\id JUD Cakchiquel de Santa Maria de Jesus NT [cki] (Colombia) -2010 bd. 
\h JUDAS
\toc1 Ri carta ri xutzibaj ri apóstol San Judas
\toc2 Judas (Jud.)
\mt Ri carta ri xutzibaj ri apóstol San Judas
\ip Ri apóstol Judas xutzibaj va carta va y xutak chica nicaj hermanos. Ri Judas re ja ri quichak-quinimal-qui riquin ri Jacobo (Santiago) y ri Ajaf Jesús je (Mateo~13:55). Jaja xuej ri chica rucamun chi niquian pa tak quicaslien ri quiniman chic ri Dios.
\io Ri versículos 1-16 nuej chica chi man tiquiya quixiquin chica ri xa man i-ketzij ta chi i-rusamajiel ri Dios, ruma xa jun-ve chic ri niquicut. Nuej je chica chi man caa chupan quibiey ri vinak re, ruma xa castigo ri xtika pa quive.
\io Ri versículos 17-23 can nuya jun mandamiento chica ri hermanos chi cof cacujie riquin ri xaquicut can ri apóstoles. Y nuej je chi can ta ja ri amor ri nipa riquin ri Dios ri nisamaj pa tak quicaslien, chi tiquibana orar, y chi caquicuot tiquiyoiej-pa antok xtipa chic jun bay ri Ajaf Jesucristo.
\io Y ri versículos 24-25, ri Judas nuquis ri ru-carta y nuya rukij ri Dios.

\c 1
\s Ri saludo
\p
\v 1 Inre Judas,\x + \xo v.1 \xt Mt. 13:55; Mr. 6:3.\x* in jun ru-siervo ri Jesucristo y kachak-kanimal-ki riquin ri Jacobo. Nitak-el va carta va chiva ixre, ri ix-ayuon ruma ri Dios, y can sak chic ri icaslien. Ri Katata Dios can ix-ruchajin otz, ruma joc jun ibanun riquin ri Jesucristo.
\v 2 Ri misericordia, ri paz y ri amor ri nuya ri Dios, niquiy ta más riquin ivánima.
\s Ri falsas enseñanzas y ri falsos maestros
\r (2P. 2:1-17)
\p
\v 3 Hermanos ri altíra nquixvajo, can altíra vajon nutziban ta el va carta va chiva, ruma nivajo niej chiva chirij ri chica modo oj-colotajnak. Pero vacame nicatzin niej-el chiva chi tiya ivuchuka chi quire man nquixan ta engañar, y tibana defender ri santo chabal ri xcut chakavach antok xkanimaj ri Jesucristo. Ruma ri xcut chakavach joc jun bay xjach chika ri oj santos ralcual, y manak xticaxtaj.
\v 4 Ruma chicajol ixre ico achia ri niquicut ri man inchel ta nuej ri ruchabal ri Dios, y man inaien ta chi quire niquian. Chiquij ri achia re can ruen-pa ri Dios chi xtika ri nem castigo pa quive, ruma ri quicaslien man otz ta choch jaja. Ijeje niquiej chi ri Dios altíra nkojrajo y nuon perdonar ri ka-pecados, rumare man takaxiij-ki chi ncakaan nojiel roch itziel tak kax, ncacha. Y ruma quire niquian ri achia re, niquicut chi man niquinimaj ta chi joc ri Dios y ri Jesucristo ri Ajaf ico pa kave.
\p
\v 5 Y vacame nivajo ninataj chiva ri xuon ri Dios ojier can. Ixre ivatan chi ri Ajaf Dios xaralasaj-pa ri israelitas chupan ri nación Egipto.\x + \xo v.5 \xt Ex. 12:51.\x* Y antok i-colotajnak chic pa, ico ri man xcajo ta chic xquinimaj, rumare xaruquis.\x + \xo v.5 \xt Nm. 14:29-30.\x*
\v 6 Y quire je xuon ri Dios chica ri ángeles ri xquiya can ri samaj ri ruyon pa quika y xaiel-pa chila chicaj. Vacame ri Dios i-ruyon chupan kakun. Chire i-yon-ve richin nojiel tiempo y quiyoien ri kij antok xcaan juzgar.
\v 7 Y quire je xuon chica ri vinak ri xacujie ojier can pa tanamet Sodoma y Gomorra y chica je ri vinak ri xacujie pa tak tanamet ri ico-apa cierca. Ri vinak re xquian pecado, chi achia chi ixoki xquicanuj-qui chi xquian pecado. Can quiy ri itziel tak kax ri xquian. Ruma ri achia man xacajo ta chic ixoki, xa quiquin yan chic achia xacujie-ve. Y ri Dios xaruquis cha kak.\x + \xo v.7 \xt Gn. 19:1-24.\x* Y riquin re nakatamaj chi chica-na vinak ri nucuaj jun itziel caslien, xtia chupan ri kak ri nicat richin nojiel tiempo.
\p
\v 8 Pero mesque ri achia ri niquicut ri man ketzij ta catan ri xuon ri Dios chica ri man xaniman ta, xa quicuan jun itziel caslien y niquian inchel xquian ri vinak ri xacujie ojier can. Xa inchel ncachic ruma i-sachnak riquin ri quinoj. Can quijachuon ri qui-cuerpo chupan ri pecado, man nicajo ta niquinimaj tzij y itziel ncacho chiquij ri co quikij.
\v 9 Ri achia re man niquian ta inchel xuon ri arcángel Miguel;\x + \xo v.9 \xt Dn. 10:13, 21; 12:1; Ap. 12:7.\x* ruma jaja antok xuon ayoval riquin ri diablo paro ri ru-cuerpo ri Moisés, ni xa ta xuon maldecir ri diablo. Jaja joc xuej: Ja ri Ajaf xticholin chava,\x + \xo v.9 \xt Zac. 3:2.\x* xcha cha ri diablo.
\v 10 Pero ri achia ri man ketzij ta ri niquicut, hasta itziel ncacho chirij ri kax ri man nika ta pa quive (man niquian ta entender), y ri kax ri nika pa quive (niquian entender) xa can niquian tzil cha. Can i-inchel chicop, ruma man niquian ta pensar otz.
\p
\v 11 ¡Y juye quivach ri achia re, ruma xa quicuan ri itziel bay ri xucuaj ri Caín ojier can!\x + \xo v.11 \xt Gn. 4:3-8.\x* Y niquian je inchel xuon ri Balaam ojier can.\x + \xo v.11 \xt Nm. 22:1-35.\x* Man nicajo ta niquinimaj ri ruchabal ri Dios ruma nicajo niquichec miera. Y ri achia re niquian je inchel xuon ri Coré ojier can.\x + \xo v.11 \xt Nm. 16:1-35.\x* Ijeje ncayacataj chirij ri Dios, y ruma niquian quire, ca chupan ri castigo xcabaka-ve.
\v 12 Ri achia re can kalaj-ve chi itziel ri niquian, ruma antok ixre ntimol-ivi ruma ntivajo-ivi y junan ntian jun vaen, ri achia re niquiya quix chivij ruma ri niquian. Pero xa i-inchel jun tzil chirij jun tziak, ruma xa ijeje ri niquitzuk-ka-qui. Xa i-inchel ri mukul ri ncakalajin chi i-richin job, pero xa man jun job niquiya, y xa i-ucuan ruma cakiek. Xa i-inchel chie ri man niquiya ta quivach. Man niquiya ta chic quivach ruma i-cukun y inchel i-quiminak chic.
\v 13 Ri achia re, i-inchel ri mar ri altíra ruchuka. Can quix-quix nojiel ri itziel tak kax ri niquian; can inchel ri espuma ri nalka chuchi ri mar, can tzil. I-inchel estrellas (chumil) ri i-alanak chic el chupan ri quibiey. Ijeje xa can i-yoien chic ruma ri xakalaj kakun, pache xcabacujie-ve chupan ri castigo ri manak xtiquis.
\p
\v 14 Y ri Enoc\x + \xo v.14 \xt Gn. 5:21-24.\x* co je ri ruen can chiquij ri achia re. Jaja xuej can ri chica xtian chica ri achia re. Y ri Enoc re jun rumáma can ri Adán, ri xalax ca chi siete (vuku) vinak chirij ri Adán. Ri Enoc re ruen can: Tivaxaj ca, chi ri Ajaf xtipa i-richilan-pa miles ri ru-santos ángeles,
\v 15 chi ncaruon juzgar y ncaruon castigar quinojiel ri vinak ri man quicuan ta ri caslien ri nika choch ri Dios. Xa quicuan jun itziel caslien y quien itziel tak kax chirij ri Dios. Can i-pecadores. Quire xuej ri Enoc.
\v 16 Ijeje ncajasloj chirij nojiel, man jun bay niquicuot ta ri cánima riquin ri chica co. Joc ri itziel tak kax ri nika chiquivach. Ijeje quiy tzij niquiej joc chi niquian chi i-nimak, y ncaquian nimak chica nicaj chic vinak ruma co chica nicajo chica.
\s Ri Judas nuej chica ri quiniman chic ri Jesús chi tiquibana cuenta-qui
\p
\v 17 Pero ixre hermanos ri altíra nquixvajo, man timastaj chiva ri ben can cuma ri ru-apóstoles ri Kajaf Jesucristo chirij ri xcabanataj.
\v 18 Ijeje quien can chi chupan ri ruquisbal tak kij xcapa vinak ri ncatzen chirij ri nuej ri ruchabal ri Dios, y joc ri itziel tak kax ri niquirayij niquian.\x + \xo v.18 \xt 2P. 3:3.\x*
\v 19 Y ja vinak re ri ncabano chica ri hermanos chi niquian división. Xa joc richin ri roch-ulief niquian pensar. Man co ta ri Espíritu Santo quiquin.
\p
\v 20 Pero ixre hermanos ri altíra nquixvajo, ri co chic iviquin ri santo icukbal cux, paro re quixquiy ca chupan ri icaslien riquin ri Dios. Y tibana orar inchel nrajo ri Espíritu Santo.
\v 21 Can quixcujie ca chupan ri amor richin ri Dios. Y tivoyoiej-apa ri ru-misericordia ri Kajaf Jesucristo ri richin caslien ri man niquis ta.
\p
\v 22 Y ixre tiej ri ketzij chiquivach ri caca quicux, chi quire niquinimaj.
\v 23 Nicatzin chi nquicol nicaj chic choch ri kak. Y nicatzin chi ntijoyovaj quivach ri nicaj chic. Pero nicatzin je chi tibana cuenta-ivi ixre, chi quire man nquixtzak ta. Can itziel titzata ri quitziak, ruma ri pecado aún re tzil rubanun cha.
\s Kaya rukij ri Dios
\p
\v 24 Ri Dios altíra ru-poder chi nquixruchajij chi man nquixtzak ta chupan ri pecado, chi quire man jun i-pecado antok xquixbaka riquin, y altíra xtiquicuot ri ivánima antok xquixbaka riquin.
\v 25 Joc jaja ri Dios co y riquin jaja co-ve nojiel noj, y jaja ri nicalo kichin. Y joc jaja ri tiyox rukij, ruma jaja ri Namalaj Rey, y jaja ri co autoridad y nojiel poder pa ruka, vacame y richin nojiel tiempo. Amén.

