\id HEB Cakchiquel de Santa Maria de Jesus NT [cki] (Colombia) -2010 bd. 
\h HEBREOS
\toc1 Ri carta ri xtzibas chica ri hermanos Hebreos
\toc2 Hebreos (Heb.)
\mt Ri carta ri xtzibas chica ri hermanos Hebreos
\ip Ri Hebreos jare ri vinak ri quibinan je israelitas ri i-rutanamit ri Dios. Y xtak va carta va chica ri quiniman chic ri Jesús y quiniman chic je chi jaja ri ruen-pa ri Dios chi nipa. Antok xtzibas va carta va, ijeje xa juba ma niquiya can ri quicukbal cux riquin ri Jesús y xa nicajo ncatzalaj chic chubanic ri ley richin ri Moisés.
\ip Ri xtziban va carta va man nilitaj ta ri chica xtziban. Ico ncaen chi ja ri Pablo ri xtziban can, pero ico je ncaen chi nicaj chic achia ri xatziban can. Ri xtziban va carta va nuej chica ri quiniman chic ri Jesús, chi ri Jesús más rakalien que choch chica-na vinak.
\io Ri capítulo 1:1-3 nuej chi ri Cristo más rakalien choch chica-na kax ruma jaja Rucajuol ri Dios.
\io Ri capítulo 1:4–2:18 nuej chi ri Cristo más rakalien chiquivach ri ángeles.
\io Ri capítulo 3:1–4:13 nuej chi ri Cristo más rakalien choch ri Moisés.
\io Ri capítulo 4:14–7:28 nuej chi ri Cristo más rakalien chiquivach ri sacerdotes ri más co quikij ri tzucutajnak-pa riquin ri Aarón y nuej chi ri Cristo ja ri Kanamalaj Sacerdote.
\io Ri capítulo 8:1–10:18 nuej chi ri xuon ri Cristo más rakalien choch ri niquian ri sacerdotes.
\io Ri capítulo 10:19-39 nuej chi vacame jakal chic ri bay chiquivach chi ncajiel-apa riquin ri Dios, ruma quicukuban chic quicux riquin ri Ajaf Jesús.
\io Ri capítulo 11:1-40 nuej chi ojier can, iquiy chiquivach ri i-catet-quimama ri xquicukuba quicux riquin ri Dios, y ruma ri cukbal cux, otz xatzatataj ruma ri Dios.
\io Ri capítulo 12:1-29 nuej chi nicatzin chi niquicukuba quicux riquin ri Dios y riquin ri Ajaf Jesús, mesque co problemas ncauoc pa quicaslien. Ruma xa man cukul ta quicux, xa xtika ri juicio pa quive.
\io Y ri capítulo 13:1-25 nuej chirij ri chica nika choch ri Dios chi nuon jun ri runiman chic, y ri carta nuquis riquin jun saludo y jun bendición.

\c 1
\s Ri Dios ja ri Rucajuol xucusaj chi xuej ri ruchabal
\p
\v 1 Chupan ri ojier can tiempo, quiy mul xcho ri Dios chica ri katet-kamama; y antok xcho chica, xarucusaj ri profetas y quiy formas xarucusaj chi xcho chica.
\v 2 Pero vacame chupan ri ruquisbal tiempo ri ojco, ri Dios ja ca ri Rucajuol ri xucusaj chi xuej ri ruchabal chakavach. Ri Dios pa ruka ri Rucajuol xuya-ve nojiel, y pa ruka je jaja xuya-ve chi xuon ri roch-ulief y nojiel ri ico chicaj.
\v 3 Riquin ri Rucajuol nikalajin ri ru-gloria ri Dios. Ri Rucajuol can junan riquin jaja. Y ja ri Rucajuol je ri cuayuon richin nojiel ri ico; y riquin ri ru-poder ri ruchabal rutzamuon nojiel. Jaja xcon chi quire xralasaj ri ka-pecados, y xcastaj-pa chiquicajol ri quiminaki. Y antok rubanun chic nojiel re, xbatzuye chicaj pa ru-derecha\x + \xo 1:3 \xt Ri lugar “derecha” nrajo nuej: Lugar richin favor, confianza, poder y honor.\x* ri Namalaj Dios.
\v 4 Ri Rucajuol ri Dios más nem chiquivach ri ángeles. Y ri Dios xuya jun rube ri más rakalien que chiquivach ri ángeles.
\s Ri Rucajuol ri Dios más nem chiquivach ri ángeles
\p
\v 5 Ruma ri Dios man jun bay ruen cha jun ángel:
\q Atre ri at Nucajuol,
\q inre niya acaslien vacame.\x + \xo 1:5 \xt Sal. 2:7.\x*
\m Y man jun bay je ruen:
\q Inre ca ri Rutata.
\q Y jaja ca ri Nucajuol.\x + \xo 1:5 \xt 2S. 7:14; 1Cr. 17:13.\x*
\m
\v 6 Y antok ri Dios xutak-pa ri Rucajuol choch-ulief, ri Dios xuej chica quinojiel ri ru-ángeles:
\q Tiya rukij ri Nucajuol.
\m
\v 7 Y chiquij ri ángeles joc nuej:
\q Ri nu-ángeles chanin niquian ri nusamaj,
\q ruma nian chica chi inchel cakiek y inchel ruxak-kak.\x + \xo 1:7 \xt Sal. 104:4.\x*
\m
\v 8 Pero cha ri Rucajuol, ri Dios nuej:
\q Dios, atre can richin nojiel tiempo naan reinar,
\q y pa ruchojmil naan reinar.
\q
\v 9 Can altíra avajon ri choj, y man nika ta chavach nojiel ri itziel kax.
\q Y rumare inre ri A-Dios nubanun chava
\q chi atre más ncaquicuot que chiquivach ri nicaj chic avachil.\x + \xo 1:8-9 \xt Sal. 45:6-7.\x*
\m
\v 10 Y ri Dios xuej je cha ri Rucajuol:
\q Ajaf, atre pa rutzucbal xaan ri roch-ulief,
\q y ri rocaj je riquin ri aka xaan-ve.
\q
\v 11 Ri roch-ulief y ri rocaj can xcaquis, pero atre man xcaquis ta.
\q Quinojiel can xtiquian vieja, inchel nuon ri tziak.
\q
\v 12 Can xtian quivach, inchel nian cha jun tziak.
\q Can xcacax inchel nian cha jun tziak ri man otz ta chic.
\q Pero atre man jun bay xcacax, y man xtiquis ta je ri acaslien.\x + \xo 1:10-12 \xt Sal. 102:25-27.\x*
\m Quire xuej ri Dios.
\v 13 Y ri Dios man jun bay xuej ta cha jun ángel:
\q Catzuye pa nu-derecha\x + \xo 1:13 \xt Ri lugar “derecha” nrajo nuej: Lugar richin favor, confianza, poder y honor.\x*
\q hasta ca xcanya ri av-enemigos chuxie avakan.\x + \xo 1:13 \xt Sal. 110:1.\x*
\m
\v 14 Ri ángeles can i-espíritu y i-rusamajiel ri Dios. Y ijeje ncarutak ri Dios chi ncaquito ri i-chon chi ncacolotaj.
\c 2
\s Jun nem salvación (colotajic)
\p
\v 1 Y ruma ja ri Rucajuol ri Dios ri más nem rukij, rumare nicatzin chi ojre kaya kaxiquin riquin ri ruchabal ri kaxan, chi quire man nkukiriko ta.
\v 2 Ruma ri chabal ri xtzijos cuma ri ángeles can ketzij y ri vinak ri man xquian ta ri xquiej ri ángeles, xka ri castigo pa quive chiquijunal. Can inchel ri qui-pecado, can quire je ri castigo ri xka pa quive.
\v 3 Quire ca je ojre, ¿chel nkojcolotaj xa ojre man jun rakalien xtakaan cha ri nem salvación (colotajic)? Ruma ja ri Kajaf Jesús ri xen naay y ri xacaxan re, ijeje xatzijuon chika ojre.
\v 4 Ri Dios xucut ca chakavach chi ketzij ri xquiej ijeje chika, ruma ijeje xatiquir xaquian señales y milagros riquin ri namalaj ru-poder jaja, y milagros ri man jun bay i-tzatuon. Y xatiquir xquian nicaj chic samaj riquin ri ru-poder ri Espíritu Santo. Quire xuon chica chiquijunal chi xacovin xquian ri samaj ri xrajo jaja chi xquian.
\s Ri Jesucristo xuoc vinak inchel ojre chi xojrucol
\p
\v 5 Ri Dios man xtuya ta pa quika ri ángeles ri roch-ulief ri xtipa chakavach-apa, ri choj chirij nkucho-ve vacame.
\v 6 Ruma chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can, co jun ri biyuon can:
\q Dios, ¿chica ca oc rakalien ri ache chi nanataj?
\q ¿Y chica je oc rakalien jun ri xa riquin jun chic vinak alaxnak-ve chi nanataj?
\q
\v 7 Xaan cha chi chuten chiquivach ri ángeles;
\q pero ri ache co rukij y rakalien,
\q ruma ayon paro nojiel ri kax ri abanun.
\q
\v 8 Nojiel ri abanun ayon pa ruka.\x + \xo 2:6-8 \xt Sal. 8:4-6.\x*
\m Quire nuej chupan ri tziban can.
\m Y antok nuej chi ri Dios ruyon nojiel pa ruka, man jun kax ri man ta co pa ruka. Pero ca maja takatzat chi nojiel co chic pa ruka.
\v 9 Pero nakatzat chi antok ri Jesús xcujie vave choch-ulief, xan cha chi chuten rukij chiquivach ri ángeles. Pero re joc juba oc tiempo, vacame nem rukij banun cha. Y quire xan cha ruma xuon sufrir y xcon. Ruma ri ru-favor ri Dios, xpa ri Jesucristo chi xcon kuma konojiel.
\p
\v 10 Ja ri Dios banayuon nojiel ri ico, y nojiel ri xaruon, richin chi niquiya rukij. Y ri Dios nrajo chi quinojiel ta ncaa chicaj riquin jaja y nicujie ta quikij. Y rumare ri Cristo xuon sufrir. Y ruma ri sufrimiento ri xukasaj, can ketzij chi ncarucol ri ncaniman richin.
\v 11 Ri Jesús nuon sak cha ri kacaslien; y ruma sak chic kacaslien, oj ralcual chic ri Dios. Rumare ri Jesús man niquix ta nuej hermanos chika.
\v 12 Can inchel nuej chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can, chirij ri Jesús:
\q Inre xtinej ri abe chica ri nu-hermanos.
\q Inre xtinbixaj ri abe quiquin ri niquimol-qui chi niquiya akij.\x + \xo 2:12 \xt Sal. 22:22.\x*
\m
\v 13 Y chupan je ri ruchabal ri Dios ri tziban can, nuej:
\q Inre nuyon vánima riquin ri Dios.\x + \xo 2:13 \xt Is. 8:17.\x*
\m Y nuej je:
\q Vave inco-ve, junan quiquin ri i-ralcual ri Dios ri i-ruyon jaja chuva.\x + \xo 2:13 \xt Is. 8:18.\x*
\m Quire ri tziban can chupan ri ruchabal ri Dios.
\p
\v 14 Ruma ri vinak co quiquiquiel y co qui-cuerpo, rumare ri Jesús xuoc je vinak. Jaja xcon chi xuvulij ri ru-reino ri camic ri co pa ruka ri diablo,
\v 15 y chi ncarucol quinojiel ri niquixiij-qui ncacon. Y ruma niquixiij-qui ncacon, can nojiel tiempo ico pa ruka ri xibinrel.
\v 16 Y can ketzij chi ri Jesús man xpa ta chi ncarucol ri ángeles; jaja xpa chi nkojrucol ojre ri oj rumáma can ri Abraham.
\v 17 Rumare xuoc vinak inchel ojre, y xcatzin chi xuon quire, chi quire xuoc Namalaj Sacerdote y chi nujoyovaj kavach. Can richin nojiel tiempo nuon ri samaj re choch ri Dios, chi nian perdonar ri ka-pecados.
\v 18 Y jaja xuon sufrir y xan tentar, pero man xtzak ta. Rumare jaja co ru-poder chi nkojruto antok nkojan tentar.
\c 3
\s Ri Jesús más nem choch ri Moisés
\p
\v 1 Rumare, ixre santos hermanos ri junan xojayox iviquin ruma ri Dios, chi nkojbacujie chicaj riquin jaja, can titzata ri Cristo Jesús. Jaja ri ka-apóstol, y jaja je ri Kanamalaj Sacerdote ri kaniman.
\v 2 Ri Jesús xuon ca ri samaj ri xuya-pa ri Dios cha, inchel xuon ri Moisés. Ri Moisés xuon rusamaj ri Dios y otz quicuaxic xuon chica ri ralcual ri Dios.\x + \xo 3:2 \xt Nm. 12:7.\x*
\v 3 Pero ri Jesús más co rukij choch ri Moisés, ruma ri Jesús can inchel jun ache aj-banoy-jay. Y katan chi ja ri ache aj-banoy-jay ri más rakalien choch ri jay.
\v 4 Ruma nojiel jay, vinak ncabano, pero nojiel ri kax ri ico, ja ri Dios xbano.
\v 5 Ri Moisés jun utzulaj ru-siervo ri Dios, rumare otz quicuaxic xuon chica ri ralcual ri Dios. Ri Moisés xuej can ri ca maja cabanataj chupan ri ru-tiempo jaja.
\v 6 Ri Cristo je otz quicuaxic xuon chica ri ralcual ri Dios. Jaja man choj ta oc rusamajiel ri Dios, inchel ri Moisés, jaja can Rucajuol ri Dios. Y ojre je oj ralcual chic ri Dios, pero xa cof xkojcujie chupan ri cukbal cux, y nkojquicuot nakayoiej-apa ri kij antok jaja xtuya chika ri ruen chi xtuya.
\s Ri uxlanien richin ri rutanamit ri Dios
\p
\v 7 Ruma chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can, ri Espíritu Santo nuej:
\q Xa xtivaxaj ri ruchabal ri Dios vacame,
\q
\v 8 man tian cof cha ri ivánima inchel xquian ri ivatet-imama ojier can, antok xquiyac ri vayoval
\q y xcajo ta xquitzat ri chica xtinan ri pa desierto.
\q
\v 9 Y chire ri pa desierto ri ivatet-imama ojier can, xcajo ta xquitzat xa can ketzij nian ri niej,
\q y cuarenta juna xincut chiquivach nojiel ri nquitiquir nian.
\q
\v 10 Rumare xpa vayoval chica ri xabano quire.
\q Y inre xinej: Ri cánima ri vinak re xa man viquin ta inre co-ve, xa chiquij nicaj chic kax banak-ve.
\q Can niquian inchel man catan ta ri utzulaj bay ri nucutun chiquivach.
\q
\v 11 Y xinan jurar ruma vayoval y xinej:
\q Ijeje man xcauoc ta chupan ri uxlanien ri niya inre.\x + \xo 3:7-11 \xt Sal. 95:7-11.\x*
\m Quire xuej ri Dios.
\p
\v 12 Hermanos, tibana cuenta-ivi chiijunal, chi quire siempre ntiya ivánima riquin ri Dios y man jun ta itziel kax riquin ri ivánima, chi quire man ntiya ta can ri caslic Dios.
\v 13 Nicatzin chi kij-kij ntiya ruchuka ri ivánima chibil-ivi, mientras ca co tiempo. Quire tibana, chi quire man jun chivach xticover ránima chupan ri engaño ri richin ri pecado.
\v 14 Ojre joc jun chic kabanun riquin ri Cristo, ruma xkaya kánima riquin antok xkanimaj. Pero nicatzin chi ojre man nakaya ta can, y siempre kaya kánima riquin.
\v 15 Ruma chupan ri ruchabal ri Dios nuej:
\q Xa xtivaxaj ri ruchabal ri Dios vacame,
\q man tian cof cha ri ivánima inchel xquian ri ivatet-imama ojier can, antok xquiyac ri rayoval.\x + \xo 3:15 \xt Sal. 95:7-8.\x*
\m Quire nuej.
\v 16 ¿Chica ca ri xayaco rayoval ri Dios, mesque caxan chic ri ruchabal? ¿Man ja ta came quinojiel ri xaiel-pa chupan ri Egipto, ri xacuol-pa ruma ri Moisés?
\v 17 ¿Choj chica ca ri cuarenta juna xpa rayoval ri Dios? ¿Man quiquin ta came ri xquian pecado y xacon can chire pa desierto?
\v 18 ¿Y choj chica xuon jurar ri Dios chi man xcauoc ta chupan ri uxlanien ri nuya jaja? ¿Man chica ta came ri man xaniman ta?\x + \xo 3:16-18 \xt Nm. 14:1-35.\x*
\v 19 Ojre katan chi ijeje man xatiquir ta xauoc chupan ri uxlanien re ruma man xquinimaj ta ri xuej ri Dios.
\c 4
\p
\v 1 Kaxiij-ki choch ri Dios, ya que vacame ca maja kojuoc chupan ri uxlanien ri ranun prometer ri Dios chi xtuya chika, can kabana cuenta-ki chi quire man nibanataj ta chi co jun chivach ri man xtitiquir ta xtuoc chupan ri uxlanien re.
\v 2 Ruma ri utzulaj ruchabal ri Dios ri xtzijos chika ojre, can inchel ri xtzijos chica ri katet-kamama ojier can. Pero chica ijeje man jun xcatzin-ve ri utzulaj ruchabal ri Dios, ruma joc xcaxaj, pero man xquicukuba ta quicux riquin.
\v 3 Y ri Dios xuej chiquij ri man xquinimaj ta:
\q Inre xinan jurar ruma vayoval y xinej:
\q Ijeje man xcauoc ta chupan ri uxlanien ri niya inre.\x + \xo 4:3 \xt Sal. 95:11.\x*
\m Quire xuej ri Dios.
\m Pero ojre ri kaniman ri Jesucristo, can nkojuoc chupan ri uxlanien ri nuya ri Dios. Y ri uxlanien re xtiquir-pa antok ri Dios xuon ri roch-ulief.
\v 4 Y chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can, chirij ri uxlanien re nuej: Ri Dios xuxlan chupan ri séptimo (chi vuku) kij antok xuquis rubanic nojiel ri xuon.\x + \xo 4:4 \xt Gn. 2:2.\x*
\v 5 Y ri Dios nuej je chupan ri ruchabal ri tziban can, chiquij ri katet-kamama: Can man xcauoc ta chupan ri uxlanien ri niya inre.\x + \xo 4:5 \xt Sal. 95:11.\x* Quire nuej ri Dios chupan ri tziban can.
\v 6 Pero vacame ca ico ri ncauoc chupan ri uxlanien re, ruma ca co chel ncauoc. Ri katet-kamama xcaxaj ri utzulaj ruchabal ri Dios, pero ijeje man xcajo ta xquinimaj ri xcaxaj, rumare man xauoc ta chupan ri uxlanien.
\v 7 Y antok kaxnak chic quiy tiempo, ri Dios xuej chic jun bay chi nuya ri uxlanien chica ri vinak. Y xuya pa ránima ri David ri tzij ri en chic ri nuej:
\q Xa xtivaxaj ri ruchabal ri Dios vacame,
\q man tian cof cha ri ivánima.\x + \xo 4:7 \xt Sal. 95:7-8.\x*
\m Quire ruen can.
\v 8 Y ri uxlanien re, man nicho ta chirij ri uxlanien ri xquil vave ri katet-kamama antok i-camun-pa ruma ri Josué. Ruma xa ta quire, ri Dios man ta xuej chic jun bay chi nuya ri uxlanien.\x + \xo 4:8 \xt Dt. 31:7; Jos. 22:4.\x*
\v 9 Y rumare katan chi ca co jun chic uxlanien richin ri rutanamit ri Dios.
\v 10 Y antok jun acunak chic chupan ri uxlanien ri nuya ri Dios, nuxlan je riquin ri rusamaj, inchel xuon ri Dios, antok xuquis rubanic nojiel ri xuon.\x + \xo 4:10 \xt Gn. 2:2.\x*
\p
\v 11 Can katija kakij chi quire nkojuoc chupan ri uxlanien re y man takaan inchel xquian ri katet-kamama ojier can; ijeje man xquinimaj ta ri ruchabal ri Dios, rumare man xauoc ta chupan ri uxlanien re.
\v 12 Ruma ri ruchabal ri Dios can cas y can altíra ru-poder. Y más co roray choch chica-na espada ri caye lado co roray. Ruma ri ruchabal ri Dios nitiquir ntuoc chupan ri ránima ri vinak, y chupan ri ru-espíritu, chupan ri bak y chupan ri pache niquinuc-ve-qui ri bak, y nuon juzgar ri chica nuon pensar y nojiel ri nurayij ri ránima.
\v 13 Ri Dios banayuon nojiel, rumare man jun kax ri nitiquir nravaj-ri choch jaja; nojiel kalaj choch jaja. Jaja nutzat nojiel, y choch jaja xtakaya cuenta.
\s Ri Jesús jare ri Namalaj Sacerdote
\p
\v 14 Ojre ri kaniman co jun Kanamalaj Sacerdote\x + \xo 4:14 \xt Ri tzij “Kanamalaj Sacerdote” nrajo nuej: Ri más rakalien chiquivach ri nicaj chic sacerdotes ri más co quikij.\x* ri acunak chicaj riquin ri Dios, y re ja ri Jesús ri Rucajuol. Rumare man takaya can, xa cof kojcujie chupan ri cukbal cux.
\v 15 Ruma ojre co jun Kanamalaj Sacerdote ri nujoyovaj kavach, ruma ratan chi ojre manak kachuka. Y jaja jaal ratan, ruma antok xcujie vave choch-ulief, can xan tentar. Can nojiel ri nian chika ojre, xan cha jaja je, pero jaja man xuon ta pecado.
\v 16 Rumare man ca takaxiij-ki nkujiel-apa más cierca riquin ri Dios, chi quire jaja xtujoyovaj kavach y xtuon favor chika, chi quire antok co chica nibanataj chika, ja nkojruto.
\c 5
\p
\v 1 Quinojiel ri ncauoc sacerdotes ri más co quikij chiquicajol ri israelitas, can ncachox y niyox quisamaj chi ncacho riquin ri Dios pa qui-cuenta ri vinak y chi niquiya choch ri Dios ri chicop ri ncaquiya can ri vinak ruma ri qui-pecados, y niquiya je ri nicaj chic kax ri niquiya can ri vinak.
\v 2 Ri sacerdote ri más co rukij nuon pecar, rumare jaja nujoyovaj quivach ri vinak ri man catan ta chica nrajo ri Dios y ri i-sachnak riquin ri niquian pensar.
\v 3 Y rumare, ri chicop ri nuquimisaj chi nuya choch ri Dios, man joc ta ruma ri qui-pecados ri vinak nuya, xa ruma je ri ru-pecado jaja.\x + \xo 5:1-3 \xt Lv. 9:7.\x*
\p
\v 4 Man jun vinak ri ruyuon jaja ntuoc ri sacerdote ri más co rukij, xa ja ri Dios ri nichon richin, inchel xuon cha ri Aarón ojier can.\x + \xo 5:4 \xt Ex. 28:1.\x*
\v 5 Y quire je ri Cristo, man ruyuon ta jaja xuoc Namalaj Sacerdote y xcujie rukij, ruma ri Dios can ruen chic cha:
\q Atre ri at Nucajuol,
\q inre niya acaslien vacame.\x + \xo 5:5 \xt Sal. 2:7.\x*
\m
\v 6 Y man joc ta xuej quire cha ri Cristo, xa xuej je cha:
\q Atre ri Sacerdote richin nojiel tiempo,
\q inchel ri Melquisedec, ri sacerdote ri xcujie ojier can.\x + \xo 5:6 \xt Sal. 110:4.\x*
\m Quire ri xuej ri Dios cha ri Cristo.
\p
\v 7 Y antok ri Cristo ca co vave choch-ulief, xuon orar y xucutuj cha ri Dios chi tuto choch ri sufrimiento.\x + \xo 5:7 \xt Mt. 26:36-46; Mr. 14:32-42; Lc. 22:39-46.\x* Can ratan chi ri Dios nitiquir nuto choch ri camic. Jaja can riquin nojiel ránima xuon orar, y xuok je. Y ri Dios can xraxaj ri Cristo, ruma ri Cristo ruyon rukij.
\v 8 Y mesque ri Cristo can Rucajuol ri Dios; riquin ri xuon sufrir, xratamaj xunimaj ri Dios.
\v 9 Y ruma yon rukij ruma ri Dios, jaja can nitiquir ncarucol richin nojiel tiempo quinojiel ri ncaniman richin.
\v 10 Ri Dios can xuon cha chi xuoc Namalaj Sacerdote; inchel ri Melquisedec ri xcujie ojier can.
\s Man takaya can ri Cristo
\p
\v 11 Nakajo nakaej más chiva chirij ri rusamaj ri Cristo ri Namalaj Sacerdote, y altíra cuesta chi nikil rubixic chi nakaej re chiva, ruma ixre ca maja quixquiy chupan ri ruchabal ri Dios ri ivaxan-pa.
\v 12 Y ya ixre ta ri nquixtijuon quichin ri nicaj chic riquin ri ruchabal ri Dios. Ruma quiy chic tiempo ri ix-tijuon-pa y ca nicatzin chi nquixtijox inchel xan chiva naay antok caja xinimaj ri ruchabal ri Dios. Can ix inchel xulu ri ca ncatzuman y ca maja tiquicux vay.
\v 13 Jun xulu ri ca nitzuman, maja tika paro (tuon entender) ri nuej ri ruchabal ri Dios. Man ratan ta chica ri choj caslien y chica ri man choj ta. Rumare niej chiva chi ca ix inchel xulu.\x + \xo 5:12-13 \xt 1Co. 3:2.\x*
\v 14 Pero ri nika pa quive (niquian entender) ri ruchabal ri Dios, can i-inchel ri i-nimak chic ri ncatiquir niquicux vay. Ijeje niquicusaj ri quijaluon, rumare catan chica ri otz y chica ri man otz ta.
\c 6
\p
\v 1 Mare kaya can ri naay tak kax ri cutun-pa chakavach antok xkanimaj ri Cristo. Vacame katija kakij chi nakatamaj más chirij ri Cristo chi nitzakat ri noj kiquin, y mani chi nkojcujie chupan ri naay tak kax ri cutun-pa chakavach, inchel antok xex chika chi xtzalaj-pa kánima riquin ri Dios ruma ri itziel tak banabal ri xa camic nucam-pa, inchel ri tijonic chirij ri cukbal cux,
\v 2 inchel ri tijonic chirij ri bautismo, chirij ri chica nicatzin antok ri ancianos richin ri iglesia niquiya quika pa kave, chirij ri kij antok quinojiel ri quiminaki xcacastaj-pa y chirij ri castigo ri man xtiquis ta ri xtuya ri Dios pa quive ri vinak ri man niquinimaj ta ri ruchabal.
\v 3 Y quire xtakaan, xa quire nrajo ri Dios.
\p
\v 4 Ri pa sakil chic co-ve ri quicaslien, yon chic chica ri co chila chicaj y co chic ri Espíritu Santo quiquin,
\v 5 catan chic chi altíra otz ri ruchabal ri Dios, y catan chic je chi co ru-poder ri tiempo ri patanak chakavach-apa,
\v 6 xa niquiya can ri Cristo, can man jun chic ri xtitiquir xtibano chica chi nitzalaj chic pa cánima riquin ri Dios y niquian ri nrajo jaja. Ruma jun ri nuon quire, can inchel nuquimisaj chic jun bay ri Rucajuol ri Dios choch cruz, y nuquixbiej chiquivach vinak.
\v 7 Katan chi jun ulief ri quiy job kajnak paro y nuya jun utzulaj ticon, ri co otz nucam-pa cha ri rajaf ri ulief, ri ulief re co ru-bendición ri Dios paro.
\v 8 Pero jun ulief ri joc itziel tak kayis y quix ri nipa choch, man jun nicatzin-ve. Man otz ta nitziet, xa niparox roch y niyox can.
\p
\v 9 Hermanos ri altíra nquixkajo, mesque quire nakaej chiva, ojre katan chi man xtibanataj ta quire iviquin, ruma ojre katan chi ri icaslien can niquiy riquin ri Cristo, y jare ri nicutu chi ixre xixcolotaj yan chupan ri pecado.
\v 10 Ri Dios can choj-ve, y rumare man xtumastaj ta ri samaj ri ibanun-pa. Ri Dios ratan chi ixre can ntivajo jaja, y can nikalajin chi altíra ntivajo, ruma ibanun servir ri nicaj chic santos ralcual y ca nquian servir.
\v 11 Y nakarayij chiva chiijunal chi can inchel ntivajo ri Dios vacame, can ta quire xtian hasta ca chupan ri ruquisbal kij richin ri icaslien, chi quire xtiyox chiva ri ivoyoien.
\v 12 Nicatzin chi ixre jare ntian chi quire man nipa ta koral chivij; xa tibana inchel niquian ri nicaj chic ri quicukuban quicux riquin ri Dios y co qui-paciencia. Y ruma ijeje quire quibanun, ri Dios nuya chica ri herencia ri ranun prometer.
\p
\v 13 Ri Dios can nuya-ve ri ranun prometer. Ruma ojier can, antok ri Dios xuej cha ri Abraham chi xtuya ru-bendición paro; can pa rube jaja mismo xuon-ve jurar chi ketzij xtuya ri ranun prometer, ruma man jun chic más nem choch jaja.
\v 14 Y ri Dios xuej cha ri Abraham: Can ketzij ri niej chava chi xtinya jun nem bendición pan ave, y iquiy amáma xcacujie,\x + \xo 6:14 \xt Gn. 22:16-17.\x* xcha ri Dios cha ri Abraham.
\v 15 Y ri Abraham can xcujie ru-paciencia xroyoiej, y ri Dios can xuya ri bendición ri ranun prometer cha.
\v 16 Antok ri vinak niquian jurar, can ja ri rube ri Dios niquicusaj, ruma ja biaj re ri más nem rukij, y antok niquicusaj ri biaj re, can ncanimax y man jun chic chica niex chica.
\v 17 Ri Dios xuon jurar chi xucut chiquivach quinojiel ri choj chica xtiyox-ve ri bendición re, chi jaja man nucax ta ri nuon pensar y ri ranun prometer.
\v 18 Y co caye kax xuej ri Dios ri nikalajin chakavach chi jaja man nucax ta ri ruchabal. Jun, ri ranun prometer, y ri jun chic, ri ranun jurar. Y ruma ri Dios man jun bay nutzak tzij, mare riquin nojiel kánima nakayoiej-apa ri kij antok xkua chicaj riquin jaja. Y can katan chi jaja can xtuya chika nojiel ri ruen chi nuya.
\v 19 Y nojiel re can nuya ruchuka kánima, chi quire cof nkojpiie. Y can inchel nuon ri chich ri niex ancla cha, ri choj cha ncayukubax-ve ri barcos, can quire je kabanun ojre; can cof co kacaslien riquin ri Dios y ca pache co-ve jaja chicaj, ca chire oj-yukul-ve. Can kayon ruchuka kánima chi can xkua-ve chicaj,
\v 20 ruma ri Jesús co chic chire riquin ri Dios y nucutuj bendición cha ri Dios pa kave ojre. Jaja ri xa naay chakavach ojre y jaja ri Namalaj Sacerdote ri co richin nojiel tiempo, inchel ri Melquisedec.\x + \xo 6:20 \xt Sal. 110:4.\x*
\c 7
\s Ja ri Jesucristo ri Kanamalaj Sacerdote
\p
\v 1 Ri Melquisedec jare ri rey richin ri tanamet Salem y ru-sacerdote ri Namalaj Dios. Jaja xbaruculu ri Abraham y xucutuj bendición paro antok ri Abraham nitzalaj-pa chirij chi xbarubana guerra quiquin ri reyes, y xchacuon can chiquij.
\v 2 Y ri Abraham nojiel ri kax ri xralasaj-pa chica ri reyes ri xchacuon can chiquij, jaja xralasaj ca ri diezmo riquin nojiel ri kax re y xuya cha ri Melquisedec.\x + \xo 7:1-2 \xt Gn. 14:17-20.\x* Y ri biaj Melquisedec, nuej chi jaja jun rey ri can choj nuon gobernar. Y ruma jaja rey richin ri tanamet Salem, re ntiel chi tzij chi jaja jun rey ri nuya paz.
\v 3 Ri Melquisedec man kalaj ta chi xacujie rutie-rutata, ni man kalaj ta je chi xacujie ratet-rumama. Man kalaj ta jampe xalax y jampe xcon. Y rumare kalaj chi jaja sacerdote richin nojiel tiempo, inchel ri Rucajuol ri Dios.
\p
\v 4 Riquin re nakatamaj chi ri Melquisedec más nem rukij choch ri kamama Abraham, ruma riquin nojiel ri kax ri xralasaj-pa chica ri reyes ri xchacuon can chiquij, ri Abraham xuya ri diezmo cha ri Melquisedec.
\v 5 Ri ley richin ri Moisés nuej chi ri i-rumáma can ri Leví ri ncauoc sacerdotes, can yon ri mandamiento chica chi ijeje ri ncabano recibir ri diezmo ri niquiya can ri quivanakil,\x + \xo 7:5 \xt Nm. 18:21.\x* mesque ijeje je i-rumáma can ri Abraham.
\v 6 Pero mesque ri Melquisedec man rumáma ta can ri Leví, ri Abraham xuya ri diezmo cha y ri Melquisedec xucutuj bendición paro ri Abraham, mesque ri Abraham banun prometer cha ruma ri Dios.\x + \xo 7:6 \xt Gn. 12:2-3; 13:14-17.\x*
\v 7 Y katan chi ri nicutun bendición, más nem rukij que choch ri nicutux bendición paro.
\v 8 Ri i-rumáma can ri Leví ri ncabano recibir ri diezmo, xa ncacon-el. Pero ri Melquisedec ri xuon recibir ri ru-diezmo ri Abraham, niex chirij chi ca cas.
\v 9 Y co chel nakaej chi antok ri Abraham xuya ru-diezmo cha ri Melquisedec, xuya je pa quicaxiel ri sacerdotes ri i-rumáma can ri Leví ri ncabano recibir je ri diezmo,
\v 10 mesque maja talax ri Leví antok ri Melquisedec xbaruculu ri Abraham pa bay.
\p
\v 11 Ri ley ri xuya ri Dios cha ri Moisés, jare ri xyox chica ri katet-kamama chupan ri qui-tiempo ri sacerdotes ri i-rumáma can ri Leví. Pero ri quisamaj ri sacerdotes re man xatiquir ta xquian chica ri katet-kamama chi xiel ta el richin xa jun tiempo ri qui-pecado choch ri Dios, rumare xcatzin ca chi xpa chic jun Sacerdote inchel ri Melquisedec, y man inchel ta ri Aarón.
\v 12 Y antok xacaxtaj ri sacerdotes, xcatzin je chi xcaxtaj ri ley.
\v 13 Ruma ri Sacerdote re man rumáma ta can ri Leví. Jaja xa rumáma can jun chic ache, y ri i-rumáma can ri ache re man jun bay i-acunak sacerdotes.
\v 14 Y ri Sacerdote ri xpa, ja ri Kajaf Jesucristo, rumáma can ri Judá. Y ri ley ri xyox cha ri Moisés man nuej ta chi ncauoc sacerdotes ri i-rumáma can ri Judá.
\p
\v 15 Y antok ri Jesucristo xuoc Sacerdote, can xkalajin chi jaja man junan ta quiquin ri sacerdotes ri i-rumáma can ri Leví, ruma jaja xa inchel ri Melquisedec.
\v 16 Ri ley nuej chi joc ri i-rumáma can ri Leví ncauoc sacerdotes, y ri Jesucristo xa man rumáma ta can ri Leví. Pero jaja xuoc Sacerdote, ruma co rucaslien ri co ru-poder y man niquis ta.
\v 17 Inchel ruen ri Dios chirij jaja antok xuej cha:
\q Atre ri Sacerdote richin nojiel tiempo,
\q inchel ri Melquisedec.\x + \xo 7:17 \xt Sal. 110:4.\x*
\m Quire ruen ri Dios.
\v 18 Y rumare xquis can ri nuej chupan ri ley chirij ri sacerdotes ri i-rumáma can ri Leví, ruma manak ru-poder y man xtiquir ta xarucol ri vinak chupan ri qui-pecados.
\v 19 Ruma ri ley man xtiquir ta xuon chica ri vinak chi xiel ta el ri qui-pecado choch ri Dios. Pero vacame xa kayoien jun esperanza ri más otz. Ruma jare nibano chika chi nkujiel-apa más cierca riquin ri Dios.
\p
\v 20 Ri Dios xuon jurar chi quire kalaj chi ketzij chi ri Jesús xuoc Sacerdote.
\v 21 Antok ri i-rumáma can ri Leví xauoc sacerdotes, ri Dios man xuon ta jurar. Pero antok ri Jesús xuoc Sacerdote, ri Dios can xuon jurar. Inchel nuej chupan ri ruchabal ri tziban can:
\q Ri Ajaf Dios xuon jurar y man xtucax ta ri ranun pensar.
\q Jaja xuej: Atre ri Sacerdote richin nojiel tiempo,
\q inchel ri Melquisedec.\x + \xo 7:21 \xt Sal. 110:4.\x*
\m Quire nuej ri tziban can.
\v 22 Rumare ri Dios xucusaj ri Jesús chi xuon jun jaal pacto. Y ri pacto re más otz choch ri xuon quiquin ri katet-kamama can.
\p
\v 23 Ri sacerdotes ri i-rumáma can ri Leví iquiy, ruma ijeje xa ncacon-el. Y antok nicon-el jun, ja ntuoc chic can jun pa rucaxiel.
\v 24 Pero ri Jesús co richin nojiel tiempo, mare jaja jun Sacerdote ri man nicaxtaj ta.
\v 25 Rumare jaja siempre nitiquir ncarucol quinojiel ri niquinimaj jaja chi ncajiel-apa riquin ri Dios. Ri Jesús co rucaslien richin nojiel tiempo, y rumare siempre nicho cha ri Dios pa qui-cuenta.
\p
\v 26 Y otz chi xuoc Kanamalaj Sacerdote, ruma jaja can Santo. Man jun bay xuon jun pecado. Man jun kax itziel co pa rucaslien y man junan ta quiquin ri niquian pecado, y nem rukij banun cha chila chicaj.
\v 27 Jaja man nuon ta inchel niquian ri sacerdotes ri más co quikij ri i-rumáma can ri Leví. Ijeje kij-kij ncaquiquimisaj chicop chi niquiya choch ri Dios, naay ruma ri qui-pecados ijeje, después ruma ri qui-pecados ri quivanakil.\x + \xo 7:27 \xt Lv. 9:7.\x* Pero ri Jesús joc jun bay xcon choch cruz antok xujach-ri pa ka-cuenta y rakalien richin nojiel tiempo.
\v 28 Ri ley ri xyox cha ri Moisés nuej chi ja ri i-rumáma can ri Leví ri ncauoc ri sacerdotes ri más co quikij. Pero ijeje xa i-vinak y manak qui-poder. Pero mesque co chic ri ley re, ri Dios xuon jurar chi ja ri Jesús ri Rucajuol ri xtuoc Namalaj Sacerdote, ruma jaja man jun ru-pecado y can sak rucaslien richin nojiel tiempo.
\c 8
\s Ri Dios ja ri Jesucristo ri xucusaj chi xuon jun cacac pacto
\p
\v 1 Riquin nojiel ri kaen-pa chiva, tika pan ive (tibana entender) chi ojre co jun Kanamalaj Sacerdote, y jaja tzuyul chicaj pa ru-derecha\x + \xo 8:1 \xt Ri lugar “derecha” nrajo nuej: Lugar richin favor, confianza, poder y honor.\x* ri trono pache co-ve ri Namalaj Dios.\x + \xo 8:1 \xt Sal. 110:1.\x*
\v 2 Y nisamaj chila chicaj, chupan ri ketzij rachuoch ri Dios, ri banun ruma ri Ajaf Dios y man vinak ta i-banayuon.
\v 3 Vave choch-ulief, ri sacerdotes ri más co quikij quichin ri israelitas ncaquiquimisaj chicop y nicaj chic kax ri niquiya choch ri Dios. Jare ri samaj yon chica chi niquian. Y rumare ri Jesús can xcatzin chi co je ri xuya choch ri Dios, ruma jaja jun Namalaj Sacerdote.
\v 4 Y xa ta ri Jesucristo ca co ta choch-ulief, man ta acunak Sacerdote, ruma ico sacerdotes ri i-rumáma can ri Leví ri ncaquiquimisaj chicop y nicaj chic kax ri niquiya choch ri Dios, inchel nuej ri ru-ley ri Moisés.
\v 5 Ri jay pache ncasamaj-ve ri sacerdotes re y nojiel ri kax ri ico chupan, casi junan riquin ri rachuoch ri Dios ri co chicaj. Rumare antok ri Moisés ya nutzom rubanic ri rachuoch ri Dios, ri Dios xuej cha: Tatzata ca; can nicatzin chi naan nojiel inchel ri xincut chavach paro ri juyu,\x + \xo 8:5 \xt Ex. 25:40.\x* xcha ri Dios cha ri Moisés.
\v 6 Y riquin nojiel re can nakatzat chi ri rusamaj ri Jesús más rakalien choch ri quisamaj ri sacerdotes quichin ri israelitas. Ruma ri pacto ri co vacame chiquicajol ri Dios y ri vinak, ja ri Jesús nibano, y chupan ri pacto re, más otz ri nuon prometer ri Dios.
\v 7 Y xa ta ri naay pacto otz ta xiel, man ta xcatzin chi xan chic jun rucan pacto.
\p
\v 8 Pero ruma ri katet-kamama man xquian ta nojiel ri nuej chupan ri naay pacto, rumare man xka ta choch ri Dios; rumare jaja cof xcho chica y xuej:
\q Xtalka jun kij, xcha ri Ajaf,
\q antok xtinan jun cacac pacto quiquin ri aj-Israel y ri aj-Judá.
\q
\v 9 Y man inchel ta ri pacto ri xinan quiquin ri catet-quimama,
\q antok xanvucuaj chiquika y xanvalasaj-pa chupan ri nación Egipto;
\q y ruma man xquian ta ri nuej ri pacto re,
\q rumare inre xanya can, xcha ri Ajaf.
\q
\v 10 Y rumare, ri cacac pacto ri xtinan quiquin ri aj-Israel chupan ri kij re, quire xtinan cha:
\q Xtintzibaj ri nu-ley riquin cánima,
\q y xtinya je chupan quijaluon.
\q Inre xquinuoc Qui-Dios,
\q y ijeje xcauoc nutanamit.
\q
\v 11 Y man chic xticatzin ta chi co jun nicutu chiquivach ri ruvanakil,
\q ni chiquivach ri rachalal, chi nuej chica: Tivatamaj roch ri Ajaf.
\q Ruma quinojiel vinak xticatamaj ca noch,
\q desde ri más col hasta ri más nem.
\q
\v 12 Y xtian perdonar nojiel ri itziel tak kax ri i-quibanun,
\q y man xtalka ta chic chinucux nojiel ri qui-pecados y ri itziel tak kax ri xquian.\x + \xo 8:8-12 \xt Jer. 31:31-34.\x*
\m Quire xuej ri Dios.
\v 13 Y antok ri Dios xuej: Cacac pacto, riquin re xkalajin chi ri naay pacto manak chic rakalien. Y jun kax ri manak chic rakalien y man chic nicusas ta, xa niquis.
\c 9
\p
\v 1 Ri naay pacto ri xuon ri Dios quiquin ri katet-kamama xuej chica ri chica modo niquian chi niquiya rukij, y xuej je chica chi tiquibana jun rachuoch ri banun cha tziak vave choch-ulief.
\v 2 Y ri rachuoch ri Dios\x + \xo 9:2 \xt Ex. 26:1-30.\x* quire xan cha: Chupan ri naay cuarto ri niex Lugar Santo cha, xcujie ri candelero\x + \xo 9:2 \xt Ex. 25:31-40.\x* y jun mesa, y choch ri mesa xacujie-ve ri sagrada simíta.\x + \xo 9:2 \xt Ex. 25:23-30.\x*
\v 3 Y chupan ri rucan cuarto chirij ri nem tziak ri nijacho rupan, jare ri Lugar Santísimo.\x + \xo 9:3 \xt Ex. 26:31-33.\x*
\v 4 Y chupan ri rucan cuarto re, co jun altar ri pache niparox-ve ri incienso (puon), y ri altar re banun cha oro.\x + \xo 9:4 \xt Ex. 30:1-6.\x* Co je chire ri caja richin ri ru-pacto ri Dios.\x + \xo 9:4 \xt Ex. 25:10-16.\x* Y ri rij y ri rupan ri caja re cha oro banun-ve. Chupan ri caja re co jun nem jarro banun je cha oro, y chupan ri jarro re co ri simíta ri xka-pa chicaj rubinan maná.\x + \xo 9:4 \xt Ex. 16:33.\x* Y chupan ri caja co je ri ru-vara ri Aarón, ri xjotoyin-pa.\x + \xo 9:4 \xt Nm. 17:8-10.\x* Y ico je ri abaj labrada ri pache tziban can ri pacto ri xuon ri Dios quiquin ri katet-kamama.\x + \xo 9:4 \xt Ex. 25:16; Dt. 10:3-5.\x*
\v 5 Y paro ri caja i-banun caye quichibal ángeles ri niex querubines chica, quilicuon quixic paro ri lugar ri pache nitix-ve quic chi nian perdonar pecados,\x + \xo 9:5 \xt Ex. 25:18-22.\x* y chiquicajol ijeje nika-pa ri ru-gloria ri Dios. Pero vacame man xtakaej ta más chirij nojiel re.
\p
\v 6 Quire banun cha ri rachuoch ri Dios. Y ri sacerdotes can kij-kij ncauoc chupan ri naay cuarto, chi niquian ri samaj chi niquiya rukij.\x + \xo 9:6 \xt Nm. 18:2-6.\x*
\v 7 Pero chupan ri rucan cuarto, joc ri sacerdote ri más co rukij ri ntuoc chire, y joc jun bay ntuoc chire chupan jun juna. Y antok ntuoc, nucuaj-apa quiquiquiel chicop chi nuya choch ri Dios, ruma ri ru-pecado jaja y ruma je qui-pecados ri vinak.\x + \xo 9:7 \xt Lv. 16:2-34.\x*
\v 8 Antok ca nicusas ri rachuoch ri Dios, man chica-na ta vinak nitiquir ntuoc-apa chupan ri Lugar Santísimo. Y riquin re ri Espíritu Santo nucut chakavach chi chupan ri tiempo re, maja tikalajin ri bay chi ncabaka ri vinak riquin ri Dios.
\v 9 Y nojiel re co xuej chirij ri tiempo vacame. Ri chicop y ri nicaj chic kax ri xaquiya ri vinak choch ri Dios, man xtiquir ta xuon chica ri vinak chi otz ta xuon cha ri quijaluon y ri cánima choch ri Dios.
\v 10 Ruma chupan ri naay pacto, joc xcho chirij ri chica niquitej, y ri chica niquikun, y chel chi ncaiel sak. Jare ri xex chica chi tiquibana, pero re joc chirij ri cuerpo xcho-ve; y jare ri banun-pa ca antok xalka ri kij chi xcaxtaj nojiel re.
\p
\v 11 Pero vacame ya xalka ri Cristo ri Namalaj Sacerdote y jaja xtiyon nojiel ri utzulaj tak kax chika. Ri rachuoch ri Dios pache nisamaj-ve ri Cristo más nem y más jaal, ruma man banun ta cuma vinak, o sea man richin ta ri roch-ulief.
\v 12 Ri Cristo joc jun bay xuoc para siempre chupan ri Lugar Santísimo chila chicaj. Pero man xuya ta quiquiquiel cabras, ni quiquiquiel alaji tak váquix choch ri Dios. Xa ja ri ruquiquiel jaja mismo ri xuya choch ri Dios chi xan perdonar ri ka-pecados y chi xojrucol richin nojiel tiempo.
\v 13 Chupan ri naay pacto, antok co jun vinak ri man sak ta choch ri Dios, niquimisas jun tuora o jun achij cabra o niparox jun alaj váquix. Y ri ruquiquiel ri tuora o ri cabra, o ri chaj ri nicujie can richin ri alaj váquix ri xparox, niquirax chirij ri vinak chi nuon sak ri ru-cuerpo.\x + \xo 9:13 \xt Lv. 16:15-16; Nm. 19:9, 17-19.\x*
\v 14 Pero ri ruquiquiel ri Cristo más nitiquir nuon. Ruma ri Cristo man jun pecado xuon. Y riquin ri ru-poder ri Espíritu Santo ri co richin nojiel tiempo, jare ri xbano cha chi xuya rutzij chi xquimisas pa ka-cuenta richin chi nitiquir nralasaj ri pecados ri co riquin kánima y nuon sak cha, ruma ri pecado xa camic nucam-pa. Y ruma quire xuon ri Cristo kiquin, rumare vacame nakaan servir ri caslic Dios.
\p
\v 15 Rumare ja ri Cristo ri nibano chi ncabaka ri vinak riquin ri Dios, y jare ri jun cacac pacto. Y rumare ri xayox ruma ri Dios chi ncauoc riquin, can co ri xtiyox chica chicaj, inchel ri ranun prometer jaja. Y ri xtuya chica man xtiquis ta. Y ruma ri Cristo xcon, mare nian perdonar ri pecados ri xbanataj antok ca ico chupan ri naay pacto.
\v 16 Inchel nuon jun vinak, nuon can jun vuj pache nuej-ve can chi antok xticon, nojiel ri rubayomal ntuoc can richin jun chic.
\v 17 Y ri vuj ri nian can, man jun rakalien xa man quiminak ta ri banayuon ri vuj. Pero xa nicon-el, cajare co rakalien ri vuj re.
\v 18 Quire je antok ri Dios xuon ri naay pacto quiquin ri katet-kamama, can xcusas-ve ri quic.
\v 19 Y antok ri Moisés ruen chic chica ri vinak nojiel ri nuej ri ley chi tiquibana, después xbarucama-pa quiquiquiel ri alaji tak váquix y achij tak cabras, y xuya juba ya riquin. Y xucusaj lana quiak y jun ruka ri chie ri niex hisopo cha, y xuquiraj ri quic xaluon riquin ya paro ri libro pache tziban-ve ri ley y xuquiraj je pa quive quinojiel ri vinak ri ico chire.
\v 20 Y xuej chica: Riquin ri quic re can nikalajin chi ja xtzucutaj ri pacto ri xuej ri Dios chi nakaan,\x + \xo 9:19-20 \xt Ex. 24:6-8.\x* xcha ri Moisés chica ri vinak.
\v 21 Y xuquiraj je ri quic chirij ri rachuoch ri Dios y chirij nojiel ri nicusas richin ri rusamaj ri Dios.\x + \xo 9:21 \xt Lv. 8:15.\x*
\v 22 Y chupan ri ley, juba ma nojiel kax nian sak cha riquin ri quic. Y xa man niin ta quic, man jun vinak nian perdonar ru-pecado.\x + \xo 9:22 \xt Lv. 17:11.\x*
\s Ri ruquiquiel ri Cristo ri xin antok xquimisas, can nralasaj-ve-el ri pecado
\p
\v 23 Inchel xkaej yan, ri rachuoch ri Dios ri xquian ri katet-kamama, can inchel ruchibal ri rachuoch ri Dios ri co chila chicaj. Y ri rachuoch ri Dios ri xquian ijeje y nojiel ri co chupan, xyox quiquiquiel chicop chiquij chi quire nian sak chica y cajare ncacusas pa rusamaj ri Dios. Pero ruma ri rachuoch ri Dios ri co chicaj más co rukij, mare nicatzin jun quic ri co más rakalien choch quiquiquiel ri chicop.
\v 24 Ri Cristo man xuoc ta chupan ri rachuoch ri Dios ri banun cuma vinak, ri xa ruchibal ri ketzij rachuoch ri Dios ri co chicaj. Jaja ca chicaj xuoc-ve, y riquin ri Dios co-ve y nicho cha pa ka-cuenta ojre.
\v 25 Ri Cristo chila chicaj man nuon ta inchel nuon ri sacerdote ri más co rukij quichin ri israelitas vave choch-ulief. Ruma ri sacerdote re juna-juna ntuoc chupan ri cuarto richin ri rachuoch ri Dios ri niex Lugar Santísimo cha chi nuya quic choch ri Dios, pero man ruquiquiel ta jaja ri nuya. Pero ri Cristo joc jun bay xuya quic y ja ri ruquiquiel jaja mismo ri xuya cha ri Dios.
\v 26 Ruma xa ta quiy mul xuya choch ri Dios, quiy mul ta xuon je sufrir y quiy mul ta je xcon xa-jan antok banun-pa ri roch-ulief. Pero jaja man quire ta xuon. Jaja joc jun bay xcon chi quire xralasaj ri ka-pecados, y xa caja chupan ri ruquisbal tak tiempos xuon quire.
\v 27 Can banun chika ojre ri oj vinak chi joc jun bay xkucon, y después xkojan juzgar.
\v 28 Y quire je ri Cristo, joc jun bay xcon chi xralasaj-el ri ka-pecados. Y xtalka ri kij antok jaja xtipa chic jun bay, pero man richin ta chi nicon chic jun bay ruma ri pecado. Jaja xtipa chi nkojrucol xa jun tiempo ri kayoien-apa jaja.
\c 10
\p
\v 1 Ri ley ri xuya ri Dios cha ri Moisés, man ja ta re ri utzulaj tak kax ri xtuya ri Cristo. Ruma ri ley re joc rumuchuchil nojiel ri utzulaj tak kax re. Y rumare ri chicop ri xayox choch ri Dios juna-juna inchel nuej ri ley, man xatiquir ta xacalasaj-el ri qui-pecado ri vinak chi xajiel-apa riquin ri Dios.
\v 2 Xa ta sak xuon ri cánima cuma ri chicop ri xayox, man ta ncaquiya chic jun bay, y niquina ta chi manak chic qui-pecado.
\v 3 Pero ruma xa juna-juna ncaquiya ri chicop choch ri Dios, nalka pa quive chi ri qui-pecados man alanak ta el quiquin.
\v 4 Ruma ri quiquiquiel ri tuora y ri achij tak cabras man ncatiquir ta nicalasaj pecados.
\p
\v 5 Rumare, antok ri Cristo xpa vave choch-ulief, xuej cha ri Dios:
\q Atre man navajo ta chic chi ncayox chicop y nicaj chic kax chavach,
\q rumare xaya nu-cuerpo chi xinuoc jun vinak.
\q
\v 6 Ri chicop ri ncaquimisas chi ncaparox chavach, man nika ta chic chavach; quire je ri chicop ri ncaquimisas chi ncayox chavach ruma qui-pecado ri vinak.
\q
\v 7 Rumare inre xinej: Dios, inre xipa chi nian nojiel ri navajo atre,
\q inchel tziban can chuvij chupan ri vuj ri batuon roch (rollo).\x + \xo 10:5-7 \xt Sal. 40:6-8.\x*
\m Quire xuej ri Cristo.
\v 8 Naay, ri Cristo xuej cha ri Dios: Atre man navajo ta chic chi ncayox chicop y nicaj chic kax chavach. Ri chicop ri ncaquimisas chi ncaparox chavach, man nika ta chic chavach; quire je ri chicop ri ncaquimisas chi ncayox chavach ruma qui-pecado ri vinak. Quire xuej ri Cristo, mesque nojiel re ben can chupan ri ley ri xyox cha ri Moisés.
\v 9 Después ri Cristo xuej: Dios, inre xipa chi nian nojiel ri navajo. Quire xuej ri Cristo cha ri Dios. Y quire xquis ri naay pacto y pa rucaxiel xcujie can ri cacac pacto.
\v 10 Ri Jesucristo can xuon ri nrajo ri Dios, antok xcon choch ri cruz chi xuon sak cha ri kánima. Y joc jun bay xuya ri ru-cuerpo chi xcon y rakalien richin nojiel tiempo.
\p
\v 11 Ri sacerdotes ri ico vave choch-ulief can kij-kij ncaquiya chicop choch ri Dios ruma qui-pecados ri vinak. Pero ri niquian ijeje man nitiquir ta nralasaj-el qui-pecados ri vinak.\x + \xo 10:11 \xt Ex. 29:38.\x*
\v 12 Pero ri Cristo joc jun bay xcon, y rumare xaan perdonar ri ka-pecados. Y antok xcastaj, xbatzuye pa ru-derecha\x + \xo 10:12 \xt Ri lugar “derecha” nrajo nuej: Lugar richin favor, confianza, poder y honor.\x* ri Dios chicaj.
\v 13 Y chire co-ve, royoien hasta ca xcayox chuxie rakan quinojiel ri itziel ncatzato richin.\x + \xo 10:12-13 \xt Sal. 110:1.\x*
\v 14 Ruma joc jun bay xcon, ri Cristo xuon chika chi man jun chic ka-pecado choch ri Dios richin nojiel tiempo. Chi quire xuon sak cha ri kánima.
\v 15 Y quire je nuej ri Espíritu Santo chika, antok nuej:
\q
\v 16 Xtalka ri kij antok xtinan jun cacac pacto quiquin ri vinak.
\q Xtinya ri nu-ley riquin cánima,
\q y xtintzibaj je chupan quijaluon,\x + \xo 10:16 \xt Jer. 31:33.\x*
\m
\v 17 y xuej je:
\q Y man xtalka ta chic chinucux nojiel ri qui-pecados y ri itziel tak kax ri xquian.\x + \xo 10:17 \xt Jer. 31:34.\x*
\m Quire ruen ri Dios, y jare nuej ri Espíritu Santo.
\v 18 Y rumare can kalaj chi manak chic nicatzin chi ncayox chicop choch ri Dios ruma ri pecado, ruma ya xan perdonar.
\p
\v 19 Hermanos, vacame co chel nkojuoc pache co-ve ri Dios chicaj, chupan ri Lugar Santísimo, ruma ri Jesús xcon y xin ruquiquiel kuma ojre.
\v 20 Can xujak ri jun cacac y caslic bay chakavach, antok jaja xcon choch ri cruz. Xkachitaj pa nicaj y caye xiel ri tziak ri choj cha jachuon-ve rupan ri templo. Mare vacame man jun chic nikato kabiey chi nkubaka ca riquin ri Dios.
\v 21 Y ri Jesús jare ri Namalaj Sacerdote ri co pa kave ojre ri oj ralcual chic ri Dios,
\v 22 rumare ojre ri kacukuban kacux riquin ri Jesucristo, man takaxiij-ki nkujiel-apa riquin ri Dios; xa riquin nojiel kánima nkujiel-apa riquin, y can ta sak chic ri kánima chi quire man jun itziel kiquin y can ta chajuon chic otz ri ka-cuerpo riquin ri sak ya.\x + \xo 10:22 \xt Lv. 8:6, 30.\x*
\v 23 Y ojre ri kaen chica ri vinak chi kayoien ri xtuya ri Dios chika, can siempre riquin nojiel kánima kayoiej re, y man riquin ta caca kacux. Ruma ja ri Dios ri banayuon prometer chika, y jaja can nuon-ve ri nuej.
\v 24 Y kacanuj chel nakatola-ki konojiel chi quire nakatamaj nakajo-ki más, y chi quire más nakarayij nakaan ri otz.
\v 25 Man timalij icux chi ntimol-ivi pa rube ri Dios, man tian inchel niquian nicaj chic ri man nicajo ta chic ncalka iviquin antok ntimol-ivi. Pa rucaxiel, xa nicatzin chi ntimol-ivi, chi quire ntiya ruchuka ivánima chibil-ivi. Y jare ri más nicatzin ruma ivatan chi ya nalka ri kij antok xtipa chic jun bay ri Ajaf.
\s Ri xtibanataj chica ri niquiya can ri Dios
\p
\v 26 Ruma quinojiel ri catan chic ri ketzij y quiniman chic riquin cánima, y niquiya can ri Dios, xa man jun chic ca xticon pa qui-cuenta chi ncarucol chupan ri qui-pecados.
\v 27 Joc chic quiyoien ri kij antok xcaan juzgar ruma ri Dios y xcabaka chupan ri kak pache xcabaka-ve ri iru-enemigos ri Dios.\x + \xo 10:27 \xt Is. 26:11.\x*
\v 28 Inchel jun vinak ri man nrajo ta nunimaj ri ley ri xyox cha ri Moisés, y xa ico icaye o iyoxe ri niquiej chi xuon choj, man tijoyovax roch; can tiquimisas.\x + \xo 10:28 \xt Dt. 17:6; 19:15.\x*
\v 29 Y xa quire, ¿man ntian ta came pensar ixre chi más nem ri castigo ri xtika pa quive ri niquixak ri rube ri Rucajuol ri Dios, y man jun rakalien niquian cha ri ruquiquiel, ri xbano chi xcachoj ri cacac pacto\x + \xo 10:29 \xt Ex. 24:8.\x* ri xuon ri Dios kiquin, y ri xbano sak cha ri quicaslien, y niquian chi man jun rakalien ri Espíritu Santo ri ruyon ri favor pa kave?
\v 30 Y ojre katan chi ri Ajaf Dios ruen can: Inre nquibano castigar, y inre je xquiyon rucaxiel chica ri niquian pecado.\x + \xo 10:30 \xt Dt. 32:35.\x* Y chupan je ri ruchabal ri Dios ri tziban can, nuej: Ri Ajaf xtuon juzgar ri rutanamit.\x + \xo 10:30 \xt Dt. 32:36.\x* Quire ri tziban can.
\v 31 Juye oc roch ri nika pa ruka ri caslic Dios.
\p
\v 32 Talka pan ive ri sufrimiento ri xikasaj antok ri icaslien caja oc ticujie pa sakil. Can altíra xian sufrir, pero can xicoch.
\v 33 Ruma ixre can ketzij chi xicoch nojiel ri sufrimiento ri xikasaj y ri tzij ri xex chiva, y ri vinak can jaal xacay chivij. Y man joc ta re xian, ixre can xixuoc je cachil nicaj chic ri niquian sufrir.
\v 34 Xijoyovaj quivach ri xayox pa cárcel ruma rube ri Dios. Y antok xmaj ri kax ivichin, man xibisuoj ta xiya-el, ruma xixquicuot xiya-el. Ruma ivatan chi xtiyox jun herencia chiva chicaj ri richin nojiel tiempo y re más otz choch ri bayomal ri richin ri roch-ulief.
\v 35 Rumare man tichup ri icukbal cux riquin ri Dios. Ruma co jun utzulaj kax ri nucam-pa chiva.
\v 36 Can ticujie i-paciencia, chi quire ntian ri nrajo ri Dios, y xa quire xtian, can xtiyox chiva ri ranun prometer ri Dios.
\v 37 Ruma chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can, nuej:
\q Ri Jun ri xtipa, can xtipa-ve.
\q Xa cierca chic co-pa ri kij chi nipa.
\q
\v 38 Ri choj chic rucaslien, can xticujie riquin ri caslien ri man niquis ta, ruma rucukuban rucux viquin.
\q Pero xa xquiruya can, man xtiquicuot ta vánima riquin.\x + \xo 10:37-38 \xt Hab. 2:3-4.\x*
\m Quire nuej ri Dios.
\v 39 Pero ojre man ojco ta chiquicajol ri niquiya can ri Dios ri xa ca chupan ri castigo ncabaka-ve. Ojre xa ojco chiquicajol ri quicukuban quicux riquin ri Dios; rumare katan chi nkojcolotaj.
\c 11
\s Ri cukbal cux riquin ri Dios
\p
\v 1 Ri cukbal cux riquin ri Dios nuon cha jun chi riquin nojiel ránima nroyoiej ri xtiyox cha, y nuon cha chi nunimaj, mesque man nutzat ta.
\v 2 Iquiy chiquivach ri vinak ri xacujie ojier can tiempo quire xquian. Can xquicukuba quicux riquin ri Dios, y ri Dios can xka choch ruma quire xquian.
\p
\v 3 Y ojre ruma kacukuban kacux riquin ri Dios, katan chi ja ri Dios ri xbano ri roch-ulief y nojiel ri co chicaj.\x + \xo 11:3 \xt Gn. 1:1.\x* Y antok xaruon, man jun chica xucusaj; xa joc xuej chi cacujie y can ja xacujie.
\p
\v 4 Ri Abel ruma can rucukuban rucux riquin ri Dios, rumare ri xuya jaja choch ri Dios más otz choch ri xuya ri Caín ri runimal. Rumare xiel choch ri Dios chi man jun chic ru-pecado, y ri Dios can xka choch nojiel ri xuya ri Abel choch. Y mesque ri Abel xcon, co ri xucut can chakavach, ruma jaja xucukuba rucux riquin ri Dios.\x + \xo 11:4 \xt Gn. 4:3-10.\x*
\p
\v 5 Ri Enoc ruma rucukuban rucux riquin ri Dios, rumare man xcon ta, xa can quire cas xucuax-el chicaj y man xlitaj ta chic, ruma ja ri Dios ri xucuan-el richin. Pero antok ca co vave choch-ulief, can xkalajin chi ri rucaslien can xka choch ri Dios.\x + \xo 11:5 \xt Gn. 5:21-24.\x*
\v 6 Can nicatzin chi nakacukuba kacux riquin ri Dios. Ruma xa man xtakacukuba ta kacux riquin ri Dios, man jun bay nkojcovin nakaan ri nika choch. Y chi nkujiel-apa más cierca riquin ri Dios, can nicatzin chi nakanimaj chi jaja can co-ve, y chi xtuya utzulaj kax chica ri ncacanun richin.
\p
\v 7 Ri Noé ruma rucukuban rucux riquin ri Dios, mare xunimaj ri xuej ri Dios cha, chi co jun nem kax ri xtibanataj ri choch-ulief, mesque maja tutzat ri nem kax re. Ri Noé can xniman cha ri Dios y can riquin xibinrel xuon ri jun nem arca inchel jun barco, chi xarucol ri ru-familia.\x + \xo 11:7 \xt Gn. 6:13-22.\x* Y rumare xbakalajin-pa chi ri nicaj chic vinak man otz ta xquian, ruma man xquinimaj ta ri Dios. Y ri Noé ruma xucukuba rucux riquin ri Dios, ri Dios xuon cha chi man jun chic ru-pecado choch.
\p
\v 8 Ri Abraham ruma rucukuban rucux riquin ri Dios; rumare, antok xayox ruma ri Dios chi nia chic jun lugar ri xtusipaj cha, jaja xniman cha ri Dios y xa, mesque man ratan ta pache xtibaka-ve.\x + \xo 11:8 \xt Gn. 12:1-5.\x*
\v 9 Y ruma rucukuban rucux riquin ri Dios, rumare xcujie chupan ri lugar re, ri ranun prometer ri Dios cha; pero jaja xuon chi inchel xa man richin ta ri lugar re. Y rumare xa chupan jay ri i-banun cha tziak xcujie-ve, y quire je xquian ri Isaac y ri Jacob, mesque chica ijeje niyox ri lugar re.\x + \xo 11:9 \xt Gn. 35:27.\x*
\v 10 Ri Abraham xuon quire, ruma royoien ri jun chic tanamet más jaal; ri tanamet re man niquis ta y ja ri Dios ri xbano pensar chel nuon cha y ja ri Dios banayuon.
\p
\v 11 Ri Sara ri raxjayil ri Abraham, can xucukuba je rucux riquin ri Dios. Rumare xunimaj chi ketzij ri xuej ri Dios, xyox ruchuka chi xcujie ral y can xcujie ri ral, mesque jaja manak ral alaxnak y xa aviela chic je.\x + \xo 11:11 \xt Gn. 18:11-14; 21:2.\x*
\v 12 Y rumare, mesque ri Abraham chiti mámix chic antok xcujie ri ralcual, ri i-rumáma jaja can iquiy xacujie, can inchel ri estrellas (chumil) ri ico chicaj,\x + \xo 11:12 \xt Gn. 15:5.\x* y can inchel ri sanaye ri co chuchi ri mar ri man jun nitiquir nijilan.\x + \xo 11:12 \xt Gn. 22:17.\x*
\p
\v 13 Quinojiel ijeje cukul quicux riquin ri Dios, y quire xacon-el, mesque ri Dios ca maja tuya ri ranun prometer chica. Pero ruma xquinimaj-el ri xuej ri Dios chica, can chi-naj xquitzat-pa. Xquinimaj-el chi ketzij ri xex chica. Y can xaquicuot xquitzat-apa ri xuej ri Dios chi nuya chica. Y xquiej chi ijeje man i-richin ta ri roch-ulief y xa choj ncakax.\x + \xo 11:13 \xt Gn. 23:4.\x*
\v 14 Y ruma ri xquiej, can kalaj chi quiyoien ri ketzij tanamet pache xcabacujie-ve.
\v 15 Xa ta ca niquian pensar ri pache i-alanak-ve-pa, xatiquir ta xatzalaj chic pa jun bay chiquij.
\v 16 Pero ijeje quiyoien jun chic tanamet más otz, y re ja ri co chicaj; rumare ri Dios man niquix ta nuej chi jaja Qui-Dios, ruma ranun preparar jun quitanamit ri pache xcacujie-ve.
\p
\v 17 Ri Abraham ruma rucukuban rucux riquin ri Dios, rumare xunimaj ri xex cha ruma ri Dios, chi tuquimisaj ri Isaac chi nuya choch. Ri Dios quire xuej cha ruma xrajo xutzat vi xa ri Abraham can ketzij rucukuban rucux riquin. Ri Abraham can xuchojmij chi nuquimisaj ri Isaac choch ri Dios,\x + \xo 11:17 \xt Gn. 22:1-14.\x* mesque chirij ri Isaac ri Dios ranun promesas.
\v 18 Ri Dios xuej cha ri Abraham: Joc ri i-rumáma ri Isaac xtiquibinaj chi i-ketzij i-amáma.\x + \xo 11:18 \xt Gn. 21:12.\x*
\v 19 Ri Abraham xuon pensar chi xa ta nicon ri Isaac, ri Dios co ru-poder chi nucasuoj-pa chiquicajol ri quiminaki. Y rumare ri Isaac inchel xcon y xcastaj chic pa, ruma ri Abraham xucan chic pa ri rucajuol.
\p
\v 20 Ri Isaac ruma rucukuban rucux riquin ri Dios, rumare xuej can chica ri Jacob y ri Esaú, ri icaye rucajuol, ri chica bendiciones ri xtuya ri Dios chica chiquivach-apa.\x + \xo 11:20 \xt Gn. 27:27-29, 39-40.\x*
\v 21 Ri Jacob ruma rucukuban rucux riquin ri Dios, rumare antok ya nicon, xaruon can bendecir ri ralcual ri José, y xuya ruchuka paro ri ruchamey antok xuya rukij ri Dios.\x + \xo 11:21 \xt Gn. 47:31–48:20.\x*
\v 22 Ri José ruma rucukuban rucux riquin ri Dios, rumare antok ya nicon, xunataj chica ri ruvanakil israelitas chi xtalka jun kij antok ri quimáma xcaiel-el chupan ri nación Egipto. Y xuej can chica chi tiquicuaj ri rubakil antok xcaa.\x + \xo 11:22 \xt Gn. 50:24-25; Ex. 13:19.\x*
\p
\v 23 Ri rutie-rutata ri Moisés ruma quicukuban quicux riquin ri Dios, rumare antok xalax, xcavaj ri Moisés oxe ic.\x + \xo 11:23 \xt Ex. 2:2.\x* Quire xquian ruma ri Moisés jun acual chula-oc titzun. Y ijeje man xquixiij ta qui choch ri rey Faraón, ri biyuon chi caquimisas quinojiel ri alabo ri ncalax.\x + \xo 11:23 \xt Ex. 1:22.\x*
\v 24 Y ri rumial ri Faraón xuon inchel ral cha ri Moisés. Pero antok xnimar-pa ri Moisés, xucukuba rucux riquin ri Dios, rumare man xrajo ta chic chi xex ral ri rumial ri Faraón cha.\x + \xo 11:24 \xt Ex. 2:10-12.\x*
\v 25 Ruma xuon pensar chi más otz nuon sufrir junan quiquin ri ruvanakil, ri i-rutanamit ri Dios, que choch ri jaal niquicuot chupan ri man otz ta ri man nilayuj ta y xa pecado.
\v 26 Y ri Moisés xucha ri ru-sufrimiento ri Cristo, que choch ri bayomal ri xyox ta cha chire chupan ri nación Egipto. Jaja can ratan chi pa ruquisbal ri sufrimiento re, co otz rucaxiel xtiyox cha, y jare ri rutzatuon chic apa.
\v 27 Y jaja can rucukuban rucux riquin ri Dios antok xiel-pa Egipto.\x + \xo 11:27 \xt Ex. 2:15.\x* Y man xuxiij ta ri, mesque ri rey yacatajnak royoval chirij. Ri Moisés siempre xucukuba rucux riquin ri Dios; inchel can nutzat ri Dios, ri man nitziet ta.
\p
\v 28 Ri Moisés, ruma rucukuban rucux riquin ri Dios, xuon ri vaen richin ri Pascua y xuej je chica ri ruvanakil israelitas chi tiquiya quiquiquiel ri ovejas chuchi ri cachuoch, chi quire antok xtipa ri Jun ri ncaquimisan ri naay alabo, man xcaruquimisaj ta ri naay alabo calcual.\x + \xo 11:28 \xt Ex. 12:21-30.\x*
\p
\v 29 Y ri vinak israelitas ruma xquicukuba quicux riquin ri Dios, rumare xacovin xakax chupan ri Mar Rojo. Xakax chucajol ri ya, inchel xa pa chakej ulief xain-ve. Y ri aj-Egipto xcajo je xquian quire, pero ijeje xa xajiek.\x + \xo 11:29 \xt Ex. 14:21-31.\x*
\p
\v 30 Y ruma ri israelitas quicukuban quicux riquin ri Dios, rumare antok ijeje xquiya vielta siete (vuku) kij chirij ri tanamet Jericó, ri muro ri co chirij ri tanamet re xtzak.\x + \xo 11:30 \xt Jos. 6:12-21.\x*
\v 31 Chupan ri tanamet re, xcujie jun ramera ri Rahab rube. Jaja ruma rucukuban rucux riquin ri Dios, mare xuya qui-posada ri icaye israelitas ri xalka chi xalquitzata ri tanamet Jericó chalakal; y mare je man xquimisas ta. Pero ri man xaniman ta cha ri Dios, ri ico chupan ri tanamet re, xaquimisas.\x + \xo 11:31 \xt Jos. 2:1-21; 6:22-25.\x*
\p
\v 32 ¿Co came modo ncannataj quinojiel ri vinak ri xquicukuba quicux riquin ri Dios? Man nuya ta tiempo chi niej más; inchel chirij ri Gedeón,\x + \xo 11:32 \xt Jue. 6:11–8:32.\x* ri Barac,\x + \xo 11:32 \xt Jue. 4:6–5:31.\x* ri Sansón,\x + \xo 11:32 \xt Jue. 13:2–16:31.\x* ri Jefté,\x + \xo 11:32 \xt Jue. 11:1–12:7.\x* ri David,\x + \xo 11:32 \xt 1S. 16:1–31:13; 2S. 1:1–24:25; 1R. 1:1–2:11.\x* ri Samuel ri profeta,\x + \xo 11:32 \xt 1S. 1:1–25:1.\x* y chiquij ri nicaj chic profetas ri xacujie ojier can tiempo.
\v 33 Ijeje ruma xquicukuba quicux riquin ri Dios, rumare xachacuon chiquij nicaj chic naciones, ico chiquivach ijeje ri pa ruchojmil xquian gobernar, ico ri xquian recibir ri ranun prometer ri Dios chica, y ico je ri xquitzapij quichi leones (coj).\x + \xo 11:33 \xt Dn. 6:1-27.\x*
\v 34 Ico je ri man xacat ta antok xayox pa kak.\x + \xo 11:34 \xt Dn. 3:1-30.\x* Ruma xquicukuba quicux riquin ri Dios, ico ri xacolotaj pa quika ri xcajo ta xaquiquimisaj cha espada. Ico nicaj ri manak chic quichuka, pero ruma quicukuban quicux riquin ri Dios, ri Dios xuya quichuka. Xachacuon chiquij nicaj chic ejércitos ri xquian guerra quiquin y xaquitarariej-el.
\v 35 Ico je ixoki ri xquicukuba quicux riquin ri Dios, rumare ri Dios xarucasuoj ri quiquiminak.\x + \xo 11:35 \xt 1R. 17:17-24; 2R. 4:25-37.\x* Ico nicaj chic ri xayox pa tak sufrimientos ruma quicukuban quicux riquin ri Dios, y man xcajo ta xquiya can ri Dios chi xacuol-el, ruma catan chi niquila jun caslien más otz, mesque xaquimisas.
\v 36 Ico nicaj chic ruma quicukuban quicux riquin ri Dios, rumare xatzen ri vinak chiquij y xachay, ico xatzam cha cadena (yariena), y ico xatzapes pa tak cárceles.\x + \xo 11:36 \xt 1R. 22:26-27; 2Cr. 18:25-26; Jer. 20:2; 37:15; 38:6.\x*
\v 37 Ico ri xaquimisas cha abaj,\x + \xo 11:37 \xt 2Cr. 24:21.\x* y nicaj chic xakupex cha sierra. Ico ri xex chica chi tiquiya can ri Dios, pero ijeje man xquiya ta can. Ico ri xaquimisas cha espada, ico ri xaxulie-xajotie ruma i-banun perseguir, y ruma manak quitziak, xa quij ovejas y cabras ri xaquicusaj. Can i-puobra. Quiy sufrimiento xquikasaj y quiy itziel kax xan chica.
\v 38 Ri vinak ri man quiniman ta ri Dios i-altíra itziel, rumare man otz ta chi xacujie ri utzulaj tak vinak chiquicajol. Rumare ri quicukuban quicux riquin ri Dios xaxulie-xajotie pa tak desiertos, pa tak kayis, y pa tak cuevas, ruma ri sufrimiento ri xquikasaj.
\p
\v 39 Quinojiel ijeje can xquicukuba quicux riquin ri Dios, y rumare can xquicuot ri Dios quiquin. Y antok xacon, ca quiyoien ri ranun prometer ri Dios chica.
\v 40 Ruma ri Dios xuon pensar chi nuya ri jun bendición más otz chupan ri ka-tiempo ojre. Rumare junan xtiyox ri bendición re quiquin ri katet-kamama, ri can xquicukuba quicux riquin ri Dios. Y quire nuon cumplir ri Dios ri nuya chika.
\c 12
\s Ja ri Jesús katzata
\p
\v 1 Can iquiy ri xquicukuba quicux riquin ri Dios ojier can. Ijeje nkojquitzat-pa y xquicut can chakavach chi quire mismo nicatzin nakaan ojre. Rumare, kaya can chica-na kax ri inchel akan chikij y ri pecado ri nuon chika chi nkutzak. Riquin ka-paciencia nakucuaj ri bay ri co chakavach.
\v 2 Katzata siempre ri Jesús, ruma jaja xuon chika chi xkanimaj ri Dios, y jaja je banayuon chika chi vacame can kacukuban kacux riquin ri Dios. Y mesque quix chi jun niquimisas choch cruz, ri Jesús can xucoch chi xquimisas choch cruz; ruma ratan chi pa ruquisbal can xtiquicuot, y vacame tzuyul chicaj pa ru-derecha ri Dios, ri co nojiel poder pa ruka.
\p
\v 3 Titzata-na-pe otz ri chica xuon ri Jesús pa quika ri pecadores; jaja xucoch nojiel, rumare quire je tibana ixre. Ticacho nojiel, man quixcuos, ni man timalij icux.
\v 4 Itijuon ikij chi man chic ibanun ta pecado, pero man ikasan ta jun sufrimiento ri nquixrucuaj pa camic.
\v 5 Ya imastan ri nuej chupan ri ruchabal ri Dios ri tziban can. Ri ruchabal can nquixrutijuoj inchel nuon jun tataj cha ri ralcual. Ri ruchabal ri Dios nuej:
\q Atre valcual, man taan chi man jun rakalien antok ri Ajaf Dios ncaruya pa sufrimiento chi ncarutijuoj.
\q Man tamalij acux antok ri Ajaf ncarucholij.
\q
\v 6 Ruma ri Ajaf Dios nuya sufrimiento pa quive ri ncarajo, chi ncarutijuoj.
\q Y ncaruon castigar ri i-ralcual chic.\x + \xo 12:5-6 \xt Job 5:17; Pr. 3:11-12.\x*
\m Quire ri tziban can.
\v 7 Ticacho nojiel ri sufrimiento ri nuya ri Dios pan ive, ruma jaja nuon chiva inchel nuon jun tataj chica ri ralcual. Ruma ¿co came jun tataj ri man ncaruon ta castigar ri ralcual chi ncarutijuoj?
\v 8 Rumare, xa ri Dios man nquixruon ta castigar chi nquixrutijuoj inchel nuon chica ri ralcual, kalaj chi ixre man ix ralcual ta jaja; xa choj ix inchel ri acola ri manak quitata.
\v 9 Ojre antok ca oj acola, ri katie-katata xojquichey y man itziel ta xakatzat, xa can xakaan respetar. Y vacame, ¿man más ta came otz nkojniman cha ri Katata Dios ri yayuon-pa ri ka-espíritu, y nkojcasie richin nojiel tiempo?
\v 10 Ri katie-katata xojquichey antok man otz ta xakaan, ruma quire xcajo ijeje, pero man quiy ta kij xquian quire chika. Ri Katata Dios nuya sufrimiento pa kave, pero después re co xtakachec. Y jaja quire nuon chika chi nkojuoc santo inchel jaja, ruma jaja can Santo.
\v 11 Can ketzij chi antok ojco chupan jun sufrimiento, man nkojquicuot ta, xa nkojbisuon. Pero antok xojakax chupan y xkacoch nojiel re, can co otz nakachec, ruma nuon más choj cha ri kacaslien choch ri Dios y nuya uxlanien chika.
\s Ri man nicajo ta ri ru-favor ri Dios
\p
\v 12 Rumare, tiya ivánima riquin ri Dios, chi quire xticujie chic jun bay ivuchuka; ri ika-ivakan je xcacujie chic quichuka.\x + \xo 12:12 \xt Is. 35:3.\x*
\v 13 Can nicatzin chi ntivucuaj jun bay choj,\x + \xo 12:13 \xt Pr. 4:26.\x* richin chi niquitzat ri caye quicux quibanun riquin ri Jesucristo, ruma ijeje man ncatiquir ta ncain otz, xa inchel i-jacajic. Otz tibana chi quire ijeje nquixquitzat y niquiya je más cánima riquin ri Dios.
\p
\v 14 Can titija ikij chi nicujie ri paz chicajol, y can sak ta je ri icaslien. Ruma xa man sak ta ri icaslien, xa man xtitzat ta roch ri Ajaf Dios.
\v 15 Can tibana ca cuenta-ivi chiixvonojiel chi quire man jun chivach man ta niril ri ru-favor ri Dios. Man tiya lugar chi ncauoc itziel tak kax chicajol,\x + \xo 12:15 \xt Dt. 29:18.\x* ri inchel kayis cay, ruma nuon tzil cha nojiel.
\v 16 Ri man i-culan ta man tiquicanuj-qui chi niquian pecado. Y man jun bay tian cha ri kax ri patanak riquin ri Dios chi man jun rakalien. Man tian inchel xuon ri Esaú ojier can; jaja co ta ri bendición xyox cha, ruma jaja ri naay ala, pero man xyox ta cha, ruma jaja xa jare xuya choch jun vaen.\x + \xo 12:16 \xt Gn. 25:29-34.\x*
\v 17 Y ivatan chi antok jaja xrajo chi xyox ta ri bendición cha ruma ri rutata, man xyox ta chic cha y xalka paro chi man otz ta ri xuon. Y mesque xuok xucutuj, pero man xyox ta chic cha.\x + \xo 12:17 \xt Gn. 27:30-40.\x*
\p
\v 18 Ojre ri kaniman chic ri Jesucristo, man chuxie ta ri juyu Sinaí xojbaka-ve, inchel xquian ri katet-kamama ojier can. Ijeje can xquitzat chi ri ruve ri juyu nicat. Y xquitzat je chi ri ruve ri juyu kakun rubanun y najin jun nem cakiek y ncakajan ráya.
\v 19 Ijeje xcaxaj ri trompeta, y xcaxaj je antok ri Dios xcho-pa chica. Pero ijeje xquicutuj favor chi man chic ticho-pa ri Dios chica.\x + \xo 12:18-19 \xt Ex. 19:16-22; 20:18-21; Dt. 4:11-12; 5:22-27.\x*
\v 20 Can altíra xquixiij-qui, y man niquicoch ta ri niex chica, chi xa co jun xtijiel-apa riquin ri juyu, ya sea vinak o chicop, can niquimisas cha abaj o cha lanza.\x + \xo 12:20 \xt Ex. 19:12-13.\x* Quire xex chica.
\v 21 Ri xtzatataj paro ri juyu, can altíra xibinrel xuya. Rumare hasta ri Moisés xuej: Can nquibarbuot ruma ri xibinrel,\x + \xo 12:21 \xt Dt. 9:19.\x* xcha.
\p
\v 22 Pero ojre ri kaniman chic ri Jesucristo, chuxie ri juyu Sion ojco-ve, ojco chic cierca ri rutanamit ri caslic Dios; ri tanamet re rubinan Jerusalén y chicaj co-ve. Y ojco chic chiquicajol ri miles de ángeles.
\v 23 Ojco je chiquicajol ri naay tak ralcual ri Dios ri tziban quibe chicaj. Ojco chic riquin ri Dios ri xtibano juzgar quichin quinojiel ri vinak. Y ojco je chiquicajol ri man jun chic qui-pecado choch ri Dios antok xacon-el, y choj quicaslien xan chica ruma ri Dios.
\v 24 Ojre ojco chic riquin ri Jesús, ri nibano chi ncabaka ri vinak riquin ri Dios, y jare ri jun cacac pacto. Jaja xcon y ri ruquiquiel ri xin xuon sak cha ri kánima, y ri ruquiquiel jaja más rakalien choch ri ruquiquiel ri Abel ri xcujie ojier can.\x + \xo 12:24 \xt Gn. 4:10.\x*
\p
\v 25 Rumare kabana cuenta-ki, chi man takaan cha chi man jun rakalien ri nuej ri Dios chika. Man takaan inchel xquian ri katet-kamama ojier can. Ijeje ruma man xcajo ta xquian ri xex chica vave ri choch-ulief, rumare xka ri castigo pa quive.\x + \xo 12:25 \xt Nm. 16:1-50.\x* Y xa ojre man xtakajo ta xtakaxaj ri niex-pa chika chicaj, más nem ri castigo ri xtika pa kave.
\v 26 Antok ri Dios xcho paro ri juyu, ri juyu can altíra xsiluon. Pero vacame nuon prometer: Xtalka jun kij antok xtinsiluoj chic jun bay ri roch-ulief, pero man joc ta chic ri roch-ulief xtinsiluoj, xa can xtinsiluoj je ri rocaj,\x + \xo 12:26 \xt Hag. 2:6.\x* xcha.
\v 27 Y re ntiel chi tzij chi ri i-rubanun jaja ri co chel xcasilos, xcacan-el, y joc ri man xcasilos ta xcacujie can richin nojiel tiempo.
\v 28 Rumare kaya tiox ba cha ri Dios ruma ruyon ri ru-reino chika ri man jun xtisiluon richin. Y rumare kaya rukij ri Dios y kabana ri rusamaj inchel nrajo jaja, ruma jaja can nem.
\v 29 Ruma ri Ka-Dios can inchel jun kak ri ncaruquis nojiel ri man i-otz ta.\x + \xo 12:29 \xt Dt. 4:24.\x*
\c 13
\s Ri nika choch ri Dios chi nakaan
\p
\v 1 Hermanos, siempre tivajo-ivi, can inchel ri ibanun-pa.
\v 2 Man timastaj chiva chi antok ico hermanos ncalka chiivachuoch, can otz quibana recibir, y tiya qui-posada. Ruma katan chi ico xaquian recibir ángeles y ri xabano recibir man xquinaiej ta chi xa ángeles ri xalka.\x + \xo 13:2 \xt Gn. 18:1-8; 19:1-3.\x*
\p
\v 3 Y man quimastaj ri ico pa tak cárceles. Tibana inchel xa ixre ri ix-tzapal. Y man quimastaj ri niquian sufrir pa quika nicaj chic. Tibana inchel xa ixre ri ntian sufrir.
\p
\v 4 Tibana respetar ri iculubic. Ruma ri ache y ri ixok ri i-culan, man pecado ta niquian ncacujie junan. Pero ri i-culan ri niquicuaj-qui riquin jun chic, y ri man i-culan ta ri niquicanuj-qui chi niquian pecado, can pecado niquian. Y ri Dios xcaruon juzgar quinojiel ri quire niquian.
\p
\v 5 Man tia ivánima chirij ri miera, xa tiquicuot ivánima riquin ri co iviquin vacame. Ruma ri Dios ruen: Can nojiel kij inco aviquin y man jun bay xcanya can.\x + \xo 13:5 \xt Dt. 31:6, 8; Jos. 1:5.\x* Quire ruen ri Dios.
\v 6 Y rumare riquin nojiel kánima nakaej:
\q Ja ri Ajaf niton vichin.
\q Rumare man nixiij ta vi chiquivach ri vinak ri co ri chica nicajo niquian chuva.\x + \xo 13:6 \xt Sal. 118:6.\x*
\p
\v 7 Canataj chiva quinojiel ri pastores, ruma ijeje xquicut ri ruchabal ri Dios chivach. Titzata ri quicaslien, ijeje can xquiya cánima riquin ri Dios. Can tibana ca ixre inchel xquian ijeje.
\p
\v 8 Ri Jesucristo ja mismo ivir, quire vacame, chuak y richin nojiel tiempo.
\v 9 Man tiya lugar chi nquixucuax ruma ri tzij ri ncacut ri man inchel ta nuej ri ruchabal ri Dios. Ri más otz ntian ixre, tiya ivánima riquin ri tzij ri nicho chirij ri ru-favor ri Dios, y man tiya ivánima riquin ri tzij ri ncacho chirij ri chica otz ncatij y ri chica man otz ta ncatij. Ruma ico ri niquian ri niquiej ri tzij re, y man jun otz nucam-pa cha ri quicaslien.
\p
\v 10 Ojre co ca jun ka-altar, pero man junan ta riquin ri altar ri ncayox chicop paro chire pa rachuoch ri Dios. Rumare ri ncasamaj pa rachuoch ri Dios, manak chel ncava chire.
\v 11 Ri sacerdote ri más co rukij nucuaj-apa quiquiquiel chicop y ntuoc chupan ri Lugar Santísimo ri co pa rachuoch ri Dios, y ri quic re nuya choch ri Dios chi nian perdonar ri pecado. Pero ri qui-cuerpo ri chicop ncalasas-el pa tanamet y ncaparox.\x + \xo 13:11 \xt Lv. 16:27.\x*
\v 12 Y ri Jesús quire je xan cha. Jaja can xalasas-el chupan ri tanamet, xuon sufrir y xcon. Can xin ri ruquiquiel kuma konojiel, chi xuchaj ri kánima.
\v 13 Rumare, kojiel-el ojre chupan ri tanamet y jo pache xan-ve cha jaja. Y man takaxiij-ki nakaan sufrir inchel xuon sufrir ri Jesús.
\v 14 Ruma vave choch-ulief man jun tanamet ri co richin nojiel tiempo. Pero ri tanamet ri nakacanuj ojre, can richin nojiel tiempo xticujie y chire xkojcujie-ve.
\v 15 Y ruma ja ri Jesús xcon kuma ojre, man chic nicatzin ta chi nakaya chicop choch ri Dios. Ri nakaan vacame, xa kaya rukij ri Dios pa rube ri Jesús. Can siempre takaya rukij, takabixaj ri rube y kaej je chi jaja kaniman.
\v 16 Man takamastaj nakaan ri otz y man takamastaj je ri nicatzin chi ncakato nicaj chic. Ruma jare ri nika choch ri Dios chi nakaan.
\p
\v 17 Can quixniman chica ri pastores, ruma ijeje ri ncachajin ri ivánima, y xtiquiya cuenta choch ri Dios ruma ri xquian. Quixniman chica chi quire ncaquicuot niquian ri samaj. Ruma xa man nquixniman ta, ijeje xcabisuon rumare, y re man otz ta nucam-pa chiva.
\p
\v 18 Tibana orar pa ka-cuenta, ruma ojre nakana chi man jun itziel kax co pa kajaluon y riquin kánima, ruma siempre nakarayij nakaan ri otz.
\v 19 Pero ri más nicutuj chiva, ja chi tibana orar más pa nu-cuenta, chi quire chanin xquinalka iviquin.
\s Ri bendición y ri ruquisbal saludos
\p
\v 20 Y ri Dios ri niyon paz riquin kánima, y xucasuoj chiquicajol ri quiminaki ri Kajaf Jesucristo ri Namalaj Pastor kichin ojre ri oj ru-ovejas, ruma jaja xcon y xin ri ruquiquiel, chi quire xcachoj ri pacto ri xuon ri Dios kiquin richin nojiel tiempo,
\v 21 xtuya nojiel ru-bendición ri nicatzin chiva, chi quire can xquixtiquir ntian ri nrajo jaja. Y ruma ri Jesucristo, ri Dios xtuon je chiva chi ixre ntivajo ntian joc ri nika choch jaja. Can tiyox rukij richin nojiel tiempo. Amén.
\p
\v 22 Hermanos, inre nian rogar chiva chi tivaxaj otz ri tzij ri xintzibaj chupan va carta va, ruma riquin ri tzij re, inre nquixtijuoj y quire je xa man nem ta xinan-el cha.
\v 23 Niej chiva chi ri hermano Timoteo ya xiel-pa pa cárcel; y xa xtalka chanin viquin, nivucuaj-el antok xquixbatzata.
\p
\v 24 Tiya jun saludo chica quinojiel ri hermanos pastores y ri nicaj chic santos hermanos. Ri hermanos aj-Italia niquitak-el je jun saludo chiva.
\p
\v 25 Ja ta ri ru-favor ri Dios ticujie iviquin chiixvonojiel. Amén.

