\id ACT Cakchiquel de Santa Maria de Jesus NT [cki] (Colombia) -2010 bd. 
\h HECHOS
\toc1 Ri libro ri nuej ri xquian ri apóstoles
\toc2 Hechos (Hch.)
\mt Ri libro ri nuej ri xquian ri apóstoles
\ip Ri xtziban va libro va, ja ri Lucas, ri xtziban je ri Evangelio según San Lucas. Va libro va xtzibas chi nuej ri chica xbanataj quiquin ri apóstoles, antok ri Jesús castajnak chic pa chiquicajol ri quiminaki y xa chicaj. Antok ri apóstoles ca quimaluon-qui pa tanamet Jerusalén, can xka-pa ri Espíritu Santo pa quive. Y antok quibanun chic recibir ri Espíritu Santo, can xaa ca naj y cierca chutzijoxic ri evangelio chica ri vinak, can inchel ri ben can chica ruma ri Jesús (Hechos~1:8).
\io Ri capítulo 1:1-14 nuej ri instrucciones ri xuya ri Jesús chica ri ru-apóstoles, nuej antok ri Jesús xa chicaj, y nuej ri chica xquian ri apóstoles antok quiyoien chi nika-pa ri Espíritu Santo.
\io Ri capítulo 1:15–8:3 nuej chel antok xtzucutaj ri iglesia pa tanamet Jerusalén.
\io Ri capítulo 8:4–12:25 nuej ri chica xquian ri apóstoles antok xaa chutzijoxic ri evangelio nicaj chic lugares ri ico cierca ri nación Israel.
\io Ri capítulo 13:1–14:28 nucut antok ri Pablo xa ri naay mul chutzijoxic ri evangelio nicaj chic naciones.
\io Ri capítulo 15:1-35 nuej antok xquimol-qui ri apóstoles quiquin ri ancianos ri ico Jerusalén, chi niquiej xa nian o man nian ta ri circuncisión chica ri man israelitas ta ri ncaniman ri Dios.
\io Ri capítulo 15:36–18:22 nuej ri rucan mul antok ri Pablo xa chiquitzatic ri hermanos ri ico pa tak tanamet ri pache xakax-ve ri naay mul, y xutzijuoj je ri ruchabal ri Dios nicaj chic lugares.
\io Ri capítulo 18:23–21:16 nuej antok ri Pablo xa chi oxe mul chutzijoxic ri ruchabal ri Dios.
\io Y ri capítulo 21:17–28:31 nuej antok ri Pablo xtzam cuma ri autoridades ri ico Jerusalén. Xtzam ruma nutzijuoj ri ruchabal ri Dios, y xucuax chiquivach gobernadores, y pa ruquisbal xucuax ca Roma chi xan juzgar.

\c 1
\s Ri promesa chi xtipa ri Espíritu Santo
\p
\v 1 Chupan ri jun libro ri xintak-el chava naay, Teófilo,\x + \xo 1:1 \xt Lc. 1:1-4.\x* nutziban-el ri xutzom rubanic ri Jesús, y ri xucut can chiquivach ri vinak,
\v 2 hasta ca chupan ri kij antok jaja xa chicaj. Pero antok jaja ca maja tia chicaj, riquin ri ru-poder ri Espíritu Santo xuej chica ri ru-apóstoles ri i-ruchon, ri chica nicatzin chi niquian can.
\v 3 Y después antok xuon sufrir y xquimisas y antok castajnak chic pa, xucut-ri chiquivach cuarenta kij. Y co nicaj chic kax ri xaruon chi xquinaiej chi cas. Y xutzijuoj je chica chirij ri ru-reino ri Dios.
\p
\v 4 Y jun bay antok ri Jesús y ri ru-apóstoles quimaluon-qui, ri Jesús xuon mandar chica: Quixcujie vave pa tanamet Jerusalén y tivoyoiej hasta ca xtalka ri ranun prometer ri Nata Dios chiva.\x + \xo 1:4 \xt Lc. 24:49.\x* Inchel ri nuen chiva.
\v 5 Ruma ri Juan cha ya xaruon bautizar ri vinak; pero ixre, chi jun jane apa (jaro apa) kij, riquin ri Espíritu Santo xquixan bautizar,\x + \xo 1:5 \xt Mt. 3:11; Mr. 1:8; Lc. 3:16; Jn. 1:33.\x* xcha ri Jesús.
\s Antok ri Jesús xa chicaj
\p
\v 6 Y ri quimaluon-qui xquicutuj cha ri Jesús: Ajaf, ¿naan chi jun chikacajol ojre israelitas nibano chic gobernar kichin chupan ri tiempo vacame? xacha cha.
\p
\v 7 Y ri Jesús xuej chica: Ja ri Dios xtien jampe xtibanataj re, y man nicatzin ta chi ntinaiej ixre.
\v 8 Pero ixre xtian recibir poder antok ri Espíritu Santo xtika-pa pan ive, y xquinitzijuoj chiquivach ri vinak pa tanamet Jerusalén, y chiquivach ri vinak ri ico nicaj chic tanamet richin ri Judea y ri Samaria, y chiquivach je quinojiel vinak ri ico choch-ulief,\x + \xo 1:8 \xt Mt. 28:19; Mr. 16:15; Lc. 24:47-48.\x* xcha ri Jesús.
\p
\v 9 Y después que xuej ri tzij re, ri ico riquin chire, xquitzat antok xa chicaj y xuoc-el chupan jun mukul ri xravaj chiquivach.\x + \xo 1:9 \xt Mr. 16:19; Lc. 24:50-51.\x*
\v 10 Y ca ncatzun-el chicaj antok ri Jesús xa-el. Antok xquina, ico yan chic icaye achia quiquin, ri quicusan sak tziak.
\v 11 Y ri icaye achia re xquiej chica ri ru-apóstoles ri Jesús: Achia aj-Galilea, ¿karruma ixre nquixtzun-el chicaj? Ri Jesús ri xitzat chi xa chicaj vacame, can inchel xuon chi xa, can quire je xtuon antok xtipa chic jun bay, xacha chica.
\s Antok xcanux rucaxiel ri Judas
\p
\v 12 Y ri apóstoles xaiel-pa chire paro ri juyu rubinan Olivos, y xatzalaj pa tanamet Jerusalén. Ri juyu Olivos cierca co-ve riquin ri Jerusalén, xa joc lak jun kilómetro.
\v 13 Y antok xalka, xajotie-el rucan piso ri jay ri pache niquimol-ve-qui ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, ri Andrés, ri Felipe, ri Tomás, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Jacobo ri rucajuol ri Alfeo, ri Simón ri co quiquin ri achia ri niex Zelotes chica, y ri Judas ri quichak-quinimal-qui riquin ri Jacobo.\x + \xo 1:13 \xt Mt. 10:2-4; Mr. 3:16-19; Lc. 6:14-16.\x*
\v 14 Y quinojiel ijeje junan cánima y siempre niquian orar. Ico je ixoki, y ri María je ri rutie ri Jesús, y ri i-ruchak ri Jesús.
\p
\v 15 Y jun kij antok quimaluon-qui jun lak ciento veinte hermanos, ri Pedro xbapiie-pa chiquicajol y xuej chica:
\v 16 Hermanos, can xcatzin chi nuon cumplir ri ruchabal ri Dios ri xuya ri Espíritu Santo cha ri David, antok xuej chirij ri Judas ri xucuan quichin ri vinak chi xbaquitzama ri Jesús.
\v 17 Y ri Judas re xuoc kachil, y xsamaj je kiquin.
\v 18 Y riquin ri miera ri xyox cha ruma xujach ri Jesús, xluok jun ulief. Ri Judas xuquimisaj-ri. Jaja xtzak-pa pan ulief y ja ri rujaluon xutic, xbuos ri rupan, y nojiel xpichcan pan ulief.
\v 19 Y antok xbanataj re, quinojiel ri vinak aj-Jerusalén xquinaiej, y rumare Acéldama xex cha ri ulief re. Ri tzij Acéldama pa quichabal ijeje nuej, Ulief richin Quic.\x + \xo 1:18-19 \xt Mt. 27:3-8.\x*
\v 20 Quire xbanataj, ruma chupan ri libro rubinan Salmos ben can:
\q Xa tiyox can ri rachuoch
\q y man jun vinak ticujie chupan.\x + \xo 1:20 \xt Sal. 69:25.\x*
\m Y nuej je:
\q Jun chic tuoc pa rucaxiel chi nuon ri rusamaj.\x + \xo 1:20 \xt Sal. 109:8.\x*
\m Quire nuej ri ben can.
\v 21 Rumare nicatzin chi nakacanuj jun rucaxiel, pero chiquicajol ri achia ri nojiel tiempo ico kiquin y can i-banak kiquin antok xcujie ri Ajaf Jesús.
\v 22 Nitzucutaj-pa antok xan bautizar ri Jesús ruma ri Juan,\x + \xo 1:22 \xt Mt. 3:16; Mr. 1:9; Lc. 3:21.\x* hasta ca antok xa chicaj,\x + \xo 1:22 \xt Mr. 16:19; Lc. 24:51.\x* y xiel-el chikacajol. Nicatzin chi nutzijuoj junan kiquin ojre chi ri Jesús xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, xcha ri Pedro.
\p
\v 23 Y xquiya-apa caye biaj: Jun, ja ri José ri niex Barsabás cha y niex je Justo cha, y ri jun chic, ja ri Matías.
\v 24 Y xquian orar, y quire xquiej: Ajaf, atre ri natzat ri kánima konojiel, tacutu chakavach chica chiquivach ri icaye achia re ri xacha,
\v 25 chi ntuoc can apóstol pa rucaxiel ri Judas y nuon ri samaj. Ruma ri Judas xa xuya can ri samaj, ruma ri itziel ri xuon. Y vacame jaja ya xbaka chupan ri lugar ri pache chi nibaka-ve, xacha.
\p
\v 26 Entonces xquian sortear ri quibe ri icaye chi chica xticujie pa rucaxiel ri Judas chi ntuoc cachil ri once (julajuj) apóstoles. Y ja ri Matías ri xchacuon.
\c 2
\s Ri kij antok xka-pa ri Espíritu Santo
\p
\v 1 Y antok xalka ri kij richin ri namakej Pentecostés,\x + \xo 2:1 \xt Lv. 23:15-21; Dt. 16:9-11.\x* ri quiniman ri Ajaf Jesús quimaluon-qui. Can junan cánima quibanun quinojiel.
\v 2 Y jun arapienta, xkajan-pa chicaj, y can inchel jun nem cakiek ri nikajan patanak. Y re altíra xuon ri pa jay ri pache i-tzuyul-ve.
\v 3 Y ri ico chire, xquitzat chi xabaiel-pa inchel ruxak tak kak ri xujachala-ri y xcujie pa quive chiquijunal.
\v 4 Ri Espíritu Santo xunojsaj ri cánima, y ja xacho-ka nicaj chic chabal, según ri xuya ri Espíritu chica chi xacho.
\p
\v 5 Y ri chire pa tanamet Jerusalén ri kij re, ico iquiy achia israelitas ri niquiya rukij ri Dios, ri i-patanak nojiel naciones ri ico choch-ulief.
\v 6 Pero ruma ri xkajan, ri vinak xquimol-apa-qui. Ri vinak re can xachapataj, ruma chiquijunal nicaxaj ri chabal ri ncacho ijeje.
\v 7 Can i-chapatajnak ruma ri xcaxaj, y niquiej chiquivach: Titzata, ¿man i-aj-Galilea ta ca quinojiel la ncacho ca?
\v 8 ¿Chel chi ojre can nakaxaj ri niquiej y xa man junan ta kachabal chikajunal?
\v 9 Ruma ico chakavach ojre ri aj-vave Judea, ico i-patanak Partia, Media, Elam, Mesopotamia, Capadocia, Ponto, Asia,
\v 10 Frigia, Panfilia, Egipto, y ico ri i-patanak más ca cala choch ri tanamet Cirene, ri co chupan ri Africa. Ico je ri i-patanak pa tanamet Roma. Y chikacajol ojre ico ri i-calcual ri israelitas, y ico je ri i-acunak israelitas ruma niquinimaj ri nuej ri ru-ley ri Moisés.
\v 11 Y ico je ri i-patanak Creta y Arabia. Y konojiel xkaxaj pa tak kachabal ri namalaj rusamaj ri Dios, xacha.
\p
\v 12 Y quinojiel xachapataj y man niquil ta chica niquian pensar y niquiej chiquivach: ¿Chica nrajo nuej ri nibanataj? ncacha.
\p
\v 13 Pero ico vinak ri xa ncatzen-apa chiquij y niquiej: La xa i-kabarala, ncacha.
\s Antok ri Pedro xutzijuoj naay mul ri ruchabal ri Dios
\p
\v 14 Y ri Pedro y ri once (julajuj) chic apóstoles xabapiie-pa chiquivach ri vinak. Y ri Pedro xcho y xuej: Achia israelitas ri ix-patanak juviera y ixre je ri ixco vave Jerusalén ri kij vacame, tivaxaj ca ri xtinej chiva y tivatamaj:
\v 15 Konojiel ri kamaluon-ki vave, man jun kabariel co. Man inchel ta ri ntian pensar ixre. Ruma xa ca cumaj, xa ca ja a las nueve.
\v 16 Ri xbanataj vacame, can tziban can ruma ri profeta Joel.
\v 17 Y chupan ri rutziban can jaja, ri Dios nuej:
\q Chupan ri ruquisbal tak kij,
\q xtinya-pa ri Nu-Espíritu pa quive ri vinak,
\q y chi xtani chi alabo xtiquitzijuoj ri niej chica.
\q Y ri ca i-cojola, chupan jun inchel achic xtiquitzat ri nitzijuoj chica.
\q Y ri i-mámix chic, pan achic ri xtinej chica.
\q
\v 18 Can xtinya je ri Nu-Espíritu pa quive ri nu-siervos y ri nu-siervas chupan ri kij re,
\q y ijeje xtiquitzijuoj ri xtinej chica.
\q
\v 19 Y choch ri rocaj xtinan milagros ri man jun bay i-tzatuon,
\q y xcanan je señales ri choch-ulief.
\q Can xtinan chi xcatziet quic, kak, y seb ri can inchel mukul.
\q
\v 20 Y ri kij man xtuya ta chic rusakil.
\q Ri ic inchel quic xtuon.
\q Jare ri xcabanataj naay antok maja talka ri kij richin ri Ajaf,
\q chupan ri nem kij antok xcaan juzgar quinojiel ri vinak.
\q
\v 21 Y quinojiel ri xtiquicutuj cha ri Ajaf chi carucalo, can xcacolotaj-ve.\x + \xo 2:17-21 \xt Jl. 2:28-32.\x*
\p
\v 22 Y ri Pedro xuej je: Achia israelitas, tivaxaj ca ri xtinej chiva: Ri Jesús ri aj-Nazaret, ja ri Dios ri banayuon-pa cha chi quiy ri xaruon chiicajol. Xaruon milagros ri man jun bay i-tzatuon. Y co je señales xaruon. Ja ri Dios xbano nojiel re chiicajol por medio jaja. Ixre ivatan jaal.
\v 23 Pero ri Dios xuya lugar chi xjach ri Jesús pan ika, ruma quire ranun-pa pensar. Y ixre xiya pa quika itziel tak vinak chi xquiquimisaj choch cruz.\x + \xo 2:23 \xt Mt. 27:35; Mr. 15:24; Lc. 23:33; Jn. 19:18.\x*
\v 24 Pero riquin ri ru-poder ri Dios, ri Jesús xbacastaj-pa,\x + \xo 2:24 \xt Mt. 28:5-6; Mr. 16:6; Lc. 24:5-6.\x* y xcolotaj-pa pa ruka ri camic, ruma ri camic man xcovin ta xutzom richin nojiel tiempo.
\v 25 Ri David ruen can chirij ri Jesús:
\q Can siempre nitzat chi ri Ajaf banak chinoch.
\q Man jun chica xtibano chuva chi nixiij-vi, ruma co viquin pa nu-derecha.
\q
\v 26 Y rumare niquicuot ri vánima, y nquiquicuot je nquicho.
\q Y mesque xquicon, can vatan chi xquicastaj chic pa.
\q
\v 27 Ruma atre Nu-Dios, can man xquinaya ta can chiquicajol ri quiminaki,
\q man xtaya ta je lugar chuva inre ri in Santo Acajuol chi nikay ri nu-cuerpo.
\q
\v 28 Can nacut ri utzulaj bay richin ri caslien chinoch,
\q y can xtiquicuot ri vánima antok xquicujie aviquin.\x + \xo 2:25-28 \xt Sal. 16:8-11.\x*
\m Quire ruen can ri David.
\p
\v 29 Y ri Pedro xuej je: Achia nuvanakil, ixre ivatan chi ri kamama David xcon y xmuk. Y pache mukun-ve, ca co chupan ri tiempo vacame.
\v 30 Ri David jun profeta ri xcujie ojier can tiempo. Jaja ratan chi ri Dios can xuon-ve jurar chi chupan ru-familia jaja xtiel-pa ri Cristo, y jare ri xtuoc can rey pa rucaxiel jaja.\x + \xo 2:30 \xt Sal. 89:3-4; 132:11.\x*
\v 31 Y ri David, can inchel ya xutzat ri xcabanataj. Rumare xcho y xuej chi ri Cristo xticastaj chic, y chi ri ránima man xticujie ta can chire chiquicajol ri quiminaki, y ni ri ru-cuerpo man nikay ta.
\v 32 Y konojiel ojre katan y nakatzijuoj chi ja ri Dios ri xbano chi ri Jesús xcastaj-pa.
\v 33 Y xucuax je chicaj ruma ri ru-poder ri Dios. Y xyox ri Espíritu Santo cha, ri ranun prometer ri Rutata chi nuya cha. Y antok yon chic ri Espíritu Santo cha, jaja xutak-pa chika ojre, y ja yan ca re ri xitzat y xivaxaj kiquin vacame.
\v 34 Ruma ri David man xa ta chicaj chanin, y jaja mismo rutziban can:
\q Ri Ajaf Dios xuej cha ri Vajaf:
\q Catzuye pa nu-derecha,\x + \xo 2:34 \xt Ri lugar “derecha” nrajo nuej: Lugar richin favor, confianza, poder y honor.\x*
\q
\v 35 hasta ca xcanya ri av-enemigos chuxie avakan.\x + \xo 2:34-35 \xt Sal. 110:1.\x*
\m Quire rutziban can ri David.
\v 36 Tivatamaj ca ixre ri ix rumáma can ri Israel; chi ketzij chi ri Jesús ri xiquimisaj choch cruz, ja ri Dios ri banayuon-pa cha chi jaja ri Cristo y chi jaja ri Rajaf nojiel, xcha ri Pedro.
\p
\v 37 Y antok ri vinak xcaxaj ri xuej ri Pedro, xkaxo cánima, y xquicutuj cha ri Pedro y chica ri nicaj chic apóstoles: Kavanakil, ¿chica nakaan? xacha.
\p
\v 38 Y ri Pedro xuej chica: Titzalaj-pa ivánima riquin ri Dios y tibana ri nrajo jaja, y pa rube ri Jesucristo tibana bautizar-ivi, chi quire nian perdonar ri i-pecados. Y ri Dios xtuya ri Espíritu Santo chiva.
\v 39 Ruma jare ri ranun prometer ri Dios chi nuya chiva ixre, y chica ri ivalcual, y chica quinojiel vinak ri ico naj; chica quinojiel ri ncarayuoj ri Kajaf Dios.
\p
\v 40 Y ri Pedro co nicaj chic tzij ri xaruej chica. Jaja xuej ca chica ri vinak: Quixiel-pa chiquicajol ri vinak richin ri tiempo vacame, ri man choj ta ncain choch ri Dios, chi quire nquixcolotaj, nicha chica.
\p
\v 41 Y ri vinak ri xquinimaj ri ruchabal ri Dios chupan ri kij re, xaan bautizar y ico lak jun oxe mil vinak xauoc quiquin ri quiniman antes.
\v 42 Y man niquimalij ta quicux, xa siempre niquimol-qui chi nicaxaj ri niquicut ri apóstoles, xa junan cánima quibanun, xa junan niquicux ri simíta chi niquinataj ri rucamic ri Ajaf Jesús, y junan je niquian orar.
\s Ri caslien ri xquicuaj ri naay ri xaniman ri Jesucristo
\p
\v 43 Y chiquij quinojiel ri vinak xpa xibinrel. Y quiy milagros y señales ri niquian ri apóstoles.
\v 44 Y quinojiel ri quiniman ri Jesucristo, nicajo-qui y junan ico, y niquijach chiquivach nojiel ri kax ri co quiquin.\x + \xo 2:44 \xt Hch. 4:32-35.\x*
\v 45 Y niquicayij ri chica co quiquin chi ncaquito ri nicaj chic antok nicatzin chi ncatox.\x + \xo 2:45 \xt Mt. 19:21; Mr. 10:21; Lc. 12:33; 18:22.\x*
\v 46 Y pa templo kij-kij niquimol-qui, y junan cánima quinojiel. Y antok niquian vaen pa tak jay, can riquin nojiel cánima y ncaquicuot.
\v 47 Y niquiya rukij ri Dios, y otz ncatziet cuma ri vinak. Y kij-kij ico más ri ncabaka chupan ri iglesia, ruma ja ri Ajaf ri nibano chi ncacolotaj.
\c 3
\s Antok nian sanar jun ache ri manak chel niin
\p
\v 1 Ri Pedro y ri Juan junan i-banak-el chi ncaa pa templo a las tres ri nakakij, ruma ja huora re richin ri oración.
\v 2 Y chuchi ri jun puerta ri rubinan La Hermosa richin ri templo, kij-kij co ri ncabayon can jun ache chi nucutuj limosna. Ri jun ache re xa-jan antok xalax ri manak chel niin. Jaja nucutuj limosna chica ri vinak ri ncauoc pa templo.
\v 3 Y antok ri Pedro y ri Juan ncauoc pa templo, ri ache nuon rogar chi nucutuj ru-limosna chica ijeje.
\v 4 Pero ri Pedro xucayiej-xucayiej otz ri ache, y quire je xuon ri Juan, y cajare ri Pedro xuej cha ri ache: Kojatzata, xcha cha.
\p
\v 5 Y ri ache can xarutzat, y royoien ri chica ri xtiquiya can cha.
\v 6 Pero ri Pedro xuej cha: Inre manak oro ni plata viquin chi niya ta chava. Pero ri co viquin, jare ri niya chava, xcha; y ja xuej cha: Pa rube ri Jesucristo ri aj-Nazaret, capalaj y cain, xcha cha.
\p
\v 7 Y ri Pedro xutzom ri ruka derecha ri ache chi xupaba, y ri rakan ja xacujie-ka quichuka y quire je ri rukul-rakan.
\v 8 Y xirucaka-pa-ri, xpiie y xin. Y junan xuoc quiquin ri Pedro y ri Juan ri chire pa templo. Nucakala-ri banak, y nuya je rukij ri Dios.
\v 9 Y iquiy vinak ri xatzato chi ri ache re niin y nuya rukij ri Dios.
\v 10 Ri vinak catan chi ja ri ache re ri nucutuj limosna, ri nicujie chuchi ri puerta richin ri templo; ri puerta ri niex La Hermosa cha. Rumare ri vinak re xachapataj y xquixiij-qui ruma ri xbanataj.
\s Antok ri Pedro xcho chiquivach ri vinak chire pa templo
\p
\v 11 Y ri ache ri xan sanar man ncarutzokopij ta can ri Pedro y ri Juan. Y quiy vinak ri xalka chiquitzatic ri chire chupan jun corredor ri niex Richin ri Salomón cha. Chanin xquimol-apa-qui, ruma man jun bay quitzatuon chi nibanataj quire.
\v 12 Y antok ri Pedro xarutzat ri vinak, xuej chica: Achia israelitas, ¿karruma ixre nquixchapataj ruma ri xbanataj? ¿Y karruma xa ojre nkojitzat como si fuera riquin ka-poder ojre o ja ri otz ri nakaan choch ri Dios ri xbano chi xin va ache va?
\v 13 Ri Katata Dios, ri Qui-Dios je ri ojier tak katet-kamama, ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob; can xuon ca cha ri Jesús, ri Rucajuol, chi co rukij. Pero ixre man xivajo ta xinimaj chi jaja ri Rucajuol ri Dios. Xa xiya pa ruka ri Pilato, ri gobernador. Y antok ri Pilato ruen chic chi nucol-el, ixre man xivajo ta.
\v 14 Xa ja ri jun ache quimisaniel xicutuj chi ticuol-el, y ri Santo y Choj ri rucaslien, xa jare ri man xivajo ta.\x + \xo 3:14 \xt Mt. 27:15-23; Mr. 15:6-14; Lc. 23:13-23; Jn. 19:2-15.\x*
\v 15 Y can xian cha chi xquimisas ri Jesús ri niyon caslien. Pero ri Dios xuon cha chi xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki. Nakaej quire chiva ruma ojre can xkatzat antok castajnak chic pa.
\v 16 Y ri jun ache ri ntitzat-pa ixre kiquin y ivatan je roch, xan sanar, ruma pa rube ri Jesús xkacutuj-ve. Y ri ache xan sanar chivach ixre ruma ri cukbal cux.
\p
\v 17 Y ojre katan chi antok ixre nuvanakil y ri achia ri nquixbano gobernar xiej chi tiquimisas ri Jesús, quire xian ruma man ivatan ta chica jaja.
\v 18 Pero ri Dios nuon cumplir inchel ri ruen-pa. Jare xquiej quinojiel ri profetas ri xacujie ojier can tiempo, chi ri Cristo can nuon-na-ve sufrir.
\v 19 Vacame titzalaj-pa ivánima riquin ri Dios y tibana ri nrajo jaja y ticaxa ri icaslien, chi quire nian perdonar ri i-pecados. Y xcapa tiempos richin uxlanien, antok ri Ajaf xticujie chiicajol.
\v 20 Y ri Ajaf Dios xtutak-pa ri Jesucristo rucan mul, ri inchel tzijuon-pa chiva.
\v 21 Pero vacame nicatzin chi jaja nicujie chicaj, ca xtalka-na ri kij antok xtuchojmij nojiel. Quire nuej ri Dios chupan ri quitziban can ri santos profetas ri xacujie ojier can tiempo.
\v 22 Ri Moisés xuej chica ri katet-kamama can: Ri Kajaf Dios xtupilisaj-pa jun profeta chiquicajol ri iviy-imáma ri xcacujie más chakavach-apa; jun inchel inre. Can tivaxaj nojiel ri xtuej chiva.\x + \xo 3:22 \xt Dt. 18:15.\x*
\v 23 Y ri man xcacaxan ta ri profeta re, can xcalasas-el richin xa jun tiempo chiquicajol ri rutanamit chic ri Dios.\x + \xo 3:23 \xt Dt. 18:19.\x* Quire ri rutziban can ri Moisés.
\p
\v 24 Y ri Pedro xuej je chica ri vinak: Quinojiel ri profetas ri xacujie ojier can tiempo desde Samuel, xacho can chirij ri tiempo ri ojco vacame.
\v 25 Can ivichin ixre ri quien can ri profetas ri xacujie ojier can tiempo. Y can ivichin ixre ri xuej ri Dios antok xuon ri jun pacto quiquin ri katet-kamama can, antok xuej cha ri Abraham chi ri vinak ri ico choch-ulief ncaan bendecir ruma ri jun rumáma ri xticujie.\x + \xo 3:25 \xt Gn. 22:18.\x*
\v 26 Y antok ri Dios xupilisaj-pa ri Jesús ri Rucajuol, chiicajol ixre xutak-ve naay. Quire xuon chi xuya ri bendición chiva, ruma jaja nrajo chi ixvonojiel ntiya can ri itziel icaslien.
\c 4
\s Ri Pedro y ri Juan ncatzam y ncacuax chiquivach ri autoridades quichin ri israelitas
\p
\v 1 Ri Pedro y ri Juan ca ncacho chica ri vinak, antok xalka ri sacerdotes y ri achia saduceos y ri qui-jefe ri achia ri niquichajij ri templo.
\v 2 Y ri achia re can yacatajnak quiyoval chiquij ri Pedro y ri Juan, ruma ncaquitijuoj ri vinak. Can niquitzijuoj chi ri Jesús quiminak chic el y xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, y rumare ri quiminaki can xcacastaj chic pa je.
\v 3 Rumare xaquitzom-el ri icaye apóstoles re, y choj xabaquiya pa cárcel; xa ca chucan kij xaquian arreglar, ruma tarde chic.
\v 4 Y can iquiy chiquivach ri vinak ri xcaxaj ri ruchabal ri Dios ri kij re, xquinimaj. Quinojiel ri quiniman y ri xquinimaj ri kij re, joc ri achia ico lak jun ivuuo mil.
\p
\v 5 Y chucan kij, xquimol-qui chire Jerusalén ri achia ri ncabano gobernar chiquicajol ri israelitas, ri mamaa tak achia, ri achia escribas,
\v 6 ri Anás ri sacerdote ri más co rukij, ri Caifás, ri Juan, ri Alejandro, y quinojiel ri quimáma ri sacerdotes ri más co quikij.
\v 7 Y ri Pedro y ri Juan xabacamar-pa y xayox pa nicaj. Y xquicutuj chica: ¿Chica xyon poder chiva o chica choj be xiej chi xan sanar ri ache? xacha chica.
\p
\v 8 Y ri Pedro, nojnak ca ránima riquin ri Espíritu Santo xuej chica: Ixre achia ri nquixbano gobernar chupan ri katanamit Israel, y ixre je mamaa tak achia:
\v 9 Ixre nticutuj chika chirij ri favor ri xkaan cha jun ache ri man otz ta rakan, chi chica xkacusaj chi xan sanar.
\v 10 Tivatamaj ca ixre ri ixco-pa vave, y ticatamaj je quinojiel ri nicaj chic israelitas, chi ri jun ache ri co vave chivach, xan sanar antok xkaej ri rube ri Jesucristo ri aj-Nazaret, ri Jesucristo ri xiej chi tiquimisas choch cruz, pero ri Dios xuon cha chi xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki.
\v 11 Ri Jesús man jun rakalien ibanun cha, can inchel niquian ri achia ri i-banoy-jay cha jun abaj, niquiej chi man nicatzin ta. Pero xa ja ri abaj re ri xyox ri lugar ri más nicatzin chi quire ri jay man nitzak ta.\x + \xo 4:11 \xt Sal. 118:22.\x*
\v 12 Y man jun chic ri nicalo kichin. Ruma ri choch-ulief xa man jun chic biaj yon-pa chika chi nkojcolotaj, xcha ri Pedro.
\p
\v 13 Y antok ri achia ri ncabano gobernar xaquitzat ri Pedro y ri Juan, can xachapataj. Ruma mesque manak qui-estudio y i-sencillo-oc, man niquixiij ta qui. Can kalaj chi ijeje xacujie riquin ri Jesús.
\v 14 Y man jun chica xatiquir xquiej chica ri icaye apóstoles, ruma ri ache ri xcachoj, pal-apa quiquin.
\v 15 Entonces xquiej chi calasas-el chire ri Pedro y ri Juan, y joc ijeje xacujie can chi niquian pensar chica niquian.
\v 16 Y ri achia re niquiej chiquivach: ¿Chica xtakaan chica? Ruma quinojiel ri vinak vave Jerusalén catan chi xbanataj jun nem milagro. Y ojre man nkojtiquir ta nakavaj.
\v 17 Pero chi man titzijos más ri xbanataj, cakaxibij-el, chi quire man niquitzijuoj ta chic ri Jesús chica ri vinak.
\p
\v 18 Y xacayuoj chic apa ri Pedro y ri Juan, y xquiej chica chi man chic caquitijuoj ri vinak, y man chic tiquitzijuoj ri Jesús chica.
\v 19 Pero ri Pedro y ri Juan xacho-apa, y xquiej chica: Tiej-na ca chika: ¿Otz came choch ri Dios, xa ja ri ntiej ixre ri nakaan y man nakaan ta ri nuej jaja?
\v 20 Ojre manak chel chi man ta nakaej chica ri vinak ri xkatzat y xkaxaj, xacha.
\p
\v 21 Y ri achia ri ncabano gobernar altíra xaquixiij-el ri Pedro y ri Juan y ja xaquitzokopij-el. Can man jun kax ri xquil chiquij chi xaquian ta castigar, ruma ri vinak can niquiya rukij ri Dios ruma ri xbanataj riquin ri ache.
\v 22 Ruma ri ache ri xan sanar ruma ri milagro re, xa más cuarenta rujuna.
\s Ri quiniman ri ruchabal ri Dios niquicutuj qui-valor cha ri Dios
\p
\v 23 Y antok ri Pedro y ri Juan xatzokopis-el, xaa pache ico-ve ri nicaj chic discípulos, y xbaquitzijuoj chica nojiel ri en-el chica cuma ri principales sacerdotes y ri mamaa tak achia ri niquian gobernar.
\v 24 Y antok ijeje xcaxaj ri xquitzijuoj ri Pedro y ri Juan, quinojiel junan xquian orar y cava xquiej chupan ri qui-oración: Namalaj Dios, atre ri xaan nojiel; xaan ri rocaj y ri ico choch, xaan ri roch-ulief y ri ico choch, xaan ri mar y ri ico chupan.\x + \xo 4:24 \xt Ex. 20:11; Sal. 146:6.\x*
\v 25 Y atre xaen cha ri asamajiel David, chi xuej:
\q ¿Karruma ri vinak ri pa tak naciones xa itziel tak kax nicajo niquian,
\q y ri vinak ri ico pa tak tanamet xa man jun rakalien ri niquian pensar?
\q
\v 26 Y xapalaj-pa ri reyes ri ico choch-ulief.
\q Y ri gobernadores xquimol-qui, chi xquian xa jun,
\q chavij atre Ajaf Dios, y chirij je ri Cristo.\x + \xo 4:25-26 \xt Sal. 2:1-2.\x*
\m Quire rutziban can ri David.
\v 27 Y can ketzij, chi inchel ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios, can quire xbanataj. Ruma ri Herodes\x + \xo 4:27 \xt Lc. 23:7-11.\x* y ri gobernador Poncio Pilato,\x + \xo 4:27 \xt Mt. 27:1-2; Mr. 15:1; Lc. 23:1; Jn. 18:28-29.\x* ri israelitas y ri man israelitas ta, xquimol-qui vave pa tanamet Jerusalén chi xapalaj chirij ri Jesús ri Santo Acajuol ri xatak-pa.
\v 28 Quire xquian richin chi xbanataj ri can pan aka atre co-ve, y aen-pa chi xbanataj.
\v 29 Y vacame Ajaf, tatzata ri vinak re ri ncaxiin, ruma yacatajnak quiyoval chikij ojre ri asamajiel. Y rumare ojre nakacutuj chava chi taya ka-valor chi quire man nakaxiij ta ki nakatzijuoj ri atzij.
\v 30 Y nakacutuj je chava, chi riquin ri a-poder ncaan sanidad, señales, y milagros pa rube ri Jesús ri Santo Acajuol, xacha.
\p
\v 31 Y antok xatanie riquin ri oración, can xsiluon ri lugar pache quimaluon-ve-qui. Y xnuoj ri cánima riquin ri Espíritu Santo, rumare man niquixiij ta qui chi niquitzijuoj ri ruchabal ri Dios.
\s Nojiel ri co quiquin niquijach chiquivach
\p
\v 32 Y quinojiel ri vinak ri quiniman ri Jesucristo, junan niquian pensar y xa jun cánima quibanun. Y man jun nien chi joc richin jaja ri co riquin, sino que nojiel ri kax quichin, niquijach chiquivach.\x + \xo 4:32 \xt Hch. 2:44-45.\x*
\v 33 Ri apóstoles riquin ru-poder ri Dios niquitzijuoj chi ri Ajaf Jesús xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, y ri Dios can altíra ncaruon bendecir quinojiel.
\v 34 Y chiquicajol ri quiniman chic ri Jesucristo, man jun kax nuon falta chiquivach, ruma ri co culief o co cachuoch, ncaquicayij y ri rajal niquicam-pa,
\v 35 y nalquiya chica ri apóstoles, y ri apóstoles niquiya chica ri can nicatzin chi ncatox.\x + \xo 4:34-35 \xt Mt. 19:21; Mr. 10:21; Lc. 12:33; 18:22.\x*
\v 36 Y co jun ache chiquicajol ri José rube. Y ri José re aj-Chipre, rumáma can ri Leví. Y ri apóstoles xquiya jun chic rube. Y ri rube ri xquiya, Bernabé. (Ri tzij Bernabé nuej: Ncaruon consolar quinojiel.)
\v 37 Y ri Bernabé re xucayij jun rulief, y ri rajal xalruya pa quika ri apóstoles.
\c 5
\s Ri Ananías y ri Safira
\p
\v 1 Y co jun ache rubinan Ananías y ri raxjayil rubinan Safira, xquicayij jun culief.
\v 2 Y xquiej chiquivach chi niquican can nicaj rajal ri ulief, y ri nicaj chic miera xucuaj ri Ananías chi xbaruya pa quika ri apóstoles.
\v 3 Y ri Pedro xuej cha ri Ananías: ¿Karruma xaya lugar cha ri Satanás chi xunojsaj ri avánima, chi xatzak tzij choch ri Espíritu Santo, y xacan can nicaj rajal ri ulief ri xacayij?
\v 4 Xa man ta xacayij ri ulief, ¿man ca avichin ta atre? Y antok xacayij, ¿man avichin ta came atre ri rajal ri ulief? ¿Karruma xaan pensar chi xaan quire? Atre man chiquivach ta vinak xatzak tzij, atre choch ca ri Dios xatzak tzij, xcha ri Pedro cha.
\p
\v 5 Y ri Ananías, joc xraxaj ri tzij ri xuej ri Pedro, xtzak-ka y xcon. Y quinojiel ri xacaxan ri xbanataj, xpa ca jun gran xibinrel chiquij.
\v 6 Y ico nicaj cojola xapalaj-pa y xquibol-el ri quiminak chupan tziak, y xquilasaj-el chi xiquimuku.
\p
\v 7 Y co lak jun oxe huora ticon ri Ananías, antok xalka ri raxjayil. Jaja man ratan ta chica xbanataj.
\v 8 Y ri Pedro xucutuj cha ri ixok re: Ri miera ri rucamun-pa ri Ananías, ¿quire ri rajal ri ulief ri xicayij? Y ri ixok xuej: Quire, ja nojiel ri rajal ri ulief re.
\p
\v 9 Y ri Pedro xuej ca cha: ¿Karruma ixre xixcujie de acuerdo chi xian chi man nquixrutzat ta pa ri Ru-Espíritu ri Ajaf? Ya ncalka chuchi ri puerta ri xabamuku richin ri avachajil y ncatquilasaj-el je atre, xcha.
\p
\v 10 Y ja xtzak-ka ri ixok choch ri Pedro, y xcon. Antok xauoc-pa ri cojola, xalquila ri ixok quiminak chic, y xquilasaj-el y xiquimuku riquin ri rachajil.
\v 11 Y quinojiel ri quiniman ri Jesucristo ri niex iglesia chica, xpa ca jun gran xibinrel chiquij ruma ri xbanataj. Y quire je xquian ri nicaj chic ri xacaxan ri xbanataj. Can altíra xquixiij-qui.
\s Ri apóstoles quiy señales y milagros ncaquian
\p
\v 12 Y ri apóstoles quiy señales y milagros ri ncaquian chiquivach ri vinak. Y ri quiniman chic ri ruchabal ri Dios, junan niquimol-qui chuchi jun corredor richin ri templo. Ri corredor re, Richin ri Salomón ncacha cha.
\v 13 Y ico vinak ri man nicajo ta ncajiel quiquin ruma niquixiij-qui. Pero ico nicaj chic vinak ri niquiya quikij.
\v 14 Pero iquiy vinak ri niquinimaj ri Ajaf Jesucristo. Rumare kij-kij ncaquiyir-ka más, chi ixoki chi achia.
\v 15 Y ncalasas-pa ri ncayavaj pa tak bay y ncayox choch varaal y choch camilla, chi quire antok ri Pedro nakax, mesque joc ri rumuchuchil nika pa quive nicaj chiquivach.
\v 16 Y iquiy ca vinak ri ico pa tak tanamet ri ico cierca ri Jerusalén, xalka chire pa tanamet, i-quicamun-pa ri ncayavaj y ri niquian sufrir pa quika itziel tak espíritus. Y quinojiel ncaan sanar.
\s Antok xatzam ri apóstoles
\p
\v 17 Pero ri sacerdote ri más co rukij y ri achia saduceos ri ico riquin, itziel ncaquitzat ri apóstoles.
\v 18 Rumare xabaquitzama-pa y xabaquiya pa cárcel.
\v 19 Y ri chaka, ri Ajaf xutak-pa jun ángel quiquin ri apóstoles. Ri ángel re xujak ri ruchi ri cárcel chiquivach chi xaralasaj-el, y xuej chica:
\v 20 Quixin. Y antok nquixbaka pa templo, titzijuoj chica ri vinak nojiel ri chabal ri nicho chirij ri cacac caslien ri nuya ri Jesucristo, xcha ri ángel.
\p
\v 21 Y joc xcaxaj re ri apóstoles, cumaj yan ri chucan kij xaa pa templo y ncaquitijuoj ri vinak.
\p Y chupan ri huora re, ri sacerdote ri más co rukij y ri ico riquin, xaquitak quiyoxic ri mamaa tak achia ri niquian gobernar. Quinojiel ri achia re xquimol-qui ruma ijeje ri autoridades richin ri tanamet. Y cajare xquiej chi cacamar-pa ri apóstoles ri ico pa cárcel.
\v 22 Pero antok ri achia i-chajiniel ri i-takuon-el xabaka pa cárcel, manak xaquil ri apóstoles. Can ja xatzalaj-pa, y xbaquiya rutzijuol,
\v 23 y xbaquiej ca: Ri cárcel can otz tzapal can, y ri soldados ico chuchi ri puertas; pero antok xkajak ri puertas i-manak ijeje chupan, xacha.
\p
\v 24 Y antok ri sacerdote ri más co rukij y ri qui-jefe ri achia ri i-chajiniel pa templo y ri principales sacerdotes xcaxaj ri xquiej ri chajiniel chica, man niquil ta chica niquian pensar, y rumare niquiej chiquivach: ¿Ca pache ca xtibaka-ve re? ncacha.
\p
\v 25 Y co jun ri xbaka quiquin ri quimaluon-qui, y xbaruej chica: Ri achia ri xitzapij pa cárcel ja ncaquitijuoj ri vinak pa templo, xcha chica.
\p
\v 26 Y ri ache ri qui-jefe ri chajiniel, xa quiquin ri chajiniel chi xabaquicama ri apóstoles y man jun kax xquian-pa chica, ruma niquixiij-qui chi ncacak cha abaj cuma ri vinak.
\p
\v 27 Y antok ri achia re xaquicam-pa ri apóstoles, choj xabaquiya chiquivach ri autoridades richin ri tanamet. Y ri sacerdote ri más co rukij xucutuj chica ri apóstoles:
\v 28 Ojre ya xkaan mandar chiva chi man chic quiitijuoj ri vinak riquin ri rube ri Jesús. Pero vacame ri tanamet Jerusalén nojnak chic riquin nojiel ri nticut, y can chikij ojre ntivajo ntiya-ve ri rucamic ri jun ache re,\x + \xo 5:28 \xt Mt. 27:25.\x* xcha.
\p
\v 29 Pero ri Pedro y ri nicaj chic apóstoles xquiej-apa: Can nicatzin chi ja ri nuej ri Dios nakanimaj, y man ja ta ri nicajo ri achia.
\v 30 Ruma ri xbano cha ri Jesús chi xcastaj-pa, ja ri Qui-Dios ri katet-kamama. Pero ixre xiquimisaj antok xiej chi tibajix choch cruz.
\v 31 Y ri Dios más nem rukij xuya ri Jesús, xutzuyuba pa ru-derecha, y xuon cha chi jaja ri Ucuay-Bay y Salvador (caloy-quichin ri vinak), chi quire ri israelitas nitzalaj-pa cánima riquin ri Dios y niquian ri nrajo jaja y chi nian perdonar ri qui-pecados.
\v 32 Y nojiel re ketzij, y ojre can xkatzat, rumare nakatzijuoj. Y ri Espíritu Santo je nutzijuoj chi can ketzij. Konojiel ri kaniman ri rutzij ri Dios, can ruyon-pa ri Espíritu Santo chika.
\p
\v 33 Y antok ri autoridades richin ri tanamet xcaxaj ri xquiej ri apóstoles, xyacataj quiyoval y can ta xcajo xaquiquimisaj.
\v 34 Pero chiquicajol ri autoridades re, co jun ache fariseo, y ri ache re rubinan Gamaliel. Jaja jun maestro richin ri ru-ley ri Moisés, y can co rukij chiquivach ri vinak. Ri ache re xpiie, y xuej chi calasas-el juviera ri apóstoles jun rato.
\v 35 Y después xuej: Achia israelitas, tibana pensar otz chica xtian chica ri achia re.
\v 36 Ruma talka pan ive antok xcujie ri jun ache Teudas rube. Ri Teudas re xuej chi jaja jun ache co rukij, y ico lak cuatrocientos achia ri xaa chirij. Y antok xquimisas, quinojiel xquiquiraj-qui y xaquis.
\v 37 Y después re, chupan ri tiempo antok xan ri censo, xcujie jun chic ache Judas rube. Jaja aj-Galilea, y can xtiquir xuon chi iquiy vinak ri xaa chirij. Y antok xquimisas, quinojiel ri i-banak chirij xquiquiraj-qui je.
\v 38 Y rumare niej chiva chi quiiya can ri achia re. Ruma xa quinoj achia ri niquian, xa xtiquis.
\v 39 Pero xa richin ri Dios, man jun ca xquixtiquir ntian chi xcaquis. Tibana cuenta-ivi, man tian chi xa ixre nquixajin chi ayoval riquin ri Dios, xcha.
\p
\v 40 Y quinojiel xka chiquivach ri xuej ri Gamaliel. Y xquiej chi cacamar chic pa ri apóstoles. Y después antok xachay, xquiej chica chi man chic tiquitzijuoj ri rube ri Jesús chica ri vinak. Y cajare xaquitzokopij-el chi xaa.
\v 41 Y antok ri apóstoles xaiel-el chire chiquivach ri autoridades richin ri tanamet, niquicuot ri cánima xaa, ruma yon chica chi niquikasaj ri sufrimiento ruma ri rube ri Jesús.
\v 42 Y nojiel kij ri pa templo y pa tak jay, man ncatanie ta chi niquicut y niquitzijuoj rube ri Jesucristo.
\c 6
\s Antok xachox i-siete (ivuku) diáconos
\p
\v 1 Chupan ri tiempo re, ri discípulos más ncaquiyir-ka. Y ri ncacho griego niquiej chiquij ri ncacho hebreo, chi ri malcan-ixoki ri ico chiquicajol ri ncacho griego, man ncaan ta atender otz antok nijach kij-kij ri chica niquitej.
\v 2 Rumare ri doce (cabalajuj) apóstoles xaquimol quinojiel ri discípulos, y xquiej chica: Man otz ta chi ojre nakaya can ri nakatzijuoj ri ruchabal ri Dios, richin chi nquixkilij.
\v 3 Vacame ca hermanos, quiicha-pa i-siete (ivuku) achia chiicajol, ri ivatan chi can choj ri quicaslien, co quinoj y nojnak cánima riquin ri Espíritu Santo, chi quire ijeje ri ncakaya choch ri samaj chi niquijach ri chica nitij.
\v 4 Y chi quire ojre nakaan ri samaj inchel ri kabanun-pa. Nakaan orar, y nakacut ri ruchabal ri Dios, xacha chica.
\p
\v 5 Y quinojiel xka chiquivach ri xex chica cuma ri apóstoles, y xaquicha i-siete (ivuku) achia. Jun ja ri Esteban, jun ache ri can jaal-ve rucukuban rucux riquin ri Dios y nojnak ránima riquin ri Espíritu Santo. Ri nicaj chic ja ri Felipe, ri Prócoro, ri Nicanor, ri Timón, ri Parmenas y ri Nicolás ri aj-Antioquía. Ri ache Nicolás rube man israelita ta, pero can runiman ri nuej ri ru-ley ri Moisés.
\v 6 Y ja ri i-siete (ivuku) achia re ri xaquipaba chiquivach ri apóstoles. Xapa ri apóstoles xquian orar, y xquiya quika pa quive ri achia re.
\p
\v 7 Y ri ruchabal ri Dios riquin ruchuka banak, y ncaquiyir je ri discípulos chire pa tanamet Jerusalén. Y iquiy je chiquivach ri sacerdotes ri niquicukuba quicux riquin ri Jesucristo.
\s Antok nitzam ri Esteban
\p
\v 8 Ri Esteban jun ache ri co ri ru-poder ri Dios riquin, y co je ri ru-favor ri Dios riquin. Y ncaruon nimak tak milagros y señales chiquivach ri vinak.
\v 9 Pero ico vinak ri xabapalaj-pa y xquitzom-qui chi tzij riquin ri Esteban. Ri vinak re i-richin jun sinagoga ri niex quichin ri Esclavos Libertados cha, y quichin je ri vinak aj-Cirene, aj-Alejandría, aj-Cilicia y aj-Asia.
\v 10 Y ri Esteban ja ri Espíritu Santo ri xyon runoj, rumare antok jaja xcho, ri vinak man xatiquir ta chirij.
\v 11 Rumare xaquitoj nicaj chi tiquiej chi xcaxaj chi ri Esteban itziel xcho chirij ri ru-ley ri Moisés y chirij je ri Dios.
\v 12 Y antok ri mamaa tak achia ri niquian gobernar, ri achia escribas y ri vinak ri ico quiquin xcaxaj re, ja xabapalaj-pa chirij ri Esteban; xbaquitzama-pa y xquicuaj chiquivach ri autoridades richin ri tanamet chi tian juzgar.
\v 13 Y ico je achia xaquiya chi niquitzak tzij chirij ri Esteban. Ri achia re niquiej: Va ache va man nitanie ta ncaruej itziel tak kax chirij ri santo templo y chirij ri ru-ley ri Moisés.
\v 14 Ruma kaxan ca ri nuej chi ri Jesús aj-Nazaret xtuvulij ri templo y xtucax nojiel ri costumbres ri xuya ri Moisés chika.
\p
\v 15 Y quinojiel ri achia ri i-tzuyul pache ico-ve ri autoridades richin ri tanamet, xquitzat chi ri rupalaj ri Esteban xcaxtaj, y can inchel titzun jun ángel xuon-ka.
\c 7
\s Ri ru-defensa y rucamic ri Esteban
\p
\v 1 Y ri sacerdote ri más co rukij xucutuj cha ri Esteban: ¿Ketzij ca ri niex chavij?
\p
\v 2 Ri Esteban xuej: Achia israelitas y ixre tataj chupan ri katanamit, tivaxaj ri xtinej chiva: Ri Dios ri co rukij xucut-ri choch ri kamama Abraham ojier can tiempo, antok ca co chupan ri lugar rubinan Mesopotamia, antok ca maja rutzijuol chi nicujie Harán.
\v 3 Y ri Dios xuej cha ri Abraham: Catiel-pa chiquicajol ri avachalal, y taya can ri atanamit, y catam-pa chupan ri lugar ri xtincut chavach,\x + \xo 7:2-3 \xt Gn. 12:1.\x* xcha ri Dios cha.
\v 4 Y ri Abraham xuya can ri lugar rubinan Caldea y xbacujie chupan ri tanamet Harán.\x + \xo 7:4 \xt Gn. 11:31.\x* Y chire chupan ri Harán xcon ri rutata ri Abraham, después ri Dios xucam-pa ri Abraham chupan ri Canaán ri pache ojco-ve vacame.\x + \xo 7:4 \xt Gn. 12:4.\x*
\v 5 Y ri Dios manak herencia xuya cha ri Abraham chupan ri lugar re, nixta pache nipiie-ve. Pero ri Dios xuon prometer cha chi ri lugar re xtuoc richin jaja y quichin ri rumáma ri xcacujie,\x + \xo 7:5 \xt Gn. 12:7; 13:15; 15:18; 17:8.\x* mesque ri tiempo re ri Abraham maja ticujie ralcual.
\v 6 Y xex je cha ruma ri Dios, chi ri rumáma jaja xcabacujie chupan jun chic nación, chupan ulief ri man quichin ta. Y ri vinak ri ico chupan ri nación re xcaquiya pa samaj y man xcatuoj ta y xtiquian chica chi niquian sufrir cuatrocientos juna.
\v 7 Y ri Dios xuej je: Ri nación ri quire xtibano chica ri rumáma ri Abraham, can xtinan juzgar. Y cajare xcaiel-pa chire, y xcapa chupan va lugar va, y niquiya nukij,\x + \xo 7:6-7 \xt Gn. 15:13-14.\x* xcha.
\v 8 Y ri Dios xuon jun pacto riquin ri Abraham. Ri pacto re co jun ratal. Y ri ratal ri pacto re, ja ri circuncisión ri nian chica ri cojola.\x + \xo 7:8 \xt Gn. 17:10-14.\x* Y antok xalax ri Isaac ri rucajuol ri Abraham, xuon ri circuncisión cha antok xtzakat ri ocho (vakxaki) kij chi xalax.\x + \xo 7:8 \xt Gn. 21:2-4.\x* Quire je xuon ri Isaac antok xalax ri Jacob ri rucajuol. Y quire je xuon ri Jacob quiquin ri i-doce (cabalajuj) rucojola ri xauoc tataj.
\p
\v 9 Y ri i-nimak rucojola ri Jacob itziel xquitzat ri quichak José,\x + \xo 7:9 \xt Gn. 37:11.\x* ruma jaja ri más najox. Y rumare xquicayij-el, y xucuax ca Egipto.\x + \xo 7:9 \xt Gn. 37:28.\x* Pero ri Dios co riquin ri José,\x + \xo 7:9 \xt Gn. 39:2-21.\x*
\v 10 y xucol choch nojiel sufrimiento. Ri Dios xuon cha ri Faraón ri rey richin ri nación Egipto, chi otz xutzat ri José, y xutzat je chi co runoj. Rumare ri rey xuon cha ri José chi xuoc gobernador chupan Egipto, y xuoc je encargado chupan ri rachuoch.\x + \xo 7:10 \xt Gn. 41:39-41.\x*
\p
\v 11 Y ri tiempo re paro ri Egipto y ri Canaán, xpa jun vijal, y jun nem sufrimiento xka pa quive. Y ri katet-kamama ri ico Canaán manak chic kax niquil chi niquitej.\x + \xo 7:11 \xt Gn. 41:54-57.\x*
\v 12 Antok xraxaj ri Jacob chi co trigo chupan ri Egipto, xarutak-el ri ralcual ri naay mul chulokic trigo; ri ralcual jare ri i-kamama.\x + \xo 7:12 \xt Gn. 42:1-2.\x*
\v 13 Y antok xaa rucan mul, cajare antok ri José xuej chica ri runimal y cha ri ruchak, chi jaja ri José.\x + \xo 7:13 \xt Gn. 45:1.\x* Y rumare ri Faraón xunaiej chi ri José ico runimal y ruchak.\x + \xo 7:13 \xt Gn. 45:16.\x*
\v 14 Cajare ri José xutak quiyoxic ri Jacob ri rutata y ri rachalal,\x + \xo 7:14 \xt Gn. 45:9-10, 17-18.\x* i-setenta y cinco chiquinojiel.
\v 15 Quire xxulie-ka ri Jacob ca Egipto.\x + \xo 7:15 \xt Gn. 46:1-7.\x* Chire xcon-ve jaja\x + \xo 7:15 \xt Gn. 49:33.\x* y ri ralcual ri i-kamama.
\v 16 Pero ri qui-cuerpo, ca pa jun lugar rubinan Siquem xamuk-ve. Xabamuk chupan jun ulief pache co-ve jun jul\x + \xo 7:16 \xt Ri tzij “jul” nrajo nuej: Tumba, sepulcro y panteón.\x* catuon choch jun tanatic. Ri jun ulief re, ja ri Abraham ri lakayuon can chica ri i-ralcual ri ache xubinaj Hamor.\x + \xo 7:16 \xt Gn. 23:3-16; 33:19; 50:7-13.\x*
\p
\v 17 Pero antok nijiel-pa ri tiempo richin ri promesa ri rubanun-pa jurar ri Dios cha ri Abraham, ri tanamet Israel más xnimar y xquiyir-ka chupan ri Egipto,
\v 18 hasta ca antok chire Egipto xuoc can jun cacac rey ri man ratan ta roch ri José.\x + \xo 7:17-18 \xt Ex. 1:7-8.\x*
\v 19 Y ri cacac rey re xuon maña cha ri ka-nación. Xuon chica ri katet-kamama chi xquikasaj quiy sufrimiento,\x + \xo 7:19 \xt Ex. 1:10-11.\x* ruma xuon chica chi ri calcual joc ncalax, ja ncabacak chi ncacon,\x + \xo 7:19 \xt Ex. 1:22.\x* ruma man nrajo ta chi ncaquiyir-ka más.
\v 20 Chupan ri tiempo re xalax ri Moisés. Y can otz xtziet ruma ri Dios. Oxe ic ri xan cuenta cuma ri rutie-rutata.\x + \xo 7:20 \xt Ex. 2:2.\x*
\v 21 Y después antok xyox choch peligro paro ri río, xucuax ruma ri rumial ri Faraón y can inchel ral xuon cha ri Moisés.\x + \xo 7:21 \xt Ex. 2:3-10.\x*
\v 22 Y xcut choch ri Moisés nojiel ri noj ri co quiquin ri aj-Egipto. Can jun nem ache xuon-ka riquin ri nuon y riquin ri nuej.
\p
\v 23 Antok ri Moisés co cuarenta rujuna, xalax pa ránima chi xabarutzata ri ruvanakil israelitas.
\v 24 Y xutzat chi jun aj-Egipto nuchey jun israelita. Y chi xuto ri ruvanakil, xuon rucaxiel cha ri aj-Egipto y xuquimisaj.
\v 25 Jaja xuon-ka pensar chi ri ruvanakil israelitas xtika pa quive (xtiquian entender) chi jaja ri takuon-pa ruma ri Dios chi ncarucol pa quika ri aj-Egipto, pero ijeje xa man xika ta pa quive (man xquian ta entender) chi quire.
\v 26 Y chucan kij, ico icaye israelitas ncayovar, y ri Moisés xalka quiquin, y xrajo ta xujach quivach chi quire man chic ncayovar. Rumare jaja xuej chica: ¿Karruma nquixayovar? Ixre israelitas ri ix caye, xcha chica.
\v 27 Pero ri jun ri nichayuon, xunem ri Moisés y xuej: ¿Chica xayon chi naan gobernar pa kave y chi at juez pa kave?
\v 28 ¿O navajo nquinaquimisaj inre inchel xaan cha ri jun ache aj-Egipto ri ivir? xcha cha.
\v 29 Y antok ri Moisés xraxaj quire, xnumaj y xa ca ri nación Madián.\x + \xo 7:23-29 \xt Ex. 2:11-15.\x* Y chire, chiquicajol vinak ri man i-ruvanakil ta, xcujie-ve. Chire xculie y xacujie icaye ralcual.\x + \xo 7:29 \xt Ex. 18:3-4.\x*
\p
\v 30 Y antok kaxnak chic cuarenta juna ticujie ri Moisés chire Madián, jun ángel xucut-ri choch chupan jun kayis co ruquixal ri rubinan zarza ri nicat pa kak. Re xutzat chupan jun desierto, ri pache co-ve ri juyu Sinaí.
\v 31 Y antok ri Moisés xutzat re, can xchapataj. Y chi nutzat más otz, xjiel-apa cierca. Pero jare antok xcho-pa ri Ajaf cha, y xuej:
\v 32 Inre ri Qui-Dios ri avatet-amama. Inre in Ru-Dios ri Abraham, in Ru-Dios ri Isaac y in Ru-Dios ri Jacob, xcha. Y ri Moisés xuxiij-ri chi xtzun chic apa, xa nibarbuot.
\v 33 Y ri Ajaf xuej je cha ri Moisés: Tavalasaj-el la axajab chavakan, ruma ri lugar pache at-pal-ve can santo.
\v 34 Y vacame catam-pa y ncantak-el Egipto chi nacol ri nutanamit, ruma nitzat chi quiy sufrimiento niquikasaj, y vaxan je ri okiej ri niquian, y mare xika-pa chi ncancol,\x + \xo 7:30-34 \xt Ex. 3:1-10.\x* xcha ri Ajaf cha ri Moisés.
\p
\v 35 Y ri Moisés re, man xcajo ta ri ruvanakil antes, antok xquiej cha: ¿Chica xayon chi nkojaan gobernar y chi at juez pa kave? Ja Moisés re ri xtak-el ruma ri Dios, chi xarucol ri ruvanakil y chi jaja je nucuan quichin. Y ri xton richin ri Moisés, ja ri ángel ri xucut-ri chupan ri jun kayis ri co ruquixal ri rubinan zarza.
\v 36 Jaja ri xalasan-pa quichin ri katet-kamama chire Egipto. Jaja xaruon nimak tak milagros y señales chupan ri nación Egipto,\x + \xo 7:36 \xt Ex. 7:3.\x* chupan ri Mar Rojo,\x + \xo 7:36 \xt Ex. 14:21.\x* y chupan je ri desierto durante cuarenta juna.\x + \xo 7:36 \xt Nm. 14:33.\x*
\v 37 Y ri Moisés xuej chica ri kavanakil ri tiempo re chirij ri Cristo: Ri Kajaf Dios xtupilisaj-pa jun profeta chiquicajol ri iviy-imáma ri xcacujie más chakavach-apa; jun inchel inre. Can tivaxaj ca ri rutzij.\x + \xo 7:37 \xt Dt. 18:15, 18.\x* Quire ruen can ri Moisés.
\v 38 Y jare ri Moisés ri xcujie chiquicajol ri kavanakil israelitas chupan ri desierto. Y ja je jaja ri xen chica ri katet-kamama ri tzij ri xuej ri ru-ángel ri Dios cha paro ri juyu Sinaí.\x + \xo 7:38 \xt Ex. 19:1–20:17; Dt. 5:1-33.\x* Can cha ca jaja xjach-ve ri tzij richin ri caslien chi quire jaja xuya chika.
\p
\v 39 Xa ja ri katet-kamama man xaniman ta cha ri Moisés. Pa rucaxiel chi xaniman cha, man xcajo ta, ri cánima ijeje chanin xtzalaj ca chupan ri nación Egipto.
\v 40 Y antok ri Moisés ca co paro ri juyu Sinaí, xquiej cha ri Aarón: Tabana ka-dioses chi quire ijeje ncacuan kichin. Ruma ri Moisés ri xalasan-pa kichin chupan ri Egipto, man katan ta chica xuon.\x + \xo 7:40 \xt Ex. 32:1.\x*
\v 41 Y can xquian jun chiti váquix y can xaquicuot riquin. Rumare xaquiquimisaj chicop choch, chi xquiya rukij ri ídolo.\x + \xo 7:41 \xt Ex. 32:2-6.\x*
\v 42 Rumare ri Dios xaruya can ri kavanakil, y xuya lugar chica chi tiquiya ca quikij ri ncatziet chicaj. Can quire quitziban can ri profetas ri xacujie ojier can tiempo. Chupan ri tziban can, ri Dios nuej:
\q Ixre aj-Israel, antok xixcujie cuarenta juna chupan ri desierto,
\q ¿chuva came inre xiya ri chicop ri xiquimisaj chire?
\q
\v 43 Pa rucaxiel re xa xitaliej ri rachuoch ri dios Moloc,
\q y xiya rukij ri ru-estrella (ruchumil) ri i-dios rubinan Renfán.
\q Y jare ri i-dios ri xian chi xiya quikij.
\q Rumare inre, xcha ri Dios, xtinan chiva chi nquixbacujie más ca cala choch ri Babilonia.\x + \xo 7:42-43 \xt Am. 5:25-27.\x*
\m Quire nuej chupan ri quitziban can ri profetas.
\p
\v 44 Y antok ri katet-kamama xacujie chupan ri desierto, can quicuan ri rachuoch ri Dios ri banun cha tziak, y chire nucut-ve-ri ri Dios chiquivach. Ri rachuoch ri Dios xan cha can inchel ri xrajo, ruma ri Dios can xucut choch ri Moisés ri chica rubanic nrajo chi nian cha.\x + \xo 7:44 \xt Ex. 25:9, 40.\x*
\v 45 Y ja rachuoch ri Dios re ri quicamun-pa ri katet-kamama antok xauoc-pa chupan ri lugar rubinan Canaán, antok i-camun-pa ruma ri Josué.\x + \xo 7:45 \xt Jos. 3:14-17.\x* Y xacujie-ka vave, antok xachacuon chiquij ri vinak ri ico chupan ri lugar re. Can ja ri Dios xton quichin chi xaquilasaj-el ri vinak ri man israelitas ta. Y ri rachuoch ri Dios ri quicamun-pa antok xalka, ca co pa ru-tiempo ri rey David.
\v 46 Y ri rey re can altíra xajox ruma ri Dios. Rumare jaja xucutuj favor cha ri Dios chi tuya lugar cha chi nuon jun ru-templo\x + \xo 7:46 \xt 2S. 7:1-16; 1Cr. 17:1-14.\x* richin ri Ru-Dios ri Jacob ri kamama.
\v 47 Pero man ja ta ri rey David ri xbano ri templo. Xa ja ri Salomón ri rucajuol ri rey David ri xbano ri templo.\x + \xo 7:47 \xt 1R. 6:1-38; 2Cr. 3:1-17.\x*
\v 48 Pero ri Namalaj Dios man nicujie ta chupan templos ri canun achia. Inchel rutziban can jun profeta ri xcujie ojier can tiempo:
\q
\v 49 Ri Ajaf Dios nuej:
\q Ri rocaj jare ri nu-trono,
\q y ri roch-ulief jare ri pache niya-ve ri vakan.
\q ¿Chica ca jay ntian ixre chi vichin inre?
\q ¿Y pache co-ve ri lugar ri ntian chi nquinuxlan?
\q
\v 50 ¿Man xinan ta came nojiel kax riquin nuka?\x + \xo 7:49-50 \xt Is. 66:1-2.\x*
\m Quire nuej ri rutziban can ri profeta.
\p
\v 51 Y ri Esteban xuej je chica: ¡Ixre cof ranun ri ivánima, ruma man ntivajo ta ntivaxaj ri nuej ri Dios chiva, ni man ntiya ta je lugar chi ntuoc riquin ivánima, y man ntiya ta lugar chi ja ta ri Espíritu Santo ri nucuan ivichin! Y can inchel ri xquian ri ojier tak katet-kamama, can quire je ri ntian ixre vacame.\x + \xo 7:51 \xt Is. 63:10.\x*
\v 52 ¿Co came jun chiquivach ri profetas ri xacujie ojier can tiempo, ri man ta xuon sufrir pa quika ri ivatet-imama? Ri ivatet-imama xaquiquimisaj ri xaen chi xtipa ri Cristo ri can choj ri rucaslien. Y antok xalka ri Cristo, ixre chic ri xixjacho richin y xiej chi tiquimisas.
\v 53 Y ri Dios xuya ri ley chica ángeles chi xalquiya chiva. Pero ixre man xinimaj ta, xcha ri Esteban chica.
\p
\v 54 Y antok ri autoridades richin ri tanamet xcaxaj ri xuej ri Esteban, xyacataj quiyoval y can niquikachachiej coray chirij.
\v 55 Pero ri Esteban can jun ache ri nojnak ránima riquin ri Espíritu Santo. Jaja xtzun-el chicaj, xutzat ri ru-gloria ri Dios, y xutzat ri Jesús co pa ru-derecha ri Dios.
\v 56 Y jare antok xuej: Inre nitzat la rocaj jakal y nitzat ri Xtak-pa chicaj chi xalax chikacajol co pa ru-derecha ri Dios, xcha.
\p
\v 57 Y ri vinak, ruma man nicajo ta chic nicaxaj, xquitzapij quixiquin; y ncasiquin xapalaj-pa chirij y xbaquitzama-pa.
\v 58 Y xquilasaj-el chuchi ri tanamet, y xquicak cha abaj. Y ri xatzako tzij chirij ri Esteban xquiya can ri quitziak chirakan jun ala rubinan Saulo.
\v 59 Y antok ri Esteban nicak cha abaj, jaja nuon orar y nuej: Vajaf Jesús, tabana recibir ri nu-espíritu.
\p
\v 60 Y jaja xxuquie-ka, y xurak ruchi chi xcho y xuej: Vajaf, man taan chica chi nicakaj ri pecado ri niquian, xcha. Y joc ca re xuej, ja xcon.
\c 8
\s Ri Saulo nuon perseguir ri iglesia
\p
\v 1 Ri Saulo can xka choch chi ri Esteban xquimisas. Y ja kij re chire Jerusalén, ri quiniman ri Jesucristo xquian-ka sufrir, ruma itziel ncatziet. Rumare quinojiel xquiquiraj-qui; ico xaa nicaj chic tanamet chire Judea, y ico xaa Samaria, pero ri apóstoles xacujie can Jerusalén.
\v 2 Y ri Esteban xmuk cuma utzulaj tak achia ri co ri Dios riquin cánima y altíra xcokiej.
\v 3 Y ri Saulo can altíra itziel nuon cha ri iglesia, y ntuoc pa tak jay chi ncabaralasaj-pa, chi ixoki chi achia ncaruchiririej-pa y ncarutzapij pa cárcel.\x + \xo 8:3 \xt Hch. 22:4-5; 26:9-11.\x*
\s Nitzijos ri evangelio chupan Samaria
\p
\v 4 Y ri quiniman ri Jesucristo xquiquiraj-qui. Y nojiel lugar pache xabaka-ve, can niquitzijuoj ri evangelio.
\v 5 Y ri Felipe xbaka chupan ri tanamet Samaria. Y antok co chic chire, xutzom ca rutzijoxic rube ri Cristo chica ri ico chire.
\v 6 Y quiy vinak ri niquimol-qui riquin ri Felipe, chi nicaxaj ri nuej jaja, y niquitzat ri señales ri nuon chiquivach.
\v 7 Can iquiy vinak ri xaiel-el ri itziel tak espíritus ri ico quiquin. Y ri itziel tak espíritus re can altíra ncasiquin ncaiel-el. Ico je ri ncajaco ncain, y ico ri paralítico qui-cuerpo, xaan sanar.
\v 8 Rumare ri vinak ri ico chire pa tanamet can altíra ncaquicuot.
\p
\v 9 Y chupan ri tanamet re, antok maja tibaka ri Felipe, co jun ache aj-itz rubinan Simón. Can i-rubanun engañar ri aj-Samaria. Jaja ruen je chica chi jaja jun ache ri co rukij.
\v 10 Y quinojiel ri vinak chi chutek chi nimak ncaniman ri rutzij ri aj-itz re y niquiej chirij: Ri namalaj ru-poder ri Dios co riquin ri Simón, ncacha.
\p
\v 11 Y quiy yan tiempo i-rubanun-pa engañar ri vinak riquin nojiel ri magia ri ncaruon. Rumare ri vinak niquinimaj ri rutzij.
\v 12 Pero antok ri vinak xquinimaj ri nutzijuoj ri Felipe chirij ri Jesucristo y ri evangelio ri nicho chirij ri ru-reino ri Dios, chi achia chi ixoki xaan bautizar.
\v 13 Y ri Simón je, ri ache aj-itz, xunimaj ri ruchabal ri Dios y xan bautizar. Ri Simón re, can pache banak ri Felipe, can ja banak riquin. Pero jaja can chapatajnak antok ncarutzat ri nimak señales y milagros ri ncaruon ri Felipe chiquivach ri vinak.
\p
\v 14 Y ri apóstoles ri ico can Jerusalén, xcaxaj chi ri aj-Samaria xquinimaj ri ruchabal ri Dios. Rumare xaquitak ca el ri Pedro y ri Juan quiquin.
\v 15 Y antok xabaka, xquian orar pa qui-cuenta ri quiniman ri Jesucristo ri ico chire Samaria, chi quire nika-pa ri Espíritu Santo pa quive,
\v 16 ruma man jun chiquivach ijeje ri kajnak-pa ri Espíritu Santo paro, joc i-banun bautizar pa rube ri Jesús.
\v 17 Y ri Pedro y ri Juan xquiya quika pa quive, y xquian recibir ri Espíritu Santo.
\p
\v 18 Y antok ri Simón xutzat chi xka-pa ri Espíritu Santo pa quive ri vinak antok ri apóstoles xquiya quika pa quive, ri Simón xusuj miera chica,
\v 19 y xuej chica: Tiya chuva ri poder inchel co iviquin ixre, chi quire antok niya nuka paro jun vinak, xtuon recibir ri Espíritu Santo, xcha chica.
\p
\v 20 Y ri Pedro xuej cha ri Simón: Ca pa kak xcabaka-ve junan riquin ri a-miera; ruma atre naan pensar chi riquin miera nalok ri nusipaj ri Dios.
\v 21 Atre man jun aka cha ri samaj re, ruma ri avánima man choj ta co choch ri Dios.\x + \xo 8:21 \xt Sal. 78:37.\x*
\v 22 Taya can ri man otz ta ri co pan avánima, y tacutuj ca favor cha ri Dios chi nuon perdonar ri a-pecado, ruma choch jaja, man otz ta ri xaan pensar.
\v 23 Inre nitzat chi ri itziel ca co pan acaslien y ri pecado ca at-ruximuon, xcha ri Pedro.
\p
\v 24 Pero ri Simón xuej chica ri apóstoles: Tibana rogar pa nu-cuenta inre cha ri Ajaf Dios, chi quire man jun kax nipa pano inchel ri xiej, xcha.
\p
\v 25 Y antok ri apóstoles quitzijuon y quicutun chic ri ruchabal ri Dios chica ri vinak ri ico Samaria, ja xaa; pero can niquitzijuoj ri evangelio nicaj chic tanamet ri ico chupan ri Samaria, ri pache ncakax-ve. Cajare xaa chic Jerusalén.
\s Ri Felipe y ri ala aj-Etiopía
\p
\v 26 Y co jun ángel richin ri Ajaf xcho cha ri Felipe, y xuej cha: Capalaj, y cain chupan ri jun bay ri ntiel-el Jerusalén y nixulie-ka pa tanamet Gaza. Ri bay re man quiy ta vinak ncakax chupan.
\p
\v 27 Y ri Felipe can xpalaj-pa, y xa. Y antok banak, xutzat jun ala aj-Etiopía. Ri ala re jun eunuco, y co paro nojiel ri rubayomal ri reina Candace richin ri nación Etiopía. Ri ala re yon autoridad cha ruma ri Candace, y xpa Jerusalén chi xalruya rukij ri Dios.
\v 28 Y antok nitzalaj chic pa ru-nación, tzuyul-el chupan ri ru-carruaje. Y jaja nuon leer banak. Y ri nuon leer, ja ri rutziban can ri profeta Isaías.
\v 29 Y ri Espíritu Santo xuej cha ri Felipe: Cajiel-apa riquin ri carruaje pache banak-ve ri ala eunuco, y cain riquin.
\p
\v 30 Y antok ri Felipe xjiel-apa riquin ri carruaje, xraxaj ri nuon leer ri ala banak, ja ri rutziban can ri profeta Isaías. Mare ri Felipe xucutuj cha: ¿Nika pan ave (naan entender) ri naan leer? xcha cha.
\p
\v 31 Pero ri ala re xuej: ¿Chel ca xtika pano (xtinan entender) xa man jun nicutu chinoch? Y ri ala xuon rogar cha ri Felipe chi tijotie-el y titzuye-el riquin.
\p
\v 32 Ri ruchabal ri Dios ri nuon leer ri ala re, nuej:
\q Xucuax chi niquimisas, inchel nian cha jun oveja.
\q Can inchel nuon ri alaj oveja ri man nisiquin ta antok nisocas rij,
\q quire je xuon jaja, man jun kax xuej.
\q
\v 33 Man jun rukij xan cha, y mesque man jun ru-pecado, paro jaja xka-ve nojiel pecado.
\q Y ri ncaniman richin, ¿chica came nicovin nijilan quichin?
\q Ruma xquimisas-el ri choch-ulief.\x + \xo 8:32-33 \xt Is. 53:7-8.\x*
\m Quire nuej ri nuon leer.
\p
\v 34 Y ri ala eunuco xucutuj cha ri Felipe: Tabana favor taej chuva: ¿Choj chirij nicho-ve ri profeta vave? ¿Chirij jaja mismo nicho-ve, o chirij jun chic? xcha.
\p
\v 35 Ri Felipe xutzom rubixic riquin ri rutziban can ri profeta Isaías, richin chi xcho chirij ri ru-evangelio ri Jesús.
\v 36 Y antok xabaka jun lugar ri pache co-ve ya, ri ala eunuco xuej cha ri Felipe: Vave co ya. ¿Chica ta nibano impedir chi nian bautizar? xcha.
\p
\v 37 Y ri Felipe xuej cha ri ala re: Xa riquin nojiel avánima nanimaj ri Jesucristo, otz chi naan bautizar, xcha. Y ri ala xuej ca: Ninimaj chi ja ri Jesucristo ri Rucajuol ri Dios, xcha.
\p
\v 38 Y rumare ri ala xuej chi tipiie ri carruaje. Y xaka-ka ri icaye pa ya, y ri Felipe xuon bautizar ri ala.
\v 39 Antok i-alanak chic pa pa ya, ri Felipe xucuax ruma ri Ru-Espíritu ri Ajaf. Y ri ala eunuco man xutzat ta chic ri Felipe, pero niquicuot xutzom chic el bay.
\v 40 Y ri Felipe xbaka pa tanamet Azoto. Y xakax nicaj chic tanamet, nutzijuoj ri evangelio. Quire xuon ca hasta xbaka pa tanamet Cesarea.
\c 9
\s Antok ri Saulo xunimaj ri Jesús
\r (Hch. 22:6-16; 26:12-18)
\p
\v 1 Y ri Saulo man nakax ta ri royoval chiquij ri ru-discípulos ri Ajaf, y nrajo ncaruquimisaj. Mare jaja xa riquin ri sacerdote ri más co rukij,
\v 2 chi xbarucutuj cartas cha, chi xyox autoridad pa ruka chi nia pa tanamet Damasco, chi ntuoc pa tak sinagogas chi ncabarucanuj-pa ri quiniman ri Utzulaj Bay.\x + \xo 9:2 \xt Ri tzij “Utzulaj Bay” nrajo nuej chi ja ri Jesús.\x* Y antok ncaril-pa, ncaruxim-pa y ncarucam-pa ca Jerusalén, chi ixoki chi achia.
\v 3 Pero antok jaja banak pa bay, y xa juba chic nrajo chi nibaka pa tanamet Damasco, jun arapienta xka-pa paro jun luz ri patanak chicaj.
\v 4 Y ri Saulo xtzak-ka pan ulief, y xraxaj chi co Jun ri nicho-pa cha, y nuej: Saulo, Saulo, ¿karruma nquinaan perseguir? xcha-pa cha.
\p
\v 5 Y ri Saulo xuej: ¿At chica ca atre tuoya? xcha. Pero ri nicho-pa cha ri Saulo xuej-pa cha: Inre ri Jesús, ri in-abanun perseguir. Y ruma quire naan, xa ayuon atre naya-ka-avi pa sufrimiento.
\p
\v 6 Y ri Saulo nibarbuot ruma xibinrel, xuej: Ajaf, ¿chica navajo chi nian? Y ri Ajaf xuej cha: Capalaj, y cain ca pa tanamet, y chire xtiex chava ri chica nicatzin chi xtaan, xuchex.
\p
\v 7 Y ri achia ri i-banak riquin ri Saulo can xachapataj, ruma nicaxaj chi co Jun nicho-pa, pero man jun niquitzat.
\v 8 Y ja xpalaj ri Saulo pan ulief. Y antok xarujak ri nakaroch, jaja xa man nitzun ta chic. Rumare xquiyukiej chuka ca Damasco.
\v 9 Y chire xcujie-ve oxe kij, man xtzun ta, y man xva ta ni man jun kax xukun.
\p
\v 10 Chire Damasco co jun ache rubinan Ananías, jun ru-discípulo ri Jesucristo. Y ri Ajaf xucut-ri choch jaja chupan jun inchel achic, y xuej cha: Ananías, xcha cha. Y ri Ananías xuej: Inco vave, Ajaf, xcha.
\p
\v 11 Y ri Ajaf xuej cha: Capalaj y cain chirachuoch ri Judas, ri co pa jun bay ri niex Derecha cha. Chire tacanuj-ve jun ache aj-Tarso, rubinan Saulo. Ruma jaja vacame nuon orar.
\v 12 Y chupan jun inchel achic xinan cha chi xutzat chi co jun ache rubinan Ananías ri xalka riquin, y xuya ruka paro chi nitzun chic, xcha cha.
\p
\v 13 Antok xraxaj quire ri Ananías, xuej: Ajaf, iquiy ca i-biyuon chuva ri itziel ri i-rubanun ri jun ache re chica ri santos avalcual ri ico Jerusalén.
\v 14 Y vacame co vave, can yon-pa autoridad pa ruka cuma ri principales sacerdotes chi ncarutzom-el quinojiel ri niquiya akij, xcha ri Ananías.
\p
\v 15 Y ri Ajaf xuej cha: Cain, ruma jaja ri nuchon chi nutzijuoj ri nube chiquivach ri vinak ri man israelitas ta, chiquivach ri reyes y chiquivach ri vinak israelitas.
\v 16 Y inre xtincut choch nojiel ri sufrimiento ri xtukasaj vuma inre.
\p
\v 17 Y ri Ananías xa ri pache xex cha y xuoc-oc pa jay. Y antok co chic chire pa jay riquin ri Saulo, xuya ruka paro y xuej cha: Hermano Saulo, ri Ajaf Jesús ri xucut-ri chavach antok at-patanak pa bay chi ncatalka vave Damasco, xirutak-pa aviquin chi ncatzun chic jun bay, y chi nika-pa je ri Espíritu Santo pan ave chi nunojsaj ri avánima, xcha ri Ananías cha.
\p
\v 18 Y ja xatzak-el pa tak nakaroch ri Saulo inchel rij car, y xtzun chic jun bay. Y xpalaj-el y xan bautizar.
\v 19 Y antok xva, ja xcujie chic ruchuka. Ri Saulo xcujie-ka nicaj chic kij quiquin ri discípulos ri ico chire Damasco.
\s Ri Saulo nuon predicar ri Cristo pa tanamet Damasco
\p
\v 20 Y ri Saulo chanin xiruna predicar chica ri vinak ri pa tak sinagogas chi ri Jesús jare ri Cristo ri Rucajuol ri Dios.
\v 21 Y quinojiel ri vinak ri nicaxaj ri nuej ri Saulo, can xachapataj y niquiej chirij: ¿Man ja ta came re ri altíra xuon chica ri niquiya rukij ri Jesús pa tanamet Jerusalén y xaruya pa sufrimiento? Y vacame xalka vave Damasco chi ncaruxim-el y ncarucuaj ri niquiya rukij ri Jesús, y ncabaruya pa quika ri principales sacerdotes, ncacha.
\p
\v 22 Pero ri Saulo nicujie-ka más ruchuka chi nuon predicar ri ruchabal ri Dios. Y nuej chi ri Jesús jare ri Cristo. Y ruma ri nuej jaja, ri israelitas ri ico chire Damasco man niquil ta chica niquiej cha.
\s Ri Saulo nuto-ri chiquivach ri israelitas
\p
\v 23 Y quiy kij ticujie ri Saulo chire Damasco, antok ri israelitas xquimol-qui y xquian pensar chi niquiquimisaj.
\v 24 Pero ri Saulo xunaiej ri nicajo niquian cha. Y ri vinak ri canun pensar chi niquiquimisaj, can pakij chi chaka quiyoien chuchi ri puertas ri pache ncaiel y ncauoc ri vinak chire pa tanamet, chi niquiquimisaj.
\v 25 Pero ri discípulos, jun chaka xquiya-el ri Saulo chupan jun chacach nem, y xquikasaj-ka chirij ri muro ri co chirij ri tanamet.\x + \xo 9:23-25 \xt 2Co. 11:32-33.\x*
\s Antok ri Saulo xcujie Jerusalén
\p
\v 26 Y antok ri Saulo xalka pa tanamet Jerusalén, xrajo xcujie ta quiquin ri discípulos ri ico chire. Pero ijeje xa niquixiij-qui choch, ruma man niquinimaj ta chi ri Saulo ya runiman chic ri Jesús.
\v 27 Pero ri jun discípulo Bernabé rube, xucuaj ri Saulo quiquin ri apóstoles y xucut chiquivach. Y ri Bernabé xuej chica chi ri Ajaf xucut-ri choch ri Saulo y xcho riquin antok rutzamuon bay banak Damasco, y chel chi ri Saulo man xuxiij ta ri chi xuon predicar ri Ajaf Jesús chica ri vinak ri ico chire Damasco, xcha ri Bernabé chica ri apóstoles.
\v 28 Cajare xquinimaj y ri Saulo xcujie-ka chire Jerusalén, y pache ncaa-ve ri apóstoles, ja banak ri Saulo quiquin.
\v 29 Y man nuxiij ta ri jaja chi nuon predicar ri Ajaf chica ri vinak. Y niquitzom ca qui chi tzij quiquin ri israelitas ri ncacho griego, chirij ri ruchabal ri Dios. Pero ijeje xa niquicanuj chica manera niquian chi niquiquimisaj.
\v 30 Rumare antok ri hermanos xquinaiej ri chica nicajo niquian ri vinak cha ri Saulo, xquicuaj chupan ri tanamet Cesarea. Y antok ico chic chire Cesarea, xquitak-el pa tanamet Tarso.
\p
\v 31 Y ri tiempo re, ri iglesias ri ico chupan ri Judea, ri Galilea y ri Samaria, man niquian ta chic sufrir. Xa ncaquiy chupan ri ruchabal ri Dios, y niquixiij-qui niquian pecado choch ri Ajaf, y xaquiyir ruma ri ru-poder ri Espíritu Santo.
\s Antok nian sanar ri Eneas
\p
\v 32 Y antok ri Pedro alanak chiquitzatic ri santos hermanos ri ico nicaj chic tanamet, xalka ca quiquin ri ico pa tanamet Lida.
\v 33 Y chupan ri tanamet re xbarila jun ache rubinan Eneas, ri ocho (vakxaki) juna ticotzie choch varaal ruma paralítico ru-cuerpo.
\v 34 Rumare ri Pedro xuej cha ri Eneas: Ja ri Jesucristo ri xcabano sanar. Capalaj y tacalo ri avaraal, xcha ri Pedro cha. Y ri Eneas chanin xpiie.
\v 35 Y iquiy vinak ri aj-Lida y aj-Sarón ri xatzato chi ri Eneas xpalaj. Y ri vinak re xquinimaj ri Ajaf Jesús y xcaxtaj quicaslien.
\s Antok xcasos ri Dorcas ri quiminak chic
\p
\v 36 Chupan ri tanamet Jope ri tiempo re, co jun discípula rubinan Tabita, y Dorcas niex cha ri pa chabal griego. Ri ixok re can otz runoj quiquin ri vinak; jaja ncaruto ri i-puobra.
\v 37 Y chupan ca ri tiempo re, ri Dorcas xyavaj-ka y xcon. Después antok joskin chic y yon chic rutziak, xiquiya chupan jun chic cuarto.
\v 38 Y ri tanamet Jope cierca co-ve riquin ri tanamet Lida, pache co-ve ri Pedro. Y ri discípulos ri ico Jope, ruma xcaxaj chi ri Pedro co pa tanamet Lida, xaquitak-el icaye achia riquin, chi xbaquiej cha: Tabana favor chika, jo chanin kiquin ca Jope, xacha cha.
\p
\v 39 Y ri Pedro can xa quiquin. Antok xabaka, ri Pedro xcusas-oc chupan ri jay pache lian-ve ri quiminak. Y ri malcan-ixoki xacujie choch y chirij ri Pedro, ncauok y niquicut choch ri tziak ri xaruon ri Dorcas antok maja ticon.
\v 40 Y ri Pedro xuej chica quinojiel chi caiel-el. Jaja xxuquie-ka, y xuon orar. Y xtzun chic apa riquin ri quiminak, y xuej cha: Tabita, capalaj. Y ri ixok ja xbatzun-pa, y antok xutzat chi co ri Pedro, xpalaj-pa.
\v 41 Ri Pedro xutzom ruka ri ixok chi xupaba y xarayuoj ri malcan-ixoki y ri nicaj chic hermanos, y cas chic xujach ri Dorcas chica.
\v 42 Y ri xbanataj, xquinaiej quinojiel vinak ri ico chire pa tanamet Jope, y iquiy vinak xquinimaj ri Ajaf Jesús chire.
\v 43 Y ri Pedro quiy ca kij ri xcujie chire pa tanamet Jope. Xcujie pa rachuoch jun ache Simón rube, ri rusamaj ja ri nutzac y nukomaj rij chicop.
\c 10
\s Ri Pedro y ri Cornelio
\p
\v 1 Y ri pa tanamet Cesarea co jun ache rubinan Cornelio. Jaja jun capitán ri ico cien soldados pa ruka, y ri soldados re i-richin ri grupo ri niex Italiana chica.
\v 2 Ri Cornelio y ri ru-familia niquiya rukij ri Dios, y niquixiij-qui niquian choj choch ri Dios. Y jaja siempre nuon orar, y ncaruto ri i-puobra, y nusipaj qui-miera.
\v 3 Y jun nakakij antok a las tres lak, jaja chupan jun inchel achic xutzat chi co jun ángel richin ri Dios ri xuoc riquin, y xuej cha: Cornelio, xcha ri ángel cha.
\p
\v 4 Y ri Cornelio choj nutzat ri ángel, y ruxiin-ri. Y xuej cha ri ángel: ¿Chica ri navajo, Ajaf? xcha. Y ri ángel xuej cha: Ri oraciones ri ncaan, can ncaka choch ri Dios, y nika je choch chi co nasipaj chica ri vinak, y rumare ri Dios ncanataj cha vacame.
\v 5 Mare vacame cataka-el achia pa tanamet Jope, chi nicayuoj ri Simón ri niex je Pedro cha.
\v 6 Jaja co pa rachuoch ri jun ache Simón je rube, ri Simón ri nutzac y nukomaj rij chicop y ri rachuoch chuchi ri mar co-ve. Y ja ri Pedro xtien chava ri nicatzin chi naan, xcha ri ángel cha ri Cornelio.
\p
\v 7 Y antok xa ri ángel ri xcho cha ri Cornelio, jaja xarayuoj icaye ru-siervos y jun soldado ri nuya rukij ri Dios je. Ri soldado re, jare ri can siempre co riquin ri Cornelio, y nuon ri niex cha.
\v 8 Y ri Cornelio xutzijuoj nojiel chica, y xarutak-el pa tanamet Jope.
\p
\v 9 Y chucan kij antok i-banak ri achia, y xa juba chic nrajo chi ncabaka pa tanamet Jope, pa nicaj-kij lak re, ri Pedro xjotie-el ca paro ri jay chi xbarubana orar.
\v 10 Jaja can ninem rupan y nrajo niva yan. Pero antok royoien chi nicachoj ri chica xtutej, ri Dios xuon cha chi xuon jun inchel achic.
\v 11 Jaja xutzat chi ri rocaj jakal, y nika-pa inchel jun nem tziak, y ximuon ri caje rutzan. Y ri inchel tziak re akal nika-pa choch ri roch-ulief.
\v 12 Y antok xka-pa, ri Pedro xutzat chi chupan ico-pa nojiel quivach chicop. Ico ri chicop ri caje cakan, y ico cumatz, y ico ri chicop ri co quixic.
\v 13 Y jare antok ri Pedro xraxaj chi co Jun ri nicho-pa cha y nuej: Pedro, capalaj. Caaquimisaj ri chicop y cacuxu.
\p
\v 14 Y ri Pedro xuej: Ajaf, inre man xcancux ta la chicop la. Inre man jun bay i-nucuxun chicop inchel la, ri man i-sak ta, y ri man i-otz ta ncacux,\x + \xo 10:14 \xt Lv. 11:4-8; 20:25; Dt. 14:3.\x* xcha.
\p
\v 15 Y ri nicho-pa cha ri Pedro xuej chic pa cha rucan mul: Nojiel ri ranun sak ri Dios cha, can i-otz; man taej atre chi man i-sak ta.
\p
\v 16 Oxe mul quire xbanataj, y cajare ri inchel nem tziak xucuax chic el chicaj.
\v 17 Ri Pedro ca co chire, y man niril ta chica nrajo nuej ri inchel achic ri xuon, antok ri achia ri i-takuon-el ruma ri Cornelio xabaka, niquicutuj ca ri rachuoch ri Simón rube. Y antok xabaka chuchi ri jay,
\v 18 xquicutuj-apa vi chire co-ve ri Simón ri niex je Pedro cha.
\v 19 Y ri Pedro ca nuon pensar chirij ri inchel achic, antok ri Espíritu Santo xuej cha: Ico iyoxe achia ri ncatquicanuj.
\v 20 Capalaj y caka-ka, y man taan dudar chi ncaa quiquin, ruma inre xitako-pa quichin.
\p
\v 21 Y ri Pedro xka-pa quiquin ri iyoxe achia ri i-takuon-el ruma ri Cornelio, y xuej chica: Inre ri Pedro. ¿Choj-uma ix-patanak ixre? xcha.
\p
\v 22 Y ri achia xquiej cha ri Pedro: Jun capitán Cornelio rube oj-rutakuon-pa chi ncatalkayuoj. Jaja jun ache choj y nuxiij-ri nuon choj choch ri Dios. Quinojiel ri vinak israelitas can nicajo y otz ncacho chirij. Y jun santo ángel ri xalcho cha jaja, y ri ángel re xuej can cha chi carayuoj atre chirachuoch chi nraxaj ri chica xtaej cha, xacha ri achia ri i-takuon-el.
\p
\v 23 Y ri Pedro xarucusaj-oc pa jay ri achia re, y xacujie-ka riquin. Y chucan kij ri Pedro xa quiquin ca pa tanamet Cesarea. Y ico nicaj hermanos aj-chire pa tanamet Jope xaa riquin ri Pedro.
\p
\v 24 Y chucan kij ri caiel-pa, cajare xabaka pa tanamet Cesarea. Y ri Cornelio i-rayuon ri rachalal y i-rayuon je ri ru-amigos ri más ncarajo, y quiyoien-apa ri Pedro.
\v 25 Y antok ri Pedro ya ntuoc-oc pa jay, ri Cornelio xiel-pa chi nuon recibir y xxuquie chukul rakan chi xuya rukij.
\v 26 Pero ri Pedro xupilisaj y xuej cha: Capiie. Man caxuquie chinoch; inre xa in ache je inchel atre.
\p
\v 27 Ri Pedro y ri Cornelio ncatzijuon, xauoc pa jay. Y jare antok ri Pedro xutzat chi iquiy vinak quimaluon-qui chire.
\v 28 Y jaja xuej chica ri vinak re: Ixre ivatan chi ojre israelitas man yon ta lugar chika chi nakaan xa jun iviquin y manak chel nkojuoc pa tak ivachuoch je ruma man ix israelitas ta. Pero ri Dios xucut chinoch chi man otz ta niej cha jun vinak chi man sak ta, ruma man israelita ta.
\v 29 Rumare, joc xabaka ri achia ri i-takuon-el chi xinbacayuoj, man xinej ta chica chi man nquipa ta, xa xipa quiquin. Y vacame nicutuj: ¿Karruma xinivayuoj? xcha ri Pedro.
\p
\v 30 Y ri Cornelio xuej: Pa caje can kij, como cava huora a las tres ri nakakij, antok inre nian ayuno y oración, jare antok xucut-ri chinoch jun ache ri nichichan rutziak.
\v 31 Y xuej chuva: Cornelio, ri Dios can otz raxan ri av-oración, y nika je choch ri Dios chi co nasipaj chica ri vinak, y rumare ncanataj cha vacame.
\v 32 Y cataka-el achia ca pa tanamet Jope chi nicayuoj ri Simón ri niex je Pedro cha, ri co pa rachuoch jun ache ri Simón je rube. Y ri rachuoch co chuchi ri mar, y nutzac y nukomaj rij chicop. Y antok ri Pedro xtalka aviquin, co ca kax xtuej chava, xcha chuva.
\v 33 Rumare xintak avayoxic, y tiox ba chi xapa. Y choch ri Dios ojco-ve konojiel ri kamaluon-ki ri vave, y nakajo nakaxaj ri xtatzijuoj chakavach, ri ruen ri Dios chava atre, xcha ri Cornelio cha ri Pedro.
\p
\v 34 Y ri Pedro xcho y xuej: Can ketzij nika pano (nian entender) vacame chi ri Dios nkojrajo konojiel. Man joc ta jun nrajo.\x + \xo 10:34 \xt Dt. 10:17.\x*
\v 35 Chica-na ri katanamit, ri Dios can nkojka choch konojiel xa nakaxiij-ki nakaan pecado choch y xa nakaan ri choj.
\v 36 Y ri Dios can xutak-pa ri Jesucristo vave choch-ulief, ri Jesucristo ri Cajaf quinojiel vinak, y xalrutzijuoj-ka ri evangelio, ri niyon paz riquin kánima. Y chikacajol ojre israelitas xalrutzijuoj-ka.
\v 37 Ixre nalka pan ive nojiel ri xbanataj chupan ri tiempo re chupan nojiel Judea. Naay, ja ri Juan el Bautista ri xtzijuon ri ruchabal ri Dios y xaruon bautizar ri vinak. Después ri Jesús xutzom-pa rutzijoxic ri ruchabal ri Dios chupan Galilea.
\v 38 Ivatan je chi ri Jesús ri aj-Nazaret, can co-ve ri Espíritu Santo riquin, ri yon-pa cha ruma ri Dios, y rumare co poder pa ruka. Y joc ri otz xaruon chica ri vinak. Xaruon je sanar vinak ri ico pa ruka ri diablo. Quire xaruon ri Jesús, ruma co ri Dios riquin.
\v 39 Y nojiel ri xaruon ri Jesús pa tanamet Jerusalén y nicaj chic lugar richin ri Judea, can xkatzat ojre ri ru-apóstoles. Ri Jesús xbajix choch jun cruz chi xquimisas. Y jare ri nakatzijuoj chiquivach ri vinak.
\v 40 Y chi oxe kij, ri Dios xucasuoj-pa chiquicajol ri quiminaki. Y antok castajnak chic pa, xuon cha chi xucut-ri.
\v 41 Y man chiquivach ta chica-na vinak xucut-ri, xa joc chakavach ojre ri can ranun-pa pensar ri Dios ojier can chi nakatzijuoj chi ri Jesús xcastaj-pa. Y junan xojva y xkakun ya riquin ri Jesús, después antok xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki.
\v 42 Y jaja xuon can mandar chika chi katzijuoj ri rube y kaej chi ri Dios xuon cha jaja chi xuoc Juez pa quive ri vinak ri icas y ri i-quiminak chic.
\v 43 Ojier can je quien can ri profetas, chi quinojiel ri xtiquinimaj ri Cristo, can xtian perdonar ri qui-pecados. Quire quien can ijeje chirij ri Jesús.
\p
\v 44 Y ca nitzijuon ri Pedro chiquivach ri vinak ri quimaluon-qui pa rachuoch ri Cornelio, antok ri Espíritu Santo xka-pa pa quive quinojiel ri ncacaxan richin.
\v 45 Mare ri hermanos israelitas, ri i-patanak chirij ri Pedro, xachapataj antok xquitzat chi ri Espíritu Santo can xka-pa je pa quive ri vinak re ri man israelitas ta.
\v 46 Ruma ncacaxaj ri man israelitas ta chi ncacho nicaj chic chabal ri xuya ri Espíritu Santo chica, y chi niquiya je rukij ri Dios.
\v 47 Y ri Pedro xuej: ¿Co came jun nibano impedir chi ncaan bautizar cha ya, ri xyox yan ri Espíritu Santo chica ruma ri Dios, inchel ri xyox chika ojre? xcha.
\p
\v 48 Y ri Pedro xuej chi caan bautizar pa rube ri Ajaf Jesús ri Cornelio y quinojiel ri quimaluon-qui riquin. Y ri xaan bautizar, xquicutuj favor cha ri Pedro chi ticujie-ka nicaj chic kij quiquin.
\c 11
\s Ri informe ri xuya ri Pedro cha ri iglesia ri co Jerusalén
\p
\v 1 Ri apóstoles y ri nicaj chic hermanos ri ico Judea xcaxaj chi ico vinak ri man israelitas ta ri xquinimaj ri ruchabal ri Dios.
\v 2 Rumare, antok ri Pedro xtzalaj chic Jerusalén, ri hermanos israelitas ri ncaen chi tian ri circuncisión chica quinojiel ri niquinimaj ri Jesucristo, xquichojij cha ri Pedro,
\v 3 y xquiej cha: ¿Karruma atre xatuoc pa cachuoch ri vinak ri man niquian ta ri circuncisión y xava je quiquin? xacha cha.
\p
\v 4 Jare antok ri Pedro xutzom rutzijoxic nojiel ri xbanataj. Jaja xuej:
\v 5 Inre pa tanamet Jope inco-ve. Y antok nian orar, xintzat chupan jun inchel achic, inchel jun nem tziak ri i-ximuon-pa ri caje rutzan, ri patanak chicaj y nika-pa ca viquin inre.
\v 6 Y antok xintzat, ja xintzat chi nojiel quivach chicop ico-pa chupan ri jun inchel nem tziak re. Ico chicop ri caje cakan, y ico chicop i-cuxuniel, y ico cumatz, y ico chicop ri co quixic.
\v 7 Y xinvaxaj chi co Jun ri nicho-pa chuva, y nuej: Pedro, capalaj. Caaquimisaj ri chicop y cacuxu, xcha-pa.
\v 8 Y inre xinej cha ri xcho-pa chuva: Ajaf, inre man xcancux ta la chicop la. Inre man jun bay i-nucuxun chicop inchel la, ri man i-sak ta, ruma man otz ta ncacux, xicha cha.
\v 9 Pero ri Jun ri nicho viquin, xcho chic pa rucan mul chuva chicaj y xuej: Nojiel ri ranun sak ri Dios cha, can i-otz; man taej atre chi man i-sak ta, xinuchex.
\v 10 Y oxe mul quire xbanataj, y cajare ri inchel nem tziak xucuax chic el chicaj.
\v 11 Caja oc xintzat inre re, antok ico iyoxe achia xalka chuchi ri jay pache inco-ve. Ri achia re i-takuon-pa viquin ca pa tanamet Cesarea i-patanak-ve.
\v 12 Y ri Espíritu Santo xuej chuva chi nquia quiquin y man tinan dudar. Y ri ivaki hermanos la xaa ca viquin. Y xojbaka ri pa rachuoch ri Cornelio.
\v 13 Y jaja xutzom rutzijoxic chika chi co jun ángel ri xucut-ri choch pa rachuoch; y ri ángel re xpiie choch y xuej cha: Cataka-el achia pa tanamet Jope chi nicayuoj ri Simón ri niex je Pedro cha.
\v 14 Y jaja ri xtien chava ri chica xtaan chi ncacolotaj atre y ri ico pan avachuoch, xuchex can ruma ri ángel.
\v 15 Y antok inre xintzom chi xicho cha ri Cornelio y chiquivach ri vinak ri ico riquin, xka-pa ri Espíritu Santo pa quive, can inchel antok xka-pa pa kave ojre naay.
\v 16 Y rumare xalka pano ri tzij ri ruen can ri Ajaf Jesús, chi ri Juan cha ya xaruon-ve bautizar ri vinak. Pero ixre riquin ri Espíritu Santo xquixan-ve bautizar.\x + \xo 11:16 \xt Hch. 1:5.\x* Quire ruen can ri Jesús.
\v 17 Y xa ja ri Dios xyon ri Espíritu Santo pa quive ri vinak re, inchel xuon je chika ojre ri kaniman ri Ajaf Jesucristo, ¿in chica ta ca inre chi niej cha ri Dios chi man tuon quire?
\p
\v 18 Y antok xcaxaj ri ico Jerusalén ri xuej ri Pedro chica, man chic xacho ta apa, xa niquiya rukij ri Dios, y niquiej: ¡Ri Dios can xuya je lugar chica ri man israelitas ta chi nitzalaj-pa cánima riquin y niquian ri nrajo jaja, chi niquil ri caslien ri man niquis ta! xacha.
\s Ri iglesia chupan ri Antioquía
\p
\v 19 Y ri quiquiran-el-qui ruma ri sufrimiento ri xpa chiquij antok xquimisas ri Esteban,\x + \xo 11:19 \xt Hch. 8:1-4.\x* ico xaa ca Fenicia, Chipre, y Antioquía, y niquitzijuoj ri ruchabal ri Dios joc chica ri israelitas.
\v 20 Pero ico nicaj achia aj-Chipre y aj-Cirene chiquicajol, ri xalka Antioquía, man joc ta chica ri vinak israelitas xquitzijuoj-ve ri ru-evangelio ri Ajaf Jesús, xa can xquitzijuoj je chica ri vinak ri man israelitas ta.
\v 21 Ri ru-poder ri Ajaf Dios can co quiquin ri achia re. Rumare can iquiy vinak ri xquinimaj ri Ajaf. Can xtzalaj ca pa cánima riquin ri Ajaf Jesucristo.
\p
\v 22 Y nojiel ca re xalka rutzijoxic riquin ri iglesia ri co pa tanamet Jerusalén, y mare xquiej cha ri Bernabé chi tia ca Antioquía.
\v 23 Y antok ri Bernabé xbaka, xutzat chi ri Dios can ruyon-ve ruka paro ri quisamaj; rumare altíra xquicuot, y xaruon animar chi cacujie siempre riquin ri Ajaf Jesucristo riquin nojiel cánima.
\v 24 Ri Bernabé jun utzulaj ache, ri rucukuban rucux riquin ri Dios y nojnak ránima riquin ri Espíritu Santo. Y iquiy ri vinak ri xquinimaj ri Ajaf Jesucristo.
\p
\v 25 Después ri Bernabé xa pa tanamet Tarso chi xirucanuj ri Saulo. Y antok xril, xucam-pa ca Antioquía.
\v 26 Y jun juna xacujie quiquin ri hermanos, y xaquitijuoj iquiy vinak riquin ri ruchabal ri Dios. Y chire ca Antioquía ri naay mul xex cristianos chica ri ru-discípulos ri Jesucristo.
\p
\v 27 Y chupan ri tiempo re, ico nicaj profetas ri xaiel-el Jerusalén, y xaa ca Antioquía.
\v 28 Y jun chiquivach ri profetas re, rubinan Agabo.\x + \xo 11:28 \xt Hch. 21:10.\x* Ri Espíritu Santo co xuej cha jaja; rumare xpiie chiquivach ri hermanos, y xuej chi xtipa jun tiempo richin jun nem vijal ri vave choch-ulief. Y re xbanataj chupan ri ru-tiempo ri emperador Claudio.
\v 29 Y rumare ri discípulos ri ico Antioquía xquian-ka pensar chi ncaquito ri hermanos ri ico Judea riquin ri jane (jaro) ncatiquir niquiya chiquijunal.
\v 30 Y ja ri Bernabé y ri Saulo ri xatak-el chi xquicuaj ri jane (jaro) xmolotaj chi ncaquito ri ico Judea. Y nojiel ca ri quicuan ri Bernabé y ri Saulo, xbaquijacha pa quika ri ancianos richin ri iglesia.
\c 12
\s Ri Jacobo niquimisas; ri Pedro niyox pa cárcel
\p
\v 1 Chupan ri mismo tiempo re, ri rey Herodes xarutzom nicaj miembros richin ri iglesia chi niquian sufrir pa ruka.
\v 2 Y xuej chi xquimisas cha espada ri Jacobo ri quichak-quinimal-qui riquin ri Juan.
\v 3 Y ruma ri Herodes xutzat chi ri xuon cha ri Jacobo can xka chiquivach ri israelitas ri man quiniman ta ri rutzij ri Jesucristo, rumare xuej chi titzam je ri Pedro. Y xtzam chupan ri namakej Pascua, antok nicux ri simíta ri manak levadura riquin.
\v 4 Antok tzamuon chic ri Pedro, ri Herodes xuya pa cárcel. Y ranun pensar chi takax-na ri namakej Pascua,\x + \xo 12:4 \xt Ex. 12:1-27.\x* cajare xtalasaj-pa chi nuon juzgar chiquivach ri vinak, rumare xuya pa quika icaje grupos chajiniel chi niquichajij ri Pedro. Y i-cajcaj achia ico chupan jujun grupo.
\v 5 Ri Pedro co pa cárcel y chajin otz. Pero ri iglesia ri co chire pa tanamet, man nitanie ta nuon orar pa ru-cuenta ri Pedro.
\s Antok ri Pedro xcuol pa cárcel
\p
\v 6 Y chupan ri mismo aka, antok ri Herodes nrajo nralasaj-pa ri Pedro y nuon juzgar chiquivach ri vinak, ri Pedro tzamuon cha caye cadenas (yariena) y nivar chiquicajol icaye soldados. Y chuchi ri cárcel ico je ri ncachajin.
\v 7 Y chire pa cárcel xalka jun ángel richin ri Ajaf, y sakil xuon chire. Ri ángel re xutzom ri rucalcax ri Pedro chi xucasuoj, y xuej cha: Capalaj chanin. Y ri cadenas (yariena) ri choj cha tzamuon-ve ruka ri Pedro, xatzak-el.
\v 8 Y ri ángel xuej cha ri Pedro: Tachojmij-avi, y tacusaj ri axajab. Y antok ruchojmin chic ri ri Pedro, ri ángel xuej cha: Tabolkotij-el ri tziak chavij, y catam-pa chuvij, xcha ri ángel.
\p
\v 9 Ri Pedro banak chirij ri ángel, pero man ratan ta vi xa ketzij chi nicuol-el ruma ri ángel, o xa nachic.
\v 10 Ri Pedro y ri ángel xakax chiquicajol ri naay grupo chajiniel y riquin je ri jun chic grupo. Y antok xabaka choch ri puerta ri banun cha chich, ri co chuchi ri bay, ri puerta re ruyuon xjakataj chiquivach; y ijeje xaiel-el pa bay y antok cain jun cuadra, ri ángel xuya can ri Pedro.
\v 11 Cajare ri Pedro xuna y xuej: Vacame vatan chi ri ángel can ketzij chi takuon-pa ruma ri Ajaf chi xirucol pa ruka ri Herodes y choch nojiel ri canun pensar chi niquian chuva ri nuvanakil israelitas, xcha ri Pedro.
\p
\v 12 Jaja nuon pensar ri chica xtuon, y antok ranun chic pensar, xa chirachuoch ri María ri rutie ri Juan ri niex je Marcos cha. Y chupan ri jay re iquiy quimaluon-qui chi niquian orar.
\v 13 Y antok ri Pedro xucosca-apa ri puerta ri co chi bay, ja xpa jun xtan rubinan Rode chi xalraxaj.
\v 14 Pero antok ri xtan xraxaj chi ja ri Pedro ri nicho-apa, altíra xquicuot. Pero ruma altíra xquicuot, man xujak ta can ri puerta choch ri Pedro, xa jun-anin xuoc chic oc pa jay chi xbaruej chi ri Pedro co chuchi ri puerta.
\v 15 Pero ri quimaluon-qui pa jay man xquinimaj ta ri nuej ri Rode chica. Xa xquiej cha ri xtan: Xa at chuj, xacha cha. Y ri xtan nuej chi ja ri Pedro ri xraxaj jaja. Y xquiej cha ri xtan: ¡Re xa ja ri ru-ángel! xacha.
\p
\v 16 Pero ri Pedro quire nucosca-apa ri puerta. Y antok xquijak ri puerta, xquitzat chi ja ri Pedro. Rumare can xachapataj.
\v 17 Pero jaja xuon seña cha ri ruka chi catanie-ka. Y ja xutzijuoj chica ri chica xuon ri Ajaf Dios chi xralasaj-pa pa cárcel, y xuej chica chi tiquiej cha ri Jacobo\x + \xo 12:17 \xt Hch. 21:18; Gá. 1:19.\x* y chica ri nicaj chic hermanos. Y jaja xiel-el y xa jun chic lugar.
\p
\v 18 Y antok xsakar-pa ri kij re, ri soldados man niquil ta chica niquian, ruma man catan ta pache xa-ve ri Pedro.
\v 19 Y ri Herodes xutak rucanuxic ri Pedro, pero ri xabacanun richin man xquil ta pa. Cajare ri Herodes xarayuoj ri achia ri xacujie ri kij re chi xquichajij, y xucutuj chica pache xa-ve ri Pedro. Y ruma man jun tamayuon pache xa-ve, xuej chi caquimisas ri chajiniel re. Y ri Herodes xiel-el Judea, y xbacujie Cesarea.
\s Antok ri Herodes xcon
\p
\v 20 Ri rey Herodes can royoval ca chiquij ri aj-Tiro y ri aj-Sidón. Pero ri aj-Tiro y ri aj-Sidón xquiej ca chiquivach chi ncaa riquin ri Herodes. Y xquiya miera cha ri ache Blasto, ri nichojmin ri lugar pache nivar-ve ri Herodes, chi ncarucuaj choch ri rey chi niquiej chi tiquis ri ayoval chiquivach, ruma chire Israel ntiel-ve-el nicaj kax ri niquitej.
\v 21 Y xex ri chica kij niquimol-qui. Y antok xalka ri kij re, ri rey Herodes can xucusaj ri tziak richin namakej. Xbatzuye pa tribunal, y xbacho-pa chiquivach ri vinak ri quimaluon-qui chire.
\v 22 Y ri vinak riquin nojiel quichuka ncasiquin-apa, y niquiej: ¡La nicho-pa, can Dios y man ache ta!
\p
\v 23 Y chupan ri misma huora re, jun ángel richin ri Ajaf xuya jun extraña yabil paro ri Herodes, ruma jaja man xuej ta chica ri vinak chi man tiquiya rukij, y man xuya ta rukij ri Dios. Ri Herodes jut xatijo richin, y jare ri xquimisan-el.
\p
\v 24 Y ri ruchabal ri Dios xa ca rutzijoxic, y chica-na lugar nitzijos-ve, y iquiy vinak ri niquinimaj.
\p
\v 25 Ri Bernabé y ri Saulo xatzalaj ca pa tanamet Antioquía. Ijeje xalquiya ca Jerusalén nojiel ri quitakuon-pa ri aj-Antioquía. Y antok xatzalaj chic Antioquía, xquicuaj ri Juan ri niex je Marcos cha.
\c 13
\s Antok ri Bernabé y ri Saulo xquitzom-el ri naay qui-viaje misionero
\p
\v 1 Chupan ri iglesia ri co Antioquía, ico ca profetas y ico maestros: Ja ri Bernabé, ri Simón ri niex je Niger cha, ri Lucio ri aj-Cirene, ri Manaén ri junan xaquiytisas-pa riquin ri Herodes ri gobernador chire Galilea, y ri Saulo.
\v 2 Y jun kij antok niquian ayuno chi niquiya rukij ri Ajaf Dios, ri Espíritu Santo xuej chica: Quibana nombrar ri Bernabé y ri Saulo chi niquian ri samaj ri richin re i-vayuon, xcha.
\p
\v 3 Y antok quibanun chic ri ayuno y oración, jare antok xquiya quika pa quive ri Bernabé y ri Saulo, chi ncaa.
\s Ri Bernabé y ri Saulo niquitzijuoj ri ruchabal ri Dios chupan ri isla rubinan Chipre
\p
\v 4 Ri Bernabé y ri Saulo xatak-el ruma ri Espíritu Santo y ja xaa Seleucia. Y chire xauoc-el chupan jun barco chi xakax-apa chupan ri isla rubinan Chipre.
\v 5 Y antok ico chic pa tanamet Salamina ri co chupan Chipre, xquitzijuoj-ka ri ruchabal ri Dios pa tak sinagogas quichin ri israelitas. Ri Bernabé y ri Saulo quicuan jun chi ncaruto y re ja ri Juan.\x + \xo 13:5 \xt Hch. 12:25.\x*
\v 6 Ri Chipre jun isla. Rumare, antok ri Bernabé, ri Saulo y ri Juan xakax chupan ri lugar re, xabaka ca jucan chic ruchi ri isla chupan ri tanamet Pafos. Y xquil jun ache israelita rubinan Barjesús, jun aj-itz. Ri ache re jun falso profeta.
\v 7 Y ri aj-itz re nisamaj riquin ri gobernador Sergio Paulo, ri gobernador re co runoj. Ri gobernador xutak quiyoxic ri Bernabé y ri Saulo, ruma nrajo nraxaj ri ruchabal ri Dios.
\v 8 Pero ri aj-itz, ri niex je Elimas cha, can nutej rukij ncarukat, ruma man nrajo ta chi ri Sergio Paulo nucukuba rucux riquin ri Jesucristo.
\v 9 Pero ri Saulo, ri rubinan je Pablo, can nojnak ránima riquin ri Espíritu Santo, xutzat pa roch ri aj-itz,
\v 10 y xuej cha: ¡Atre xa nojnak avánima riquin nojiel roch tzakoy-tzij y riquin nojiel itziel tak kax! ¡Xa at jun ralcual ri diablo, ruma itziel natzat nojiel ri otz! ¿Can man ncatanie ta chi man choj ta naan cha ri rubiey ri Ajaf Dios?
\v 11 Vacame ca, ri Ajaf Dios xcaruon castigar; xa man xcatzun ta jun tiempo y man xtatzat ta roch ri kij. Y joc quire xuej ri Pablo, can ja man xtzun ta chic ri ache aj-itz. Rumare jaja nucanuj jun chi nucuan chuka.
\v 12 Antok ri Sergio Paulo ri gobernador xutzat ri xbanataj riquin ri aj-itz, can xchapataj chirij ri ruchabal ri Ajaf. Y xunimaj ri Dios chupan ri kij re.
\s Ri Pablo y ri Bernabé ncaa Antioquía ri co chupan ri Pisidia
\p
\v 13 Y ri Pablo y ri i-banak riquin xquiya can ri tanamet Pafos, xakax-apa paro ri ya chi xaa pa tanamet Perge ri co Panfilia. Pero ri Juan xaruya can y xtzalaj Jerusalén.
\v 14 Y antok ri Pablo y ri Bernabé i-kaxnak chic ri Perge, xaa ca jun chic tanamet ri rubinan je Antioquía. Y ri tanamet re Pisidia co-ve. Y chupan ri kij richin uxlanien, ijeje xaa pa sinagoga y xatzuye-apa.
\v 15 Y después antok xan leer ri ley richin ri Moisés y ri quitziban can ri profetas ojier can tiempo, ri achia principales ri ico chupan ri sinagoga re, xquitak-apa jun quiquin ri Pablo y ri Bernabé, chi xbaruej chica: Achia israelitas, xa co ntivajo ntiej chica ri quimaluon-qui vave chi nquian animar, otz chi ntiej, xcha ri xalka quiquin.
\p
\v 16 Y ri Pablo can ja xpiie, y xuon seña cha ruka chiquivach chi man jun chic ticho y xuej ca chica:
\p Tivaxaj ixre nuvanakil israelitas y tivaxaj ixre ri man ix israelitas ta ri ntixiij-ivi ntian pecado choch ri Dios; tivaxaj ri xtinej chiva:
\v 17 Ri Ka-Dios ojre israelitas can xarucha ca ri katet-kamama ri xacujie ojier can, y xuon chica chi xauoc jun nem tanamet antok ca ico Egipto,\x + \xo 13:17 \xt Ex. 1:7.\x* ri nación ri man quichin ta ijeje. Ri Dios can riquin ri ru-poder xaralasaj-pa chire.\x + \xo 13:17 \xt Ex. 12:51.\x*
\v 18 Y jun lak cuarenta juna ri xquian chupan ri desierto, ri Dios xucoch nojiel ri xquian.\x + \xo 13:18 \xt Nm. 14:34; Dt. 1:31.\x*
\v 19 Y xaruquis ri vinak ri ico chupan ri siete (vuku) naciones ri ico chupan ri Canaán,\x + \xo 13:19 \xt Dt. 7:1.\x* y jare ri ulief ri xuya can pa quika ri katet-kamama ri xacujie ojier can.\x + \xo 13:19 \xt Jos. 14:1.\x*
\v 20 Después ri Dios xaruya jueces pa quive.\x + \xo 13:20 \xt Jue. 2:16.\x* Jun lak cuatrocientos cincuenta juna xacujie ri jueces pa quive. Y ri ruquisbal juez ri xcujie, ja ri profeta Samuel.\x + \xo 13:20 \xt 1S. 3:20.\x*
\v 21 Pero ijeje jun rey ri xcajo chi xaruon gobernar.\x + \xo 13:21 \xt 1S. 8:5.\x* Y ri Dios can xuya-ve ca ri qui-rey. Y cuarenta juna xaruon gobernar ri jun rey ri xubinaj Saúl. Ri Saúl re rucajuol ri Cis, rumáma can ri Benjamín.\x + \xo 13:21 \xt 1S. 10:21.\x*
\v 22 Y antok ri Dios xrajo chi ri Saúl xiel-el,\x + \xo 13:22 \xt 1S. 13:14.\x* xuya can ri David chi xuoc rey. Ri Dios can xuej ca chirij ri rey David: Xinvil ri David ri rucajuol ri Isaí, ri can nika chinoch, jaja xtuon nojiel ri nivajo inre.\x + \xo 13:22 \xt 1S. 16:12; Sal. 89:20.\x* Quire xuej ri Dios.
\v 23 Y jun ca chiquivach ri rumáma ri rey David, ja ri Jesús. Inchel ri ranun prometer ri Dios, xupilisaj-pa ri Jesús ri nicalo kichin ojre ri israelitas.
\v 24 Y antok maja talka ri Jesús, ri Juan el Bautista xuej chica ri kavanakil israelitas chi titzalaj-pa cánima riquin ri Dios y tiquibana ri nrajo jaja, y caan bautizar.\x + \xo 13:24 \xt Mr. 1:4; Lc. 3:3.\x*
\v 25 Y antok ri Juan ya nuquis ri samaj ri xyox cha ruma ri Dios, jaja xuej: ¿In chica inre ntian pensar ixre? Ruma, man inre ta ri Cristo.\x + \xo 13:25 \xt Jn. 1:20.\x* Ruma ri Cristo maja tutzom samaj chiicajol. Jaja can co rukij, rumare nixta nucul chi inre niquir ri ximbal-roch ri ruxajab,\x + \xo 13:25 \xt Mt. 3:11; Mr. 1:7; Lc. 3:16; Jn. 1:27.\x* xcha ri Juan.
\p
\v 26 Ixre nuvanakil israelitas, ri ix rumáma can ri Abraham, y ixre ri man ix israelitas ta, ri ntixiij-ivi ntian pecado choch ri Dios, niej chiva chi ri ruchabal ri Dios can ivichin ixre yon-pa, ri nicho chirij ri chica modo nquixcolotaj.
\v 27 Xa ja ri vinak ri ico Jerusalén y ri achia ri ncabano gobernar chiquicajol, xa ijeje ri man xanaien ta chica ri Jesús, y man quibanun ta je entender ri ruchabal ri Dios ri tziban can cuma ri profetas ojier can tiempo, ri nian leer nojiel kij richin uxlanien ri pa tak sinagogas. Rumare, antok ijeje xquiej chi tiquimisas ri Jesús, can xquian inchel nuej ri ruchabal ri Dios.
\v 28 Y mesque man jun ruchoj ri Jesús xquil chi niquimisas, ijeje xquicutuj cha ri Pilato chi tiquimisas.\x + \xo 13:28 \xt Mt. 27:22-23; Mr. 15:13-14; Lc. 23:21-23; Jn. 19:15.\x*
\v 29 Y antok xuon cumplir nojiel ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios chirij ri rucamic ri Jesús, xbaquikasaj-pa choch ri cruz, y xbaquimuku.\x + \xo 13:29 \xt Mt. 27:57-61; Mr. 15:42-47; Lc. 23:50-56; Jn. 19:38-42.\x*
\v 30 Pero ri Dios xuon cha ri Jesús chi xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki.
\v 31 Y ri Jesús quiy kij xucut-ri chiquivach ri xaa riquin\x + \xo 13:31 \xt Hch. 1:3.\x* antok xiel-el Galilea y xa ca Jerusalén. Y ri xatzato richin, jare ri niquitzijuoj chica ri vinak.
\p
\v 32 Y ojre nakatzijuoj chiva ri evangelio, ri nicho chirij ri ranun prometer ri Dios chica ri katet-kamama ojier can.
\v 33 Ruma xa ja chakavach ojre ri oj quimáma can ijeje xuon cumplir ri ruen ri Dios ojier can; ruma jaja xuon chi xcastaj-pa ri Jesús chiquicajol ri quiminaki, can inchel ri nuej chupan ri rucan Salmo: Atre ri at Nucajuol, inre niya acaslien vacame,\x + \xo 13:33 \xt Sal. 2:7.\x* nicha.
\v 34 Y ri ruchabal ri Dios nuej je: Y ri nuen cha ri David chi niya, can ketzij, y can niya chiva ixre,\x + \xo 13:34 \xt Is. 55:3.\x* nicha. Quire xuej ri Dios chi nucut chakavach chi ri Jesús can xcasos ruma jaja chiquicajol ri quiminaki, y man chic xticon ta.
\v 35 Y ri David nuej chic chupan jun Salmo: Man xtaya ta lugar cha ri Santo Acajuol chi nikay ri ru-cuerpo.\x + \xo 13:35 \xt Sal. 16:10.\x* Quire ruen can ri David.
\v 36 Pero ri David, antok ruquisuon chic ri samaj ri ruyon-pa ri Dios cha, xcon, y xbamuk ri pache i-mukun-ve ri ratet-rumama, y can xkay-ve ri ru-cuerpo.
\v 37 Pero ri ru-cuerpo ri Jesús man xkay ta, ruma ri Dios can xuon cha chi xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki.
\v 38 Rumare nuvanakil israelitas, tivatamaj ca chi ruma ri Jesús ri nitzijos chiva, nian perdonar ri i-pecados.
\v 39 Ruma ri ley ri xyox cha ri Moisés man xtiquir ta xuon chiva chi man jun chic i-pecado choch ri Dios. Man inchel ta ri nuon ri Jesús. Y quinojiel ri xcaniman richin, ntiel chi man jun chic qui-pecado choch ri Dios.
\v 40 Can tibana cuenta-ivi, chi quire man pan ive ta ixre xtika-ve ri quitziban can ri profetas ojier can tiempo. Chupan ri quitziban can ijeje, ri Dios nuej:
\q
\v 41 Ixre ri nquixtzen chirij ri nuchabal, titzata ca ri nem castigo ri xtika pan ive y xquixquis ca.
\q Ruma ri nem castigo ri xtinya pan ive, can jun nem sufrimiento.
\q Y ixre, can man xtinimaj ta, mesque co jun nutzijuoj chiva.\x + \xo 13:41 \xt Hab. 1:5.\x*
\m Quire ruen ri Dios, xcha ri Pablo chica ri vinak.
\p
\v 42 Y antok ri Pablo y ri Bernabé xaiel-pa chire chupan ri qui-sinagoga ri israelitas, ri vinak ri man israelitas ta xquiej chica: Tibana favor chi nquixpa chic vukubix, chi quire nakaxaj chic jun bay ri tzij ri nticam-pa.
\p
\v 43 Y antok ri vinak ri quimaluon-qui chire xaa, iquiy ri xaa chiquij ri Pablo y ri Bernabé; ico israelitas, y ico ri man israelitas ta ri niquian je ri nuej ri ley richin ri Moisés, ruma niquiya je rukij ri Dios. Y ri Pablo y ri Bernabé xquiej chica chi tiquiya cánima riquin ri Dios ruma xuon jun nem favor chica chi xarucol.
\p
\v 44 Y chupan ri kij richin uxlanien ri jun chic semana, xa juba ma quinojiel ri vinak ri ico chire pa tanamet ri xquimol-qui chi nicaxaj ri ruchabal ri Dios.
\v 45 Rumare, antok ri vinak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús xquitzat chi iquiy vinak xalka, itziel xquina, y niquiej chi ri nuej ri Pablo xa man ja ta ri ketzij, y itziel xacho chirij ri nuej.
\v 46 Pero ri Pablo y ri Bernabé man xquixiij ta qui chiquivach chi xquiej chica: Can nicatzin chi naay chiva ixre ix kavanakil nakatzijuoj-ve ri ruchabal ri Dios, pero ixre xa man nika ta chivach. Y ruma quire ntian, can kalaj chi man otz ta niyox chiva ixre ri caslien ri man niquis ta. Rumare quiquin ri vinak ri man israelitas ta nkua-ve.
\v 47 Y ja ri Ajaf Dios xen chika:
\q At-nuyon chi ncatuoc luz quichin ri man israelitas ta,
\q y avuma atre xcacolotaj ri vinak ri ico naj y ri ico cierca.\x + \xo 13:47 \xt Is. 42:6; 49:6.\x*
\p
\v 48 Y antok ri vinak ri man israelitas ta xcaxaj ri tzij ri xex, can xquicuot cánima y xquiya rukij ri ruchabal ri Ajaf Dios. Y quinojiel ri i-chon ruma ri Dios chi niquil ri caslien ri man niquis ta, xquinimaj.
\v 49 Y ri ruchabal ri Ajaf Dios xbatzijos chupan nojiel lugar ri co cierca ri Antioquía.
\v 50 Pero ri vinak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, xaquitakchej ri ixoki ri man israelitas ta, ri niquiya rukij ri Dios y co quikij chiquivach ri vinak, y xaquitakchej je ri achia ri principales chiquicajol ri vinak chi ncaquikotaj-el ri Pablo y ri Bernabé chupan ri quitanamit. Y can quire-ve xquian chica.
\v 51 Rumare ijeje xquitota can ri pokolaj ri co pa tak cakan chiquivach ri vinak,\x + \xo 13:50-51 \xt Mt. 10:14; Mr. 6:11; Lc. 9:5; 10:11.\x* chi quire ticatamaj chi man otz ta ri niquian. Y xaa ca ri tanamet Iconio.
\v 52 Y quinojiel ri ru-discípulos ri Jesucristo ri ico chire Antioquía ri co chupan ri Pisidia, can nojnak-ve cánima riquin ri Espíritu Santo, y ncaquicuot altíra.
\c 14
\s Antok ri Pablo y ri Bernabé xacujie pa tanamet Iconio
\p
\v 1 Y ri Pablo y ri Bernabé xalka ca pa tanamet Iconio. Ijeje xaa ca chupan ri qui-sinagoga ri israelitas. Y ri ruchabal ri Dios ri xquitzijuoj ijeje chica ri vinak, can xuon ca chi iquiy xquinimaj ri Jesucristo. Ico israelitas y ico ri man israelitas ta.
\v 2 Y ri israelitas ri man xquinimaj ta, itziel ncaquitzat ri xquinimaj. Rumare ijeje xquiya quinoj nicaj chic ri man israelitas ta, chi quire itziel caquitzat ri xaniman.
\v 3 Rumare ri Pablo y ri Bernabé quiy kij xacujie chire. Y ruma quiyon cánima riquin ri Ajaf Jesucristo, man niquixiij ta qui niquitzijuoj ri ru-favor ri Dios chica ri vinak. Y ri Dios nuon chi nikalajin chiquivach ri vinak, chi ri niquiej ri Pablo y ri Bernabé can ketzij. Rumare quiy señales y milagros ncaquian.
\v 4 Rumare ri vinak caye quibanun. Nicaj ico quiquin ri israelitas ri man quiniman ta, y ri nicaj chic ico quiquin ri apóstoles.
\v 5 Y ri vinak israelitas y ri man israelitas ta y ri autoridades, xquiej chiquivach chi ncaquiya pa quix ri Pablo y ri Bernabé y xcaquiquimisaj cha abaj.
\v 6 Pero ri Pablo y ri Bernabé xquinaiej nojiel ri banun pensar chiquij; rumare xanumaj ca Listra y Derbe, ri ico chupan ri Licaonia, y xaa je nicaj chic lugar ri ico-pa cierca ri caye tanamet re,
\v 7 y chire xquitzijuoj-ve ri evangelio.
\s Ri vinak aj-Listra niquiquiak ri Pablo cha abaj
\p
\v 8 Y chire pa tanamet Listra, co jun ache tzuyul, xa-jan antok xalax man nitiquir ta niin. Can man jun bay ca bayejnak.
\v 9 Jaja nraxaj ri nuej ri Pablo. Y ri Pablo xucayiej pa roch ri ache re chi rucukuban rucux riquin ri Dios chi nian sanar.
\v 10 Rumare ri Pablo riquin ruchuka xcho cha ri ache, y xuej cha: Capiie choj. Y ri ache xirucaka-pa-ri, y xpiie y otz xin.
\v 11 Antok ri vinak xquitzat ri xuon ri Pablo, xacho pa Licaónica, ri quichabal. Y riquin quichuka xquiej: Ri ncakatzat, can ika-dios ri i-kajnak-pa chikacajol ri quibanun-pa i-inchel achia.
\p
\v 12 Ijeje niquiej chi ri Bernabé jare ri qui-dios rubinan Júpiter, y ri Pablo jare ri qui-dios rubinan Mercurio, ruma jaja ri nicho.
\v 13 Ri Júpiter, ri qui-dios ri vinak re, co jun ru-sacerdote, y ri dios re co ri ru-templo chuchi ri tanamet. Ri ru-sacerdote ri Júpiter xarucam-pa váquix ri i-vakuon-pa cha cotzej, ca chuchi ri puertas. Jaja y ri vinak nicajo ncaquiquimisaj ri váquix chiquivach ri Pablo y ri Bernabé chi niquiya quikij.
\v 14 Pero antok ri apóstol Bernabé y ri apóstol Pablo xquinaiej ri niquian pensar ri vinak, xabisuon-ka, y rumare xquirakachij-ka ri quitziak chiquij. Y xauoc chiquicajol ri vinak, y niquiej chica:
\v 15 ¿Karruma ixre ntian quire? Ojre oj vinak inchel ixre, y oj-patanak iviquin chi nakaej chiva chi man chic tian inchel ri ntian vacame, ruma man jun otz nucam-pa chiva; pa rucaxiel re, tinimaj ri caslic Dios ri banayuon nojiel. Ri banayuon ri rocaj y ri ico choch, ri banayuon ri roch-ulief y ri ico choch, ri banayuon ri mar y ri ico chupan.
\v 16 Y mesque ri ojier can tiempo, ri Dios can xuya lugar chica ri vinak chi xaquicuaj ri bay ri xaka chiquivach,
\v 17 pero jaja can rucutun-pa-ri chiquivach chi otz ruma nuya-pa ri job ri chicaj, nuya-pa ri ticon, y nuya-pa nojiel ri nitij, chi quire niquicuot ri cánima. Can ruyon-ve-pa ri ru-favor pa kave konojiel, xacha.
\p
\v 18 Y mesque ri Pablo y ri Bernabé xquiej quire chica ri vinak re, carunaj xatiquir xaquikat chi man xaquiquimisaj ta ri váquix chi niquiya quikij ijeje.
\p
\v 19 Y chire pa tanamet Listra ico israelitas ri xalka ri i-patanak ca pa tanamet Antioquía y Iconio. Ijeje xaquitakchej ri vinak aj-chire y xacovin chiquij, rumare xquicak cha abaj ri Pablo, y xquichiririej-el y xbaquicaka chuchi ri tanamet, ruma xquian pensar chi ri Pablo quiminak chic.
\v 20 Y antok ri discípulos quimaluon-apa-qui chirij ri Pablo, jaja xa xbapiie-pa y xtzalaj chic pa tanamet. Y chucan kij jaja y ri Bernabé xaa ca ri pa tanamet Derbe.
\p
\v 21 Y chire pa tanamet Derbe xquitzijuoj ri evangelio. Y iquiy vinak xquinimaj ri Jesús. Y después xatzalaj chic Listra, Iconio y Antioquía,
\v 22 y niquiya can ruchuka cánima ri discípulos, y niquiej can chica chi siempre tiquicukuba quicux riquin ri Jesucristo. Y xquiej je chica: Can quiy nakaan sufrir pa kacaslien ruma nkojuoc pa ru-reino ri Dios.
\v 23 Y xaquiya can ancianos pa tak iglesias, y xquian ayuno y oración, y xaquijach can pa ruka ri Ajaf ri ya quiniman.
\s Antok ri Pablo y ri Bernabé xatzalaj-pa Antioquía ri co chupan ri Siria
\p
\v 24 Y después xakax Pisidia, y xalka Panfilia.
\v 25 Y xquitzijuoj ri ruchabal ri Dios chire pa tanamet Perge. Y cajare xaa ri pa tanamet Atalia.
\v 26 Y chire Atalia xaa chupan jun barco chi ncatzalaj ca pa tanamet Antioquía, ri pache i-quijachuon-el pa ruka ri Dios, chi ja ta ri ru-favor ri Dios ncacuan chi niquibana ri samaj. Y vacame ri samaj re ya xcachoj can.
\v 27 Y antok ri Pablo y ri Bernabé xalka Antioquía, xaquimol quinojiel ri hermanos richin ri iglesia, y xquitzijuoj nojiel ri xuon ri Dios chica chi xaruto riquin ri samaj, y xquiej chica chi ri Dios xuya lugar chica ri vinak ri man israelitas ta, chi xquicukuba quicux riquin ri Jesucristo y xacolotaj.
\v 28 Y ri Pablo y ri Bernabé xacujie ca ka quiy kij quiquin ri discípulos ri ico chire Antioquía.
\c 15
\s Antok xquimol-qui chupan ri Jerusalén
\p
\v 1 Y ico nicaj ri i-patanak Judea xalka Antioquía; ijeje niquiej chica ri hermanos: Xa man nian ta ri circuncisión chiva inchel ri nuej chupan ri ru-ley ri Moisés,\x + \xo 15:1 \xt Lv. 12:3.\x* man nquixcolotaj ta.
\v 2 Y ri Pablo y ri Bernabé xquitzom-qui chi tzij quiquin ri ncaen quire. Rumare, ri hermanos ri ico chire xaquicha ri Pablo y ri Bernabé y nicaj chic chi ncaa pa tanamet Jerusalén quiquin ri apóstoles y ri ancianos, chi ncatzijuon chirij ri asunto re.
\p
\v 3 Y ri iglesia xaquitak ca el ri xaquicha chi ncaa ca Jerusalén. Y antok i-banak, xakax pa tak tanamet ri ico Fenicia y Samaria, y niquitzijuoj can chica ri hermanos ri ico chire, chi iquiy vinak ri man israelitas ta ri xquinimaj ri Jesucristo y xcaxtaj quicaslien. Y ri hermanos can altíra xquicuot ri cánima.
\p
\v 4 Y antok xabaka ca Jerusalén ri i-takuon-el, can xaan recibir cuma ri iglesia, cuma ri apóstoles ri ico chire, y cuma je ri ancianos. Y ri Pablo y ri Bernabé xquitzijuoj chica, nojiel ri samaj ri rubanun ri Dios quiquin.
\p
\v 5 Y ico achia fariseos ri quiniman chic ri Jesucristo ri xabapiie-pa y xquiej: Nicatzin chi ri hermanos ri man israelitas ta tiquibana ri circuncisión y tiquibana je ri nuej chupan ri ley richin ri Moisés, xacha.
\p
\v 6 Y rumare ri apóstoles y ri ancianos, xquimol-qui chi niquian pensar chirij ri asunto re.
\v 7 Y antok quiy yan quien chirij re, ri Pedro xpiie y xuej: Hermanos, ixre ivatan chi co yan ba tiempo ri Dios xirucha chiicajol chi nitzijuoj ri evangelio chiquivach ri vinak ri man israelitas ta, chi niquinimaj je ijeje.\x + \xo 15:7 \xt Hch. 10:1-43.\x*
\v 8 Ri Dios can nutzat cánima quinojiel y jaja xucut chi ncarajo ri man israelitas ta, mare xuya-pa ri Espíritu Santo pa quive, can inchel xuon chika ojre.\x + \xo 15:8 \xt Hch. 2:4; 10:44.\x*
\v 9 Can junan xuon chika konojiel. Ijeje xquicukuba quicux riquin ri Jesucristo, rumare ri Dios sak xuon cha ri cánima.
\v 10 Y ixre, ¿karruma nakax itzij paro ri Dios chi ntiya jun akan chiquij ri discípulos ri man israelitas ta? Ruma ri ley richin ri Moisés xa man xatiquir ta xquian ri katet-kamama can, ni ojre je man nkojtiquir ta nakaan.
\v 11 Ojre kaniman chi xojcolotaj ruma ri ru-favor ri Ajaf Jesús, y quire je xacolotaj ri man israelitas ta, xcha ri Pedro.
\p
\v 12 Y rumare quinojiel ri quimaluon-qui chire man chic xacho ta apa, joc xcaxaj ri niquitzijuoj ri Bernabé y ri Pablo. Ijeje niquitzijuoj ri señales y ri milagros ri man jun bay i-tzatuon, ri xaquian chiquivach ri vinak ri man israelitas ta, ruma ja ri Dios ri xyon qui-poder.
\v 13 Y antok ri Bernabé y ri Pablo xatanie-ka, ri Jacobo xuej: Quinivaxaj ca, hermanos:
\v 14 Ri Simón Pedro rutzijuon chika chi ri Dios can xujoyovaj quivach ri man israelitas ta. Can xarucha nicaj chi ncauoc rutanamit chi quire niquiya rukij.
\v 15 Can ketzij ntiel ri quitziban can ri profetas ri xacujie ojier can tiempo. Ri quitziban can, nuej:
\q
\v 16 Después xquitzalaj chic pa quiquin ri israelitas
\q chi nipilisaj chic ri ru-reino ri David, ri tzaknak,
\q y xtinan chica chi xcapalaj chic pa jun bay
\q chi quire niquiya chic nukij, inchel antok co ri David.
\q
\v 17 Y inre ri Ajaf xtinan quire chica, chi quire ri nicaj chic vinak xquinquicanuj.
\q Y quinojiel ri man israelitas ta ri in-quiniman chic, quire ta xtiquian.
\q
\v 18 Can quire ri ruen-pa ri Ajaf Dios ojier can.\x + \xo 15:16-18 \xt Am. 9:11-12.\x*
\m Quire nuej ri ruchabal ri Dios.
\v 19 Y ri Jacobo xuej je: Inre niej, más otz man cakanak ri man israelitas ta ri quiniman chic ri Dios.
\v 20 Joc ri más nicatzin niquian kaej-el chica chupan jun carta, chi man caquitej kax ri man otz ta chi ncatij ruma i-yon chic chiquivach ri ídolos,\x + \xo 15:20 \xt Ex. 34:15-17.\x* y ri achia y ri ixoki man tiquicanuj-qui chi niquian pecado,\x + \xo 15:20 \xt Lv. 18:6-23.\x* y man tiquitej jun chicop ri xcon ruma xjitz chukul, ni man tiquitej quic,\x + \xo 15:20 \xt Lv. 17:10-16.\x* kucha-el chupan ri carta.
\v 21 Ruma xa-jan pa ru-tiempo ri Moisés tzucutajnak-pa, chi chupan nojiel tanamet, ico ri ncacutu ri ley pa tak sinagogas. Ruma nojiel kij richin uxlanien nian leer chiquivach quinojiel, xcha ri Jacobo.
\p
\v 22 Y ri apóstoles y ri ancianos y quinojiel ri hermanos richin ri iglesia, xquian pensar chi otz chi ncaquicha-el nicaj chiquicajol chi ncaa ca Antioquía quiquin ri Pablo y ri Bernabé. Ri xaquicha-el ca, ja ri Judas ri niex je Barsabás cha y ri Silas. Ri icaye can i-principales chiquicajol ri nicaj chic hermanos.
\v 23 Y xan-el jun carta y xjach-el chica chi niquicuaj chica ri hermanos. Y ri carta re nuej: Ojre ri apóstoles, ojre ri ancianos, y quinojiel ri hermanos richin ri iglesia, nakatak-el saludos chiva ixre hermanos ri man ix israelitas ta, ri ixco Antioquía y nicaj chic tanamet richin ri Siria y ri Cilicia je.
\v 24 Ojre xkaxaj chi ico xabaka iviquin, y vave i-alanak-ve-el, pero man ja ta ojre oj-takayuon-el quichin. Ijeje xa jun-ve chic kax xquiej chiva y rumare nquixquisach riquin ri iniman, ruma ijeje niquiej chi can tian ri circuncisión chiva, y can tibana je ri nicaj chic kax ri nuej chupan ri ley richin ri Moisés.
\v 25 Rumare ojre xkaan pensar chi otz ncakacha-el icaye chi ncakatak-el chiitzatic. Y ri icaye re ncaa quiquin ri Bernabé y ri Pablo ri altíra ncakajo.
\v 26 Y can katan chi ri Bernabé y ri Pablo juba ma i-quimisan ruma niquitzijuoj ri ruchabal ri Kajaf Jesucristo.
\v 27 Ojre ncakatak-el ri Judas y ri Silas chi xcabacho iviquin, y xtiquiej ri tzij ri katziban-el chiva.
\v 28 Y ri nrajo ri Espíritu Santo, ja je re nakajo ojre chiva, chi man ta nakaya más akan chivij, sino joc ri kax ri más nicatzin:
\v 29 Man titej kax ri xyox chiquivach ri ídolos, man titej quic, man titej jun chicop ri xcon ruma xjitz chukul, y quire je ri achia y ri ixoki man tiquicanuj-qui chi niquian pecado. Xa nojiel re xtinimaj, otz ca xquixin. Ri Dios ca tichajin ivichin.
\p
\v 30 Y ri xatak-el xabaka pa tanamet Antioquía, xaquimol ri hermanos y xquijach ri carta chica.
\v 31 Y antok xquian leer ri carta, can xaquicuot ruma ri consuelo ri xquian recibir.
\v 32 Y ri Judas y ri Silas quiy kax xquiej chica ri hermanos chi xaquian consolar y xquiya ruchuka cánima, ruma ri icaye can i-profetas.
\v 33 Ijeje xacujie-ka quiy kij quiquin ri hermanos chire Antioquía. Y antok xquian pensar ncatzalaj chic Jerusalén quiquin ri i-takayuon-el quichin, ri hermanos aj-Antioquía xaquian-el despedir, y xquiej-el chica chi ticujie ri paz pa cánima.
\p
\v 34 Pero ri Silas man xa ta, xa xuon pensar chi más otz nicujie can chire.
\v 35 Y ri Pablo y ri Bernabé quire xacujie chire Antioquía. Junan quiquin iquiy chic hermanos, xaquitijuoj ri hermanos riquin ri ruchabal ri Ajaf, y xquitzijuoj je ri evangelio.
\s Ri Pablo nujach-ri riquin ri Bernabé, y nutzom ri rucan ru-viaje misionero
\p
\v 36 Y antok kaxnak chic quiy kij cacujie chire, ri Pablo xuej cha ri Bernabé: Jo chiquitzatic ri hermanos ri ico nojiel tanamet ri pache katzijuon-ve can ri ruchabal ri Ajaf chi ncakatzat chel canun, xcha cha.
\p
\v 37 Y ri Bernabé nrajo chi niquicuaj chic jun bay ri Juan ri niex je Marcos cha.
\v 38 Pero ri Pablo man nrajo ta, ruma antok xquicuaj ri naay mul, xaruya can chupan ri lugar Panfilia rube, y man xa ta quiquin chi xuon ri samaj.\x + \xo 15:38 \xt Hch. 13:13.\x*
\v 39 Y xquicholila-ka-qui chiquivach; rumare ja xquijach-qui. Ri Bernabé xucuaj ri Marcos, y xauoc-el chupan jun barco chi xaa chupan ri isla rubinan Chipre.
\v 40 Y ri Pablo xucha ri Silas chi xa riquin. Y ri hermanos aj-Antioquía xaquijach-el pa ruka ri Dios.
\v 41 Y antok i-banak, xakax chupan ri lugar quibinan Siria y Cilicia, niquiya can ruchuka cánima ri hermanos ri ico pa tak iglesias.
\c 16
\s Ri Timoteo nia quiquin ri Pablo y ri Silas
\p
\v 1 Después ri Pablo y ri Silas xabaka Derbe y Listra. Y chire pa tanamet Listra co jun discípulo rubinan Timoteo, ral jun ixok israelita ri runiman je ri Jesucristo, pero ri rutata griego.
\v 2 Y ri hermanos ri ico Listra y ri ico Iconio can otz ncacho chirij ri Timoteo.
\v 3 Ri Pablo nrajo chi ri Timoteo nia quiquin chi nuon ri rusamaj ri Dios. Y quire xuon, pero xuon ri circuncisión cha, chi otz nitziet cuma ri israelitas ri ico pa tanamet Listra y ri ico cierca ri tanamet, ruma quinojiel i-tamayuon chi ri rutata ri Timoteo xa griego.
\v 4 Y nojiel tanamet pache ncakax-ve ri Pablo y ri i-banak riquin, niquiej can chica ri hermanos ri man israelitas ta, chi tiquibana ri quien ri apóstoles y ri ancianos ri ico Jerusalén.
\v 5 Rumare ri iglesias ri ico pa tak tanamet chire, can xquiya cánima riquin ri Dios, y kij-kij ico ri ncabaka quiquin ri niquinimaj ri Jesucristo.
\s Antok xex cha ri Pablo chupan jun inchel achic chi takax Macedonia
\p
\v 6 Y ri Espíritu Santo man xuya ta permiso chica chi xaa chupan ri lugar rubinan Asia, chi niquitzijuoj ri ruchabal ri Dios chire. Rumare ijeje xakax Galacia y Frigia.
\v 7 Y xabaka pache co-ve ri minjuon richin ri lugar rubinan Misia. Y xquian pensar chi ncaa chupan ri lugar Bitinia, pero ri Espíritu Santo man xuya ta lugar chica.
\v 8 Y xquicuaj ri minjuon richin ri Misia, y xabaka-ka pa tanamet Troas.
\v 9 Y chaka ri Pablo xutzat chupan jun inchel achic, chi co jun ache aj-Macedonia ri pal-apa choch, y ri ache re nuej cha: Tabana favor catakax kiquin Macedonia y kojato, xcha cha.
\v 10 Y antok ri Pablo rutzatuon chic ri jun inchel achic re, konojiel xkachojmij-ki chi nkua ca Macedonia, ruma xika pa kave (xkaan entender) chi ri xex cha ri Pablo, nuej chi ri Dios nrajo chi nkua ca quiquin ri aj-Macedonia chi nakatzijuoj ri evangelio chica.
\s Antok ri Pablo y ri Silas ncayox pa cárcel chupan ri tanamet Filipos
\p
\v 11 Y xojuoc-el chupan jun barco, y xkaya can ri tanamet Troas. Y choj xoja ca Samotracia. Chucan kij xojiel chic el chire, xojbaka pa tanamet Neápolis.
\v 12 Y antok xkaya can ri tanamet Neápolis, xojbaka pa tanamet Filipos. Y ri Filipos ja ri tanamet ri más rakalien ri co chupan ri lugar rubinan Macedonia. Y ri vinak ri ico chupan ri tanamet re i-romanos. Y xojcujie-ka chupan ri tanamet re quiy kij.
\v 13 Y jun kij richin uxlanien, ojre xojiel-el chuchi ri tanamet y xoja chuchi ri río, jun lugar pache nian orar. Y xojbatzuye ca chire, y xkatzijuoj-ka ri ruchabal ri Ajaf Jesucristo chica ri ixoki ri xquimol-qui chire.
\v 14 Jun chiquivach ri ixoki ri xquimol-qui chire, rubinan Lidia. Y ri rutanamit jaja Tiatira. Jaja nucayij tziak ri color morado, can nuya rukij ri Dios y nraxaj-pa ri nuej ri Pablo. Ri Ajaf Dios xcho pa ránima, rumare jaja xunimaj ri Jesús.
\v 15 Jaja y quinojiel ri ico pa rachuoch xaan bautizar; después ri Lidia xuon rogar chakavach y xuej: Xa nquinitzat chi inre ketzij xinnimaj ri Ajaf, quixam-pa viquin, y quixcujie pa vachuoch, xcha. Ri ixok re xuon chika chi xojcujie-ka riquin.
\p
\v 16 Y jun bay antok oj-banak chi nkua chupan ri lugar ri pache nian-ve oración, xkacul jun xtan. Y ri xtan re co jun itziel espíritu riquin, y jare ri nibano cha chi nuon adivinar ri chica xtibanataj pa quicaslien ri vinak. Ri xtan re jun esclava, y ri rajaf quiy miera niquichec chirij.
\v 17 Y ri xtan re banak chirij ri Pablo y chikij ojre, y riquin ruchuka nicho y nuej chikij: Ri achia re i-rusamajiel ri Namalaj Dios ri co chicaj, y niquitzijuoj chiva ri chica nicatzin ntian ixre chi quire nquixcolotaj, nicha.
\p
\v 18 Y quiy kij ri quire xuon. Y jun kij ri Pablo man xucoch ta chic. Rumare jaja xtzun can chirij y xuej cha ri itziel espíritu ri co riquin ri xtan: Pa rube ri Jesucristo niej chava chi catiel-el riquin ri xtan, xcha ri Pablo. Y ri itziel espíritu re ja xiel-el riquin ri xtan, ri misma huora re.
\p
\v 19 Antok ri i-rajaf ri xtan xquitzat chi manak chic miera xtiquichec chirij, xabaquitzama-pa ri Pablo y ri Silas, y xaquicuaj pa juzgado chiquivach ri achia ri niquian juzgar.
\v 20 Y antok xaquipaba chiquivach ri achia ri ncabano juzgar, xquiej: Ri achia re israelitas, y niquicax quinoj ri vinak vave pa tanamet.
\v 21 Y niquicut jun chic costumbre chakavach, ri man otz ta chi nakanimaj y nakaan, ruma ojre xa oj romanos, xacha.
\p
\v 22 Y iquiy vinak ri xabapalaj-pa chiquij ri Pablo y ri Silas. Ri achia ri niquian juzgar xaquirakachij-el ri quitziak ri Pablo y ri Silas y xquiej chi cachay cha xicay.
\v 23 Y después, antok i-chayuon chic altíra, xabayox pa cárcel, y xex cha ri chajiniel chi caruchajij otz.
\v 24 Rumare jaja, joc xex quire cha, can ja ri más pa dentro xabaruya-ve ri Pablo y ri Silas. Y ri cakan xaruya chucajol ri chie ri niex cepo cha.
\p
\v 25 Y pa nicaj-aka ri Pablo y ri Silas ncabixan niquiya rukij ri Dios, y niquian je orar. Y ri nicaj chic ri ico pa cárcel ncacaxaj.
\v 26 Y jun arapienta xpa jun nem cubrakan, y xusiluoj nojiel ri ruxie ri cárcel. Ri ruchi ri cárcel xajakataj, y ri cadenas (yariena) ri i-cusan chi i-tzamuon ri ico pa cárcel xatzokopitaj.
\v 27 Ri ache ri chajiy quichin ri ico pa cárcel xcastaj ruma ri cubrakan. Y antok jaja xutzat chi ri ruchi ri cárcel i-jakal, xralasaj ca ri ru-espada chi nuquimisaj-ka-ri, ruma jaja xuon-ka pensar chi xaa quinojiel ri ico pa cárcel.
\v 28 Pero ri Pablo riquin ruchuka xcho-apa cha y xuej: Man taquimisaj-ka-avi, xa ojco konojiel vave, xcha.
\p
\v 29 Y ri ache chajiniel xucutuj jun luz. Y antok rucuan chic ri luz re, jun-anin ca xuoc pa cárcel, pero can nibarbuot ruma ruxiin-ri. Y xbaxuquie chukul cakan ri Pablo y ri Silas.
\v 30 Y xaralasaj-pa pa cárcel, y xucutuj chica: Tuoya, ¿chica nian chi nquicolotaj? xcha chica.
\p
\v 31 Y ri Pablo y ri Silas xquiej cha: Tanimaj ri Ajaf Jesucristo atre y tiquinimaj je quinojiel ri ico pan avachuoch, y can xquixcolotaj.
\p
\v 32 Y ijeje xquitzijuoj ri ruchabal ri Ajaf cha jaja y chica je quinojiel ri ico pa rachuoch ri chajiniel re.
\v 33 Y jaja xarucuaj ri misma huora re ri chaka, y xuchaj ri pache i-socotajnak-ve. Y xan bautizar jaja y quinojiel ri ico pa rachuoch.
\v 34 Y xarucuaj chirachuoch chi xarutzuk. Y jaja y ri ico pa rachuoch can niquicuot cánima, ruma xquinimaj ri Dios.
\p
\v 35 Y antok xsakar-pa ri chucan kij, ri achia ri niquian juzgar xaquitak chajiniel chi xbaquiej cha ri ache ri ncaruchajij ri ico pa cárcel, chi caralasaj-el ri Pablo y ri Silas.
\v 36 Y ri ache chajiniel richin ri cárcel xbaruej cha ri Pablo: Ri achia ri niquian juzgar quien-pa chuva chi nquixvalasaj-el. Vacame quixiel ca. Quixin y ticujie ri paz pa tak ivánima, xcha.
\p
\v 37 Pero ri Pablo xuej chica ri chajiniel ri xatak-pa cuma ri achia ri niquian juzgar: Ojre oj achia romanos. Y chanin xquitak kachayic chiquivach ri vinak y sin que xojan juzgar. Y xojquitzapij pa cárcel. Y vacame nicajo nkojquilasaj-el chi man jun ninaien chi nkujiel-el. Tiej chica ri i-takayuon-pa ivichin, chi ijeje capa y kojquilasaj-el vave, xcha ri Pablo chica.
\p
\v 38 Y ri chajiniel re ja xbaquiej chica ri achia ri niquian juzgar nojiel ri xuej-el ri Pablo chica. Rumare ri achia ri niquian juzgar xquixiij-ka-qui, ruma xcaxaj chi ri icaye achia i-romanos je.
\v 39 Y ri ncabano juzgar xabaka ca quiquin ri Pablo y ri Silas chire pa cárcel, y xquicuy quimac chiquivach ruma ri xquian chica. Y xaquilasaj-pa ri pa cárcel y xquiej chica chi caiel-el chire pa tanamet.
\v 40 Y antok ri Pablo y ri Silas xalasas-el pa cárcel, xaa chirachuoch ri Lidia, xabaquitzata ri hermanos, xquiya ruchuka ri cánima y xaa.
\c 17
\s Ri xbanataj pa tanamet Tesalónica
\p
\v 1 Ri Pablo y ri Silas xakax pa tanamet Anfípolis y Apolonia, cajare xabaka pa tanamet Tesalónica. Y ri israelitas ri ico chire co jun qui-sinagoga.
\v 2 Y ri Pablo, can inchel rubanun-pa nicaj chic tanamet, naay nia pa sinagoga, can quire je xuon chire Tesalónica; xa pa sinagoga. Oxe ca kij richin uxlanien quire xuon. Jaja xutzijuoj ri ruchabal ri Dios chica ri israelitas.
\v 3 Y can ja ri ruchabal ri Dios ri xucusaj chi xuchol y xucut chiquivach ri vinak, chi xcatzin chi ri Cristo quiy sufrimiento xan cha cuma ri vinak, can xcon y xcastaj chic pa chiquicajol ri quiminaki. Y ri Pablo xuej je chica ri vinak: Ri Jesús ri nitzijuoj inre chiva, ja ri Cristo, xcha chica.
\p
\v 4 Y ico nicaj vinak israelitas ri xquinimaj ri Ajaf Jesucristo y xacujie quiquin ri Pablo y ri Silas. Quire je xquinimaj iquiy ri man israelitas ta ri niquiya rukij ri Dios. Y xquinimaj je iquiy utzulaj tak ixoki.
\v 5 Rumare ri vinak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesucristo, itziel xaquitzat ri Pablo y ri Silas. Rumare ijeje xabaquimalo-pa achia ri i-itziel y i-kora. Can quiy ca ri vinak ri xaquimol, y camec xquian-ka chupan ri tanamet. Y ijeje riquin quichuka xauoc pa rachuoch ri ache Jasón rube, chiquicanuxic ri Pablo y ri Silas chi ncaquilasaj-pa y ncaquiya pa quika ri vinak.
\v 6 Pero xa man xaquil ta ri Pablo y ri Silas, rumare xa ja ri Jasón y nicaj chic hermanos ri xaquicuaj ca chiquivach ri achia ri ncabano juzgar pa tanamet. Y riquin quichuka ncacho-apa, y niquiej: Ri Pablo y ri Silas niquicax quinoj quinojiel vinak richin ri roch-ulief y xalka vave chupan ri katanamit.
\v 7 Y ja ri Jasón ri xculu-apa quichin ri pa rachuoch. Quinojiel ri i-banak chiquij ijeje xa man niquinimaj ta ri ru-ley ri rey César, ruma niquiej chi co chic jun qui-rey ri Jesús rube, xacha.
\p
\v 8 Y antok ri vinak y ri achia ri ncabano juzgar pa tanamet Tesalónica xcaxaj ri xquiej, camec xquian-ka y man niquil ta chica niquian.
\v 9 Pero antok ri achia ri ncabano juzgar quibanun chic recibir ri miera ri xcujie can pa quicaxiel ri Jasón y ri nicaj chic hermanos, ja xaquilasaj-el.
\s Ri Pablo y ri Silas ncaa chupan ri tanamet Berea
\p
\v 10 Ri hermanos re, chanin xaquitak-el chaka ri Pablo y ri Silas pa tanamet Berea. Y antok ri Pablo y ri Silas ico chic chire Berea, xaa chupan ri qui-sinagoga ri israelitas.
\v 11 Y ri israelitas re más otz quinoj chiquivach ri israelitas ri ico Tesalónica, ruma ijeje otz xcaxaj ri ruchabal ri Dios. Y nojiel ri nicaxaj quiquin ri Pablo y ri Silas, niquicanuj chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can, chi niquitzat xa ketzij ri niquiej o xa man ketzij ta. Ri vinak re can kij-kij quire niquian.
\v 12 Y can iquiy ri xquinimaj ri Ajaf Jesucristo chiquicajol ri israelitas. Y quire je chiquicajol ri man israelitas ta, ico ixoki ri otz quicaslien chiquivach ri vinak y iquiy je achia ri xquinimaj.
\v 13 Pero ri israelitas ri ico pa tanamet Tesalónica ri man quiniman ta ri ruchabal ri Dios, xcaxaj chi ri Pablo co pa tanamet Berea nutzijuoj ri ruchabal ri Dios chica ri vinak chire. Rumare ijeje xaa ca Berea. Y chire xaquitakchej ri vinak chi capalaj chirij ri Pablo.
\v 14 Pero ri hermanos ri ico Berea, chanin xquitak-el ri Pablo chuchi ri mar. Y ri Silas y ri Timoteo xacujie can Berea.
\v 15 Y ri hermanos ri xacuan richin ri Pablo, xquicuaj chupan ri tanamet Atenas. Y ri hermanos re xatzalaj chiquij, y en-pa chica ruma ri Pablo chi cabaka riquin chanin ri Silas y ri Timoteo.
\s Antok ri Pablo xcujie chupan ri tanamet Atenas
\p
\v 16 Y antok ri Pablo i-royoien ri Silas y ri Timoteo pa tanamet Atenas, jaja nikaxo ránima ruma nutzat chi ri tanamet re nojnak riquin ídolos.
\v 17 Rumare ri Pablo ncatzijuon pa sinagoga chirij ri nuej ri ruchabal ri Dios quiquin ri israelitas y nicaj chic vinak ri niquiya rukij ri Dios. Y quire je nuon kij-kij pa quiyial. Ncatzijuon chirij ri ruchabal ri Dios quiquin ri ncalka chire.
\v 18 Y chire Atenas ico je achia ri nicajo nicatamaj más noj, ico ri niex epicúreos chica y nicaj chic ri niex estoicos chica; ico chiquivach ijeje ncabatzijuon riquin ri Pablo. Pero ico jujun ri niquiej: ¿Chica came nrajo nuej chika ri jun ache re, xa nivalavot? ncacha. Y nicaj chic niquiej: Ri ache re inchel xa ncarutzijuoj cacac dioses, ncacha. Y quire ri niquiej ri vinak re, ruma ri nutzijuoj ri Pablo chica, ja ri ru-evangelio ri Jesús y nuej je chica chi ri Jesús xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki.
\v 19 Y ri vinak re xquicuaj ri Pablo chupan jun lugar rubinan Areópago, ri pache niquimol-ve-qui ri autoridades chiquicajol ijeje. Y antok xabaka, ijeje xquicutuj cha ri Pablo: ¿Co chel naej chika chirij ri cacac noj ri natzijuoj?
\v 20 Ruma ojre man kaxan ta ri natzijuoj atre, y ojre nakajo chi atre naej otz chakavach ri chica nuej ri tzij re, xacha cha.
\p
\v 21 Y quire xquiej, ruma quinojiel ri vinak aj-Atenas y ri i-patanak nicaj chic tanamet ri chire ico-ve, man jun chic kax más niquian, xa ja ri niquitzijuoj y nicaxaj jun kax cacac.
\p
\v 22 Y ri Pablo xbapiie-pa chiquivach ri vinak chire Areópago, y xuej ca: Ixre ri ixco vave Atenas, inre nitzat chi ix altíra religiosos.
\v 23 Ruma antok xinakax ri pache ntiya quikij quinojiel i-dioses, xintzat jun altar ri pache nuej-ve: \sc RICHIN RI JUN DIOS RI MAN KATAN TA ROCH,\sc* nicha. Y ja ri Dios re ri man ivatan ta roch ixre y ntiya je rukij, jare ri nitzijuoj inre chivach vacame.
\p
\v 24 Ja ri Dios re ri banayuon ri roch-ulief y nojiel ri co choch. Jaja ri Rajaf ri rocaj y ri roch-ulief. Y jaja man nicujie ta chupan jun templo banun cuma vinak.
\v 25 Ri vinak je man ncatiquir ta niquito ri Dios, xa ja ri Dios ri niton quichin ri vinak, ruma jaja ri niyon kacaslien, nuya kuxla y nojiel kax.\x + \xo 17:24-25 \xt Is. 42:5.\x*
\p
\v 26 Can rubanun je chika konojiel ri ojco choch-ulief chi joc riquin jun vinak oj-patanak-ve, y kaquiran-ki choch-ulief, y ruen je jane (jaro) tiempo ri ncacujie ri naciones y ri minjuon richin ri ka-lugar,
\v 27 chi quire nakacanuj ri Dios, y pache na xtikil-ve. Y jaja xa man naj ta co-ve kiquin chikajunal.
\v 28 Y ruma jaja co kacaslien, ruma jaja nkojsiluon, y ruma je jaja ojco, can inchel quien jujun achia poetas ri chiicajol, chi ojre can oj ralcual je ri Dios.
\v 29 Y xa oj ralcual ri Dios, man otz ta nakaan pensar chi ri Dios can inchel jun kax ri banun cha oro o plata o cha abaj, ri xa achia i-banayuon.
\v 30 Ri Dios can xarucoch ri vinak ri xacujie ojier can, ruma man catan ta ri chica otz chi niquiya rukij. Pero vacame ri Dios nuon mandar chi quinojiel ri vinak titzalaj-pa cánima riquin y tiquibana ri nrajo jaja.
\v 31 Ruma jaja can ruchon jun kij chi ncaruon juzgar quinojiel vinak. Ruchon chic Jun ri can choj nkuruon juzgar. Y ri Dios xucut chi ketzij chi ri Jun re nkuruon juzgar, ruma xuon cha chi xbacastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, xcha ri Pablo.
\p
\v 32 Y antok ri vinak xcaxaj chi co Jun ri xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki, ico xa xatzen-apa chirij ri Pablo, y ico xaen cha: Ya xcatkaxaj chic jun bay chirij re, xacha.
\p
\v 33 Y ri Pablo xiel-pa chiquicajol.
\v 34 Y ico nicaj vinak ri xquinimaj ri Ajaf Jesucristo. Ri vinak re can xaa chirij ri Pablo. Chiquicajol ri vinak ri xaniman, co ri Dionisio, jun cachil ri niquian juzgar ri pan Areópago. Y co je jun ixok rubinan Dámaris ri xunimaj. Y ico je nicaj chic ri xquinimaj.
\c 18
\s Ri Pablo nalka Corinto
\p
\v 1 Y después antok xbanataj nojiel re, ri Pablo xuya can ri tanamet Atenas, y xa pa tanamet Corinto.
\v 2 Y chire xril jun ache israelita rubinan Aquila, jaja alaxnak chupan ri lugar Ponto. Jaja y ri Priscila ri raxjayil, xa caja juba tiempo calka Corinto. Ijeje i-alanak-pa Italia ruma ri Claudio ri emperador xuon mandar chi ri vinak israelitas caiel-el pa tanamet Roma. Y ri Pablo xa chiquitzatic.
\v 3 Y ruma xa junan quisamaj ri iyoxe, ri Pablo xcujie-ka quiquin. Ri iyoxe re xa i-banoy-jay cha tziak, y junan xasamaj.
\v 4 Y ri pa tak kij richin uxlanien, ri Pablo nia chupan ri sinagoga, nutzijuoj ri ruchabal ri Dios chiquivach ri israelitas y chiquivach ri man israelitas ta. Can nutej rukij quiquin chi niquinimaj ri ruchabal ri Dios.
\p
\v 5 Y antok ri Silas y ri Timoteo xatzalaj-pa Macedonia, ri Pablo can rujachuon-ri chi nutzijuoj ri ruchabal ri Dios. Y nuej chica ri israelitas ri ico chire, chi ri Jesús can ja-ve ri Cristo.
\v 6 Pero ri israelitas re man nika ta chiquivach ri nuej ri Pablo, y quiy itziel tak tzij ri ncaquiej. Rumare ri Pablo xutota can ri rutziak, chi quire tiquinaiej chi man otz ta ri xquian. Y xuej ca chica: Ixre co i-pecado; xa xtika pan ive ri castigo ri xtuya ri Dios, inre ya xiniel choch ruma ya xintzijuoj chiva. Y vacame nquixya can, chi nquia quiquin ri vinak ri man israelitas ta, xcha chica.
\p
\v 7 Y can xiel-pa ri Pablo chire chupan ri sinagoga y xa chirachuoch ri jun ache rubinan Justo. Ri ache re nuxiij-ri nuon pecado choch ri Dios, y ri rachuoch can junan co riquin ri sinagoga.
\v 8 Y ri Crispo, ri principal chire chupan ri sinagoga, xunimaj ri Ajaf Jesucristo y quire je xquian ri ico pa rachuoch. Y ico je iquiy chic vinak aj-Corinto, xquinimaj ri Jesucristo antok xcaxaj ri ruchabal ri Dios. Y xaan bautizar.
\v 9 Y ri Ajaf xcho cha ri Pablo chaka chupan jun inchel achic, y xuej cha: Man taxiij-avi y man catanie chi natzijuoj ri nuchabal chica ri vinak.
\v 10 Ruma inre inco aviquin vave, y man jun ca kax itziel xtacul pa quika ri vinak. Ruma vave pa tanamet Corinto iquiy vinak ri can i-vichin chic inre, xcha ri Ajaf.
\p
\v 11 Rumare jun juna riquin nicaj xcujie ri Pablo chire Corinto, jaja can nucut ri ruchabal ri Dios.
\p
\v 12 Y chupan ri tiempo re, ja ri Galión ri gobernador chire chupan ri Acaya, pache co-ve ri tanamet Corinto. Ri tiempo re ri israelitas xquimol-qui chi xapalaj chirij ri Pablo. Y xquicuaj pa tribunal,
\v 13 y xbaquiej cha ri Galión: Ri jun ache re nuej chica ri vinak chi tiquiya rukij ri Dios, pero man inchel ta nuej ri ley richin ri Moisés.
\p
\v 14 Ri Pablo xrajo xcho-pa, pero xa ja ri Galión ri xcho-pa naay y xuej chica ri israelitas: Man jun ca chica tiej-pa chuva. Ruma xa ta camic o jun ta chic choj rubanun va ache va, otz chi ntiej-pa chuva. Pero xa manak.
\v 15 Ruma ri ruchoj ri ache re xa chivach-ka ixre. Xa chirij tzij, ri i-ley y ri biaj Jesús. Inre man nivajo ta nian juzgar. Xa tibana juzgar chivach ixre, xcha.
\p
\v 16 Y xarutarariej-pa chire pa tribunal.
\v 17 Y ri vinak xquitzom ri Sóstenes choch ri Galión ri co pa tribunal y xquichey. Ri Sóstenes jun principal chire chupan ri sinagoga. Pero ri Galión can xuon inchel man xutzat ta ri xquian cha.
\p
\v 18 Ri Pablo quiy kij ri xcujie-ka chire Corinto, después xaruon can despedir ri hermanos ri ico chire, y xa Cencrea chi ntuoc-el chupan jun barco chi nia chupan ri lugar rubinan Siria. Y chire Cencrea, ri Pablo xusocaj-el nojiel ri ruve, ratal chi jaja ya xuquis ri ruen cha ri Dios chi nuon.\x + \xo 18:18 \xt Nm. 6:18.\x* Y ri Priscila y ri Aquila xaa riquin.
\v 19 Y antok xakax-apa jucan-ya, xabaka chupan ri tanamet Efeso. Ri Pablo xaruya can ri Priscila y ri Aquila, y jaja xa pa sinagoga. Y chiquivach ri israelitas nutzijuoj ri ruchabal ri Jesucristo.
\v 20 Y ri israelitas re xquicutuj favor cha chi ticujie-ka más tiempo quiquin chire Efeso, pero jaja man xrajo ta.
\v 21 Xa xuej ca chica: Can nicatzin chi nquicujie Jerusalén ri kij richin ri namakej ri patanak. Pero xquitzalaj chic pa jun bay iviquin, vi xa quire nrajo ri Dios, xcha chica. Y xaruon can despedir quinojiel y ja xuoc chic el chupan ri barco y xuya can ri tanamet Efeso.
\s Antok ri Pablo xtzalaj-pa Antioquía y chire xiel-el chi xutzom ri ruox ru-viaje misionero
\p
\v 22 Y antok xbaka pa tanamet Cesarea, choj xa Jerusalén chi xiruna saludar ri iglesia, y después xa Antioquía.
\v 23 Y xcujie-ka juba chire; después xtzalaj chic jun bay chi nuya ruchuka cánima ri discípulos ri ico chupan ri lugar rubinan Galacia, y ri ico je chupan ri lugar rubinan Frigia.
\s Ri Apolos nutzijuoj ri ruchabal ri Dios pa tanamet Efeso
\p
\v 24 Y chire pa tanamet Efeso ri tiempo re, xalka jun ache israelita rubinan Apolos, jun ache aj-tanamet Alejandría. Y can jaal ratan ri ruchabal ri Dios ri tziban can, y jaal ratan nicho chiquivach ri vinak, rumare jaal rubixic nuon cha.
\v 25 Y can otz ca cutun choch ri ruchabal ri Ajaf Jesús. Y riquin nojiel ránima nutzijuoj ri ruchabal ri Ajaf chica ri vinak. Can jaal nucut mesque jaja xa joc ri bautismo richin ri Juan el Bautista ratan.
\v 26 Y man nuxiij ta ri nutzijuoj chiquivach ri vinak pa sinagoga. Y antok ri Priscila y ri Aquila xcaxaj, ijeje xacho riquin antok ruyuon co can, y xquicut choch más chirij ri ruchabal ri Dios.
\v 27 Y can nrajo jaja chi nia chupan ri lugar rubinan Acaya. Rumare ri hermanos ri ico Efeso xquiej cha chi otz ri nuon pensar, y xquian je jun carta chi nuya chica ri discípulos ri ico Acaya. Ri carta re nuej chi tiquibana recibir ri Apolos. Y antok ri Apolos xbaka, altíra xuya ruchuka cánima ri ico chire. Ijeje quiniman ri Jesús ruma ri ru-favor ri Dios.
\v 28 Y ri Apolos chiquivach ca quinojiel xuej chi ri israelitas ri man quiniman ta ri Jesucristo, xa man ketzij ta ri niquian. Ri Apolos can nucusaj ri ruchabal ri Dios ri tziban can, richin nucut chi ri Jesús ja ri Cristo.
\c 19
\s Antok ri Pablo xpa chic pa tanamet Efeso
\p
\v 1 Y antok ri Apolos co pa tanamet Corinto, ri Pablo xakax pa tak tanamet ri ico paro juyu. Y cajare xalka pa tanamet Efeso, y chire xabarila nicaj discípulos.
\v 2 Y jaja xucutuj chica: ¿Xka-pa ri Espíritu Santo pan ive antok xinimaj? xcha chica. Y ijeje xquiej cha: Nixta kaxan chi co Espíritu Santo, xacha cha.
\p
\v 3 Y ri Pablo xucutuj chica: ¿Chica bautismo ri xan chiva? xcha chica. Y ijeje xquiej: Ojre ja ri bautismo ri rucutun can ri Juan el Bautista ri xan chika, xacha.
\p
\v 4 Y ri Pablo xuej chica: Ri bautismo ri xuon ri Juan, xucut chi ri vinak nitzalaj-pa cánima riquin ri Dios y niquian ri nrajo jaja. Pero ri Juan xuej je chi co Jun ri xtipa,\x + \xo 19:4 \xt Mt. 3:11; Mr. 1:7-8; Lc. 3:16; Jn. 1:26-27.\x* y jare tiquinimaj. Y re ja ri Jesús, ri Cristo.
\p
\v 5 Y antok caxan chic ri xex chiquivach, ja xaan bautizar pa rube ri Ajaf Jesús.
\v 6 Y antok ri Pablo xuya ruka pa quive, xka-pa ri Espíritu Santo pa quive, y ja xacho nicaj chic chabal ri xuya ri Espíritu Santo chica, y niquiej ri xex chica ruma ri Dios.
\v 7 Y ico lak doce (cabalajuj) achia chiquinojiel.
\p
\v 8 Ri Pablo oxe ic xbaka chupan ri sinagoga. Man nuxiij ta ri nutzijuoj ri ruchabal ri Jesucristo chica ri vinak, y ncatzijuon chirij ri ru-reino ri Dios. Jaja can nutej rukij chi nucut ri ruchabal ri Dios chiquivach.
\v 9 Pero ico nicaj ri can cof xquian cha ri cánima, y man xquinimaj ta. Xa itziel ncacho chiquivach ri vinak, chirij ri Utzulaj Bay.\x + \xo 19:9 \xt Ri tzij “Utzulaj Bay” nrajo nuej chi ja ri Jesús.\x* Rumare ri Pablo xaruya can, y xarucuaj ri ru-discípulos ri Ajaf. Y chupan jun xcuela richin ri ache rubinan Tiranno xquimol-ve-qui, y can kij-kij xatzijuon chirij ri ruchabal ri Dios.
\v 10 Y caye juna ri quire xuon ri Pablo. Rumare quinojiel ri israelitas y man israelitas ta chire chupan ri lugar rubinan Asia, xcaxaj ri ruchabal ri Ajaf Jesús.
\p
\v 11 Y ri Dios xucusaj ri Pablo chi xaruon nimak tak milagros.
\v 12 Rumare hasta ri ru-pañuelos y ri ru-gavacha xacuax quiquin ri ncayavaj y can xaan sanar riquin ri tziak re. Y ri ico itziel tak espíritus quiquin, can xaiel-el.
\p
\v 13 Y ico achia israelitas ri ncabiej, ri can ncaquilasaj itziel tak espíritus. Nicaj ca chiquivach ijeje can nicajo niquicusaj ri rube ri Ajaf Jesús chi ncaquilasaj itziel tak espíritus. Rumare ijeje niquiej chica ri itziel tak espíritus: Pa rube ri Jesús ri nutzijuoj ri Pablo nakaej chiva chi quixiel-el, ncacha chica.
\p
\v 14 Y quire je niquian ri i-siete (ivuku) rucajuol ri ache israelita Esceva rube, ri qui-jefe ri sacerdotes.
\v 15 Pero jun bay antok ijeje quire niquian, jun itziel espíritu ri co riquin jun ache xcho-pa y xuej: Inre vatan roch ri Jesús y vatan je roch ri Pablo. Pero ixre, ¿ix chica? xcha chica.
\p
\v 16 Y ri ache ri co ri itziel espíritu riquin, xirucaka-pa-ri chiquij ri achia re, y man xatiquir ta pa ruka, xa xcovin chiquij. Mare xanumaj chupan ri jay re, man jun quitziak chiquij y i-socotajnak-el.
\v 17 Y ri xbanataj xnaax cuma quinojiel. Can xnaax cuma ri israelitas y ri man israelitas ta ri ico chupan ri tanamet Efeso. Y xquixiij-qui quinojiel ijeje ruma ri xbanataj. Y xyox ca rukij ri Ajaf Jesús.
\p
\v 18 Y iquiy ri quiniman chic ri Ajaf Jesús, ncalka y niquichol ri itziel tak kax ri quibanun-pa.
\v 19 Y iquiy chiquivach ijeje, i-aj-itz ri quibanun-pa y xaquicam-pa ri qui-libros y can chiquivach ri vinak xaquiparuoj. Y ri rajal nojiel ri libros ri xaparox, cincuenta mil monedas de plata.
\v 20 Y ruma ri xbanataj, xkalajin ri ru-poder ri ruchabal ri Ajaf Dios, y iquiy vinak niquinimaj.
\p
\v 21 Y ri Pablo xpa pa ránima chi nia y nicujie Jerusalén, después antok kaxnak chic Macedonia y Acaya. Y tiene que nia ca Roma, antok ntiel Jerusalén.
\v 22 Rumare xarutak-el Macedonia ri Timoteo y ri Erasto ri ncaton richin, y jaja xcujie chic can ba chupan ri Asia.
\s Ri nibanataj chupan ri Efeso
\p
\v 23 Y pa tanamet Efeso ri tiempo re, ri vinak can altíra xpa quiyoval, y xapalaj chirij ri Utzulaj Bay.\x + \xo 19:23 \xt Ri tzij “Utzulaj Bay” nrajo nuej chi ja ri Jesús.\x*
\v 24 Y ja ri jun ache rubinan Demetrio ri nisamaj cha plata, ri xatakchen quichin ri vinak. Jaja ncaruon cha plata chitak templos richin ri dios ri niex Diana cha, y ncarucayij. Ri ache re y ri i-rusamajiel, can quiy miera niquichec chirij ri chitak templos ri ncaquian.
\v 25 Rumare ri ache re xarayuoj ri rusamajiel, y xarumol je ri nicaj chic ri ncabano ri chitak templos richin ri Diana, y xuej chica: Ixre ivatan chi ri jun samaj re can quiy nakachec chirij.
\v 26 Pero ixre itzatuon y ivaxan chic je chi ri ache ri niex Pablo cha, nuej chica ri vinak chi ri dioses i-banun cuma achia man i-dios ta. Y can iquiy ri rucaxuon yan quinoj y quiniman chic, man joc ta vave Efeso, xa juba ma nojiel Asia.
\v 27 Y man joc ta cha ri ka-negocio ri man otz ta xtuon, xa can man otz ta je xtuon cha ri ru-templo ri ka-dios Diana, ruma man jun rukij xtian can cha. Y xa quire xtian cha, can man jun rakalien je xtian cha ri namalaj ka-dios, jun dios ri can niquiya rukij ri vinak ri ico nojiel tanamet richin ri Asia y nojiel roch-ulief, xcha.
\p
\v 28 Antok xcaxaj ri xuej ri Demetrio chica, ri achia re xpa quiyoval. Y can junan xacho riquin nojiel quichuka y xquiej: ¡Nem ri Diana ri ka-dios ojre aj-Efeso! xacha.
\p
\v 29 Y can quinojiel ri vinak richin ri tanamet Efeso xabapalaj-pa, mesque man catan ta karruma. Ijeje xa ja ri icaye achia ri aj-Macedonia ri xaquitzom, ri i-patanak riquin ri Pablo. Ri icaye achia re quibinan Gayo y Aristarco. Y xaquicuaj ri pache niquimol-ve-qui ri vinak.
\v 30 Y ri Pablo can xrajo xuoc pache quimaluon-ve-qui chi nicho chiquivach ri vinak, pero ri discípulos man xquiya ta lugar cha chi xuoc.
\v 31 Ico je nicaj achia ri autoridades richin ri Asia ri ico chire Efeso, ri xquitak rubixic cha ri Pablo chi man tuoc ri pache quimaluon-ve-qui ri vinak. Xquian quire ri achia re, ruma iru-amigos ri Pablo.
\v 32 Y pache quimaluon-ve-qui, ri vinak can altíra pa quichi niquian. Ico nicaj jun-ve ri niquiej, y nicaj chic jun-ve chic niquiej. Y iquiy ri man catan ta karruma quimaluon-apa-qui quiquin. Can sachnak ca quinoj ri vinak ri quimaluon-qui.
\v 33 Y chiquicajol ri vinak ri quimaluon-qui chire, ico israelitas, chi niquian defender-qui chi quire man jun chica nipa chiquij, xquinem-apa jun ache ri quivanakil, ri Alejandro rube, y can xquian cha chi ticho-pa chiquivach ri vinak. Y antok ri Alejandro co chiquivach ri vinak, xuon seña cha ri ruka chi catanie-ka.
\v 34 Pero antok xquitzat ri Alejandro y xquinaiej chi israelita, jun lak caye huora quinojiel junan niquirak quichi xquiej: ¡Nem ri Diana ri ka-dios ojre aj-Efeso! xacha.
\p
\v 35 Y ri secretario richin ri tanamet, xtiquir xarutanaba-ka ri vinak; jaja xuej chica: Achia richin ri tanamet Efeso, ¿co came jun vinak ri man ratan ta chi ixre aj-Efeso ix chajiniel richin ri ru-templo ri Diana y ri ru-imagen ri namalaj dios Diana ri kajnak-pa chila chicaj riquin ri dios Júpiter?
\v 36 Y man jun xtien chi man ta quire. Rumare quixtanie-ka y man tian ri man otz ta.
\v 37 Ruma ri achia ri icamun-pa, man jun kax itziel quibanun o quien ta chirij ri Diana, ri i-dios.
\v 38 Y xa ri Demetrio y ri i-rachil co nicajo niquichojij, mare ico achia chi niquian juzgar, ico tribunales ri pache ncaan arreglar y chire ca tibana acusar-ivi.
\v 39 Y xa co jun chic kax ntivajo ntiej, kacha jun kij chi nakamol-ki konojiel y nakaan arreglar, inchel ri nuej ri ka-ley.
\v 40 Ruma vacame xa choj quire kamaluon-ki; y xa ta nicutux chika karruma kamaluon-ki y karruma i-palajnak-pa ri vinak, man jun chica xtakaej. Y xa xtiex-ka chikij chi kamaluon-ki chi nkupalaj chirij ri gobierno, man otz ta.
\p
\v 41 Y ri secretario richin ri tanamet, antok ruen chic ri tzij re, xuej chica ri vinak ri quimaluon-qui chi otz ncaa chicachuoch.
\c 20
\s Antok ri Pablo xakax Grecia y Macedonia
\p
\v 1 Y después antok xtanie ri ayoval y ri vinak i-manak chic chire, ri Pablo xarumol ri discípulos aj-Efeso, y xtzijuon chica chi nuya ruchuka cánima. Y xarukatiej chijujun, xaruon despedir y ja xa Macedonia.
\v 2 Y xa ca chiquitzatic ri hermanos ri ico nojiel lugar ri chire Macedonia, y xtzijuon quiquin chi xuya ruchuka cánima y quiy tzij ri xuej chica. Y cajare xa Grecia.
\v 3 Y xcujie oxe ic chire. Y antok jaja xrajo nia chupan ri barco chi nia Siria, xunaiej chi ri ruvanakil israelitas ri man quiniman ta ri Jesús co ri canun pensar chi niquian cha antok xtuoc-el chupan ri barco. Rumare jaja xucax ri ranun pensar, y xakax chic jun bay ri Macedonia.
\v 4 Y ico ri xaa riquin ri Pablo ca Asia; y ri xaa ja ri Sópater aj-Berea, ri Aristarco y ri Segundo ri aj-Tesalónica, ri Gayo aj-Derbe, ri Tíquico y ri Trófimo ri aj-Asia, y ri Timoteo je.
\v 5 Y ri hermanos re xaa naay chakavach, y xojquiyoiej chire pa tanamet Troas.
\v 6 Y antok xakax yan ri namakej chi nicux ri simíta ri manak levadura riquin, cajare xojuoc-el chupan jun barco y xkaya can ri tanamet Filipos. Y vuuo kij ri xojin chi xojbaka quiquin chire Troas. Y siete (vuku) kij ri xojcujie-ka chire.
\s Antok ri Pablo xaruon can despedir ri ico Troas
\p
\v 7 Y chupan ri naay kij richin ri semana, xkamol-ki quiquin ri discípulos ri ico chupan ri tanamet re chi nakacux ri simíta ri nunataj ri rucamic ri Ajaf Jesucristo. Y ri Pablo xcho chiquivach y ca pa nicaj-aka xuquis, ruma chucan kij nia jaja.
\v 8 Y chi oxe piso richin ri jay pache kamaluon-ve-ki, can sakil rubanun ruma quiy lámparas i-tzijuon.
\v 9 Pero co jun ala rubinan Eutico, ri tzuyul pa ru-ventana ri jay. Y ruma ri Pablo xa choj xuyuk-ka rij ri rutzij, ri ala xvar-ka, y ruma que-que nivar, ja xtzak-pa ri chi oxe piso. Y antok xpilisas, xa quiminak chic.
\v 10 Y ri Pablo xka-pa y xjupie paro ri ru-cuerpo ri ala, y xukatiej. Y xuej: Man tixiij-ivi. Ri ala xa cas.
\p
\v 11 Y ri Pablo xjotie chic el. Jaja xuper ri simíta, y xquicux. Y xutzom chic tzij jun bay y ca xsakar-pa xtanie. Y cajare xa.
\v 12 Y ri hermanos can xquina chi xcujie más ruchuka cánima ruma can cas ri ala xquicuaj.
\s Antok ri Pablo xiel-el Troas chi xa Mileto
\p
\v 13 Y ri Pablo chirakan xa pa tanamet Asón. Pero ojre xoja naay chupan barco, chi quire nikil-ki riquin ri Pablo chire Asón, ruma quire ruen jaja chika.
\v 14 Y antok xbakaculu-ki chire pa tanamet Asón, jaja xa kiquin chupan ri barco chi xoja pa tanamet Mitilene.
\v 15 Xojiel chic el chire Mitilene, y chucan kij xojakax choch ri isla rubinan Quío. Chi ruox kij xojcujie ba ri Samos, y pa tanamet Trogilio xojuxlan-ve. Y jun chic kij xojbaka pa tanamet Mileto.
\v 16 Y man xoja ta pa tanamet Efeso, ruma ri Pablo man nrajo ta chi quiy kij nicujie-ka Asia. Xa can nrajo yan nibaka Jerusalén richin ri namakej Pentecostés, vi xa xtitiquir.
\s Antok ri Pablo xaruon can despedir ri ico Mileto
\p
\v 17 Y chire pa tanamet Mileto ojco-ve, antok ri Pablo xutak quiyoxic ri ancianos richin ri iglesia ri co Efeso.
\v 18 Antok xalka riquin, jaja xuej chica:
\p Ixre jaal ivatan chica xinan chivach antok xicujie chiicajol vave Asia.
\v 19 Inre xinan chuten choch ri Ajaf Dios chi xinan ri rusamaj. Mesque co okiej, mesque ri nuvanakil israelitas itziel xinquitzat y xinquiya pa sufrimiento, pero xinan ri rusamaj jaja.
\v 20 Man jun bay ca xinmalij ta chi xintzijuoj ri ruchabal ri Dios ri otz nuon cha ri icaslien. Y xixtijuoj riquin ri ruchabal ri Dios antok xkamol-ki y pa tak ivachuoch je.
\v 21 Y chica ri nuvanakil israelitas y chica ri man israelitas ta, xinej je chi titzalaj-pa cánima riquin ri Dios y tiquibana ri nrajo jaja, y tiquicukuba quicux riquin ri Kajaf Jesucristo.
\v 22 Y vacame, ri Espíritu Santo nuon chuva chi nquia Jerusalén, y man vatan ta chica ri xtian chuva chire.
\v 23 Ri vatan inre, xa ja ri ruen ri Espíritu Santo chuva ri nojiel tanamet ri pache xinakax yan pa; chi xquitzapes pa cárcel y xtinkasaj sufrimiento antok xquibaka Jerusalén. Ruma quire ri ruen ri Espíritu Santo chuva.
\v 24 Pero man jun nu-cuenta nian cha, ni man ja ta je ri nucaslien ri nian pensar más; ri más nian pensar, ja chi niquis can ri samaj ri ruyon ri Ajaf Jesús chuva,\x + \xo 20:24 \xt 2Ti. 4:7.\x* can xquiquicuot ta xtinquis rutzijoxic chica ri vinak ri evangelio, ri nuej ri ru-favor ri Dios.
\p
\v 25 Y vacame inre vatan chic chi ja ruquisbal mul re ri xitzat noch. Ixre ri xivaxaj antok xintzijuoj ri ru-reino ri Dios chiva, ixre xa can man xquinitzat ta chic.
\v 26 Rumare vacame niej can chiva, chi man nuchoj ta inre xa ico ri xcabaka chupan ri castigo.
\v 27 Ruma man jun kax ri xinvavaj y man ta xinej chiva, xa can nojiel ri runoj ri Dios xinej chiva.
\v 28 Can tibana cuenta ri icaslien y ri quicaslien je quinojiel ri hermanos, ruma jare ri samaj ri ruyon ri Espíritu Santo chiva, chi ntichajij otz ri ru-iglesia ri Ajaf Jesús, ruma jaja ri xcalo richin, riquin ri ruquiquiel ri xin choch ri cruz antok xquimisas.
\v 29 Ruma can vatan chi antok xquia, can xcapa vinak ri inchel i-utif. Ruma ri utif, can ncauoc chiquicajol ri ovejas, ncaquicux y ncaquiquis. Can quire xtiquian ri vinak ri xcauoc iviquin.
\v 30 Y chiicajol ixre ico je ri xcapalaj ri man ja ta rubixic xtiquian cha ri ruchabal ri Dios, ruma xticajo chi ri discípulos ncaa chiquij.
\v 31 Rumare nojiel tiempo quixcasie chi ntichajij-ivi. Talka pan ive chi inre oxe juna ri xicujie iviquin, y can pakij chi chaka xixvokiej y xinej chiva chi tibana ri otz.
\p
\v 32 Y vacame hermanos, nquixjach can pa ruka ri Dios y ri ruchabal je; ri chabal re nuej chika ri ru-favor ri Dios, y can co ru-poder chi nuon chi más nakacukuba kacux y chi junan je ri xtikil ri herencia quiquin ri nicaj ri can sak chic quicaslien y i-richin chic ri Dios.
\v 33 Ni plata, ni oro, ni tziak richin jun xinrayij.
\v 34 Ruma ixre jaal ivatan chi inre can xisamaj, chi quire co xincusaj inre y co je xquicusaj ri ico viquin.
\v 35 Inre can xincut chivach chi nicatzin chi nquixsamaj chi ntichec i-miera, chi quire nquito ri co nicatzin chica. Y talka pan ive ri ruen can ri Ajaf Jesús. Jaja ruen can: Can más jaal tiquicuot ri nisipan que choch ri nibano recibir.
\p
\v 36 Y antok jaja ruen chic nojiel re chica, xxuquie-ka y xuon orar quiquin quinojiel ri ico chire.
\v 37 Y ijeje xauok, xquikatiej y xquitzubaj ruchi ri Pablo.
\v 38 Y can xabisuon chirij ri Pablo, ruma jaja xuej chica chi man chic xtiquitzat ta roch. Y xaa riquin chi xbaquiya can chupan ri barco.
\c 21
\s Ri Pablo nia Jerusalén
\p
\v 1 Y antok kajachuon chic ki quiquin ri hermanos, choj xoja chupan jun isla rubinan Cos. Y chucan kij xojiel-el chire, xojbaka chupan ri isla rubinan Rodas. Y antok xojiel-el chire, xojbaka pa tanamet Pátara.
\v 2 Y chire xbakila jun barco ri nia ca Fenicia. Xojuoc-el chupan y xoja.
\v 3 Y jare antok xkatzat ri isla rubinan Chipre ri lado izquierda, ruma ri barco ri cuayuon kichin, xa choj nia ca Siria. Y pa tanamet Tiro xojbaka-ve, ruma ri barco rucuan akan chi nuya can chire.
\v 4 Y xakacanuj ri discípulos ri ico chire, y siete (vuku) kij ri xojcujie chire quiquin. Y ijeje xquiej ca cha ri Pablo chi man tia Jerusalén, ruma ri Espíritu Santo ruen chica chi co chica xtian cha chire.
\v 5 Y antok xakax ri siete (vuku) kij re, ja xkachojmij-ki chi nkua. Y quinojiel ri discípulos, ri quixjayil y ri calcual, xojbaquiya ca chuchi ri mar. Y chire chuchi ri mar, xojxuquie y xkaan orar.
\v 6 Y chi xkajach-ki, xkakatiej-ki; ojre xojuoc-el chupan ri barco, y ijeje xatzalaj pa tak cachuoch.
\p
\v 7 Y antok xojiel Tiro y xoja Tolemaida, jare ri ruquisbal kij ri xkaan paro ri mar. Chire Tolemaida xakaan saludar ri hermanos y xojcujie jun kij quiquin.
\v 8 Y chucan kij, ri Pablo y ri oj-banak riquin xojiel-el Tolemaida, y xoja pa tanamet Cesarea. Antok xojbaka, xoja chirachuoch ri Felipe\x + \xo 21:8 \xt Hch. 6:5; 8:5.\x* ri evangelista. Jaja jun ca chiquivach ri i-siete (ivuku) diáconos ri ico Jerusalén. Y xojcujie ca chirachuoch jaja.
\v 9 Y jaja ico icaje rumial ri ca xtani ri niquiej ri niex chica ruma ri Dios.
\v 10 Y quiy kij kojcujie-ka chire pa tanamet, antok xalka jun profeta rubinan Agabo,\x + \xo 21:10 \xt Hch. 11:28.\x* ri Judea patanak-ve.
\v 11 Y antok jaja xalka chikatzatic, xutzom ri cinta ri choj cha nuxim-ve rupan ri Pablo, y riquin re xuxim-ka ruka-rakan jaja mismo, y xuej: Ri Espíritu Santo ruen chuva chi ri rajaf va cinta va, quire xtian cha cuma ri israelitas antok xtibaka Jerusalén, y xtiquijach pa quika vinak ri man israelitas ta, xcha.
\p
\v 12 Y antok xkaxaj quire, ojre y ri ico Cesarea xkaan rogar choch ri Pablo chi man tia Jerusalén.
\v 13 Pero ri Pablo xuej chika: ¿Karruma ixre ntiya-pa bis pa vánima ruma nquixuok? Inre niya nutzij chi xquixim pa tanamet Jerusalén, y chi nquiquimisas ruma nitzijuoj ri ruchabal ri Ajaf Jesús, xcha ri Pablo.
\p
\v 14 Y ruma man xojtiquir ta xkaan cha chi man tia Jerusalén, joc ca xkaej: Ja ta ca ri nrajo ri Ajaf ri nibanataj, xojcha.
\p
\v 15 Después re, xkachojmij-ki y xoja-el Jerusalén.
\v 16 Y can ico discípulos aj-Cesarea ri xaa kiquin. Y chiquicajol ijeje banak jun ri aj-Chipre, ri rubinan Mnasón. Jaja co yan tiempo runiman ri Ajaf Jesús, y co jun rachuoch Jerusalén, y chire xojcujie-ve.
\s Antok nitzam ri Pablo chupan ri templo
\p
\v 17 Y antok xojbaka Jerusalén, ri hermanos can ncaquicuot xojquian recibir.
\v 18 Y chucan kij xoja riquin ri Pablo chi xbakatzata ri Jacobo. Antok xojbaka riquin ri Jacobo, quinojiel ri ancianos richin ri iglesia quimaluon-qui chire.
\v 19 Ri Pablo xaruon saludar quinojiel, y después chijujun-chijujun xutzijuoj nojiel ri xuon ri Dios chiquicajol ri vinak ri man israelitas ta, ruma ri rusamaj jaja.
\v 20 Y antok xcaxaj ri xuej ri Pablo chica, xquiya rukij ri Dios rumare, y xquiej cha ri Pablo: Hermano, atre avatan chi can i-miles ri israelitas ri quiniman ri Jesucristo, y ijeje ncaen chi nicatzin nian ri nuej chupan ri ley richin ri Moisés.
\v 21 Y en chica, chi atre naej chica ri israelitas ri ico nicaj chic lugares, chi man tiquian ri nuej ri ley richin ri Moisés, chi man tiquian ri circuncisión chica ri calcual, y man tiquian je ri nicaj chic kax ri xuej ri Dios cha ri Moisés.
\v 22 ¿Chica xtakaan vacame? Ruma antok ijeje xtiquinaiej chi atco, xtiquimol-pa-qui.
\v 23 Más otz tabana ri xtakaej chava: Ico icaje achia chikacajol ri co quien cha ri Dios chi niquian.
\v 24 Cavucuaj, y tibana purificar-ivi junan quiquin ijeje y tiya cha ri Dios ri nuej ri ru-ley ri Moisés. Y tatajo je atre chi niquisocaj-el ri quive.\x + \xo 21:23-24 \xt Nm. 6:13-20.\x* Xa atre xtaan nojiel ri xkaej chava, ri vinak xtiquitzat chi man ketzij ta ri nitzijos chavij chi atre man naan ta ri nuej ri ru-ley ri Moisés, xa xtiquiej chi can nanimaj ri ley.
\v 25 Y chica ri man israelitas ta ri quiniman ri Jesucristo, xkatak yan el jun carta quiquin y xkaej-el chi man nicatzin ta niquian nojiel ri nuej ri ley richin ri Moisés. Joc xkaej-el chi man tiquitej kax ri xyox chiquivach ri ídolos, man tiquitej quic, man tiquitej jun chicop ri xcon ruma xjitz chukul, y quire je ri achia y ri ixoki man tiquicanuj-qui chi niquian pecado,\x + \xo 21:25 \xt Hch. 15:29.\x* xacha cha.
\p
\v 26 Y ri Pablo xarucuaj ri icaje achia re, y chucan kij xquitzuc-el chi niquian purificar-qui, y xaa pa templo chi xiquiej ri chica kij xtitzakat chi niquian purificar-qui y chiquijunal xtiquiya ri quien chi niquiya cha ri Dios.
\p
\v 27 Pero antok ya nitzakat ri siete (vuku) kij chi niquijoskij-qui, ri Pablo co chire pa templo, y xtziet cuma nicaj israelitas ri aj-Asia. Y ri israelitas re xaquitakchej ri nicaj chic israelitas chi xquitzom ri Pablo.
\v 28 Y antok quitzamuon chic, can ncasiquin niquiej: ¡Kojito! ¡Kojito, achia israelitas! Ja ache va ri nojiel tanamet ncarutijuoj ri vinak chi man tiquian ri nuej chupan ri ley richin ri Moisés, y itziel je nicho chirij ri templo. Quiy je ri nuej chikij ojre ri oj israelitas, y vacame i-rucusan-pa ri man israelitas ta chupan ri templo, y tzil ca xuon cha ri santo lugar va.
\p
\v 29 Quire niquiej ri vinak re, ruma antes quitzatuon ri Pablo junan banak riquin ri jun ache Trófimo rube chire pa tanamet,\x + \xo 21:29 \xt Hch. 20:4.\x* y ri Trófimo xa aj-Efeso, y ijeje xquian pensar chi ri Pablo rucuan je ri Trófimo pa templo.
\p
\v 30 Y quinojiel ri vinak pa tanamet xabayacataj-pa, y jun-anin xapa; y xquichiririej ri Pablo, xquilasaj-pa chire pa templo, y xaquitzapij can ri puertas.
\v 31 Ijeje nicajo niquiquimisaj ri Pablo. Pero chanin xex cha ri comandante quichin ri soldados romanos chi quinojiel ri vinak ri ico Jerusalén i-yacatajnak.
\v 32 Rumare ri ache re can chanin xarumol ri soldados y ri capitanes, y jun-anin xaa pache quimaluon-ve-qui ri vinak. Y antok ri vinak xaquitzat, xquitanaba ruchayic ri Pablo.
\v 33 Y ri comandante xbaka ca riquin ri Pablo, xbarutzama-pa, y xuej chi titzam cha caye cadenas (yariena). Y cajare xucutuj chica ache jaja, y chica ruchoj xuon.
\v 34 Y ruma ri vinak chica-na ncaquiej-apa, ri comandante man jun xika paro (xuon entender). Can iquiy ri vinak y can ncasiquin ncacho-apa. Rumare ri comandante xuej chi tucuax ri Pablo pa cuartel.
\v 35 Y antok xabaka choch ri gradas richin ri cuartel, ri soldados xquipilisaj ri Pablo chicaj, ruma ri vinak más xyacataj quiyoval.
\v 36 Y quinojiel ri vinak re can i-tzakal-el chiquij, y altíra pa quichi niquian y niquiej: ¡Tiquimisas ri Pablo! ncacha.
\s Ri Pablo nuon defender-ri chiquivach ri vinak
\p
\v 37 Y antok ya nicusas-oc ri Pablo pa cuartel, jaja xuej cha ri comandante: ¿Co chel nquicho juba aviquin? xcha. Y ri ache xuej cha ri Pablo: ¿Avatan je ri chabal griego?
\v 38 ¿Man atre ta ca ri ache aj-Egipto ri co yan jun tiempo xpalaj chirij ri gobierno y caje mil quimisaniel tak achia ri xarumol pa desierto? xcha cha.
\p
\v 39 Pero ri Pablo xuej: Inre in jun israelita ri xinalax Tarso, ri jun nem tanamet ri co chupan Cilicia. Y nicutuj favor chava chi taya permiso chuva chi nquicho chica ri vinak.
\p
\v 40 Y ri comandante xuya permiso cha chi xcho. Y ri Pablo xpiie chire choch ri gradas, y xuon-pa seña cha ruka chica ri vinak chi catanie-ka. Y antok man jun chic xcho, jaja xcho-pa chiquivach pa chabal hebreo, y xuej:
\c 22
\m
\v 1 Achia israelitas y ixre principales chupan ri katanamit, tivaxaj ca ri tzij ri niej chiva vacame, chi nian defender-vi chivach, xcha.
\p
\v 2 Y antok ri vinak xcaxaj chi ri Pablo xa nicho pa chabal hebreo, ri quichabal ijeje, más man jun xcho. Y ri Pablo xuej ca chica:
\v 3 Inre can in israelita. Y xinalax pa tanamet Tarso ri co Cilicia, pero vave Jerusalén xiquiy-ve. Y ja ri Gamaliel,\x + \xo 22:3 \xt Hch. 5:34.\x* ri jun nem ache ri xtijuon vichin. Y xirutijuoj ca riquin nojiel ri nuej chupan ri ley ri xyox chica ri ojier tak katet-kamama. Mare can nutijuon-pa nukij chi nian ri nrajo ri Dios, inchel je ri ntivajo ntian ixvonojiel ixre vacame.
\v 4 Ruma inre xanya pa sufrimiento ri vinak ri quiniman ri Utzulaj Bay.\x + \xo 22:4 \xt Ri tzij “Utzulaj Bay” nrajo nuej chi ja ri Jesús.\x* Xantzom chi xanya pa cárcel. Xanvucuaj chi xaquimisas. Chi ixoki chi achia quire xinan chica.\x + \xo 22:4 \xt Hch. 8:3.\x*
\v 5 Y ri sacerdote ri más co rukij y quinojiel ri mamaa tak achia ri niquian gobernar catan otz, ruma ijeje ri xayon-el poder pa nuka, y xquiya-el cartas chuva chi xincut chiquivach ri kavanakil ri ico pa tanamet Damasco. Y xia chi ncantzom ri quiniman ri Jesucristo y ncancam-pa vave Jerusalén, chi ncaan castigar.\x + \xo 22:5 \xt Hch. 26:9-11.\x*
\s Ri Pablo nuej ri chica xuon antok jaja xunimaj ri Jesús
\r (Hch. 9:1-19; 26:12-18)
\p
\v 6 Pero pa nicaj-kij lak in-banak y xa juba chic nrajo chi nquibaka pa tanamet Damasco, jun arapienta xka-pa altíra luz pano ri patanak chicaj.
\v 7 Y can xitzak-ka pan ulief rumare. Y xinvaxaj chi co Jun ri xcho-pa chuva, y xuej: Saulo, Saulo, ¿karruma nquinaan perseguir? xcha.
\v 8 Y inre xinej: ¿At chica ca atre tuoya? xicha. Y jaja xuej chuva: Inre ri Jesús aj-Nazaret, ri in-abanun perseguir, xcha chuva.
\v 9 Y ri i-banak viquin xquixiij-qui ruma xquitzat ri luz, pero man xika ta pa quive (man xquian ta entender) ri xuej ri Jun ri xcho-pa chuva.
\v 10 Y inre xinej: ¿Chica navajo chi nian, Ajaf? xicha. Y ri Ajaf xuej chuva: Capalaj, y cain ca pa tanamet Damasco, y chire xtiex chava ri chica nicatzin chi naan, xinuchex.
\v 11 Y ruma ri ruchuka ri luz ri xintzat, xinuoc muoy. Rumare ja ri i-banak viquin xayukien chinuka chi xoja Damasco.
\p
\v 12 Y chire Damasco co jun ache rubinan Ananías, jun ache ri can nuon-ve ri nuej chupan ri ley richin ri Moisés. Y quinojiel ri kavanakil israelitas ri ico chire, otz ncacho chirij ri Ananías re.
\v 13 Y jaja xbaka viquin y xbaruej chuva: Hermano Saulo, catzun chic ca, xcha. Y inre can ja xitzun chic, y xintzat ri Ananías.
\v 14 Y jaja xuej je chuva: Ri Dios quichin ri katet-kamama, can xarucha chi navatamaj ri chica nrajo jaja y chi xatzat je ri Jun ri can choj rucaslien, y chi xavaxaj ri xuej.
\v 15 Y atre ri xcatzijuon chica ri vinak ri xatzat y ri xavaxaj.
\v 16 Y vacame, ¿chica avoyoien? Capalaj y tabana bautizar-avi y tacutuj cha ri Ajaf chi nuon sak cha ri acaslien, xcha chuva.
\s Antok ri Pablo xtak-el chiquicajol ri vinak man israelitas ta
\p
\v 17 Y antok xitzalaj-pa y xinalka vave Jerusalén, xia pa templo chi xinbana orar. Y antok nian orar, xinan ca jun inchel achic,
\v 18 y ri Ajaf xucut-ri chinoch y xuej chuva: Chanin catiel-el vave Jerusalén, ruma ri vinak ri ico vave man xtiquinimaj ta ri xtatzijuoj chuvij inre, xcha chuva.
\v 19 Y inre xinej cha: Ajaf, ijeje catan chi inre xibaka pa tak sinagogas chi ncantzom-el ri at-quiniman, xanvucuaj pa cárcel y xanchey.
\v 20 Y antok xquimisas ri Esteban ri xutzijuoj ri abe, can xka chinoch ri xan cha, can inco je quiquin ri xaquimisan, nuchajin ri quitziak ri xquichil can chiquij,\x + \xo 22:20 \xt Hch. 7:58.\x* xicha.
\v 21 Pero ri Ajaf xuej chuva: Cain, ruma ncantak-el pa tak tanamet ri ico naj, chi natzijuoj ri nuchabal chica ri vinak ri man israelitas ta, xcha chuva.
\s Ri Pablo co pa ruka ri comandante
\p
\v 22 Y antok quire xuej ri Pablo, ri vinak re man xcajo ta chic xcaxaj. Rumare riquin nojiel quichuka xquiej: Tiquimisas la ache la, ruma man otz ta nicasie más, ncacha.
\p
\v 23 Ri vinak can riquin nojiel quichuka ncacho y niquiquiak ri quitziak chicaj, y niquijopij ulief chicaj ruma quiyoval.
\v 24 Rumare ri comandante xuej chi ticusas-oc ri Pablo chupan ri cuartel y tichay, chi tuej karruma ri vinak can altíra pa quichi niquian chirij.
\v 25 Y antok ximuon chic ri Pablo chi nichay, ri Pablo xuej cha ri capitán ri co riquin: ¿Otz came nichay jun ache romano, antok ca maja tian juzgar?
\p
\v 26 Antok ri capitán xraxaj quire, xbaruej cha ri comandante: ¿Chica naan vacame? Ruma ri Pablo jun ache romano, xcha cha.
\p
\v 27 Y antok ri comandante xraxaj re, xa riquin ri Pablo y xbarucutuj cha: ¿Ketzij chi atre at jun ache romano? xcha cha. Y ri Pablo xuej: Ketzij.
\p
\v 28 Y ri comandante xuej: Inre can quiy miera xinya chi quire xinuoc jun romano, xcha. Y ri Pablo xuej: Inre man quire ta xinan, inre desde que xinalax, in romano, xcha ri Pablo.
\p
\v 29 Y ruma xquinaiej chi ri Pablo jun ache romano, ri achia ri ico chic listo chi niquichey, xajiel chiquij. Y ri comandante xuxiij-ri je, ruma xuxim ri Pablo.
\s Antok ri Pablo xucuax chiquivach ri achia ri autoridades quichin ri israelitas
\p
\v 30 Y chucan kij, ri comandante nrajo nratamaj karruma ri israelitas niquian acusar ri Pablo, rumare jaja xucan-el ri cadenas (yariena) y xutak quiyoxic ri principales sacerdotes y ri achia ri autoridades quichin ri israelitas. Y después xbaralasaj-pa ri Pablo y xupaba chiquivach.
\c 23
\p
\v 1 Y ri Pablo xarucayiej ca otz ri achia ri autoridades quichin ri israelitas y xuej chica: Achia nuvanakil, inre man jun chica nuna ri nujaluon y ri vánima, ruma ri nucaslien choch ri Dios hasta vacame can choj co, xcha.
\p
\v 2 Rumare ri Ananías ri sacerdote ri más co rukij, xuej chica ri ico cierca ri Pablo, chi tiquiya jubic-ka cha ri ruchi.
\v 3 Pero ri Pablo chanin xuej-apa cha ri Ananías: ¡Ri xtibano quire chava atre, ja ri Dios! ¡Atre at jun ache ri caye apalaj!\x + \xo 23:3 \xt Mt. 23:27-28; Lc. 11:44.\x* Ruma atre at-tzuyul-pa chire chi nquinaan juzgar inchel nuej ri ley richin ri Moisés, ¿pero karruma atre naej chi quichay, xa ri ley richin ri Moisés man quire ta nuej? xcha ri Pablo.
\p
\v 4 Y ri ico chire xquiej cha ri Pablo: ¿Karruma itziel ncacho-apa cha ri ru-sacerdote ri Dios, ri sacerdote ri más co rukij? xacha cha.
\p
\v 5 Y ri Pablo xuej: Nuvanakil, inre man vatan ta chi jaja ri sacerdote ri más co rukij, ruma xa ta vatan, man ta xinej-apa ri tzij re, ruma chupan ri ruchabal ri Dios nuej: Man itziel cacho chirij jun ri nibano gobernar ri atanamit.\x + \xo 23:5 \xt Ex. 22:28.\x*
\p
\v 6 Y ri Pablo xuya cuenta choch chi chiquicajol ri autoridades quichin ri israelitas re ico achia saduceos y ico je achia fariseos. Rumare jaja riquin ruchuka xcho-apa y xuej: Achia nuvanakil, inre in fariseo\x + \xo 23:6 \xt Hch. 26:5; Fil. 3:5.\x* y ri nata je. Y vacame ixre nquinian juzgar, ruma inre can vatan y ninimaj chi ri quiminaki can xcacastaj-pa, xcha ri Pablo.
\p
\v 7 Y antok ri achia fariseos y ri achia saduceos xcaxaj ri xuej ri Pablo, xquitzom-qui chi tzij y caye grupo xquian-ka ri quimaluon-qui chire.
\v 8 Ruma ri achia saduceos man niquinimaj ta chi ri quiminaki xcacastaj-pa,\x + \xo 23:8 \xt Mt. 22:23; Mr. 12:18; Lc. 20:27.\x* ni man niquinimaj ta je chi ico ángeles y espíritus, pero ri achia fariseos can niquinimaj re.
\v 9 Y can altíra pa quichi niquian. Y ri achia escribas ri ico quiquin ri achia fariseos xapalaj y xquiej: Va ache va man jun itziel rubanun. Y xa jun espíritu o jun ángel ri biyuon cha ri ncaruej chakavach, xa nakaan ayoval riquin ri Dios, xacha.
\p
\v 10 Ri quimaluon-qui chire, quiy ca ri niquiej chiquivach, y can altíra pa quichi niquian. Rumare ri comandante xarutak ca ri soldados chi xbaquilasaj-pa ri Pablo chiquicajol y tiquicuaj-el pa cuartel, ruma nuxiij-ri chi ri vinak re niquixil ri Pablo.
\p
\v 11 Y chucan kij ri chaka, ri Ajaf Jesucristo xucut-ri choch ri Pablo, y xuej cha: Man taxiij-avi, xa taya ruchuka ri avánima, ruma inchel ri nutzijoxic xaan vave Jerusalén, can nicatzin chi quire naan pa tanamet Roma, xcha cha.
\s Ico nicajo niquiquimisaj ri Pablo
\p
\v 12 Y antok xsakar-pa, ico chiquivach ri israelitas chalakal xquian pensar ri chica nicajo niquian cha ri Pablo. Y can xquiej chi man xcava ta ni man xtiquikun ta ya, hasta ca xtiquiquimisaj ri Pablo. Y xquiej je chi tika ri castigo pa quive ri nuya ri Dios xa man xtiquian ta ri xquiej.
\v 13 Y ri xaen chalakal chi niquian quire, ico más i-cuarenta achia.
\v 14 Ri achia re xaa quiquin ri principales sacerdotes y ri mamaa tak achia ri niquian gobernar, y xbaquiej chica: Ojre kanun jurar chi nakaquimisaj ri Pablo, y chi man xkojva ta ni man xtakakun ta ya hasta ca nakaquimisaj, y xa man xtakaan ta quire, tika ri castigo pa kave ri nuya ri Dios.
\v 15 Y vacame nakajo ca chi ixre y ri nicaj chic ivachil ri autoridades richin ri tanamet, ntiej cha ri comandante chi ixre ntivajo chi ticamar-pa ri Pablo chivach ri chuak ruma co más ri ntivajo nticutuj cha. Y ojre xtakayoiej pa bay, y xtakaquimisaj ri Pablo, xacha.
\p
\v 16 Pero nojiel re xa xcaxax ruma jun ala ral ri rana ri Pablo. Rumare ri ala re xa y xuoc chupan ri cuartel, y xbaruej cha ri Pablo nojiel ri xraxaj.
\v 17 Y antok ri Pablo xraxaj re, xrayuoj jun capitán y xuej cha: Tavucuaj ba ri ala re choch ri comandante, ruma co ri nrajo nuej cha, xcha cha.
\p
\v 18 Ri capitán xucuaj ri ala choch ri comandante, y xbaruej cha: Ri Pablo ri co pa cárcel xirayuoj, y xucutuj favor chuva chi xincam-pa ri ala re chavach, ruma co ri nrajo nuej chava, xcha.
\p
\v 19 Y ri comandante xutzom ruka ri ala y xucuaj-apa ba cala y cajare xucutuj cha: ¿Chica ri navajo naej chuva? xcha cha.
\p
\v 20 Y ri ala xuej cha: Ico nicaj israelitas xquiej chiquivach chi xtalquicutuj favor chava, chi chuak navucuaj ri Pablo chiquivach ri achia ri autoridades quichin ri israelitas, ruma xtalquiej chava chi co más ri nicajo niquicutuj cha.
\v 21 Pero atre man tanimaj re, ruma ico más i-cuarenta achia ri xcayoien richin pa bay, y ri achia re canun jurar chi man xcava ta ni man xtiquikun ta ya, hasta ca xtiquiquimisaj ri Pablo, y tika ri castigo pa quive ri nuya ri Dios, xa man xtiquian ta ri quien. Quire quien y vacame joc chic quiyoien ri chica xtaej atre, xcha ri ala.
\p
\v 22 Y ri comandante xuej cha ri ala chi titzalaj chirij, y man tutzijuoj chi ya xalruej cha jaja.
\s Ri Pablo nucuax choch ri gobernador Félix rube
\p
\v 23 Y ri comandante xarayuoj icaye capitanes, y xuej chica: A las nueve chupan va aka va, nivajo chi niquian preparar-qui i-setenta soldados ri ncaa chirij quiej y doscientos soldados ri ncaa chicakan, y doscientos chic niquicuaj lanzas chi ncaa pa tanamet Cesarea,
\v 24 y quiichojmij-el quij ri quiej chi niquicuaj ri Pablo, ruma inre nivajo chi ixre ntivucuaj ri Pablo choch ri gobernador Félix. Y nivajo chi man jun kax nucul pa bay.
\p
\v 25 Y xutzibaj-el jun carta chi niquijacha pa ruka ri gobernador, y chupan ri carta re ruen-el:
\v 26 Inre Claudio Lisias, nitak-el saludos chava namalaj gobernador Félix.
\v 27 Va ache va tzamuon cuma ri israelitas y juba ma xquiquimisaj. Pero inre y ri soldados xojbaka y xkacol pa quika ri vinak, ruma xinnaiej chi jaja jun ache romano.
\v 28 Y ruma xinvajo xinnaiej ri chica ruchoj rubanun chi niquian acusar, chanin xinvucuaj chiquivach ri qui-autoridades.
\v 29 Y xinnaiej chi niquian acusar ruma asuntos ri nuej ri qui-ley. Pero man jun ruchoj chi nitzapes pa cárcel o niquimisas.
\v 30 Rumare vacame xintak-el ri ache re aviquin, ruma xalex chuva chi ri vinak israelitas nicajo niquiquimisaj. Y xinej je chica ri vinak ri ncabano acusar richin, chi ca aviquin atre tiquiej ri chica i-rubanun. Tabana cuenta-avi. Quire nuej ri carta re.
\p
\v 31 Y ri soldados can xquian ri xex chica. Xquicuaj ri Pablo pa tanamet Antípatris ri aka re.
\v 32 Chucan kij, joc chic ri i-setenta soldados ri i-banak chirij quiej riquin ri Pablo xquitzom chic bay, y ri cuatrocientos soldados xatzalaj-pa ri pa cuartel.
\v 33 Y antok xabaka Cesarea ri i-cuayuon ri Pablo, xquiya ri carta pa ruka ri Félix ri gobernador, y xquijach ri Pablo pa ruka.
\v 34 Y antok rutzatuon chic ri nuej ri carta, ri gobernador re xucutuj cha ri Pablo chica lugar patanak-ve. Antok raxan chic chi Cilicia patanak-ve,
\v 35 xuej cha: Antok xcalka ri ncabano acusar avichin, xtinvaxaj je ri tzij ri xtaej chi naan defender-avi, xcha ri gobernador. Y xuej je chi tucuax ri Pablo chupan ri ru-palacio ri Herodes y tichajix cuma soldados.
\c 24
\s Ri ru-defensa ri Pablo choch ri gobernador Félix
\p
\v 1 Vuuo yan kij ticujie-ka ri Pablo chire Cesarea, antok xbaka-ka ri Ananías ri sacerdote ri más co rukij i-richilan nicaj chiquivach ri mamaa tak achia ri niquian gobernar, y jun abogado rubinan Tértulo. Ijeje xabaka choch ri gobernador Félix, chi xbaquibana acusar ri Pablo.
\v 2 Y antok xayox ri Pablo choch ri gobernador, jare antok ri Tértulo xutzom-apa chi nuon acusar ri Pablo. Ri Tértulo quire ca ri xaruej-apa cha ri Félix:
\p Namalaj gobernador, ojre nakaya tiox ba chava, ruma pa katanamit nkojquicuot y manak ayoval; quire kabanun ruma co anoj chi naan gobernar ri katanamit.
\v 3 Nakaya tiox ba chava atre namalaj Félix, ruma ri abanun chika nojiel tiempo y chica-na lugar.
\v 4 Y man nakajo ta ncatkaan molestar quiy tiempo, pero ruma katan chi atre can jaal anoj, rumare nakacutuj favor chava chi navaxaj juba ri nakajo nakaej chava.
\v 5 Ruma va ache va, can katan chi jun itziel ache. Jaja ri nibano chi ri israelitas ncapalaj-pa nojiel lugar choch-ulief. Jaja ri principal chiquicajol ri vinak ri quiniman rube ri Jesús aj-Nazaret.
\v 6 Y jaja je ri xrajo ta xuon itziel kax chupan ri templo ri co Jerusalén. Rumare ojre xkatzom chi nakaan juzgar inchel nuej ri ka-ley.
\v 7 Pero ri comandante rubinan Lisias xalka chikacajol, y riquin ruchuka xumaj-el pa kaka.
\v 8 Y xuej ca chi ri ncaen chi ri Pablo co ruchoj, capa ca chavach atre. Y antok xtacutuj ri ruchoj ri i-rubanun, xtavatamaj chi can ketzij ri nakaej chava chirij ri Pablo, xcha ri Tértulo.
\p
\v 9 Y ri israelitas ri ico riquin ri Tértulo, can niquiej chi ketzij ri xuej.
\p
\v 10 Y ri gobernador Félix xuon-pa seña cha ruka cha ri Pablo chi ticho. Y jaja xcho-apa y xuej:
\p Inre vatan chi atre co yan juna at juez chupan va nación va. Rumare man xtinxiij ta vi xquicho-apa, chi niej chi inre man jun kax itziel ri nubanun.
\v 11 Y atre can ncatiquir natzat xa ketzij ri niquiej chuvij o manak. Ruma inre xa caja doce (cabalajuj) kij quinalka chic jun bay Jerusalén, y xipa chi nalya rukij ri Dios.
\v 12 Y antok xinquil, man nian ta ayoval riquin jun chic vinak, ni man i-nupilisan ta je ri vinak chi niquian ayoval chire pa templo, ni pa tak sinagogas, ni pa tanamet.
\v 13 Y ri vinak ri ncaen chi quire i-nubanun, man xcatiquir ta xtiquicut chi can ketzij.
\v 14 Pero niej-apa chava chi ketzij chi inre nuniman ri Utzulaj Bay,\x + \xo 24:14 \xt Ri tzij “Utzulaj Bay” nrajo nuej chi ja ri Jesús.\x* ri niquiej ijeje chi man otz ta. Y ruma nuniman, can ja ri rusamaj ri Dios nian, ri Qui-Dios je ri ojier tak katet-kamama ojre israelitas. Can ninimaj nojiel ri tziban can chupan ri ru-ley ri Moisés, y chupan je ri quitziban can ri profetas ojier can tiempo.
\v 15 Y inre co nu-esperanza riquin ri Dios chi ri quiminaki co jun kij ri xcacastaj-pa. Can xcacastaj-pa ri choj y ri man choj ta quicaslien. Y ri nuvanakil can quire je quiyoien.
\v 16 Y rumare inre can nitej nukij chi quire man jun kax itziel nian choch ri Dios y chiquivach ri vinak. Y quire ri nujaluon y ri vánima otz nuna.
\p
\v 17 Inre co yan juna ri man inco ta chupan ri nu-nación. Y vacame xinalka, nucamun-pa ri sipan-pa chuva chi nalya chica ri nuvanakil ri can nicatzin chica, y nucamun-pa je ri nu-ofrenda inre.
\v 18 Jare nquinajin chire pa templo, antok ri nuvanakil israelitas ri i-patanak chupan ri lugar rubinan Asia xinquitzat. Inre xinan yan purificar-vi, inchel nuej ri ley richin ri Moisés, pero man jun vinak i-numaluon, ni man jun je ayoval nian.\x + \xo 24:17-18 \xt Hch. 21:17-28.\x*
\v 19 Y ijeje ta ico-pa vave chavach vacame y niquiej ta apa chava xa co ri nicajo niquiej chuvij.
\v 20 O ja ri ico-pa vave caen xa co nuchoj xquil antok xipabax-apa chiquivach ri autoridades quichin ri israelitas.
\v 21 O tal vez ijeje niquian pensar chi choj ri xinan antok xicho riquin vuchuka chire chiquicajol y xinej: Nquinian juzgar vacame ruma inre ninimaj chi ri quiminaki can xcacastaj-pa, xicha.\x + \xo 24:21 \xt Hch. 23:6.\x* Quire xuej ri Pablo.
\p
\v 22 Ri gobernador Félix can ratan chica rubanun ri quicaslien ri quiniman ri Utzulaj Bay.\x + \xo 24:22 \xt Ri tzij “Utzulaj Bay” nrajo nuej chi ja ri Jesús.\x* Rumare, antok xraxaj ri tzij ri xuej ri Pablo, ja xupaba ri tzij y xuej chica quinojiel: Ca xtipa-na ri Lisias ri comandante, cajare xtinvatamaj más chirij ri iv-asunto.
\p
\v 23 Y ri Félix xuej cha ri capitán chi tuchajij otz ri Pablo, pero xa tuya juba lugar cha chi ntiel ba, y man carukat ri ncalka riquin ri co nicajo niquiya cha o nalquitzata.
\p
\v 24 Y antok kaxnak chic yan jun jane (jaro) kij, xpa chic ri gobernador Félix y ri Drusila ri raxjayil, jun ixok israelita. Ri Félix xutak royoxic ri Pablo, chi nraxaj chirij ri cukbal cux riquin ri Jesucristo.
\v 25 Y ri Pablo xuej chel nuon jun vinak chi nucuaj jun choj caslien, y chel nitiquir nukil-ri chi quire man nuon ta chic pecado. Xuej je chica chi pa ruquisbal kij ri Dios xcaruon juzgar ri vinak. Y ri Félix xuxiij-ri ruma ri xraxaj, y xuej cha ri Pablo: Vacame ca cain. Y antok co tiempo chinoch, xcanvayuoj chic, xcha ri Félix.
\p
\v 26 Y ri gobernador re quiy mul xrayuoj ri Pablo chi nicho riquin, ruma xroyoiej chi ri Pablo xusuj ta miera cha chi nucol-el.
\v 27 Y caye juna ticujie ri Pablo chire pa cárcel, antok ri Félix ri gobernador xcax-el y xpa ri Porcio Festo pa rucaxiel. Y ri Félix chi otz nitziet cuma ri vinak israelitas, xuya can pa cárcel ri Pablo.
\c 25
\s Ri Pablo nucutuj chi ja ri César tibano juzgar
\p
\v 1 Y ri Festo xalka ca Cesarea chi nutzom ri rusamaj, ruma jaja ri ntuoc can gobernador. Y oxe kij tutzom ri rusamaj, jaja xa-el pa tanamet Jerusalén.
\v 2 Y antok co chic chire Jerusalén, ri principales sacerdotes y ri vinak israelitas ri más importantes, xabaka riquin chi xbaquiej ri qui-acusación chirij ri Pablo, y xquicutuj favor cha ri Festo
\v 3 chi ticamar-pa ri Pablo chupan Jerusalén, ruma ijeje canun pensar chi antok xticamar-pa, ja niquiyoiej pa bay chi niquiquimisaj.
\v 4 Pero ri Festo xa xuej chica: Ri Pablo tzapal pa cárcel chila Cesarea, y inre xa ya nquitzalaj-ka.
\v 5 Más otz nquicha-el ri vinak ri más importantes chiicajol, y ncaa-ka viquin ca Cesarea, chi quire chire tiquiej chuva ri ruchoj ri i-rubanun ri ache re, xcha ri Festo chica.
\p
\v 6 Y jaja joc jun ocho (vakxaki) o diez (lajuj) kij ri xcujie Jerusalén, y ja xa-ka Cesarea. Chucan kij, jaja xbatzuye-pa pa tribunal, y xuej chi ticamar-pa ri Pablo.
\v 7 Y antok ri Pablo xalka, ri vinak israelitas ri i-patanak Jerusalén xquimol-qui chirij, y niquian-apa acusar riquin quiy y grave ruchoj. Pero  antok xcutux chica, man xatiquir ta xquiej-apa xa ketzij chi i-rubanun ri choj re.
\v 8 Rumare ri Pablo, chi nuon defender-ri, xcho-apa y xuej: Inre man jun nuchoj nubanun choch ri ka-ley ojre israelitas, ni man jun kax itziel nubanun ri pa templo ri co Jerusalén, y man jun nuchoj nubanun je choch ri ley ri yon ruma ri César, xcha ri Pablo.
\p
\v 9 Y ruma ri Festo nrajo chi otz nitziet cuma ri israelitas, xucutuj cha ri Pablo: ¿Navajo ncaa Jerusalén y chire nakaan arreglar ri acusación ri najin chavij? xcha ri Festo.
\p
\v 10 Pero ri Pablo xuej cha: Can pa ru-tribunal ri César inco-ve y ja ri vave ri otz chi nquinaan juzgar. Y atre je jaal avatan chi inre man jun kax itziel ri nubanun chica ri nuvanakil israelitas.
\v 11 Y xa ta co nuchoj ri i-nubanun y ruma ta re nicatzin nquiquimisas, inre man niej ta je chi man quiquimisas. Pero xa man ketzij ta ri niquiej chuvij chi i-nubanun, man jun co ruka chuva chi nquirujach chica. Rumare nivajo chi ja ri César ri tibano juzgar vichin, xcha ri Pablo cha ri Festo.
\p
\v 12 Rumare ri Festo xtzijuon quiquin ri achia ri niquiya runoj, y cajare xuej cha ri Pablo: Atre xacutun chi ja ri César tibano juzgar avichin; rumare vacame ncaa ca pa tanamet Roma choch ri César, xuchex ri Pablo.
\s Ri Pablo choch ri rey Agripa y choch ri Berenice
\p
\v 13 Y antok kaxnak chic jun jane (jaro) kij, ri rey Agripa y ri Berenice xalka Cesarea chi niquian saludar ri Festo.
\v 14 Y ruma ri rey Agripa y ri Berenice quiy kij ri xacujie-ka chire, ri Festo xuej cha ri rey ri ru-caso ri Pablo. Y xuej: Vave co jun ache ri yon can pa cárcel ruma ri Félix.
\v 15 Y antok inre xia Jerusalén, ri principales sacerdotes y ri mamaa tak achia ri niquian gobernar chiquicajol ri israelitas, xalka viquin y xquicutuj chuva chi nian cha chi nika nojiel ri ley paro.
\v 16 Pero inre xinej chica chi ri ka-ley ojre romanos man nuya ta lugar chi choj niquimisas jun vinak. Ri ka-ley ojre nuej chi ri nian acusar, can tiyox lugar cha chi nicho quiquin ri ncabano acusar richin, chi quire nuon defender-ri chiquivach.
\v 17 Rumare, ca xalka vave, man xinya ta más tiempo cha, xa chucan kij xibatzuye pa tribunal y xinej chi ticamar-pa ri ache.
\v 18 Y ri ncabano acusar, xa manak xquiej ri inchel nubanun pensar inre.
\v 19 Ruma ri xquiej ijeje ri i-rubanun, xa chirij ri qui-religión, y xquinataj je jun Jesús. Pero ri Jesús re xa quiminak chic, y ri Pablo nuej chi xcastaj chic.
\v 20 Y ruma inre man nivil ta chica nian riquin ri acusación re, xincutuj cha ri Pablo: ¿Navajo ncaa Jerusalén y chire nakaan arreglar ri acusación ri najin chavij?
\v 21 Y ri Pablo xuej chi ja ri Augusto César ri nrajo chi nibano juzgar. Y rumare inre ca nuyon pa cárcel, hasta ca xtintak-na-el pa tanamet Roma choch ri Augusto César, xcha ri Festo.
\p
\v 22 Y ri rey Agripa xuej cha ri Festo: Inre nivajo je nivaxaj ri chica nuej ri jun ache re. Y ri Festo xuej cha ri rey Agripa: Chuak xtavaxaj ri ache re, xcha.
\p
\v 23 Y chucan kij, riquin namakej xacul-apa ri rey Agripa y ri Berenice. Ijeje y ri achia ri i-comandantes quichin ri soldados y ri achia principales chire Cesarea, xauoc chupan ri jay ri pache niquimol-ve-qui. Y cajare ri Festo xuej chi ticamar-pa ri Pablo.
\v 24 Y ri Festo xuej: Rey Agripa y ixvonojiel ixre ri imaluon-pa-ivi kiquin vacame, ja ache va ri Pablo rube. Ri vinak israelitas ri ico Jerusalén y ri xaquitak-pa viquin vave, can riquin quichuka xalquicutuj chuva chi tiquimisas.
\v 25 Pero inre xintzat chi ri jun ache re man jun kax itziel rubanun chi niquimisas. Y ruma jaja xcutun chuva chi ja ri Augusto César tibano juzgar richin, rumare inre nitak-el riquin ri Augusto César ca pa tanamet Roma.
\v 26 Y ruma man vatan ta ri chica niej-el cha ri vajaf ri rey César, rumare nupaban chivach vacame, y chavach ca atre rey Agripa, chi quire nacutuj cha ri chica i-rubanun, chi quire jare ri nitzibaj-el cha ri César.
\v 27 Ruma chinoch inre, man otz ta nitak-el jun ri co pa cárcel y man nitak ta el rubixic ri chica ruchoj ri niex chi i-rubanun, xcha ri Festo cha ri rey Agripa.
\c 26
\s Ri Pablo nuon presentar ri ru-defensa choch ri rey Agripa
\p
\v 1 Entonces ri rey Agripa xuej cha ri Pablo: Niya lugar chava chi ncacho, xcha cha. Y ri Pablo xupilisaj ri ruka, y antok xutzom rubixic chi nuon defender-ri, quire xuej:
\v 2 Inre can altíra nquiquicuot ruma chavach atre rey Agripa in-pal-ve chi nian defender-vi. Ruma ri nuvanakil israelitas niquiej chi quiy nuchoj i-nubanun.
\v 3 Y inre más nquiquicuot ruma atre can avatan jaal ri chica ka-costumbre ojre ri israelitas, y jaal avatan je ri chica ncabanataj chiquicajol ri israelitas. Rumare nivajo chi nquinavaxaj y nicujie ta ba a-paciencia ruma ri tzij ri nivajo niej.
\s Ri Pablo nutzijuoj ri rucaslien antok ca maja tunimaj ri Cristo
\p
\v 4 Ri israelitas can catan chica rubanun ri nucaslien antok ca in acual, quire pa nu-nación y quire je Jerusalén.
\v 5 Y ijeje catan je chi ca antok in cajuol, xinan-pa inchel niquian ri achia fariseos.\x + \xo 26:5 \xt Hch. 23:6; Fil. 3:5.\x* Y ri achia re ri más niquinimaj ri nuej ri ley richin ri Moisés, chiquivach ri nicaj chic grupos. Y xa ta nicajo niquiej-apa vacame, ntiel chi can ketzij ri ncanej-apa chava.
\v 6 Pero vacame inco vave chi nquian juzgar, joc ruma inre ninimaj chi ri quiminaki co jun kij antok xcabacastaj-pa, inchel ranun prometer ri Dios chica ri katet-kamama ojier can.
\v 7 Y man joc ta inre ri voyoien ri kij re, xa quire je ri kavanakil israelitas. Ojre ri oj quimáma can ri doce (cabalajuj) ralcual ri Jacob, nakanimaj chi ri quiminaki xcacastaj-pa, y rumare can pakij chi chaka nakaan rusamaj ri Dios. Rey Agripa, inre jare ri nuchoj ri niquiej.
\v 8 ¿Karruma ixre cuesta chi ntinimaj chi ri Dios nitiquir nucasuoj jun quiminak?
\s Ri Pablo nuej ri itziel xuon chica ri quiniman chic ri Cristo
\p
\v 9 Inre xinan pensar chi nicatzin chi itziel nian chica ri quiniman ri Jesús aj-Nazaret, rumare quiy xquian sufrir pa nuka.
\v 10 Y can quire xinan chica chire Jerusalén. Y ruma ri principales sacerdotes xquiya poder pa nuka, inre iquiy ca chiquivach ri santos vinak re xanya pa cárcel. Y antok co jun chiquivach niquimisas, inre niej chi otz ri nian cha.
\v 11 Y quiy mul xanan castigar, chi quire itziel ncacho chirij ri ruchabal ri Jesús. Quire xinan chupan ri sinagogas. Y can yacatajnak voyoval chiquij. Rumare xia pa tak tanamet ri ico nicaj chic naciones chi xancanuj ri quiniman ri Jesús.\x + \xo 26:9-11 \xt Hch. 8:3; 22:4-5.\x*
\s Ri Pablo nuej chic jun bay ri chica xuon antok jaja xunimaj ri Jesús
\r (Hch. 9:1-19; 22:6-16)
\p
\v 12 Y chi nibana re, xitak-el cuma ri principales sacerdotes ri pa tanamet Damasco, y can yon-el poder pa nuka cuma ijeje.
\v 13 Pero pa nicaj-kij, oh nu-rey, antok in-banak Damasco, xintzat jun luz ri patanak chicaj, ri co más ruchuka choch ri kij, y xka-pa pano y pa quive je ri i-banak viquin.
\v 14 Y rumare konojiel xojtzak-ka pan ulief. Y xinvaxaj je chi co Jun ri xcho-pa pa chabal hebreo, ri kachabal ojre israelitas, y xuej chuva: Saulo, Saulo, ¿karruma nquinaan perseguir? Xa ayuon atre naya-ka-avi pa sufrimiento, xcha chuva.
\v 15 Y jare antok xinej cha: ¿At chica ca atre tuoya? xicha cha. Y jaja xuej chuva: Inre ri Jesús, ri in-abanun perseguir.
\v 16 Pero capalaj y capiie. Xincut-vi chavach ruma chi ncatuoc nusamajiel, chi natzijuoj chica ri vinak ri xatzat y ri xcancut chavach chupan ri kij ri chakavach-apa.
\v 17 Pache na xcabaka-ve, xcanto chiquivach ri avanakil, y chiquivach je ri vinak ri man israelitas ta. Y quiquin ri vinak re ncantak-el vacame.
\v 18 Ncantak-el quiquin, chi quire ijeje nijakataj ri quinakavach, y ncaiel-pa chupan ri kakun y ncacujie chupan ri sakil, ncaiel-pa chuxie ri ru-poder ri Satanás y ncauoc chuxie ri ru-poder ri Dios, chi nian perdonar ri pecados, y ri Dios xtuya ri herencia chica, junan quiquin ri nicaj chic ri sak chic ri quicaslien y i-richin chic ri Dios, ruma xquicukuba quicux viquin, xcha ri Jesús chuva.
\s Ri Pablo nuej chi xunimaj ri xex cha chupan ri jun inchel achic ri xuon
\p
\v 19 Oh rey Agripa, inre can xinan ri xcut chinoch chupan ri jun inchel achic ri chicaj patanak-ve.
\v 20 Rumare can xintzom rutzijoxic naay chica ri vinak ri ico Damasco,\x + \xo 26:20 \xt Hch. 9:20.\x* después chica ri vinak ri ico Jerusalén\x + \xo 26:20 \xt Hch. 9:28-29.\x* y chica ri vinak ri ico nojiel tanamet vave Judea, y chica ri vinak je ri man israelitas ta. Can chica quinojiel xinej chi titzalaj-pa cánima riquin ri Dios y tiquibana ri nrajo jaja y tiquicaxa ri quicaslien, y can tiquicutu-qui riquin ri quicaslien chi i-caxtajnak chic.
\v 21 Jare ri xinan. Rumare ri israelitas xinquitzom-pa chire pa templo ri co Jerusalén, y xcajo ta xinquiquimisaj.
\v 22 Pero ri Dios can co viquin. Rumare man jun chica xan chuva cuma ri vinak. Can nuen-pa ri ruchabal ri Dios chica quinojiel ri vinak, chica ri co quikij y chica je ri manak-oc quikij. Y joc ri quien can ri profetas ri ojier can tiempo y ri ruen can ri Moisés, jare nitzijuoj inre, ruma ijeje ri i-biyuon can ri nibanataj.
\v 23 Ijeje ri i-biyuon can chi ri Cristo quiy sufrimiento xtian cha chi xtiquimisas. Y jaja ri xticastaj-pa naay chiquicajol quinojiel ri i-quiminak-el, richin chi xtuya sakil chica ri israelitas y chica je ri man israelitas ta.\x + \xo 26:23 \xt Is. 42:6; 49:6.\x*
\s Ri Pablo nuej cha ri rey Agripa chi tunimaj ri Jesucristo
\p
\v 24 Y ja tzij re ri najin chutzijoxic ri Pablo chi nuej chi jaja man jun kax rubanun, antok ri Festo riquin ruchuka xcho y xuej: Pablo, atre ruma can quiy anoj, xaan-ka chuj, xcha cha.
\p
\v 25 Pero ri Pablo xuej cha ri Festo: Namalaj ache, inre man in chuj ta, ruma nojiel ri niej, can ketzij, y nojiel pa rubixic niej.
\v 26 Ruma co ri rey Agripa vave, rumare man nixiij ta vi nquicho-apa; ruma inre nian pensar chi jaja can ratan nojiel ri xbanataj, ruma man pan aval ta xbanataj-ve.
\v 27 ¿Nanimaj, oh rey Agripa, ri quien can ri profetas ri ojier can tiempo? Inre vatan chi can nanimaj.
\p
\v 28 Pero ri rey Agripa xuej cha ri Pablo: Atre juba ma ncacovin chuvij chi ninimaj ri Cristo.
\p
\v 29 Y ri Pablo xuej cha: ¡Chanin o man chanin ta xtanimaj, ri Dios xtuon ta chava inchel xuon chuva inre! Xuon chuva chi xinya vánima riquin ri Ajaf Jesucristo. Y can quire je nirayij iviquin ixre ri nquixcaxan-pa vichin vacame. Pero man nirayij ta chi nquixtzapes pa cárcel, ni chi nquixtzam cha cadena (yariena) inchel banun chuva inre.
\p
\v 30 Y antok xtanie chi nicho ri Pablo, ri rey Agripa y ri Berenice, ri Festo ri gobernador y ri nicaj chic ri i-tzuyul je quiquin, xapalaj
\v 31 y xaiel-el chi xbaquimalo chic qui jucan, y niquiej chiquivach: Ri Pablo man otz ta chi co pa cárcel, ni chi niquimisas, ruma man jun kax itziel rubanun chi nian quire cha.
\p
\v 32 Rumare ri rey Agripa xuej cha ri Festo: Xa man ta ruen chi ja ri César ri nibano juzgar richin, nakatzokopij-el, xcha ri Agripa.
\c 27
\s Antok ri Pablo xtak-el pa tanamet Roma
\p
\v 1 Y antok en chic chi ri Pablo y nicaj chic ri ico pa cárcel ncatak-el ca Roma, ri co chupan ri nación Italia, xajach-el pa ruka jun ache rubinan Julio. Ri Julio capitán quichin cien soldados ri ico chupan ri compañía Augusta rube.
\v 2 Y xoja riquin ri Pablo y co kiquin ri Aristarco ri patanak pa tanamet Tesalónica ri co Macedonia. Xojuoc-el chupan jun barco ri patanak pa tanamet Adramitio, y nakax nicaj chic tanamet ri ico chuchi ri mar ri ico chupan ri Asia.
\v 3 Chucan kij xojbaka pa tanamet Sidón. Y chire, ri Julio ri capitán xuon jun favor cha ri Pablo, ruma xuon permitir chi xa quiquin ri ru-amigos chi xquito-pa.
\v 4 Xojuoc chic el chupan ri barco, y xkaya can ri tanamet Sidón. Y antok oj-banak, xbakaculu jun nem cakiek ri patanak, y rumare xojakax jun lado ri isla rubinan Chipre, ruma chire man can ta rubiey cakiek.
\v 5 Y antok kakasan chic nojiel ri mar ri co chiquivach ri Cilicia y ri Panfilia, xojbaka pa tanamet Mira, ri co chupan ri lugar rubinan Licia.
\p
\v 6 Y chire pa tanamet Mira, ri Julio ri capitán xbarila jun barco ri patanak pa tanamet Alejandría, y nia ca Italia. Y chupan chic ri barco re xojrucusaj-el.
\v 7 Y quiy kij ri akal xoja. Y cuesta chi xojbaka choch ri tanamet Gnido, ruma ri cakiek chakavach patanak-ve y can nutzoliej chikij. Rumare xojbaka choch ri Salmón, y xkaya vielta chirij ri isla rubinan Creta chi xojakax.
\v 8 Y can cuesta oj-banak, kucuan-el ri ruchi ri mar. Y antok xbakila ri lugar rubinan Buenos Puertos, chire xojcujie-ve-ka. Ri lugar re co cierca ri tanamet Lasea.
\p
\v 9 Y quiy tiempo takax, rumare ya peligro chic ncaa paro ri mar, ruma ya xakax ri kij richin ri ayuno. Y rumare ri Pablo ncaruon aconsejar ri i-cuayuon quichin.
\v 10 Jaja xuej chica: Inre nitzat vi xa nkua chic paro ri mar, man joc ta ri barco niquis, xa niquis ri akan ri rucuan, y xa xkojquis je ojre, xcha.
\p
\v 11 Pero ri Julio ri capitán man xunimaj ta ri xuej ri Pablo cha. Xa ja ri xuej ri rajaf ri barco y ri xuej ri ache ri cuayuon richin ri barco, xa jare ri xunimaj.
\v 12 Ruma chire man otz ta chi ncacujie-ka pa ru-tiempo ri cakiek, rumare juba ma quinojiel xquian pensar, chi más otz niquiya can ri lugar re y a ver xa ncatiquir ncabaka Fenice, ri puerto ri co je chire Creta. Ruma ri Fenice co ri lado noreste y sudeste y chire nakakasaj ri tiempo richin ri cakiek.
\s Ri cakiek-job paro ri mar
\p
\v 13 Y antok xpa juba cakiek ri patanak sur, ijeje xquian pensar chi otz nkua Fenice. Antok xojiel-el, xa joc xkacuaj ri ruchi ri mar richin ri Creta.
\v 14 Pero ca juba oc kojiel-el chire, xkacul jun nem cakiek ri niex Euroclidón cha, ri patanak paro ri mar, jun cakiek ri can quiy ruchuka, y nalrutzaja-ri chirij ri barco ri pache oj-banak-ve.
\v 15 Y ruma altíra ruchuka ri cakiek, can xojrucuaj y man nkojtiquir ta nkuin chakavach, rumare xkaya lugar cha chi xojrucuaj.
\v 16 Xojakax chirij jun isla rubinan Clauda. Y chire manak más ruchuka ri cakiek, pero cuesta xuon chika chi xkajotoba-el ri lancha ri ruchiririen ri barco ri pache oj-banak-ve.
\v 17 Y antok ri lancha co chic chupan ri barco, ri achia ri ncasamaj chupan ri barco xquixim rij ri barco cha nimak tak calo chi xquito juba. Y ruma quixiin-qui, xaquikasaj-ka ri nimak tak tziak, chi quire man xabaka ta pache man nem ta kajnak ri ya ri rubinan Sirte, y xquiya lugar chi xacuax ruma ri cakiek.
\v 18 Y chucan kij, ruma ri cakiek-job ca ja roch, mare xaquicak can pa ya ri akan ri rucuan ri barco.
\v 19 Y chi ruox kij, ruma ri cakiek-job ca co ruchuka, can xojton ojre je, chi xkacak can nicaj kax richin ri barco.
\v 20 Y ruma ca nem ri cakiek-job ri nimiyuon kichin, y quiy yan kij ri man katzatuon ta ri kij ni ri estrellas (chumil), rumare joc chic ri kacamic kayoien; can man nkojcolotaj ta chic xkana.
\p
\v 21 Y ruma quiy yan kij ri man oj-vinak ta, ri Pablo xpiie chiquicajol quinojiel, y xuej chica: Xinimaj ta juba ri xinej chiva antok ca ojco Creta, y man ta xojiel-pa, man ta xkaan perder ri akan ri rucamun-pa, y ri nicaj kax richin ri barco.
\v 22 Pero vacame niej chiva: Man tixiij-ivi, ruma man jun xticon, joc ri barco xtiquis can.
\v 23 Ruma chaka xucut-ri chinoch jun ángel ri rutakuon-pa ri Dios, ri Dios ri nian ri rusamaj.
\v 24 Y ri ángel re xuej chuva: Pablo, man taxiij-avi. Atre can nicatzin ncabaka pa tanamet Roma choch ri César. Y avuma atre, ri Dios xcarucol je ri i-banak aviquin chupan ri barco, xinuchex.
\v 25 Rumare man tixiij-ivi, ruma inre can vatan chi ri Dios can xkojrucol inchel ri xuej can ri ángel chuva.
\v 26 Pero chuchi jun isla xkubaka-ve, xcha ri Pablo chica quinojiel ri achia ri i-banak chupan ri barco.
\p
\v 27 Y caye semanas titiquir-pa ri cakiek paro ri mar, y xojrucuaj chupan ri mar Adriático. Y pa nicaj-aka, ri achia ri ncasamaj chupan ri barco xquina chi cierca chic ojco-ve chi nikil ulief.
\v 28 Y ijeje xcataj jane (jaro) kajnak ri ya, y xquitzat chi treinta y seis metros ri kajnak. Y xojin chic juba y xcataj chic y xa más cierca kajnak ri ya, joc chic veintisiete metros.
\v 29 Y ruma niquixiij-qui chi ri barco nuquiraj-ri choch abaj, xaquiya-ka pa ya caje chich i-al ri niex ancla chica, chi quire ri barco man niin ta más. Ri caje anclas re chirij can ri barco xayox-ve. Ijeje nicajo ta chi nisakar-pa chanin.
\v 30 Ri achia ri ncasamaj chupan ri barco nicajo ncanumaj, rumare xquikasaj-ka ri lancha pa ya. Niquian ca inchel xa ja ri nicaj chic anclas ri ico choch ri barco ri ncaquikasaj-ka.
\v 31 Rumare ri Pablo xuej cha ri Julio ri capitán y chica je ri soldados: Xa xtiya lugar chi ncanumaj ri ncacuan ri barco, man jun chivach ixre ri xticasie.
\p
\v 32 Rumare xapa ri soldados xaquikupij ri calo ri choj cha quiximuon-ve ri lancha choch ri barco, chi quire ticujie can ri lancha.
\p
\v 33 Y antok ja nisakar-pa, ri Pablo xuej ca chica quinojiel chi cava. Quire ri xuej jaja: Vacame nitzakat caye semanas ri man ix-varnak ta, y man ix-vinak ta je.
\v 34 Rumare niej chiva vacame, chi quixva chi nicujie ivuchuka. Ruma can xkojcolotaj konojiel, y man jun ive ri xtitzak can, inchel ri xex chuva.
\p
\v 35 Y antok ri Pablo ruen chic ri tzij re chica, jaja xutzom jun simíta, xuya tiox ba cha ri Dios chire chiquivach quinojiel, xuper y xucux-ka.
\v 36 Y quinojiel más xcujie ruchuka cánima, rumare ja xava-ka je.
\v 37 Y konojiel ri oj-banak chupan ri barco, oj doscientos setenta y seis.
\v 38 Y antok ya i-vinak chic otz, xquitzom rucakic ri trigo pa ya, chi quire nika-ka juba ralal ri barco.
\s Ri barco niquis can chupan ri mar
\p
\v 39 Antok xsakar-pa, ri achia ri ncasamaj chupan ri barco man catan ta ri chica lugar xojbaka-ve. Joc xquitzat chi co jutzit mar acunak-oc chupan ri ulief, y jaal ri ruchi. Rumare xquian pensar chi xa ncacovin niquicuaj-apa ri barco chire.
\v 40 Rumare xaquikupij ri calo richin ri anclas, y ri anclas xaa-ka chuxie ri mar. Y xaquiquir can ri paletas ri ncacuan richin ri barco. Cajare xquijotoba ri jun mama tziak ri co choch ri barco, y ri cakiek xutzom runimic ri barco chuchi ri mar.
\v 41 Y ca naj ojco chi nikil ruchi ri mar, antok xbakila jun tanatic sanaye co chuxie ri mar, y chire xbakatie-ve ruxie rutzan ri barco. Can man xsiluon ta chic. Y ri rij ri barco can nikaj banak, ruma ri mar can riquin nojiel ruchuka nuquiraj-ri chirij.
\v 42 Rumare ri soldados xquian pensar chi ncaquiquimisaj quinojiel ri priexa, chi quire man jun xtuon nadar chi ninumaj-el.
\v 43 Pero ri capitán man xrajo ta, chi quire nicolotaj ri Pablo. Xa xuej chi ri jane (jaro) ncatiquir niquian nadar, caa naay chi ncaiel-el chuchi ri mar.
\v 44 Y ri nicaj chic ri man ncatiquir ta, xuej chica chi tiquitzama jujun tabla o chica-na ri i-kajnak-el richin ri barco, chi quire man ncajiek ta. Y can quire xkaan chi xojiel-el ca chuchi ri mar, y man jun xcon.
\c 28
\s Antok ri Pablo xcujie chupan ri isla rubinan Malta
\p
\v 1 Y antok konojiel oj-colotajnak chic el chupan ri mar, xkanaiej chi ri lugar pache ojco-ve xa jun isla rubinan Malta.
\v 2 Y ri vinak aj-chire can otz quinoj xquian kiquin, ruma xquibox jun kak. Después xojcayuoj konojiel chi nakamak-ki choch ri kak, ruma quiy tief y najin job.
\v 3 Y antok ri Pablo xbarucama-pa jun boraj xicay chi nuya pa kak, xbarucaka-pa-ri jun cumatz chupan ri xicay antok xuna ri catan. Ri cumatz re xucak ruka ri Pablo y man nutzokopij ta.
\v 4 Y antok ri vinak aj-chire xquitzat chi ri cumatz tzakal chuka ri Pablo, niquiej chiquivach: La can kalaj chi jun ache quimisaniel, ruma mesque xcolotaj chupan ri mar, man niyox ta chi nicasie. Can ja nukaj ri rubanun, ncacha ri vinak re.
\p
\v 5 Xpa ri Pablo xuquirica can ri cumatz pa kak, y man jun kax xuon cha.
\v 6 Pero quinojiel ri vinak niquitzat-apa ri Pablo, quiyoien ca chi nisipoj-pa o xticon-ka jun arapienta. Y antok xlayuj quiyoien y niquitzat chi xa man jun kax xuon-ka, man xquiej ta chic chi ri Pablo jun quimisaniel, xa xquiej chi jaja jun dios.
\p
\v 7 Y cierca ri lugar pache ojco-ve, co jun liaj ulief richin jun ache rubinan Publio. Y jaja ri ache principal chupan ri isla. Jaja jaal xojruon recibir pa rachuoch, y oxe kij xojrilij.
\v 8 Y ri rutata ri Publio lian choch ruchat ruma niyavaj; co catan chirij y disentería nuon. Y ri Pablo xbarutzata. Jaja xuon orar, y xuya je ruka paro, y xuon sanar ri niyavaj.
\v 9 Y ruma ri xuon ri Pablo, xa rutzijoxic. Y xalka riquin ri Pablo ri nicaj chic ri ncayavaj ri ico chire chupan ri isla y ri Pablo xaruon sanar.
\v 10 Y ri vinak aj-chire can xquiya kakij y can otz quinoj xquian kiquin. Y antok xoja, ijeje xquiya-el ri nicatzin chika.
\s Antok ri Pablo xika pa tanamet Roma
\p
\v 11 Y oxe ic ri xojcujie chire Malta. Y co jun barco ri patanak pa tanamet Alejandría ri xcujie-el chire chupan ri ru-tiempo ri cakiek. Chutzan ri barco re i-yon ri qui-imágenes icaye dioses quibinan Cástor y Pólux. Y chupan ri barco re xoja.
\v 12 Y xojbaka pa tanamet Siracusa, y xojcujie oxe kij chire.
\v 13 Y antok xojiel-el ri chire, xkacuaj-el ri ruchi ri mar, y xojbaka pa tanamet Regio. Y chucan kij xojiel chic el antok xkacul ri cakiek ri nipa sur. Y chi ruox kij xojbaka pa tanamet Puteoli.
\v 14 Y chire chupan ri tanamet re, ico hermanos xabakila, y ijeje xquiej chika chi kojcujie-ka jun semana quiquin. Antok xtzakat ri jun semana, cajare choj xoja ca Roma.
\v 15 Ri hermanos ri ico chire Roma caxan chic chi nkubaka. Rumare xojalquiculu ri pa bay, chupan jun tanamet rubinan Foro de Apio, y jun chic lugar rubinan Tres Tabernas. Antok ri Pablo xarutzat ri hermanos re, xuya tiox ba cha ri Dios y xuna chi xyox más ruchuka.
\v 16 Y antok xojbaka Roma, ri Julio ri capitán xarujach ri priexa pa ruka ri ache qui-jefe ri chajiniel. Pero ri Pablo xan permitir chi xcujie chupan jun jay aparte, y nichajix ruma jun soldado.
\s Ri Pablo nutzijuoj ri ruchabal ri Dios pa tanamet Roma
\p
\v 17 Y oxe kij ticujie ri Pablo pa tanamet Roma, xutak quiyoxic ri principales achia chiquicajol ri israelitas ri ico chire. Y antok xalka riquin, xuej chica: Achia nuvanakil, inre man jun kax nubanun chica ri nicaj chic kavanakil israelitas, y man jun kax nuen chirij ri costumbre ri quicutun can ri katet-kamama, pero chire Jerusalén xitzam y xijach pa quika ri autoridades romanos;
\v 18 y antok ijeje xquicutuj chuva ri chica nuchoj, xquian pensar nquinquilasaj-el, ruma man jun kax nubanun chi nquiquimisas.
\v 19 Pero ri kavanakil israelitas man xcajo ta chi xinalasas-el, y rumare inre xincutuj chi ja ri César ri quibano juzgar,\x + \xo 28:19 \xt Hch. 25:11.\x* y man ruma ta chi nian acusar ri nu-nación.
\v 20 Rumare xintak ivoyoxic chi can nquixtzat y chi ixre je ntivaxaj-el karruma quire nubanun. Ruma konojiel ojre israelitas katan chi ri quiminaki co jun kij ri xcacastaj-pa, y ruma jare ri nuniman inre, rumare vacame in-tzamuon cha cadena (yariena), xcha ri Pablo.
\p
\v 21 Y ri israelitas re xquiej cha ri Pablo: Ojre man jun carta kanun recibir ri patanak Judea ri nicho ta chavij. Man jun je chiquivach ri kavanakil ri i-patanak chire ri ncaen ta chi co achoj.
\v 22 Pero ojre katan chi nojiel lugar, ri vinak ncacho chivij ixre ri iniman ri rube ri Jesús, y nakajo nakatamaj chica naan pensar atre, xacha cha.
\p
\v 23 Y xquicha can jun kij chi niquimol-qui. Y antok xalka ri kij re, can quiy vinak ri xbaquimalo-qui ri pache co-ve ri Pablo, y jaja xutzijuoj y xuej ri ru-reino ri Dios chiquivach; desde macajan hasta nakakij xcho chica, ruma jaja xrajo chi xika ta pa quive (xquian ta entender) chi ri Jesús jare ri Cristo inchel ri tziban can ruma ri Moisés y cuma ri profetas ojier can tiempo.
\v 24 Ico ri xquinimaj ri xuej ri Pablo, pero ico ri man xquinimaj ta.
\v 25 Y antok ja ncaa ruma man junan ta niquiej, ri Pablo xuej chica: Ri tzij ri xuya ri Espíritu Santo cha ri profeta Isaías, chi xuej chica ri katet-kamama ri xacujie ojier can, xuej:
\q
\v 26 Cain quiquin ri avanakil y taej chica:
\q Joc xtivaxaj y man xtika ta pan ive (man xtian ta entender) ri xtivaxaj.
\q Choj xtitzat y man xtiya ta pa cuenta ri xtitzat.
\q
\v 27 Ruma ri cánima ri vinak re xa cof rubanun,
\q y can man ntuoc ta pa quixiquin ri niex chica.
\q Ijeje can quiyupun ri quinakavach,
\q ruma man nicajo ta ncatzun.
\q Man nicajo ta nicaxaj ri niex chica,
\q y man nicajo ta chi ntuoc riquin cánima.
\q Can man nicajo ta niquiya can ri pecado chi niquian ri nivajo inre,
\q chi nicax ri quicaslien.\x + \xo 28:26-27 \xt Is. 6:9-10.\x*
\m Quire xuej ri Espíritu Santo.
\v 28 Rumare tivatamaj ixre, chi ri vinak ri man israelitas ta, ya xbaka ri salvación (colotajic) richin ri Dios quiquin. Ijeje can nicaxaj ri tzij ri takuon-pa chica.
\p
\v 29 Y antok ri Pablo xuej quire chica ri ruvanakil israelitas, xaa y niquicholila-qui chiquivach.
\p
\v 30 Y ri Pablo xcujie caye juna chupan ri jay ri rukajuon, y ncaruon recibir quinojiel vinak ri ncalka riquin.
\v 31 Y jaja nutzijuoj ri ru-reino ri Dios chica, y ncarutijuoj je ri vinak chirij ri xalrubana-ka ri Ajaf Jesucristo. Jaja can chica quinojiel ri xuej. Y man jun je xen cha ri Pablo chi man chic tutzijuoj ri ruchabal ri Dios.

