataj riquin ri Jonás, ri xcujie ojier can tiempo, jare ri señal ri xtiyox chica.\x + \xo 11:29 \xt Mt. 12:39-41.\x*
\v 30 Ruma inchel xbanataj riquin ri Jonás, xucut chiquivach ri vinak ri xacujie ojier can chupan ri tanamet Nínive,\x + \xo 11:30 \xt Jon. 3:4.\x* chi ja ri Dios takayuon-pa richin. Y quire je ri xtukasaj ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, xticusas richin jun señal chiquivach ri vinak vacame.
\v 31 Y antok xtalka ri kij richin ri juicio, xticastaj-pa ri jun reina ri xuon gobernar ri Sabá y xtuej chi man otz ta xquian ri vinak ri ico vacame. Ruma antok xcasie ri jun reina re, altíra naj xpa-ve chi xalraxaj runoj ri rey Salomón.\x + \xo 11:31 \xt 1R. 10:1-10; 2Cr. 9:1-12.\x* Y vacame inco inre ri co más nukij choch ri rey Salomón ri xcujie ojier can.
\v 32 Y antok xtalka ri kij richin ri juicio, xcacastaj-pa ri vinak aj-Nínive y xtiquiej chi man otz ta xquian ri vinak ri ico vacame, ruma man xquinimaj ta. Ri vinak aj-Nínive joc xcaxaj ri ruchabal ri Dios ri xutzijuoj ri Jonás chica, ja xtzalaj-pa cánima riquin ri Dios y xquian ri nrajo jaja.\x + \xo 11:32 \xt Jon. 3:5.\x* Y vacame inco inre ri co más nukij choch ri Jonás.
\s Ri lámpara richin ri cuerpo
\r (Mt. 6:22-23)
\p
\v 33 Man jun vinak nutzej jun lámpara y nuya pache man kalaj ta, o nuya ta chuxie jun cajuon. Jun ri nutzej jun lámpara, chicaj nuya-ve\x + \xo 11:33 \xt Mt. 5:15; Mr. 4:21; Lc. 8:16.\x* chi quire ri ncauoc pa jay jaal niquitzat ri sakil.
\v 34 Ri anakavach jare ri lámpara richin ri a-cuerpo. Antok ri anakavach otz, nojiel je ri a-cuerpo co pa sakil. Pero xa ri anakavach man otz ta, nojiel ri a-cuerpo co pa kakun.
\v 35 Mare tatzata-ka-avi chi ri sakil ri co pan avánima man kakun ta.
\v 36 Ruma xa nojiel ri a-cuerpo co pa sakil, can manak kakun aviquin y quire ncatzun jaal. Inchel antok jun lámpara ncaruon alumbrar y jaal sakil nuya.
\s Ri Jesús ncaruon acusar ri achia fariseos y ri achia maestros richin ri ley
\r (Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 20:45-47)
\p
\v 37 Y antok ri Jesús xtanie-ka chi nitzijuon chiquivach ri vinak, co jun chiquivach ri achia fariseos xuon rogar choch ri Jesús chi niva riquin. Y antok ri Jesús xbaka pa jay, ja xtzuye-apa chirij ri mesa.
\p
\v 38 Y ri ache fariseo can xuon extrañar-ri antok xutzat ri Jesús, chi man xuchaj ta ruka antes chi niva.
\v 39 Pero ri Ajaf Jesús xuej cha: Ixre achia fariseos xa ix inchel ri vaso y ri plato ri jaal chajuon quij pero ri quipan xa tzil. Ri ivánima xa nojnak riquin alak y nojnak riquin itziel tak kax.
\v 40 Ix-nacanak. ¿Man ivatan ta ca chi ri xbano ri ka-cuerpo, xuon je ri kánima?
\v 41 Rumare tiya ri co iviquin chica ri man jun kax co quiquin, y quire nojiel xtiel sak.
\p
\v 42 ¡Juye ivach ixre achia fariseos! Ixre ntiya ri diezmo richin ri alvaviena, ri rura y nojiel quivach kayis,\x + \xo 11:42 \xt Lv. 27:30.\x* pero xa man ntivajo ta ri Dios, ni man ix choj ta je quiquin ri vinak. Jare ri más nicatzin chi ntian, después tiya ri i-diezmo.
\p
\v 43 ¡Juye ivach ixre achia fariseos! ruma ja ri naay tak chacat ntivajo pa tak sinagogas. Y can altíra nika chivach chi nquixan saludar ri pache niquimol-ve-qui quiy vinak.
\p
\v 44 ¡Juye ivach ixre achia escribas y ixre achia fariseos, ri xa caye ipalaj! ruma xa ix inchel ri jul pache i-mukun can ri quiminaki. Antok man kalaj ta chic nitziet, ri vinak choj ncakax paro ruma man catan ta chi xa paro jun quiminak ncakax-ve, xcha ri Jesús.
\p
\v 45 Pero jun chiquivach ri maestros richin ri ley xuej cha ri Jesús: Maestro, antok atre naej quire, man joc ta chica ri nicaj naej-ve, xa chika je ojre naej-ve.
\p
\v 46 Y ri Jesús xuej cha ri ache re: ¡Juye je ivach ixre maestros richin ri ley! ruma antok nquitijuoj ri vinak, ntiya nimak tak akan chiquij ri man ncatiquir ta niquicuaj. Pero ixre nixta cha jun ruve-ika chi ntitzom ta ba.
\p
\v 47 ¡Juye ivach, ruma nquichojmij ri panteones ri pache i-mukun-ve ri profetas ri xacujie ojier can tiempo, y ijeje xa ja ri ivatet-imama ri xaquimisan quichin!
\v 48 Vacame kalaj chi ixre nika chivach ri itziel tak kax ri xaquian ri ivatet-imama ri ojier can, ruma ijeje xaquimisan ri profetas, y ixre nquixchojmin ri panteones ri pache i-mukun-ve.
\p
\v 49 Y como ri Dios ratan nojiel, mare xuej: Xcantak profetas, y xcantak je apóstoles chiquicajol. Pero ico chiquivach ri xcaquiquimisaj, y ico ri xcaquitarariej-el.
\v 50 Rumare ri vinak ri ico vacame, ijeje ri xcakalien ri quicamic quinojiel ri profetas ri xaquimisas ojier can tiempo, xa-jan antok xtzucutaj-pa ri roch-ulief.
\v 51 Tiquirnak-pa riquin ri rucamic ri Abel,\x + \xo 11:51 \xt Gn. 4:8.\x* ca riquin ri rucamic ri Zacarías,\x + \xo 11:51 \xt 2Cr. 24:20-21.\x* ri xquimisas chucajol ri altar y ri templo. Rumare niej chiva, chi nojiel ca ri camic re xticakaj ri vinak ri ico chupan ri tiempo vacame.
\p
\v 52 ¡Juye ivach ixre maestros richin ri ley! ruma pan ika ixre co-ve ri noj, ruma ivatan ri chica modo jun vinak ntuoc richin ri Dios, pero ixre xa man ix-acunak ta richin ri Dios y ri nicajo ncauoc richin ri Dios nquikat.
\p
\v 53 Antok ri Jesús xuej nojiel re, ri achia escribas y ri achia fariseos altíra xyacataj quiyoval. Y rumare ijeje quiy ca kax niquicutuj cha ri Jesús xa richin niquinak.
\v 54 Y ijeje man niquiya ta can ri Jesús, ruma nicajo nicaxaj chi jaja co ta jun tzij ri man otz ta ri nuej chi quire niquian acusar.
\c 12
\s Ri levadura quichin ri achia fariseos
\p
\v 1 Y ri vinak chi i-miles xquimol-ka-qui chire. Rumare niquinimila-qui. Y ri Jesús naay ca xcho quiquin ri ru-discípulos y xuej chica: Tibana cuenta-ivi choch ri levadura quichin ri achia fariseos.\x + \xo 12:1 \xt Mt. 16:6; Mr. 8:15.\x* Ri levadura re ja ri caye quipalaj.
\v 2 Ruma man jun kax ri man kalaj ta, ri man ta xtibakalajin-pa. Y man jun kax ri avan-can, ri man ta xtinaax.\x + \xo 12:2 \xt Mr. 4:22; Lc. 8:17.\x*
\v 3 Rumare ixre, nojiel ca ri i-en pa kakun, xtikalajin-pa. Y nojiel ca ri i-en pa tak ixiquin pa jay, xtinaax cuma ri vinak y xtiquirak quichi xtiquitzijuoj pa quive ri jay.
\s Choj choch nicatzin chi nakaxiij-ki
\r (Mt. 10:26-31)
\p
\v 4 Y niej chiva ixre ri ix nu-amigos: Man tixiij-ivi chiquivach ri niquiquimisaj ri i-cuerpo, pero después man jun chic kax xcatiquir xtiquian.
\v 5 Pero niej chiva choj choch nicatzin chi ntixiij-ivi: Tixiij-ivi choch ri Jun ri nuquimisaj ri i-cuerpo y co ru-poder chi nquixrutak pan infierno. Choch re tixiij-ivi.
\p
\v 6 ¿Man ncacayix ta came vuuo chitak chicop ri co quixic por caye len cajal? Y mesque ri chicop re manak-oc cajal, ri Dios man jun bay ncarumastaj can.
\v 7 Y hasta ri ive i-jilan nojiel. Man tixiij-ivi, ruma ixre más ivakalien que chiquivach iquiy chitak chicop ri co quixic.
\s Ri niniman richin ri Jesucristo, man tiquix nuej
\p
\v 8 Niej je chiva, chi ri man niquix ta nuej chi in-runiman, quire je xtuon ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, man xtiquix ta xtuej chiquivach ri ru-ángeles ri Dios chi richin jaja,
\v 9 pero ri nuej chi man in-runiman ta, xtian negar chiquivach ri ru-ángeles ri Dios.
\p
\v 10 Y chica-na ri itziel nicho chirij ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, ca nian perdonar. Pero ri itziel nicho chirij ri Espíritu Santo, man nian ta perdonar.\x + \xo 12:10 \xt Mt. 12:32; Mr. 3:29.\x*
\p
\v 11 Antok xquixucuax pa tak sinagogas, y xquixucuax je chiquivach ri jueces y nicaj chic autoridades, man tian preocupar-ivi chica tzij ri xtiej chica y ri chica tzij xticusaj chi nquixcho chiquivach.
\v 12 Ruma antok xtalka ri huora chi nquixcho-apa, ja ri Espíritu Santo ri xtiyon tzij chiva chi ntiej-apa,\x + \xo 12:11-12 \xt Mt. 10:17-20; Mr. 13:9-11; Lc. 21:12-15.\x* xcha ri Jesús.
\s Ri bayuon nacanic
\p
\v 13 Y chire chiquicajol ri vinak quimaluon-apa-qui, co jun ri xcho-apa y xuej cha ri Jesús: Maestro, tabana favor taej cha ri nunimal chi tuya ri nu-herencia.
\p
\v 14 Pero ri Jesús xuej cha: Ache, ¿chica came in-yayuon pan ive ixre, chi inre in jun juez o in jun jachoy-herencia chiicajol?
\p
\v 15 Y ri Jesús xcho chic chica ri vinak y xuej: Titzata-ivi otz chi ntian cuenta-ivi, man tirayij chi nicujie nojiel kax iviquin. Ruma mesque quiy rubayomal jun vinak, man ja ta re ri xtiyon rucaslien.
\p
\v 16 Y ri Jesús xutzijuoj je chica jun parábola (cambal-tzij), y xuej: Co jun ache bayuon, quiy rulief co. Y jun bay, quiy xuon cosechar.
\v 17 Rumare ri bayuon re xuej-ka pa ránima: ¿Chica ta xtinan chi quire niyac nojiel ri nu-cosecha, ruma manak chic pache niya-ve nojiel?
\v 18 Y antok ranun chic pensar, xuej: Más otz ncantur ri cacoj nucujay y nian más nimak. Y chupan re xcanyac-ve ri co viquin y nojiel ri nu-cosecha.
\v 19 Y xtinej cha ri vánima: Vánima, vacame quiy kax ri ayacuon richin quiy juna. Caquicuot ca, catuxlan, cava y takumu ya, xcha.
\v 20 Pero ri Dios xuej cha ri bayuon re: Nacanic ache, chupan va aka va nalcutux ri avánima, y nojiel ri abayomal ri ayacuon, ¿choj cha xticujie-ve can?
\v 21 Quire nibanataj riquin ri numol rubayomal richin ri roch-ulief, y xa manak ri rubayomal ri Dios riquin.
\s Man otz ta chi jun nuchujirisaj-ri chirij ri kaxpe
\r (Mt. 6:25-34)
\p
\v 22 Y después ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Rumare inre niej chiva: Man tichujirisaj-ivi ruma ri chica nicatzin chiva kij-kij, ri chica ntitej, ni por ri i-cuerpo chi chica itziak ri nticusaj.
\v 23 Ri icaslien más rakalien choch ri ntitej, y ri i-cuerpo más rakalien choch ri itziak.
\v 24 Quiitzata ri chicop ri co quixic quibinan cuervos; man ncatico ta, y manak niquian cosechar, ni manak je quicujay chi niquiyac. Pero ijeje ncava, ruma ja ri Dios nitzuku quichin. ¿Man ivakalien ta came ixre más que chiquivach ri chicop re?
\v 25 ¿Co came jun chivach ixre ri nitiquir nuon chi niquiy ta chic nicaj vara ri rakan, mesque nuchujirisaj-ri chi nuon?
\v 26 Y xa jun kax ri altíra col inchel re man nquixtiquir ta ntian, ¿karruma ntichujirisaj-ivi richin ntivil nicaj chic kax ri ncacatzin chiva?
\p
\v 27 Quiitzata ri cotzej lirio antok ncaquiy: Ijeje man ncasamaj ta, ni man ncacamuon ta chi niquian quitziak jaal. Pero niej ca chiva, chi ri rey Salomón ri xcujie ojier can, mesque altíra rubayomal y ruyuon jaal tak tziak ri xucusaj,\x + \xo 12:27 \xt 1R. 10:4-7; 2Cr. 9:3-6.\x* pero man jun bay xucusaj ta jun rutziak inchel nitziet jun lirio.
\v 28 Ri Dios quire nuvak ri kayis mesque man can ta nilayuj, ruma jun kij jaal ranun, y jun chic kij nichakej-ka y nicak pa kak. Y xa ri Dios can nuvak jaal, ¿cuánto más chiva ixre mesque man can ta icukuban icux riquin?
\v 29 Rumare ixre, man tian preocupar-ivi chi nticanuj ri chica ntitej y ri chica ntikun, y man tichujirisaj-ivi.
\v 30 Ruma quinojiel vinak ri ico choch-ulief niquicanuj nojiel re. Pero ri Itata can ratan chic ri chica nicatzin chiva.
\v 31 Mare can ticanuj ri ru-reino ri Dios, y nojiel ri nicatzin chiva, xtuya chiva.
\s Ri bayomal richin ri chicaj
\r (Mt. 6:19-21)
\p
\v 32 Man tixiij-ivi ixre ri ix-banak chuvij, mesque xa ix juba oc. Ri Itata can niquicuot chi nquixcujie pa ru-reino jaja.
\v 33 Ticayila ri co iviquin y tiya chica ri i-puobra. Xa quire ntian, ja ntinojsaj ri i-buolsa richin ri bayomal chicaj ri man xtikay ta, ni man xtiquis ta, pache man jun alakuon xtika, ni man nichocoper ta.
\v 34 Ruma pache co-ve ri ibayomal, chire nicujie-ve je ri ivánima.
\s Ri samajiel ri royoien ri rajaf
\p
\v 35 Quixcujie preparados, y siempre ticat ri i-lámparas.\x + \xo 12:35 \xt Mt. 25:1-13.\x*
\v 36 Tibana inchel niquian ri samajiel chupan jun jay. Ri samajiel quiyoien chi nitzalaj-pa ri cajaf banak pa jun culubic, chi quire antok nalka y nicho-apa, can chanin niquijak ri ruchi-jay choch.\x + \xo 12:36 \xt Mr. 13:34-36.\x*
\v 37 Can jaal caquicuot ri samajiel ri icas antok xtalka ri cajaf. Y can ketzij niej chiva, chi ri cajaf ncarutzuyuba chirij ri mesa, nurucusaj-pa ru-gavacha y nuya-apa nojiel kax richin nitij chiquivach.
\v 38 Y mesque ri cajaf ri samajiel re nalka pa nicaj-aka o antok nisakar-pa, xa ncarila ca icas ri samajiel re, can jaal caquicuot.
\v 39 Pero tivatamaj ca, xa ta ri rajaf-jay nunaiej ri chica huora nalka ri alakuon pa rachuoch, nicasie chi nuchajij ri rachuoch, y man nuya ta lugar cha ri alakuon chi ntuoc-oc chi nalak-el.
\v 40 Mare ixre quixcujie preparados, ruma antok xa man ja ta re ntian pensar, jare antok xtipa chic ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol.\x + \xo 12:39-40 \xt Mt. 24:43-44.\x*
\s Ri itziel siervo
\r (Mt. 24:45-51)
\p
\v 41 Jare antok ri Pedro xuej cha ri Jesús: Ajaf, ¿atre xatzijuoj ri parábola (cambal-tzij) re joc chika ojre ri a-discípulos, o xatzijuoj je chica quinojiel vinak?
\p
\v 42 Y ri Ajaf Jesús xuej: Ri mayordomo ri choj y co runoj, jare niyox can ruma ri rajaf chi nicujie pa quive ri ico pa rachuoch, chi nuya nojiel ri nicatzin chica chi niquitej antok nalka ri huora.
\v 43 Can jaal tiquicuot ri siervo re antok nalilitaj ruma ri rajaf najin riquin ri samaj ri ben can cha.
\v 44 Can ketzij niej chiva, chi ri rajaf can xtuya paro nojiel ri co riquin, chi nuon cuenta.
\v 45 Pero xa ta ri siervo re nuej-ka pa ránima: Ri vajaf xa man nipa ta yan, nicha-ka; y nutzom quichayic ri nicaj chic siervos, chi achia chi ixoki, y ruyuon vaen nuon y nutzom rukumic avarienta chi nikabar,
\v 46 y jare ncaruon antok ri rajaf xtalka chupan jun kij y jun huora antok jaja man royoien ta y man ratan ta, ri rajaf can xtuya jun nem castigo cha ri siervo re, y xtuya quiquin ri man ncaniman ta.
\p
\v 47 Ri siervo ri ratan ri chica nrajo ri rajaf, pero xa man xuon ta preparar-ri, ni man xuon ta ri nrajo ri rajaf, ri siervo re xtika jun nem castigo paro.
\v 48 Pero ri siervo ri man ratan ta ri chica nrajo ri rajaf, y co kax man otz ta ncaruon, mesque jaja otz chi nian castigar, pero joc jun col castigo xtiyox cha. Ruma ri quiy yon cha, can quiy je xticutux cha. Quire je ri quiy jachuon can pa ruka, can quiy je ri xticutux cha.
\s Ruma ri Jesús, xtipa ayoval chiquicajol ri ico chupan jun jay
\r (Mt. 10:34-36)
\p
\v 49 Inre xipa choch-ulief chi nalya kak chiicajol. ¿Y chica chic más nirayij, si ri kak re ya nicat?
\v 50 Pero naay nicatzin ca chi nikasaj jun bautismo de sufrimiento,\x + \xo 12:50 \xt Mr. 10:38.\x* rumare ¡altíra nikaxo vánima voyoien-apa, hasta ca xtuon cumplir!
\v 51 ¿Ixre ntian pensar chi inre xipa chi niya paz ri choch-ulief? Niej ca chiva: Man quire ta. Xa vuma inre ico ri xtiquijachala-ka-qui.
\v 52 Rumare desde vacame, chupan jun jay ico ivuuo vinak, iyoxe xa xcapalaj chiquij ri icaye chic, o ja ri icaye ri xcapalaj chiquij ri iyoxe.
\v 53 Ri tataj man xtiquicuaj ta qui riquin ri rucajuol. Ri ala xtipalaj chirij ri rutata. Ri rutie xtipalaj chirij ri ral-xtan. Ri xtan xtipalaj chirij ri rutie. Ri alitie xtipalaj chirij ri rali, y ri alibatz xtipalaj chirij ri ralitie.\x + \xo 12:53 \xt Mi. 7:6.\x*
\s Ri ncabanataj jare ri señal richin ri tiempo
\r (Mt. 16:1-4; Mr. 8:11-13)
\p
\v 54 Y ri Jesús xuej je chica ri vinak: Antok ntitzat ri mukul ri nicamo-pa job, chanin ntiej chi nipa job y can nipa-ve.
\v 55 Y antok nalka ri cakiek, ntiej chi nutzom sakij y quire nibanataj.
\v 56 ¡Ixre xa caye ipalaj! Ruma can ivatan chica nirubana antok ntitzat ri rocaj y ri roch-ulief, ¿y karruma man ivatan ta chica tiempo ri ojco vacame?
\s Tabana arreglar riquin ri ncabano acusar
\r (Mt. 5:25-26)
\p
\v 57 ¿Y karruma man iyuon ta ixre ntivatamaj ri otz, y ja ta re ri ntian?
\v 58 Antok ri nibano acusar avichin ncarucuaj choch ri juez, tatija akij chi naan arreglar riquin antok ca at-banak pa bay. Ruma xa man naan ta quire, can xcarucuaj choch ri juez, y ri juez xcarujach-el pa ruka ri ache ri nichajin ri cárcel, y ri ache re xcarutzapij pa cárcel.
\v 59 Y can niej chi man ncatiel ta pa pa cárcel, hasta ca xtatzoliej ri último centavo ri choj cha abanun-ve acas.
\c 13
\s Titzalaj-pa ivánima riquin ri Dios y tibana ri nrajo jaja
\p
\v 1 Y chupan ri tiempo re ico nicaj vinak riquin ri Jesús, y ijeje xquitzijuoj cha ri xuon ri Pilato chica nicaj achia aj-Galilea. Ri Pilato xaruquimisaj antok ja niquiya ri chicop choch ri Dios, y ri quiquiquiel ri chicop y ri quiquiquiel ri achia re, xa jun xuon cha.
\p
\v 2 Pero ri Jesús xuej chica: ¿Ixre ntian pensar chi ri achia aj-Galilea re, quire xan chica ruma ijeje más i-pecadores que chiquivach quinojiel ri aj-Galilea?
\v 3 Niej ca chiva: Man quire ta. Pero ixre vi xa man xtitzalaj ta pa ivánima riquin ri Dios y man ntian ta ri nrajo jaja, xa xquixbaka je chupan ri castigo pache xabaka-ve ijeje.
\v 4 Antok xacon ri i-dieciocho pache co-ve ri estanque ri niex Siloé cha, antok xtzak ri torre chiquij, ¿ixre ntian pensar chi más i-pecadores que chiquivach quinojiel ri nicaj chic vinak ri ico chire pa tanamet Jerusalén?
\v 5 Niej ca chiva: Man quire ta. Pero ixre vi xa man xtitzalaj ta pa ivánima riquin ri Dios y man ntian ta ri nrajo jaja, xa can xquixbaka je chupan ri castigo pache xabaka-ve ijeje.
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij ri jun mata víquix ri man jun roch nuya
\p
\v 6 Y ri Jesús xutzijuoj jun parábola (cambal-tzij) chiquivach, y xuej: Co jun ache ruticuon jun mata víquix ri pa rulief, y xalka chuxie ri chie chi xalrucanuj roch, y man jun roch xril.
\v 7 Rumare ri rajaf ri ulief xuej cha ri ache ri nisamaj riquin: Oxe yan juna in-patanak chi nalcanuj roch ri chie re, y man jun bay ruyon ta jun roch. Rumare más otz tachayo-el. ¿Chica xticatzin-ve la xa joc nuquis ruchuka ri ulief?
\v 8 Pero ri samajiel xuej cha ri rajaf: Taya chic can ri juna va. Nicot-na ri ulief chuxie y niya na avuona chuxie.
\v 9 Xa nuya roch, otz. Y xa man xtuya ta roch, cajare tachayo-el, xcha ri samajiel.
\s Ri Jesús nuon sanar jun ixok luculic rij chupan jun kij richin uxlanien
\p
\v 10 Y chupan jun kij richin uxlanien, ri Jesús nucut chiquivach ri vinak ri ruchabal ri Dios, chupan jun sinagoga.
\v 11 Y chiquicajol ri vinak ri quimaluon-qui chire, co jun ixok ri co dieciocho juna tiyavaj-pa. Ri ixok re luculic rij, y man nitiquir ta nipiie choj. Ri ixok quire rubanun ruma jun itziel espíritu banayuon cha.
\v 12 Pero antok ri Jesús xutzat ri ixok re, xrayuoj y xuej cha: Nuoya, vacame at libre choch ri ayabil.
\p
\v 13 Y xuya ruka paro ri ixok. Y ri ixok ja xyukutaj ri rij y otz xpiie. Y ri ixok xuya rukij ri Dios.
\v 14 Pero ri ache principal chupan ri sinagoga xpa royoval ruma ri Jesús xuon sanar ri ixok chupan jun kij richin uxlanien; rumare ri ache re xuej chica ri vinak ri quimaluon-qui chire: Ri semana rucuan vaki kij chi nkusamaj. Y chupan ri vaki kij re quixpa chi nquixan sanar, y man ja ta chupan jun kij richin uxlanien.\x + \xo 13:14 \xt Ex. 20:9-10; Dt. 5:13-14.\x*
\p
\v 15 Pero ri Ajaf Jesús xuej cha: Ixre xa caye ipalaj. ¿Man came nquiquir ta el ri iváquix o ri iquiej chupan jun kij richin uxlanien, richin nquixa chi ntiya quiya?
\v 16 Ri jun ixok re rumáma can ri Abraham, y ri Satanás co dieciocho juna tuluc-pa. ¿Man otz ta came chi nian sanar chupan jun kij richin uxlanien?
\p
\v 17 Antok ri Jesús xuej quire, quinojiel ri itziel ncatzato richin xaquix-ka. Pero ri nicaj chic vinak niquicuot cánima, ruma ri Jesús nem samaj ri nuon.
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij ri ijatz richin ri mostaza
\r (Mt. 13:31-32; Mr. 4:30-32)
\p
\v 18 Y ri Jesús xuej: ¿Choj-iquin junan ri ru-reino ri Dios? ¿Y choj-iquin nian comparar?
\v 19 Xa junan riquin ri ijatz richin ri mostaza ri xutic can jun ache pa rulief. Antok xquiy, can inchel jun nem chie xuon y ri chicop ri co quixic niquian quisuoc chuka.
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij ri levadura
\r (Mt. 13:33)
\p
\v 20 Y ri Jesús xuej je: ¿Choj-iquin nian comparar ri ru-reino ri Dios?
\v 21 Xa junan riquin ri levadura ri niruma-pa jun ixok y nuya chupan oxe medida harina y nuxol-ri chupan nojiel, xcha ri Jesús.
\s Ri puerta col-oc roch
\r (Mt. 7:13-14, 21-23)
\p
\v 22 Y ri Jesús xutzom chic bay chi nia pa tanamet Jerusalén. Y nutzijuoj ri ruchabal ri Dios pa tak nimak tanamet y pa tak aldeas pache nakax-ve.
\v 23 Y co jun ri xcutun cha ri Jesús, y xuej cha: Ajaf, ¿man iquiy ta ri xcacolotaj? Pero ri Jesús chica quinojiel xcho-ve, y xuej:
\v 24 Can titija ikij chi nquixuoc chupan ri puerta ri col-oc roch; ruma niej ca chiva chi iquiy ca vinak xticajo xcauoc chupan ri puerta re, pero man xcatiquir ta xcauoc.
\v 25 Y antok ri Ajaf xtipalaj-pa y xtalrutzapij can ri puerta, ixre ri maja quixuoc riquin, xticosca-apa y xtiej-apa: Ajaf, Ajaf, tajaka ri puerta chakavach. Pero jaja xtuej-pa chiva: Man vatan ta pache ix-patanak-ve.
\v 26 Y ixre xtiej-apa cha: Ojre ri xojva y xkakun ya aviquin. Y pa tak bay richin ri katanamit, chire xacut-ve ri ruchabal ri Dios.
\v 27 Pero jaja xtuej-pa chiva: Xinej yan chiva chi inre man vatan ta pache ix-patanak-ve. Quixiel-el viquin, ruma ixre joc itziel tak kax ri ntian,\x + \xo 13:27 \xt Sal. 6:8.\x* xticha-pa.
\v 28 Y antok xquitzat ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob y quinojiel ri profetas ri xacujie ojier can tiempo, chi ico pa ru-reino ri Dios; chire xquixuok y xtikachachiej ivoray\x + \xo 13:28 \xt Mt. 22:13; 25:30.\x* ruma xixcujie can juviera.
\v 29 Ruma xcapa vinak oriente, occidente, norte y sur ri in-quiniman. Ijeje xcabatzuye chirij ri mesa pa ru-reino ri Dios.\x + \xo 13:28-29 \xt Mt. 8:11-12.\x*
\v 30 Y nicaj ri ico pa ruquisbal vacame, xcacujie nabayal y nicaj ri ico nabayal vacame, xcacujie pa ruquisbal,\x + \xo 13:30 \xt Mt. 19:30; 20:16; Mr. 10:31.\x* xcha ri Jesús.
\s Ri Jesús ncarokiej ri vinak aj-Jerusalén
\r (Mt. 23:37-39)
\p
\v 31 Y chupan ri mismo kij re, ico nicaj achia fariseos ri xalka riquin ri Jesús, y xquiej cha: Catiel-el vave chanin, ruma ri Herodes nrajo ncaruquimisaj, xacha cha.
\p
\v 32 Pero ri Jesús xuej chica ri achia re: Quixin y tiej cha ri rey re, ri inchel jun zorra,\x + \xo 13:32 \xt Ri tzij “zorra” nrajo nuej: Jaal ratan nuon engaño.\x* chi inre ca xcanvalasaj itziel tak espíritus y ca xcanan sanar je ri ncayavaj vacame y chuak, y cabij xtinquis rubanic ri samaj re.
\v 33 Inre nicatzin chi nian seguir ri nubiey vacame, chuak y cabij. Can nicatzin chi nquibaka pa tanamet Jerusalén, ruma jun profeta manak chel xticon chupan jun chic tanamet.
\p
\v 34 Y xuej ca chiquij ri vinak ri ico Jerusalén: Aj-Jerusalén, aj-Jerusalén, ¿karruma nquiquimisaj ri profetas? ¿Karruma nquiquimisaj cha abaj ri ncarutak-pa ri Dios chiicajol? Inchel jun quitie-ac ncarumol ri chitak ral chuxie ri ruxic, inre quiy mul xinvajo xixmol ta viquin, pero ixre man xivajo ta.
\v 35 Vacame ri ivachuoch xticujie can abandonado. Y ketzij niej chiva chi man xquinitzat ta chic, hasta ca xtalka-na ri kij antok xtiej: ¡Bendito ri patanak pa rube ri Ajaf Dios!\x + \xo 13:35 \xt Sal. 118:26.\x* xcha ri Jesús.
\c 14
\s Ri Jesús nuon sanar jun ache ri nuon sopojic
\p
\v 1 Y chupan jun kij richin uxlanien, ri Jesús xa chirachuoch jun ache principal chiquivach ri achia fariseos ruma banun invitar richin jun vaen. Y ri ico chire niquitzat-apa ri Jesús,
\v 2 ruma chire co-apa choch ri Jesús jun ache ri nuon sopojic.
\v 3 Y ri Jesús xuej chica ri maestros richin ri ley y chica je ri achia fariseos ri ico chire: ¿Xajan came chi nian sanar jun ri niyavaj chupan jun kij richin uxlanien?
\p
\v 4 Pero ijeje man jun chic xquiej. Y ri Jesús xutzom-apa ri ache ri nuon sopojic y xuon sanar y xuej cha chi tia.
\v 5 Y chica ri maestros chirij ri ley y ri achia fariseos, ri Jesús xuej: ¿Co ta jun chivach ixre nitzak-ka jun ruquiej o jun ruváquix chupan jun chiti sivan, man nia ta came jun-anin chi niralasaj-pa, mesque chupan jun kij richin uxlanien?\x + \xo 14:5 \xt Mt. 12:11.\x*
\p
\v 6 Y ijeje man xquil ta chica xquiej-apa cha ri Jesús.
\s Ri invitados richin jun culubic
\p
\v 7 Y xpa ri Jesús xutzom rubixic jun parábola (cambal-tzij) chica ri i-banun invitar richin ri vaen, ruma xutzat chi ri vinak ri i-banun invitar ncaquicha ri naay tak chacat chirij ri mesa. Rumare xuej chica:
\v 8 Antok co jun ri nibano invitar avichin richin jun culubic, man ca tacanuj ri naay tak chacat. Ruma xa juba catzuye-ka chire antok nalka jun ri más rakalien que chavach atre,
\v 9 y nipa ri xbano invitar avichin, nuej chava: Tabana favor taya can ri lugar cha va ache va. Y atre xcaquix-ka y can cala quiak abanun ncaa pa ruquisbal tak chacat.
\v 10 Rumare antok co jun ri nibano invitar avichin richin jun culubic, catzuye ri pa ruquisbal chacat, richin quire antok ncarutzat-pa ri xbano invitar avichin, xtalka aviquin y xtuej chava: Amigo, tabana favor catakax-pa vave. Y antok quire xtian chava, quinojiel ri ncatzuye aviquin chirij ri mesa xticatamaj chi at rakalien.\x + \xo 14:8-10 \xt Pr. 25:6-7.\x*
\v 11 Ruma ri nuna chi nem, xtian chuten cha. Ri nuna chi chuten-oc, nem xtian cha,\x + \xo 14:11 \xt Mt. 23:12; Lc. 18:14.\x* xcha ri Jesús.
\p
\v 12 Y ri Jesús xuej je cha ri xbano invitar richin: Antok naan jun vaen, man caan invitar joc ri av-amigos, ri atie-atata, ri i-avachalal, y ri a-vacínix ri i-bayoma, ruma ijeje ncatiquir je ncatquian invitar atre, y riquin re niyox chava rucaxiel.
\v 13 Pero atre, antok naan jun namakej pan avachuoch, cabana invitar ri i-puobra, ri cuta ri quika o cakan, ri ncajaco ncain, y ri i-muoy.
\v 14 Xa quire xtaan, can jaal caquicuot, ruma ri vinak re man ncatiquir ta niquiya chava rucaxiel, pero atre xtiyox rucaxiel chava antok junan xcacastaj-el quiquin ri choj quicaslien, xcha ri Jesús.
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij jun vaen
\p
\v 15 Y co jun ri tzuyul chirij ri mesa, antok xraxaj ri tzij ri xuej ri Jesús, xuej cha: Can jaal caquicuot ri xcacujie pa ru-reino ri Dios y xcava chire, xcha.
\p
\v 16 Y jare antok ri Jesús xuej: Jun bay jun ache nrajo nuon jun namakej chirachuoch y nuya jun vaen. Rumare jaja iquiy vinak ri xaruon invitar chi ncabava chirachuoch ri kij re.
\v 17 Y antok xalka ri kij chi nian ri vaen, ri ache xutak jun ru-siervo chi xabarayuoj quinojiel ri i-rubanun invitar. Y ri siervo xbaruej chica: Quixam-pa. Nojiel co chic listo.
\v 18 Pero quinojiel junan ri xquiej-pa, chi man nuya ta tiempo chi ncapa. Ri naay xuej-pa: Tabana favor taej cha ri avajaf chi tucuyu numac ruma ca xinlok jun vulief, y vacame nicatzin chi nquia chi nitzata.
\v 19 Jun chic xuej-pa: Tabana favor taej cha ri avajaf chi tucuyu numac ruma ca xanlok vuuo párix nuváquix richin arado, y vacame nicatzin chi ncantojtobiej.
\v 20 Y jun chic xuej-pa: Man nuya ta tiempo chi nquia ruma xa caja xiculie.
\v 21 Y antok ri siervo ri takuon-el xtzalaj-pa riquin ri rajaf, xalruej cha nojiel ri xex-pa cha. Rumare ri rajaf xpa royoval, y xuej cha ri ru-siervo: Vacame cain pa tak bay ri ico pa tanamet y cacama-pa ri i-puobra, ri cuta ri quika o cakan, ri ncajaco ncain, y ri i-muoy.
\v 22 Y antok ri siervo xtzalaj chic pa, xuej cha ri rajaf: Ajaf, xinan ri xaej-el chuva, pero ca quiy lugar co.
\v 23 Y ri rajaf xuej chic cha ri siervo: Vacame cain pa tak bay ri ico chupan ri tanamet y ri pa tak bay ri ncaa jun chic tanamet, y cabana obligar ri vinak ri ncakax chire chi capa chi ninuoj ri vachuoch.
\v 24 Ruma niej ca chiva, chi man jun chiquivach ri xaan invitar naay ri xtalva, xcha. Quire xuej ri Jesús.
\s Can cuesta chi ncaa chirij ri Jesús
\p
\v 25 Y quiy vinak ri i-banak chirij ri Jesús. Y jaja xtzun can chirij, xpiie, y xuej chica:
\v 26 Xa co jun ri nrajo nipa viquin, nicatzin chi inre ri más nquirajo. Ruma xa más ncarajo ri rutie-rutata, ri raxjayil, ri ralcual, ri ruchak-runimal, ri rana o jaja mismo ri más nrajo-ka-ri, man nucul ta chi ntuoc nu-discípulo.\x + \xo 14:26 \xt Mt. 10:37.\x*
\v 27 Y ri man nutzom ta y nucuaj ri ru-cruz y nia chuvij, man nucul ta chi ntuoc nu-discípulo.\x + \xo 14:27 \xt Mt. 10:38; 16:24; Mr. 8:34; Lc. 9:23.\x*
\v 28 Ruma xa co jun chivach ixre ri nrajo nuon jun rachuoch nem, ¿man came nitzuye ta chi nuon pensar jane (jaro) miera xticatzin cha, y vi xa co nojiel riquin chi nuquis rubanic?
\v 29 Ruma xa joc ri ru-cimiento ri jay nitiquir nuya-ka y nupaba can ri samaj chire, xcapa ri vinak y xcatzen chirij,
\v 30 y xtiquiej chirij: La jun ache la xrajo xupaba jun jay, y xa man xtiquir ta xuquis rubanic, xcacha.
\v 31 O xa jun rey chi nirubana guerra riquin jun chic rey, ¿man came nitzuye ta chi nuon pensar, xa riquin diez (lajuj) mil soldados nitiquir nuon guerra riquin ri jun chic rey ri i-rucamun-pa veinte mil soldados?
\v 32 Y xa nuon pensar chi xa man nitiquir ta, jaja ncarutak-el achia chi ncabacho riquin ri jun rey antok xa ca naj co-ve. Y ri achia re ncabatzijuon riquin chi quire man nibanataj ta ri guerra.
\v 33 Mare, xa jun chivach ixre nrajo ntuoc nu-discípulo, tubana pensar otz naay chi nuya can nojiel ri co riquin. Xa man nuon ta quire, man nuculuj ta ntuoc nu-discípulo.
\s Antok ri atzan manak chic rutzayal
\r (Mt. 5:13; Mr. 9:50)
\p
\v 34 Ri atzan, can otz. Pero xa ta ri atzan niquis-el ri rutzayal, ¿chica ta nian chi nitzalaj chic pa ri rutzayal?
\v 35 Ri atzan re, man otz ta chic nicusas chi niyox pan ulief, ni man otz ta je nixuol riquin avuona. Xa nicak-el ruma man jun chic nicatzin-ve. Ri co ruxiquin chi nraxaj, can tiraxaj ri xinej, xcha ri Jesús.
\c 15
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij jun oveja ri sachnak can
\r (Mt. 18:10-14)
\p
\v 1 Y quinojiel ri achia i-maloy-impuestos y ri nicaj chic vinak ri niex aj-banoy-pecado chica, ncajiel-pa riquin ri Jesús richin nicaxaj ri nuej.
\v 2 Y ri achia fariseos y ri achia escribas ncatzijuon chirij ri Jesús y niquiej: Ri Jesús jaal ncaruon recibir ri vinak ri niex aj-banoy-pecado chica y can niva quiquin,\x + \xo 15:1-2 \xt Lc. 5:29-30.\x* ncacha.
\p
\v 3 Rumare ri Jesús xutzijuoj jun parábola (cambal-tzij) chiquivach y xuej:
\v 4 Xa ta jun chivach ixre ico ta i-cien ru-ovejas y nisach ta can jun, ¿man ncaruya ta came can ba ri i-noventa y nueve chire pa kayis, y nia chi nirucanuj-pa ri jun ri sachnak can, hasta ca niril-na?
\v 5 Y antok nirila-pa ri ru-oveja, can niquicuot nuya-pa chutalen. Niquicuot ca ruma xril-pa.
\v 6 Y antok nibaka chirachuoch, ncarayuoj ri ru-amigos y ri ru-vacínix, y nuej chica: Quixquicuot viquin, ruma ri jun nu-oveja ri sachnak can, vacame xinvil-pa.
\v 7 Y can niej chiva, chi can ncaquicuot ri ico chila chicaj antok co jun pecador nitzalaj-pa ránima riquin ri Dios y nuon ri nrajo jaja, que chiquivach ri i-noventa y nueve vinak ri choj quicaslien, ri ya xtzalaj-pa cánima riquin ri Dios y niquian ri nrajo jaja.
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij ri miera ri xsach
\p
\v 8 O xa co ta jun ixok ri co diez (lajuj) dracmas\x + \xo 15:8 \xt Ri “dracma” rakalien jun kij samaj.\x* riquin, y nutzak jun dracma pa rachuoch, ¿man nutzej ta came jun lámpara ri ixok re, y numas rupan ri rachuoch y nucanuj ri miera hasta niril?
\v 9 Y antok niril, ncarayuoj ri ru-amigas y ri ru-vacínix, y nuej chica: Quixquicuot viquin, ruma ri dracma ri sachnak, ya xinvil.
\v 10 Y mare niej chiva, chi antok co jun pecador nitzalaj-pa ránima riquin ri Dios y nuon ri nrajo jaja, ri ángeles ri ico riquin ri Dios altíra ncaquicuot, xcha ri Jesús.
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij jun ala ri xuon ruchoj choch ri rutata
\p
\v 11 Y ri Jesús xuej je chica: Jun ache co icaye rucajuol.
\v 12 Y jun kij ri rucajuol col xuej cha ri rutata: Táta, taya ri nu-herencia ri abanun pensar chi naya chuva, xcha. Y ri rutata, can xujach ri qui-herencia chica ri icaye.
\v 13 Ca juba ca kij tijach ri qui-herencia, ri col rucajuol xucayij can nojiel ri ru-herencia. Can quiy ri miera ri xumol-el, y xa jun lugar ri naj co-ve. Y antok co chic chire, xucuaj jun itziel caslien y quire xuquis ri ru-miera.
\v 14 Antok ruquisuon chic nojiel ri ru-miera, xpa jun tremenda vijal chupan ri lugar ri pache co-ve. Y ri ala re man jun chic kax nitiquir nulok ruma manak chic ru-miera.
\v 15 Y rumare xbarucutuj rusamaj cha jun ache aj-chire. Y ri ache re xutak-el chupan ri ru-finca chi ncabarutzuku ak.
\v 16 Y ri ala altíra nurayij nutej ri niquitej ri ak. Pero man jun niyon cha.
\v 17 Y ri ala re cajare xalka paro, y xuej-ka: ¡Ri iru-muosa ri nata co quiy qui-simíta; y inre vave nquicon riquin vijal!
\v 18 Vacame nquipalaj y nquia riquin ri nata y xtinej cha: Táta, xinan pecar choch ri Dios y xinan nuchoj chavach atre.
\v 19 Vacame man otz ta chic chi naej acajuol chuva. Xa tabana chuva inchel jun a-muosa, xcha-ka pa ránima.
\v 20 Y ja xutzom bay, xa chirachuoch ri rutata. Y ca naj co-ve chi nika chirachuoch, antok xtziet-pa ruma ri rutata. Y ri rutata altíra xujoyovaj roch; rumare jun-anin xbaruculu, xukatiej y xutzubaj ruchi.
\v 21 Y ri ala xuej cha ri rutata: Táta, xinan pecar choch ri Dios y xinan nuchoj chavach atre. Man otz ta chic naej acajuol chuva.
\v 22 Pero ri rutata xuej chica ri rusamajiel: Tivalasaj-pa ri tziak ri más rakalien y tijala ri rutziak. Tiya jun anillo chuka y tiya ruxajab chirakan.
\v 23 Y ticama-pa ri váquix ri más tiuoj y tiquimisaj; kabana jun namakej y kuva.
\v 24 Ruma ri jun nucajuol re inchel xcon-el chinoch, pero vacame inchel xcastaj chic pa. Sachnak-el chinoch, y vacame xtzalaj chic pa, xcha ri rutata. Y ja xtzucutaj-ka ri namakej.
\p
\v 25 Y ri huora re, ri nem ala nisamaj pan avan. Y antok jaja nitzalaj-pa y cierca chic ri rachuoch co-ve, xraxaj chi co namakej najin.
\v 26 Rumare xrayuoj jun chiquivach ri siervos y xucutuj cha: ¿Chica xan? ¿Y karruma co namakej?
\v 27 Y ri siervo xuej cha: Ruma xtzalaj-pa ri achak otz roch. Rumare ri atata xuej chi tiquimisas ri váquix ri más tiuoj.
\v 28 Antok xraxaj quire, xpa royoval y man nrajo ta ntuoc pa jay. Rumare xiel-pa ri rutata, y nubochej chi ntuoc pa jay.
\v 29 Pero man xrajo ta. Jaja xa xuej cha ri rutata: Inre quiy juna in-samajnak aviquin y man jun bay man ta nuniman atzij. Pero man jun bay ayon chuva nixta jun cabrito chi nian jun namakej quiquin ri nu-amigos.
\v 30 Y vacame atre xaquimisaj ri váquix ri más tiuoj, xa ruma xtzalaj-pa ri acajuol ri xbaruquisa rajal ri nicaj kax avichin quiquin ri rameras, xcha.
\v 31 Y ri rutata xuej cha: Nucajuol, atre siempre atco viquin. Rumare nojiel ri co viquin, can avichin atre.
\v 32 Pero ri achak, can inchel xcon-el rubanun-el chinoch, y vacame inchel xcastaj chic pa. Sachnak-el y vacame xalka chic kiquin. Y ruma jaja xtzalaj-pa, can nicatzin chi vacame nkojquicuot y nakaan namakej. Quire xuej ri rutata cha, xcha ri Jesús.
\c 16
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij jun mayordomo ri man otz ta nuon
\p
\v 1 Ri Jesús xuej je chica ri ru-discípulos: Xcujie jun ache bayuon. Y ri ache re co jun ru-mayordomo ri ruyon paro nojiel ri rubayomal. Y cha ri ache bayuon xex chi ri ru-mayordomo nuquis ri bayomal banak.
\v 2 Y ri bayuon xutak royoxic ri mayordomo re. Y antok xalka ri mayordomo, xuej cha: ¿Chica naej chuva chirij ri nitzijos chavij? Vacame taej chel rubanun ri kax vichin pan aka, ruma vacame man chic xcasamaj ta viquin, xcha cha.
\v 3 Y ri mayordomo xuej-ka pa ránima: ¿Chica nian vacame? Ruma ri nu-patrón man chic nuya ta nusamaj. Y xa ta nquisamaj pan avan, re nrajo quiy uchuka, y man nquitiquir ta chic. Y xa ta nicutuj nu-limosna pa tak bay, nquiquix.
\v 4 Ya vatan ri chica xtinan chi quire ico ri ncabano recibir vichin ri pa tak cachuoch, antok manak chic nusamaj.
\v 5 Ri mayordomo re xarayuoj chijujun quinojiel ri co quicas choch ri ru-patrón, y xucutuj cha ri naay: ¿Jane (jaro) acas choch ri nu-patrón?
\v 6 Y ri ache ri co rucas xuej: Inre cien barriles de aceite de olivo nucas, xcha. Y ri ru-mayordomo ri ache bayuon xuej cha: Ja ruvuj ri acas re. Vacame catzuye y tabana jun chic vuj chanin. Y joc chic cincuenta barriles de aceite acas tabana-ka chupan.
\v 7 Y antok xalka jun chic ri co rucas, ri mayordomo xucutuj cha: Y atre, ¿jane (jaro) acas? Ri ache xuej: Inre cien medidas de trigo nucas, xcha. Y ri mayordomo xuej cha: Ja ruvuj ri acas re, vacame tabana chic jun vuj. Y joc chic ochenta medidas de trigo acas tabana-ka chupan, xcha.
\v 8 Y antok ri ru-patrón xraxaj ri nuon ri jun itziel mayordomo re, xuej: Jaja can listo, xcha. Y ri Jesús xuej je: Can quire niquian ri vinak ri man quiniman ta ri Dios. Can i-listo chiquivach-ka ijeje; can más i-listo que chiquivach ri quiniman ri Dios ri i-richin chic ri sakil.
\p
\v 9 Y inre niej chiva: Ticusaj ri bayomal richin ri roch-ulief, chi nquito ri nicatzin chi ncatox. Chi quire antok ri ibayomal xtiquis, xtian recibir chupan ri jay ri man xcaquis ta.
\p
\v 10 Jun ri otz nuon riquin jun kax ri manak-oc rakalien, otz je xtuon riquin ri altíra rakalien. Pero ri man otz ta nuon riquin jun kax ri manak-oc rakalien, xa quire je xtuon riquin ri altíra rakalien.
\v 11 Y xa riquin ri bayomal richin ri roch-ulief ixre man otz ta ntian, ¿xtujach came ri Dios ri ketzij bayomal pan ika?
\v 12 Ruma xa man otz ta ntian riquin ri bayomal richin ri roch-ulief ri xa oxkonien pan ika, quire je xtian riquin ri ketzij bayomal, xa ta nujach ri Dios chiva ri bayomal ri can ivichin ixre.
\p
\v 13 Man jun esclavo nicovin nuon servir icaye rajaf, ruma xa nrajo ri jun rajaf, itziel nutzat ri jun chic. Y xa nunimaj rutzij ri jun, man nitiquir ta nuon quire riquin ri jun chic. Quire je, manak chel chi jun nuon ri nrajo ri Dios ri xa banak ránima chirij ri bayomal.\x + \xo 16:13 \xt Mt. 6:24.\x*
\p
\v 14 Y antok ri achia fariseos xcaxaj ri xuej ri Jesús, xatzen-ka chirij ruma ijeje banak cánima chirij ri bayomal.
\v 15 Y ri Jesús xuej chica: Ixre can ntian chiquivach ri vinak chi can choj ri icaslien, y otz nquixtziet, y nem je banun chiva. Pero ri Dios ratan chica ri co pan ivánima, y man otz ta nquixrutzat.
\s Ri ru-ley y ri ru-reino ri Dios
\p
\v 16 Ja ri ru-ley ri Moisés y ri tziban can cuma ri profetas ri xacujie ojier can tiempo, jare ri nitzijos. Pero antok xutzom samaj ri Juan el Bautista, jare antok xtiquir-pa rutzijoxic chirij antok ri vinak ncauoc chupan ri ru-reino ri Dios. Y iquiy vinak ri altíra niquitej quikij chi ncauoc chupan.\x + \xo 16:16 \xt Mt. 11:12-13.\x*
\p
\v 17 Pero más fácil chi ri roch-ulief y ri rocaj can xcaquis, que choch ri ley, ruma man jun letra chupan ri ley choj cala xticujie can,\x + \xo 16:17 \xt Mt. 5:18.\x* xcha ri Jesús.
\s Ri Jesús nucut chi ri i-culan man otz ta chi niquijach-qui
\r (Mt. 19:1-12; Mr. 10:1-12)
\p
\v 18 Y ri Jesús xuej je: Ri ache ri nujach-ri riquin ri raxjayil y niculie riquin jun chic ixok, can nuon pecado choch ri Dios. Y ri ache ri niculie riquin ri ixok ri jachuon-el, can nuon je pecado choch ri Dios.\x + \xo 16:18 \xt Mt. 5:32; 19:9; Mr. 10:11-12; 1Co. 7:10-11.\x*
\s Ri ache bayuon y ri Lázaro
\p
\v 19 Y ri Jesús xuej je: Xcujie jun ache ri altíra bayuon, ri ruyuon jaal tak tziak ri altíra cara cajal ri ncarucusaj, y kij-kij ncaruon namakej.
\v 20 Xcujie je jun ache ri cutuy-limosna y quisnak paro ri ru-cuerpo riquin chac. Jaja rubinan Lázaro, y chuchi rachuoch ri bayuon nicujie-ve.
\v 21 Ri Lázaro altíra nurayij nucux ri rupixquil ri simíta ri ncatzak chuxie ri ru-mesa ri bayuon. Y ri tze ncalka riquin y niquirak ri chac ri co chirij.
\v 22 Y jun kij ri nucutuj limosna xcon, y xucuax-el cuma ri ángeles chupan ri utzulaj lugar ri pache co-ve ri Abraham. Y ri ache bayuon xcon je y xmuk.
\v 23 Y antok ri bayuon nuon chic sufrir chupan ri lugar richin sufrimiento, ca naj xtzun-el, y xutzat ri Abraham, y xutzat je ri Lázaro rakal-apa choch-rucux ri Abraham.
\v 24 Y ri ache bayuon riquin ruchuka xcho-el, y xuej cha ri Abraham: Nata Abraham, tajoyovaj noch. Tabana favor taej cha ri Lázaro chi tuchakaba-pa ri ruve-ruka, y tataka-pa viquin chi nalruya-ka chutzan vak. Ruma altíra nian sufrir chupan va kak va, xcha.
\v 25 Pero ri Abraham xuej cha: Nucajuol, talka pan ave chi antok xacasie choch-ulief, can jaal xakasaj ri acaslien, y ri Lázaro quiy sufrimiento xukasaj; pero vacame jaja jaal ri rucaslien ri xalrila vave, y atre xa jun caslien richin sufrimiento.
\v 26 Y co je jun nem sivan chikacajol. Rumare, xa ta co jun chakavach ojre nrajo ta nakax-ka iviquin, man nitiquir ta. Y xa ta jun chivach ixre nrajo ta nipa vave kiquin ojre, man nitiquir ta je, xcha ri Abraham.
\v 27 Y ri ache bayuon xuej ca chic: Nivajo nicutuj favor chava atre nata Abraham. Tataka-el ba ri Lázaro choch-ulief, chirachuoch ri nata.
\v 28 Ruma ico vuuo nchak, y nivajo chi jaja nicho ta ba chica chi quire man ncapa ta je vave chupan va lugar richin sufrimiento, xcha.
\v 29 Y ri Abraham xuej cha: Ijeje co quiquin ri ruchabal ri Dios ri rutziban can ri Moisés y ri tziban can cuma ri profetas ri xacujie ojier can tiempo. Jare ticaxaj, xcha ri Abraham.
\v 30 Y ri ache bayuon xuej: Man niquian ta, nata Abraham. Pero xa co ta jun quiminak nicastaj-el y nika quiquin ijeje, can xtitzalaj-pa cánima riquin ri Dios y niquian ri nrajo jaja, xcha ri bayuon.
\v 31 Pero ri Abraham xuej cha: Xa man nicaxaj ta ri ruchabal ri Dios ri rutziban can ri Moisés, y ri quitziban can ri profetas ri xacujie ojier can tiempo, man xtiquinimaj ta je jun ri nicastaj-el chiquicajol ri quiminaki.
\c 17
\s Juye roch ri nibano cha jun chi nitzak
\r (Mt. 18:6-7, 21-22; Mr. 9:42)
\p
\v 1 Y ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Can siempre ico ri xcabano chica nicaj chic chi ncatzak. ¡Pero juye roch ri nibano cha jun chic chi nitzak!
\v 2 Más otz nixim jun nem abaj (ca) chukul y nicak chupan ri mar, que nuon chi nitzak jun ri in-runiman mesque manak-oc rukij.
\v 3 Rumare ixre tibana cuenta-ivi. Y xa co jun hermano nuon jun itziel chava, tacholij. Y xa ri nibano quire chava nucax runoj y nalruej chava chi tabana perdonar, can tabana perdonar.\x + \xo 17:3 \xt Mt. 18:15.\x*
\v 4 Y xa chupan jun kij siete (vuku) mul nuon itziel chava y siete (vuku) mul je nipa aviquin y nalruej chava: Tabana perdonar ri nuchoj; can tabana perdonar ri ruchoj, xcha ri Jesús.
\s Niquicutuj más cukbal cux cha ri Jesús 
\p
\v 5 Y ri apóstoles xquiej cha ri Ajaf Jesús: Tabana chika chi nakacukuba más kacux riquin ri Dios.
\p
\v 6 Pero ri Ajaf Jesús xuej chica: Xa ta icukuban icux riquin ri Dios, mesque inchel-oc jun chiti ijatz richin ri mostaza, nquixcovin ntiej cha la chie sicómoro la: Catiel-el vave y atica-avi chupan ri mar, y ri chie re can nunimaj itzij.
\s Jun utzulaj esclavo nuon ri niex cha
\p
\v 7 Y xa ta jun chivach ixre co ta jun ru-esclavo, y rutakuon-el pan avan chi xbarubana arar ri ulief o chi xabaruchajij váquix, ¿ja came antok nitzalaj-pa, nuej cha: Catuoc-pa, catzuye chirij ri mesa y cava?
\v 8 Pa rucaxiel re nuej cha: Tachojmij ri nu-cena, y tachojmij je avi atre chi naya-pa ri xtintej, y ca xquiva na inre, cajare xcava atre.
\v 9 ¿Y nuya came tiox ba cha ri esclavo ruma xuon ri xuej cha? Manak.
\v 10 Y inchel ri esclavo re, quire je ixre. Antok ibanun chic ri samaj ri nuej ri Dios chiva, tiej: Ojre oj esclavos ri man jun nkojcatzin-ve. Ruma xa joc ri en chika, joc re ri xkaan, quixcha, xcha ri Jesús chica ri ru-discípulos.
\s Antok xacachoj i-diez (lajuj) achia riquin ri yabil lepra
\p
\v 11 Y antok ri Jesús xutzom chic el bay chi nia Jerusalén, xakax chiquicajol ri Samaria y ri Galilea.
\v 12 Y antok xbaka jun aldea, i-diez (lajuj) achia ri co ri yabil lepra chiquij xabaiel-pa pa rubiey ri Jesús y ca naj xapiie-ve-pa.
\v 13 Y cof xacho-pa cha y xquiej: ¡Jesús, Maestro, tajoyovaj kavach! xacha.
\p
\v 14 Y ri Jesús xarutzat y xuej chica: Quixin y icutu-ivi chiquivach ri sacerdotes,\x + \xo 17:14 \xt Lv. 14:1-32.\x* xcha ri Jesús chica. Y antok i-banak, ri quiyabil xquis-el chiquij y sak xquian-ka.
\v 15 Y jun chiquivach ri i-diez (lajuj) achia, antok xutzat chi xcachoj riquin ri ruyabil, ja xtzalaj-pa chirij. Y can nuya rukij ri Dios, y can cof nicho antok nuya rukij ri Dios.
\v 16 Y antok xalka riquin ri Jesús, xxuquie chukul rakan y xulucuba-ka-ri ca pan ulief y nuya tiox ba cha. Ri ache re aj-Samaria.
\v 17 Y ri Jesús xuej: ¿Man i-diez (lajuj) ta came ri xquis-el ri quiyabil chiquij? ¿Y ri i-nueve (bilijie) pache ico-ve?
\v 18 ¿Man jun chic ca ri xtzalaj-pa chi nalruya rukij ri Dios? ¿Xa ja ri jun ri man israelita ta ri xtzalaj-pa? xcha ri Jesús.
\p
\v 19 Y ri Jesús xuej cha ri ache aj-Samaria: Capalaj y cain. Xacachoj ruma xacukuba acux viquin, xcha cha.
\s Ri ru-reino ri Dios co chic
\r (Mt. 24:23-28, 36-41)
\p
\v 20 Y ri achia fariseos xquicutuj cha ri Jesús chi jampe ca xtalka ri ru-reino ri Dios. Y ri Jesús xuej chica: Man jun xtinaien jampe xtalka ri ru-reino ri Dios.
\v 21 Y man jun xtien chi ja co vave, o ja co chila,\x + \xo 17:20-21 \xt Mr. 13:21-22.\x* ruma ri ru-reino ri Dios co chic iviquin, xcha ri Jesús.
\p
\v 22 Y jaja xcho chica ri ru-discípulos y xuej: Xtipa tiempo antok ixre xtirayij chi nicujie ta iviquin mesque joc jun kij, ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol; pero man xtitzat ta chic.
\v 23 Y ico ri xcaen chiva: Ja co vave o ja co chila. Pero ixre man quixa quiquin, ni man quixa je chiquij.
\v 24 Ruma antok ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol xtipa chic jun bay, can xtikalajin-ve jaal. Can xtibanataj ca inchel nuon ri yocopa, ri nuon cala pache ntiel-pa ri kij, y ca kalaj pache nika-ka ri kij.
\v 25 Pero naay co chi xtukasaj quiy sufrimiento, y itziel xtitziet je cuma ri vinak richin ri tiempo vacame.
\v 26 Can inchel xbanataj pa ru-tiempo ri Noé,\x + \xo 17:26 \xt Gn. 6:5-8.\x* can quire je xtibanataj antok xtipa ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol.
\v 27 Pa ru-tiempo ri Noé, ri vinak joc ncava y ncakumun, joc re niquian pensar, ncaculie y ncayox chi ncaculie, y ca quire niquian chupan ri kij antok ri Noé xuoc chupan ri arca (ri inchel jun nem barco), y xpa ca ri diluvio, y quinojiel ri vinak xacon.\x + \xo 17:27 \xt Gn. 7:6-24.\x*
\v 28 Y quire je xbanataj pa ru-tiempo ri Lot. Ri vinak ncava y ncakumun, ncalako, ncacayin, ncatico y ncaquian jay.
\v 29 Y ri kij antok ri Lot y ri ru-familia xquiya can ri tanamet Sodoma, xka-pa chicaj kak y azufre paro ri tanamet. Can inchel job xuon, y quinojiel ri vinak ri ico chire xaquis.\x + \xo 17:28-29 \xt Gn. 18:20–19:25.\x*
\v 30 Y quire xtibanataj antok ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol xtalka chic vave choch-ulief.
\p
\v 31 Ri co paro ri rachuoch antok xtalka ri kij re, man tika-pa chi ntuoc pa rachuoch chi co niruma-pa. Y ri co pan avan quire je, man titzalaj-pa chirachuoch.\x + \xo 17:31 \xt Mt. 24:17-18; Mr. 13:15-16.\x*
\v 32 Talka pan ive ri xuon ri raxjayil ri Lot,\x + \xo 17:32 \xt Gn. 19:26.\x* antok ri Dios xuparuoj ri tanamet Sodoma.
\v 33 Ri altíra ca nrajo ri rucaslien vave ri choch-ulief, man xticolotaj ta. Pero ri jun, mesque niquimisas vuma inre, can xticolotaj.\x + \xo 17:33 \xt Mt. 10:39; 16:25; Mr. 8:35; Lc. 9:24; Jn. 12:25.\x*
\p
\v 34 Niej ca chiva chi chupan ri aka re, ico icaye ncavar choch jun chat, jun xtucuax y ri jun chic xticujie can.
\v 35 Ico icaye ixoki ri junan ncaquen, jun xtucuax y ri jun chic xticujie can.
\v 36 Y xa ico icaye achia ri junan ncasamaj pan avan, jun xtucuax y ri jun chic xticujie can.
\p
\v 37 Y antok ri discípulos caxan chic ri xuej ri Jesús, xquicutuj cha: Ajaf, ¿pache xtibanataj-ve re? Y ri Jesús xuej chica: Pache co-ve jun quiminak, chire je ncaka-ve ri cuch.
\c 18
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij jun malcan-ixok y jun juez ri man otz ta nuon
\p
\v 1 Y ri Jesús xutzijuoj jun parábola (cambal-tzij) chica ri ru-discípulos chi nucut chiquivach chi nicatzin chi siempre niquian orar y man tiquimalij.
\v 2 Jaja xuej chica: Chupan jun tanamet co jun juez ri man nuxiij ta ri choch ri Dios, y man jun je quikalien nuon chica ri vinak.
\v 3 Y chupan je ri tanamet re, co jun malcan-ixok ri ntiel-ntuoc riquin ri jun juez re, y nuej cha: Tabana justicia chirij ri banayuon itziel chuva.
\v 4 Y quiy tiempo xakax y ri juez re man nrajo ta nuon arreglar ri ru-problema ri malcan-ixok. Pero jun kij ri juez re xuej-ka pa ránima: Mesque man nixiij ta vi choch ri Dios, ni man jun je quikalien nian chica ri vinak,
\v 5 pero ruma ri ixok re ntiel-ntuoc viquin, mejor nian arreglar. Ruma xa man nian ta, xtakax nucux riquin ruma siempre xtalka.
\p
\v 6 Y ri Ajaf Jesús xuej: Xivaxaj ri xuej ri juez re, mesque jaja man otz ta nuon.
\v 7 ¿Y será que ri Dios man ncaruto ta came ri i-ruchon chic, ri chi pakij chi chaka niquian orar? ¿Ri Dios man chanin ta came xcaruto-pa?
\v 8 Inre niej chiva chi chanin xcaruto-pa. Y antok ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol xtipa chic jun bay vave ri choch-ulief, ¿ca ico came quicukuban quicux riquin ri Dios? xcha ri Jesús.
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij jun ache fariseo y jun ache maloy-impuestos
\p
\v 9 Y ri Jesús xuej chic ca jun parábola (cambal-tzij) chiquivach ri vinak, ruma ico chiquivach ijeje ri niquina chi i-choj tak vinak, y xa itziel ncaquitzat ri nicaj chic. Rumare ri Jesús xuej:
\v 10 Ico icaye achia ri xabaka pa templo chi niquina orar: Jun fariseo, y jun maloy-impuestos.
\v 11 Ri ache fariseo pal nuon orar, y nuej chupan ri ru-oración: Dios, tiox ba niya chava ruma inre man in junan ta quiquin ri nicaj chic. Ruma ri nicaj chic i-alakoma, ncaquicanuj je nicaj chic ixoki mesque i-culan, y man quicuan ta jun choj caslien. Ni man in junan ta je riquin ri jun ache maloy-impuestos la.
\v 12 Ruma inre caye kij chupan jun semana nian ayuno. Y nojiel ri nichec, nican-el ri décima parte cha, y niya chava atre, xcha ri ache fariseo chupan ri ru-oración.
\v 13 Pero ri ache maloy-impuestos ca naj co can chi nuon orar. Pero rulucuban rujaluon; ruma choch jaja man otz ta chi nitzun-el chicaj, y nutin ca roch-rucux cha ri ruka y nuej ca: Dios, tajoyovaj noch, ruma inre in jun ache pecador chavach.
\v 14 Y ri Jesús xuej je: Can niej chiva chi ri ache maloy-impuestos xtzalaj chirachuoch, man jun chic ru-pecado choch ri Dios. Pero ri ache fariseo man quire ta xtzalaj. Ruma chica-na ca ri nuna chi altíra rakalien, xa xtian cha chi manak rakalien. Pero ri nuna chi manak-oc rakalien, nem xtian cha,\x + \xo 18:14 \xt Mt. 23:12; Lc. 14:11.\x* xcha ri Jesús.
\s Ri Jesús ncaruon bendecir ri acola
\r (Mt. 19:13-15; Mr. 10:13-16)
\p
\v 15 Y ri vinak ncaquicam-pa ri acola riquin ri Jesús, chi nuya ruka pa quive chi ncaruon bendecir. Pero ri discípulos xquitzat y xaquicholij ri vinak chi man tiquian quire.
\v 16 Pero ri Jesús xarayuoj ri acola y xuej chica ri ru-discípulos: Tiya permiso chica ri acola chi ncapa viquin inre, y man quiikat. Ruma ri ru-reino ri Dios xa quichin ri i-inchel acola.
\v 17 Y can ketzij ri niej chiva, chi xa jun man nuon ta recibir ri ru-reino ri Dios inchel nuon jun acual, man xtuoc ta chupan.
\s Ri cajol ache bayuon
\r (Mt. 19:16-30; Mr. 10:17-31)
\p
\v 18 Y co jun cajol ache principal xucutuj cha ri Jesús: Utzulaj Maestro, ¿chica nian chi nivil ri caslien ri man niquis ta? xcha cha.
\p
\v 19 Y ri Jesús xuej cha: ¿Karruma naej otz chuva inre? Ruma man jun vinak otz, xa joc ri Dios otz.
\v 20 Avatan ri mandamientos ri xuya ri Dios cha ri Moisés ri ojier can, ri nuej: Ri at-culan, man tavucuaj-avi riquin jun chic;\x + \xo 18:20 \xt Ex. 20:14; Dt. 5:18.\x* man caquimisan;\x + \xo 18:20 \xt Ex. 20:13; Dt. 5:17.\x* man catalak;\x + \xo 18:20 \xt Ex. 20:15; Dt. 5:19.\x* man tatzak tzij chirij jun chic;\x + \xo 18:20 \xt Ex. 20:16; Dt. 5:20.\x* cabana respetar ri atie-atata.\x + \xo 18:20 \xt Ex. 20:12; Dt. 5:16.\x*
\p
\v 21 Y ri cajol ache xuej cha ri Jesús: Nojiel re ca in col-oc nutzamuon-pa rubanic, xcha.
\p
\v 22 Antok ri Jesús xraxaj re, xuej: Ca co jun kax ri man abanun ta. Tacayij nojiel ri co aviquin y ri rajal tajacha chiquivach ri i-puobra, chi quire nicujie abayomal chicaj. Y catam-pa viquin y ncaa chuvij, xcha cha.
\p
\v 23 Y antok ri cajol ache xraxaj ri xuej ri Jesús, altíra xbisuon-ka, ruma quiy ri rubayomal co.
\v 24 Y antok ri Jesús xutzat chi altíra xbisuon-ka, xuej: ¡Ri co quiy quibayomal, can cuesta chi ncauoc pa ru-reino ri Dios!
\v 25 Ruma xa más fácil nakax jun camello chupan jun ruvaruol jun acúxa, que choch jun bayuon chi ntuoc pa ru-reino ri Dios.
\p
\v 26 Ri xacaxan ri xuej ri Jesús, xquiej: ¿Chica ca xticolotaj? xacha.
\p
\v 27 Y ri Jesús xuej chica: Ri vinak man nojiel ta ncatiquir niquian, pero ri Dios nojiel nitiquir nuon, xcha chica.
\p
\v 28 Y jare antok ri Pedro xuej: Ojre kayon can ri kax kichin y oj-banak chavij.
\p
\v 29 Y ri Jesús xuej chica: Can ketzij ri niej chiva, chi chica-na ri ruyon can rachuoch, o rutie-rutata, o runimal, o ruchak, o raxjayil, o ralcual, chi nuon rusamaj ri Dios y ncaruto ri ncauoc pa ru-reino ri Dios;
\v 30 can quiy yan ri xtiyox cha chupan ri tiempo vacame. Y chupan-apa ri jun chic tiempo ri chakavach-apa, can xtiyox cha ri caslien ri man niquis ta.
\s Ri Jesús nunataj chic jun bay chi xtiquimisas
\r (Mt. 20:17-19; Mr. 10:32-34)
\p
\v 31 Y ri Jesús xarucuaj aparte ri doce (cabalajuj) discípulos chi nicho quiquin, y xuej: Ixre ivatan chi ca pa tanamet Jerusalén nkua-ve-el, y chire quiy ri xtian cha ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol. Ruma chire xtibanataj nojiel ri tziban can chirij cuma ri profetas ri xacujie ojier can tiempo.
\v 32 Xtijach pa quika ri vinak ri man israelitas ta. Y ri vinak re xcatzen chirij, xtiquiej pakon tak tzij cha y xtiquichubaj.
\v 33 Después antok quichayuon chic, xtiquiquimisaj. Pero chi oxe kij xticastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, xcha ri Jesús.
\p
\v 34 Pero ri ru-discípulos man xika ta pa quive (man xquian ta entender) ri xuej. Ri tzij re xa avan chiquivach, rumare joc xcaxaj y man catan ta ri chica xrajo xuej chica.
\s Jun muoy chupan ri tanamet Jericó nitzun chic
\r (Mt. 20:29-34; Mr. 10:46-52)
\p
\v 35 Antok ri Jesús ya ntuoc pa tanamet Jericó, chuchi-bay tzuyul jun ache muoy chi nucutuj ru-limosna.
\v 36 Y antok ri muoy re xraxaj chi quiy vinak ncakax, xucutuj chi chica re.
\v 37 Y xquiej cha chi ja ri Jesús ri aj-Nazaret ri nakax chire.
\v 38 Y ri ache muoy riquin ruchuka xcho, y xuej: ¡Jesús, ri at Rumáma can ri rey David, tajoyovaj noch! xcha.
\p
\v 39 Y ri vinak ri i-kaxnak choch ri Jesús, xquicholij ri ache chi man chic ticho-pa. Pero jaja xa riquin más ruchuka xcho-pa y xuej: ¡Atre ri at Rumáma can ri rey David, tajoyovaj noch! xcha.
\p
\v 40 Y ri Jesús xpiie-ka y xuej chi ticamar-pa choch. Y antok co chic ri ache choch, xucutuj cha:
\v 41 ¿Chica navajo chi nian? Y ri ache muoy xuej cha: Ajaf, inre nivajo nquitzun, xcha.
\p
\v 42 Y ri Jesús xuej cha: Catzun ca. Ruma xacukuba acux viquin, xacachoj.
\p
\v 43 Y ri ache muoy ja xtzun y xa chirij ri Jesús, y nuya rukij ri Dios. Y quinojiel ri vinak ri xatzato chi ri muoy xtzun, can xquiya je rukij ri Dios.
\c 19
\s Ri Jesús y ri Zaqueo
\p
\v 1 Y ri Jesús xuoc pa tanamet Jericó, y choj nakax chire.
\v 2 Y chupan ri tanamet re co jun ache bayuon rubinan Zaqueo. Ri ache re, jare ri qui-jefe ri maloy-impuestos.
\v 3 Y jaja nutej rukij chi nutzat ri Jesús, pero ruma iquiy vinak ico y xa col-oc rakan, rumare man nicovin ta nutzat.
\v 4 Rumare jaja jun-anin xakax y xbajotie chuka jun chie sicómoro chi quire nutzat-el ri Jesús, ruma tiene que nakax chire.
\v 5 Y antok ri Jesús xbaka chire, xtzun-el chicaj chuka ri chie, y xuej cha: Zaqueo, chanin caka-pa, ruma vacame nicatzin chi nquibaka chavachuoch chi nquinuxlan juba chire, xcha cha.
\p
\v 6 Y ri Zaqueo chanin xka-pa, y can niquicuot xuon recibir ri Jesús pa rachuoch.
\v 7 Antok ri vinak quire xquitzat, xquiej-ka chi ri Jesús xa pa rachuoch jun ache pecador xbacujie-ve.
\v 8 Y ri Zaqueo xpiie y xuej cha ri Ajaf Jesús: Ajaf, vacame la mitad ri nubayomal niya chica ri i-puobra. Y xa co valakan cha jun, can caje chic más rucaxiel xtintzoliej cha.
\p
\v 9 Y ri Jesús xuej cha: Vacame xalka ri salvación (colotajic) chupan va jay va, ruma jaja jun rumáma can ri Abraham.
\v 10 Ruma ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, can xpa chi ncarucanuj y chi ncarucol ri i-sachnak chupan ri pecado,\x + \xo 19:10 \xt Mt. 18:11.\x* xcha ri Jesús.
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij ri diez (lajuj) minas
\p
\v 11 Antok ri Jesús ruen chic nojiel re chica ri vinak, xutzijuoj jun parábola (cambal-tzij) chica, ruma cierca chic co-ve chi nika Jerusalén y ruma je ri vinak ri ncacaxan richin, niquian pensar chi antok jaja xtika pa tanamet, can ja xtikalajin ri ru-reino ri Dios.
\v 12 Y jaja xuej: Co jun utzulaj ache xa jun chic nación ri naj co-ve, chi nian-pa rey cha y cajare nitzalaj-pa.
\v 13 Pero antok ca maja tia, xarayuoj i-diez (lajuj) rusamajiel y xuya can diez (lajuj) minas chica, y xuej chica: Quixsamaj chirij ri xinya can chiva hasta ca antok xquitzalaj-pa inre, xcha can chica.
\v 14 Pero ri ruvanakil ri ache re itziel niquitzat, y rumare xaquitak-el nicaj achia chupan ri nación ri pache nian-pa rey cha. Y xex-el chica: Ojre man nakajo ta chi ri ache re ntuoc ka-rey, xacha.
\v 15 Pero ri jun ache re xan-pa rey cha, y después xtzalaj-pa. Y antok co chic ri pa ru-nación, xutak quiyoxic ri rusamajiel ri ruyon can miera chica, ruma nrajo nunaiej jane (jaro) miera quichacuon chiquijunal.
\v 16 Antok xalka ri naay samajiel, xuej: Ajaf, ri mina ri xaya can chuva xinchec diez (lajuj) más, xcha.
\v 17 Y ri ache, rey chic, xuej cha: Otz ri xaan. At jun utzulaj nusamajiel. Y ruma otz xaan riquin ri juba xinya can pan aka, vacame niya diez (lajuj) tanamet pan aka chi ncaan gobernar, xcha ri rey cha.
\v 18 Antok xalka jun chic samajiel, xuej: Ajaf, ri mina ri xaya can chuva xinchec vuuo más, xcha.
\v 19 Y ri rey xuej je cha: Ruma otz ri xaan riquin ri juba ri xinya can chava, vacame niya vuuo tanamet pan aka chi ncaan gobernar, xcha ri rey cha.
\v 20 Xalka jun chic, xuej: Ajaf, ja a-mina va; xinya chupan jun pañuelo y xinyac
\v 21 ruma inre nixiij-vi chavach. Ruma atre at jun ache altíra at ruquiy. Xa nacan-el ri man avichin ta. Y navajo naan cosechar ri xa man atre ta ri at-tiquiyuon, xcha cha ri rey.
\v 22 Y ri rey xuej cha: Atre at jun itziel samajiel. Ri tzij ri xaej, jare ri xtincusaj chi ncanan juzgar. Ruma xa avatan chi inre in altíra ruquiy, chi inre nican-el ri man vichin ta, y quire je nivajo nian cosechar ri man inre ta in-tiquiyuon;
\v 23 ¿karruma man xaya ta ri nu-miera pa banco chi quire vacame antok xitzalaj-pa nian ta recibir ri nu-miera y ri interés (ralabal)? xcha.
\v 24 Y ri rey xuej chica ri ico chire: Ticama-el ri mina cha, y tiya cha ri jun ri co diez (lajuj) minas riquin.
\v 25 Y ri ico chire xquiej: Ajaf, pero jaja co chic diez (lajuj) pa ruka, xacha.
\v 26 Pero jaja xuej chica: Inre niej chiva, chi ri co riquin, xtiyox más cha. Pero ri xa man quiy ta co riquin, hasta re xtalasas-el cha.\x + \xo 19:26 \xt Mt. 13:12; Mr. 4:25; Lc. 8:18.\x*
\v 27 Vacame ca, ri itziel ncatzato vichin, ri man xcajo ta chi inre xinuoc rey: Quicama-pa, y ticama-el quijaluon chinoch,\x + \xo 19:11-27 \xt Mt. 25:14-30.\x* xcha ri rey.
\s Antok ri Jesús xuoc Jerusalén
\r (Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Jn. 12:12-19)
\p
\v 28 Y antok ri Jesús xtanie riquin ri xuej chica ri vinak, xa chiquivach ri ru-discípulos chi nia-el pa tanamet Jerusalén.
\v 29 Y antok cierca chic ico-ve ri aldeas Betfagé y Betania, ri ico choch ri juyu rubinan Olivos, ri Jesús xarutak-el icaye chiquivach ri ru-discípulos,
\v 30 y xuej-el chica: Quixin chupan la aldea la, y antok xquixuoc, xtivil jun alaj burro ximil chire, ri man jun bay chacol ache chirij. Tiquira-pa y ticama-pa.
\v 31 Y xa co jun xticutun-pa chiva: ¿Karruma ntiquir-el ri alaj burro? tiej cha chi nicatzin cha ri Ajaf, xcha-el ri Jesús chica.
\p
\v 32 Xaa ri icaye discípulos ri xatak-el, y xquil ri alaj burro ri inchel en-el chica ruma ri Jesús.
\v 33 Y antok ja niquiquir, ri rajaf xquiej-pa chica: ¿Karruma ntiquir-el ri alaj burro? xacha-pa chica.
\p
\v 34 Y ri discípulos xquiej can chica: Xa nicatzin cha ri Ajaf, xacha chica.
\p
\v 35 Y xquicam-pa riquin ri Jesús. Y ri discípulos xquiya-el ri qui-manta chirij ri alaj burro y xquichocoba-el ri Jesús chirij.
\v 36 Y antok banak ri Jesús, ri vinak niquilic ri qui-manta pa rubiey.
\v 37 Y antok xalka cierca ri lugar pache xulan nuon ri bay choch ri juyu Olivos, quinojiel ri ru-discípulos ri Jesús, ruma niquicuot cánima, riquin nojiel quichuka niquiya rukij ri Dios. Quire niquian ruma ri milagros ri quitzatuon.
\v 38 Ijeje niquiej: ¡Bendito ri Rey ri patanak pa rube ri Ajaf Dios!\x + \xo 19:38 \xt Sal. 118:26.\x* ¡Can paz ca chicaj! ¡Can quiy ca rukij niyox ri Dios chicaj! ncacha.
\p
\v 39 Y chiquicajol ri vinak i-banak nicaj achia fariseos. Y ijeje xquiej cha ri Jesús: Maestro, cacholij ri a-discípulos, xacha cha.
\p
\v 40 Pero ri Jesús xuej chica: Can niej chiva, xa ncatanie-ka ijeje, ja ri abaj xcacho-pa chi niquiya nukij, xcha chica ri achia fariseos.
\p
\v 41 Y antok ri Jesús más cierca co-ve ri tanamet Jerusalén, xutzat-apa y xrokiej ri tanamet re,
\v 42 y xuej: ¡Ixre ri ixco Jerusalén, mesque caja ta vacame ntivatamaj ri chica niyon ri paz riquin ivánima! Pero xa avan chivach, rumare man nquixtiquir ta ntitzat.
\v 43 Ruma xtipa kij man otz ta chivij antok quiy soldados xcapalaj-pa chivij, y xtiquitzapij rij ri itanamit cha jun chic inchel muro, y xquixquiya pa sufrimiento, ruma xtiquimol-qui chivij y pa nicaj xquixcujie-ve.
\v 44 Xtiquikasaj pan ulief ri itanamit y xquixquimisas ixre. Y chupan ri itanamit man jun jay xtipiie can. Can quinojiel xcavulex ruma man xiya ta pa cuenta chi ri Dios xalka iviquin, xcha.
\s Ri Jesús ncarutarariej-el ri ncacayin y ri ncalako pa templo
\r (Mt. 21:12-17; Mr. 11:15-19; Jn. 2:13-22)
\p
\v 45 Antok ri Jesús xbaka Jerusalén, xuoc-oc pa templo y xarutarariej-el quinojiel ri ncacayin y ri ncalako chire.
\v 46 Y xuej chica: Chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can nuej: Ri vachuoch, jay richin oración;\x + \xo 19:46 \xt Is. 56:7.\x* pero ixre xa ibanun cachuoch alakoma cha,\x + \xo 19:46 \xt Jer. 7:11.\x* xcha chica.
\p
\v 47 Y ri Jesús kij-kij ncarutijuoj ri vinak riquin ri ruchabal ri Dios pa templo.\x + \xo 19:47 \xt Lc. 21:37.\x* Pero ri principales sacerdotes y ri achia escribas y ri achia principales chupan ri tanamet, niquicanuj manera chi chica niquian chi niquiquimisaj.
\v 48 Y man niquil ta chica manera niquian, ruma ri vinak jaal nicaxaj ri nuej ri Jesús chica.
\c 20
\s Ri ru-autoridad ri Jesús
\r (Mt. 21:23-27; Mr. 11:27-33)
\p
\v 1 Jun kij, antok ri Jesús co pa templo nucut y nutzijuoj ri evangelio chica ri vinak, jare antok xalka riquin ri principales sacerdotes, ri achia escribas y ri mamaa tak achia ri niquian gobernar chiquicajol ri vinak.
\v 2 Y ri achia re xquiej cha ri Jesús: Taej chika: ¿Chica autoridad co pan aka chi naan nojiel re? ¿O chica xyon autoridad chava? xacha cha.
\p
\v 3 Ri Jesús xuej chica ri achia re: Inre co je jun kax ri nivajo nicutuj chiva. Tiej ca chuva:
\v 4 ¿Ri Juan xtak-pa ruma ri Dios chi xaruon bautizar ri vinak o xa achia xaen cha? xcha ri Jesús.
\p
\v 5 Entonces ri principales sacerdotes, ri achia escribas y ri mamaa tak achia ri niquian gobernar, xquiej-ka chiquivach: Xa nakaej chi ri Juan ja ri Dios ri takayuon-pa richin, ri Jesús xtuej chika: ¿Karruma man xinimaj ta?
\v 6 Y xa nakaej chi ja ri achia xaen cha ri Juan chi tubana quire, xcapa quinojiel ri vinak y xkojquiquimisaj cha abaj, ruma ri vinak catan chi ri Juan jun profeta, xacha-ka chiquivach.
\p
\v 7 Y cajare xquiej-apa cha ri Jesús chi man catan ta ri chica xen cha ri Juan chi xaruon bautizar ri vinak.
\p
\v 8 Y ri Jesús xuej chica: Inre je man xtinej ta chiva chica autoridad co pa nuka chi ncanan quire, xcha ri Jesús.
\s Ri itziel tak aj-samajiel
\r (Mt. 21:33-44; Mr. 12:1-11)
\p
\v 9 Y ri Jesús xutzom ca rutzijoxic chiquivach ri vinak jun parábola (cambal-tzij) y xuej: Co ca jun ache ri xutic uva pa rulief,\x + \xo 20:9 \xt Is. 5:1-2.\x* xuya can pa kajic chica nicaj aj-samajiel, y jaja xa quiy tiempo.
\v 10 Y antok xalka ri tiempo richin ri cosecha, ri rajaf ri ulief xutak-pa jun rusamajiel quiquin ri i-kajayuon ri rulief, richin chi niquiya-el ri uva kajbal richin ri ulief. Pero ri achia ri i-kajayuon ri rulief xa xquichey, y man jun uva xquiya-el cha.
\v 11 Ri rajaf ri ulief xutak chic pa jun rusamajiel. Pero xa xquitzom je ri samajiel re y xquichey. Y chica-na ri xcajo xquian-el cha, y man jun je uva xquiya-el cha.
\v 12 Ri rajaf ri ulief xutak chic pa jun ruox rusamajiel, pero ri achia ri i-kajayuon ri ulief, quire je xquian cha. Xquisoc-el, y después xquitarariej-el.
\p
\v 13 Entonces ri rajaf ri ulief xuej-ka: ¿Chica xtinan vacame? Nitak-el ri nucajuol ri altíra nivajo. Talvez antok xtiquitzat chi ja ri nucajuol ri xtika, xtiquian respetar.
\v 14 Pero ri achia re, antok xquitzat chi ja ri rucajuol ri rajaf ri ulief ri xalka, xquiej-ka chiquivach: Jare ri xtuoc can rajaf nojiel ri ulief ri kakajuon, quixam-pa, kaquimisaj, chi quire pa kaka ojre nicujie can ri ulief, xacha.
\v 15 Y juviera ri ulief ri ticuon uva choch, xbaquicaka y xquiquimisaj. ¿Chica came xtuon ri rajaf ri ulief ri ticuon uva choch chica ri achia re?
\v 16 Ri rajaf ri ulief xtipa y xcaruquimisaj ri achia re, y ri rulief xtuya chic pa kajic chica nicaj chic, xcha ri Jesús. Antok ri vinak caxan chic nojiel re, xquiej: ¡Man ta quire xtibanataj kiquin ojre! xacha-ka.
\p
\v 17 Y ri Jesús xarucayiej ri vinak, y xuej: ¿Chica came nrajo nuej chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can? Antok nuej:
\q Ri Abaj ri man xka ta chiquivach ri achia ri i-banoy-jay,
\q xa jare ri xyox ri lugar ri más nicatzin chi quire ri jay man nitzak ta,\x + \xo 20:17 \xt Sal. 118:22.\x* xcha ri Jesús.
\m
\v 18 Y chica-na vinak ri xtitzak choch la Abaj la, can xtimulumu. Y chica-na vinak ri xtika la Abaj la chirij, can xtuyitz ca, xcha ri Jesús.
\s Nicutux cha ri Jesús chirij ri impuestos
\r (Mt. 21:45-46; 22:15-22; Mr. 12:12-17)
\p
\v 19 Y ri principales sacerdotes y ri achia escribas can ta xcajo xquitzom yan el ri Jesús, ruma xbaka pa quive (xa xquian entender) chi xa chiquij ijeje xuej ri parábola (cambal-tzij). Pero man xquian ta, ruma xquixiij-qui chiquivach ri vinak.
\v 20 Y ri achia re xaquitak nicaj chic achia ri can inchel choj ri quicaslien nikalajin, pero xa man quire ta. Ijeje nicajo chi ri Jesús nitzak ta pa quika riquin ri tzij ri ncaruej, chi quire niquijach pa ruka ri gobernador.
\v 21 Y ri achia re xquicutuj cha ri Jesús: Maestro, ojre katan chi joc ri ketzij ri natzijuoj. Man naxiij ta avi choch jun vinak mesque altíra rukij. Y nacut ri ruchabal ri Dios y can ja-ve rubixic naan cha.
\v 22 Taej chika: ¿Otz nakatoj ri impuestos ri nuej ri rey César, o xa man otz ta? xacha cha.
\p
\v 23 Pero ri Jesús can ratan ri niquian pensar chirij, rumare jaja xuej chica: ¿Karruma nquinian tentar?
\v 24 Ticutu-pa ri moneda chinoch. ¿Choj palaj y choj be ri co choch? xcha chica. Y ijeje xquiej cha: Richin ri rey César, xacha cha.
\p
\v 25 Y ri Jesús xuej chica: Tiya ca cha ri César ri can richin ri César, y tiya cha ri Dios ri can richin ri Dios, xcha ri Jesús chica.
\p
\v 26 Y ri achia ri xacutun cha ri Jesús man xatiquir ta chirij, ruma nojiel tzij pa ruchojmil xuej chica chiquivach ri vinak. Y can vor chica xquina antok xcaxaj ri xuej ri Jesús chica. Rumare man chic xacho ta apa cha.
\s Nicutux chirij antok xcacastaj-pa ri quiminaki
\r (Mt. 22:23-33; Mr. 12:18-27)
\p
\v 27 Y ico nicaj achia saduceos xalka riquin ri Jesús. Ri achia re man niquinimaj ta chi ri quiminaki can xcacastaj-pa,\x + \xo 20:27 \xt Hch. 23:8.\x* y rumare ijeje xquicutuj cha ri Jesús:
\v 28 Maestro, ri Moisés rutziban can chika: Xa co jun ache nicon-el nuya can ri raxjayil y xa man jun ralcual nicujie can, jun ruchak o runimal ticulie riquin ri raxjayil, richin quire ncacujie ralcual ri quiminak chic el.\x + \xo 20:28 \xt Dt. 25:5-6.\x*
\v 29 Y ijeje xquiej ca: Xacujie i-siete (ivuku) ri quichak-quinimal-qui. Ri naay xculie, pero xcon-el y man jun ralcual xcujie can.
\v 30 Y ri rucan, xculie riquin ri malcan-ixok. Pero xcon-el je y man jun ralcual xcujie can.
\v 31 Ri ruox xculie je riquin ri malcan-ixok y xcon je. Quire xquian-el ri i-siete (ivuku) ri quichak-quinimal-qui. Y man jun chiquivach ri i-siete (ivuku) re xcujie ta can ralcual.
\v 32 Y pa ruquisbal xcon je ri ixok.
\p
\v 33 Y ri achia saduceos xquicutuj cha ri Jesús: Antok xtalka ri kij chi xcacastaj-pa ri quiminaki, ¿choj axjayil xtuoc ri ixok re? Ruma ri i-siete (ivuku) ri quichak-quinimal-qui xuoc caxjayil, xacha.
\p
\v 34 Entonces ri Jesús xuej chica: Vave choch-ulief, ri vinak ncaculie y ncayox chi ncaculie.
\v 35 Pero ri i-quiminak-el ri yon lugar chica richin ncaa chicaj, y chi ncacastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, man xcaculie ta chic, ni man xcayox ta chi xcaculie.
\v 36 Ijeje man chic ncacon ta, ruma i-junan quiquin ri ángeles y can i-ralcual ri Dios ruma i-castajnak-pa chiquicajol ri quiminaki.
\v 37 Pero riquin ri quiminaki ri xcacastaj-pa, hasta ri Moisés xucut can chupan ri ruchabal ri Dios, antok jaja xutzat ri jun kayis co ruquixal ri rubinan zarza ri nicat, y xraxaj antok ri Dios xuej: Inre in Ru-Dios ri Abraham, in Ru-Dios ri Isaac y in Ru-Dios ri Jacob,\x + \xo 20:37 \xt Ex. 3:6.\x* xcha.
\v 38 Ruma ri Dios man Qui-Dios ta quiminaki, xa Qui-Dios ri icas. Mare choch ri Dios ijeje can icas.
\p
\v 39 Y ico chiquivach ri achia escribas xquiej cha ri Jesús: Maestro, can ketzij ri xaej, xacha.
\p
\v 40 Y man jun chic xutzom rucovil chi xucutuj más cha ri Jesús.
\s ¿Chica choj cajuol ri Cristo?
\r (Mt. 22:41-46; Mr. 12:35-37)
\p
\v 41 Y ri Jesús xuej chica: ¿Karruma niex chi ri Cristo xa choj jun rumáma can ri rey David?
\v 42 Xa ja mismo ri rey David biyuon can chupan ri libro ri niex Salmos cha:
\q Ri Ajaf Dios xuej cha ri Vajaf:
\q Catzuye pa nu-derecha,\x + \xo 20:42 \xt Ri lugar “derecha” nrajo nuej: Lugar richin favor, confianza, poder y honor.\x*
\q
\v 43 hasta ca xcanya ri av-enemigos chuxie avakan.\x + \xo 20:42-43 \xt Sal. 110:1.\x* 
\m Quire xuej.
\v 44 Y xa ri rey David xuej Vajaf cha ri Cristo, ¿karruma niex chi ri Cristo xa choj jun rumáma can ri rey David? xcha ri Jesús.
\s Ri Jesús ncaruon acusar ri achia escribas
\r (Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 11:37-54)
\p
\v 45 Y quinojiel ri vinak ri quimaluon-qui chire nicaxaj-apa ri Jesús; y jaja xuej chica ri ru-discípulos:
\v 46 Tibana cuenta-ivi, man tian inchel niquian ri achia escribas. Ruma ijeje can altíra nika chiquivach niquicusaj jucujak tak tziak, chi quire ncatziet chi utzulaj tak achia. Y can altíra nika chiquivach chi ncaan saludar ri pache niquimol-ve-qui quiy vinak. Y can ja ri naay tak chacat nicajo pa tak sinagogas y pa tak vaen.
\v 47 Ri achia re niquimaj nojiel kax quichin ri malcan-ixoki, y chi canimax chi jaal quicaslien, can ncalayuj niquian orar. Pero ijeje can xtika más ri castigo pa quive, xcha ri Jesús.
\c 21
\s Ri ru-ofrenda ri malcan-ixok
\r (Mr. 12:41-44)
\p
\v 1 Ri Jesús xutzat chi ri bayoma niquiya can miera pache niyox-ve can ri ofrenda.
\v 2 Y quire je xutzat jun malcan-ixok ri altíra puobra, xuya can caye fichas ri man quiy ta oc rakalien.
\v 3 Y mare xuej chica ri ru-discípulos: Can ketzij ri niej chiva chi ja ri malcan-ixok puobra la ri xyon can más que chiquivach quinojiel.
\v 4 Ruma jaja mesque man quiy ta ru-miera co, xuya can nojiel ri co riquin cha ri Dios. Pero ri bayoma, mesque quiy miera xquiya can, xa ja ri nuon suobra quiquin, xcha ri Jesús.
\s Ri Jesús nuej yan chi xtian destruir ri templo
\r (Mt. 24:1-2; Mr. 13:1-2)
\p
\v 5 Y ico ri quitzamuon tzij chirij ri templo. Y niquiej chi altíra jaal rubanic banun cha y jaal tak abaj ri i-cusan, y nojiel ri choj cha banun adornar, nojiel re ja ri vinak i-sipayuon, ncacha. Y ri Jesús xuej chica:
\v 6 Xtalka jun kij antok nojiel ri ntitzat vave xcavulex. Quinojiel ri nimak tak abaj ri i-cusan, can xcavulex, y man jun abaj ri xticujie can pa ru-lugar, xcha chica.
\s Ri señales ri xcabanataj antes chi xtiquis ri roch-ulief
\r (Mt. 24:3-28; Mr. 13:3-23)
\p
\v 7 Y ri discípulos xquicutuj cha ri Jesús: Maestro, ¿jampe ca xtibanataj ri xaej? ¿Y chica señal xtibanataj chi ya nuon nojiel re? xacha cha.
\p
\v 8 Y ri Jesús xuej chica: Tibana cuenta-ivi chi man jun tibano maña chiva. Ruma iquiy ri xcapa y xtiquiej: Inre ri Cristo. Ri tiempo xa cierca chic co-ve, xcacha. Pero ixre man quixa chiquij.
\v 9 Y antok xtivaxaj chi nibanataj guerras o ri vinak pa tak tanamet ncapalaj-pa chiquij ri autoridades, man tixiij-ivi, ruma nicatzin chi nojiel re nibanataj naay, pero man ja ta yan re chi niquis ri roch-ulief.
\p
\v 10 Y ri Jesús xuej je: Jun nación xtipalaj chirij jun chic nación y jun reino xtipalaj chirij jun chic reino.
\v 11 Xtuon nimak tak cubrakan chica-na lugar, xtuon vijal y xcapa yabil. Chila chicaj xcabanataj kax ri xtiquiya altíra xibinrel y xcatzatataj nimak tak señales chila chicaj.
\p
\v 12 Pero antok maja cabanataj nojiel re, ixre xquixtzam y xtian chiva chi ntian sufrir. Xquixjach pa quika ri achia i-principales pa tak sinagogas. Xquixtzapes pa cárcel. Xquixucuax chiquivach reyes y chiquivach gobernadores. Nojiel re xtikasaj ruma iyon ivánima viquin.
\v 13 Y antok quire xtian chiva, ixre tibana aprovechar chi xquinitzijuoj chiquivach ijeje.
\v 14 Y can ticujie pa tak ivánima chi man nicatzin ta chi ntian pensar más ri chica tzij nticusaj chi ntian defender-ivi,
\v 15 ruma inre ri xquiyon-pa ri tzij chiva. Y xtinya je inoj chi quire, riquin ri noj re, xtitzapij quichi ri itziel ncatzato ivichin.\x + \xo 21:12-15 \xt Lc. 12:11-12.\x*
\v 16 Y hasta ri itie-itata, ri ichak o inimal, ri ivachalal o ri iv-amigos ri xcajacho ivichin y ico chivach ixre ri xcaquimisas.\x + \xo 21:12-16 \xt Mt. 10:17-21; Mr. 13:9-12.\x*
\v 17 Can quinojiel vinak, itziel xquixquitzat ruma iyon ivánima viquin.
\v 18 Pero man jun ive xtitzak-el.
\v 19 Riquin ri i-paciencia xtivil ri utzulaj caslien ri man niquis ta.
\p
\v 20 Y antok xtitzat chi ri tanamet Jerusalén quicholojin-qui soldados chirij, tivatamaj ca chi xa juba chic tiempo nrajo chi nian destruir.
\v 21 Entonces ri ico Judea, canumaj-el pa tak juyu. Ri ico pa tanamet Jerusalén, caiel-pa chupan. Y ri ico pa tak juyu, man chic ca cauoc-oc chupan ri Jerusalén.
\v 22 Ruma ja kij re ri xtiyox rucaxiel nojiel ri i-rubanun ri tanamet re,\x + \xo 21:22 \xt Os. 9:7.\x* chi quire nuon cumplir ca nojiel ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios.
\v 23 ¡Can juye quivach ri ixoki ri ico encinta (embarazada) antok xtalka ri kij re, y quire je ri ixoki ri ca niquiya quitzun ri quixulu! Ruma xtipa jun gran sufrimiento paro ri roch-ulief y xtika ca ri rayoval ri Dios paro ri tanamet re.
\v 24 Iquiy ca xcacon cha espada pa quika ri soldados. Y nicaj chic vinak xcacuax nicaj chic naciones cuma ri soldados. Y ri tanamet Jerusalén xtixak can cuma vinak ri man israelitas ta, hasta ca xtitzakat-na ri tiempo ri yon chica.
\s Antok xtipa chic ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiquicajol ri vinak
\r (Mt. 24:29-35, 42-44; Mr. 13:24-37)
\p
\v 25 Y quiy ca señales xcabanataj riquin ri kij, ri ic y ri estrellas (chumil).\x + \xo 21:25 \xt Is. 13:10; 34:4; Ez. 32:7; Jl. 2:31; Ap. 6:12-13.\x* Y ri vinak ri ico choch-ulief man xtiquil ta chica xtiquian, xa xtisach quinoj ruma ri mar más xtikajan, y más xtibalkot riquin ruchuka.
\v 26 Y ri vinak, ruma niquian imaginar ri xtibanataj ri choch-ulief, xtiquian desmayar-qui ruma xibinrel. Can nojiel ca ri ico chicaj xcasilos.
\v 27 Entonces ri vinak xtiquitzat ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, chi xtika-pa chupan jun mukul\x + \xo 21:27 \xt Dn. 7:13; Ap. 1:7.\x* riquin namalaj poder y namalaj rukij, xcha ri Jesús.
\v 28 Y antok xtitzat chi nojiel re ncabanataj, quixquicuot y ticujie más ruchuka ri ivánima, ruma ya nalka ri kij chi nquixcolotaj-el choch ri ulief, xcha ri Jesús.
\p
\v 29 Jare antok jaja xuej je jun parábola (cambal-tzij) chica: Titzata ri víquix y nojiel ri chie.
\v 30 Antok ya ncaiel-pa quixak, ivatan chi ri ru-tiempo ri sakij ya nalka.
\v 31 Y quire je antok xtitzat chi ncabanataj ri kax ri xinej, tivatamaj ca chi cierca chic co-ve ri ru-reino ri Dios.
\p
\v 32 Can ketzij niej chiva, chi nojiel re xtibanataj antok ri vinak richin ri tiempo vacame ca ico ri choch-ulief.
\v 33 Ri roch-ulief y ri rocaj can xcaquis. Pero ri nuchabal man xtiquis ta quire, xa can xtibanataj ri nuej.
\p
\v 34 Tibana cuenta-ivi. Man tia ivánima chirij ri vaen, man quixkabar, y man joc ta oc ri nicatzin chiva ri choch-ulief ri ntian pensar, y antok xtina, xa ja xalka ri kij chi inre nquinalka.
\v 35 Xa xtalka inchel nuon jun trampa. Quire xtuon antok xtalka pa quive quinojiel ri vinak ri ico choch-ulief.
\v 36 Rumare tibana cuenta-ivi y siempre tibana orar, chi nquixcolotaj choch nojiel ri sufrimiento ri xtipa paro ri roch-ulief, y chi quire otz ri icaslien nquixalka choch ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, xcha ri Jesús chica ri ru-discípulos.
\p
\v 37 Y ri pakij ri Jesús nicujie pa templo, ncarutijuoj ri vinak riquin ri ruchabal ri Dios.\x + \xo 21:37 \xt Lc. 19:47.\x* Y chaka nia choch ri juyu rubinan Olivos, y chire nicujie-ve.
\v 38 Y iquiy vinak ri ncalka macajan yan ri pa templo chi nicaxaj ri nuej.
\c 22
\s Ico ri niquian pensar chi chica manera niquian chi niquiquimisaj ri Jesús
\r (Mt. 26:1-5, 14-16; Mr. 14:1-2, 10-11; Jn. 11:45-53)
\p
\v 1 Y xa cierca chic ri kij richin ri namakej Pascua,\x + \xo 22:1 \xt Ex. 12:1-27.\x* antok nicux ri simíta ri manak levadura riquin.
\v 2 Y ri principales sacerdotes y ri achia escribas niquicanuj ri chica manera niquian chi niquiquimisaj ri Jesús. Pero xa niquixiij-qui chiquivach ri vinak.
\p
\v 3 Y ri Judas, jun chiquivach ri i-doce (cabalajuj) ru-discípulos ri Jesús, ri xex je Iscariote cha, xuoc ri Satanás pa ránima.
\v 4 Rumare xa quiquin ri principales sacerdotes y quiquin je ri qui-jefes ri ncachajin ri templo, y xuej chica chel xtuon chi nujach ri Jesús pa quika.
\v 5 Y ijeje xaquicuot antok xcaxaj re, y xquisuj miera cha.
\v 6 Y jaja xuon ri trato y ja nucanuj chica manera nuon chi nujach ri Jesús antok man quimaluon ta qui vinak riquin.
\s Ri Santa Cena
\r (Mt. 26:17-29; Mr. 14:12-25; Jn. 13:21-30; 1Co. 11:23-26)
\p
\v 7 Xalka ri kij richin nicux ri simíta ri manak levadura riquin, y antok nicatzin je chi ncaquimisas ri alaj tak ovejas richin ri Pascua.
\v 8 Ri Jesús xarutak-el ri Pedro y ri Juan, y xuej-el chica: Quixin, tichojmij ri xtakacux chupan ri Pascua.
\p
\v 9 Y ri icaye discípulos xquicutuj cha: ¿Pache navajo-ve chi nakachojmij?
\p
\v 10 Y ri Jesús xuej chica: Antok xquixuoc pa tanamet Jerusalén, chire xticul jun ache rucuan ya chupan jun cántaro. Quixin chirij hasta ri jay pache xtuoc-ve.
\v 11 Y tiej cha ri tataj chupan ri jay re: Ri Maestro ruen-pa: ¿Pache co-ve ri cuarto ri pache nian-ve ri vaen richin ri Pascua quiquin ri nu-discípulos? quixcha cha.
\v 12 Y ri tataj re xquixrucuaj rucan piso ri rachuoch. Y chire co jun cuarto nem rupan ri chojmin chic ri rupan; chire tibana-ve ri chica xtakacux richin ri Pascua, xcha-el chica.
\p
\v 13 Y ri discípulos re xaa. Y inchel ri ruen-el ri Jesús chica, can quire xbanataj. Y ijeje can xquichojmij nojiel ri nicatzin chica richin ri Pascua re.
\p
\v 14 Y antok xalka ri huora, ri Jesús y ri doce (cabalajuj) apóstoles xatzuye-apa chirij ri mesa.
\v 15 Y ri Jesús xuej chica: ¡Altíra nurayin-pa chi antes chi nquicon, nquiva iviquin chupan va jun Pascua va!
\v 16 Ruma niej chiva chi man chic xquiva ta chupan jun chic Pascua, hasta ca nuon cumplir chupan ri ru-reino ri Dios, cajare xtinan chic.
\p
\v 17 Y ri Jesús xucan-apa ri copa, xuya tiox ba cha ri Dios y xuej: Titzama y tikumu ixvonojiel.
\v 18 Can niej chiva chi man chic xtinkun ta ri ruyal ri uva, hasta ca ri ru-reino ri Dios xtipa.
\p
\v 19 Y xucan-apa jun simíta y xuya tiox ba cha ri Dios, y xuper y xuya chica ri ru-discípulos y xuej chica: Va, jare ri nu-cuerpo ri xtijach pan i-cuenta ixre. Can tibana cava siempre richin nquininataj.
\p
\v 20 Y antok ya i-vinak chic, ri Jesús xucan-apa ri copa, y xuej: Jare ri nuquiquiel ri xtiin antok xquiquimisas. Riquin ri nuquiquiel, ja xticachoj ri cacac pacto ri rajon-pa ri Dios chi nuon quiquin ri vinak,\x + \xo 22:20 \xt Ex. 24:6-8; Jer. 31:31-34.\x* chi quire ixre nquixcolotaj.
\p
\v 21 Y ri ache ri xtijacho vichin co-pa viquin chirij ri mesa.
\v 22 Can ketzij chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol can nia, ruma jare ri ranun-pa pensar ri Dios chi nibanataj.\x + \xo 22:22 \xt Sal. 41:9.\x* ¡Pero juye roch ri ache ri xtijacho richin! xcha ri Jesús.
\p
\v 23 Entonces ri ru-discípulos ri Jesús ja xquibila-ka chiquivach chi chica chiquivach xtano re.
\s Ri nibano servir nem rukij
\p
\v 24 Y ri discípulos xayovar-ka chiquivach ijeje chi chica ri xtuoc más nem.\x + \xo 22:24 \xt Mt. 18:1; Mr. 9:34; Lc. 9:46.\x*
\v 25 Pero ri Jesús xuej chica: Ri reyes quichin ri naciones, ruma ico ri vinak pa quika, rumare niquina chi ijeje ri i-cajaf. Y ri achia ri co qui-autoridad pa quive ri vinak, can utzulaj tak achia niex chica.
\v 26 Pero chiicajol ixre man quire ta. Ruma ri más nem chiicajol, can tubana más chuten.\x + \xo 22:25-26 \xt Mt. 20:25-27; Mr. 10:42-44.\x* Y ri jun chivach ri nicujie pan ive ixre, tubana inchel nuon ri nibano servir.\x + \xo 22:26 \xt Mt. 23:11; Mr. 9:35.\x*
\v 27 Ruma, ¿chica ri más nem, ja came ri co chirij ri mesa, o ja ri nibano servir? ¿Man ja ta came ri co chirij ri mesa? Pero inre inco chiicajol inchel ri nibano servir.\x + \xo 22:27 \xt Jn. 13:12-15.\x*
\p
\v 28 Ixre ixco viquin chupan nojiel ri sufrimientos ri nukasan.
\v 29 Rumare, inre xtinya jun reino pan ika inchel ri rubanun ri Nata Dios chuva inre,
\v 30 richin quire xquixva y xtikun iya viquin choch ri nu-mesa chupan ri nu-reino. Y ixre xquixtzuye chupan tronos chi ntian juzgar ri doce (cabalajuj) tribus richin ri Israel.\x + \xo 22:30 \xt Mt. 19:28.\x*
\s Ri Jesús nuej yan chi ri Pedro xtuej chi man ratan ta roch
\r (Mt. 26:31-35; Mr. 14:27-31; Jn. 13:36-38)
\p
\v 31 Y ri Ajaf Jesús xuej je cha jun chiquivach ri ru-discípulos: Simón, Simón, niej chava chi ri Satanás ya xixrucutuj richin xquixruon tentar. Nrajo nquixrusiluoj inchel nian cha ri trigo.
\v 32 Pero inre ya xinan orar pan a-cuenta, chi quire atre xtacukuba acux viquin siempre. Can xcaka pa ruka ri Satanás. Pero antok ya at-kaxnak chic chupan re, xcato ri nicaj chic nu-discípulos chi quire xtiquicukuba quicux viquin siempre, xcha ri Jesús.
\p
\v 33 Y ri Simón xuej cha: Ajaf, xa atre xcatucuax pa cárcel, inre je nquia aviquin. Y xa xcaquimisas, inre je nquicon aviquin, xcha.
\p
\v 34 Y ri Jesús xuej cha: Pedro, inre niej chava chi chupan va aka va, maja titzirin-pa ri mama, antok atre oxe yan mul taej chica ri ncacutun chava, chi man avatan ta noch, xcha ri Jesús cha ri Pedro.
\s Buolsa, miera y espada
\p
\v 35 Y ri Jesús xucutuj chica ri ru-discípulos: Antok xixtak-el y man xinvajo ta chi xivucuaj i-buolsa, ni i-miera, ni jun chic par ixajab,\x + \xo 22:35 \xt Mt. 10:9-10; Mr. 6:8-9; Lc. 9:3; 10:4.\x* ¿co xuon falta chivach? xcha chica. Y ijeje xquiej: Man jun.
\p
\v 36 Y ri Jesús xuej chica: Pero vacame ri co ru-buolsa, tucuaj. Ri co ru-miera, tucuaj je. Y ri manak ru-espada, tucayij ri ru-capa ri nukuj y tulako jun.
\v 37 Quire niej chiva, ruma chi nuon cumplir ri nuej chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can. Chire nuej: Inchel jun aj-banoy-choj xan cha.\x + \xo 22:37 \xt Is. 53:12.\x* Quire ri tziban can. Y xtuon cumplir nojiel ri tziban can chuvij, xcha ri Jesús.
\p
\v 38 Y ri discípulos xquiej cha ri Jesús: Ajaf, vave co caye espadas. Y ri Jesús xuej chica: Xa riquin re, xcha.
\s Ri Jesús nuon orar chupan ri lugar rubinan Getsemaní
\r (Mt. 26:36-46; Mr. 14:32-42)
\p
\v 39 Antok ri Jesús xiel-el chire, xa ca ri pache can tia-ve siempre, choch ri juyu Olivos. Y ri ru-discípulos i-banak chirij.
\v 40 Y antok xbaka chupan ri lugar re, xuej chica: Tibana orar richin chi man quixtzak chupan ri tentación.
\p
\v 41 Y ri Jesús xin chic apa juba chiquivach, y xxuquie-ka chi nuon orar.
\v 42 Y nuej chupan ri ru-oración: Nata, xa atre navajo, chi man ta nikasaj ri sufrimiento; pero man taan ri nivajo inre, xa ja ri navajo atre, xcha.
\p
\v 43 Y jun ángel ri patanak chicaj xucut-ri choch, chi xalruya-ka ruchuka.
\v 44 Y altíra nikaxo ránima ri Jesús. Rumare riquin nojiel ránima nuon orar. Y ri ya ri ntiel chirij inchel nimak tak gotas quic ri ncaka pan ulief.
\p
\v 45 Antok ri Jesús xpalaj-pa pache xucul-ve nuon orar, xpa ca quiquin ri ru-discípulos, y xalrila xa ncavar, ruma ncabisuon.
\v 46 Y ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: ¿Karruma nquixvar? Quixpalaj y tibana orar richin chi man quixtzak chupan ri tentación.
\s Antok nitzam ri Jesús
\r (Mt. 26:47-56; Mr. 14:43-50; Jn. 18:2-11)
\p
\v 47 Y ca nitzijuon ri Jesús, antok xalka iquiy vinak riquin. Y ri jun chiquivach ri doce (cabalajuj) discípulos ri rubinan Judas, jare ri kaxnak-pa chiquivach ri vinak re. Y ri Judas xjiel-apa riquin ri Jesús chi xutzubaj ruchi.
\v 48 Entonces ri Jesús xuej cha: Judas, ¿xatzubaj ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, chi najach pa quika ri itziel ncatzato richin? xcha ri Jesús cha.
\p
\v 49 Y antok ri discípulos xuya cuenta chiquivach ri chica ri xtibanataj, xquiej cha: Ajaf, ¿nkojoyovar quiquin cha espada? xacha.
\p
\v 50 Y jun chiquivach ri discípulos xusoc ri ru-esclavo ri sacerdote ri más co rukij, y xralasaj-el ri ruxiquin derecha.
\v 51 Y ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Man jun chic chica tian. Cacujie chire. Y xpa jaja xutzom ri ruxiquin y xuon sanar.
\v 52 Y ri Jesús xuej chica ri principales sacerdotes, ri qui-jefes ri ncachajin ri templo, y ri mamaa tak achia ri niquian gobernar, ri i-patanak tzamoy-richin: ¿Ixre ix-patanak inchel chirij jun alakuon; mare icamun-pa chie y espadas?
\v 53 Can kij-kij xicujie iviquin pa templo\x + \xo 22:53 \xt Lc. 19:47; 21:37.\x* y man jun kax xian chuva. Pero ja huora va ri yon chiva ixre, chi ja ri kakun ri nichacuon, xcha ri Jesús.
\s Ri Pedro nuej chi jaja man ratan ta roch ri Jesús
\r (Mt. 26:57-58, 69-75; Mr. 14:53-54, 66-72; Jn. 18:12-18, 25-27)
\p
\v 54 Xquitzom-el y xquicuaj ca chirachuoch ri sacerdote ri más co rukij. Y ri Pedro banak chirij, pero ca naj co can.
\v 55 Y chire pa nicaj ri chojay, xquibox kak y xatzuye chirij. Y ri Pedro je xtzuye-apa chiquicajol.
\v 56 Y jun xtan aj-chi-ic richin ri sacerdote ri más co rukij, antok xutzat ri Pedro tzuyul chire rumakuon-ri, xutzat otz y xuej: Va ache va rachil je ri Jesús, xcha.
\p
\v 57 Pero ri Pedro man xuej ta ri ketzij, ruma xuej: Xtan, inre man vatan ta roch, xcha.
\p
\v 58 Y ca juba oc tiempo takax, antok co chic jun ri xtzato chic pa ri Pedro, y xuej cha: Atre at jun chiquivach ri ico riquin ri Jesús, xcha cha. Y ri Pedro xuej: Ache, man inre ta, xcha.
\p
\v 59 Jun lak huora takax, co chic jun ri xen chirij ri Pedro: Ri ache va, ketzij chi rachil je ri Jesús, ruma aj-Galilea, xcha.
\p
\v 60 Y ri Pedro xuej cha: Ache, man vatan ta chica ri naej. Y ca nicho ri Pedro antok ri mama xtzirin-pa.
\v 61 Y ri Ajaf Jesús xtzun can chirij y xutzat-pa ri Pedro. Y ri Pedro xalka paro ri tzij ri ruen ri Ajaf cha: Antes ca maja titzirin-pa ri mama, antok atre oxe yan mul taej chica ri ncacutun chava, chi man avatan ta noch.
\v 62 Y ri Pedro xiel-el juviera y xuok amargamente.
\s Ri Jesús nichay y ncatzen chirij
\r (Mt. 26:67-68; Mr. 14:65)
\p
\v 63 Y ri achia ri i-chajiyuon richin ri Jesús ncatzen chirij y niquichey je.
\v 64 Y xquitzapij nakaroch y xquipaj rutzubal y niquicutuj cha: Taej chika: ¿Chica ri xchayo avichin? ncacha cha.
\p
\v 65 Y quiy je pakon tak tzij ri niquiej cha.
\s Ri Jesús nucuax chiquivach ri autoridades quichin ri israelitas
\r (Mt. 26:59-66; Mr. 14:55-64; Jn. 18:19-24)
\p
\v 66 Antok xsakar-pa, xquimol-qui ri mamaa tak achia ri niquian gobernar chiquicajol ri israelitas, ri principales sacerdotes, y ri achia escribas; ruma ijeje ri autoridades quichin ri israelitas. Ri Jesús xucuax chiquivach ijeje, y xquicutuj cha:
\v 67 Taej chika: ¿Atre ri Cristo? xacha. Pero ri Jesús xuej chica: Xa ta niej chiva chi inre, man ntinimaj ta.
\v 68 Y quire je, xa ta co ri nicutuj-apa chiva, ixre man xtiej ta pa chuva, y man xquinitzokopij ta el je.
\v 69 Pero desde vacame, ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, xtibatzuye pa ru-derecha ri Dios ri nitiquir nuon nojiel.
\p
\v 70 Y quinojiel xquicutuj cha ri Jesús: ¿Atre ri Rucajuol ri Dios? xacha. Y ri Jesús xuej chica: Ixre nquixen chi inre, xcha chica.
\p
\v 71 Y ijeje xquiej: Man chic nicatzin ta chi nalka jun chic chi nalruej chika chi man otz ta ri i-rubanun. Ruma ojre mismo xkaxaj ri xuej, xacha.
\c 23
\s Ri Jesús nucuax choch ri Pilato
\r (Mt. 27:1-2, 11-14; Mr. 15:1-5; Jn. 18:28-38)
\p
\v 1 Y entonces quinojiel ri ico chire xapalaj, y xquicuaj ri Jesús chi xbaquijacha pa ruka ri Pilato.
\v 2 Y chire choch ri gobernador, niquian-apa acusar y niquiej: Ojre xkil ri Jesús chi nuej chica ri vinak chi man caniman. Y nuej chica ri vinak chi man tiquitoj ri impuestos cha ri César. Y nuej je chi jaja ri Cristo, y re nrajo nuej chi jaja jun rey, xacha.
\p
\v 3 Entonces ri Pilato xucutuj cha ri Jesús: ¿Atre ri Qui-Rey ri israelitas? Y ri Jesús xuej cha: Atre ncaen, xcha cha.
\p
\v 4 Y ri Pilato xuej chica ri principales sacerdotes y chica ri vinak: Inre man jun choj nivil chirij va ache va, xcha.
\p
\v 5 Pero ijeje man ncatanie ta ka. Xa quire niquirak-apa quichi niquiej-apa: Nuej chica ri vinak ri ico chupan nojiel tanamet richin ri Judea chi man caniman. Ca Galilea rutzucun-pa rubanic. Y vacame ja xalka vave pa tanamet Jerusalén, xacha-apa.
\s Ri Jesús nucuax choch ri Herodes
\p
\v 6 Y antok ri Pilato xraxaj chi niquiej Galilea, xucutuj xa aj-Galilea ri Jesús.
\v 7 Y antok xex cha chi aj-Galilea, jaja xutak-el ri Jesús riquin ri Herodes ri gobernador richin Galilea, ruma ri Herodes co chire pa tanamet Jerusalén ri kij re.
\v 8 Y antok ri Herodes xutzat ri Jesús, altíra xquicuot, ruma quiy yan kij rurayin nutzat. Y quiy ri raxan chirij. Rumare altíra nurayij nutzat antok nuon jun milagro.
\v 9 Y ri Herodes quiy kax nucutuj cha ri Jesús, pero ri Jesús man jun tzij xuej cha.
\v 10 Y ico-apa ri principales sacerdotes y ri achia escribas, niquitej quikij niquian-apa acusar ri Jesús.
\v 11 Entonces ri Herodes y ri ru-soldados man jun rakalien xquian cha ri Jesús, xatzen chirij y xquiya-el jun tziak chirij, ri inchel ncaquicusaj ri reyes. Y después ri Herodes xutzoliej chic el ri Jesús cha ri Pilato.
\v 12 Ri Herodes y ri Pilato quiyoval nak qui, pero ri kij re xquian can amigos.
\s Ri Pilato nujach-el ri Jesús chi niquimisas choch cruz
\r (Mt. 27:15-26; Mr. 15:6-15; Jn. 18:38–19:16)
\p
\v 13 Entonces ri Pilato xarayuoj ri principales sacerdotes y ri autoridades quichin ri israelitas, y xarayuoj je ri vinak.
\v 14 Y xuej chica: Ixre xaliya ri Jesús pa nuka, y ntiej chi nuej chica ri vinak chi man caniman. Pero chivach ixre xincutuj cha, y inre man jun ruchoj xinvil chirij ri ntiej ixre.
\v 15 Y ri Herodes je man jun kax xril chirij antok xixtak-el riquin, y rumare xutzoliej chic pa chuva. Riquin re nakatamaj chi jaja man jun kax rubanun chi niquimisas.
\v 16 Xtintak ca ruchayic y después nitzokopij-el, xcha ri Pilato.
\p
\v 17 Y ri gobernador co ca chi nutzokopij-el jun chiquivach ri ico pa cárcel, ruma quire nian juna-juna chupan ri namakej Pascua.
\v 18 Pero quinojiel junan xacho-apa riquin nojiel quichuka, y xquiej: ¡Ja ri Barrabás tatzokopij-el y ri Jesús tiquimisas! xacha-apa.
\p
\v 19 Y ri Barrabás co pa cárcel ruma xpalaj chirij ri gobierno chire pa tanamet y ruma je ruquimisan jun.
\v 20 Y ri Pilato nrajo nutzokopij-el ri Jesús, rumare xcho chic jun bay chica ri vinak.
\v 21 Pero ri vinak xacho-apa chic riquin nojiel quichuka, y xquiej: ¡Tian crucificar! ¡Tian crucificar!
\p
\v 22 Y ri Pilato chi oxe mul xucutuj chica: ¿Chica ruchoj rubanun va ache va? Inre man jun choj nivil chirij chi quire niquimisas. Xtintak ruchayic y después nitzokopij-el, xcha.
\p
\v 23 Pero ri vinak y ri principales sacerdotes, can riquin nojiel quichuka niquicutuj-apa chi tian crucificar ri Jesús, y ja ri niquiej-apa ijeje, jare ri xnimax.
\v 24 Entonces ri Pilato xuej chi tian inchel niquicutuj-apa ijeje.
\v 25 Y xutzokopij-el ri ache ri xquicutuj-apa ijeje cha. Ri ache re co pa cárcel ruma xpalaj chirij ri gobernador y ruma xuquimisaj je jun. Pero ri Jesús xujach-el chi tian crucificar, ruma jare xcajo ri vinak.
\s Ri Jesús nian crucificar chi niquimisas
\r (Mt. 27:32-56; Mr. 15:21-41; Jn. 19:17-30)
\p
\v 26 Y antok ri soldados quicuan-el ri Jesús, xquicul jun ache aj-Cirene, ri Simón rube, ri patanak pan avan, y ri soldados xquitzom y xquiya-el ri cruz chirij. Y jaja xucuan-el y xa chirij ri Jesús.
\p
\v 27 Y iquiy vinak ri i-banak chirij. Y iquiy je ixoki altíra ncauok chirij ri Jesús, y altíra ncabisuon chirij.
\v 28 Pero ri Jesús xtzun can chirij, y xuej chica: Ixre ixoki aj-Jerusalén, man quixuok chuvij inre. Xa tivokiej-ka-ivi ixre, y quixuok chiquij ri ival.
\v 29 Ruma xcapa kij richin altíra sufrimiento. Rumare xtiex chi can jaal caquicuot ri ixoki ri manak cal xcujie y ri man jun bay xquiyoiej ta jun acual, y ri man jun bay xquiya ta rutzun jun xulu.
\v 30 Entonces ri vinak xtiquiej chica ri juyu: Quixtzak-pa chikij. Y chica ri chitak juyu xtiquiej: Kojivavaj,\x + \xo 23:30 \xt Os. 10:8; Ap. 6:16.\x* xcacha.
\v 31 Ruma xa nian chuva inre, ri in inchel jun chie rax chi nikasaj sufrimiento, ¿chica came xtian cha ri inchel jun chie chakej? xcha ri Jesús.
\p
\v 32 Y co je icaye alakoma ri i-ucuan-el chi ncaquimisas junan riquin ri Jesús.
\v 33 Y antok xabaka chupan ri lugar rubinan Rujaluon Quiminak, xquibajij ri Jesús choch cruz, y quire je xquian chica ri icaye alakoma. Jun xyox pa ru-derecha y ri jun chic pa ru-izquierda.
\v 34 Y ri Jesús xuej: Nata Dios, cabana perdonar, ruma man catan ta chica ri niquian, xcha. Y ri soldados xquilasaj suerte chirij ri rutziak chi niquijach chiquivach.\x + \xo 23:34 \xt Sal. 22:18.\x*
\v 35 Y ri Jesús nitziet-apa cuma iquiy vinak y cuma je ri autoridades quichin ri israelitas. Y quinojiel ri vinak re ncatzen-apa chirij y niquiej: Jaja can iquiy xarucol. Vacame tucalo-ri, xa jaja ri Cristo ri chon-pa ruma ri Dios, ncacha.
\p
\v 36 Y quire je niquian ri soldados. Altíra ncatzen-apa chirij ri Jesús, y ncajiel-apa riquin y niquisuj vinagre cha.
\v 37 Y niquiej cha: Xa atre ri Qui-Rey ri israelitas, tacalo-avi ayuon, ncacha cha.
\p
\v 38 Y paro ri cruz co jun letrero tziban-el pa chabal griego, latín y hebreo y nuej: \sc JARE RI QUI-REY RI ISRAELITAS.\sc*
\p
\v 39 Y jun chiquivach ri icaye alakoma ri ico je choch qui-cruz, can co tzij ri man otz ta ri ncaruej-apa y cava xuej: Xa atre ri Cristo, tacalo-avi ayuon y kojacalo ojre je, xcha cha.
\p
\v 40 Pero ri jun chic xucholij ri xen quire cha ri Jesús y xuej-apa cha: ¿Man naxiij ta avi atre choch ri Dios chupan ri castigo ri junan ojco riquin?
\v 41 Ojre otz chi quire banun chika, ruma riquin re nakatoj ri itziel ri i-kabanun. Pero jaja man jun choj rubanun.
\p
\v 42 Y ri alakuon re xuej-apa cha ri Jesús: Quinalka pan ave, antok xcapa chi naan reinar, xcha.
\p
\v 43 Y ri Jesús xuej cha: Can ketzij niej chava, chi vacame mismo xcabacujie viquin chupan ri lugar ri niex paraíso cha, xcha ri Jesús.
\p
\v 44 Y antok pa nicaj-kij lak, nojiel ri roch-ulief xuon kakun. Y ri kakun re xquis-el hasta ca a las tres ri nakakij.
\v 45 Ri kij man xuya ta rusakil, y ri tziak ri choj cha jachuon-ve rupan ri templo xkachitaj pa nicaj.\x + \xo 23:45 \xt Ex. 26:31-33.\x*
\v 46 Entonces ri Jesús xurak ruchi y xuej: Nata Dios, pan aka ca nijach ri nu-espíritu,\x + \xo 23:46 \xt Sal. 31:5.\x* xcha. Y joc xuej quire, ja xcon-ka.
\p
\v 47 Antok ri capitán xutzat ri xbanataj, xuya rukij ri Dios, y xuej: Can ketzij chi la ache la man jun ruchoj, xcha.
\p
\v 48 Y quinojiel ri vinak ri ico-apa y xquitzat ri xbanataj, niquitin roch-quicux xatzalaj chiquij.
\v 49 Y ri catan roch ri Jesús, y ri ixoki ri ca Galilea i-patanak chirij,\x + \xo 23:49 \xt Lc. 8:2-3.\x* ca naj ico-ve niquitzat-apa ri nibanataj.
\s Antok xmuk ri Jesús
\r (Mt. 27:57-61; Mr. 15:42-47; Jn. 19:38-42)
\p
\v 50 Y co jun ache rubinan José, jaja aj-Arimatea ri co Judea. Ri jun utzulaj y choj ache re, jun chiquivach ri achia ri autoridades quichin ri israelitas.
\v 51 Y ri José re royoien ri ru-reino ri Dios, y rumare jaja man xka ta choch ri xquiej y xquian ri rachil cha ri Jesús.
\v 52 Y jaja xa riquin ri Pilato chi xucutuj ri ru-cuerpo ri Jesús.
\v 53 Y antok rukasan chic pa ri ru-cuerpo ri Jesús choch ri cruz, xubol ca chupan jun tziak. Y chupan jun jul ri catuon choch jun nem abaj xbaruya-ve ri ru-cuerpo ri Jesús. Y man jun yon chupan.
\v 54 Chupan ri kij re, ri vinak niquichojmij yan nojiel ri xticatzin chica, ruma ri kij richin uxlanien ya nitzucutaj-el.
\p
\v 55 Y ri ixoki ri ca Galilea i-patanak chirij ri Jesús, xaa chirij antok xbamuk; y xquitzat ri jul ri pache xyox-ve can, y xquitzat chel xan can cha ri ru-cuerpo.
\v 56 Y antok xatzalaj pa tanamet, xquian preparar jubul akuon richin chi niquiya chirij ri ru-cuerpo ri Jesús. Y xauxlan chupan ri kij richin uxlanien inchel nuej chupan ri ru-ley ri Moisés.\x + \xo 23:56 \xt Ex. 20:10; Dt. 5:14.\x*
\c 24
\s Antok ri Jesús xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki
\r (Mt. 28:1-10; Mr. 16:1-8; Jn. 20:1-10)
\p
\v 1 Y macajan yan ri naay kij richin ri semana, xaa chuchi ri jul, y quicuan ri jubul tak akuon ri quibanun. Y ico je nicaj chic ixoki ri i-banak quiquin.
\v 2 Y antok xabaka chuchi ri jul, xquitzat chi ri abaj ri choj cha tzapin can ruchi ri jul, xa alasan-el.
\v 3 Y xauoc-oc chupan ri jul, y manak xquitzat ri ru-cuerpo ri Ajaf Jesús chire.
\v 4 Rumare xsach quinoj. Y jare antok xaquitzat icaye achia i-pal-apa quiquin, y nichichan quitziak.
\v 5 Y ruma quixibinrel, ri ixoki xquilucuba-ka ri quijaluon. Y ri achia xquiej chica: ¿Karruma nticanuj chiquicajol quiminaki ri xa cas?
\v 6 Jaja man co ta chic vave, ya xcastaj-el. Talka pan ive ri xuej chiva antok jaja ca co Galilea.
\v 7 Jaja xuej chiva: Ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, can nicatzin chi nijach pa quika ri pecadores. Xtiquimisas choch cruz, y chi oxe kij xticastaj-pa chiquicajol ri quiminaki,\x + \xo 24:6-7 \xt Mt. 16:21; 17:22-23; 20:18-19; Mr. 8:31; 9:31; 10:33-34; Lc. 9:22; 18:31-33.\x* xacha ri icaye achia.
\p
\v 8 Y ri ixoki xalka pa quive ri tzij ri ruen can ri Jesús.
\v 9 Y antok ya xatzalaj-pa chi xiquitzata ri jul, xquitzijuoj chica ri once (julajuj) apóstoles y chica ri quimaluon-qui quiquin, nojiel ri xquitzat can.
\v 10 Ri ixoki ri xaen chica ri apóstoles, ja ri María Magdalena, ri Juana, ri María ri rutie ri Jacobo, y nicaj chic ixoki.
\v 11 Pero ri apóstoles xquian pensar chi ri ixoki re xa man ketzij ta ri xalquiej, y rumare man xaquinimaj ta.
\p
\v 12 Pero ri Pedro ja xpalaj-el, y jun-anin xa chuchi ri jul. Y antok xtzun-apa chupan ri jul, xutzat chi joc ri tziak ico can chire. Jaja xtzalaj chirij, pero chapatajnak ruma nojiel ri xbanataj.
\s Ri xbanataj chupan ri bay ri nia Emaús
\r (Mr. 16:12-13)
\p
\v 13 Y chupan ri kij re, ico icaye chiquivach ri discípulos richin ri Jesús i-banak chupan ri bay richin ncaa Emaús, ri jun aldea re co once (julajuj) kilómetros quicajol riquin ri tanamet Jerusalén.
\v 14 Y ncatzijuon i-banak. Niquitzijuoj nojiel ri ca juba xabanataj.
\v 15 Y antok banak cánima riquin ri niquitzijuoj y ri niquicutuj chiquivach; jare antok ri Jesús xjiel-apa quiquin y junan xaa.
\v 16 Ri icaye achia re niquitzat ri banak quiquin, pero banun chica chi man nicatamaj ta roch.
\v 17 Y ri Jesús xucutuj chica: ¿Chica ntitzijuoj ri ix-patanak? ¿Y karruma nquixbisuon? xcha chica.
\p
\v 18 Y jun chiquivach ijeje, ri rubinan Cleofas, xcho-apa cha y xuej: ¿Joc atre ri co pa tanamet Jerusalén ri man anaien ta ri ca juba xabanataj?
\p
\v 19 Y ri Jesús xucutuj chica: ¿Chica xbanataj ca? Y ijeje xquiej: Ja ri xan cha ri Jesús ri aj-Nazaret, jun ache profeta. Y xucut chi co ru-poder riquin ri nimak tak milagros ri xaruon, y riquin ri rutzij choch ri Dios y chiquivach ri vinak.
\v 20 Pero ri principales sacerdotes y ri ka-autoridades, jare ri xabano cha chi xquimisas choch cruz.
\v 21 Y ojre xkacukuba kacux chirij chi jaja ri patanak chi nkojrucol konojiel ojre ri israelitas. Pero vacame man jun chic chica xtakaan, ruma ya ja oxe kij ticon.
\v 22 Pero ico kachil ixoki ri macajan yan xaa chuchi ri jul ri pache mukun can y xquian chika chi xojchapataj,
\v 23 ruma xquiej chi ri ru-cuerpo ri Jesús man co ta chic chupan ri jul. Y niquiej je chi co ángeles xquicut-qui chiquivach y xquiej chica chi ri Jesús ya xcastaj-el.
\v 24 Y mare nicaj kachil ojre xaa chuchi ri jul chi xbaquitzata. Y inchel ri xalquiej ri ixoki chika, quire xiquila ijeje, pero ri Jesús manak xquitzat.
\p
\v 25 Entonces ri Jesús xuej chica: ¡Ixre ix-nacanak, ruma man acunak ta pan ivánima ri quien can ri profetas ri xacujie ojier can tiempo!
\v 26 ¿Man came quien ta can ijeje chi ri Cristo can nukasaj sufrimiento, cajare nia chicaj chi nicujie pa ru-gloria? xcha chica.
\p
\v 27 Y ri Jesús xutzom ca rubixic chiquivach nojiel ri i-tziban can chirij jaja, chupan ri ruchabal ri Dios. Xutzom-el riquin ri i-rutziban can ri Moisés, ca riquin ri quitziban can ri profetas ri xacujie ojier can tiempo.
\p
\v 28 Y antok xabaka chupan ri aldea ri pache ncaa-ve, ri Jesús xuon chi naj nia-ve.
\v 29 Y ri icaye achia xquian obligar chi ticujie-ka quiquin y xquiej cha: Cacue-ka kiquin, ruma ya xkakij-ka, y tarde chic, xacha cha. Y ri Jesús xuoc quiquin, chi nicujie-ka quiquin.
\v 30 Y antok i-tzuyul chic apa chirij ri mesa quiquin, ri Jesús xucan-apa ri simíta, xuon bendecir, xuper y xuya chica.
\v 31 Entonces inchel xa xjakataj ri quinakavach, y xquitzat chi xa ja ri Jesús ri co quiquin. Pero jaja xsach-el chiquivach.
\v 32 Y ri icaye achia re niquiej chiquivach: Can ketzij chi jun-ve nuna ri kánima antok nkutzijuon oj-patanak, antok jaja nuej ri ruchabal ri Dios chika, xacha.
\p
\v 33 Ri icaye achia re ja xapalaj-el chirij ri mesa y xquitzom bay chi xatzalaj Jerusalén. Y xabaquila ri once (julajuj) discípulos quimaluon-qui y ri nicaj chic ri ico quiquin.
\v 34 Y ri discípulos y ri nicaj chic niquiej: Ri Ajaf Jesús ketzij chi ya xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki y xucut-ri choch ri Simón.
\p
\v 35 Entonces ri icaye achia xquichol-apa ri xquian antok quitzamuon bay Emaús, y xquitzat chi ja ri Jesús antok xuper ri simíta.
\s Ri Jesús nucut-ri chiquivach ri ru-discípulos
\r (Mt. 28:16-20; Mr. 16:14-18; Jn. 20:19-23)
\p
\v 36 Y quinojiel ri quimaluon-qui, ca ncatzijuon chirij ri Jesús, antok xquitzat co chic chire chiquicajol, y xuej chica: Paz iviquin, xcha chica.
\p
\v 37 Entonces ijeje altíra xquixiij-qui y mare xquian pensar chi ri niquitzat xa jun espíritu.
\v 38 Pero ri Jesús xuej chica: ¿Karruma xsach inoj antok xinitzat y xpa man otz ta pensamientos iviquin?
\v 39 Titzata ri nuka y ri vakan. Quinitzama, y titzata chi inre. Ruma xa ta in jun espíritu, man ta co nu-cuerpo y man ta co je nubakil. Y ixre ntitzat chi inre co nojiel, xcha ri Jesús chica.
\p
\v 40 Y antok jaja ruen chic quire chica, xucut chiquivach ri ruka y ri rakan.
\v 41 Pero ijeje man niquinimaj ta, ruma xachapataj y ruma altíra ncaquicuot. Y rumare ri Jesús xucutuj chica: ¿Co juba ri chica nitij iviquin? xcha.
\p
\v 42 Entonces ijeje xquiya cha juba saban car y juba miel.
\v 43 Y jaja xucan-apa y xutej chiquivach.
\v 44 Y xuej chica: Antok ca inco iviquin, xinej chiva chi can nicatzin chi nuon cumplir nojiel ri tziban can chuvij chupan ri ruchabal ri Dios: Ri tziban can ruma ri Moisés, ri tziban can cuma ri profetas ri xacujie ojier can tiempo, y ri tziban can chupan ri libro ri niex Salmos cha.
\p
\v 45 Entonces xuon chica chi tika pa quive (tiquian entender) ri ruchabal ri Dios ri tziban can.
\v 46 Y xuej chica: Can quire tziban can chupan ri ruchabal ri Dios, chi ri Cristo nicatzin chi xtukasaj sufrimiento,\x + \xo 24:46 \xt Is. 53:1-12.\x* y can xticon, y chi oxe kij xticastaj-pa chiquicajol ri quiminaki,\x + \xo 24:46 \xt Os. 6:2.\x*
\v 47 y ico ri xcaa pa rube jaja chi xtiquitzijuoj ri ruchabal ri Dios chica ri vinak ri ico chupan nojiel naciones, chi titzalaj-pa cánima riquin ri Dios y tiquibana ri nrajo jaja, chi quire nian perdonar ri qui-pecados. Y xtitiquir-el Jerusalén.
\v 48 Y ixre ri xitzat nojiel, tiej nojiel ri xitzat.
\v 49 Y tivaxaj otz ri niej can chiva: Inre xtintak-pa chiva ri ranun prometer ri Nata Dios chi nuya-pa chiva;\x + \xo 24:49 \xt Hch. 1:4.\x* y ri ruen jaja chi nuya chiva, ja ri Espíritu Santo. Y jare ri xtiyon i-poder. Pero quixcujie vave pa tanamet Jerusalén hasta ca antok xtika-pa ri Espíritu Santo, xcha chica.
\s Antok ri Jesús xtzalaj chicaj riquin ri Dios
\r (Mr. 16:19-20)
\p
\v 50 Y ri Jesús xarucuaj ri ru-discípulos ca chupan ri aldea Betania. Y chire, xupilisaj ri ruka chicaj, y xaruon bendecir.
\v 51 Y ri Jesús antok ca ja ncaruon bendecir, ja xpilisas-el y xucuax-el chicaj riquin ri Dios.\x + \xo 24:51 \xt Hch. 1:9-11.\x*
\v 52 Y ri discípulos xquiya rukij ri Jesús. Después xatzalaj pa tanamet Jerusalén, altíra ncaquicuot.
\v 53 Y kij-kij ico pa templo chi niquiya rukij ri Dios y nem niquian cha ri rube. Amén.

