\id JHN Cakchiquel de Santa Maria de Jesus NT [cki] (Colombia) -2010 bd. 
\h SAN JUAN
\toc1 Ri rucaslien ri Jesucristo ri xutzibaj can San Juan
\toc2 Juan (Jn.)
\mt Ri rucaslien ri Jesucristo ri xutzibaj can San Juan
\ip Ri xtziban va evangelio va, ja ri apóstol Juan. Chupan ri Juan nuej chi ri Jesús jare ri Chabal. Ri tzij “Chabal” nrajo nuej chi ri Kajaf Jesús xcusas ruma ri Dios, richin chi xuej ri chica rubanun-pa pensar ri Dios pa quive ri vinak ri ico choch ri ulief. Nuej je chi ri Jesús can Dios-ve y ruma jaja, co nojiel ri ncatziet y ri man ncatziet ta.
\ip Y va libro va xtzibas richin chi nucut chi ri Kajaf Jesús can ja-ve jaja ri ruen-pa ri Dios chica ri israelitas chupan ri Antiguo Testamento chi nipa. Y rumare nuej chi chica-na ca ri xtiniman ri Jesús, can xtiril ca jun caslien ri man niquis ta.
\io Ri capítulo 1:1-18 nuej chi ri Chabal xuoc vinak, y chi ri Chabal jare ri Jesucristo.
\io Ri capítulo 1:19-34 nuej ri samaj ri xuon ri Juan el Bautista y ri xuej chirij ri Alaj Oveja ri takuon-pa ruma ri Dios.
\io Ri capítulo 1:35-51 nuej chirij antok ri Jesús xarayuoj ri naay ru-discípulos.
\io Ri capítulo 2:1–12:50 nuej antok ri Kajaf Jesús xutzom rusamaj chupan ri Judea y ri xuon chupan ri Galilea.
\io Ri capítulo 13:1–19:42 nuej ri chica xbanataj chupan ri Jerusalén ri ruquisbal tak kij ri xuon ri Kajaf Jesús.
\io Y ri capítulo 20:1–21:25 nuej antok ri Kajaf Jesús xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki. Nuej je chi jaja xucut-ri chiquivach ri ru-discípulos chi xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, xtzijuon, xva y xukun ya quiquin chuchi ri mar Galilea. Y nuej je antok ri Jesús xuej cha ri Pedro chi jaja ri ntuoc ucuay-bay quichin ri nicaj chic discípulos. Ri apóstol Juan nuej je ri chica rucatzil chi xtzibas va libro va.

\c 1
\s Ri Chabal xuoc vinak inchel ojre
\p
\v 1 Antok xtiquir-pa nojiel; ri Chabal can co-ve. Jaja can co-ve riquin ri Dios, y jaja je can Dios-ve.
\v 2 Jaja can co-ve riquin ri Dios antok xtiquir-pa nojiel.
\v 3 Y ruma jaja co nojiel y man jun kax ri co vacame ri man ta jaja xbano.
\v 4 Riquin jaja co-ve ri caslien. Y ri caslien re, jare ri Sakil quichin ri vinak.
\v 5 Y ri Sakil re, can nuon sakil cha ri quicaslien ri vinak ri ico pa kakun. Y man jun bay ca ri kakun nicovin nuchup.
\p
\v 6 Y xcujie jun ache ri xtak-pa ruma ri Dios, ri Juan rube.\x + \xo 1:6 \xt Mt. 3:1; Mr. 1:4; Lc. 3:1-2.\x*
\v 7 Jaja xpa chi xalrutzijuoj ri Sakil, richin chi quinojiel ri vinak tiquinimaj ri nuej chica.
\v 8 Y man jaja ta ri Sakil. Jaja joc xutzijuoj ri Sakil.
\p
\v 9 Y xalka ri Sakil choch-ulief. Jare ri ketzij Sakil, ri nuon sakil cha ri quicaslien ri vinak.
\v 10 Can xalka choch-ulief ri rubanun jaja, pero ri ico choch-ulief man xquitamaj ta roch antok xalka.
\v 11 Can quiquin ri ruvanakil israelitas xalka-ve, pero ri ruvanakil xa man xquian ta recibir.
\v 12 Pero quinojiel ri xabano recibir y xquinimaj, jaja xuon chica chi xauoc ralcual ri Dios.
\v 13 Ri vinak ri xauoc ralcual ri Dios, can xalax-ve chic jun bay, pero man junan ta chic riquin antok xalax naay riquin ri quitie, antok ja ri quitie-quitata xcajo chi xacujie. Vacame xalax chic jun bay ruma quire xrajo ri Dios, y man ruma ta xrajo jun ache.
\p
\v 14 Y ri Chabal xalka choch-ulief y xuoc vinak inchel ojre. Jaja xcujie chikacajol y xkatzat chi joc jaja ri Rucajuol ri Dios, ruma can xkatzat ri namalaj ru-gloria. Y jaja nojnak riquin ri ketzij y nojnak riquin ri ru-favor ri Dios.
\v 15 Y ri Juan co ri ruen can chirij ri Cristo. Can cof xcho y xuej: Jare ri nutzijuon chiva, antok xinej chiva chi ri xtalka chuvij inre, jare ri co antes chinoch. Y can co-ve naay antok inre ca maja quinalax vave choch-ulief, xcha ri Juan.
\p
\v 16 Can konojiel ojre kiluon ri ru-favor ri Cristo. Y man nitanie ta ca chi nuya-pa ri favor re pa kave.
\v 17 Ri Dios ja ri Moisés ri xucusaj chi xuya-pa ri ley. Pero antok xuya-pa ri favor y ri ketzij, ja ri Jesucristo xucusaj.
\v 18 Man jun vinak ri tzatayuon richin ri Dios. Ri Dios joc jun Rucajuol co y junan ico. Y jaja ri xalen-ka ri Rutata chakavach vave choch-ulief.
\s Ri Juan el Bautista nuej chi man jaja ta ri Cristo
\r (Mt. 3:11-12; Mr. 1:7-8; Lc. 3:15-17)
\p
\v 19 Y ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas chire pa tanamet Jerusalén, xaquitak-el sacerdotes y achia ri niex levitas chica riquin ri Juan el Bautista, chi xiquicutuj cha: ¿At chica atre?
\v 20 Jaja can ja ri ketzij ri xuej chica, ruma xuej: Man inre ta ri Cristo.
\p
\v 21 Y ri achia ri i-takuon-el xquicutuj chic cha: ¿At chica ca atre? ¿Xa atre ri Elías?\x + \xo 1:21 \xt Mal. 4:5.\x* xacha cha. Y ri Juan xuej chica: Man inre ta. Y ri achia re xquicutuj chic cha: ¿Atre ri profeta?\x + \xo 1:21 \xt Dt. 18:15, 18.\x* xacha cha. Jaja xuej chica: Man inre ta.
\p
\v 22 Y ri achia re can xquicutuj chic cha: ¿At chica ca atre? Chi quire jare nakaej chica ri i-takayuon-pa kichin. ¿Chica ca naej chavij atre? xacha.
\p
\v 23 Y jaja xuej chica ri achia re: Inre ri jun ri choj chirij rutziban can ri profeta Isaías. Ri xutzibaj can jaja, nuej: Co jun ache ri xticujie chupan jun lugar desierto, y jaja xturak ca ruchi chi xtuej chica ri vinak ri xcabaka riquin: Tichojmij-apa rubiey ri Ajaf,\x + \xo 1:23 \xt Is. 40:3.\x* xcha ri Juan chica.
\p
\v 24 Ri achia ri xabaka riquin ri Juan, i-cachil ri achia fariseos.
\v 25 Y ri achia re xquicutuj chic cha ri Juan: ¿Karruma atre ncaan bautizar ri vinak, xa man atre ta ri Cristo, ni man atre ta ri Elías, ni man atre ta ri profeta ri en chi nipa? xacha ri achia re cha ri Juan.
\p
\v 26 Y ri Juan xuej chica: Inre, ya ri nicusaj chi nquixan bautizar, pero chiicajol ixre co Jun ri man ivatan ta roch,
\v 27 y jaja can chuvij inre xtalka-ve, pero jaja can co antes chinoch inre. Ri nixta nucul chi inre niquir ri ximbal-roch ri ruxajab, ruma jaja nem rukij.
\p
\v 28 Y nojiel re xbanataj chire Betábara, ri lugar ri co-apa jucan ruchi ri río Jordán, pache nuon-ve bautizar ri Juan.
\s Ri Alaj Oveja ri takuon-pa ruma ri Dios
\p
\v 29 Chucan kij, antok ri Juan el Bautista xutzat chi ri Jesús choj patanak riquin, xuej: Ja-la ri Alaj Oveja ri takuon-pa ruma ri Dios, chi nralasaj qui-pecados ri vinak ri ico choch-ulief.
\v 30 Jare ri nutzijuon-pa chiva, antok xinej chi chuvij inre xtalka Jun ri co antes chinoch inre, y can co-ve naay, antok inre maja quinalax choch-ulief.
\v 31 Y inre man vatan ta roch chica jaja. Pero chi nikalajin chiquivach ri vinak israelitas, rumare xipa inre chi nian bautizar cha ya.
\p
\v 32 Y ri Juan xutzijuoj je y xuej: Inre can xintzat ri Espíritu Santo ri xka-pa chicaj inchel jun paluomix y xalcujie-ka paro jaja.
\v 33 Y inre man vatan ta roch chica jaja. Pero ri Dios, ri xitako-pa chi ncanan bautizar ri vinak cha ya, can ruen chic chuva, chi antok xtintzat chi nika-pa ri Espíritu Santo y nalcujie-ka paro Jun, jare ri nibano bautizar riquin ri Espíritu Santo.
\v 34 Vacame xintzat, y rumare nitzijuoj chi jaja ri Rucajuol ri Dios.
\s Ri naay discípulos
\p
\v 35 Y chucan kij, ri Juan y icaye chiquivach ri ru-discípulos ico chic chire jun bay.
\v 36 Y antok jaja xutzat chi ri Jesús nakax chire, xuej: Titzata, ja Alaj Oveja la ri takuon-pa ruma ri Dios.
\p
\v 37 Y antok ri icaye ru-discípulos ri Juan xcaxaj quire, ja xaa chirij ri Jesús.
\v 38 Y antok ri Jesús xtzun can chirij y xutzat chi ri icaye ru-discípulos ri Juan i-banak chirij, jaja xuej chica: ¿Chica nticanuj? xcha chica. Y ijeje xquiej cha ri Jesús: Rabí (ri tzij Rabí nrajo nuej Maestro), ojre nakajo nakatamaj pache atco-ve, xacha cha.
\p
\v 39 Y ri Jesús xuej chica: Jo y titzata. Y ijeje can xaa y xquitzat ri pache co-ve. Y xacujie-ka riquin ri Jesús ri jun nakakij re, ruma ya a las cuatro.
\p
\v 40 Ri jun chiquivach ri icaye discípulos ri xraxaj ri xuej ri Juan y xaa chirij ri Jesús, ja ri Andrés ri quichak-quinimal-qui riquin ri Simón Pedro.
\v 41 Ri Andrés naay xril ri Simón ri quichak-quinimal-qui riquin y xuej cha: Vacame xkil ri Mesías (ri tzij Mesías nrajo nuej ri Cristo).
\p
\v 42 Y ri Andrés xucuaj ri Simón riquin ri Jesús. Y antok ri Jesús xutzat, xuej cha: Atre ri Simón ri at rucajuol ri Jonás. Vacame xtiex Cefas chava (ri tzij Cefas nrajo nuej Pedro).
\s Antok ri Jesús xarayuoj ri Felipe y ri Natanael
\p
\v 43 Y chucan kij, ri Jesús xuon pensar chi nia ca Galilea. Y chupan ri kij re ri Jesús xbaruculu jun ache Felipe rube y xuej cha: Jo viquin.
\p
\v 44 Y ri Felipe aj-Betsaida, ri quitanamit je ri Andrés y ri Pedro.
\v 45 Ri Felipe xbaruculu ri Natanael, y xuej cha: Vacame xkil ri Jun ri choj chirij rutziban can ri Moisés chupan ri ley y ri quitziban can ri profetas ojier can tiempo. Jaja ja ri Jesús ri rucajuol ri José aj-Nazaret.
\p
\v 46 Y ri Natanael xuej: ¿Xtiel-pa came jun utzulaj ache chire pa tanamet Nazaret? xcha cha. Pero ri Felipe xuej cha: Jo y katzata.
\p
\v 47 Y antok ri Jesús xutzat chi ya nalka ri Natanael riquin, xuej: Titzata ri jun ache la, jaja jun ketzij israelita, ruma man jun engaño riquin.
\p
\v 48 Y ri Natanael xucutuj cha ri Jesús: ¿Pache xavatamaj-ve noch? Y ri Jesús xuej cha: Inre xantzat antok atco chuxie ri mata víquix, antok ca maja carayuoj ri Felipe, xcha ri Jesús cha.
\p
\v 49 Ri Natanael xuej ca cha: Rabí, atre ri Rucajuol ri Dios. Y atre ri Rey richin ri tanamet Israel, xcha.
\p
\v 50 Y ri Jesús xuej cha ri Natanael: ¿Atre xanimaj chi inre ri Rucajuol ri Dios, ruma xinej chava chi xantzat chuxie ri mata víquix? Co kax más nimak xtatzat, choch ri xatzat vacame.
\p
\v 51 Y ri Jesús xuej ca: Can ketzij, ketzij ri niej chiva: Ixre can xtitzat chi ri chicaj xtijakataj, y ri ángeles richin ri Dios xcaxulie-xcajotie\x + \xo 1:51 \xt Gn. 28:12.\x* paro ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, xcha chica.
\c 2
\s Ri xbanataj chupan jun culubic ri pa tanamet Caná
\p
\v 1 Y chi oxe kij, chire pa tanamet Caná ri co Galilea, co jun culubic xan. Y ri rutie ri Jesús co chire.
\v 2 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xaan je invitar chupan ri culubic re.
\v 3 Y ri vino xa xquis chupan ri culubic. Y ri rutie ri Jesús xjiel-pa riquin y xuej cha: Manak chic vino quiquin.
\p
\v 4 Pero ri Jesús xuej cha: ¿Chica navajo chuva nuoya? Ruma ri nu-huora maja talka, xcha cha.
\p
\v 5 Y ri rutie ri Jesús xuej chica ri ncabano servir: Xa co chica xtuej ri Jesús chiva, tibana nojiel, xcha chica.
\p
\v 6 Y chire ico vaki yacbal-ya i-banun cha abaj, ruma chupan re ri israelitas niquiya-ve ri ya ri nicatzin chica chi niquichaj-qui, inchel nuej ri ley chi tiquibana. Y ri yacbal-ya re, caje o vuuo cucu quipan.
\v 7 Y ri Jesús xuej chica ri ncabano servir: Quiinojsaj ri yacbal-ya re cha ya, xcha chica. Y ijeje quire xquian. Can xaquinojsaj ri yacbal-ya.
\v 8 Después ri Jesús xuej chica: Vacame tipaja-el juba y tivucuaj cha ri ache ri encargado richin ri namakej. Y ri ncabano servir, can xquian-ve ri xuej ri Jesús chica.
\v 9 Y antok ri ache ri encargado richin ri namakej xuna chi jaal ruquial ri vino re, jaja man ratan ta pache xpa-ve, xa joc ri xapajo-el ri i-tamayuon. Mare xrayuoj ri ala ri xculie,
\v 10 y xuej cha: Antok co jun namakej quire, quinojiel vinak ja ri vino ri más otz niquiya naay, y antok ri ico pa namakej quikumun quiy chic vino, jare antok niquiya ri vino ri man can ta otz. Pero atre xa man quire ta xaan. Atre xa caja xavalasaj-pa ri vino ri más otz, xcha ri encargado.
\p
\v 11 Ri xuon ri Jesús chupan ri culubic pa tanamet Caná ri co Galilea, jare ri naay milagro ri xuon. Y riquin re, xucut ca chi jaja co rukij. Y ri ru-discípulos can xquiya cánima riquin.
\p
\v 12 Antok xquis ri namakej richin ri culubic, ri Jesús, ri rutie, ri i-ruchak y ri ru-discípulos xaa-ka pa tanamet Capernaum.\x + \xo 2:12 \xt Mt. 4:13.\x* Y xacujie chire man quiy ta kij.
\s Ri Jesús ncarutarariej-el ri ncacayin y ri ncalako pa templo
\r (Mt. 21:12-13; Mr. 11:15-18; Lc. 19:45-46)
\p
\v 13 Y xa cierca chic ri Pascua, ri jun quinamakej ri israelitas\x + \xo 2:13 \xt Ex. 12:1-27.\x* y ri Jesús xa ca pa tanamet Jerusalén richin ri namakej re.
\v 14 Y chire pa templo ri co Jerusalén, ri Jesús xabarila ri ncacayin váquix, ovejas y paluomix. Y ri niquicax miera i-tzuyul chire.
\v 15 Y ri Jesús xuchojmij jun calo chi ncaruchey y xarutarariej-el quinojiel ri ncacayin ovejas y váquix chire pa templo. Y chica ri niquicax miera, xuquiak can ri qui-miera chiquivach y xupajquij can ri qui-mesas.
\v 16 Y chica ri ncaquicayij paluomix xuej: Quiivalasaj-el re vave. Y man tian cha ri rachuoch ri Nata Dios jun quiyial, xcha ri Jesús.
\p
\v 17 Rumare ri ru-discípulos xalka pa quive ri tzij ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios. Ri tzij re nuej: Nikaxo vánima ruma ri niquian ri vinak chupan ri avachuoch,\x + \xo 2:17 \xt Sal. 69:9.\x* nicha.
\p
\v 18 Y ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xquiej cha ri Jesús: ¿Chica señal naan chakavach chi nakatzat chi co poder pan aka chi xavokotaj-el ri vinak vave? xacha cha.
\p
\v 19 Y ri Jesús xuej chica: Tivulij va templo va, y inre chi oxe kij xtinpaba chic jun bay,\x + \xo 2:19 \xt Mt. 26:61; 27:40; Mr. 14:58; 15:29.\x* xcha.
\p
\v 20 Y ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xquiej cha ri Jesús: Ri templo va, cuarenta y seis juna xan chi xpabax. ¿Y atre naej chi napaba chi oxe kij? xacha cha.
\p
\v 21 Pero ri templo ri xuej ri Jesús chica ri vinak re, xa ja ri ru-cuerpo jaja.
\v 22 Y rumare, antok ri Jesús xbacastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, ri ru-discípulos xalka pa quive ri tzij ri xuej chica ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas. Y xquinimaj ri ruchabal ri Dios ri tziban can y ri tzij ri i-ruen can ri Jesús.
\s Ri Jesús ratan ri co riquin cánima quinojiel
\p
\v 23 Y chupan ri kij antok ri Jesús co pa tanamet Jerusalén ruma ri namakej Pascua, can iquiy xaniman richin ruma xaquitzat ri milagros ri xaruon.
\v 24 Pero ri Jesús man xuon ta confiar-ri quiquin, ruma jaja ratan ri co riquin cánima quinojiel.
\v 25 Y man nicatzin ta chi co ta jun ri nien cha chica rubanun ri quicaslien chiquijunal, ruma jaja ratan ri co riquin cánima.
\c 3
\s Ri Jesús y ri Nicodemo
\p
\v 1 Y co jun ache chiquicajol ri fariseos ri rubinan Nicodemo, y ri ache re jun principal chiquivach ri vinak israelitas.
\v 2 Jaja xalka riquin ri Jesús jun nocoka y xuej cha: Rabí, katan chi at jun Maestro ri at-takuon-pa ruma ri Dios; ruma man jun nitiquir nibano ri milagros ri inchel naan atre, xa manak ri Dios riquin, xcha.
\p
\v 3 Y ri Jesús xuej cha ri Nicodemo: Can ketzij, ketzij ri niej chava, chi xa jun man xtalax ta chic jun bay, man xtuoc ta chupan ri ru-reino ri Dios, xcha cha.
\p
\v 4 Pero ri Nicodemo xuej cha ri Jesús: ¿Co came chel nalax chic jun bay jun ache ri quiy chic rujuna? ¿Co came chel ntuoc chic chupan ri rutie y nalax chic jun bay? xcha.
\p
\v 5 Ri Jesús xuej: Can ketzij, ketzij ri niej chava, chi xa jun man xtalax ta riquin ya y riquin ri Espíritu Santo, man xtuoc ta chupan ri ru-reino ri Dios.
\v 6 Ri nalax choch-ulief, can richin ri roch-ulief. Pero ri nalax riquin ri Espíritu Santo, can richin ri Espíritu Santo.
\v 7 Man cachapataj ruma ri xinej chava: Chi nicatzin chi ncatalax chic jun bay.
\v 8 Ri cakiek chica-na lugar nipa-ve y navaxaj, pero man avatan ta pache patanak-ve y man avatan ta je pache nia-ve. Quire mismo nibanataj quiquin ri ncalax riquin ri Espíritu Santo, xcha ri Jesús.
\p
\v 9 Y ri Nicodemo xucutuj cha ri Jesús: ¿Chica ca modo nibanataj re?
\p
\v 10 Ri Jesús xuej cha: ¿At jun maestro chiquicajol ri israelitas, y man avatan ta?
\v 11 Inre can ketzij, ketzij ri niej chava, chi ri nitzijuoj ja ri vatan y ri nutzatuon, pero atre y ri vinak man ntivajo ta ntinimaj.
\v 12 Ixre man ntinimaj ta ri niej chiva, y xa chiquij kax ri ncabanataj vave choch-ulief nquicho-ve. ¿Chica modo xtinimaj xa ta nquicho chiva chiquij ri kax richin ri chicaj?
\p
\v 13 Y chicaj man jun banak, xa joc ri Jun ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol y can riquin ri Dios co-ve.
\v 14 Y inchel xuon ri Moisés ojier can antok xcujie pa desierto, xutic jun chie nem rakan y xuya jun cumatz paro ri banun cha bronce,\x + \xo 3:14 \xt Nm. 21:9.\x* quire mismo nicatzin nian cha ri Jun ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol.
\v 15 Chi quire chica-na ri xtiniman richin, man nia ta chupan ri sufrimiento ri man niquis ta, xa can xticujie riquin ri caslien ri man niquis ta.
\s Ri Dios nrajo chi quinojiel vinak ncacolotaj
\p
\v 16 Ri Dios can altíra ncarajo ri vinak ri ico choch-ulief, rumare xutak-pa ri único Rucajuol vave choch-ulief, chi quire chica-na vinak ri xtiniman richin, man xtia ta chupan ri sufrimiento ri man niquis ta, xa can xticujie riquin ri caslien ri man niquis ta.
\v 17 Ruma ri Dios man xutak ta pa ri Rucajuol vave choch-ulief chi ncaruon condenar ri vinak. Ri Dios xutak-pa ri Rucajuol chi ncarucol ri vinak.
\p
\v 18 Ri xtiniman richin, man xtian ta condenar. Pero ri man xtiniman ta richin, can ya banun chic condenar, ruma man xunimaj ta ri único Rucajuol ri Dios.
\v 19 Ri Dios ncaruon condenar ri vinak; ruma ri Sakil xalka choch-ulief, pero ri vinak más xcajo ri kakun choch ri Sakil, ruma ijeje joc ri itziel tak kax ri nicajo niquian.
\v 20 Y quinojiel ri ncabano ri itziel tak kax, man nika ta chiquivach ri Sakil, ni man ncapa ta chupan, ruma ri Sakil nuon chi ncabakalajin-pa nojiel ri itziel tak kax ri ncaquian.
\v 21 Pero ri vinak ri niquian ri ketzij, can ncapa chupan ri Sakil chi nikalajin chi niquian inchel nrajo ri Dios.
\s Ri ru-amigo ri ache
\p
\v 22 Después re, ri Jesús y ri ru-discípulos xaa Judea, y chire xabacujie-ve. Y xalka ri vinak chire chi xaan bautizar.
\v 23 Chupan je ri tiempo re, ri Juan el Bautista co chire Enón, ri co cierca ri tanamet Salim. Jaja chire ncaruon-ve bautizar ri vinak, ruma chupan ri lugar re quiy ya co. Ri vinak ncalka riquin chi ncaan-el bautizar.
\v 24 Chupan ri tiempo re ri Juan el Bautista ca maja titzapes pa cárcel.\x + \xo 3:24 \xt Mt. 14:3; Mr. 6:17; Lc. 3:19-20.\x*
\p
\v 25 Y ico israelitas ri xquitzom-qui chi tzij quiquin ri ru-discípulos ri Juan chirij ri chica bautismo ri más otz.
\v 26 Xapa ri discípulos re riquin ri Juan y xquiej cha: Rabí, ri Jun ri xalka aviquin ri jucan chic ruchi ri río Jordán, ri xaej chi jaja ri natzijuoj, ncaruon bautizar ri vinak y quinojiel chic ri vinak ncalka riquin.
\p
\v 27 Y ri Juan xuej chica ri ru-discípulos: Man jun nicovin nuon jun kax, xa man ja ta ri Dios yayuon-pa cha.
\v 28 Y ixre mismo ivaxan ri nuen inre, chi man inre ta ri Cristo.\x + \xo 3:28 \xt Jn. 1:20.\x* Inre joc nuen chi xitak-pa naay choch jaja.
\v 29 Nian inchel nuon jun ala, ri co jun ru-amigo ri xculie y niquicuot ruma ncaraxaj ri ache y ri ixok ncatzijuon. Can ratan chi ri ixok co chic riquin ri rachajil, quire nquiquicuot inre riquin ri Cristo.
\v 30 Can ja ri Jesucristo ri nicatzin chi kij-kij ninimar más rukij, pero inre otz chi kij-kij más col nian-ka, xcha ri Juan.
\s Ri Jun ri patanak chicaj
\p
\v 31 Ri Jun ri patanak chicaj, jare ri co pa kave konojiel. Ri co choch-ulief joc ri co choch-ulief ri nitiquir nuej. Pero ri Jun ri kajnak-pa chicaj co paro nojiel.
\v 32 Ri Jun ri patanak chicaj, ja ri raxan-pa y rutzatuon-pa, jare ri nalrutzijuoj-ka chika. Pero ri vinak man nicajo ta niquinimaj ri nutzijuoj jaja.
\v 33 Pero ri vinak ri niquinimaj ri nutzijuoj ri Jun ri patanak chicaj, can niquiej chi ri Dios can ketzij-ve.
\v 34 Ruma ri Jun ri Xtak-pa ruma ri Dios choch-ulief, can ja ri nuej ri Dios ri nutzijuoj. Y ri Dios can ruyon-pa ri Espíritu Santo cha, y man xrataj ta xuya-pa cha.
\v 35 Y ri Ajaf Dios altíra nrajo ri Rucajuol, y pa ruka jaja xujach-ve nojiel.\x + \xo 3:35 \xt Mt. 11:27; Lc. 10:22.\x*
\v 36 Ri vinak ri xtiquinimaj ri Rucajuol ri Dios, can xticujie quiquin ri caslien ri man xtiquis ta. Pero ri vinak ri man nicajo ta niquinimaj ri Rucajuol ri Dios, man xticujie ta quiquin ri caslien ri man niquis ta; xa ja ri rayoval ri Dios ri co pa quive.
\c 4
\s Ri Jesús y ri ixok aj-Samaria
\p
\v 1 Ri Ajaf Jesús xunaiej chi ri achia fariseos caxan chi jaja más iquiy vinak ri ncaruon bautizar y más iquiy ri ru-discípulos que choch ri Juan el Bautista.
\v 2 Pero man ja ta ri Jesús nibano bautizar quichin ri vinak; xa ja ri ru-discípulos ri ncabano bautizar.
\v 3 Antok ri Jesús xunaiej quire, xiel-el chire Judea y xtzalaj chic jun bay Galilea.
\p
\v 4 Y chi nika Galilea, nicatzin chi nakax Samaria.\x + \xo 4:4 \xt Ri tzij “nicatzin chi nakax Samaria” nrajo nuej chi ri Dios xrajo chi ri Jesús xakax ri Samaria.\x*
\v 5 Ri Jesús xbaka chupan ri tanamet Sicar, ri jun tanamet richin ri Samaria ri co cierca ri ulief ri xuya ri Jacob cha ri José ri rucajuol ojier can.
\v 6 Y chire co-ve ri pozo ri ranun can ri Jacob. Chire xtzuye-ve ri Jesús, ruma jaja altíra cosnak-pa ruma ri binien ri ranun-pa. Como pa nicaj-kij lak re.
\v 7 Y co jun ixok aj-Samaria xalka chuchi ri pozo chi nralasaj ruya. Y ri Jesús xuej cha ri ixok re: Tasipaj ba nuya chi nikun, xcha cha.
\v 8 Antok xalka ri ixok, i-banak ri ru-discípulos pa tanamet chulokic ri chica niquitej.
\p
\v 9 Ri ixok aj-Samaria xuej cha ri Jesús: ¿Karruma nacutuj aya chuva inre ri in jun ixok aj-Samaria, y atre xa at israelita? xcha ri ixok. Jaja xuej quire ruma ri israelitas y ri aj-Samaria xa man nicajo ta qui.\x + \xo 4:9 \xt Neh. 4:1-2.\x*
\p
\v 10 Ri Jesús xuej cha ri ixok re: Xa ta atre avatan ri chica ruyon-pa ri Dios, y avatan ta je ri chica nicutun ruya chava; atre yan chic nacutuj aya cha, y jaja nuya chava ri ya ri nuya caslien, xcha ri Jesús.
\p
\v 11 Y ri ixok xuej cha ri Jesús: Tuoya, ri pozo naj kajnak, y atre man jun choj cha navalasaj-ka ri ya. ¿Pache nacan-ve ri ya ri nuya caslien?
\v 12 ¿Será que atre más at nem choch ri kamama Jacob ri xcujie ojier can, ri xuya chika va pozo va, ruma chupan va xralasaj-el ruya jaja, y quichin ri ralcual y ri cavaj? xcha ri ixok.
\p
\v 13 Y ri Jesús xuej cha ri ixok: Ri ncakumu ri ya ri ntiel chupan va pozo va, man xtiquis ta ri chakej-che chiquij.
\v 14 Pero ri ncakumu ri ya ri niya inre, man jun bay xtichakej ta chic quichi, xa xtuon riquin cánima inchel jun nacimiento richin ya, ri can xtipulin richin ri caslien ri man niquis ta.
\p
\v 15 Y ri ixok xuej cha ri Jesús: Tuoya, taya ri ya re chuva inre, chi quire man chic xtichakej ta nuchi y ni man chic xquipa ta vave chuchi ri pozo chi nalvalasaj. Quire xuej ri ixok.
\p
\v 16 Ri Jesús xuej cha ri ixok: Cain y avayuoj ri avachajil, y ncapa chic vave, xcha ri Jesús cha.
\p
\v 17 Ri ixok xuej: Inre manak vachajil, xcha. Y ri Jesús xuej cha: Can ketzij ri naej chi manak avachajil.
\v 18 Ruma ivuuo yan avachajil cacujie, y ri ache ri co aviquin vacame man avachajil ta. Can ketzij ri xaej chi manak avachajil, xcha ri Jesús cha.
\p
\v 19 Y ri ixok xuej cha ri Jesús: Tuoya, inre nian pensar chi atre at jun profeta.
\v 20 Ri katie-katata ri xacujie ojier can, paro ri jun juyu va\x + \xo 4:20 \xt Ri juyu ri choj chirij ncho-ve ri ixok, ja ri juyu rubinan Gerizim.\x* xquiya rukij ri Dios. Pero ixre ri israelitas ntiej chi ja ri Jerusalén ri lugar ri pache niyox rukij ri Dios, xcha ri ixok.
\p
\v 21 Y ri Jesús xuej cha: Nuoya, tanimaj ri xtinej chava, chi xtalka jun kij antok quinojiel vinak man paro ta chic ri juyu va, ni Jerusalén je xtiquiya rukij ri Katata Dios.
\v 22 Ixre aj-Samaria man ivatan ta roch ri ntiya rukij. Pero ojre ri israelitas katan ri chica ri nakaya rukij; ruma kiquin ojre ntiel-pa ri nicalo quichin ri vinak.
\v 23 Ri jun kij ri xinej chava chi nipa, ya xalka. Ruma vacame ri ketzij xtiquiya rukij ri Katata Dios, can ketzij y riquin nojiel cánima xtiquiya rukij. Y ri Dios ncarucanuj ri vinak ri ncabano quire.
\v 24 Ri Dios can Espíritu. Rumare ri vinak ri ncayon rukij, can nicatzin chi ketzij y riquin nojiel cánima tiquiya rukij ri Dios.
\p
\v 25 Y ri ixok xuej cha ri Jesús: Inre vatan chi co jun kij antok ri Mesías ri niex je Cristo cha, xtalka choch-ulief. Y ri kij antok xtalka jaja, nojiel xtuej chakavach, xcha ri ixok.
\p
\v 26 Ri Jesús xuej cha: Ri Mesías xa inre ri nquitzijuon aviquin, xcha cha.
\p
\v 27 Y jare antok xalka ri ru-discípulos; y can xachapataj ruma nitzijuon riquin jun ixok, pero man jun chiquivach xcutun cha ri Jesús: ¿Chica nacutuj cha? o, ¿Chica ri natzijuoj riquin?
\v 28 Y ri ixok re xuya can ri ru-cántaro chire y xa pa tanamet. Y xbaruej chica ri vinak:
\v 29 Co jun ache xtzijuon viquin y xuej chuva nojiel ri i-nubanun. ¿Man ja ta came re ri Cristo? Quixam-pa y titzata, xcha chica.
\p
\v 30 Y ri vinak ri xacaxan, xaiel-pa pa tanamet y xaa ca pache co-ve ri Jesús.
\p
\v 31 Y antok ca maja calka ri vinak, ri discípulos xquiej cha ri Jesús: Rabí, cava, xacha cha.
\p
\v 32 Pero jaja xuej chica: Inre co nuti chi nitej, y ixre man ivatan ta chica, xcha.
\p
\v 33 Ri ru-discípulos xquiej-ka chiquivach: ¿Co came jun xcamo-pa ri chica nutej?
\p
\v 34 Y ri Jesús xuej chica: Ri nuti inre ja chi nian ri nurayij ri takayuon-pa vichin y niquis can rubanic nojiel ri rusamaj.
\v 35 Ixre ntiej chi ca co caje ic nrajo chi ntian cosechar nojiel ri ticon. Pero inre niej chiva: Quixtzun chila y quiitzata la vinak. Ijeje i-inchel jun ticon ri kan chic. Quiyoien chic chi nitzijos ri ruchabal ri Dios chica, chi niquinimaj.
\v 36 Ri xcabano cosechar ri cosecha re can xcatuoj; ruma ri vinak ri xtiquinimaj ri ruchabal ri Dios, xticujie quiquin ri caslien ri man niquis ta. Y rumare ri i-tiquiyuon can ri ruchabal ri Dios, can xtiquicuot cánima junan quiquin ri xcabano cosechar.
\v 37 Vave ketzij ntiel ri tzij ri nuej: Jun-ve ri nitico y jun-ve chic ri nibano cosechar.
\v 38 Inre xixtak chi ixre joc chic ntian cosechar ri man ixre ta ri xixtico. Nicaj chic ri i-tiquiyuon can ri ticon re, y ixre joc chic xibana cosechar, xcha ri Jesús chica ri ru-discípulos.
\p
\v 39 Y chupan ri kij re, can iquiy vinak xquinimaj ri Jesús chire pa tanamet Sicar, ri co Samaria. Ijeje xquinimaj ruma ri ixok xbaruej chica: Ri Jesús can xuej chuva nojiel ri i-nubanun-pa.
\v 40 Entonces ri vinak aj-Samaria xalka y xquicutuj favor cha ri Jesús chi ticujie-ka quiquin. Y jaja xcujie caye kij quiquin.
\v 41 Y más iquiy xquinimaj antok xcaxaj ri xuej ri Jesús.
\v 42 Ri vinak re niquiej cha ri ixok: Vacame nakanimaj man joc ta ruma ri xaej atre chika, xa nakanimaj ruma ri xkaxaj ojre mismo. Xkatamaj chi ketzij chi jaja ri Cristo, ri nicalo quichin quinojiel vinak ri ico choch-ulief.
\s Ri Jesús nuon sanar ri rucajuol jun rusamajiel ri rey
\p
\v 43 Antok kaxnak chic ri caye kij, ri Jesús xuya can ri tanamet Sicar ri co Samaria y xa ca Galilea.
\v 44 Ruma jaja mismo xen: Ri profeta pa rutanamit, man jun rakalien xtian cha.\x + \xo 4:44 \xt Mt. 13:57; Mr. 6:4; Lc. 4:24.\x*
\v 45 Pero antok ri Jesús xalka Galilea, ri vinak aj-chire can otz xquian recibir; ruma ri vinak re xacujie Jerusalén chupan ri namakej y xquitzat ri milagros ri xaruon ri Jesús.\x + \xo 4:45 \xt Jn. 2:23.\x*
\p
\v 46 Xpa chic jun bay ri Jesús pa tanamet Caná ri co chire Galilea, pache xuon cha ri ya chi xuoc vino.\x + \xo 4:46 \xt Jn. 2:1-11.\x* Y chire mismo Galilea, chupan ri tanamet Capernaum, co jun rusamajiel ri rey, ri niyavaj jun rucajuol.
\v 47 Antok ri rusamajiel ri rey xraxaj chi ri Jesús patanak ca Judea y vacame co Galilea, jaja xpa ca riquin y xucutuj favor cha chi nia-ka riquin chi nirubana sanar ri rucajuol, ruma ya nicon.
\v 48 Ri Jesús xuej cha ri rusamajiel ri rey: Xa man ta ntitzat ri señales y milagros ri nian inre, man ta nquininimaj.
\p
\v 49 Pero ri ache ri rusamajiel ri rey xuej cha ri Jesús: Ajaf, tabana favor ca chi ncaa-ka pa tanamet Capernaum, antes que nicon-ka ri nucajuol.
\p
\v 50 Y ri Jesús xuej cha: Cain. Ri acajuol man xticon ta. Y ri ache re can xunimaj ri xuej ri Jesús, y xa.
\v 51 Antok ri ache ri rusamajiel ri rey xulan-ka, ri ru-esclavos jaja xalquiculu y xquiej cha: Ri acajuol cas. Man xcon ta, xacha cha.
\p
\v 52 Y jaja xucutuj chica ri ru-esclavos chi chica huora xquitzat chi otz xuna ri rucajuol. Y ri ru-esclavos xquiej: Nakakij ivir a la una, antok xquis-el ri catan chirij, xacha.
\p
\v 53 Ri rutata ri ala xalka paro chi ja huora re antok ri Jesús xuej cha chi ri rucajuol man xticon ta. Y rumare jaja y ri ru-familia xquinimaj ri Jesús.
\p
\v 54 Y jare ri rucan milagro ri xuon ri Jesús chire Galilea; antok patanak ca Judea.
\c 5
\s Ri paralítico ri co chuchi ri estanque rubinan Betesda
\p
\v 1 Y después ri nojiel re, ya mero nalka jun quinamakej ri israelitas, y rumare ri Jesús xa-el pa tanamet Jerusalén.
\p
\v 2 Y chire pa tanamet Jerusalén, cierca ri puerta ri niex Quichin Ovejas cha, co jun estanque ri pa chabal hebreo niex Betesda cha. Chuchi re co vuuo galeras.
\v 3 Chire chupan ri galeras ico iquiy yavai, ico muoy, ico ri jacajic cakan, y ico paralíticos, y quiyoien chi nisiluon-pa ri ya.
\v 4 Ruma ri ya re co kij nalsilos ruma jun ángel ri nika-pa chicaj riquin ri Dios. Y ri nika-ka naay chupan ri ya, jare ri nicachoj; mesque chica-na yabil ntuoc cha.
\v 5 Y chire chuchi ri ya co jun ache ri treinta y ocho juna tiyavaj-pa.
\v 6 Y jun kij antok ri Jesús nakax chire, xutzat ri ache catzol chire. Y can ratan chi ri ache re can quiy juna ri quire rubanun-pa. Y jaja xucutuj cha ri ache re: ¿Navajo ncaan sanar? xcha cha.
\p
\v 7 Y ri ache xuej cha ri Jesús: Tuoya, antok nisiluon-pa la ya, man jun nibano favor chuva chi nquiruya ca chupan. Rumare, mesque nitej nukij chi nquia-apa, pero ca maja quibaka inre, ja nika-ka jun naay chinoch, xcha cha ri Jesús.
\p
\v 8 Y ri Jesús xuej cha ri ache: Capalaj, tavucuaj ri avaraal y cain, xcha cha.
\p
\v 9 Y chanin ri ache re xan sanar riquin ri ruyabil, xucol-el ri ruvaraal y niin xa. Ri kij re, kij richin uxlanien.
\v 10 Y ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xquiej cha ri ache ri xan sanar: Vacame kij richin uxlanien, man otz ta chi avucuan la avaraal,\x + \xo 5:10 \xt Neh. 13:19; Jer. 17:21.\x* xacha cha.
\p
\v 11 Pero jaja xuej chica ri achia re: Ri xibano sanar xuej chuva: Tavucuaj la avaraal y cain, xcha chuva.
\p
\v 12 Y ri achia re xquicutuj cha ri ache: ¿Chica xen chava chi tacalo ri avaraal y cain? xacha cha.
\p
\v 13 Pero ri ache man ratan ta ri chica xbano sanar richin, ruma ri Jesús xa man xcujie ta ka chiquicajol ri vinak ri ico chire.
\v 14 Después ri Jesús xbarila ri ache pa templo y xuej cha: Vacame at otz yan chic. Man chic taan pecado, chi quire man xtipa ta chic jun kax más peor chavij, xcha cha.
\p
\v 15 Y ri ache xa, y xbaka quiquin ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas, y xuej chica: Ri xibano sanar, ja ri Jesús, xcha chica.
\v 16 Rumare ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas can xapalaj chirij ri Jesús, y niquian pensar chica niquian chi niquiquimisaj, ruma ri Jesús co milagros ncaruon chupan ri kij richin uxlanien.
\v 17 Pero ri Jesús xuej chica: Ri Nata Dios ca nisamaj vacame, y quire je nian inre, ca nquisamaj.
\p
\v 18 Y ja antok ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas, más xquian pensar chirij chica niquian chi niquiquimisaj ri Jesús; ruma chiquivach ijeje, xajan ri ncaruon chupan ri kij richin uxlanien. Y man joc ta rumare, xa ruma je ri Jesús nuej Rutata cha ri Dios y nuon chi jaja junan riquin ri Dios.
\s Ri ru-autoridad ri Rucajuol ri Dios
\p
\v 19 Y ri Jesús xuej: Can ketzij, ketzij ri niej chiva: Ri Rucajuol ri Dios man nisamaj ta ruyuon; xa nicatzin chi nroyoiej ri nuej ri Rutata. Ruma ja ri samaj ri nrajo ri Rutata, jare ri nuon.
\v 20 Y ruma ri Rutata altíra nrajo ri Rucajuol, rumare jaja nucut choch nojiel ri rusamaj. Y chakavach-apa co samaj más i-nem ri xtucut choch. Y antok xtuon ri samaj re, ixre can xquixchapataj.
\v 21 Y inchel nuon ri Rutata antok ncarupilisaj ri quiminaki y nuya quicaslien, quire je nuon ri Rucajuol. Jaja nuya je quicaslien ri choj chica nrajo nuya-ve.
\v 22 Ri Rutata pa ruka ri Rucajuol ruyon chi ncaruon juzgar ri vinak y man jaja ta xtibano.
\v 23 Chi quire niyox rukij inchel niyox rukij ri Rutata. Ruma chica-na ri man xtiyon ta rukij ri Rucajuol, man nuya ta je rukij ri Rutata, ri takayuon-pa richin.
\p
\v 24 Ruma can ketzij, ketzij ri niej chiva: Ri nicaxan ri nutzij y nunimaj ri takayuon-pa vichin, co chic riquin ri caslien ri man xtiquis ta. Man xtia ta chupan ri lugar ri pache co quiy sufrimiento, ruma ya xcolotaj choch ri camic, y xakax-apa chupan ri caslien ri man niquis ta.
\v 25 Y can ketzij, ketzij ri niej chiva: Co jun kij ri ayoien y ja xalka yan, chi ri i-quiminak xticaxaj ri rutzij ri Rucajuol ri Dios. Y ri xticaxaj, xtiquil quicaslien.
\v 26 Ruma inchel ri Rutata co rucaslien, quire mismo rubanun cha ri Rucajuol chi co rucaslien.
\v 27 Y ruyon je autoridad cha chi ncaruon juzgar ri vinak, ruma jaja ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol.
\v 28 Man quixchapataj ruma ri xinej yan chiva, ruma xtalka ri kij chi quinojiel quiminaki ri i-mukun xticaxaj ri rutzij.
\v 29 Y ri otz quicaslien xquicuaj choch ri Dios, xcabacastaj-pa chi xticujie quiquin ri caslien ri man niquis ta. Pero ri man otz ta quicaslien xquicuaj choch ri Dios, xcabacastaj-pa chi ncaa chupan ri sufrimiento.\x + \xo 5:29 \xt Dn. 12:2.\x*
\s Ri ncaen ri ketzij chirij ri Cristo
\p
\v 30 Inre man jun kax xtinan-ka nuyuon; ruma inre ncanan juzgar ri vinak, pero joc inchel ri niex chuva. Y antok inre nian juzgar, pa ruchojmil nian-ve; ruma man ja ta ri nirayij inre ri nian, xa ja ri nurayij ri Nata Dios ri takayuon-pa vichin.
\v 31 Xa ta nuyuon inre niej chi otz ri nian, man ketzij ta ri niej.
\v 32 Pero co Jun\x + \xo 5:32 \xt Ri tzij “Jun” ja ri Dios.\x* ri otz nicho chuvij. Y ri nuej jaja chuvij inre, can ketzij ri nuej.
\v 33 Ixre co xitak-el riquin ri Juan el Bautista chi xquicutuj cha, y jaja xuej-pa chiva ri ketzij.\x + \xo 5:33 \xt Jn. 1:19-27; 3:27-30.\x*
\v 34 Pero inre man ja ta ri nuej jun ache chuvij ri xtinya pa cuenta. Ri xinej chiva, richin nquixcolotaj.
\v 35 Y ri Juan el Bautista inchel jun antorcha ri nicat y nuya sakil. Y ixre xirayij y xixquicuot riquin ri sakil re, pero xa man quiy ta kij ri xian quire.
\v 36 Y ruma ri xutzijuoj ri Juan chuvij inre, can otz chi nquininimaj. Pero más nicatzin chi nquininimaj, ruma ri samaj ri ncanan chivach. Ja ri samaj re ri nien chi ja ri Nata Dios ri takayuon-pa vichin. Y jaja ri biyuon-pa chuva chi nian ri samaj re.
\v 37 Y ja ri Nata Dios ri xtako-pa vichin otz chovinak chuvij je,\x + \xo 5:37 \xt Mt. 3:17; Mr. 1:11; Lc. 3:22.\x* pero ixre man jun bay ivaxan chel rukul, ni man jun bay itzatuon roch.
\v 38 Ri ruchabal jaja man acunak ta riquin ivánima, ruma ixre man ntinimaj ta ri Xtak-pa chi xalcujie chiicajol.
\v 39 Ixre titzata otz ri ruchabal ri Dios ri tziban can, ruma ivatan chi chupan re ntivil ri caslien ri man niquis ta. Y ri ruchabal ri Dios xa chuvij inre nicho-ve.
\v 40 Pero mesque quire, ixre man ntivajo ta nquixpa viquin, chi quire ntivil ri icaslien ri man niquis ta.
\p
\v 41 Y nojiel ri xinej yan chiva, man ruma ta nivajo chi ixre ntiya nukij.
\v 42 Inre vatan otz ivach, rumare vatan chi man ntivajo ta ri Dios pa tak ivánima.
\v 43 Ruma inre can pa rube ri Nata Dios in-patanak-ve y xa man nquininimaj ta. Pero xa ta co jun ri nipa pa rube jaja mismo, jare can chanin ntinimaj.
\v 44 Ixre man nticanuj ta ikij riquin ri ketzij Dios; xa chiicajol-ka ixre mismo nticanuj-ka ikij, rumare man ntiya ta ivánima viquin inre.
\v 45 Y man tian pensar chi inre ri xquibano acusar ivichin choch ri Nata Dios. Ri xtibano acusar ivichin choch ri Dios ja ri Moisés; ri choj-iquin iyon-ve ivánima.
\v 46 Ruma xa ta ixre ketzij ntinimaj ri i-rutziban can ri Moisés, can ta nquininimaj inre, ruma ri i-rutziban can jaja, can chuvij inre ncacho-ve.
\v 47 Y xa man ntinimaj ta ri i-rutziban can ri Moisés, ¿chel xtinimaj ri chabal ri nucamun-pa inre chiva? xcha ri Jesús.
\c 6
\s Ncatzuk ivuuo mil
\r (Mt. 14:13-21; Mr. 6:30-44; Lc. 9:10-17)
\p
\v 1 Después nojiel re, ri Jesús xa ca jucan chic ruchi ri mar Galilea; ri niex je Tiberias cha.
\v 2 Can iquiy vinak ri i-banak chirij, ruma ri vinak re quitzatuon chic ri milagros ri ncaruon quiquin ri ncayavaj.
\v 3 Ri Jesús y ri ru-discípulos xajotie-el paro jun juyu; y jaja chire xtzuye-ka quiquin ri ru-discípulos.
\v 4 Ri kij re, xa cierca chic ri Pascua, ri jun quinamakej ri israelitas.
\v 5 Y antok ri Jesús xtzun-apa y xutzat chi can iquiy ri vinak ri xalka riquin, jaja xuej cha ri Felipe ri jun ru-discípulo: ¿Pache ca xtakalako-pa simíta chi ncakatzuk ri vinak re?
\p
\v 6 Quire xuej ri Jesús cha ri Felipe, richin xuon probar. Pero ri Jesús xa ratan chic chica nuon chi ncarutzuk ri vinak re.
\v 7 Y ri Felipe xuej cha ri Jesús: Mesque xtakalok doscientos denarios simíta, man xcaruon ta, mesque joc jutak ba oc ri nakaya chica.
\p
\v 8 Y jun chiquivach ri ru-discípulos, ri Andrés rube, ri quichak-quinimal-qui riquin ri Simón Pedro, xuej:
\v 9 Vave co jun ala co vuuo simíta banun cha cebada y caye chitak car rucamun-pa, pero ¿chica xcaruon ri iquiy vinak re? xcha ri Andrés.
\p
\v 10 Entonces ri Jesús xuej: Tiej chica ri vinak chi catzuye-ka. Y ri lugar re rax rubanun ri kayis, y ri vinak ri xatzuye, ico lak vuuo mil achia.
\v 11 Ri Jesús xutzom ri vuuo simíta re y xuya tiox ba cha ri Dios, y xujach chica ri ru-discípulos, y ri discípulos xbaquiya chica ri vinak ri i-tzuyul. Y quire mismo xuon ri Jesús riquin ri caye car. Ri vinak xquicux jane na (jaro na) ri xcajo.
\v 12 Y antok i-vinak chic jaal ri vinak re, ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Timalo-pa nojiel ri jutak pir ri xuon suobra, chi quire man choj ta cala niquis can, xcha.
\p
\v 13 Ri discípulos can xbaquimalo-pa y xquinojsaj doce (cabalajuj) chacach riquin ri jutak pir ri xmuol can ri xuon suobra, antok i-vinak chic ri vinak. Jare ri xmolotaj can cha ri vuuo simíta banun cha cebada.
\v 14 Y antok ri vinak re quitzatuon chic ri milagro ri xuon ri Jesús, ijeje xquiej: Can ketzij chi jaja ri profeta ri quiy yan tiempo ayoien chi nipa choch-ulief, xacha.
\p
\v 15 Ri Jesús xuna chi ri vinak nicajo niquicuaj chi niquian qui-rey cha, rumare xa chic el paro ri juyu.
\s Ri Jesús niin paro ri mar
\r (Mt. 14:22-27; Mr. 6:45-52)
\p
\v 16 Y antok xcoka-ka, ri ru-discípulos ri Jesús xaa-ka chuchi ri ya.
\v 17 Ijeje xauoc chupan jun barco y xaa paro ri mar chi ncabaka pa tanamet Capernaum. Can kakun chic y ri Jesús xa maja talka quiquin.
\v 18 Y jare antok xbatiquir-pa jun nem cakiek ri altíra ruchuka paro ri mar; y rumare altíra nisiluon ri ya.
\v 19 Antok ya i-banak jun vuuo o vaki kilómetros paro ri mar, ri discípulos xquitzat chi ri Jesús niin paro ri mar y cierca chic ri barco co-ve, rumare ijeje altíra xquixiij-qui.
\v 20 Pero ri Jesús xuej chica: Man tixiij-ivi. Xa inre, xcha chica.
\p
\v 21 Y antok ri discípulos xcaxaj chi jaja, xaquicuot xquicusaj-pa chupan ri barco. Y ja xabaka ri lugar ri pache ncabaka-ve.
\s Ri vinak ri xaa chucunuxic ri Jesús
\p
\v 22 Chucan kij, ri vinak ri ico ri jucan chic ruchi ri mar, can catan chi joc ri ru-discípulos ri Jesús ri xaa chupan ri jun oc barco ri co chire. Y ri Jesús man xa ta quiquin.
\v 23 Ri kij re, ico barcos ri i-patanak pa tanamet Tiberias y xalka cierca ri pache xquicux-ve ri simíta ri vinak antok ri Ajaf Jesús xuya tiox ba cha ri Dios.
\v 24 Y ri vinak re, ruma xquitzat chi ri Jesús xa man co ta chic chire y ri ru-discípulos xa man ico ta chic je, ijeje xajotie-el chupan ri barcos y xaa Capernaum chucunuxic ri Jesús.
\s Ri Jesús jare ri Simíta ri niyon caslien ri man niquis ta
\p
\v 25 Antok ri vinak re xbaquila ri Jesús ri jucan chic ruchi ri mar, xquiej cha: Rabí, ¿jampe xatalka vave? xacha cha.
\p
\v 26 Pero ri Jesús xuej chica ri vinak re: Can ketzij, ketzij ri niej chiva, chi ixre nquinicanuj ruma xixtzuk y jaal xinojsaj ipan, y man ruma ta xitzat ri milagros.
\v 27 Can quixsamaj, pero man richin ta ntichec ri simíta ri xa niquis. Xa can quixsamaj chi ntichec ri Simíta ri nuya caslien ri man niquis ta. Y ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol nuya chiva ri Simíta re, ruma jaja ri Xtak-pa ruma ri Rutata Dios, xcha.
\p
\v 28 Y ri vinak re xquiej cha ri Jesús: ¿Chica ri nrajo ri Dios chi nakaan?
\p
\v 29 Y ri Jesús xuej chica: Ri nrajo ri Dios chi ixre ntian, ja chi tinimaj ri Xtak-pa ruma jaja.
\p
\v 30 Y ri vinak xquiej cha ri Jesús: ¿Chica señal naan chakavach chi quire nakatzat y ncatkanimaj? ¿Chica naan?
\v 31 Ruma ri ojier tak katet-kamama antok xacujie chupan ri desierto, ja ri simíta ri xubinaj maná ri xquicux.\x + \xo 6:31 \xt Ex. 16:4, 15.\x* Can inchel ri nuej ri ruchabal ri Dios ri tziban can: Simíta ri patanak chicaj ri xuya chica chi xquicux.\x + \xo 6:31 \xt Sal. 78:24.\x*
\p
\v 32 Y ri Jesús xuej chica: Can ketzij, ketzij ri niej chiva: Ri simíta ri xpa chicaj, man ja ta ri Moisés ri xyon. Ja ri Nata Dios ri xyon chica, y vacame nuya chiva ri ketzij Simíta ri patanak chicaj.
\v 33 Ruma ri Simíta ri richin ri Dios, ja ri Jun ri patanak chicaj. Y jare ri camayuon-pa ri caslien chica ri vinak ri ico choch-ulief, xcha chica.
\p
\v 34 Antok xcaxaj quire ri vinak, xquiej cha ri Jesús: Tuoya, siempre taya ri Simíta re chika, xacha.
\p
\v 35 Y ri Jesús xuej chica: Inre ri Simíta ri niyon caslien. Ri nipa viquin, man xtuna ta chic vijal. Y ri xquirunimaj, man xtichakej ta chic ruchi.
\v 36 Pero inchel ri nuen chiva, mesque ixre xitzat ri xinan, man nquininimaj ta.
\v 37 Quinojiel ri ncaruya ri Nata chuva, ncapa viquin, y ri ncapa viquin, man xcantarariej ta el.
\v 38 Ruma inre ri xika-pa chicaj, man ja ta ri nivajo inre nalbana-ka. Inre xika-pa chicaj chi nalbana-ka ri nrajo ri takayuon-pa vichin.
\v 39 Ri Nata Dios ri takayuon-pa vichin, nrajo chi quinojiel ri i-ruyon chuva, man jun ta chiquivach ijeje xtisach can, y pa ruquisbal kij ncancasuoj-el chiquicajol ri quiminaki.
\v 40 Ja-va ri nrajo ri takayuon-pa vichin: Chi quinojiel ri ncatzato ri Rucajuol y niquinimaj, xticujie quiquin  ri caslien ri man niquis ta; y ncancasuoj-el chiquicajol ri quiminaki ri pa ruquisbal kij, xcha ri Jesús.
\p
\v 41 Pero ri vinak israelitas re xacho-ka chirij ri Jesús, ruma jaja xuej: Inre ri Simíta ri kajnak-pa chicaj.
\v 42 Y niquiej: ¿Man ja ta re ri Jesús ri rucajuol ri José ca? Xa katan quivach ri rutie-rutata. ¿Karruma nuej chika chi jaja kajnak-pa chicaj? ncacha.
\p
\v 43 Pero ri Jesús xuej chica: Man quixcho chuvij.
\v 44 Ni jun nicovin nipa viquin inre, xa man ta ri Nata Dios ri takayuon-pa vichin nucam-pa viquin. Y inre xtincasuoj chiquicajol ri quiminaki pa ruquisbal kij.
\v 45 Ri tziban can cuma ri profetas ojier can tiempo nuej: Y quinojiel ri vinak xcatijox ruma ri Dios.\x + \xo 6:45 \xt Is. 54:13.\x* Quire ri tziban can. Y ri nraxaj ri nuej ri Nata Dios y nratamaj, can nipa viquin.
\p
\v 46 Pero inre man niej ta chi co jun vinak ri tzatayuon richin ri Katata Dios, man quire ta. Joc ri patanak chicaj riquin jaja ri tzatayuon roch.
\v 47 Can ketzij, ketzij ri niej chiva: Ri niniman vichin, can co riquin ri caslien ri man niquis ta.
\v 48 Inre ri Simíta ri niyon caslien.
\v 49 Ri ivatet-imama can, ja ri maná ri xquicux ri pa desierto, y xacon.
\v 50 Pero ri ketzij Simíta ri kajnak-pa chicaj, nuon chica ri ncacuxu richin chi man xcacon ta richin xa jun tiempo.
\v 51 Inre ri Simíta ri niyon caslien ri xka-pa chicaj. Ri xcacuxu ca ri Simíta re, xcacasie richin nojiel tiempo. Ri Simíta ri xtinya inre, ja ri nu-cuerpo ri xtinya chi nucam-pa caslien chica ri vinak ri ico choch-ulief.
\p
\v 52 Y antok ri vinak israelitas re xcaxaj ri xuej ri Jesús, xquitzom-ka-qui chi tzij chiquivach, y niquiej ca: ¿Chica modo re chi jaja nuya ri ru-cuerpo chika chi nakatej? ncacha.
\p
\v 53 Y ri Jesús xuej chica: Can ketzij, ketzij ri niej chiva: Xa man ntitej ta ri ru-cuerpo y man ntikun ta je ri ruquiquiel ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, man xticujie ta iviquin ri caslien ri man niquis ta.
\v 54 Ri xtiquitej ri nu-cuerpo y xtiquikun je ri nuquiquiel, co quiquin ri caslien ri man niquis ta. Y inre xtinan chica chi ncacastaj-el chiquicajol ri quiminaki pa ruquisbal kij.
\v 55 Ruma ri nu-cuerpo inre jare ri ketzij Simíta y ri nuquiquiel jare ri ketzij Ya.
\v 56 Ri niquicux ri nu-cuerpo y niquikun je ri nuquiquiel, joc jun xtakaan quiquin. Ijeje xcacujie viquin inre y inre quiquin ijeje.
\v 57 Ruma ja ri Nata ri takayuon-pa vichin ri cas richin nojiel tiempo, inre je incas richin nojiel tiempo. Y ri nquirucux inre, can xticasie vuma inre.
\v 58 Ri ketzij Simíta, ri kajnak-pa chicaj, man junan ta riquin ri maná ri xquicux ri ivatet-imama, ruma ijeje xa xacon. Pero ri niquicux ri ketzij Simíta ri kajnak-pa chicaj, xticujie quiquin ri caslien ri man niquis ta.
\p
\v 59 Jare ri xuej ri Jesús chica ri vinak israelitas ri quimaluon-qui chupan ri sinagoga, chire pa tanamet Capernaum.
\s Ri ruchabal ri Jesús can nuya caslien ri man niquis ta
\p
\v 60 Y antok ri ru-discípulos ri Jesús xcaxaj ri xuej, iquiy chiquivach ijeje xquiej: Altíra cuesta ri xuej. ¿Chica xticaxan richin?
\p
\v 61 Y ri Jesús xa ratan ri chica xquiej-ka ri ru-discípulos, mare xuej chica: ¿Man xka ta chivach ri xinej?
\v 62 ¿Y chica xtiej xa ta ntitzat ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol chi nitzalaj-el chila ri pache patanak-ve?
\v 63 Ja ri Espíritu ri niyon caslien, ri i-cuerpo xa manak nuya. Y ri Espíritu ri niyon ri ketzij caslien, ja ri chabal ri i-nuen chic chiva.
\v 64 Pero iquiy chivach ixre ri man nquinquinimaj ta, xcha ri Jesús. Jaja quire xuej ruma ratan-ve-pa chica vinak ri man xtiquinimaj ta, y ri chica xtijacho richin.
\p
\v 65 Y ri Jesús xuej: Ruma ca re nuen chiva, chi man jun ruyuon xtipa viquin chi nquirunimaj, xa man ta ja ri Nata Dios ri xticamo-pa richin, xcha.
\p
\v 66 Ruma quire xuej ri Jesús, iquiy chiquivach ri ru-discípulos xa xatzalaj can chiquij y man chic xaa ta chirij.
\v 67 Y ri Jesús xuej chica ri doce (cabalajuj) discípulos: ¿Ixre je ntivajo nquixa?
\p
\v 68 Y ri Simón Pedro xuej cha ri Jesús: Ajaf, ¿choj-iquin nkua-ve? Ruma joc ri achabal atre nuya caslien ri man niquis ta.
\v 69 Ojre kaniman y katan chi atre ri Cristo, ri Rucajuol ri caslic Dios.\x + \xo 6:69 \xt Mt. 16:16; Mr. 8:29; Lc. 9:20.\x*
\p
\v 70 Y ri Jesús xuej: Inre ri xichon ivichin ixre ri ix doce (cabalajuj), pero jun chivach ixre xuoc ri diablo riquin.
\p
\v 71 Antok ri Jesús xuej quire, chirij ri Judas Iscariote xcho-ve; ri Judas ri rucajuol ri Simón. Ri Jesús xunataj re, ruma jare ri xtijacho richin. Y jaja jun chiquivach ri doce (cabalajuj) discípulos.
\c 7
\s Ri Jesús man ninimax ta cuma ri ruchak
\p
\v 1 Después nojiel re, ri Jesús xa pa tak tanamet ri ico Galilea. Man xrajo ta chic nakax pa tak tanamet ri ico Judea, ruma ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas niquicanuj manera chi niquiquimisaj.
\v 2 Ri tiempo re, xa cierca chic ri quinamakej ri israelitas ri niex tabernáculos cha.\x + \xo 7:2 \xt Lv. 23:34; Dt. 16:13.\x*
\v 3 Y ri ruchak ri Jesús xquiej cha: Catiel vave Galilea y cain ca Judea, chi quire ri a-discípulos ri ico chire, niquitzat ri milagros ri naan.
\v 4 Ruma man jun ri nrajo nucut-ri, nuon kax pan aval. Can nicatzin chi tacutu-avi chiquivach ri vinak, xacha ri ruchak cha.
\p
\v 5 Mesque ijeje i-ruchak ri Jesús, pero man niquinimaj ta.
\v 6 Y ri Jesús xuej chica ri ruchak: Ixre chica-na kij otz nquixbaka chupan ri namakej. Pero inre man quire ta. Inre maja talka ri nu-huora.
\v 7 Ixre man itziel ta nquixtziet cuma ri vinak ri man quiniman ta ri Dios. Pero inre itziel nquitziet, ruma inre niej ri itziel tak kax ri ncaquian.
\v 8 Quixin ixre chupan ri namakej; inre ca maja quia-el chupan ri namakej re. Ri nu-huora maja talka, xcha ri Jesús chica.
\p
\v 9 Y antok ri Jesús ruen chic nojiel re chica ri ruchak, jaja xcujie can chire Galilea.
\s Ri Jesús nia ri pa namakej ri niex tabernáculos cha
\p
\v 10 Y antok i-banak chic ri ruchak chupan ri namakej, cajare xa jaja. Pero xa man xucut ta ri antok xa.
\v 11 Y chupan ri namakej, ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas, ri itziel niquitzat ri Jesús, niquicanuj y niquiej: ¿Pache co-ve ri jun ache re? ncacha.
\p
\v 12 Y chiquicajol ri vinak chupan ri namakej re, quiy niquiej chirij ri Jesús. Ico ncaen: Ri Jesús jun utzulaj ache. Ico ncaen: Ri Jesús man otz ta, jaja ncaruon engañar ri vinak.
\p
\v 13 Pero man jun chiquivach ri vinak ri ncaen quire nrajo nuej abiertamente, ruma niquixiij-qui chiquivach ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas.
\p
\v 14 Y antok xnacajar ri namakej re, ri Jesús xbaka pa templo. Jaja nucut ri ruchabal ri Dios chiquivach ri vinak ri quimaluon-qui chire.
\v 15 Ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas can xachapataj, rumare niquiej chirij ri Jesús: ¿Chel chi ri ache re quiy ratan chirij ri ruchabal ri Dios y xa man jun bay xkatzat chi xutijuoj-ri? ncacha.
\p
\v 16 Pero ri Jesús xuej: Ri nicut inre, man vichin ta inre, xa richin ri takayuon-pa vichin.
\v 17 Y ri nrajo nuon ri nrajo ri Dios, xtiratamaj chi ri nicut inre xa riquin ri Dios patanak-ve o xa nuyuon niej.
\v 18 Jun vinak ri ruyuon nicho-ka chirij jaja mismo, nrajo chi niyox rukij cuma ri vinak. Pero inre nivajo chi ixre ntiya rukij ri Dios ri takayuon-pa vichin. Y jare nibano chi nikalajin chi inre ja ri ketzij nian y man jun bay nian ri man otz ta.
\p
\v 19 Ri Moisés xuya ri ley pan ika, pero man ntian ta ri chica nuej ri ley re. Ruma ixre nticanuj manera chi nquiniquimisaj, xcha ri Jesús.
\p
\v 20 Y ri vinak xquiej: Xa co itziel espíritu aviquin. ¿Chica nrajo niquimisan avichin? xacha cha.
\p
\v 21 Pero ri Jesús xuej chica: Ixre xixchapataj antok xitzat chi inre chupan jun kij richin uxlanien xinan jun milagro.
\v 22 Pero chupan ri ru-ley ri Moisés nuej chi tian ri circuncisión.\x + \xo 7:22 \xt Gn. 17:10; Lv. 12:3.\x* Pero man ja ta ri Moisés ri xtzucu-pa ri circuncisión, xa ja ri katet-kamama ri xatzucu-pa. Y rumare ixre vacame, mesque chupan jun kij richin uxlanien, can ntian ri circuncisión cha jun xulu ala.
\v 23 Ixre ntivajo ntian ri nuej ri ley ri ruyon can ri Moisés, y rumare, mesque chupan jun kij richin uxlanien, ixre can ntian ri circuncisión. ¿Y karruma xpa ivoyoval chuva inre ruma xinan sanar jun ache chupan jun kij richin uxlanien?\x + \xo 7:23 \xt Jn. 5:9.\x*
\v 24 Man tiej chi man otz ta ri xinan, joc ruma quire ntitzat ixre. Ixre titzata otz ri xinan, cajare tiej xa otz o man otz ta, xcha ri Jesús.
\s ¿Ja came va ri Cristo?
\p
\v 25 Y ico chiquivach ri vinak aj-chire pa tanamet Jerusalén ri niquiej: ¿Man ja ta came la ri nicanux chi niquimisas?
\v 26 Xa man ravan ta ri. ¡Titzata! Ja nicho chiquivach ri vinak y man jun kax niex cha. ¿O xa ya xquinimaj ri achia ri co quikij chikacajol chi jaja ri Cristo?
\v 27 Pero katan pache patanak-ve jaja. Y antok xtipa ri Cristo, man jun xtinaien pache xtipa-ve, ncacha ri vinak aj-Jerusalén.
\p
\v 28 Y ri Jesús nicho chiquivach ri vinak ri chire pa templo. Y cof xcho y xuej: Ixre ivatan noch y ivatan je pache xipa-ve. Pero ri takayuon-pa vichin man ivatan ta roch, y jaja can ketzij. Man nuyuon ta inre xinan chi xipa choch-ulief.
\v 29 Inre vatan roch ri man ivatan ta roch ixre, ruma riquin jaja in-patanak-ve; y jaja ri takayuon-pa vichin, xcha.
\p
\v 30 Y ico nicaj xcajo ta xquitzom ri Jesús, pero man jun xtzamo ruma ri ru-huora maja talka.
\v 31 Iquiy chiquivach ri vinak xquinimaj ri Jesús chupan ri kij re y niquiej: Antok xtipa ri Cristo, ¿xtuon más milagros que choch va ache va? xacha.
\s Ri achia fariseos ncaquitak-el alguaciles chi niquitzama ri Jesús
\p
\v 32 Y ri achia fariseos xcaxaj ri niquiej ri vinak chirij ri Jesús. Rumare ri achia fariseos re y ri principales sacerdotes, xaquitak-el ri alguaciles chi niquitzama.
\v 33 Entonces ri Jesús xuej: Ca co juba tiempo ri nquicujie iviquin. Después xquitzalaj riquin ri takayuon-pa vichin.
\v 34 Ixre xquinicanuj y man xquinivil ta chic; ruma ri lugar pache xquibacujie-ve inre, ixre man xquixtiquir ta xquixbaka, xcha ri Jesús.
\p
\v 35 Y ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas niquiej chiquivach: ¿Pache came xtia-ve ri Jesús chi man xtikil ta? ¿Nia came nicaj chic lugares quiquin ri israelitas ri ico chiquicajol ri man israelitas ta, o ncabarutijuoj came ri man israelitas ta?
\v 36 ¿Chica nrajo nuej ri xuej: Ixre xquinicanuj y man xquinivil ta chic; ruma ri lugar pache xquibacujie-ve inre, ixre man xquixtiquir ta xquixbaka? ncacha.
\s Ri Ya richin caslien
\p
\v 37 Chupan ri ruquisbal y namalaj kij richin ri jun namakej re,\x + \xo 7:37 \xt Lv. 23:36.\x* ri Jesús xpiie y cof xcho: Xa co jun ri chakej ruchi, tipa viquin inre y tukumu ruya.
\v 38 Ri nquirunimaj, can nuon inchel nuej chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can. Can xtiin ri Ya ri nuya caslien riquin ránima inchel nuon ri río,\x + \xo 7:38 \xt Ez. 47:1; Zac. 14:8.\x* xcha ri Jesús.
\p
\v 39 Ri Ya ri xuej ri Jesús, ja ri Espíritu Santo; ruma jare ri xtiquian recibir ri vinak ri ncaniman richin ri Jesús. Y ri kij re ca maja tika-pa ri Espíritu Santo, ruma ca maja titzalaj-el ri Jesús chicaj chi nikalajin chi jaja can co-ve rukij.
\s Ri vinak xa man junan ta niquiej chirij ri Jesús
\p
\v 40 Y ico chiquivach ri vinak, antok xcaxaj ri tzij ri xaruej ri Jesús, xquiej: Can ketzij chi jaja jare ri profeta.\x + \xo 7:40 \xt Dt. 18:15, 18.\x*
\p
\v 41 Y ico je niquiej: Jaja jare ri Cristo. Pero nicaj chic niquiej: ¿Galilea came nipa-ve ri Cristo?
\v 42 ¿Man nuej ta came ri ruchabal ri Dios ri tziban can, chi ri Cristo rumáma can ri rey David, y chi chire Belén, ri tanamet pache xalax-ve ri David, chire nipa-ve ri Cristo?\x + \xo 7:42 \xt Mi. 5:2.\x* ncacha.
\p
\v 43 Ri vinak xa man junan ta xquiej-ka chirij ri Cristo.
\v 44 Y ico nicaj chic chiquivach ri vinak, can xcajo ta xquitzom-el ri Jesús, pero xa man jun xtzamo.
\s ¡Man jun chic ache nicho inchel nicho ri Jesús!
\p
\v 45 Antok ri alguaciles, ri i-takuon-el cuma ri principales sacerdotes y cuma ri achia fariseos, xatzalaj-pa; xcutux ca chica: ¿Karruma man xitzom ta pa ri Jesús?
\p
\v 46 Y ri achia xquiej: ¡Ruma man jun chic ache nicho inchel nicho jaja! xacha.
\p
\v 47 Y ri achia fariseos xquiej chica: ¿Ixre je xixan engañar?
\v 48 ¿Acaso ico chiquivach ri autoridades y chiquivach ri achia fariseos quiniman ri nuej ri Jesús?
\v 49 Xa ja ri vinak ri man catan ta ri ru-ley ri Moisés, xa jare ri niquinimaj ri Jesús. Can xtika ri castigo pa quive ri vinak re.
\p
\v 50 Pero ri Nicodemo, jun chiquivach ri achia fariseos, ri xbaka chaka riquin ri Jesús,\x + \xo 7:50 \xt Jn. 3:1-2.\x* xuej chica ri nicaj chic achia:
\v 51 Chupan ri ka-ley nuej chi manak chel nakaan juzgar jun ache, xa naay man kaxan ta ri chica rubanun.
\p
\v 52 Y ijeje xquiej cha ri Nicodemo: ¿At aj-Galilea atre ca? Tatzata otz ri ruchabal ri Dios ri tziban can. Can kalaj chi Galilea man jun ca profeta alanak-pa, xacha.
\s Ri ixok aj-achpay
\p
\v 53 Ri achia ri quimaluon-qui, cada uno xaa chicachuoch,
\c 8
\m
\v 1 y ri Jesús xa-el paro ri juyu Olivos.
\v 2 Y antok xsakar-pa, jaja xbaka chic pa templo y iquiy vinak xabaka riquin. Y jaja tzuyul nutzijuoj ri ruchabal ri Dios chiquivach.
\v 3 Y ri achia fariseos y ri achia escribas xabaka, quicamun-pa jun ixok ri xquil nuon achpay. Y xbaquiya pa nicaj, pache co-ve ri Jesús,
\v 4 y xquiej cha: Maestro, ojre xkil ri jun ixok va nuon achpay riquin jun ache.
\v 5 Y chupan ri ley ri ruyon can ri Moisés, nuej chi ri ncabano quire, caquimisas cha abaj.\x + \xo 8:3-5 \xt Lv. 20:10; Dt. 22:22-24.\x* Atre, ¿chica naej chika? xacha cha.
\p
\v 6 Ri achia re quire xquiej richin niquian tentar ri Jesús; chi quire niquian acusar. Pero ri Jesús xa xluquie-ka, y xtziban-ka pan ulief cha ri ruve-ruka.
\v 7 Y ruma ri achia re man ncatanie ta ka chi niquicutuj-apa cha ri Jesús xa niquimisas ri ixok o manak, rumare jaja xupilisaj ri rujaluon y xuej chica: Xa co jun chivach ixre ri man jun ru-pecado rubanun, tucaka ri naay abaj chirij ri ixok, xcha chica.
\p
\v 8 Y xluquie chic ka jun bay pan ulief y xuon seguir nitziban cha ri ruve-ruka.
\v 9 Y antok ijeje xcaxaj ri xuej ri Jesús, xquina-ka-qui chi ijeje je co qui-pecados, rumare chijujun-chijujun xaa; naay xaa ri i-mámix, y después xaa ri más ca acola. Y joc chic ri ixok ri xbaquiya pa nicaj xcujie can choch ri Jesús.
\v 10 Y antok ri Jesús xupilisaj chic ri rujaluon, xutzat chi joc chic ri ixok pal can chire. Y jaja xucutuj cha: ¿Pache ico-ve ri ncabano acusar avichin? ¿Man jun xcujie can chi ncaruquimisaj? xcha ri Jesús cha.
\p
\v 11 Y ri ixok xuej: Tuoya, man jun. Y ri Jesús xuej cha: Ni inre xtinej chi ncaquimisas. Vacame cain y man chic taan pecado.
\s Ri Jesús jare ri Luz richin ri roch-ulief
\p
\v 12 Antok ri Jesús xcho chic jun bay chiquivach ri vinak, xuej: Inre ri Sakil richin nojiel ri roch-ulief.\x + \xo 8:12 \xt Jn. 9:5.\x* Ri nia chuvij, can xtiril ri sakil richin ri rucaslien viquin. Y man chic xtiin ta pa kakun.
\p
\v 13 Pero ri achia fariseos ri ico chire xquiej-apa cha ri Jesús: Ojre man nakanimaj ta chi ketzij ri naej chavij, ruma xa ayuon atre ncaen-ka otz chavij.\x + \xo 8:13 \xt Jn. 5:31.\x*
\p
\v 14 Pero ri Jesús xuej chica ri achia fariseos: Mesque inre mismo nquicho-ka otz chuvij, can ketzij ri niej chuvij. Ruma inre vatan ri pache in-patanak-ve, y chire xquitzalaj-ve. Ixre man ivatan ta pache in-patanak-ve, ni man ivatan ta je pache xquia-ve.
\v 15 Ixre can ntian juzgar riquin ri noj richin ri roch-ulief. Pero inre man quire ta nian.
\v 16 Y xa inre nian juzgar, can pa ruchojmil nian-ve; ruma man nuyuon ta inre, xa junan nakaan juzgar riquin ri Nata ri takayuon-pa vichin.
\v 17 Chupan ri i-ley ixre, ri tziban can nuej chi antok ico icaye ri junan niquiej, can kalaj chi ketzij ri niquiej.
\v 18 Ri niej-ka chuvij inre can ketzij, y ri Nata ri takayuon-pa vichin, can ketzij ri nuej chuvij, xcha ri Jesús.
\p
\v 19 Ri achia fariseos xquiej cha ri Jesús: ¿Pache co-ve ri Atata? xacha cha. Y jaja xuej: Ixre man ivatan ta roch ri Nata, ruma man ivatan ta noch inre. Xa ta ivatan noch inre, can ivatan ta je roch ri Nata.
\p
\v 20 Y ja tzij re ri xuej ri Jesús chiquivach ri vinak ri quimaluon-qui ri pache niyox can ri ofrenda ri chire pa templo. Pero mesque quire xuej, man jun xpa chi xutzom ta, ruma ri ru-huora maja talka.
\s Pache nquia-ve inre, ixre man nquixtiquir ta nquixa
\p
\v 21 Y jun bay chic ri Jesús xuej chica: Inre nquia y ixre xquinicanuj, pero man xquinivil ta. Xa chupan ri i-pecado xquixcon-ve. Y ri pache nquia-ve inre, ixre man nquixtiquir ta nquixa, xcha ri Jesús.
\p
\v 22 Y ruma ca re ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xquiej-ka chiquivach: ¿Xtuquimisaj came ri ruyuon ri Jesús? Ruma xuej: Ri pache xquia-ve inre, ixre man nquixtiquir ta nquixa, xacha ri achia re.
\p
\v 23 Pero ri Jesús xuej chica: Ixre ix aj-vave y inre in aj-chicaj. Ixre ix richin ri roch-ulief y inre man in richin ta ri roch-ulief.
\v 24 Y rumare xinej chiva chi chupan ri i-pecados nquixcon-ve. Y xa man ntinimaj ta in chica inre, can xquixcon-ve chupan ri i-pecados, xcha.
\p
\v 25 Y ri achia re xquiej chic cha ri Jesús: ¿Y at chica atre ca? Y ri Jesús xuej chica: Inre, xa-jan antok nutzamuon-pa tzij iviquin, can nuen-pa chiva in chica inre.
\v 26 Inre can co ca quiy kax ri niej chivij, y nquixan juzgar. Pero ri niej chiva ixre y chica quinojiel ri vinak ri ico choch-ulief, ja ri vaxan-pa riquin ri takayuon-pa vichin, jare ri niej, y jaja can ketzij, xcha ri Jesús.
\p
\v 27 Pero ijeje man xika ta pa quive (man xquian ta entender) chi ri Jesús xa chirij ri Rutata xcho-ve.
\v 28 Ri Jesús xuej chic: Ri kij antok xtijotoba choch ri cruz, ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, cajare antok xtinaiej in chica inre. Y xtinaiej chi nojiel ri nian inre, xa man nuyuon ta nian, xa inchel ri ruen-pa ri Nata chuva inre, can quire je niej inre chiva.
\v 29 Ri Nata ri takayuon-pa vichin, can co viquin. Man nquiruya ta can nuyuon, ruma inre nian ri nika choch jaja, xcha ri Jesús.
\p
\v 30 Y ruma ri tzij ri xaruej ri Jesús, iquiy ri xaniman richin.
\s Ri ketzij xtuon libres chiva
\p
\v 31 Y xuej ca ri Jesús chica ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas ri xaniman richin: Xa ixre ntian siempre ri xinej, can xquixuoc ketzij nu-discípulos.
\v 32 Xtivatamaj chica ri ketzij, y ri ketzij xtuon libres chiva.
\p
\v 33 Y ri vinak re xquiej: Ojre oj rumáma can ri Abraham,\x + \xo 8:33 \xt Mt. 3:9; Lc. 3:8.\x* y rumare man jun bay oj-acunak esclavos. ¿Karruma naej chika chi xkujiel libres?
\p
\v 34 Pero ri Jesús xuej chica: Can ketzij, ketzij ri niej chiva, chi quinojiel vinak ri niquian pecado, can iru-esclavo ri pecado.
\v 35 Y xa jun vinak ru-esclavo ri pecado, man xticujie ta riquin ri Dios. Pero ri jun ri ralcual ri Dios, can xticujie riquin richin nojiel tiempo.
\v 36 Rumare, xa ri Rucajuol ri Dios nuon chiva chi ix libres, can ketzij chi ix libres.
\v 37 Inre vatan chi ix rumáma can ri Abraham, pero ixre xa nticanuj chica manera ntian chi nquiniquimisaj. Re nucut chi ixre man iyon ta lugar cha ri nuchabal chi acunak ta riquin ivánima.
\v 38 Nojiel ri nitzijuoj inre, can ja ri Nata cutuyun-pa chinoch. Quire je ixre, nojiel ri ntian, riquin ri itata ivaxan-ve.
\s Ri Jesús nuej chica ri israelitas chi ri quitata xa ja ri diablo
\p
\v 39 Y ijeje xquiej cha ri Jesús: Ja ri Abraham ri katata ojre, xacha. Y ri Jesús xuej chica: Xa ta ix rumáma can ri Abraham, can ta ntian ri otz ri inchel xuon jaja.
\v 40 Pero ixre xa nticanuj chica manera ntian chi nquiniquimisaj inre ri nitzijuoj ri ketzij chiva; ri ketzij ri vaxan-pa riquin ri Dios. Ri Abraham man xuon ta inchel ri ntian ixre vacame.
\v 41 Ixre xa ja ri nuon ri itata, xa jare ri ntian, xcha ri Jesús chica. Y ijeje xquiej cha: Ojre katan roch ri Katata. Y joc Jun ri Katata, y re ja ri Dios, xacha.
\p
\v 42 Ri Jesús xuej chica ri vinak re: Xa ta ja ri Dios ri Itata, can ta nquinivajo; ruma inre riquin ri Dios in-patanak-ve. Jaja ri takayuon-pa vichin y man nuyuon ta inre xipa choch-ulief.
\v 43 ¿Karruma ixre man nika ta pan ive (man ntian ta entender) ri niej chiva? Ruma man ntivajo ta ntivaxaj ri nutzij.
\v 44 Ri itata ixre ja ri diablo y can ix richin jaja; y ja ri nika choch jaja, jare ri ntivajo ntian. Ri diablo can pa rutzucbal-pa niquimisan. Man xcujie ta chupan ri ketzij, ruma man jun ketzij co riquin. Xa tzakoy-tzij. Can quitata quinojiel ri i-tzakoy-tzij.
\v 45 Y inre ruma niej ri ketzij chiva, ixre man nquininimaj ta.
\v 46 ¿Chica chivach ixre nien-pa chuva chica pecado i-nubanun? Y xa joc ri ketzij ri niej, ¿karruma man nquininimaj ta?
\v 47 Ruma ri richin ri Dios, nraxaj ri nuej ri ruchabal. Pero ixre man quire ta ntian, ruma man ix richin ta ri Dios, xcha ri Jesús.
\s Ri Cristo can co-ve antok maja rutzijoxic chi nalax ri Abraham
\p
\v 48 Y ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xquiej cha ri Jesús: Can ketzij ri kaen chavij, chi atre xa at jun vinak ri at aj-Samaria y co itziel espíritu aviquin, xacha cha.
\p
\v 49 Pero ri Jesús xuej chica ri achia re: Inre man jun itziel espíritu co viquin. Inre can ja ri Nata ri niya rukij, pero chivach ixre xa man quire ta. Ixre xa itziel nquixcho chuvij.
\v 50 Inre man nicanuj ta chi ixre ntiya nukij, pero co Jun ri nrajo chi quinojiel ta vinak niquiya nukij. Y jaja je xtibano juzgar quichin ri man xtiquian ta quire.
\v 51 Can ketzij, ketzij ri niej chiva, chi ri nunimaj ri nutzij, man xticon ta, xcha ri Jesús.
\p
\v 52 Y ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xquiej cha ri Jesús: Vacame katan chi co itziel espíritu aviquin; ruma naej chi chica ri ncaniman ri achabal, man xcacon ta. Ri kamama Abraham y ri profetas ojier can tiempo xacon.
\v 53 ¿Co came más avakalien atre choch ri kamama Abraham? ¡Jaja xcon; quire je ri profetas ri xacujie ojier can tiempo xacon! ¿Chica choj-iquin navajo naan at junan?
\p
\v 54 Y ri Jesús xuej: Xa nuyuon inre niya-ka nukij, man jun nicatzin-ve. Pero inre, ja ri Nata niyon nukij. Ri Nata jare ri ntiej I-Dios cha.
\v 55 Y mesque ixre quire ntiej cha, man ivatan ta roch. Pero inre vatan roch. Y xa niej chi man vatan ta roch ri Dios, nquinuoc jun tzakoy-tzij inchel ixre. Pero inre vatan roch y nian ri nuej ri ruchabal.
\v 56 Ri Abraham ri ojier katata can xquicuot ránima, ruma ratan chi xtutzat ri tiempo antok inre xquipa choch-ulief. Y jaja xutzat, y xquicuot ránima rumare, xcha ri Jesús.
\p
\v 57 Jare antok ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xquiej cha ri Jesús: Atre ca maja cincuenta ajuna y naej chi atzatuon ri kamama Abraham.
\p
\v 58 Pero ri Jesús xuej chica ri achia re: Can ketzij, ketzij ri niej chiva: Inre can inco-ve antes que choch ri Abraham, xcha.
\p
\v 59 Y ri achia re xabaquisica-pa abaj chi niquiquiak chirij. Pero ri Jesús xravaj-ri chiquivach, y chiquicajol ri vinak xakax-ve y xiel-pa ri pa templo, y xa.
\c 9
\s Ri Jesús nuon sanar jun muoy xa-jan antok xalax
\p
\v 1 Y antok ri Jesús nakax, xutzat jun ache muoy; ri ache re muoy xa-jan antok xalax.
\v 2 Y ri ru-discípulos xquicutuj cha ri Jesús: Rabí, ¿chica xbano ri pecado chi quire xalax ri ache re? ¿Ja ri rutie-rutata o jaja? xacha cha.
\p
\v 3 Pero ri Jesús xuej: Ni jaja ni ri rutie-rutata xuon pecado chi quire xalax. Jaja cala xalax, chi quire xtikalajin ri samaj ri xtuon ri Dios riquin.
\v 4 Inre nicatzin chi nian ri rusamaj ri takayuon-pa vichin mientras ca pakij, ruma antok ntuoc-pa ri aka, man jun chic nicovin nisamaj.
\v 5 Pero mientras inre inco choch-ulief, inre ri nquiyon sakil cha nojiel ri roch-ulief,\x + \xo 9:5 \xt Jn. 8:12.\x* xcha.
\p
\v 6 Antok ri Jesús ruen chic ri tzij re, xchuban ca pan ulief, xuon juba chabak cha ri ruchub, xubach pa roch ri ache muoy,
\v 7 y xuej cha: Vacame cain y achaja ri anakavach chupan ri estanque ri niex Siloé cha (ri tzij Siloé nuej: Takuon-el). Ri ache re xa y xuchaj ri nakaroch, y antok xtzalaj-pa, nitzun yan chic.
\v 8 Y ri vinak ri iru-vacínix ri ache re, y ri nicaj chic vinak ri quitzatuon chi muoy, niquiej: ¿Man ja ta came la ri ache ri katzatuon ri nitzuye nucutuj ru-limosna? ncacha.
\p
\v 9 Ico niquiej: Jaja. Y nicaj chic niquiej: Casi junan ncatzun riquin ri ache re. Pero jaja nuej: Inre re, xcha.
\p
\v 10 Y ri vinak niquicutuj cha ri ache re: ¿Chica xan chava chi ncatzun vacame? xacha cha.
\p
\v 11 Ri ache xuej chica: Jun ache rubinan Jesús xuon juba chabak y jare ri xubach pa noch, y xuej chuva: Cain y achaja ri anakavach chupan ri estanque ri niex Siloé cha. Y ja xia, y xinchaj ri nakanoch y ja xitzun.
\p
\v 12 Pero ri vinak xquicutuj cha: ¿Pache co-ve ri Jesús vacame? xacha cha. Y jaja xuej: Man vatan ta, xcha chica.
\s Ri ache muoy ri xan sanar nucuax chiquivach ri achia fariseos
\p
\v 13 Y ri vinak xquicuaj ca ri ache ri nitzun yan chic chiquivach ri achia fariseos.
\v 14 Ri kij antok ri Jesús xuon ri juba chabak y xuon cha ri ache muoy chi xtzun, chupan jun kij richin uxlanien.
\v 15 Antok ri ache co chic apa chiquivach ri achia fariseos, ijeje xquicutuj ca cha chi chel xan cha chi nitzun vacame. Y jaja xuej: Ri xbano chuva chi xitzun, xubach juba chabak pa noch, xinchaj, y ja xitzun, xcha chica.
\p
\v 16 Y nicaj achia fariseos xquiej: Ri ache ri rubinan Jesús man riquin ta ri Dios patanak-ve, ruma man nuon ta guardar ri kij richin uxlanien. Pero nicaj chic achia fariseos xquiej: ¿Can nitiquir came ncaruon milagros jun ache ri co ru-pecado? Ri achia fariseos re man junan ta niquiej chirij ri Jesús.
\v 17 Rumare ri achia fariseos xquicutuj chic cha ri ache muoy ri nitzun yan chic: ¿Chica chi ache naej atre ri xjako ri anakavach? Y ri ache re xuej: Inre niej chi jun profeta, xcha chica.
\p
\v 18 Pero ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas, man niquinimaj ta chi ri ache re can muoy antok xalax, y vacame xa nitzun yan chic. Rumare xacayuoj ri rutie-rutata ri ache ri nitzun yan chic,
\v 19 y xquicutuj ca chica: ¿Ja ivalcual va, ri ntiej chi muoy antok xalax? ¿Chel re chi nitzun yan chic vacame? xacha.
\p
\v 20 Y ri rutie-rutata ri ache xquiej chica: Katan chi ja kalcual va y can muoy antok xalax.
\v 21 Pero man katan ta ojre ri chica xuon chi vacame nitzun. Y man katan ta je ri chica xbano cha chi nitzun yan chic vacame. Ticutuj cha jaja; ruma jaja co chic rujuna, y xtuej chiva ri chica xan cha, xacha.
\p
\v 22 Quire xquiej ri rutie-rutata ri ache chica ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas, ruma quixiin-qui chiquivach. Ruma ri achia ri co quikij calasan chic rubixic, chi chica-na ri xtien chi ri Jesús jare ri Cristo, can nikotax-pa chupan ri sinagoga.
\v 23 Rumare ri rutie-rutata ri ache xquiej chi tiquicutuj cha jaja, ruma jaja co chic rujuna.
\p
\v 24 Y ri achia re xcayuoj chic jun bay ri ache ri nitzun yan chic, y xquiej cha: Ja ri Dios taya rukij. Ojre katan chi ri ache rubinan Jesús xa jun pecador, xacha cha.
\p
\v 25 Y ri ache xuej chica: Inre man vatan ta xa ri ache re xa jun pecador o manak. Ri vatan inre ja ri rubanun-pa, chi man nquitzun ta y vacame nquitzun, xcha jaja.
\p
\v 26 Y ri achia re xquicutuj chic cha ri ache: ¿Chica xuon chava? ¿Chel antok xujak ri anakavach? xacha.
\p
\v 27 Jaja xuej chica: Pero re ya xinej chiva y xa man xinivaxaj ta. ¿Karruma vacame ixre ntivajo chi inre niej chic jun bay chiva? ¿Ntivajo je nquixuoc ru-discípulos jaja? xcha chica.
\p
\v 28 Pero ri achia re xpa quiyoval y xquiej: Atre xa at jun ru-discípulo jaja, pero ojre oj ru-discípulos ri Moisés.
\v 29 Ojre katan chi ri Moisés can xcho ri Dios riquin, pero ri ache re man katan ta pache patanak-ve, xacha.
\p
\v 30 Y ri ache xcho-apa chica y xuej: Inre altíra nquichapataj, ruma ixre man ivatan ta pache patanak-ve, pero inre xujak ri nakanoch.
\v 31 Can katan chi ri Dios man nraxaj ta ri niquicutuj ri pecadores cha. Pero ri jun ri nuxiij-ri nuon pecado choch ri Dios y nuon je ri nrajo, can nicaxax y niyox cha ri nucutuj.
\v 32 Xa-jan antok xtzucutaj-pa ri roch-ulief, man jun bay caxan chi co ta jun ache nuon cha jun muoy xa-jan antok xalax, chi nitzun yan chic.
\v 33 Y xa ta ri ache re man ta riquin ri Dios patanak-ve, man jun kax nitiquir nuon, xcha.
\p
\v 34 Pero ri achia re xquiej cha ri ache ri nitzun yan chic: Atre can xatalax chupan nojiel a-pecado, ¿y navajo nkojatijuoj ojre? xacha. Y xquikotaj-pa ri ache re chire.
\s Ri i-muoy espiritualmente
\p
\v 35 Ri Jesús xraxaj chi ri ache re xkotax-pa, rumare xbarucanuj. Y antok xril, xuej cha: ¿Nanimaj atre ri Rucajuol ri Dios? xcha ri Jesús cha.
\p
\v 36 Y ri ache ri nitzun yan chic, xuej cha ri Jesús: Tuoya, ¿chica ca ri Rucajuol ri Dios chi ninimaj inre? xcha ri ache.
\p
\v 37 Y ri Jesús xuej cha: Atre atzatuon chic ri Rucajuol ri Dios. Y ri nicho aviquin jare.
\p
\v 38 Y ri ache xuej: Ajaf, inre ncannimaj. Y ri ache can xuya rukij ri Jesús.
\p
\v 39 Y ri Jesús xuej: Inre xipa choch-ulief chi ncantzat ri chica quibanun ri vinak, xa i-otz o man i-otz ta. Y nian chica ri vinak ri man ncatzun ta chi ncatzun. Pero ri niquina chi ncatzun, xa xcauoc muoy.
\p
\v 40 Ico achia fariseos ri ico-apa chire pache co-ve ri Jesús, antok xcaxaj re, xquiej: ¿Oj muoy ca je ojre?
\p
\v 41 Y ri Jesús xuej chica: Xa ta ix muoy, otz ta, ruma manak ta i-pecado. Pero ruma ixre ntiej chi man ix muoy ta, rumare co ri i-pecado.
\c 10
\s Ri parábola (cambal-tzij) chirij ri quicoral ri ovejas
\p
\v 1 Can ketzij, ketzij ca ri niej chiva: Ri man ntuoc ta pache co-ve ri ruchi ri quicoral ri ovejas y xa nijotie chirij ri coral chi ntuoc; ri nibano quire xa alakuon y nalak pa tak bay.
\v 2 Pero ri ntuoc chuchi ri coral, jare ri pastor quichin ri ovejas.
\v 3 Y ri ache ri nichajin ruchi ri coral, nujak-pa ruchi ri coral choch ri ache ri nichajin quichin ri ovejas, y ri ovejas can catan chic rukul ri nichajin quichin. Jaja ncarayuoj, nuej ri quibe y ncaralasaj-pa.
\v 4 Antok ri chajiniel i-ralasan chic el quinojiel ri ru-ovejas, nia naay chiquivach, y ri ovejas ncaa chirij. Ri ovejas quire niquian, ruma catan ri rukul ri nichajin quichin.
\v 5 Pero ri man catan ta roch, man ncaa ta chirij; xa ncanumaj choch, ruma man catan ta rukul.
\p
\v 6 Ri Jesús xuej ri jun parábola (cambal-tzij) re chica ri achia fariseos, pero ijeje man xika ta pa quive (man xquian ta entender) ri chica xuej chica.
\s Ja ri Jesús ri Utzulaj Pastor
\p
\v 7 Y ri Jesús xcho chic jun bay y xuej chica ri achia fariseos: Inre can ketzij, ketzij ri niej chiva: Inre ri Ruchi ri coral ri pache ncauoc-ve ri ovejas.
\v 8 Quinojiel ri xacujie naay chinoch inre y xquiej chi i-takuon-pa ruma ri Dios, pero xa man quire ta, xa i-junan quiquin ri alakoma y xa inchel ri ncalak pa tak bay. Pero ri ovejas man xaa ta chiquij ijeje.
\v 9 Inre ri Ruchi ri coral. Ri xtuoc viquin inre, can xticolotaj y ntiel y ntuoc y xtiril nojiel ri nicatzin cha.
\p
\v 10 Antok nalka ri alakuon, joc nalak, niquimisan y nuquis can paro nojiel. Pero inre xipa chi niya ri caslien; jun caslien ri man juba ta oc.
\v 11 Inre ri Utzulaj Chajiniel quichin ri ovejas.\x + \xo 10:11 \xt Ez. 34:11-12.\x* Ri Utzulaj Chajiniel, can nuya rucaslien pa qui-cuenta ri ru-ovejas.
\v 12 Pero man quire ta nuon ri xa man ketzij ta chajiniel, ruma xa tajuon. Jaja xa man cajaf ta ri ovejas, y antok nutzat chi nipa ri utif, xa jaja ri ninumaj-el y ncaruya can ri ovejas. Y ri utif ncarucuaj ri ovejas, y ri nicaj chic niquiquiraj-el-qui.
\v 13 Jun ri nituoj chi ncaruchajij ri ovejas xa ninumaj. Quire nuon, ruma man jun ru-cuenta chica ri ovejas.
\p
\v 14 Inre ri Utzulaj Chajiniel, y vatan quivach ri nu-ovejas, y ijeje je catan noch inre.
\v 15 Quire je nubanun riquin ri Nata. Jaja ratan noch inre, y inre vatan roch jaja.\x + \xo 10:15 \xt Mt. 11:27; Lc. 10:22.\x* Y inre niya nucaslien pa qui-cuenta ri nu-ovejas.
\v 16 Y man joc ta re nu-ovejas ico, xa ico je nicaj chic ri man ico ta vave chupan va jun coral va. Can nicatzin chi ncancam-pa, y ijeje xtiquian ri xtinej chica. Richin quire xa jun xtiquian y jun oc Chajiniel xtichajin quichin.
\p
\v 17 Ri Nata Dios nquirajo ruma inre niya ri nucaslien pa qui-cuenta ri nu-ovejas, y nicujie chic jun bay ri nucaslien.
\v 18 Ri nucaslien man jun xtimajo chuva, ruma ri nucaslien xa inre mismo ri nquiyon. Pa nuka inre co-ve chi niya y pa nuka je inre co-ve chi nicujie chic nucaslien. Quire ri ruen-pa ri Nata chuva, xcha ri Jesús.
\p
\v 19 Y jun bay chic ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas man junan ta xquian-ka pensar chirij ri tzij ri xaruej ri Jesús.
\v 20 Iquiy chiquivach ijeje xquiej chirij ri Jesús: La xa chuj. Xa itziel espíritu ri co riquin, y ixre, ¿karruma ntivaxaj ri nuej?
\p
\v 21 Y ri nicaj chic xquiej: Jun ri co itziel espíritu riquin, man nuej ta utzulaj tak tzij inchel ri xaruej ri Jesús. ¿Nicovin came jun ri co itziel espíritu riquin nuon chica ri muoy chi ncatzun? ncacha.
\s Ri israelitas man nicajo ta ri Jesús
\p
\v 22 Pa ru-tiempo job\x + \xo 10:22 \xt Chire Israel, chupan “ri tiempo job”, man joc ta nika job, xa co je tief.\x* nakax ri namakej rubinan Dedicación,\x + \xo 10:22 \xt Chupan ri namakej rubinan “Dedicación”, ri israelitas niquinataj ri kij antok xan asear ri templo ri co pa tanamet Jerusalén.\x* ri pa tanamet Jerusalén.
\v 23 Ri Jesús nibiej chupan ri templo, chuchi jun corredor ri rubinan Richin ri Salomón.
\v 24 Ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xabaka riquin ri Jesús, xquimol-qui chirij y xquiej cha: ¿Karruma nasach kajaluon? Xa atre ri Cristo, taej chika.
\p
\v 25 Y ri Jesús xuej chica ri achia re: Nuen yan chiva y man iniman ta. Nojiel ri samaj ri ncanan, pa rube ri Nata Dios ncanan-ve. Y ri samaj re, jare nien in chica inre.
\v 26 Pero ixre man nquininimaj ta, ruma ixre man ix nu-ovejas ta; can inchel ri xinej yan chiva.
\v 27 Ri nu-ovejas catan nukul, y ncaa chuvij, y inre vatan quivach ijeje.
\v 28 Inre niya chica ri caslien ri man niquis ta y man jun chiquivach xtisach ta can. Y man jun xtitiquir xcaralasaj-el pa nuka.
\v 29 Ri Nata Dios ri xaruya chuva inre, co más ru-poder chiquivach quinojiel y man jun xtitiquir xcaralasaj-el pa ruka jaja.
\v 30 Inre y ri Nata, joc jun kabanun riquin, xcha ri Jesús.
\p
\v 31 Y ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas, xabaquisica chic pa abaj chirij ri Jesús chi niquiquimisaj.
\v 32 Pero ri Jesús xuej chica ri achia re: Can quiy utzulaj tak samaj ri i-nubanun chivach, ruma ri poder ri ruyon-pa ri Nata chuva. ¿Chica chiquivach ri utzulaj tak samaj ri nubanun ri man nika ta chivach, y rumare ntivajo nquiniquimisaj cha abaj? xcha ri Jesús.
\p
\v 33 Y ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xquiej cha ri Jesús: Ojre man ruma ta jun utzulaj samaj ncatkacak cha abaj. Ojre ncatkacak ruma naej chi at Dios. Ruma jun ache ri nien quire, xa nuyok rube ri Dios,\x + \xo 10:33 \xt Lv. 24:16.\x* xacha.
\p
\v 34 Pero ri Jesús xuej chica: Chupan ri i-ley ri tziban can, ri Dios nuej: Inre nuen chi ixre can ix dioses.\x + \xo 10:34 \xt Sal. 82:6.\x*
\v 35 Jaja xuej dioses chica ri choj cha xuya-ve ri ruchabal, y man jun modo niex chi man ketzij ta nuej ri ruchabal ri Dios ri tziban can.
\v 36 Xa quire xuej ri Dios, ¿karruma ixre ntiej chi inre xinyok rube ri Dios, ruma xinej chi inre ri Rucajuol ri Dios? Y inre ri xirucha-pa chi xirutak-pa choch-ulief.
\v 37 Y xa man nian ta ri ruen-pa ri Nata Dios chuva, man nquininimaj ta.
\v 38 Pero xa nian ri ruen-pa ri Nata Dios chuva, mesque man nquininimaj ta inre, pero tinimaj nojiel ri ncanan chivach, richin quire ntivatamaj y ntinimaj chi ri Nata Dios co viquin y inre inco riquin jaja, xcha ri Jesús chica ri achia ri co quikij.
\p
\v 39 Ijeje can xcajo ta xquitzom ri Jesús, pero xa man xatiquir ta chic, ruma xa chiquivach.
\p
\v 40 Y ri Jesús xakax chic apa jucan ruchi ri río Jordán, ri lugar pache ri Juan el Bautista xaruon bautizar ri vinak naay;\x + \xo 10:40 \xt Jn. 1:28.\x* y chire xcujie-ve-ka.
\v 41 Y iquiy vinak xalka riquin ri Jesús chire. Y ri vinak re niquiej: Can ketzij chi ri Juan el Bautista man jun milagro xuon, pero nojiel ri tzij ri xaruej can chirij ri ache va, can ketzij, ncacha ri vinak.
\p
\v 42 Y iquiy vinak ri xquinimaj ri Jesús chupan ri lugar re.
\c 11
\s Antok xcon ri Lázaro
\p
\v 1 Chupan ca ri aldea Betania, co jun ache rubinan Lázaro ri niyavaj. Jaja ico icaye rana quibinan María y Marta, y ri iyoxe re aj-chire.\x + \xo 11:1 \xt Lc. 10:38-39.\x*
\v 2 Ri María re, jare ri xyon jubul akuon chirij ri rakan ri Ajaf Jesús y xarusu cha ri ruve.\x + \xo 11:2 \xt Jn. 12:3.\x* Ruxial jaja ri Lázaro ri niyavaj.
\v 3 Ri María y ri Marta xquitak rasuon cha ri Jesús: Ajaf, nakaej chava chi ri kaxial Lázaro, ri navajo, vacame niyavaj.
\p
\v 4 Y antok ri Jesús xraxaj ri rasuon ri takuon-el cha, jaja xuej: Ri Lázaro niyavaj, pero man richin ta camic, xa richin niyox rukij ri Dios, chi quire ri Rucajuol ri Dios niyox rukij, xcha ri Jesús.
\p
\v 5 Ri Jesús altíra ncarajo ri Marta, ri María y ri quixial Lázaro.
\v 6 Y antok jaja xraxaj chi ri Lázaro niyavaj, xa man xa ta chanin chutzatic, xa xcujie-ka chic caye kij chupan ri lugar ri pache co-ve.
\v 7 Y antok kaxnak chic ri caye kij, ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Vacame kojtzalaj ca Judea, xcha chica.
\p
\v 8 Y ri ru-discípulos xquiej cha: Rabí, xa ca juba oc tiempo takax antok ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xcajo ta xatquiquimisaj cha abaj, ¿y vacame navajo ncatzalaj chic jun bay chire? xacha ri discípulos cha.
\p
\v 9 Pero ri Jesús xuej chica: Ri kij rucuan doce (cabalajuj) horas. Ri niin pakij, man nutupij ta rakan, ruma co ri luz ri nibano ri sakil cha ri roch-ulief. Can nojiel nutzat ruma ri sakil re.
\v 10 Pero ri niin pa kakun, can nutupij ri rakan, ruma xa manak ri luz riquin.
\p
\v 11 Y antok ri Jesús ruen chic nojiel re, xcho chic jun bay chica ri ru-discípulos y xuej: Ri ka-amigo Lázaro nivar. Pero nquia chi nicasuoj, xcha chica ri ru-discípulos.
\p
\v 12 Y ri ru-discípulos xquiej cha: Ajaf, xa ri Lázaro nivar, nuon sanar, xacha.
\p
\v 13 Pero ri Jesús xa chirij ri rucamic ri Lázaro xcho-ve antok xuej chi nivar, pero ri ru-discípulos xika pa quive (xquian entender) chi choj nivar.
\v 14 Entonces ri Jesús jaal ca kalaj xuej chica: Ri Lázaro xcon.
\v 15 Y can nquiquicuot ruma man inco ta Betania antok xcon ri Lázaro, chi quire ixre más ntiya ivánima viquin. Vacame jo Betania, pache co-ve ri Lázaro, xcha ri Jesús.
\p
\v 16 Pero ri jun discípulo ri Tomás rube, ri niex je Dídimo cha, xuej chica ri nicaj chic discípulos: Jo riquin ri Jesús, chi quire junan nkojquimisas riquin, xcha.
\s Ri Jesús nicovin ncarucasuoj quiminaki y nuya caslien
\p
\v 17 Antok ri Jesús xalka Betania, ya caje kij tiyox ri Lázaro chupan ri jul ri co choch jun tanatic juyu. 
\v 18 Ri aldea Betania man naj ta quicajol riquin ri tanamet Jerusalén. Ri quicajol xa jun lak caye kilómetros riquin nicaj.
\v 19 Y iquiy achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas ri xalka chi xaquian consolar ri Marta y ri María, ruma xcon ri quixial Lázaro.
\v 20 Antok ri Marta xunaiej chi patanak ri Jesús, jun-anin xbaruculu. Pero ri María xa xcujie can chire pa jay.
\v 21 Y antok ri Marta xalka riquin ri Jesús, jaja xuej cha: Ajaf, xa ta atco vave, man ta xcon ri nuxial.
\v 22 Pero inre vatan chi ri xtacutuj cha ri Dios vacame, ri Dios can xtuya chava, xcha ri Marta cha ri Jesús.
\p
\v 23 Ri Jesús xuej cha ri Marta: Ri axial Lázaro xticastaj-pa.
\p
\v 24 Y ri Marta xuej: Inre vatan chi xticastaj-pa; ruma antok xtalka ri ruquisbal kij, quinojiel ri quiminaki xcacastaj-pa, xcha.
\p
\v 25 Ri Jesús xuej cha ri Marta: Inre nquicovin ncancasuoj ri i-quiminak chic y nquicovin je niya caslien. Rumare ri niniman vichin, mesque xticon, can xticasie chic jun bay.
\v 26 Y chica-na vinak ri co rucaslien choch-ulief y nquirunimaj inre, man xticon ta richin nojiel tiempo. ¿Nanimaj re? xcha ri Jesús cha ri Marta.
\p
\v 27 Y ri Marta xuej cha ri Jesús: Quire Ajaf, can ninimaj chi atre ri Cristo ri Rucajuol ri Dios, ri xapa vave choch-ulief, xcha cha.
\s Antok ri Jesús xuok chuchi ri pache mukun-ve ri Lázaro
\p
\v 28 Antok ri Marta ruen chic ri tzij re cha ri Jesús, xa chi xbarayuoj ri María ri quichak-quinimal-qui riquin. Y antok xbaka, ri Marta xuej pa ruxiquin ri María: Ri Maestro xalka y vacame ncarayuoj, xcha cha.
\p
\v 29 Ri María, antok xraxaj quire, xpalaj-pa ri pache co-ve y jun-anin xa ca pache co-ve ri Jesús.
\v 30 Ri Jesús ca maja tuoc chupan ri aldea Betania, xa ca co chupan ri lugar pache xbacul-ve ruma ri Marta.
\v 31 Y antok ri vinak israelitas ri ico chirachuoch ri María chi niquian consolar, xquitzat chi jun-anin xpalaj-el y xa; ijeje xaa chirij, ruma ijeje xquiej-ka: Ri María niuok chuchi ri jul ri pache yon-ve ri ruxial.
\p
\v 32 Y antok ri María xalka pache co-ve ri Jesús y xutzat, xxuquie-ka chukul rakan y xuej cha: Ajaf, xa ta atco vave, man ta xcon ri nuxial, xcha.
\p
\v 33 Y antok ri Jesús xutzat chi ri María ntuok y ncauok je quinojiel ri vinak israelitas ri i-banak riquin ri María, ri ránima ri Jesús jun-ve xuon xuna y xbisuon-ka.
\v 34 Y xucutuj: ¿Pache yon-ve ri Lázaro? xcha. Y ijeje xquiej: Ajaf, jo y nakacutu chavach, xacha cha.
\p
\v 35 Y ri Jesús xuok.
\v 36 Jare antok ri vinak israelitas ri ncaquian consolar ri Marta y ri María, xquiej: Titzata, kalaj chi altíra xrajo, xacha.
\p
\v 37 Pero ico chiquivach ri vinak re xquiej chirij ri Jesús: Jaja ca xuon cha ri muoy chi xtzun. ¿Man ta came xcovin xuon chi man ta xcon ri Lázaro? xacha.
\s Antok xcastaj-pa ri Lázaro
\p
\v 38 Antok ri Jesús xalka chuchi ri pache yon-ve, xbisuon chic ka jun bay. Ri jul\x + \xo 11:38 \xt Ri tzij “jul” nrajo nuej: Tumba, sepulcro y panteón.\x* ri pache yon can ri Lázaro jun cueva ri co choch jun tanatic juyu, ri tzapin can ruchi cha jun abaj.
\v 39 Y ri Jesús xuej: Tivalasaj-el ri abaj ri choj cha tzapin can ruchi ri jul, xcha chica. Pero ri Marta, ri rana ri quiminak, xuej cha ri Jesús: Ajaf, chuf chic, ruma ya caje kij ticon, xcha cha.
\p
\v 40 Pero ri Jesús xuej cha ri Marta: Inre nuen chic chava chi xa xtanimaj, can xtatzat ri nuon ri ru-poder ri Dios, xcha cha.
\v 41 Y ja xcalasaj-el ri abaj ri choj cha tzapin can ruchi ri jul ri pache co-ve ri quiminak. Y ri Jesús xtzun chicaj y xuej: Nata, tiox ba niya chava ruma xinavaxaj-pa.
\v 42 Inre vatan chi siempre nquinavaxaj. Pero nojiel re, niej cuma ri vinak ri quimaluon-pa-qui viquin vacame, chi tiquinimaj chi atre ri xatako-pa vichin ri choch-ulief.
\v 43 Antok ri Jesús ruen chic ri tzij re, riquin nojiel ruchuka xcho y xuej: ¡Lázaro, catiel-pa juviera! xcha.
\p
\v 44 Y ri Lázaro, ri quiminak, xbaiel-pa. Y ri ruka-rakan yon tziak chirij, y ri rupalaj tzapin cha jun tziak xax. Y ri Jesús xuej: Tiquira ri tziak chirij, chi quire otz niin y nia, xcha.
\s Ico ri niquian pensar chi chica manera niquian chi niquiquimisaj ri Jesús
\r (Mt. 26:1-5; Mr. 14:1-2; Lc. 22:1-2)
\p
\v 45 Y iquiy chiquivach ri vinak israelitas ri xalka riquin ri María, xquinimaj ri Jesús antok xquitzat ri xuon, chi xucasuoj ri quiminak.
\v 46 Pero ico nicaj xaa quiquin ri achia fariseos y xbaquitzijuoj chica, ri xuon ri Jesús.
\v 47 Y ri principales sacerdotes y ri achia fariseos xquimol-qui y xacayuoj je ri nicaj chic achia ri autoridades quichin ri israelitas y xquiej chica: ¿Chica nakaan? Ruma ri ache rubinan Jesús quiy milagros ri ncaruon chiquivach ri vinak.
\v 48 Y xa xtakaya lugar cha, quinojiel ri vinak xcaniman richin; y xcapa ri romanos, y xtiquian destruir ri templo y ri ka-nación, xacha ijeje.
\p
\v 49 Entonces ri Caifás, ri sacerdote ri más co rukij chupan ri juna re, jun cachil ri principales sacerdotes, xcho y xuej chica: Ixre xa man jun ivatan.
\v 50 Man ntian ta pensar juba chi xa más otz chi joc jun nicon pa ka-cuenta konojiel y man nkucon ta konojiel, xcha.
\p
\v 51 Antok ri Caifás xuej quire, man runoj ta jaja xucusaj. Ri tzij ri xaruej jaja, ja ri Dios ri xen-pa cha, ruma chupan ri juna re jaja ri sacerdote ri más co rukij. Rumare ri Dios xuon cha chi xuej chi ja ri Jesús xticon pa qui-cuenta ri vinak israelitas.
\v 52 Pero ri Jesús man joc ta pa qui-cuenta ri vinak israelitas xticon, xa xticon je chi nuon xa jun quiquin ri vinak ri i-ralcual ri Dios ri quiquiran-qui choch-ulief.
\v 53 Y chupan ri mismo kij re, ri achia ri co quikij xquiej chiquivach chi xtiquiquimisaj ri Jesús.
\p
\v 54 Rumare, ri Jesús man chic xucut ta ri chiquivach ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas. Jaja xa jun tanamet rubinan Efraín ri co cierca ri desierto. Y xcujie-ka chire quiquin ri ru-discípulos.
\p
\v 55 Y ya nalka ri Pascua, ri jun quinamakej ri israelitas. Rumare iquiy vinak ri xaiel-pa pa tak quitanamit, chi xaa pa tanamet Jerusalén. Can xaa chi niquian purificar-qui choch ri Dios, antes choch ri namakej.
\v 56 Y ri vinak niquicanuj ri Jesús, y pa templo niquicutuj chiquivach: ¿Chica ntian pensar ixre? ¿Nipa came chupan ri namakej re? ncacha ri vinak re.
\p
\v 57 Ri principales sacerdotes y ri achia fariseos calasan chic rutzijoxic, chi chica-na ri xtinaien pache co-ve ri Jesús, tuej chica ijeje, chi niquitzama.
\c 12
\s Jun ixok nukej jubul akuon chirij ri Jesús
\r (Mt. 26:6-13; Mr. 14:3-9)
\p
\v 1 Antok vaki chic kij nrajo chi nalka ri kij richin ri namakej Pascua, ri Jesús xa chupan ri aldea Betania, ri rutanamit ri Lázaro, ri xcon y xcasos chiquicajol ri quiminaki ruma ri Jesús.
\v 2 Y chire xan jun vaen ruma xalka ri Jesús. Y ja ri Marta ri ncatzuku-apa ri ico chirij ri mesa. Y ri Lázaro co chiquicajol ri i-tzuyul-apa chirij ri mesa riquin ri Jesús.
\v 3 Xpa ri María ri rana ri Lázaro, xbarucama-pa nicaj litro nardo puro; jun jubul akuon ri altíra cara rajal. Y xuya chirij rakan ri Jesús y xarusu cha ri ruve.\x + \xo 12:3 \xt Lc. 7:37-38.\x* Y ri jay re can xnuoj riquin ri ruxla ri akuon re.
\v 4 Y jun chiquivach ri discípulos, ri Judas Iscariote rube, ri rucajuol ri Simón; ri discípulo re ja ri xticayin richin ri Jesús, xuej:
\v 5 ¿Karruma man xcayix ta ri jubul akuon re? Xa ta xcayix, xyox ta trescientos denarios; y ri rajal xjach ta chica ri i-puobra, xcha.
\p
\v 6 Jaja xuej quire, pero man ruma ta altíra ncarajo ri i-puobra. Jaja quire xuej ruma jaja niyaco ri miera y co ri nalakaj-el. Jaja xa alakuon.
\v 7 Y ri Jesús xuej cha: Taya chire. Mesque maja quicon, jaja can vichin inre ruyacuon-pa ri akuon re richin ri kij antok xquimuk.
\v 8 Ruma ri i-puobra, can siempre ico iviquin.\x + \xo 12:8 \xt Dt. 15:11.\x* Pero inre man siempre ta xquicujie iviquin, xcha jaja.
\s Ico ri niquian pensar chi niquiquimisaj ri Lázaro
\p
\v 9 Antok ri vinak israelitas xquinaiej chi ri Jesús co Betania, can iquiy ri xapa, pero man joc ta chi niquitzat jaja, xa richin je chi niquitzat ri Lázaro, ri xcasos ruma ri Jesús chiquicajol ri quiminaki.
\v 10 Rumare ri principales sacerdotes xquiej chiquivach chi niquiquimisaj je ri Lázaro.
\v 11 Ruma jaja, mare iquiy israelitas ri ncaquiya can ijeje y niquinimaj ri Jesús.
\s Antok ri Jesús xuoc Jerusalén
\r (Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40)
\p
\v 12 Chucan kij, chire pa tanamet Jerusalén, can iquiy vinak ico ruma ri namakej. Y antok xcaxaj chi patanak ri Jesús,
\v 13 xquicuaj chitak ruka palmas y xbaquiculu y riquin nojiel quichuka niquiej: ¡Tiox ba chi patanak ri Jun re!\x + \xo 12:13 \xt Sal. 118:25.\x* ¡Bendito ri patanak pa rube ri Ajaf Dios,\x + \xo 12:13 \xt Sal. 118:26.\x* jare ri Ka-Rey ojre israelitas! ncacha.
\p
\v 14 Y ri Jesús co jun alaj burro ri xril, chi xchoquie-el chirij. Can inchel ri nuej chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can:
\q
\v 15 Man tixiij-ivi ixre ri ixco pa tanamet Sion;
\q ruma ri I-Rey ja patanak,
\q chacol-pa chirij jun alaj burro.\x + \xo 12:15 \xt Zac. 9:9.\x*
\m Quire ri tziban can.
\p
\v 16 Naay ri ru-discípulos man xika ta pa quive (man xquian ta entender) nojiel re. Caja antok ri Jesús castajnak chic pa chiquicajol ri quiminaki y co chic namalaj rukij, cajare xalka pa quive chi nojiel ri xbanataj, can tziban can chupan ri ruchabal ri Dios.
\p
\v 17 Y ri vinak ri xquitzat ri Jesús antok xrayuoj ri Lázaro ri quiminak chic y xucasuoj-pa chiquicajol ri quiminaki, niquiej chica ri nicaj chic vinak.
\v 18 Y rumare, ri vinak xapa chi nalquiculu ri Jesús. Ri vinak re can caxan chic ri milagro ri xuon riquin ri Lázaro.
\v 19 Pero ri achia fariseos niquiej chiquivach: Titzata, quinojiel ri vinak i-banak chirij. Man niquinimaj ta ri katzij ojre, ncacha.
\s Ico vinak man israelitas ta ri niquicanuj ri Jesús
\p
\v 20 Y chiquicajol quinojiel ri vinak ri ncalka pa tanamet Jerusalén chi nalquiya rukij ri Dios chupan ri namakej, ico je nicaj vinak man israelitas ta.
\v 21 Ri vinak re xabaka riquin ri Felipe ri aj-Betsaida ri co chupan Galilea, chi niquicutuj favor cha; ruma jaja jun ru-discípulo ri Jesús. Ri vinak re xquiej cha: Tuoya, ojre nakajo nkucho cha ri Jesús, xacha.
\p
\v 22 Ri Felipe xa y xbaruej cha ri Andrés ri jun discípulo je. Cajare ri icaye xaa chi xbaquiej cha ri Jesús.
\p
\v 23 Y ri Jesús xuej chica ri icaye discípulos: Ja xalka ri huora, chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol xticujie rukij.
\v 24 Can ketzij, ketzij ri niej chiva chi xa man nitic ta jun ru-semilla trigo pan ulief, choj quire xticujie. Pero xa nitic-ka pan ulief ri ru-semilla trigo re, xtiel-pa y xtuya roch.
\v 25 Ri altíra nrajo ri rucaslien vave ri choch-ulief, man xticolotaj ta. Pero ri man nrajo ta ri rucaslien vave choch-ulief, xa nuyac-apa richin ri caslien ri man niquis ta.\x + \xo 12:25 \xt Mt. 10:39; 16:25; Mr. 8:35; Lc. 9:24; 17:33.\x*
\v 26 Y xa co jun nrajo nuon ri nusamaj, tipa viquin. Y pache xquicujie-ve inre, chire je xticujie-ve jaja. Ri xtibano ri nusamaj, xtian cha ruma ri Nata chi xticujie rukij.
\s Ri Jesús nuej chi xtiquimisas
\p
\v 27 Inre altíra nikaxo ri vánima vacame. ¿Pero chica xtinej vacame: Nata, quinacalo choch ri huora richin sufrimiento? Más inre xa richin re xipa.
\v 28 Cajare jaja xuej: Nata, can tabana chi nikalajin chi co akij, xcha. Y jare antok Jun xcho-pa chicaj y xuej: Can nubanun chic quire. Y xtinan chic jun bay, chi nikalajin nukij.
\p
\v 29 Y can iquiy chiquivach ri vinak ri ico chire niquiej chi jun ráya ri xcaxaj antok xcho-pa ri Jun chicaj. Y nicaj chic niquiej: Jun ángel ri xcho-pa cha, ncacha.
\p
\v 30 Y ri Jesús xuej chica: Ri xivaxaj ri xcho-pa chicaj, xcho-pa ivuma ixre y man vuma ta inre.
\v 31 Vacame xalka ri kij chi ri Dios nuon juzgar ri roch-ulief, y ri Satanás, ri tzamayuon ri roch-ulief, xtalasas-el.
\v 32 Y antok inre xquijotobax choch ri cruz, ri vinak xcapa viquin inre, xcha jaja.
\p
\v 33 Ri Jesús xuej quire, chi xuej ri chica modo xtiquimisas.
\v 34 Y ri vinak xquiej: Katzatuon chupan ri ruchabal ri Dios, chi ri Cristo man nicon ta, can xticasie richin nojiel tiempo.\x + \xo 12:34 \xt Sal. 110:4; Is. 9:7; Ez. 37:25; Dn. 7:14.\x* ¿Karruma naej chi nicatzin chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chikacajol nijotobax choch ri cruz? Can taej ca chika, ¿chica re ri Xtak-pa chicaj chi xalax chikacajol? xacha.
\p
\v 35 Jare antok ri Jesús xuej chica: Ri Luz ca co jutzit tiempo iviquin. Can chupan ca ri Luz quixin-ve, mientras ca co iviquin. Y xa man xtian ta quire, antok xtina, pa kakun yan chic nquixin-ve; y jun ri pa kakun niin-ve, man ratan ta pache banak-ve.
\v 36 Mientras ca co ri Luz iviquin, can tinimaj ca, chi quire nquixuoc ralcual ri Luz re. Quire xaruej ri Jesús chica ri vinak.
\p Y xaruya can, y man jun xnaien pache xa-ve.
\s Ri israelitas man niquinimaj ta ri Jesús
\p
\v 37 Ri Jesús quiy milagros xaruon chiquivach ri vinak. Pero mesque quire xuon, ijeje man xquinimaj ta.
\v 38 Y quire ri xbanataj, chi nuon cumplir ri rutziban can ri profeta Isaías. Jaja rutziban can:
\q Ajaf, ¿chica xniman ri atzij ri xkatzijuoj?
\q ¿Co came jun vinak ri xutzat ri a-poder?\x + \xo 12:38 \xt Is. 53:1.\x*
\m Quire nuej ri rutziban can ri Isaías.
\v 39 Ri vinak re man niquinimaj ta, ruma chupan ri rutziban can ri Isaías nuej je:
\q
\v 40 Can banun chica ijeje ruma ri Dios chi man ncatzun ta y cof ranun ri cánima;
\q mare man niquitzat ta ri nicut chiquivach, y man nicajo ta chi ntuoc riquin cánima,
\q y can man nicajo ta niquiya can ri pecado chi niquian ri nivajo inre, chi nicax ri quicaslien.\x + \xo 12:40 \xt Is. 6:10.\x*
\m Quire nuej ri Dios, ri rutziban can ri Isaías.
\v 41 Ri profeta Isaías, ri xcujie ojier can tiempo, xuej quire antok xutzat yan rukij ri Ajaf Jesús, y chirij jaja ruen can.
\p
\v 42 Pero mesque quire, iquiy chiquicajol ri autoridades quichin ri israelitas xquinimaj ri Jesús. Pero man xquiej ta, ruma niquixiij-qui chiquivach ri achia fariseos, chi man cakotax-pa chupan ri sinagoga.
\v 43 Ruma ijeje más nika chiquivach chi niyox quikij cuma ri vinak, que choch niyox quikij ruma ri Dios.
\s Ja ri ruchabal ri Jesús ri xtibano juzgar quichin ri vinak
\p
\v 44 Y ri Jesús riquin ruchuka xcho y xuej: Ri nquirunimaj inre, man joc ta inre ri nquirunimaj, xa nunimaj ca ri takayuon-pa vichin.
\v 45 Ri nquirutzat inre, can nutzat je ri Dios ri takayuon-pa vichin.
\v 46 Ruma inre ri Luz ri xipa choch-ulief, chi quire xa co jun ri xtiniman vichin, ri rucaslien man chic xticujie ta chupan ri kakun.
\v 47 Pero ri vinak ri nraxaj ri nutzij y man nuon ta ri nraxaj, man inre ta ri xquibano juzgar richin. Ruma inre man xipa ta choch-ulief chi ncanan juzgar ri vinak. Inre xipa chi ncancol ri vinak.
\v 48 Ri man nquirajo ta inre y man nrajo ta ri nuchabal, co ri xtibano juzgar richin; ja ri chabal ri xanej, jare ri xtibano juzgar richin chupan ri ruquisbal kij.
\v 49 Ruma ri chabal ri xinej, ja ri Nata yayuon-pa chuva. Jaja ri takayuon-pa vichin y ruen-pa chuva chica chabal ri xtincut y xtintzijuoj.
\v 50 Y vatan chi ri ruen-pa ri Nata Dios chuva, can nuya caslien ri man niquis ta. Rumare ri chabal ri niej, can inchel ri ruen-pa ri Nata chuva inre, can quire xalej-ka.
\c 13
\s Ri Jesús nuchaj cakan ri ru-discípulos
\p
\v 1 Y antok ya nalka ri kij richin ri namakej Pascua, ri Jesús ratan chic chi ya nalka ri huora chi jaja ntiel-el vave choch-ulief y nitzalaj-el chicaj riquin ri Rutata. Ri Jesús can altíra xarajo quinojiel ri i-richin jaja ri ico vave choch-ulief, y quire xuon hasta ca xcon.
\p
\v 2 Antok ri Jesús y ri discípulos ja ncava chaka, ri diablo ya ruyon chic pa ránima ri Judas Iscariote, ri rucajuol ri Simón, chi tujacha ri Jesús.
\v 3 Ri Jesús can ratan chi nojiel jachuon-pa pa ruka ruma ri Dios ri Rutata, y can ratan chi riquin ri Dios patanak-ve y chire chic nia-ve.
\v 4 Y ri Jesús xutanaba can ri ruvaen, xpalaj y xralasaj-el ri tziak ri rukun, xbarucama-pa jun tualla, y xuxim chupan.
\v 5 Y xuya je ya chupan jun vacal y xutzom ruchajic ri cakan ri ru-discípulos, y nusu ri cakan cha ri tualla ri ruximuon chupan.
\p
\v 6 Y antok xalka riquin ri Simón Pedro chi nuchaj ri rakan, ri Pedro xuej cha ri Jesús: Ajaf, ¿atre nachaj ri vakan inre? xcha.
\p
\v 7 Y ri Jesús xuej cha ri Pedro: Ri nquinajin inre, man xtika ta pan ave (man xtaan ta entender) vacame, pero chuak chi cabij xtika pan ave (xtaan entender).
\p
\v 8 Pero ri Pedro xuej: Inre man xtinya ta chi xtachaj ri vakan, xcha. Y ri Jesús xuej cha: Xa man naya ta, man xcacujie ta viquin, xcha ri Jesús.
\p
\v 9 Rumare ri Simón Pedro xuej cha ri Jesús: Ajaf, xa quire, man joc ta ri vakan nachaj, xa tachaja je ri nuka y ri nujaluon, xcha ri Pedro.
\p
\v 10 Pero ri Jesús xuej cha: Jun ri ya xatin, joc chic ri rakan nuchaj; ruma jaja can rujoskin chic ri. Ixre sak chic ri icaslien, mesque man ixvonojiel ta, xcha ri Jesús.
\p
\v 11 Jaja xuej quire, ruma ratan ri chica xtijacho richin. Y mare xuej: Man ixvonojiel ta sak chic ri icaslien.
\p
\v 12 Y antok ri Jesús ruchajuon chic cakan ri ru-discípulos, xbarucama chic pa ri tziak ri ruchiluon can chirij, xbatzuye chic chirij ri mesa y xuej: ¿Xika pan ive (xian entender) ri xinan inre?
\v 13 Ixre, Maestro y Ajaf nquixcha chuva. Can otz ri ntiej, ruma quire.
\v 14 Y xa inre ri Maestro y ri Ajaf xinchaj ri ivakan, quire mismo tibana ixre, tichaja ivakan chivach-ka ixre.
\v 15 Inre ya xincut chivach. Can inchel ri xinan inre iviquin, can quire tibana ixre.\x + \xo 13:12-15 \xt Lc. 22:27.\x*
\v 16 Can ketzij, ketzij ri niej chiva: Man jun samajiel más nem choch ri rajaf;\x + \xo 13:16 \xt Mt. 10:24; Lc. 6:40; Jn. 15:20.\x* ni ri takuon-el, más nem choch ri takayuon-el richin.
\v 17 Xa ixre xivatamaj can nojiel re y can ntian ri xivatamaj, can jaal quixquicuot.
\p
\v 18 Man chivij ta ixvonojiel nquicho-ve, ruma inre vatan ivach ixre ri xixcha. Pero xtuon cumplir ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios ri nuej: Ri jun ri xva viquin, xpalaj chuvij.\x + \xo 13:18 \xt Sal. 41:9.\x* Quire nuej chupan ri ruchabal ri Dios.
\v 19 Re niej yan chiva, chi quire antok xtalka ri kij chi nibanataj, xtinimaj chi inre ri Cristo.
\v 20 Can ketzij, ketzij ri niej chiva: Ri xtibano recibir ri nitak-el inre, can inre ri nquiruon recibir y ri xquiruon recibir inre, can nuon recibir ri takayuon-pa vichin.\x + \xo 13:20 \xt Mt. 10:40; Mr. 9:37; Lc. 9:48; 10:16.\x*
\s Ri Jesús nuej yan chi ri Judas xtijacho richin
\r (Mt. 26:20-25; Mr. 14:17-21; Lc. 22:21-23)
\p
\v 21 Y antok ri Jesús ruen chic nojiel re, ri ránima can vor chica xuna. Jaja xuej chica: Can ketzij, ketzij ri niej chiva, chi jun chivach ixre ri xtijacho vichin, xcha chica.
\p
\v 22 Y ri discípulos xquicayiej-qui, y man niquil ta chica niquiej, ruma man catan ta choj chirij xcho-ve.
\v 23 Y ri jun chiquivach ri discípulos, ri altíra najox ruma ri Jesús, rakal riquin ri Jesús.
\v 24 Y cha ri jun discípulo re, xuon-apa seña ri Simón Pedro, chi tucutuj cha ri Jesús chi chica ri jun ri xtijacho richin.
\v 25 Y ri discípulo re xrakie-apa cierca ri roch-rucux ri Jesús, y xucutuj cha: Ajaf, ¿chica ri jun ri xtijacho avichin? xcha cha.
\p
\v 26 Y ri Jesús xuej cha ri discípulo re: Ri choj cha xtinya-ve jun pedazo simíta muban, jare ri xtijacho vichin. Y jaja xumuba jun pedazo simíta y xuya cha ri Judas Iscariote ri rucajuol ri Simón.
\v 27 Y antok ri Judas Iscariote xucux-ka ri simíta re, ja xuoc ri Satanás pa ránima. Y ri Jesús xuej cha: Ri abanun chic pensar chi naan, tabana chanin, xcha cha.
\p
\v 28 Pero ri discípulos ri ico-apa chirij ri mesa riquin, man xika ta pa quive (man xquian ta entender) karruma quire xuej cha ri Judas.
\v 29 Ico xquian-ka pensar chi xtak-el ruma ri Jesús chulokic nojiel ri xticatzin chica chupan ri namakej, o chi tuya miera chica ri i-puobra, ruma ijeje catan chi ja ri Judas ri niyaco ri miera.
\v 30 Ri Judas joc xucux-el ri jun pedazo simíta, ja xiel-el. Antok xiel-el jaja, can chaka chic.
\s Ri Jesús nuya jun cacac mandamiento
\p
\v 31 Y antok ri Judas alanak chic el, ri Jesús xuej: Ja xalka ri huora chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiicajol, xtikalajin chi can co-ve rukij. Y quire je ri Dios, can xtikalajin ri nem rukij ruma jaja.
\v 32 Y ri Dios can xtikalajin ri rukij ruma jaja, y ri Dios can xtuon chi nikalajin ri rukij. Y re vacame.
\v 33 Chitak valcual, xa juba chic oc tiempo ri xquicujie iviquin. Ixre xquinicanuj; pero vacame niej can chiva, inchel ri nuen chica nicaj chic israelitas, chi ri pache xquibacujie-ve inre, ixre man xquixtiquir ta xquixbaka vacame.\x + \xo 13:33 \xt Jn. 7:34.\x*
\v 34 Vacame niya jun cacac mandamiento chiva: Can tivajo-ivi.\x + \xo 13:34 \xt Jn. 15:12, 17; 1Jn. 3:23; 2Jn. 5.\x* Can inchel nquixvajo inre, can quire tibana ixre. Jare ri cacac mandamiento ri niya can chiva.
\v 35 Y xa xtivajo-ivi, ri vinak xtiquitzat chi ix nu-discípulos inre, xcha ri Jesús.
\s Ri Jesús nuej yan chi ri Pedro xtuej chi man ratan ta roch
\r (Mt. 26:31-35; Mr. 14:27-31; Lc. 22:31-34)
\p
\v 36 Y ri Simón Pedro xuej cha ri Jesús: Ajaf, ¿pache ca ncaa-ve? xcha. Y ri Jesús xuej cha: Vacame man ncatiquir ta ncaa chuvij ri pache xquia-ve inre. Pero después xcatiquir xcaa chuvij, xcha cha ri Pedro.
\p
\v 37 Y ri Pedro xuej cha: Ajaf, ¿karruma man nquitiquir ta nquia chavij vacame? Ruma xa nicatzin chi niya ri nucaslien avuma atre, can xtinya-ve, xcha.
\p
\v 38 Ri Jesús xuej cha: ¿Naya came ri acaslien vuma inre? Inre can ketzij, ketzij ri niej chava: Ca maja titzirin-pa ri mama, antok atre oxe yan mul taej chica ri ncacutun chava, chi man avatan ta noch, xcha ri Jesús cha ri Pedro.
\c 14
\s Ri Jesús jare ri bay ri nika riquin ri Katata Dios
\p
\v 1 Man tichujirisaj ri ivánima, xcha ri Jesús chica ri ru-discípulos. Inre vatan chi iniman ri Dios. Quire je tibana viquin inre. Can quininimaj.
\v 2 Pa rachuoch ri Nata Dios quiy lugar co. Y xa man ta quire, xinej yan ta chiva. Vacame nquia chi nichojmij ri i-lugar.
\v 3 Y xa nquia inre, y nichojmij ri i-lugar, xquipa chic jun bay y xquixvucuaj viquin; chi quire, pache xquicujie-ve inre, chire je xquixcujie-ve ixre.
\v 4 Ixre ivatan pache nquia-ve inre y ivatan je ri bay, xcha ri Jesús chica ri ru-discípulos.
\p
\v 5 Y ri discípulo ri Tomás rube xuej cha ri Jesús: Ajaf, ojre man katan ta pache ncaa-ve atre. ¿Chel chi katan ri bay re?
\p
\v 6 Y ri Jesús xuej: Inre ri bay, inre ri ketzij, y inre ri caslien. Man jun xticovin xtibaka riquin ri Nata xa man xquirunimaj ta inre.
\v 7 Y xa ixre xivatamaj noch inre, can xivatamaj je roch ri Nata. Y vacame can itzatuon chic, y ivatan chic roch, xcha chica.
\p
\v 8 Y ri Felipe, jun chic chiquivach ri discípulos, xuej cha ri Jesús: Ajaf, tacutu ri Atata Dios chakavach, y riquin re suficiente, xcha.
\p
\v 9 Y ri Jesús xuej cha: ¿Quiy yan tiempo quicujie iviquin, y man avatan ta noch, atre Felipe? Ri tzatayuon vichin, rutzatuon je ri Nata. ¿Karruma ca atre naej chi nicut ri Nata chivach?
\v 10 ¿Man nanimaj ta atre chi ri Nata co viquin inre y inre inco riquin jaja? Ri tzij ri xintzijuoj chivach, can riquin ri Nata patanak-ve, ruma jaja co viquin inre. Can jaja ri nibano ri samaj.
\v 11 Can quininimaj chi inre inco riquin ri Nata y jaja co viquin inre. Y xa man nquininimaj ta ruma ri niej chiva, titzata ca ri nusamaj y quininimaj.
\v 12 Can ketzij, ketzij ri niej chiva: Ri xquirunimaj inre, xcaruon ri samaj ri xinan inre; y can más nimak tak samaj xcaruon, ruma inre nquia riquin ri Nata chicaj,
\v 13 y nojiel ri xticutuj cha ri Nata pa nube inre, can xtinan. Chi quire nikalajin ri rukij ri Nata vuma inre.
\v 14 Xa co ri xticutuj pa nube inre, can xtinya-pa chiva.
\s Antok ri Jesús xuej chi ri Dios xtutak-pa ri Espíritu Santo
\p
\v 15 Xa nquinivajo, can tibana nojiel ri nu-mandamientos.
\v 16 Y inre xtincutuj cha ri Nata, y jaja xtutak-pa Jun chic ri xtiton ivichin. Jun ri can xticujie iviquin richin nojiel tiempo.
\v 17 Y re ja ri Espíritu Santo ri nquixrutijuoj riquin ri ketzij. Ri vinak ri man quiniman ta ri Dios man niquian ta recibir riquin cánima, ruma ri Espíritu Santo man niquitzat ta, ni man catan ta je roch. Pero ixre ri iniman chic, can ivatan chic roch, ruma jaja co chic iviquin y xticujie riquin ivánima.
\v 18 Inre nquia, pero man xquixya ta can iyuon inchel jun maba, ruma xa nquipa chic iviquin.
\v 19 Ri vinak ri man quiniman ta ri Dios, joc chic juba xquinquitzat, pero ixre xquinitzat chic. Ruma inre co nucaslien, ixre je xticujie icaslien.
\v 20 Y chupan ri kij re, xtikalajin otz chivach chi inre inco riquin ri Nata, ixre ixco viquin inre y inre inco iviquin ixre.
\v 21 Ri co ri nuchabal pa ránima y ncaruon nojiel ri mandamientos ri ncanej, can nquirajo. Y ri nquirajo inre, can xtajox ruma ri Nata, y inre je can xtinvajo y xtincut-vi choch, xcha ri Jesús.
\p
\v 22 Y ri Judas, ri jun chiquivach ri ru-discípulos, pero man ja ta ri Iscariote, xucutuj cha ri Jesús: Ajaf, ¿karruma joc chakavach ojre xtacut-ve-avi y man nacut ta avi chiquivach ri vinak ri man quiniman ta ri Dios?
\p
\v 23 Y ri Jesús xuej cha: Ri nquirajo, can nuon ri nuej ri nuchabal. Ri jun ri xtibano quire, can xtajox ruma ri Nata. Y ri Nata y inre xkupa riquin y xtakaan kachuoch riquin ránima.
\v 24 Ri man nquirajo ta, man nuon ta ri nuej ri nuchabal. Y ri chabal ri ivaxan viquin, man vichin ta inre; xa richin ri Nata ri takayuon-pa vichin.
\p
\v 25 Y nojiel ri chabal re, can nuen-pa chivach.
\v 26 Y antok inre man inco ta chic iviquin, ri Nata xtutak-pa ri Espíritu Santo ri xtiton ivichin. Y jaja ri xticujie iviquin pa nucaxiel inre. Y jaja je xquixrutijuoj y xtunataj chiva nojiel ri chabal ri i-nuen can inre chiva.
\p
\v 27 Ri paz ri co viquin inre, niya can chiva. Ri paz ri niya can inre riquin ivánima, man inchel ta ri paz ri niquiya ri vinak. Man tichujirisaj ri ivánima, y man tixiij-ivi.
\v 28 Xivaxaj ri xinej yan chiva: Inre xquia, pero nquitzalaj chic pa iviquin. Y xa ixre nquinivajo, nquixquicuot ta, ruma inre nuen chi nquia riquin ri Nata. Jaja co más rukij chinoch inre.
\v 29 Re niej yan can chiva, chi quire antok xtalka ri kij re, xtinimaj ri nuen can chiva.
\p
\v 30 Y vacame man quiy ta chic ri chabal ri xtinej can chiva, ruma ri tiempo xa man quiy ta chic. Ri Satanás, ri tzamayuon ri roch-ulief, xa nucut yan pa-ri. Jaja man jun ruka chuva.
\v 31 Inre nian ri nrajo ri Nata, chi quire ri vinak ri ico choch-ulief niquitzat chi inre nivajo ri Nata. Quixpalaj y kojiel-el vave, xcha chica.
\c 15
\s Ri Jesús ja ri ketzij mata uva
\p
\v 1 Y ri Jesús xuej: Inre ri ketzij mata uva, y ri Nata jare ri samajiel.
\v 2 Antok jun mata uva ico ruka ri man niquiya ta quivach, ncalasas-el. Y ri ruka ri can niquiya quivach, ncajoskis otz, chi quire niquiya más quivach. Can quire je inre. Ri Nata ncarutzat quinojiel ri ico viquin y ncaralasaj-el ri man otz ta quicaslien. Y ri otz quicaslien, ncarujoskij más, chi quire más otz nuon ri quicaslien.
\v 3 Ixre ri ya nucutun-pa ri chabal chivach, can ix sak chic ruma ri chabal re.
\v 4 Can quire quixcujie viquin, chi quire inre nquicujie je iviquin. Ruma jun ruka ri uva man nicovin ta nuya roch, xa man co ta chirij ri rakan. Xa nicatzin chi ri ruka ri uva nicujie chirij ri rakan, chi quire nuya roch. Can quire je ixre, can nicatzin chi siempre nquixcujie viquin.
\p
\v 5 Inre ri mata uva, y ixre ri ruka. Ri can siempre co viquin y inre riquin jaja, ri rucaslien can otz. Ruma ri man co ta viquin, man jun ri xtitiquir xtuon.
\v 6 Ri man nicujie ta viquin, xtuon inchel ri ruka ri uva ri man niquiya ta quivach. Ncalasas-el, y antok i-chakej chic, ncabamuol-pa y ncacak pa kak, y chire ncacat-ve.
\p
\v 7 Xa ixre xquixcujie viquin y xtian ri niej chiva, can ticutuj cha ri Dios ri nurayij ri ivánima, y jaja xtuya-pa chiva ri nticutuj.
\v 8 Xa otz ri icaslien, can kalaj chi ketzij ix nu-discípulos. Y rumare ri xcatzato ivichin, can xtiquiya rukij ri Nata.
\v 9 Can inchel nquirajo ri Nata Dios, can quire je nquixvajo inre. Can siempre quixcujie chupan ri nu-amor.
\v 10 Y xa ixre ntian ri nuej ri nu-mandamientos, can siempre ixco chupan ri nu-amor. Inchel ri nubanun inre riquin ri Nata, inre can nian ri nuej ri ru-mandamientos, y siempre inco chupan ri ru-amor.
\v 11 Y nojiel ri nuen chic chiva, richin ca chi nquixquicuot, can inchel nquiquicuot inre, y chi quire siempre nquixquicuot.
\p
\v 12 Inre niya ri nu-mandamiento chiva, chi tivajo-ivi,\x + \xo 15:12 \xt Jn. 13:34; 15:17; 1Jn. 3:23; 2Jn. 5.\x* inchel nquixvajo inre.
\v 13 Man jun ri más nem ru-amor que choch ri jun ri nuya ri rucaslien pa quicaxiel ri ru-amigos.
\v 14 Y ixre can ix nu-amigos, xa ntian nojiel ri niej inre chiva.
\v 15 Ruma inre can ix nu-amigos nubanun yan chiva, ruma nojiel ri ruen-pa ri Nata chuva, inre can xintzijuoj yan chiva ixre. Man ix aj-nusamajiel ta chic. Ruma jun samajiel man ratan ta ri chica nuon pensar ri rajaf.
\v 16 Inre ri xchon ivichin ixre, y man ixre ta ri xichon vichin inre. Y inre xixcha chi nquixtak chi ntian ri nusamaj y chi otz je ri icaslien, y re richin nojiel tiempo; chi quire chica-na ri xticutuj cha ri Nata pa nube inre, jaja can xtuya-pa chiva.
\v 17 Can nian ca mandar chiva, chi can tivajo-ivi chibil-ivi.
\s Ri ncaniman richin ri Jesús itziel xcatziet
\p
\v 18 Y xa itziel nquixtziet cuma ri vinak ri man quiniman ta ri Dios, talka pan ive chi man joc ta chiva ixre quire nian, xa quire xan chuva inre antes.
\v 19 Xa ta ix junan quiquin ri vinak ri man quiniman ta ri Dios, can ta nquixcajo. Pero vacame itziel nquixquitzat, ruma man ix junan ta chic quiquin, y ruma inre xichon-pa ivichin chiquicajol ijeje.
\v 20 Can talka pan ive chi vave choch-ulief, man jun samajiel más nem choch ri rajaf.\x + \xo 15:20 \xt Mt. 10:24; Lc. 6:40; Jn. 13:16.\x* Y xa inre ri in Ivajaf, itziel nquitziet cuma ri vinak y man otz ta ri niquian chuva, ixre je can quire xtian chiva. Y ri niquian ri nuej ri nuchabal, can xtiquian je ri ntiej ixre chica.
\v 21 Nojiel ca ri sufrimiento re xtiquian chiva ruma man catan ta roch ri Dios ri takayuon-pa vichin. Can itziel nquixquitzat ruma iyon ivánima viquin.
\p
\v 22 Y xa man ta xipa inre choch-ulief chi xaltzijuoj ri nuchabal, manak ta qui-pecado. Pero vacame, ruma inre xipa choch-ulief, ijeje man xcatiquir ta xtiquiej chi man jun qui-pecado.
\v 23 Ri itziel ncatzato vichin, man joc ta inre ri itziel nquinquitzat, xa quire je niquian cha ri Nata.
\v 24 Y man ta jun qui-pecado, xa ta inre man ta i-nubanun nimak tak samaj ri man jun banayuon chiquivach. Pero ijeje can xquitzat yan ri samaj re y man in-quiniman ta. Xa itziel nquinquitzat y itziel je niquitzat ri Nata.
\v 25 Nojiel re nuon cumplir ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios, ri nuej: Itziel xinquitzat, mesque man jun nuchoj.\x + \xo 15:25 \xt Sal. 35:19; 69:4.\x* Quire nuej chupan ri ruchabal ri Dios.
\p
\v 26 Pero antok inre xquitzalaj chic chila riquin ri Nata, xtintak-pa ri Espíritu Santo ri xtiton ivichin, y jaja xquirutzijuoj, y xquixrutijuoj je riquin ri ketzij. Y jaja riquin ri Nata xtipa-ve.
\v 27 Y ixre can xquinitzijuoj je, ruma antok xintzuc-pa ri nusamaj, ixco viquin.
\c 16
\p
\v 1 Y nojiel re xinej chiva, chi quire man jun chivach ixre ri xtitzak.
\v 2 Ruma xquixkotax-pa pa tak sinagogas; y xtalka ri huora antok ri vinak xtiquian pensar chi rusamaj ri Dios niquian antok nquixquiquimisaj.
\v 3 Quire xtiquian ri vinak, ruma man catan ta roch ri Nata y man catan ta je noch inre.
\v 4 Can nojiel re niej can chiva, chi quire antok xtalka ri huora, xtalka pan ive chi ketzij ri xinej can chiva.
\s Ri rusamaj ri Espíritu Santo choch-ulief
\p Nojiel re man nuen ta chiva antes, ruma ca inco iviquin.
\v 5 Pero vacame, ja nquia riquin ri takayuon-pa vichin. Y man jun chivach ixre nicutun-pa chuva: ¿Pache ca ncaa-ve?
\v 6 Pa rucaxiel re, xa nojnak ri ivánima riquin bis, ruma ri xinej chiva.
\v 7 Pero inre ketzij ri niej chiva: Can otz nuon chiva chi nquia yan; ruma xa man nquia ta, man nipa ta ri Espíritu Santo ri xtiton ivichin. Pero xa nquia yan, ja nitak-pa.
\v 8 Y antok xtalka ri Espíritu Santo, can xtuej chiquivach ri vinak ri man quiniman ta ri Dios chi co qui-pecado, chi co jun choj bay richin caslien, y chi ri Dios xcaruon condenar ri vinak ri man ncaniman ta richin.
\v 9 Jaja xtuej chiquivach ri vinak chi co qui-pecado, ruma man nquinquinimaj ta inre.
\v 10 Can xtuej ca chiquivach ri vinak chi co jun choj bay richin caslien, ruma inre riquin ri Nata nquia-ve. Y ixre man xquinitzat ta chic.
\v 11 Y jaja je xtuej chi ri Dios xcaruon condenar ri vinak ri man ncaniman ta richin, ruma vacame ri Satanás, ri tzamayuon ri roch-ulief, ya xan condenar.
\p
\v 12 Co ca quiy ri man niej ta can chiva, ruma vacame man nquixtiquir ta ntian entender.
\v 13 Pero antok xtipa ri Espíritu Santo, can xquixrutijuoj y xquixrucuaj chupan ri ketzij. Jaja man ruyuon ta xtisamaj; ruma ri chabal ri xtuej chiva, ja ri i-ben-pa cha chicaj. Y rumare jaja xtuej chiva ri xcabanataj chupan ri tiempo ri chivach-apa.
\v 14 Y jaja xtuya nukij inre; ruma xtuon recibir ri vichin inre, y xtuej chiva.
\v 15 Ruma nojiel ri co riquin ri Nata, can vichin inre, y rumare inre xinej yan chiva chi ri Espíritu Santo xtuon recibir ri vichin inre, y xtuej chiva.
\s Pa rucaxiel ri bis xa xquixquicuot
\p
\v 16 Vacame joc chic juba tiempo xquinitzat, ruma nquia; pero xtakax chic juba tiempo, y ja xquinitzat chic jun bay. Quire niej chiva ruma nquia riquin ri Nata Dios, xcha ri Jesús.
\p
\v 17 Y nicaj ru-discípulos xquicutuj chiquivach: ¿Chica ca ri xrajo xuej chika riquin ri xaruej? Vacame joc chic juba tiempo xquinitzat, ruma nquia; pero xtakax chic juba tiempo, y ja xquinitzat chic jun bay; ruma nquia riquin ri Nata Dios, xacha ri discípulos chiquivach.
\v 18 Y niquiej je chiquivach: ¿Chica ca nrajo nuej riquin ri xuej: Joc chic juba tiempo? Xa man nika ta pa kave (man nakaan ta entender) ri nuej, ncacha.
\p
\v 19 Y ri Jesús chanin xuya cuenta choch chi ri ru-discípulos co ri nicajo niquicutuj cha, rumare jaja xuej: Ixre ntivajo ntinaiej chica ri xinej, chi vacame joc chic juba tiempo xquinitzat, ruma nquia; pero xtakax chic juba tiempo, y ja xquinitzat chic jun bay.
\v 20 Can ketzij, ketzij ri niej chiva, chi ixre can xquixuok y xquixbisuon ruma nojiel ri xtian chuva inre. Pero ri vinak ri man quiniman ta ri Dios xcaquicuot rumare. Pero mesque ixre nem ri bis ri co riquin ivánima, ri bis xa xticaxtaj, y pa rucaxiel ri bis xa xquixquicuot.
\v 21 Ri bis re junan riquin ri ruquiy ri nuna jun ixok antok nalka ri huora chi nicujie ruxulu. Antok ri acual ya xalax, ri ixok man nalka ta chic paro chica sufrimiento ri xukasaj, ruma altíra niquicuot chi xalax jun chic acual choch-ulief.
\v 22 Quire je ixre, vacame co bis pa tak ivánima, pero nquipa chic jun bay iviquin chi nquixaltzata. Y antok xquipa iviquin, ja xtiquicuot chic jun bay ri ivánima, y re man jun xtitiquir xtalasan-el pa tak ivánima.
\p
\v 23 Y chupan ri kij re, man chuva ta inre xticutuj-ve jun kax. Can ketzij, ketzij ri niej chiva, chi nojiel ri xticutuj cha ri Nata pa nube inre, jaja can xtuya-pa chiva.
\v 24 Y ca vacame man jun ca kax icutun cha ri Nata pa nube. Can ticutuj ca y xtiyox chiva ri nticutuj. Chi quire más xtiquicuot ri ivánima.
\s Ri Jesús ya xchacuon chirij ri Satanás, ri tzamayuon ri roch-ulief
\p
\v 25 Nojiel ri nuen chic chiva, riquin parábolas (cambal-tzij), pero xtalka ri kij antok man quire ta chic xquicho chivach. Xa kalaj ri rubixic xtinan chivach chirij ri Nata Dios.
\v 26 Y chupan ri kij re, can pa nube inre xticutuj cha ri Nata, y jaja xtuya-pa chiva ri nticutuj cha. Y man inre ta chic xquicutun pan i-cuenta cha ri Nata.
\v 27 Ri Nata mismo xtuya chiva ri nticutuj cha, ruma altíra nquixrajo. Y jaja altíra nquixrajo, ruma ixre nquinivajo inre y ruma ntinimaj chi inre riquin jaja in-patanak-ve.
\v 28 Can riquin ri Nata Dios in-patanak-ve chi xinalka choch-ulief. Y vacame riquin jaja nquitzalaj chic, y niya can ri roch-ulief, xcha ri Jesús.
\p
\v 29 Y ri ru-discípulos xquiej cha: Can ketzij chi vacame man cuesta ta chi nika pa kave (nakaan entender) ri xaej, vacame xa can kalaj nojiel ri xaej.
\v 30 Vacame nika pa kave (nakaan entender) chi atre nojiel ca avatan. Man nicatzin ta chi ca nakacutuj chava. Y rumare ojre can nakanimaj chi riquin ri Dios at-patanak-ve, xacha.
\p
\v 31 Y ri Jesús xuej chica ri discípulos: ¿Can ntinimaj came?
\v 32 Ruma can ketzij niej chiva chi ri huora nipa, y ja xalka, chi ixre xtiquiraj-el-ivi y xquiniya can nuyuon inre. Pero man nuyuon ta xquicujie can, ruma ri Nata co viquin.
\v 33 Y nojiel ca re xinej chiva, chi nicujie ri paz riquin ivánima, ruma xa jun ibanun viquin. Y niej can je chiva, chi choch ri ulief xtikasaj sufrimiento. Pero ruma inre ya xichacuon chirij ri Satanás, ri tzamayuon ri roch-ulief, rumare ticukuba icux viquin.
\c 17
\s Ri Jesús nuon orar pa qui-cuenta ri ru-discípulos
\p
\v 1 Y antok ri Jesús ruen chic nojiel re, xtzun chicaj chi xuon orar, y xuej: Nata Dios, ri nu-huora ja xalka. Vacame tabana chuva inre ri in Acajuol chi nikalajin ri nukij; chi quire, inre ri in Acajuol can quire je xtinan, chi xtikalajin ri akij.
\v 2 Ruma can ayon-pa poder pa nuka chi nquicujie pa quive quinojiel vinak y chi niya ri caslien ri man niquis ta chica ri vinak ri can i-ayon chic chuva.
\v 3 Y jare ri caslien ri man niquis ta: Chi niquitamaj avach atre Nata Dios y niquitamaj je noch inre. Ruma atre ri ketzij Dios y man jun chic Dios co, y inre ri Jesucristo ri xinatak-pa choch-ulief.
\p
\v 4 Inre xinya yan akij vave choch-ulief. Y xinquis yan je nojiel ri samaj ri aen-pa chuva.
\v 5 Vacame ca Nata Dios, tabana chi nikalajin ri nukij aviquin, inchel ri nukij ri co antok ca maja co ri roch-ulief.
\p
\v 6 Can xincut ca ri abe chica ri achia ri xaya chuva, ri i-achon chic pa atre chiquicajol ri ico choch-ulief. Ri achia re, can i-avichin atre, y xaya chuva inre. Y vacame ijeje niquian ri nuej ri achabal.
\v 7 Ri achia re, catan chic chi nojiel ri ayon-pa chuva, can aviquin atre patanak-ve.
\v 8 Ruma ja ri chabal ri ayon-pa chuva chi niej, jare ri xinej chiquivach ri achia re. Y ijeje xquian recibir, y xquitamaj chi ketzij chi aviquin atre Nata Dios in-patanak-ve. Can xquinimaj ca chi atre ri at-takayuon-pa vichin.
\p
\v 9 Inre nicutuj chava pa qui-cuenta ijeje vacame, y man pa qui-cuenta ta ri vinak ri man at-quiniman ta. Can pa qui-cuenta ri achia ri xaya chuva nicutuj chava, ruma can i-avichin atre.
\v 10 Y quinojiel ri i-vichin inre, can i-avichin atre, y ri i-avichin atre, can i-vichin inre. Y inre xkalajin yan ri nukij cuma ri achia ri xaya chuva.
\p
\v 11 Santo Nata, pan aka ncanjach-ve can ri achia ri xaya chuva. Cachajij, chi quire can junan ta cánima y joc jun ta niquian. Can niquian ta inchel kabanun ojre, ruma ojre joc jun kabanun. Cachajij ca, ruma ijeje ca ncacujie can choch-ulief, y inre ya nquitzalaj-el aviquin.
\v 12 Y inre, i-nuchajin-pa ri achia ri xaya chuva. Ri tiempo ri xicujie quiquin choch-ulief, can xanchajij pan abe. Y man jun ca xsach can chiquivach, xa joc ri jun ri itziel xuon y ja ri camic xucha; chi nuon cumplir inchel ri tziban can chupan ri achabal.\x + \xo 17:12 \xt Sal. 41:9.\x*
\p
\v 13 Inre ja nquitzalaj-el aviquin, pero ruma ri ca nquicujie juba choch-ulief, niej re chiquivach, ruma nivajo chi niquicuot can ri cánima. Can inchel nquiquicuot inre.
\v 14 Ri achia ri xaya chuva, can nuyon ri achabal chica. Rumare ri vinak ri man at-quiniman ta, can itziel xaquitzat; ruma ri achia ri xaya chuva, man i-richin ta chic ri roch-ulief. Ijeje can i-inchel chic inre, ruma inre man in richin ta je ri roch-ulief.
\v 15 Man nicutuj ta chava chi cavalasaj-el choch-ulief. Ri nicutuj chava, xa cato choch ri itziel y man taya lugar chi ncaruchec.
\v 16 Ri achia ri xaya chuva, man i-richin ta chic ri roch-ulief, i-inchel inre, y inre man in richin ta je ri roch-ulief.
\v 17 Can tabana chica chi niquijach-qui más chupan ri achabal. Ri achabal jare ri ketzij.
\v 18 Y can inchel ri xaan-pa chuva inre chi xinatak-pa chi nian ri asamaj choch-ulief, quire je nian inre chica ri achia ri xaya chuva. Can i-nutakuon-el chi niquian ri asamaj choch-ulief.
\v 19 Cuma ijeje, inre nijach-vi pan aka, chi quire je niquian ijeje. Can tiquijacha-qui pan aka chi ncacujie chupan ri ketzij.
\p
\v 20 Inre man joc ta pa qui-cuenta ri achia ri xaya chuva nicutuj chava, xa quire je nicutuj chava pa qui-cuenta quinojiel ri xcaniman vichin ruma ri chabal ri xtiquitzijuoj ijeje;
\v 21 chi quinojiel can junan ta cánima. Can joc ta jun xtiquian, inchel kabanun ojre. Ruma atre Nata Dios atco viquin, y inre inco aviquin atre. Quire nivajo chi niquian ta ijeje kiquin ojre. Y quire nikalajin chiquivach ri vinak ri man at-quiniman ta, chi atre ri xatako-pa vichin.
\v 22 Ri akij atre ri ayon-pa chuva inre, can xinya yan chica. Rumare co chic quikij je; chi quire joc ta jun xtiquian, inchel kabanun ojre, joc jun kabanun.
\v 23 Can xquicujie quiquin ijeje y atre viquin inre, chi quire ijeje can joc ta jun xtiquian. Y cuma ijeje, ri vinak ri man at-quiniman ta xtiquitamaj chi inre can atre Nata Dios ri xatako-pa vichin. Y xtiquitamaj ri vinak chi ncavajo, inchel nquinavajo inre.
\p
\v 24 Nata Dios, inre nivajo chi quinojiel ri i-ayon chuva xcabacujie viquin chicaj, chi niquitzat ri nukij ri ayon, ruma in avajon-pa antok ca maja co ri roch-ulief.
\v 25 Nata Dios, atre ri at choj riquin nojiel, ri vinak ri man at-quiniman ta man catan ta avach. Pero inre vatan avach, y ri achia ri xaya chuva xquitamaj je chi atre ri xatako-pa vichin.
\v 26 Y nucutun ca ri abe chiquivach, y nicut más; chi quire can inchel nquinavajo inre, can quire je cavajo ijeje, y inre xquicujie quiquin ijeje.
\c 18
\s Antok nitzam ri Jesús
\r (Mt. 26:47-56; Mr. 14:43-50; Lc. 22:47-53)
\p
\v 1 Y antok ri Jesús ruen chic nojiel re, jaja y ri ru-discípulos xaiel-el, y xakax-apa jucan ri río col-oc ri niex Cedrón cha. Chire co jun huerto\x + \xo 18:1 \xt Ri tzij “huerto” nrajo nuej: Jun chiti finca ri pache co-ve cotzej y quiy chie ri niquiya quivach.\x* y chire xauoc-oc.
\v 2 Ri Judas, ri nijacho richin ri Jesús, ratan ca ri lugar, ruma ri Jesús quiy mul i-rucuan ri ru-discípulos chire.
\v 3 Rumare ri Judas xarucuaj ca chupan ri lugar re, iquiy soldados y nicaj chiquivach ri chajiniel richin ri templo ri xatak-el cuma ri principales sacerdotes y cuma je ri achia fariseos. Ri soldados y ri chajiniel can quicamun-pa lámparas y antorchas y quicamun je pa lanzas y espadas.
\v 4 Y ri Jesús ratan chic ca nojiel ri chica xtukasaj. Rumare xabaruculu ri i-patanak y xucutuj chica: ¿Chica nticanuj? xcha chica.
\p
\v 5 Ijeje xquiej: Ja ri Jesús ri aj-Nazaret ri nakacanuj, xacha. Y ri Jesús xuej chica: Inre, xcha. Y ri Judas ri nijacho ri Jesús, can co je chiquicajol ri vinak.
\v 6 Y antok ri Jesús xuej chica: Inre; ri vinak xajiel chiquij, y xatzak pan ulief.
\v 7 Y ri Jesús xucutuj chic jun bay chica: ¿Chica ri nticanuj? xcha. Y ri vinak re xquiej chic: Ja ri Jesús ri aj-Nazaret ri nakacanuj, xacha.
\p
\v 8 Y ri Jesús xuej chica: Can ya xivaxaj ri xinej chiva chi inre. Y xa inre ri nquinicanuj, tiya lugar chica ri ico viquin chi caa, xcha.
\p
\v 9 Quire xuej ri Jesús, chi quire nuon cumplir inchel ri ruen. Jaja can ruen ca: Chiquivach ri achia ri xaya chuva, man jun xsach can chiquivach.
\p
\v 10 Pero ri Simón Pedro rucuan jun espada, y xralasaj-el y xusoc ri ru-esclavo ri sacerdote ri más co rukij, y xralasaj-el ri ruxiquin derecha. Y ri esclavo re Malco rube.
\v 11 Y ri Jesús xuej cha ri Pedro: Tayaca la av-espada chupan ri ru-vaina. ¿Atre naan pensar chi ruma la xaan, inre can nquicolotaj choch ri sufrimiento ri ruen-pa ri Nata chi nikasaj?\x + \xo 18:11 \xt Mt. 26:39; Mr. 14:36; Lc. 22:42.\x* xcha cha.
\s Ri Jesús nucuax choch ri Anás
\r (Mt. 26:57-58; Mr. 14:53-54; Lc. 22:54)
\p
\v 12 Y ri iquiy soldados y ri qui-jefe, y ri chajiniel ri i-quitakuon-pa ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas, xquitzom ri Jesús y xquixim-el.
\v 13 Naay xquicuaj choch ri Anás, ruma ri Anás rujinan ri Caifás. Y ri tiempo re ja ri Caifás ri sacerdote ri más co rukij.
\v 14 Y ja ri Caifás ri biyuon chica ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas, chi más otz chi joc jun ri nicon pa qui-cuenta quinojiel ri vinak.\x + \xo 18:14 \xt Jn. 11:49-50.\x*
\s Ri Pedro co choch rachuoch ri Anás
\r (Mt. 26:69-70; Mr. 14:66-68; Lc. 22:55-57)
\p
\v 15 Ri Simón Pedro y jun chic discípulo i-banak chirij ri Jesús. Ri jun chic discípulo can atan roch ruma ri sacerdote ri más co rukij, rumare choj xuoc chirachuoch ri sacerdote ri más co rukij, y xcujie chojay.
\v 16 Pero ri Pedro man xuoc ta oc, xa xcujie can chuchi ri puerta. Y ri discípulo ri atan roch ruma ri sacerdote ri más co rukij, xiel chic pa y xcho cha ri ixok ri nuchajij ri puerta y xucusaj-oc ri Pedro.
\v 17 Y ri xtan aj-chi-ic ri nicujie chuchi ri puerta xuej cha ri Pedro: ¿Man at jun ta je chiquivach ri ru-discípulos ri ache ri camun-pa? xcha cha. Pero jaja xuej: Inre man in ru-discípulo ta, xcha.
\p
\v 18 Ri ru-esclavos ri ico chupan ri jay re y ri alguaciles ri xquicam-pa ri Jesús, quibaxuon jun kak y i-pal-apa chuchi chi niquimak-qui ruma ri tief. Y ri Pedro je pal-apa chiquicajol, rumakuon-apa-ri chuchi ri kak.
\s Ri Anás co ri nucutuj cha ri Jesús
\r (Mt. 26:59-66; Mr. 14:55-64; Lc. 22:66-71)
\p
\v 19 Ri Anás ri sacerdote ri más co rukij, xucutuj cha ri Jesús chirij ri chica niquian ri ru-discípulos y xucutuj je cha chirij ri ncarucut chiquivach ri vinak.
\v 20 Xpa ri Jesús xuej: Inre can kalaj xicho chiquivach quinojiel vinak. In-chovinak chiquivach pa templo y pa tak sinagogas, ri pache niquimol-ve-qui quinojiel ri israelitas. Can man jun kax pan aval xicho chica.
\v 21 ¿Karruma atre xa chuva inre nacutuj-ve? Tacutuj chica ri xacaxan vichin, y ijeje ncaen ri chica nutzijuon chica. Ijeje can catan ri chica nuen inre chica.
\p
\v 22 Y antok ri Jesús ruen chic re, jun chiquivach ri chajiniel ri co chire cierca, xupaj rutzubal ri Jesús y xuej cha: ¿Karruma cala naej-apa cha la sacerdote ri más co rukij?
\p
\v 23 Pero ri Jesús xuej cha ri chajiniel re: Xa co jun tzij ri man otz ta xinej-apa cha, taej ca ri chica ri man otz ta ri xinej-apa. Y xa nojiel ri xinej-apa otz, ¿karruma xinachey?
\p
\v 24 Y ri Anás xutak ri Jesús ximuon, cha ri Caifás, ri sacerdote ri más co rukij.
\s Ri Pedro nuej chi jaja man ratan ta roch ri Jesús
\r (Mt. 26:71-75; Mr. 14:69-72; Lc. 22:58-62)
\p
\v 25 Y ri Pedro pal-apa chuchi ri kak numak-ri. Y ico ri xacutun cha: ¿Man at jun ta chiquivach ri ru-discípulos ri ache la? xacha cha. Y jaja man xuej ta ri ketzij, ruma xuej: Man inre ta, xcha.
\p
\v 26 Y jun chiquivach ri ru-esclavos ri sacerdote ri más co rukij, rachalal ri ache ri xalasas ri ruxiquin ruma ri Pedro, xucutuj cha ri Pedro y xuej: ¿Man atre ta ca ri xantzat chi atco riquin ri Jesús chire pache xbakatzama-pa? xcha cha.
\p
\v 27 Pero ri Pedro jun chic bay man xuej ta ri ketzij. Y jare antok xtzirin-pa ri mama.
\s Ri Jesús nucuax choch ri Pilato
\r (Mt. 27:1-2, 11-31; Mr. 15:1-20; Lc. 23:1-5, 13-25)
\p
\v 28 Y ri Jesús xalasas ca el pa rachuoch ri Caifás y xucuax pa ru-palacio ri Pilato ri gobernador. Y ca cumaj yan antok xbanataj re. Ri i-cuayuon richin ri Jesús man xauoc ta oc chupan ri palacio, chi quire man nuon ta tzil ri quicaslien, y chi quire ijeje co chel niquitej ri nitij chupan ri namakej Pascua.
\v 29 Y ri Pilato xbaiel-pa y xucutuj chica ri i-camayuon-pa richin ri Jesús: ¿Chica ri acusación ri icamun-pa chirij ri jun ache re? xcha chica.
\p
\v 30 Y ri vinak ri i-camayuon-apa richin ri Jesús xquiej cha: Xa ta ri ache re manak ta ruchoj, man ta xalkaya pan aka, xacha cha.
\p
\v 31 Y ri Pilato xuej chica: Tivucuaj chic ri ache re y tibana juzgar ixre inchel ri nuej ri i-ley, xcha chica. Pero ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xquiej cha: Ojre man jun ley pa kaka chi nakaej chi tiquimisas jun vinak.
\p
\v 32 Y quire nuon cumplir inchel ri ruen chic ri Jesús, chi chica manera xtiquimisas.\x + \xo 18:32 \xt Jn. 3:14; 12:32.\x*
\p
\v 33 Y ri Pilato xuoc chic oc chupan ri ru-palacio. Y xrayuoj ri Jesús y xucutuj cha: ¿Atre ri Qui-Rey ri israelitas?
\p
\v 34 Pero ri Jesús xuej cha ri Pilato: ¿Ri nacutuj chuva, aviquin atre xiel-pa, o xa nicaj chic ri xaen chava? xcha.
\p
\v 35 Y ri Pilato xuej cha ri Jesús: Inre man in israelita ta, xa ja ri avanakil y ri principales sacerdotes ri xajacho avichin pa nuka. ¿Chica choj abanun?
\p
\v 36 Y ri Jesús xuej cha ri Pilato: Inre man in rey ta richin ri roch-ulief. Ruma xa ta in rey richin ri roch-ulief, quinojiel ta ri nusamajiel niquian guerra, chi quire man nquijach ta pa quika ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas. Inre man in rey ta richin ri roch-ulief.
\p
\v 37 Y ri Pilato xucutuj cha ri Jesús: ¿Entonces atre can at rey ca? xcha. Y ri Jesús xuej cha: Atre ncaen chi in rey inre. Can rumare xinalax y ruma je re xipa choch-ulief chi nitzijuoj ri ketzij chiquivach ri vinak. Y quinojiel ri ncaniman ri ketzij, can niquian ri niej inre chica, xcha.
\p
\v 38 Y ri Pilato xucutuj chic cha ri Jesús: ¿Chica ri ketzij?
\p Y antok ruen chic quire cha ri Jesús, jaja xiel chic ca el chupan ri ru-palacio chi xbacho chica ri vinak israelitas y xuej chica: Inre man jun choj nivil chirij ri jun ache re.
\v 39 Pero juna-juna chupan ri namakej Pascua, ixre co jun i-costumbre chi nticutuj chuva chi nitzokopij-el jun chiquivach ri ico pa cárcel. ¿Ntivajo ixre chi nitzokopij-el ri I-Rey ixre ri israelitas?
\p
\v 40 Pero ri vinak re, can riquin nojiel quichuka xacho chic apa cha ri Pilato y xquiej: Ja ri Barrabás tatzokopij-el y man ja ta ri ache re, xacha. Y ri Barrabás xa jun alakuon.
\c 19
\p
\v 1 Y rumare ri Pilato, ri gobernador, xuej chi tichay ri Jesús.
\v 2 Y ri soldados xquipachuj jun kayis ri altíra ruquixal; y xquian jun corona cha, y xquiya pa rujaluon ri Jesús. Y xquiya jun tziak morado chirij ri Jesús.
\v 3 Y ri soldados niquiej cha ri Jesús: ¡Caquicuot, atre ri Qui-Rey ri israelitas! Y can niquipaj rutzubal.
\p
\v 4 Ri Pilato xiel chic pa jun bay chupan ri ru-palacio chi xalcho chiquivach ri vinak, y jaja xuej chica: Titzata, ja ache re nivalasaj-pa chivach, chi tivatamaj chi man jun choj nivil chirij, xcha.
\p
\v 5 Y antok ri Jesús xbaiel-pa, rucusan ri corona ri banun cha ri kayis ri altíra ruquixal, y rucusan ri tziak morado. Y jare antok ri Pilato xuej: ¡Ja ache va! xcha chica.
\p
\v 6 Antok ri principales sacerdotes y ri chajiniel xquitzat ri Jesús, can riquin nojiel quichuka xacho-apa y xquiej: ¡Tian crucificar! ¡Tian crucificar! xacha. Y ri Pilato xuej chica: Tivucuaj ca ixre y tibana crucificar, ruma inre man jun choj nivil chirij, xcha.
\p
\v 7 Pero ri achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas xquiej-apa cha ri gobernador: Jaja nuej chi Rucajuol ri Dios, rumare otz chi niquimisas, ruma quire nuej ri ka-ley, xacha.
\p
\v 8 Antok ri Pilato xraxaj ri xquiej ri vinak chi ri Jesús nuej chi Rucajuol ri Dios, más xuxiij-ka-ri.
\v 9 Rumare xuoc chic oc jun bay chupan ri ru-palacio y xucutuj cha ri Jesús: ¿Chica lugar at-patanak-ve atre? xcha cha. Pero ri Jesús man jun tzij xuej cha.
\p
\v 10 Rumare ri Pilato xuej cha ri Jesús: ¿Karruma man ncacho ta pa chuva? ¿Man avatan ta ca chi inre co autoridad pa nuka chi niej chi ncaquimisas choch cruz y co autoridad pa nuka chi ncancol je? xcha.
\p
\v 11 Y ri Jesús xuej: Man jun ta av-autoridad pano, xa man ta ri Dios ri co chila chicaj ri yayuon-pa chava. Ruma ca re, más nem ru-pecado ri xjacho vichin pan aka, xcha ri Jesús.
\p
\v 12 Rumare ri Pilato ri gobernador, nucanuj manera chi nucol-el ri Jesús. Pero ri vinak israelitas xacho riquin nojiel quichuka, y xquiej: Xa xtacol-el, man at ru-amigo ta ri César. Ruma chica-na ri nien chi jaja jun rey, can enemigo chirij ri César, xacha.
\p
\v 13 Antok ri Pilato xraxaj ri tzij ri xquiej ri vinak cha, ja xuej chi talasas-pa ri Jesús. Y ri Pilato xbatzuye pa tribunal; ri lugar ri niex Empedrado cha, y pa chabal hebreo niex Gabata cha.
\v 14 Ri kij re, ja nitiquir-ka ri jun namakej Pascua, y rumare quinojiel vinak niquichojmij ri xticatzin chica. Y pa nicaj-kij lak ri kij re, ri Pilato xuej chica ri israelitas: ¡Ja I-Rey re! xcha chica.
\p
\v 15 Pero ri vinak ri quimaluon-qui, riquin quichuka xacho-apa y xquiej: ¡Tavalasaj-el, tavalasaj-el vave! ¡Tian crucificar! xacha-apa. Y ri Pilato xucutuj chica: ¿Ja ri I-Rey ri ntivajo chi nitak ruquimisaxic choch cruz? Pero ri principales sacerdotes xa xquiej-apa: Joc ri César ri ka-rey ojre, xacha.
\p
\v 16 Rumare ri Pilato xuon ri xquicutuj ri vinak cha. Xujach-el ri Jesús chica ri xcaquimisan richin choch cruz, y ijeje xquitzom ri Jesús y xquicuaj.
\s Ri Jesús nian crucificar chi niquimisas
\r (Mt. 27:32-50; Mr. 15:21-37; Lc. 23:26-49)
\p
\v 17 Y ri Jesús rutalien ri cruz, rutzamuon bay chi niquimisas chupan ri lugar rubinan Rujaluon Quiminak. Pa chabal hebreo, Gólgota niex cha ri lugar re.
\v 18 Antok xabaka paro ri chiti juyu, xquibajij ri Jesús choch cruz, y quire je xquian chica icaye chic achia. Y pa nicaj ri icaye achia re xcujie-ve ri cruz ri pache xbajix-ve ri Jesús.
\v 19 Y ri Pilato co jun letrero xutzibaj-el, y xyox paro ri ru-cruz ri Jesús. Choch ri letrero re nuej: \sc RI JESUS RI AJ-NAZARET, QUI-REY RI ISRAELITAS.\sc*
\v 20 Ri letrero re, can iquiy chiquivach ri israelitas ncabano leer, ruma ri lugar ri pache xbajix-ve ri Jesús choch ri cruz, xa cierca ri tanamet Jerusalén co-ve. Y ri letrero re, oxe chabal tziban-ve. Can tziban ca pa chabal hebreo, griego, y latín.
\v 21 Rumare ri principales sacerdotes chiquicajol ri israelitas xbaquichojij cha ri Pilato ri gobernador: Man ta xatzibaj ri tzij ri nuej: Qui-Rey ri israelitas. Xa tatzibaj chi jaja ri xen: Inre in Qui-Rey ri israelitas, xacha.
\p
\v 22 Pero ri Pilato xuej chica ri principales sacerdotes re: Ri nutziban, can nutziban, xcha chica.
\p
\v 23 Antok ri soldados quibajin chic ri Jesús choch ri cruz, xbaquicama-pa ri rutziak ri Jesús y xquijach chiquivach ijeje. Caje xquian cha, ruma icaje ijeje. Pero ri jun tziak ri niex túnica cha, man tzisuon ta; xa camuon y joc jun banun cha,
\v 24 mare ijeje xquiej chiquivach: Man takarakachij ri jun tziak re. Xa kalasaj suerte chirij, chi quire joc jun ri nucuan, xacha ijeje. Quire ca xquian, chi nuon cumplir ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios ri nuej:
\q Xaquijachala ri nutziak chiquivach
\q y xcalasaj je suerte chirij.\x + \xo 19:24 \xt Sal. 22:18.\x*
\m Y quire xquian ri soldados.
\p
\v 25 Chire chuxie ri cruz ri pache bajin-ve ri Jesús, ico ri María ri rutie, ri jun chic ixok ri quichak-quinimal-qui riquin ri rutie, ri María raxjayil ri ache Cleofas y ri María Magdalena.
\v 26 Y antok ri Jesús xutzat-pa ri rutie y ri discípulo ri altíra nrajo,\x + \xo 19:26 \xt Ri tzij “ri discípulo ri altíra nrajo” jare ri Juan.\x* xuej cha ri rutie: Nuoya, ja aval la, xcha cha.
\p
\v 27 Después xuej cha ri ru-discípulo: Ja atie la, xcha cha. Y ri discípulo can chupan ri huora re xucuaj ri María chirachuoch.
\p
\v 28 Y ri Jesús can ratan chic chi nojiel ri samaj ri yon-pa cha ruma ri Dios ya xcachoj, y chi nuon cumplir inchel tziban can chupan ri ruchabal ri Dios, rumare xuej: Chakej nuchi, xcha.
\p
\v 29 Y chire co jun xára nojnak chi vinagre. Y ri soldados chupan re xquimuba jun esponja, xquiya chutzan jun chie ri niex hisopo cha, y cajare xquiya-el pa ruchi.\x + \xo 19:28-29 \xt Sal. 69:21.\x*
\v 30 Y antok ri Jesús rutzun chic ri vinagre, jaja xuej: Ya xcachoj nojiel ri nusamaj, xcha. Xulucuba-pa ri rujaluon y ja xujach ri ru-espíritu.
\s Jun soldado nuju rutzan ri ru-lanza chucalcax ri Jesús
\p
\v 31 Ri kij re, quinojiel vinak israelitas niquichojmij yan nojiel ri nicatzin chica chupan ri namakej Pascua. Y rumare ri achia ri co quikij xaa riquin ri Pilato ri gobernador y xbaquicutuj favor cha chi tuej chi tikaj cakan ri ico choch cruz, chi quire ncalasas-el chire. Ruma man otz ta chi ncacujie ri qui-cuerpo chire choch cruz chupan ri namalaj kij, ruma Pascua y kij richin uxlanien.
\v 32 Y ri soldados xabaka quiquin ri ico choch cruz, xquikaj rakan ri naay y quire je xquian cha ri jun chic.
\v 33 Pero antok xabaka riquin ri Jesús, man xquikaj ta ri rakan, ruma xquitzat chi xa quiminak chic.
\p
\v 34 Y mesque xquitzat chi ri Jesús quiminak chic, jun chiquivach ri soldados xuju rutzan ri ru-lanza chucalcax ri Jesús, y ja xbaiel-pa quic y ya.
\v 35 Y ri xtzato chi quire xbanataj, can nuej, y ri nuej jaja can ketzij. Ri rutzatuon y ratan, can ketzij ri nutzijuoj, chi quire ixvonojiel ixre ntinimaj je.
\v 36 Quire ca xbanataj, chi nuon cumplir ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios. Ri tziban can, nuej: Can man jun rubakil jaja ri xtiquikaj.\x + \xo 19:36 \xt Ex. 12:46; Nm. 9:12; Sal. 34:20.\x*
\v 37 Y nuej je chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can: Can xtiquitzat ca ri Jun ri xquichok cha lanza,\x + \xo 19:37 \xt Zac. 12:10; Ap. 1:7.\x* nicha.
\s Antok xmuk ri Jesús
\r (Mt. 27:57-61; Mr. 15:42-47; Lc. 23:50-56)
\p
\v 38 Después ri nojiel re, co jun ache José ri aj-Arimatea, jun ru-discípulo ri Jesús, pero man rucutun ta ri ruma nuxiij-ri chiquivach ri nicaj chic achia ri co quikij chiquicajol ri israelitas. Y jaja xbaka riquin ri Pilato ri gobernador chi xucutuj favor cha chi tuya ri ru-cuerpo ri Jesús cha. Y ri Pilato xuya cha. Xpa ri José y xucuaj ri ru-cuerpo ri Jesús.
\v 39 Y ri Nicodemo je, ri ache ri xbaka riquin ri Jesús chaka,\x + \xo 19:39 \xt Jn. 3:1-2.\x* xalka chupan ri huora re, rucamun-pa mirra xaluon riquin nicaj chic quivach jubul tak akuon. Jun lak quintal ri jubul akuon ri rucamun-pa.
\v 40 Ri José y ri Nicodemo xquibol tziak ri co jubul akuon chirij ri ru-cuerpo ri Jesús. Ijeje quire xquian cha ri ru-cuerpo ri Jesús, ruma ri vinak israelitas quire niquian chica ri quiquiminak.
\v 41 Cierca ri lugar pache xbajix-ve ri Jesús choch ri cruz, co jun huerto. Y chire co jun jul\x + \xo 19:41 \xt Ri tzij “jul” nrajo nuej: Tumba, sepulcro y panteón.\x* cacac, ri man jun yon chupan.
\v 42 Y chire chupan ri jul re xquiya-ve ri ru-cuerpo ri Jesús, ruma ri jul re xa cierca co-ve, y ruma ri quinamakej ri israelitas ri niex Pascua cha ya nitzucutaj-ka; y ri vinak niquichojmij yan nojiel ri xticatzin chica.
\c 20
\s Antok ri Jesús xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki
\r (Mt. 28:1-10; Mr. 16:1-8; Lc. 24:1-12)
\p
\v 1 Y chupan ri naay kij richin ri semana, ri María Magdalena xa chuchi ri jul. Can macajan yan ri xa, ca kakun. Y xutzat chi ri abaj ri choj cha tzapin can ruchi ri jul, xa alasan-el.
\v 2 Jaja jun-anin ca xtzalaj chirij y xa riquin ri Simón Pedro y riquin je ri jun chic discípulo ri altíra xajox ruma ri Jesús.\x + \xo 20:2 \xt Ri tzij “ri jun chic discípulo ri altíra xajox ruma ri Jesús” jare ri Juan.\x* Ri María Magdalena xiruej chica: Ico xalasan-el ri ru-cuerpo ri Ajaf Jesús chupan ri jul, y vacame man katan ta pache xbaquiya-ve, xcha chica.
\p
\v 3 Ri Pedro y ri jun chic discípulo, joc xcaxaj ri xuej ri María Magdalena chica, ja xaiel-el y xaa chuchi ri jul.
\v 4 Jun-anin xaa ri icaye. Y ri jun chic discípulo más anin xa, rumare xuya can ri Pedro, y jare ri xbaka naay chuchi ri jul.
\v 5 Ri discípulo re xluquie-ka chi nitzun-apa chupan ri jul; y jaja xutzat-apa ri tziak ri ico can chire, pero man xuoc ta oc chupan ri jul.
\v 6 Y antok ri Simón Pedro xalka, ruma ca co can chirij ri discípulo ri xalka naay, ri Simón Pedro choj xuoc chupan ri jul, y xutzat ri tziak ri ico can chire.
\v 7 Pero ri tziak ri choj cha xxim can ri rujaluon ri Jesús, jucan chic co-ve can, banun can roch. Man junan ta co can riquin ri nicaj chic tziak.
\v 8 Cajare xuoc je ri jun chic discípulo, ri xalka naay chuchi ri jul. Y jaja xutzat y xunimaj.
\v 9 Ri discípulos man canun ta entender ri nuej chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can chirij ri Jesús, chi nicastaj chiquicajol ri quiminaki.
\v 10 Y ri icaye discípulos xatzalaj chiquij quiquin ri nicaj chic discípulos.
\s Antok ri Jesús xucut-ri choch ri María Magdalena
\r (Mr. 16:9-11)
\p
\v 11 Ri María Magdalena ntuok xcujie can chuchi ri jul. Y antok ntuok, xluquie-ka chi nitzun-apa chupan ri jul.
\v 12 Y xarutzat icaye ángeles ri sak quitziak. Jun tzuyul ri pache xcujie-ve ri rujaluon ri Jesús y ri jun chic pache xacujie-ve ri rakan.
\v 13 Y ri icaye ángeles re xquicutuj-pa cha ri María Magdalena: Nuoya, ¿karruma ncatuok? xacha-pa cha. Y jaja xuej chica: Inre nquinuok, ruma ico xalasan-el ri ru-cuerpo ri Vajaf Jesús y man vatan ta pache xbaquiya-ve, xcha chica.
\p
\v 14 Y antok jaja ruen chic ri tzij re, xtzun can chirij. Jaja xutzat chi co Jun ri pal-apa, pero man ratan ta chi ja ri Jesús.
\v 15 Jare antok ri Jesús xucutuj cha ri María Magdalena: Nuoya, ¿karruma ncatuok? ¿Chica ri nacanuj? xcha cha. Y ri María Magdalena xuon-ka pensar chi ja ri nichajin ri huerto,\x + \xo 20:15 \xt Jn. 19:41.\x* rumare jaja xuej cha: Xa atre ri xatucuan ri ru-cuerpo ri Vajaf Jesús, taej chuva pache xaya-ve y inre xtinvucuaj, xcha cha.
\p
\v 16 Pero ri Jesús xcho chic cha y xuej: ¡María! xcha. Y ri María Magdalena xtzun ca apa riquin y xutzat chi ja ri Jesús, y xuej cha: ¡Raboni! xcha. (Ri tzij Raboni nrajo nuej Maestro).
\p
\v 17 Y ri Jesús xuej cha ri María Magdalena: Man quinatzom. Ruma inre ca maja quia riquin ri Nata chila chicaj. Pero abej chica ri hermanos chi inre nquia riquin ri Nata, ri Itata je ixre. Can nquia riquin ri Nu-Dios, ri I-Dios je ixre, xcha cha.
\p
\v 18 Y ri María Magdalena xa y xbaruej chica ri discípulos chi xutzat ri Ajaf Jesús, y xbaruej chica je ri en-el cha.
\s Ri Jesús nucut-ri chiquivach ri ru-discípulos
\r (Mt. 28:16-20; Mr. 16:14-18; Lc. 24:36-49)
\p
\v 19 Y antok xcoka-ka chupan ri kij re, ri naay kij richin ri semana, ri discípulos quimaluon-qui; i-tzapal ruchi ri jay ri pache ico-ve, ruma ijeje quixiin-qui chiquivach ri israelitas, ri i-quivanakil. Jare antok xalka ri Jesús chiquicajol y xuej chica: Paz iviquin, xcha chica.
\p
\v 20 Y antok jaja ruen chic quire chica ri quimaluon-qui chire, xucut chiquivach ri ruka y ri rucalcax. Y ri discípulos can xaquicuot, ruma xquitzat chi ja ri Ajaf Jesús.
\v 21 Y ri Jesús xuej chic jun bay chica ri ru-discípulos: Paz iviquin. Vacame nquixtak-el, inchel xirutak-pa inre ri Nata, chi xinan ri rusamaj.
\p
\v 22 Y antok ruen chic ri tzij re, jaja xaruxupuj y xuej chica: Tibana ca recibir ri Espíritu Santo.
\v 23 Y xa ixre ntian perdonar ri ru-pecados richin jun, ri Dios can nuon perdonar ri ru-pecados ri jun re. Y xa ixre man xtian ta perdonar ri ru-pecados, ri Dios je man xtuon ta perdonar ri ru-pecados,\x + \xo 20:23 \xt Mt. 16:19; 18:18.\x* xcha ri Jesús.
\s Antok ri Tomás man nunimaj ta
\p
\v 24 Pero ri Tomás, jun chiquivach ri doce (cabalajuj) discípulos ri Jesús, ri niex je Dídimo cha, xa man co ta quiquin ri nicaj chic antok ri Jesús xalka chiquicajol.
\v 25 Y rumare ri nicaj chic discípulos xquiej cha ri Tomás: Ojre xkatzat ri Ajaf Jesús, xacha cha. Pero jaja man xunimaj ta, xa xuej chica: Inre ca nitzat-na ri pache xauoc-ve ri clavos pa ruka y ca niju na ri ruve-nuka chupan ri varol ri xquian ri clavos y pa rucalcax je pache xuoc-ve ri lanza, cajare xtinnimaj chi jaja, xcha ri Tomás.
\p
\v 26 Antok kaxnak chic ca ocho (vakxaki) kij, ri discípulos quimaluon chic qui jun bay, quitzapin-qui chupan ri jay y co ri Tomás quiquin. Y mesque ri puerta richin ri jay can i-tzapal, ri Jesús xalka chiquicajol, y xuej chica: Paz iviquin, xcha chica.
\p
\v 27 Y después xuej cha ri Tomás: Taju ri ruve-aka vave y catzata ri nuka i-socotajnak. Taya-pa la aka pa nucalcax y taju pache xuoc-ve ri lanza. Can tanimaj ca, y man taan inchel niquian ri nicaj chic vinak, ri man niquinimaj ta.
\p
\v 28 Y ri Tomás xuej cha ri Jesús: ¡Atre at Vajaf y at Nu-Dios! xcha.
\p
\v 29 Pero ri Jesús xuej cha ri Tomás: Ca xinatzat-na, mare xanimaj. Can jaal caquicuot ri man nquinquitzat ta y nquinquinimaj, xcha ri Jesús.
\s Ri tzibayuon ri libro va nuej karruma chi xutzibaj
\p
\v 30 Ri Jesús quiy milagros xaruon chiquivach ri ru-discípulos, pero man nojiel ta tziban can chupan va libro va.
\v 31 Pero ri i-tziban can chupan va libro va, can i-tziban can chi quire ixre tinimaj chi ri Jesús jare ri Cristo ri Rucajuol ri Dios. Y antok xtinimaj, can xtivil ri caslien ri man xtiquis ta.
\c 21
\s Ri Jesús nucut-ri chiquivach i-siete (ivuku) ru-discípulos
\p
\v 1 Después ri Jesús xucut chic ri jun bay chiquivach ri ru-discípulos chuchi ri mar Tiberias. Y quire xuon antok xucut-ri chiquivach:
\v 2 Xa jun ico ri Simón Pedro, ri Tomás ri niex je Dídimo cha, ri Natanael ri patanak ri tanamet Caná ri co chupan Galilea, ri icaye rucajuol ri Zebedeo y icaye chic discípulos.
\v 3 Y ri Simón Pedro xuej chica ri nicaj chic: Inre nquia chi ncanbatzama car pa ya, xcha. Y ri nicaj chic xquiej: Ojre je nkua aviquin. Y quinojiel xaa y xajotie-el chupan jun barco; y mesque jun aka xacasie, man jun car xquitzom.\x + \xo 21:3 \xt Lc. 5:5.\x*
\p
\v 4 Y antok ya nisakar-pa, ri Jesús xalka y xalpiie chuchi ri mar. Pero ri discípulos man catan ta chi ja ri Jesús.
\v 5 Y jaja xcho-apa chica y xuej ca: Chitak valcual, ¿co kax iviquin chi nitij? xcha chica. Y ri discípulos xquiej-pa cha: Nak, xacha.
\p
\v 6 Xpa ri Jesús xuej-apa chica: Tiya-ka la yal ri choj cha ntitzom-ve car chupan ri ya, ri lado derecha ri barco, y ico ca car xquitzom, xcha. Y ri discípulos ja xquiya-ka ri yal chupan ri ya. Y man ncatiquir ta chic nicalasaj-pa ri yal chupan ri ya, ruma quiy car ri xquiya-qui.\x + \xo 21:6 \xt Lc. 5:6.\x*
\p
\v 7 Y ri jun discípulo ri xajox altíra ruma ri Jesús, xuej cha ri Pedro: ¡Ja ri Ajaf Jesús ri nicho-pa! xcha. Y ri Simón Pedro joc xraxaj chi ja ri Jesús, ja xucusaj ri jun chic rutziak ri ralasan-el chirij y xuquiak-ka-ri chupan ri ya chi nika chuchi.
\v 8 Pero ri nicaj chic discípulos ca chupan ri barco xapa-ve, y quichiririen-pa ri yal nojnak chi car. Man naj ta ico-apa paro ri ya, xa jun lak cien metros.
\v 9 Y antok ijeje xalka chuchi ri ya y xaiel-pa chupan ri barco, xquitzat chi co rachak kak, y paro co jun car saban-ka, y co je simíta.
\v 10 Ri Jesús xuej chica: Ticama-pa nicaj car ri caja oc xivalasaj-pa, xcha.
\p
\v 11 Ri Simón Pedro xa y xjotie-apa chupan ri barco, y xbaralasaj-pa ri yal nojnak chi car y xujic-pa ca chuchi ri ya. Can quiy ri i-nimak car ri ico chupan ri yal. Ciento cincuenta y tres car ri xquiya-pa-qui. Can iquiy, pero ri yal man xkachitaj ta.
\v 12 Y ri Jesús xuej chica ri ru-discípulos: Quixam-pa y quixva, xcha. Y man jun chiquivach ri discípulos xuon rucovil chi xucutuj cha ri Jesús: ¿At chica atre? ruma catan chi ja ri Ajaf.
\v 13 Y ri Jesús xjiel ca pa quiquin y xutzom rujachic ri simíta chiquivach, y quire je xuon cha ri car.
\p
\v 14 Y jare ri ruox mul chi ri Jesús xucut-ri chiquivach ri ru-discípulos, antok castajnak chic pa chiquicajol ri quiminaki.
\s Antok ri Jesús xuej cha ri Pedro: Cachajij ri nu-ovejas
\p
\v 15 Y antok ya xava quinojiel, ri Jesús xucutuj cha ri Simón Pedro: Atre Simón ri at rucajuol ri Jonás, ¿nquinavajo came más que chiquivach quinojiel la? xcha cha. Y ri Simón Pedro xuej: Ajaf, quire. Atre avatan chi ncanvajo. Y ri Jesús xuej cha: Xa nquinavajo, cachajij ca ri alaj tak nu-ovejas.
\p
\v 16 Y ri Jesús xucutuj chic cha jun bay: Atre Simón ri at rucajuol ri Jonás, ¿can nquinavajo ca? Y ri Pedro xuej: Ajaf, quire. Atre avatan chi ncanvajo. Y ri Jesús xuej: Xa nquinavajo, cabana ca cuenta ri nu-ovejas.
\p
\v 17 Y chi oxe mul, ri Jesús xuej cha: Atre Simón ri at rucajuol ri Jonás, ¿can nquinavajo ca? Y ri Pedro ja xbisuon-ka, ruma ja oxe mul re ri xcutux cha ruma ri Jesús: ¿Can nquinavajo ca? Y ri Pedro xuej: Ajaf, atre nojiel avatan. Can avatan chi ncanvajo. Y ri Jesús xuej chic cha: Can cachajij ri nu-ovejas.
\v 18 Can ketzij, ketzij ri niej chava: Antok ca at cajuol, can ayuon naxim apan y pache na ca navajo ncaa, can ncaa. Pero antok xcarijix-ka, xtayuk ri aka choch jun chic, y jun chic ri xtiximo ri apan y xcarucuaj pache man navajo ta atre, xcha cha.
\p
\v 19 Ri xuej ca ri Jesús, can xuej chi antok xticon ri Pedro, can xtiyox rukij ri Dios. Y antok ri Jesús ruen chic nojiel re, xuej je cha ri Pedro: Jo viquin, xcha cha.
\s Ri discípulo ri altíra najox
\p
\v 20 Y antok ri Jesús y ri Pedro i-banak, ri Pedro xtzun can chirij y xutzat chi banak chiquij ri discípulo ri altíra najox ruma ri Jesús,\x + \xo 21:20 \xt Ri tzij “ri discípulo ri altíra najox ruma ri Jesús” jare ri Juan.\x* ri xrakie-apa riquin ri Jesús antok xquian ri Santa Cena, y ri xcutun cha ri Jesús: Ajaf, ¿chica ri xtijacho avichin?\x + \xo 21:20 \xt Jn. 13:25.\x*
\v 21 Antok ri Pedro xutzat ri discípulo re, xucutuj cha ri Jesús: Ajaf, ¿chica xtuon can jaja? xcha.
\p
\v 22 Y ri Jesús xuej cha ri Pedro: Xa inre nivajo chi jaja ca cas antok xquipa chic jun bay, man nicatzin ta chi jare ri naan pensar. Atre jo viquin, xcha ri Jesús.
\p
\v 23 Ri tzij ri xuej ri Jesús, can xa ca rutzijoxic chiquicajol ri hermanos. Rumare ri hermanos can xquian-ka pensar chi ri jun discípulo re man nicon ta. Pero ri xuej ri Jesús xa man quire ta, ruma jaja xuej: Xa inre nivajo chi jaja ca cas antok xquipa chic jun bay, man nicatzin ta chi jare ri naan pensar.
\p
\v 24 Y ja mismo discípulo re ri tzibayuon can nojiel ri co chupan ri libro va. Can katan ca chi ketzij nojiel ri nuej, ruma jaja xutzat ri xbanataj.
\p
\v 25 Y ca co quiy kax xaruon ri Jesús ri man i-tziban ta can chupan va libro va. Ruma xa ta chijujun ri samaj xaruon ri Jesús xatzibas ta, nian pensar chi ri roch-ulief man nuon ta chi ncayac nojiel ri libros ri pache ncatzibas-ve ri kax re. Amén.

