\id GAL Cakchiquel de Santa Maria de Jesus NT [cki] (Colombia) -2010 bd. 
\h GÁLATAS
\toc1 Ri carta ri xutzibaj ri apóstol San Pablo chica ri hermanos ri ico Galacia
\toc2 Gálatas (Gá.)
\mt Ri carta ri xutzibaj ri apóstol San Pablo chica ri hermanos ri ico Galacia
\ip Ri apóstol Pablo xutzibaj va carta va chica ri hermanos ri ico chupan ri nación Galacia. Xutak va carta va ruma xraxaj chi ico achia ri xalka quiquin y xquiej chica chi nicatzin chi niquian ri nuej chupan ri ley richin ri Moisés, y man tiquinimaj ri rucutun can ri Pablo chiquivach. Ri achia re xquiej ca chi nicatzin chi nian ri circuncisión chica, chi quire nitzakat ri salvación (colotajic) ri nuya ri Dios chica. Y ri Pablo nuej chupan va carta va chi ri niquicut ri achia re xa man ketzij ta. Y ri nucut jaja, ja ri Dios ri xen cha y jare ri ketzij nuya salvación (colotajic).
\io Ri capítulo 1:1-10, ri Pablo ncaruon saludar ri aj-Galacia ri quiniman ri Jesucristo.
\io Ri capítulo 1:11–2:21, ri Pablo nuej chica chi jaja ja ri Dios ri xen cha chi xuoc apóstol y rumare ja ri ketzij ri nuej. Y nuej je chi ja ri Dios xen cha chi nutzijuoj ri santo evangelio chica ri man israelitas ta.
\io Ri capítulo 3:1–4:31 nuej chi joc ruma ri ru-favor ri Dios y ruma je chi niquicukuba quicux riquin ri Jesús antok niquil ri salvación (colotajic).
\io Ri capítulo 5:1–6:10 nuej chi ruma ri cacac caslien ri xuya ri Dios chica, ijeje man chic nicatzin ta chi ca nian ri circuncisión chica, y man otz ta chic chi ca niquian ri nicaj chic costumbres ri nuej ri qui-religión. Ruma ri Cristo ya xarucol-pa chupan re y xuon chica chi man jun chic qui-pecado choch ri Dios. Y nuej je chi xa xtiquiya lugar chi ja ri Espíritu Santo ri nucuan ri quicaslien, ri quicaslien xtuya jaal fruto.
\io Y ri capítulo 6:11-18, ri Pablo nuej chi ri más nicatzin y ri más co rakalien ja ri cacac caslien y nuquis ri ru-carta riquin jun bendición.

\c 1
\s Ri saludo
\p
\v 1 Inre Pablo, in ru-apóstol ri Jesucristo y man vinak ta ca xichon chi xinuoc apóstol. Ni man vinak ta je ri takayuon-pa vichin. Ri takayuon-pa vichin ja ri Jesucristo y ri Katata Dios; ri Dios ri xuon cha ri Jesucristo chi xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki.
\v 2 Ixre hermanos, ri ixco chupan ri iglesias ri ico Galacia, nitak-el jun saludo chiva, y quire je niquitak-el ri hermanos ri ico viquin.
\v 3 Ja ta ri favor y ri paz ri nuya ri Katata Dios y ri Kajaf Jesucristo ticujie riquin ivánima.
\v 4 Ri Jesucristo xujach-ri chi xquimisas ruma ri ka-pecados, chi quire nkojrucol choch ri itziel tak kax ri ncabanataj ri choch-ulief chupan ri tiempo vacame. Xuon quire ri Jesucristo pa ka-cuenta ojre, ruma quire xrajo ri Katata Dios.
\v 5 Ja ri Katata Dios ri tiyox rukij richin nojiel tiempo. Amén.
\s Manak chic jun evangelio
\p
\v 6 Inre can xichapataj antok xinvaxaj chi ixre ntivajo ntiya can ri Dios, ri xayuon ivichin chi xuya ri ru-favor ri Cristo pan ive. Ixre xa ntivajo nquixa chirij jun-ve chic evangelio.
\v 7 Man niej ta chi co chic jun evangelio, ruma ico vinak ri xa jun-ve chic ri niquicut, ri xa niquisach inoj. Y nicajo niquicax rubixic ri ru-evangelio ri Cristo.
\v 8 Pero xa co jun chakavach ojre ri nucax rubixic ri ru-evangelio ri Cristo ri katzijuon chiva, can tika ri castigo paro, mesque jun ángel ri patanak chicaj ri nien.
\v 9 Can inchel ri kaen can chiva, y vacame ninataj chic chiva: Xa co jun nitzijuon jun chic evangelio chiva y man junan ta riquin ri iniman; ri nitzijuon re chiva, can tika ri castigo paro.
\p
\v 10 ¿Y chica ntiej ixre? ¿Nivajo came inre chi otz nquitziet cuma ri vinak? Ri nivajo inre can ta otz nquitziet ruma ri Dios. Inre man nivajo ta chi otz nquitziet cuma ri vinak. Ruma xa ta quire nian, man ta in ru-siervo ri Cristo.
\s Ri Dios xbano apóstol cha ri Pablo
\p
\v 11 Hermanos, inre nivajo chi ixre ntivatamaj jaal chi ri evangelio ri xintzijuoj chiva, man runoj ta jun ache.
\v 12 Man riquin ta jun vinak xinan recibir, ni man xtzijos ta je chuva ruma jun vinak. Can ja ri Jesucristo ri xen chuva.
\p
\v 13 Y ixre ivaxan ri chica xanban-pa antok ca inco chupan ri niquinimaj ri nuvanakil israelitas. Riquin nojiel voyoval xanan perseguir ri ru-iglesia ri Dios. Y xinvajo ta xanquis quinojiel.\x + \xo 1:13 \xt Hch. 8:3; 22:4-5; 26:9-11.\x*
\v 14 Y chupan ri niquinimaj ri nuvanakil; inre más xinvatamaj y más xinan chiquivach iquiy ri junan xojquiy-pa quiquin. Ruma inre can xa vánima riquin ri qui-costumbre ri katet-kamama.\x + \xo 1:14 \xt Hch. 22:3.\x*
\v 15 Pero ri Dios, antok ca maja quinalax, xirucha y xirayuoj ruma ri ru-favor.
\v 16 Ri Dios xucut ri Jesucristo ri Rucajuol chinoch ruma quire xrajo; chi nitzijuoj ri Jesucristo chica ri nicaj chic vinak ri man israelitas ta.\x + \xo 1:16 \xt Hch. 9:3-6; 22:6-10; 26:13-18.\x* Y antok ri Dios rucutun chic ri Jesucristo chinoch, man xia ta riquin jun chic chi xinvatamaj más.
\v 17 Ni man xia ta je quiquin ri apóstoles ri ico pa tanamet Jerusalén, mesque ijeje can i-apóstoles naay chinoch inre. Antok inre xinya can ri tanamet Damasco, xia chupan ri lugar rubinan Arabia. Y antok xiniel-pa Arabia, xitzalaj chic pa jun bay pa tanamet Damasco.
\p
\v 18 Y antok kaxnak chic oxe juna, cajare xia pa tanamet Jerusalén\x + \xo 1:18 \xt Hch. 9:26-30.\x* chi xintzata roch ri apóstol Pedro, y xicujie-pa caye semanas riquin.
\v 19 Y chupan ri caye semanas re, man jun chic apóstol xintzat, joc ri Jacobo ri ruchak ri Ajaf Jesucristo.
\v 20 Y choch ri Dios niej chiva chi ri nitzibaj-el, can ketzij-ve. Man nitzak ta tzij.
\p
\v 21 Y cajare xibacujie chupan ri lugar rubinan Siria y chupan ri lugar rubinan Cilicia.
\v 22 Man jun bay xicujie-ka pa tak tanamet ri ico chupan ri Judea, y rumare ri iglesias richin ri Cristo ri ico Judea man catan ta noch.
\v 23 Joc caxan chuvij: Ri jun ri ncaruon perseguir ri quiniman ri Jesucristo, vacame xa nuej chica ri vinak chi tiquicukuba quicux riquin ri Jesucristo. Y man nrajo ta chic je chi ncaquis ri quiniman ri Jesucristo.
\v 24 Y ri hermanos re, can xquiya rukij ri Dios ruma xcaxaj chi xcaxtaj ri nucaslien.
\c 2
\p
\v 1 Y antok kaxnak chic ca catorce juna, inre xia chic jun bay pa tanamet Jerusalén;\x + \xo 2:1 \xt Hch. 15:2.\x* junan xoja riquin ri hermano Bernabé. Y xkucuaj-el je ri hermano Tito.
\v 2 Y inre xia, ruma ja ri Dios ri xen chuva. Y joc inre y ri hermanos líderes ri xkamol-ki, y xinej ca chiquivach chica modo nitzijuoj ri evangelio chica ri vinak ri man israelitas ta, chi quire ijeje ncaen xa otz o man otz ta ri nusamaj.
\v 3 Pero ijeje ni xa ta xquiej chi tian ri circuncisión cha ri hermano Tito ri banak viquin; mesque jaja man banun ta ri circuncisión cha, ruma jaja xa man israelita ta.
\v 4 Ri Tito man xan ta ri circuncisión cha, mesque ico jujun chikacajol ri man i-ketzij ta hermanos, ri xcajo chi xan ta cha. Ijeje quijun-pa-qui joc chi niquitzat ri chica rubanun ri kacaslien riquin ri Cristo Jesús; xa ca nakaan nojiel ri nuej chupan ri ru-ley ri Moisés, o manak chic nakaan. Ijeje xcajo ta chi xojcujie ta chic chuxie ri ru-ley ri Moisés.
\v 5 Pero ojre man xkanimaj ta quitzij; chi quire ja ri ketzij evangelio nicujie iviquin ixre.
\p
\v 6 Y ri hermanos líderes ri co je quinoj, man jun kax cacac xquicut chinoch chirij ri ruchabal ri Dios. Y inre man xintzat ta xa rakalien o man rakalien ta. Ruma choch ri Dios xa oj junan konojiel.\x + \xo 2:6 \xt Dt. 10:17.\x*
\v 7 Pa rucaxiel ca chi ri hermanos xinquitijuoj ta pa más riquin ri ruchabal ri Dios, xa xquinaiej chi chuva inre ruen ri Dios chi nitzijuoj ri evangelio chica ri vinak ri man israelitas ta, ri man banun ta ri circuncisión chica. Can inchel antok xex cha ri Pedro chi tutzijuoj ri evangelio chica ri kavanakil israelitas ri banun ri circuncisión chica.
\v 8 Y can ja ri Dios ri niton richin ri Pedro chupan ri samaj richin jun apóstol chiquicajol ri kavanakil israelitas ri banun ri circuncisión chica; quire je inre ja ri Dios niton vichin, chi nquisamaj chiquicajol ri vinak ri man israelitas ta.
\p
\v 9 Rumare ri Jacobo, ri Pedro y ri Juan, ri principales chiquicajol ri hermanos, xquiya quika chuva inre y cha ri Bernabé je, antok xquinaiej chi ri samaj re ja ri Dios sipayuon-pa chuva ruma altíra nquirajo; xquiya quika chika chi quire kalaj chi xa jun kabanun chupan ri samaj. Chi ojre nkojbasamaj chiquicajol ri vinak ri man israelitas ta, y ijeje ncabasamaj chiquicajol ri kavanakil israelitas ri banun ri circuncisión chica.
\v 10 Joc xquiej chika chi canataj chika chi ncakato ri i-puobra, y jare ri nitej nukij nian.
\s Antok ri Pablo xucholij ri Pedro pa tanamet Antioquía
\p
\v 11 Y antok ri Pedro xalka pa tanamet Antioquía, xincholij, ruma man otz ta ri nuon chire.
\v 12 Ruma naay, xva quiquin ri hermanos ri man israelitas ta. Pero antok xalka nicaj achia ri i-takuon-pa ruma ri Jacobo, jaja man xrajo ta chic xva quiquin ri hermanos ri man israelitas ta, ruma xuxiij-ri chiquivach ri achia ri xalka, ri banun ri circuncisión chica.
\v 13 Y ri hermanos israelitas ri ico Antioquía, junan xquian riquin ri Pedro. Man xabaka ta chic quiquin ri hermanos ri man israelitas ta. Can xkalajin chi caye quipalaj, ruma naay can i-banak quiquin. Y hasta ri Bernabé xuon inchel xquian ijeje.
\v 14 Y antok xintzat chi man niquian ta ri ketzij ri nuej chupan ri evangelio, chiquivach quinojiel xinej cha ri Pedro: Atre can at israelita, pero xa inchel niquian ri vinak ri man israelitas ta naan. Y xa quire naan atre, ¿karruma naan chica ri man israelitas ta chi niquian ri qui-costumbre ri israelitas? xicha cha.
\p
\v 15 Ojre ri oj israelitas pa kalaxic, nakaej chi man oj pecadores ta inchel ri vinak ri man israelitas ta.
\v 16 Pero katan chi man ruma ta ri vinak quibanun nojiel ri nuej ri ru-ley ri Dios ntiel chi man jun chic qui-pecado choch ri Dios.\x + \xo 2:16 \xt Sal. 143:2; Ro. 3:20.\x* Xa nicatzin chi tiquicukuba quicux riquin ri Jesucristo chi quire ntiel chi man jun chic qui-pecado choch.\x + \xo 2:16 \xt Ro. 3:22.\x* Rumare man joc ta ri man israelitas ta quicukuban quicux riquin ri Jesucristo, xa quire je ojre ri israelitas kaniman, chi quire ntiel chi man jun chic ka-pecado choch ri Dios. Man ja ta ca chi nakaan ri nuej chupan ri ley ri nibano chika chi ntiel chi man jun chic ka-pecado choch ri Dios.
\p
\v 17 Xkanimaj ri Cristo ruma xkajo chi ntiel chi man jun chic ka-pecado choch ri Dios. Y xa ca nakaan ri pecado, ¿ja came ri Cristo xbano-ka pecadores chika? Man quire ta.
\v 18 Y xa niya chic pa rukij ri ru-ley ri Moisés, ri ya xinya can, can nikalajin chi pecado ri xinan antok xinya can.
\v 19 Ruma inre can inchel xicon choch ri ley, rumare ri ley man chic nicatzin ta chi nian. Vacame incas chi nian ri nrajo ri Dios.
\v 20 Y antok ri Cristo xquimisas choch cruz, inre inchel xa xicon riquin. Y rumare ri nucaslien ri co vacame, man vichin ta inre, xa can richin ri Cristo ri co riquin vánima. Y nojiel ri nian-el choch-ulief, xtinan ruma nucukuban nucux riquin ri Cristo ri Rucajuol ri Dios, ri xirajo y xuya rutzij chi xquimisas pa nu-cuenta.
\v 21 Inre manak xtinej chi ri ru-favor ri Dios man jun rakalien. Ruma xa ta riquin ri ley ntiel chi man jun chic ka-pecado choch ri Dios, ri Cristo man jun ta xcatzin chi xcon.
\c 3
\s Ri Espíritu nian recibir ruma ri cukbal cux
\p
\v 1 Hermanos aj-Galacia, ¿karruma can ix-nacanak y rumare xixan engañar y vacame man ntinimaj ta chic ri ketzij? Ojre kaen can jaal chiva chi ri Jesucristo xcon choch cruz pa ka-cuenta.
\v 2 Y nivajo nicutuj chiva: ¿Ja came ri nuej ri ru-ley ri Moisés ri xinimaj chi xian recibir ri Espíritu Santo o xa ruma xicukuba icux riquin ri Jesucristo ri xkatzijuoj chiva?
\v 3 ¿Ixre can ix-nacanak? Ruma antok xinimaj ri Jesucristo, ja ri Espíritu Santo ri xsamaj riquin ivánima. Y vacame man ntivajo ta chic chi nisamaj ri Espíritu Santo iviquin, xa iyuon yan chic ixre ntivajo ntitej ikij.
\v 4 ¿Can man jun came rakalien ri sufrimiento ri xikasaj antok xinimaj ri Jesucristo? Xa ta ketzij chi man jun rakalien.
\v 5 Ri Dios ruyon ri Espíritu Santo chiva y nuon milagros chicajol. ¿Karruma nuon quire? ¿Ruma came xinimaj ri ru-ley ri Moisés o ruma xicukuba icux riquin ri Jesucristo ri xkatzijuoj chiva?
\s Ri pacto ri xuon ri Dios riquin ri Abraham
\p
\v 6 Inchel xuon ri Abraham ojier can, jaja xunimaj ri xex cha ruma ri Dios, y rumare ri Dios xuon cha chi xiel chi man jun chic ru-pecado choch.\x + \xo 3:6 \xt Gn. 15:6; Ro. 4:3.\x*
\v 7 Tivatamaj je chi quinojiel ri niquicukuba quicux riquin ri Dios, can ralcual ri Abraham.\x + \xo 3:7 \xt Ro. 4:16.\x*
\v 8 Y chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban ojier can, kalaj chi ri Dios can xtuon chica ri vinak ri man israelitas ta chi man jun chic qui-pecado choch jaja, xa niquicukuba quicux riquin. Y ri utzulaj ruchabal ri Dios, ri xex cha ri Abraham, nuej: Avuma atre, xcanan bendecir quinojiel naciones,\x + \xo 3:8 \xt Gn. 12:3.\x* xcha ri Dios cha ri Abraham.
\v 9 Y inchel ri Abraham can xan bendecir ruma xucukuba rucux riquin ri Dios, can quire je quinojiel ri niquicukuba quicux riquin ri Dios, can ncaan je bendecir.
\p
\v 10 Pero xa nicajo ncacolotaj ruma ri ley y xa man ncatiquir ta niquian nojiel ri nuej ri ley, can xtika ri castigo pa quive. Inchel nuej chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can: Ri man nuon ta nojiel ri nuej chupan ri ru-ley ri Moisés, xtika ri castigo paro.\x + \xo 3:10 \xt Dt. 27:26.\x* Quire nuej chupan ri tziban can.
\v 11 Can kalaj chi man jun vinak ntiel chi man jun chic ru-pecado choch ri Dios ruma nuon ri nuej ri ley. Ruma chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can, nuej: Ri rucukuban rucux riquin ri Dios ntiel chi man jun chic ru-pecado choch, y xticujie rucaslien riquin ri Dios.\x + \xo 3:11 \xt Hab. 2:4.\x* Quire nuej ri tziban can.
\v 12 Ri niniman ri ley man inchel ta ri cukbal cux riquin ri Dios. Ruma ri ley nuej: Ri nibano nojiel ri nuej ri ley, can xtiril rucaslien riquin ri Dios.\x + \xo 3:12 \xt Lv. 18:5.\x* Quire nuej ri ley.
\p
\v 13 Y can ketzij chi jun ri man nitiquir ta nuon nojiel ri nuej ri ley, can xtika ri castigo paro. Pero ri Cristo xojrucol choch ri castigo re antok xcon choch ri cruz, ruma paro jaja xka-ve ri castigo ri xka ta pa kave ojre. Can kalaj chi xka ri castigo paro, ruma ri ruchabal ri Dios ri tziban can, nuej: Chica-na ri nitzakabas choch jun chie, kalaj chi kajnak ri castigo paro.\x + \xo 3:13 \xt Dt. 21:23.\x* Quire nuej chupan ri tziban can.
\v 14 Pero ri Cristo Jesús xcon pa ka-cuenta konojiel ojre, chi quire ri vinak ri man israelitas ta niquil je ri bendición ri xuej ri Dios ojier can cha ri Abraham. Y ri Jesucristo xcon je chi quire konojiel ri nakacukuba kacux riquin, xticujie ri Espíritu Santo kiquin; ruma quire je ruen ri Dios.
\p
\v 15 Tivaxaj-na-pe hermanos: Antok co jun pacto nian chikacajol-ka ojre, antok cachojnak chic ri pacto, man jun nitiquir nituru ri pacto re. Ni man jun je nitiquir nuya juba más ruve.
\v 16 Antok ri Dios xuon ri pacto riquin ri Abraham ojier can, xuej chi nuya ri bendición cha jaja y cha ri rumáma ri xticujie.\x + \xo 3:16 \xt Gn. 12:7.\x* Ri Dios man xcho ta chiquij ri iquiy rumáma ri Abraham ri xcacujie. Man quire ta. Joc chirij jun rumáma xcho-ve. Y ri jun re, ja ri Cristo.
\v 17 Ri tzij ri xanej, cava rubixic: Naay ri Dios xuon jun pacto riquin ri Abraham. Y antok kaxnak chic cuatrocientos treinta juna chi tian ri pacto riquin ri Abraham,\x + \xo 3:17 \xt Ex. 12:40.\x* ri Dios xuya ri ley cha ri Moisés. Pero ruma ri Dios can rubanun chic ri pacto riquin ri Abraham naay, ri ley man xutur ta ri pacto ri rubanun naay, ni man xtiquir ta xuon cha ri Dios chi man ta xuya ri ranun prometer cha ri Abraham chi nuya. Y ri ranun prometer chi nuya, ja ri Cristo.
\v 18 Xa ta ruma ri ru-ley ri Moisés niyox ri herencia, man jun ta rakalien ri xuej ri Dios cha ri Abraham chi nuya.\x + \xo 3:18 \xt Ro. 4:14.\x* Pero xa man quire ta. Ruma ri Abraham xril ri herencia riquin ri xuej ri Dios cha.
\s Ri chica rucatzil ri ley
\p
\v 19 ¿Y chica nicatzin-ve ri ru-ley ri Moisés? Ri Dios xuya ri ley re chi cakalajin-pa ri pecado y chi ticusas antok ca maja talka ri Cristo, rumáma ri Abraham; ruma ja ri Cristo ri bendición ri ranun prometer ri Dios chi nuya. Y antok ri Dios xuya ri ley, naay xuya chica ángeles, y ri ángeles re xquiya cha ri Moisés. Y pa ruquisbal ri Moisés xuya chica ri vinak.
\v 20 Pero antok ri Dios xuej cha ri Abraham chi nuya ri bendición, jaja mismo xen y man xcatzin ta chi co ta jun xucusaj chi xkasan ri ruchabal.
\p
\v 21 ¿Y xutur came ri ley ri ranun prometer ri Dios chi nuya? Man quire ta. Pero xa ta ri ley xtiquir ta xuya caslien, ja ta ri ley re nibano chika chi man jun chic ka-pecado choch ri Dios.
\v 22 Pero ri ruchabal ri Dios ri tziban can, nuej chi konojiel ojre oj pecadores; quire nuej, chi quinojiel ri quiniman ri Jesucristo, niyox chica ri ranun prometer ri Dios. Y re niquil ruma quicukuban quicux riquin ri Jesucristo.
\p
\v 23 Antok ca maja tipa ri Jesucristo, can inchel pa cárcel xojcujie-ve; ruma pa ruka ri ru-ley ri Moisés xojcujie-ve. Y chire xojcujie-ve, kayoien chi nibakalajin-pa ri co chi nakanimaj.
\v 24 Ri ru-ley ri Moisés can xojruon cuenta, y xojrucuaj riquin ri Cristo chi xkacukuba kacux riquin; chi quire xiel chi man jun chic ka-pecado choch ri Dios.
\v 25 Pero vacame ri ley richin ri Moisés man chic nicatzin ta chi nkuruon cuenta. Ruma vacame ya xpa ri Jesucristo, y riquin jaja nakacukuba kacux.
\p
\v 26 Y ixvonojiel ixre ri icukuban icux riquin ri Jesucristo, ix ralcual chic ri Dios.
\v 27 Ixvonojiel ri xixan bautizar pa rube ri Cristo, joc jun xian riquin jaja. Can nikalajin ca chi ri Cristo co pan icaslien, xuon chiva chi inchel xucax ri itziak.
\v 28 Can ixvonojiel ri iniman ri Cristo Jesús junan chic ivach; chi israelitas o man israelitas ta; esclavos o libres; ache o ixok. Junan ca ivach ixvonojiel, ruma joc jun chic ibanun riquin ri Cristo Jesús.
\v 29 Y ruma ix richin chic ri Cristo, xixuoc rumáma ri Abraham. Y niyox chiva ri bendición ri xuon prometer cha ri Abraham chi nuya.\x + \xo 3:29 \xt Ro. 4:13.\x*
\c 4
\p
\v 1 Y nivajo je niej más chiva: Jun ri nichaco ri herencia, xa ca acual, ca maja tiyox ri herencia cha. Y mesque jaja rajaf nojiel, xa ca junan riquin jun ru-esclavo ri rutata.
\v 2 Ri acual re ico ri ncachajin richin. Y ico ri ncachajin ri herencia, ca antok xtalka-na ri kij ri ruen ri rutata chi niyox ri herencia cha.
\v 3 Y quire xkaan ojre, inchel ri acual antok maja tiyox ri herencia cha. Y xojcujie chuxie ri costumbres richin ri roch-ulief ri man ncatiquir ta nkojquicol.
\v 4 Pero antok xalka ri tiempo ri chon ruma ri Dios, ri Dios xutak-pa ri Rucajuol. Y xalalax-ka riquin jun xtan. Y ruma chikacajol ojre israelitas xalax-ve ri Rucajuol ri Dios, xcujie chuxie ri ru-ley ri Moisés.
\v 5 Y jaja xpa chi xojrucol ojre ri ojco chuxie ri ley, chi quire xojuoc ralcual ri Dios.
\p
\v 6 Y ruma ix ralcual chic ri Dios, ri Dios xutak-pa ri Ru-Espíritu ri Rucajuol riquin ivánima. Y ri Espíritu Santo ri co riquin ivánima, Nata nicha cha ri Dios.
\v 7 Riquin re nikalajin chi man ixco ta chic chuxie ri ley, xa ix ralcual chic ri Dios. Y ruma ix ralcual chic ri Dios, jaja nuya ri herencia chiva ruma xinimaj ri Cristo.\x + \xo 4:5-7 \xt Ro. 8:15-17.\x*
\s Ri Pablo nuej chi man chic catzalaj-pa chupan ri costumbres
\p
\v 8 Y ojier can, antok maja tivatamaj roch ri Dios, ixre xian servir ri dioses ri xa man i-ketzij ta.
\v 9 Pero vacame, ivatan chic roch ri Dios. O más otz niej chi ja ri Dios ri tamayuon chic ivach ixre. ¿Karruma ixre ntivajo ntiya can ri Dios y nquixtzalaj-pa chic chupan ri costumbres ri man jun quikalien?
\v 10 Ico kij, ic, juna y nicaj chic namakej ri ntian guardar.
\v 11 Inre nibisuon vánima chi ri samaj ri xinan iviquin, inchel xa man jun xcatzin-ve.
\p
\v 12 Rumare hermanos, nicutuj favor chiva chi tibana inchel inre, ruma inre xinan je inchel ntian ixre. Antok xicujie iviquin, ixre otz inoj xian chuva.
\v 13 Y ixre jaal ivatan, ri naay mul xa ruma xiyavaj, rumare xicujie iviquin y xintzijuoj ri evangelio chiva.
\v 14 Y mesque altíra xinan sufrir ruma ri yabil, ixre man itziel ta xinitzat, ni man xiniya ta can, xa can jaal xinian recibir. Inchel jun ángel richin ri Dios, o inchel xa can ja inre ri Cristo Jesús xian chuva antok xinian recibir.
\v 15 Y can jaal xquicuot ivánima vuma inre. Y inre vatan chi xa ta xcatzin chi ixre xivalasaj-el ri inakavach chi xiya ta chuva, xian ta. ¿Pero karruma man chic nquixquicuot ta vacame inchel xian naay?
\v 16 ¿Ntian pensar came ixre chi inre itziel nquixtzat ruma xinej ri ketzij chiva?
\p
\v 17 Y ico nicaj achia chicajol ri quiy favor niquian chiva, pero quire niquian iviquin ruma nicajo chi nquixa chiquij y chi nkojiya can ojre.
\v 18 Xa co jun ri nibano favor chiva ruma nrajo chi otz ta nquixcujie, can otz, y siempre quire ta nuon y man joc ta antok inco iviquin.
\v 19 Ixre ri ix inchel tak valcual nubanun chiva, can nian chic sufrir jun bay, can inchel ri sufrimiento nuna jun ixok antok nicujie jun ral. Y ri sufrimiento ri nina vacame ivuma ixre, xtiquis-el antok xtiya ivánima riquin ri Cristo.
\v 20 Inre nivajo chi inco ta pa iviquin vacame, chi quire nquicho iviquin y nicax juba ri niej chiva. Pero ruma ca naj ixco-ve, mare man nivil ta chica nian.
\s Ri alegoría chiquij ri icaye ixoki ri Agar y ri Sara
\p
\v 21 Ixre ri ntivajo nquixcujie chuxie ri ru-ley ri Moisés, tiej chuva: ¿Karruma man ibanun ta entender ri nuej ri ley re?
\v 22 Ruma tziban can chi ri Abraham xacujie icaye rucajuol. Jun xalax riquin ri ru-esclava,\x + \xo 4:22 \xt Gn. 16:15.\x* y ri jun chic xalax riquin ri raxjayil.\x + \xo 4:22 \xt Gn. 21:2.\x*
\v 23 Ri rucajuol ri Abraham ri xalax riquin ri ru-esclava, xalax inchel nalax chica-na acual. Pero ri jun chic rucajuol ri Abraham ri xalax riquin ri raxjayil, xalax ruma ja ri Dios ri banayuon prometer cha.
\v 24 Re jun alegoría.\x + \xo 4:24 \xt Ri tzij “alegoría” nrajo nuej: Jun historia ri nucut ri ketzij.\x* Ruma ri icaye ixoki re, inchel ri caye pactos ri xuon ri Dios. Ri ixok Agar, ri ru-esclava ri Abraham, inchel ri pacto ri xan paro ri juyu Sinaí. Y quinojiel ri xauoc chupan ri pacto re, jare ri xauoc chuxie ri ru-ley ri Moisés. I-esclavos chupan ri ley.
\v 25 Ri ixok Agar, can inchel ri pacto ri xan paro ri juyu Sinaí, ri co chupan ri lugar rubinan Arabia. Ri Agar man libre ta. Y ri nuvanakil israelitas ri ico vacame Jerusalén, can ico chuxie ri ru-ley ri Moisés, ijeje je man i-libre ta. Xa can inchel ri ixok Agar ri esclava.
\v 26 Pero ojre ri oj ral ri jun chic tanamet Jerusalén ri richin chicaj, can oj libre.
\v 27 Y ri ruchabal ri Dios ri tziban can, nuej:
\q Atre ri manak aval alaxnak, man cabisuon ruma man jun aval.
\q Xa riquin nojiel avuchuka casiquin ruma altíra ncaquicuot, mesque man jun aval alaxnak.
\q Y mesque atre at-yon can ruma ri avachajil, inre xtinan chava chi co más iquiy aval ri xcacujie, que choch ri ixok ri co ri rachajil riquin.\x + \xo 4:27 \xt Is. 54:1.\x*
\m
\v 28 Hermanos, ojre oj junan riquin ri Isaac, ri xuon prometer ri Dios chi nuya cha ri Abraham, y ojre je oj ralcual ri Dios.
\v 29 Ri ral ri Agar xalax inchel nalax chica-na acual. Ri Isaac itziel xtziet ruma ral ri ixok Agar ri esclava.\x + \xo 4:29 \xt Gn. 21:9.\x* Quire je nibanataj vacame. Ojre ri oj ralcual chic ri Dios ruma co ri Espíritu Santo kiquin, itziel nkojtziet.
\v 30 Y ri ruchabal ri Dios ri tziban can, nuej chi talasas-el ri esclava, y ri ral je. Ruma man jun herencia xtiyox cha ri ral jaja. Xa joc cha ri ral ri raxjayil ri Abraham xtiyox ri herencia.\x + \xo 4:30 \xt Gn. 21:10.\x* Quire nuej ri tziban can.
\v 31 Hermanos, ojre ri kaniman chic ri Jesucristo, oj inchel ri ral ri raxjayil ri Abraham, y man oj ral ta ri esclava.
\c 5
\s Cof quixcujie ruma ix libres chic
\p
\v 1 Ri Cristo ya xuon libre chika choch ri ley. Rumare, cof quixcujie ruma ix libres. Y man chic quixuoc jun bay chuxie ri ley.
\p
\v 2 Y tivaxaj-na-pe. Inre Pablo niej chiva: Xa xtiya lugar chi nian ri circuncisión chiva ruma ntian pensar chi rumare nquixcolotaj, entonces ri xuon ri Cristo man jun rakalien chivach.
\v 3 Y niej chic jun bay chica ri achia ri nicajo chi nian ri circuncisión chica: Ri nicajo chi nian ri circuncisión chica, can nicatzin niquian nojiel ri nuej ri ru-ley ri Moisés, chi quire ncacolotaj.
\v 4 Y ixre ri ntivajo chi ruma ri ley ntiel chi man jun chic i-pecado choch ri Dios; ruma quire ntian, xiya can ri Cristo, y xiya can je ri ru-favor ri Dios.
\v 5 Pero ojre can kayoien chi ntiel chi man jun chic ka-pecado choch ri Dios, ruma riquin ri Cristo cukul kacux y ruma je co ri Espíritu Santo riquin kánima.
\v 6 Ojre ri oj richin chic ri Cristo Jesús, xa banun chika ri circuncisión o manak, xa man jun rakalien. Ri nicatzin ja ri kacukuban kacux riquin ri Cristo Jesús, y re nuon chika chi co amor kiquin.
\p
\v 7 Naay, can otz ix-banak. ¿Pero chica xbano chiva chi vacame man ntivajo ta chic ntinimaj ri ketzij?
\v 8 Ruma ri Dios xixrayuoj chi xinimaj. Pero ri niex chiva vacame, kalaj chi man riquin ta ri Dios patanak-ve.
\v 9 Ri levadura, xa riquin juba nuquiraj-ri chupan nojiel ri harina.\x + \xo 5:9 \xt 1Co. 5:6.\x*
\v 10 Y inre cukul nucux riquin ri Ajaf Jesucristo, chi ixre joc ri ketzij ri xtinimaj. Y ri nucax rubixic ri ruchabal ri Dios chivach, can xtika ri castigo paro. Y re chica-na vinak.
\p
\v 11 Y inre hermanos, xa ta nitzijuoj chi ri circuncisión otz, ri nuvanakil israelitas man ta itziel nquinquitzat, y man ta itziel je nicaxaj antok nitzijuoj chi ri Cristo xcon choch ri cruz.
\v 12 ¡Ncaan ta capar ri vinak ri niquicax rubixic ri ruchabal ri Dios!
\p
\v 13 Ruma ixre hermanos, ja ri Dios ri xayuon ivichin chi xixrucol-pa chuxie ri ley. Can ix libre chic. Can ix libre chi ntivajo-ivi y ntitola-ivi. Pero man ruma ta chi ix libre chic, rumare ja ri ntirayij ixre jare ri ntian, man quire ta.
\v 14 Ruma chupan ri ru-ley ri Moisés nuej: Can inchel ri navajo-ka-avi atre, can quire je mismo tavajo ri a-prójimo.\x + \xo 5:14 \xt Lv. 19:18.\x* Quire nuej ri tziban can. Y joc riquin ri naan ri nuej ri jun tzij re, can naan nojiel ri nuej chupan ri ley.
\v 15 Pero man ticux-ka-ivi y man titej-ka-ivi chibil-ivi, ruma xa quire ntian, iyuon ixre xtiquis-ka-ivi.
\s Ri nrajo ri cuerpo y ri nuya ri Espíritu Santo
\p
\v 16 Y niej je chiva: Tiya chi ja ri Espíritu Santo nucuan ivichin, y man tian ri itziel tak kax ri nrajo ri i-cuerpo.
\v 17 Ruma ri itziel tak kax ri nrajo ri i-cuerpo man nika ta choch ri Espíritu Santo. Y ri nrajo ri Espíritu Santo man nika ta choch ri i-cuerpo. Can man jun bay xtiquicuaj-qui. Chi quire man ntian ta ri ntivajo ixre.\x + \xo 5:16-17 \xt Ro. 7:15-23.\x*
\v 18 Pero xa ja ri Espíritu Santo ri nucuan ivichin chupan ri icaslien, man ixco ta chuxie ri ru-ley ri Moisés.
\p
\v 19 Y chanin ncakalajin ri nrajo ri cuerpo, ruma xa ruyuon inchel va: Ri i-culan y ri man i-culan ta niquicanuj-qui chi niquian pecado, can quiy itziel kax ri niquian y siempre niquian ri nurayij ri qui-cuerpo.
\v 20 Niquiyala quikij ídolos, niquian hechicerías (banaquil), itziel niquitzat-qui, niquian ayoval, itziel ncaquitzat ri nicaj chic ruma otz ico, can chanin nipa quiyoval, nicajo chi joc ijeje co ta nojiel kax quiquin, niquijachala-qui ruma ri quinoj, nika chiquivach ri man ketzij ta ncacut,
\v 21 itziel ncaquitzat nicaj chic ruma co kax quichin, ncaquimisan, ncakabar, niquian itziel tak namakej, y ncaquian je nicaj chic quivach itziel tak kax inchel re. Ya nuen chiva jun bay y niej chic chiva, chi ri vinak ri ncabano itziel tak kax inchel va, man xcauoc ta ca pa ru-reino ri Dios.
\p
\v 22 Pero xa ntiya chi ja ri Espíritu Santo nucuan ivichin chupan ri icaslien, can nuon chiva chi xtivajo-ivi, xtiquicuot ri ivánima, xticujie ri paz riquin ri ivánima, xquixcachuon, otz inoj xtian, can co favor xquian chica nicaj chic, can xticukuba icux riquin ri Dios,
\v 23 manak ayoval xtian, xtikil-ivi chi man chic xtian ta pecado. Y xa jun caslien quire xtivucuaj, ri ley man jun chica xtuon chiva.
\v 24 Y konojiel ri oj richin chic ri Cristo, can inchel xojbajix riquin jaja choch ri cruz, rumare xakaya can ri itziel tak kax ri xakarayij.
\v 25 Can ja ri Espíritu Santo yayuon ri cacac kacaslien. Rumare can kaya chi jaja ri nucuan kichin.
\p
\v 26 Man takana chi oj nimak, chi quire man nipa ta quiyoval ri nicaj chic. Y man itziel je cakatzat nicaj chic ruma otz ico.
\c 6
\p
\v 1 Hermanos, xa co jun hermano ri nika chupan ri pecado, ixre ri ivucuan ri caslien inchel ri nrajo ri Espíritu Santo, akal quixcho cha, chi quire nitzalaj-pa ránima riquin ri Dios. Y ixre tibana cuenta-ivi chi quire man nquixka ta chupan ri pecado.
\v 2 Y xa co chica ntikasaj y ntina chi inchel jun akan nika chivij, can titola-ivi chi ntivucuaj ri akan re. Y riquin re, can ntian ri nuej ri ley richin ri Cristo.
\p
\v 3 Pero xa co jun nuna-ri chi altíra rakalien, y xa man quire ta, xa ruyuon jaja nuon-ka engañar-ri.
\v 4 Chikajunal katzata-ka-ki ri nakaan, kalaj re xa otz o xa man otz ta. Y xa ri nakaan, can otz, tiquicuot ri kánima. Y man nakatzat ta ri nuon ri jun chic.
\v 5 Ruma chikajunal nakucuaj ri kakan.
\p
\v 6 Y ixre ri nquixtijox riquin ri ruchabal ri Dios, quiito ri ncatijuon ivichin riquin nojiel kax ri nicatzin chica.
\p
\v 7 Man tian engañar-ivi. Ruma ri Dios man jun xtibano engañar richin. Ruma chica-na ri nutic ri jun, can jare je xtuon cosechar.
\v 8 Mare, xa ja ri man otz ta ri nurayij ri ka-cuerpo ri nakaan, jare xtucuan kichin chupan ri camic. Pero xa nakucuaj ri caslien ri nrajo ri Espíritu Santo, xtucam-pa chika ri caslien ri man xtiquis ta.
\v 9 Y man kojcuos nakaan ri otz. Ruma xa man nkojtanie ta chi nakaan ri otz, xtalka ri kij antok xtiyox rucaxiel chika.
\v 10 Y rumare, antok nakatzat chica-na vinak chi co ri nicatzin cha, can kato. Pero ri más nicatzin chi ncakato, ja ri junan kacukuban kacux riquin ri Jesucristo quiquin.
\s Ri Pablo joc nuya rukij ri Jesucristo ri xcon choch cruz
\p
\v 11 Y titzata, can riquin nuka nian-el ri nimak tak letras ri nitzibaj-el chiva.
\v 12 Quinojiel ri nicajo chi tian ri circuncisión chiva, niquian quire joc chi catziet y canimax chi niquian ri nuej ri ru-ley ri Moisés. Y man nicajo ta niquitzijuoj chi nkojcolotaj joc ruma ri xcon ri Cristo choch ri cruz, ruma ijeje man nicajo ta niquikasaj sufrimiento pa quika ri vinak.
\v 13 Can banun ri circuncisión chica ri ncaen chiva chi quire je tibana ixre. Pero re man nuej ta chi ijeje niquian nojiel ri nuej chupan ri ru-ley ri Moisés. Man quire ta. Ijeje nicajo chi ixre nian ri circuncisión chiva, joc chi catziet chi co quikij ruma ixre nquixniman chica.
\v 14 Pero inre man nivajo ta chi niyox nukij, inchel niquian ijeje. Inre joc ri Kajaf Jesucristo ri xcon choch ri cruz ri niya rukij, y jaja je ri banayuon chuva chi inchel xa ya xicon chiquivach ri itziel tak noj ri co choch-ulief. Y ri itziel tak noj ya xacon je chinoch inre.
\v 15 Y ojre ri joc jun kabanun riquin ri Cristo Jesús, man jun chica nuon xa banun ri circuncisión chika o manak banun. Ri nicatzin y ri co rakalien, ja ri cacac kacaslien.
\v 16 Chica quinojiel ri quicuan ri caslien ri xinej, ticujie ri paz riquin cánima, y tijoyovax ca je quivach ruma ri Dios. Y chica je ri ketzij israelitas ri rutanamit ri Dios.
\p
\v 17 Y ri kij ri xtia-apa, man jun chic tien más tzij chuvij. Ruma inre can ico ratal rucuan ri nu-cuerpo ruma ri sufrimiento ri xinkasaj, ruma ri Ajaf Jesús.
\s Ri bendición
\p
\v 18 Hermanos, ja ta ri ru-favor ri Kajaf Jesucristo ticujie riquin ri iv-espíritu. Amén.

