\id LUK
\h SAN LUCAS
\mt Quityi nu nguscua San Lucas ñiˈya̱ nu ngua chaˈ jiˈi̱ Jesús
\c 1
\s Chaˈcña nu nscua clyo
\p
\v 1 Cua quiñaˈa̱ ñati̱ nguscua lo quityi ñiˈya̱ nu ngua lcaa chaˈ jiˈi̱ Jesús nde su ndiˈi̱ ya, quityi historia laca biˈ.
\v 2 Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu nguˈ nu nguluˈu chaˈ biˈ jiˈna; nguˈ biˈ ni, cua naˈa̱ nguˈ chaˈ biˈ clyo, tya loˈo nguxana Jesús nguaˈni yu cña, loˈo juaˈa̱ ndyaa nguˈ nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús loˈo lcaa ñati̱.
\v 3 Biˈ chaˈ loˈo naˈ, ngulana tsa naˈ ñiˈya̱ ngua lcaa chaˈ nu nteje tacui tya loˈo nguxana chaˈ biˈ. Tsoˈo ntiˈ naˈ si loˈo naˈ scua naˈ lcaa chaˈ biˈ, chaˈ tsaa slo nuˈu̱, cusuˈ Teófilo,
\v 4 chaˈ caca cuayáˈ tiˈ nuˈu̱ tsoˈo la lcaa chaˈ nu nda nguˈ loˈo nuˈu̱.
\s Ndyaa xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ca slo Zacarías nu caca sti Juan Bautista
\p
\v 5 Tyempo nu ngua rey Herodes cña, loˈo ngua yu loo jiˈi̱ nguˈ loyuu su cuentya Judea, liˈ ndiˈi̱ sca sti joˈó nu naa Zacarías. Biˈ ndyaˈa̱ loˈo taju sti joˈó nu ndu̱ cña su ngutu̱ jyoˈo Abías nquichaˈ. Elisabet naa clyoˈo yu biˈ, laca maˈ la cuiˈ ñati̱ tyaˈa jiˈi̱ jyoˈo Aarón nu ngua sti joˈó tya clyo la.
\v 6 Liñi tsa nduˈni tyucuaa nguˈ biˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ndaquiyaˈ nguˈ lcaa cña jiˈi̱ ycuiˈ Ni; ndaquiyaˈ tsa nguˈ lcaa chaˈ nu cua nda Ni loˈo ñati̱ cua saˈni la, juaˈa̱ ná tucui nchcuiˈ chaˈ cuxi jiˈi̱ nguˈ biˈ. 
\v 7 Pana ná ntsuˈu ni sca sñiˈ nguˈ. Ná ndyiji sñiˈ Elisabet, loˈo juaˈa̱ ngusuˈ tsa juani.
\p
\v 8 Cua ndyalaa semana jiˈi̱ taju sti joˈó loˈo ngaˈa̱ Zacarías, chaˈ cuaˈni nguˈ cña neˈ laa.
\v 9 Ndiˈya̱ nguaˈni sti joˈó nu ngua liˈ: lcaa taju nguˈ ngusubi nguˈ jiˈi̱ sca tyaˈa sti joˈó nguˈ, chaˈ sca ti yu taca tyatí̱ yu su tacati neˈ laa tonu, chaˈ taqui̱ yu yana joˈó lo mesa ca biˈ liˈ. Loˈo juani ndyanu cña biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Zacarías.
\v 10 Hora nu ndyaqui̱ yana joˈó biˈ neˈ laa, liˈ ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ quichi̱ nde liyaˈ ti, nchcuiˈ tyaˈna nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi.
\v 11 Liˈ nduˈu tucua sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na ca slo Zacarías su ndiˈi̱ yu neˈ laa, naˈa̱ yu chaˈ ndu̱ xca̱ biˈ laˈa tsuˈ cui̱ slo mesa tacati su ndyaqui̱ yana joˈó.
\v 12 Loˈo naˈa̱ Zacarías jiˈi̱ xca̱ biˈ, ngaˈaa jlo tiˈ yu ñiˈya̱ cuaˈni yu, chaˈ ndyutsi̱i̱ tsa yu jiˈi̱. 
\v 13 Nchcuiˈ xca̱ biˈ loˈo yu liˈ:
\p ―Ná cutsi̱i̱ nuˈu̱ Zacarías ―nacui̱―. Cua ndyuna ycuiˈ Ndyosi chaˈ nu tyaˈna tsa nchcuiˈ nuˈu̱ loˈo Ni, biˈ chaˈ cala sca sñiˈ Elisabet clyoˈo nuˈu̱. Juan caca naa yu, juaˈa̱ caca xtañi nu sta nuˈu̱ jiˈi̱.
\v 14 Chaa tsa tiˈ caca tyiquee nuˈu̱ loˈo cua ngula nu piti biˈ. Loˈo juaˈa̱, tsoˈo tsa caca tyiquee quiñaˈa̱ tsa ñati̱ loˈo ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ nu piti biˈ,
\v 15 chaˈ nu biˈ caca sca ñati̱ tlyu nde loo ycuiˈ Ndyosi. Ná coˈo Juan biˈ lcui ngatsi, loˈo juaˈa̱ ni sca lo lcui ná coˈo yu. Tya hora nu cala yu, liˈ tyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ yu.
\v 16 Cuaˈni yu chaˈ xaˈ caca tsoˈo cresiya jiˈi̱ quiñaˈa̱ tyaˈa nguˈ Israel, chaˈ taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna nguˈ.
\v 17 La cuiˈ xtyiˈi nu ngutiˈi̱ neˈ cresiya jiˈi̱ jyoˈo Elías nu ndyaa loˈo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ tya saˈni la, la cuiˈ xtyiˈi biˈ caja jiˈi̱ Juan juani. Ca nde loo la ca̱a̱ Juan chcuiˈ loˈo ñati̱, chaˈ tyaalaˈ tyiquee ñati̱, chaˈ ngaˈaa xu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo sñiˈ nguˈ. Liˈ taca chaˈa̱ lcaa chaˈ nu ntsuˈu tyiquee nguˈ, chaˈ taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu liñi. Juaˈa̱ chcuiˈ Juan loˈo nguˈ chaˈ cuaˈni choˈo nguˈ tyiquee nguˈ, chaˈ tyajaˈa̱ nguˈ xñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Liˈ ca̱a̱ ycuiˈ Cristo.
\p
\v 18 Liˈ nchcuane Zacarías jiˈi̱ nu xca̱ biˈ:
\p ―¿Ñiˈya̱ caca chaˈ ca cuayáˈ tiˈ naˈ si chañi ca chaˈ biˈ? Cusuˈ tsa naˈ, loˈo juaˈa̱ clyoˈo naˈ cusuˈ tsa ―nacui̱ Zacarías jiˈi̱ xca̱ biˈ.
\p
\v 19 ―Gabriel naa naˈ ―nacui̱ xca̱ jiˈi̱ yu liˈ―. Na ndu̱ ti naˈ ca slo ycuiˈ Ndyosi; biˈ laca nu nda ˈna lijya̱a̱ chaˈ chcuiˈ naˈ loˈo nuˈu̱, chaˈ ta naˈ chaˈ tsoˈo re loˈo nuˈu̱.
\v 20 Cuaˈa̱ jyaca̱ nuˈu̱ jnaˈ juani: caca cuˈu̱ nuˈu̱ juani, chaˈ ngaˈaa caca chcuiˈ nuˈu̱ ñaˈa̱ cuayáˈ nu cala cubiˈ biˈ jinuˈu̱; juaˈa̱ caca jinuˈu̱ xquiˈya chaˈ ná jlya tiˈ nuˈu̱ jnaˈ. Chañi tyalaa tyempo biˈ, liˈ caca cuayáˈ tiˈ nuˈu̱ chaˈ chaˈ liñi laca lcaa chaˈ nu nchcuiˈ naˈ loˈo nuˈu̱ ―nacui̱ xca̱ biˈ jiˈi̱ Zacarías.
\p
\v 21 Tya ndiˈi̱ nguˈ quichi̱ toˈ laa, ntajatya nguˈ jiˈi̱ nu Zacarías biˈ ñaˈa̱ cuayaˈ nu tyuˈu yu nde liyaˈ; pana quiñaˈa̱ tsa nclyacua tiˈ nguˈ ni chaˈ tyiqueeˈ tsa ngutuˈu Zacarías nde neˈ laa biˈ.
\v 22 Loˈo nduˈu Zacarías nde liyaˈ, liˈ ngaˈaa ngua chcuiˈ yu loˈo nguˈ. Ngua tii nguˈ chaˈ neˈ laa nguluˈuloo sca xee tlyu jiˈi̱ yu nu nduˈu ya̱a̱ ca slo ycuiˈ Ndyosi. Liˈ seˈi̱ ti ndu̱ yu ndyuˈni yaˈ yu jiˈi̱ nguˈ, pana ndyanu cuˈu̱ ti yu.
\p
\v 23 Loˈo cua ndye tsa̱ loˈo nguaˈni Zacarías cña neˈ laa, liˈ nguxtyu̱u̱ yu ndyaa yu quichi̱ tyi yu.
\v 24 Tiyaˈ la liˈ, ngua tii clyoˈo yu, nu naa Elisabet ni, chaˈ ngujui sñiˈ maˈ. Liˈ cua ntsuˈu cua caˈyu coˈ nu xcuiˈ neˈ niˈi̱ ti ndyanu maˈ.
\v 25 Ndiˈya̱ ngulacua tiˈ maˈ: “Ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na laca nu nguaˈni chaˈ re cuentya jnaˈ. Cua nguaˈni Ni chaˈ ngaˈaa chcuiˈ la ñati̱ chaˈ cuxi jnaˈ.”
\s Nchcuiˈ xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo María chaˈ cua cala ti Jesús
\p
\v 26 Loˈo cua ntsuˈu scuá coˈ nu ndyaˈa̱ tana Elisabet, liˈ ngulo ycuiˈ Ndyosi cña jiˈi̱ sca xca̱ jiˈi̱ Ni, chaˈ tsaa ca quichi̱ Nazaret, sca quichi̱ nde loyuu su cuentya Galilea. Loˈo nu xca̱ biˈ ni, la cuiˈ Gabriel laca biˈ. 
\v 27 Nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ xca̱ biˈ jiˈi̱ Ni chaˈ tsaa slo sca nu cunaˈa̱ nu ntucua ycuiˈ ti. Na cua ngüiñi chaˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ, chaˈ caja clyoˈo loˈo sca nu quiˈyu nu naa José; David laca xtañi nu quiˈyu biˈ, sca ti xtañi yu loˈo jyoˈo cusuˈ David nu ngutuˈú saˈni la. María naa nu cunaˈa̱ nu ntucua ycuiˈ ti biˈ, loˈo juaˈa̱ la cuiˈ tyaˈa nu Elisabet biˈ laca María.
\v 28 Loˈo ndyalaa xca̱ slo nu cunaˈa̱ biˈ, liˈ nchcuiˈ loˈo:
\p ―Tsoˈo ti tyiˈi̱ nuˈu̱ ―nacui̱ xca̱ biˈ jiˈi̱―, tyacaˈa tsa nuˈu̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Tsoˈo ndiˈi̱ Ni loˈo nuˈu̱ ―nacui̱―. Quiñaˈa̱ tsa chaˈ tsoˈo nda ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱, masi ná nduˈni Ni juaˈa̱ loˈo xaˈ la nu cunaˈa̱.
\p
\v 29 Cua naˈa̱ María jiˈi̱ xca̱ biˈ. Loˈo ndyuna María chaˈ nu nchcuiˈ yu, liˈ ngulacua tsa tiˈ ni chaˈ laca nchcuiˈ xca̱ biˈ juaˈa̱. Ndyutsi̱i̱ tsa liˈ.
\v 30 Xaˈ nchcuiˈ xca̱ biˈ loˈo nu cunaˈa̱ cuañiˈ biˈ liˈ: 
\p ―María ―nacui̱―, ná cutsi̱i̱ nuˈu̱ chaˈ cua nda ycuiˈ Ndyosi sca chaˈ tsoˈo hi̱ ―nacui̱ xca̱ biˈ jiˈi̱―. 
\v 31 Caca tana nuˈu̱, caja sñiˈ nuˈu̱; ñacui̱ nuˈu̱ chaˈ Jesús ca naa cubiˈ nu caja jinuˈu̱.
\v 32 Caca yu biˈ sca ñati̱ tlyu. Ñacui̱ nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na nu tlyu la caca yu. La cuiˈ tyaˈa cña tlyu nu nguaˈni jyoˈo rey David, nu tyaˈa yu nu ya̱a̱ chalyuu cua saˈni la, biˈ cña laca nu ta ycuiˈ nu Xuˈna na jiˈi̱ Jesús,
\v 33 chaˈ lcaa tsa̱ ná tye chaˈ caca yu loo jiˈi̱ lcaa tyaˈa nguˈ Israel; juaˈa̱ ná tye chaˈ culo yu cña jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu.
\p
\v 34 Liˈ nchcuiˈ María loˈo xca̱ biˈ:
\p ―¿Ñiˈya̱ caca re lacua, chaˈ nu bilya caja clyoˈo naˈ? ―nacui̱ María jiˈi̱ xca̱ biˈ.
\p
\v 35 Liˈ nda xca̱ sca chaˈ loˈo:
\p ―Ta ycuiˈ Ndyosi Xtyiˈi Ni chaˈ tya̱a̱ su ndiˈi̱ nuˈu̱, chaˈ tyuˈú tyucui ñaˈa̱ nuˈu̱; sca chaˈ tlyu nu cuaˈni ycuiˈ Ndyosi nu laca loo caca chaˈ biˈ. Nu loˈo cala sñiˈ nuˈu̱, sca ñati̱ nu lubii tsa cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi caca cubiˈ nu cala biˈ, la cuiˈ biˈ laca nu caca naa Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi.
\v 36 Loˈo chaca chaˈ chcui̱ˈ loˈo nuˈu̱ ―nacui̱ xca̱ jiˈi̱―, chaˈ loˈo Elisabet tyaˈa cusuˈ nuˈu̱ nguxana ngua tana, masi cusuˈ tsa maˈ. Tya tsubiˈ la nacui̱ nguˈ chaˈ ná ndyiji sñiˈ maˈ tsiyaˈ ti, loˈo juani cua ndyaˈa scuá coˈ ntsuˈu sñiˈ maˈ.
\v 37 Ni sca chaˈ ná tucui ntiˈ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 38 Liˈ nacui̱ María jiˈi̱ xca̱ biˈ ndiˈya̱:
\p ―Si nacui̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cala sñiˈ naˈ juaˈa̱, cua laca chaˈ liˈ. Tsoˈo ntsuˈu tyiquee naˈ cuaˈni naˈ cña jiˈi̱ Ni, lcaa ñaˈa̱ cña nu culo ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na ˈna ―nacui̱ María.
\p Liˈ nduˈu xca̱ biˈ, ndyaa.
\s Ndyaa María nde slo Elisabet tyaˈa
\p
\v 39 Liˈ nduˈu María ndyaa yala ti nde sca quichi̱ nu ndiˈi̱ laja caˈya Judea.
\v 40 Liˈ ndyalaa María toˈ tyi Zacarías, nguxana nchcuiˈ loˈo Elisabet;
\v 41 pana laja loˈo ndyuna Elisabet chaˈ nu nchcuiˈ María loˈo, hora ti ngüiña xi cubiˈ nu ntsuˈu neˈ maˈ. Liˈ ngutsaˈá̱ tyiquee Elisabet ntsuˈu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi, 
\v 42 biˈ chaˈ cui̱i̱ tsa nchcuiˈ maˈ loˈo María liˈ:
\p ―Tlyu tsa chaˈ tsoˈo nu nda ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱ ―nacui̱ Elisabet jiˈi̱ María―. Ná cuaˈni Ni juaˈa̱ loˈo xaˈ la nu cunaˈa̱. Loˈo juaˈa̱ tyacaˈa tsa cubiˈ nu ntsuˈu jinuˈu̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ―nacui̱―.
\v 43 ¿Tilaca ta laca naˈ chaˈ cua ndyalaa nuˈu̱ nu caca xtyaˈa̱ nu Xuˈna na ca slo naˈ?
\v 44 Chañi chaˈ nu nda naˈ loˈo nuˈu̱, chaˈ cua ngüiña xi cubiˈ nu ntsuˈu neˈ naˈ chaˈ chaa tiˈ yu laja loˈo ndyuna naˈ chaˈ nu nchcuiˈ nuˈu̱ loˈo naˈ.
\v 45 Tsoˈo tsa tyiquee nuˈu̱ chaˈ jlya tiˈ nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ cuaˈni Ni lcaa chaˈ nu nda ycuiˈ Ni loˈo nuˈu̱.
\p Juaˈa̱ nacui̱ Elisabet jiˈi̱ María.
\v 46 Liˈ nguaˈni tlyu María jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi:
\q Tyucui tyiquee naˈ cuaˈni tlyu naˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna naˈ, nacui̱ María.
\q
\v 47 Ca chaa tiˈ cresiya jnaˈ xquiˈya ycuiˈ Ndyosi nu nguaˈni lyaá jnaˈ.
\q
\v 48 Ndube tsa tiˈ ycuiˈ Ni ˈna chaˈ laca naˈ msu jiˈi̱ Ni, masi sca ñati̱ tiˈi laca naˈ.
\q Su nguxana ti juani, ñacui̱ lcaa ñati̱ nu lijya̱ chalyuu nde loo la chaˈ tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee naˈ.
\q
\v 49 Tlyu tsa cña nu nduˈni ycuiˈ Ndyosi, loˈo juaˈa̱ tlyu tsa chaˈ nu ndyuˈni Ni loˈo naˈ;
\q lubii tsa ycuiˈ Ndyosi, nacui̱ María.
\q
\v 50 Ná culayaˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ nu taquiyaˈ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ Ni;
\q ñaˈa̱ cuayáˈ lcaa tyempo lijya̱ ñati̱ tyiˈi̱ chalyuu, chañi chaˈ cuaˈni tyaˈna tiˈ Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\q
\v 51 Quiñaˈa̱ tsa cña tlyu cua nguaˈni Ni.
\q Cua nguaˈni tye Ni chaˈ jiˈi̱ ñati̱ nu xcuiˈ chaˈ tyixi nduˈni nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ.
\q
\v 52 Cua nguloˈo Ni jiˈi̱ ñati̱ tlyu ca su ntucua tlyu nguˈ ntiˈ nguˈ,
\q cua nda Ni su tsoˈo la chaˈ tyiˈi̱ nguˈ tiˈi, nacui̱ María.
\q
\v 53 Cua nguaˈni Ni chaˈ tyaalaˈ tiˈ ñati̱ nu lyiji tsa chaˈ tsoˈo jiˈi̱,
\q pana ngulo Ni cña chaˈ ngaˈaa caja la chaˈ culiyaˈ jiˈi̱ nguˈ culiyaˈ.
\q
\v 54-55 Nguxtyucua tsa Ni jiˈi̱ lcaa nguˈ Israel tyaˈa na, chaˈ laca na msu jiˈi̱ ycuiˈ Ni;
\q tsoˈo tsa ngüiñi chaˈ jiˈi̱ Ni loˈo jyoˈo cusuˈ jiˈna. 
\q Ná ngujlyaa tiˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈna, ñati̱ tyaˈa jiˈi̱ jyoˈo Abraham na; xcuiˈ ngua tyaˈna tiˈ Ni jiˈi̱ nguˈ tyaˈa na.
\q Loˈo ñaˈa̱ ti tya cuaˈni tyaˈna tiˈ Ni jiˈna loˈo jiˈi̱ sñiˈ na tyucui tyempo nde loo la.
\p
\v 56 Tya xna coˈ ndyanu María slo Elisabet, liˈ nduˈu ñaa nde toˈ tyi.
\s Loˈo ngula Juan Bautista
\p
\v 57 Cua ndyalaa tsa̱ nu cala sñiˈ Elisabet. Quiˈyu cubiˈ nu ngula jiˈi̱.
\v 58 Loˈo ndyuna nguˈ chaˈ ngula sñiˈ maˈ cusuˈ biˈ, tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee lcaa nguˈ tyaˈa, loˈo nguˈ nu ngaˈa̱ cacua ti. Liˈ ndyalaa nguˈ slo chaˈ ta nguˈ chaˈ loˈo maˈ cusuˈ biˈ, chaˈ tsoˈo tsa nguaˈni tyaˈna tiˈ nu Xuˈna na jiˈi̱ maˈ.
\v 59 Loˈo nduˈu scua snuˈ tsa̱, liˈ ñaa nguˈ toniˈi̱ chaˈ culacua̱ jiˈi̱ nu piti cuentya jiˈi̱ nguˈ judío loˈo ngusiˈyu quiji̱ yu. Cua sta ti nguˈ xtañi Zacarías jiˈi̱ nu piti biˈ ñiˈya̱ nu naa xtañi sti,
\v 60 loˈo liˈ nguaˈa xtyaˈa̱ nu piti biˈ jiˈi̱ nguˈ: 
\p ―Ngaˈaa siˈi juaˈa̱ caca naa yu ―nacui̱ Elisabet jiˈi̱ nguˈ―, Juan caca naa yu re.
\p
\v 61 ―Ná ntsuˈu tyaˈa ma̱ nu naa juaˈa̱ ―nacui̱ nguˈ tyaˈa jiˈi̱ maˈ cusuˈ biˈ.
\p
\v 62 Nguaˈni yaˈ nguˈ jiˈi̱ sti nu piti liˈ, chaˈ ñaˈa̱ ti tya cuˈu̱ nu cusuˈ biˈ. Nchcuane nguˈ jiˈi̱ yu liˈ: 
\p ―¿Ñiˈya̱ xtañi nu piti re scua nuˈu̱ ntiˈ nuˈu̱? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱.
\p
\v 63 Liˈ ndijña nu cusuˈ sca ngocaˈ piti chaˈ lo biˈ scua letra. Ndiˈya̱ nguscua nu cusuˈ biˈ liˈ: “Juan ca naa yu”. Liˈ ngulacua tsa tiˈ lcaa ñati̱ nu ndiˈi̱ slo.
\v 64 Hora ti ndyaala tuˈba Zacarías, nguxana ndyuˈni tlyu yu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ.
\v 65 Ndube tsa tiˈ lcaa ñati̱ nu ndiˈi̱ cacua ti liˈ; lcua ti su ndiˈi̱ nguˈ nde quichi̱ caˈya su cuentya Judea biˈ, nda nguˈ chaˈ loˈo tyaˈa nguˈ ñiˈya̱ nu ngua jiˈi̱ Zacarías.
\v 66 Ngulacua tsa tiˈ lcaa ñati̱ nu ndyuna chaˈ biˈ:
\p ―¿Ni cña caca nu piti re? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ.
\p Chañi chaˈ tsoˈo tsa ndyuˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo nu piti biˈ.
\s Nguaˈni chi̱ Zacarías loo ycuiˈ Ndyosi, ndyula tuˈba yu sca ji̱i̱
\p
\v 67 Cua ngutsaˈá̱ tyiquee Zacarías ntsuˈu nu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi lo yu. Liˈ nguxana nu cusuˈ biˈ nda chaˈ loˈo ñati̱ ca biˈ, lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu cua nda Ni loˈo ycuiˈ yu. Ndiˈya̱ nchcuiˈ yu:
\q
\v 68 Ntsuˈu chaˈ cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na, nu laca ycuiˈ Ndyosi jiˈna nguˈ Israel, nacui̱ nu cusuˈ biˈ liˈ.
\q Cua chaca quiyaˈ nguxana nchcuiˈ Ni loˈo nguˈ tyaˈa na nu laca na ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni, juani ndyuˈni Ni cña chaˈ clyaá na jiˈi̱ nu cuxi.
\q
\v 69 Cua nda ca ti ycuiˈ Ndyosi lijya̱ sca nu tsoˈo tsa nchca jiˈi̱, chaˈ cuaˈni lyaá yu jiˈna jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈna;
\q biˈ laca sca ñati̱ nu la cuiˈ ñati̱ tyaˈa jiˈi̱ jyoˈo David nu nguaˈni cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cua saˈni la. 
\q
\v 70 La cuiˈ juaˈa̱ chaˈ nu nda Ni loˈo nguˈ tyaˈa na tya saˈni la, chaˈ cua ngua tyu̱u̱ siyento yija̱ nu nda Ni chaˈ biˈ loˈo jyoˈo cusuˈ jiˈna nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\q
\v 71 Nacui̱ jyoˈo cusuˈ biˈ, chaˈ cuaˈni lyaá ycuiˈ Ndyosi jiˈna laja loˈo nxu̱u̱ tyaˈa ñati̱ cuxi loˈo na,
\q loˈo juaˈa̱ cuaˈni lyaá Ni jiˈna laja loˈo tiˈí tiˈ ñati̱ ñaˈa̱ nguˈ jiˈna.
\q
\v 72 Cuaˈni tyaˈna tiˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈna, loˈo juaˈa̱ jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈna;
\q ná ngujlyaa tiˈ ycuiˈ Ni chaˈ nu cua ngüiñi jiˈi̱ Ni loˈo jyoˈo tyaˈa na cua saˈni, nacui̱ jyoˈo cusuˈ biˈ.
\q
\v 73 Nde laca chaˈ nu cua nda ycuiˈ Ndyosi loˈo jyoˈo Abraham, nu loˈo nguaˈni jura ycuiˈ Ndyosi loˈo yu:
\q
\v 74 nacui̱ Ni chaˈ culo Ni jiˈna laja ñati̱ cuxi nu nxu̱u̱ tyaˈa loˈo na;
\q juaˈa̱ cuaˈni Ni chaˈ ná cutsi̱i̱ na, laja loˈo ndyuˈni na cña jiˈi̱ ycuiˈ Ni tyucui tyempo loˈo ndiˈi̱ na nde chalyuu.
\q
\v 75 Ta Ni chacuayáˈ biˈ jiˈna si lubii tyiquee na, si tyucui tyiquee na taquiyaˈ na jiˈi̱ Ni, nacui̱ nu cusuˈ Zacarías liˈ.
\q
\v 76 Loˈo nuˈu̱ juani, sñiˈ, nacui̱ yu jiˈi̱ nu piti Juan, chcuiˈ nguˈ chaˈ nuˈu̱ laca nu ta cui̱i̱ loˈo ñati̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu laca loo.
\q Tyaˈa̱ nuˈu̱ ca nde loo la jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na, chaˈ quiñi tsoˈo tyucui̱i̱ su ca̱a̱ ycuiˈ.
\q
\v 77 Culuˈu nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na;
\q cuaˈni nuˈu̱ chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ cuaˈni clyu tiˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ, chaˈ liˈ taca clyaá nguˈ biˈ jiˈi̱ nu cuxi.
\q
\v 78 Ntsuˈu tsa tyiquee ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈna; tyaˈna tsa tiˈ Ni jiˈna, biˈ chaˈ cua ta ti ycuiˈ Ni jiˈi̱ Cristo chaˈ ca̱a̱ nde su ndiˈi̱ na.
\q Biˈ laca sca xee tlyu nu tyuˈú neˈ cresiya jiˈna, ñiˈya̱ ntiˈ xee ndubi nu ntyijiˈi̱ su ndiˈi̱ na loˈo lijya̱ ca ti cuichaa.
\q
\v 79 Liˈ ta Ni xee biˈ chaˈ tyuˈú neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ nu ngaˈaa ndyiji ñiˈya̱ cuaˈni nguˈ, chaˈ talya tsa ñaˈa̱ neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\q Masi tya luˈú nguˈ biˈ, pana ñiˈya̱ ntiˈ si na cua ngujuii ntiˈ nguˈ, xquiˈya chaˈ cuxi nu ntsuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ.
\q Culuˈu Cristo jiˈna ñiˈya̱ cuaˈni na chaˈ tyiˈi̱ ti̱ ti na loˈo tyaˈa na.
\m Cua ndye chaˈ nu nda Zacarías liˈ.
\p
\v 80 Cua ndyaluu la nu piti, loˈo juaˈa̱ cua ngua tlyu la tyiquee yu. Pana xcuiˈ neˈ quixi̱ˈ ndiˈi̱ yu ñaˈa̱ cuayáˈ nu nguluu yu, ñaˈa̱ cuayáˈ nu nduˈu tucua yu slo nguˈ Israel tyaˈa yu.
\c 2
\s Loˈo ngula Jesús
\p
\v 1 Tyempo biˈ, ñati̱ nu laca loo la tyucui ñaˈa̱ chalyuu biˈ ngua nu emperador; Augusto naa yu, loˈo liˈ ngulo yu cña chaˈ xcua xtañi nguˈ lcaa quichi̱ lo quityi. 
\v 2 Bilya xcua xtañi nguˈ juaˈa̱ nquichaˈ, clyo juani cuaˈni nguˈ chaˈ xcua xtañi nguˈ. La cuiˈ tyempo laca Cirenio gobernador nde loyuu su cuentya Siria, cña jiˈi̱ nu emperador biˈ.
\v 3 Liˈ ndyaa lcaa ñati̱ quichi̱ tyi jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ nguˈ, chaˈ ca biˈ nscua xtañi nguˈ liˈ.
\v 4-5 Cua ndiˈi̱ sca quichi̱ nu naa Belén nde loyuu su cuentya Judea biˈ; quichi̱ biˈ laca quichi̱ tyi jyoˈo David nu ngua jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ José, biˈ chaˈ nduˈu José quichi̱ Nazaret su laca quichi̱ tyi yu, ndyaa yu nde quichi̱ Belén. Stuˈba ti ndyaa yu loˈo María nu caca clyoˈo yu, chaˈ xcua xtañi nguˈ, masi ngua tana nu cunaˈa̱ biˈ.
\v 6 Liˈ cua ndyalaa hora cala sñiˈ nu cunaˈa̱ biˈ, laja loˈo ndiˈi̱ nguˈ quichi̱ Belén biˈ.
\v 7 Quiˈyu cubiˈ nu ngula jiˈi̱ María biˈ, sñiˈ clyo nu cunaˈa̱ biˈ laca cubiˈ biˈ. Tsoˈo ngüixi̱i̱ xtyaˈa̱ lateˈ hichu̱ˈ cubiˈ biˈ, loˈo liˈ ngusta jiˈi̱ cubiˈ neˈ canoa su ndacu cuayu, chaˈ ná ngujui niˈi̱ su tyiˈi̱ nguˈ tsiyaˈ ti.
\s Nguˈ nu ntsuˈu cua̱ jiˈi̱ xlyaˈ talya biˈ ndyuna chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo
\p
\v 8 Cacua ti toˈ quichi̱ biˈ ndyaˈa̱ nguˈ nu ñaˈa̱si̱i̱ jiˈi̱ xlyaˈ jiˈi̱ nguˈ. Talya biˈ ntsuˈu nguˈ cua̱ jiˈi̱ taju xlyaˈ biˈ.
\v 9 Tsiyaˈ ca nduˈu tucua sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi su ndiˈi̱ nguˈ ca biˈ; juaˈa̱ ngujuiˈi̱ sca xee tlyu su ndiˈi̱ nguˈ biˈ, xee jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laca biˈ. Ndyutsi̱i̱ tsa nguˈ liˈ.
\v 10 Pana nchcuiˈ xca̱ biˈ loˈo nguˈ:
\p ―Ná cutsi̱i̱ ma̱ tsiyaˈ ti ―nacui̱―. Cua lijya̱ naˈ re chaˈ ta naˈ sca chaˈ tsoˈo loˈo ma̱ ―nacui̱―. Tsoˈo tsa caca tyiquee lcaa ñati̱ xquiˈya chaˈ nu ta naˈ loˈo ma̱ juani ―nacui̱ xca̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ―. 
\v 11 Cua lijya̱ naˈ cachaˈ naˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ juani cua ngula sca cubiˈ ca quichi̱ tyi ma̱, chaˈ la cuiˈ quichi̱ tyi jyoˈo David laca biˈ; cubiˈ biˈ laca nu cuityi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱. Biˈ laca nu Cristo nu laca ycuiˈ nu Xuˈna na, nu cua nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ chaˈ lijya̱ lo yuu chalyuu ―nacui̱―.
\v 12 Si quije jiˈi̱ ma̱ su ntsiya sca cubiˈ nu tsoˈo tsa ngüixi̱i̱ lateˈ chu̱ˈ, nu ntsiya neˈ canoa su ndacu cuayu, liˈ caca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ biˈ laca nu naa Cristo.
\p
\v 13 Loˈo ndye nchcuiˈ xca̱ biˈ loˈo nguˈ, liˈ nde cua̱ nduˈu tucua chaca taju xca̱ nu quiñaˈa̱ la nu nduˈu nde slo ycuiˈ Ndyosi; tsoˈo tsa ndyuˈni tlyu xca̱ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Ndiˈya̱ nchcuiˈ nguˈ xca̱ biˈ loˈo nguˈ:
\q
\v 14 Cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, masi ca biˈ ca su tlyu su ntucua Ni, masi nde lo yuu chalyuu, chaˈ tlyu tsa laca ycuiˈ Ni, nacui̱ nguˈ xca̱ biˈ liˈ.
\q Cuaˈni Ni chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ tyiquee ñati̱ chalyuu loˈo ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ nguˈ, nacui̱ nguˈ xca̱ liˈ.
\p
\v 15 Nguxtyu̱u̱ xca̱ biˈ ndyaa nguˈ nde cua̱ ca slo ycuiˈ Ndyosi. Loˈo nu nguˈ nu ndiˈi̱ cua̱ jiˈi̱ xlyaˈ biˈ ni, nguxana nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ liˈ:
\p ―Tyaa clya na nde Belén ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ liˈ―. Tsaa naˈa̱ na, na laca nu ndyaca jua, ni chaˈ laca nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo na.
\p
\v 16 Yala ti ndyaa nguˈ liˈ; nquije María loˈo José jiˈi̱ nguˈ, ndiˈi̱ nguˈ loˈo sca cubiˈ nu ntsiya ti neˈ canoa su ndacu cuayu.
\v 17 Loˈo cua naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ cubiˈ biˈ, liˈ ndachaˈ nguˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱, lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu nchcuiˈ xca̱ biˈ loˈo nguˈ cuentya jiˈi̱ cubiˈ biˈ.
\v 18 Pana loˈo nchcuiˈ nguˈ nu ndyaˈa̱ cua̱ jiˈi̱ xlyaˈ chaˈ biˈ liˈ, ngulacua tsa tiˈ nu xaˈ la nguˈ biˈ. 
\v 19 Tyiquee ti María ndyanu chaˈ biˈ, quiñaˈa̱ tsa ngulacua tiˈ chaˈ ngua juaˈa̱.
\v 20 Liˈ ngutuˈu nguˈ nu ndyaˈa̱ cua̱ jiˈi̱ xlyaˈ, ndyaa nguˈ; tsoˈo tsa ndyuˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈi̱ lcaa chaˈ nu cua ndyuna nguˈ, cuentya jiˈi̱ lcaa chaˈ nu cua naˈa̱ nguˈ. Chañi chaˈ cua nteje tacui chaˈ biˈ, lcaa chaˈ nu cua nchcuiˈ xca̱ loˈo nguˈ biˈ.
\s Ngusta nguˈ xtañi cubiˈ, loˈo juaˈa̱ ngulacua̱ nguˈ jiˈi̱
\p
\v 21 Cua nduˈu scua snuˈ tsa̱, liˈ ngulacua̱ nguˈ jiˈi̱ nu cubiˈ cuañiˈ biˈ cuentya jiˈi̱ nguˈ judío. Liˈ ngusta nguˈ xtañi chaˈ Jesús caca naa yu, nacui̱ nguˈ, chaˈ la cuiˈ juaˈa̱ cua ndachaˈ xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ María loˈo tya lyiji caca tana.
\p
\v 22 Tiyaˈ la liˈ, loˈo ndye nguxcoˈo nguˈ tsa̱ cuentya jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nguscua jyoˈo Moisés lo quityi saˈni chaˈ cua ngula cubiˈ, liˈ ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ nu piti Jesús biˈ ca quichi̱ Jerusalén chaˈ tya nguˈ xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈi̱ cubiˈ biˈ.
\v 23 Juaˈa̱ nguaˈni nguˈ, chaˈ ndiˈya̱ nscua lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na: “Cubiˈ quiˈyu nu ngula clyo jiˈi̱ ma̱ ni, ta ma̱ jiˈi̱ chaˈ caca yu cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi”, nacui̱ quityi.
\v 24 Biˈ chaˈ ndyalaa nguˈ biˈ, chaˈ sta nguˈ msta̱ nu nscua lo quityi cusuˈ biˈ. Nu msta̱ biˈ laca tucua tyaˈa cru, masi tucua tyaˈa tyupeˈ sube ti.
\p
\v 25 Tyempo biˈ nde quichi̱ Jerusalén ndiˈi̱ sca nu cusuˈ nu naa Simeón; ñati̱ tsoˈo laca yu, nu ndaquiyaˈ tsa cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, nu ndalo tsa tyiquee nchcuiˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi. Ntajatya tsa yu jiˈi̱ sca ñati̱ tlyu nu ta ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ chaˈ ca̱a̱ nde chalyuu, biˈ laca Cristo nu ca̱a̱ chaˈ cuaˈni lyaá jiˈi̱ nguˈ Israel jiˈi̱ nu cuxi. Loˈo juaˈa̱ cua ndiˈi̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo nu Simeón biˈ;
\v 26 nguaˈni Ni chaˈ ca cuayáˈ tiˈ yu chaˈ ná cajaa chca yu ñaˈa̱ cuayáˈ tyalaa tsa̱ nu ñaˈa̱ yu jiˈi̱ nu Cristo, nu ta ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ chaˈ ca̱a̱ nde chalyuu.
\v 27 Tsa̱ biˈ nguaˈni Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi chaˈ ndyaa nu cusuˈ biˈ ca neˈ laa tlyu, biˈ chaˈ ndyaa clya nu cusuˈ biˈ liˈ. Ndiˈi̱ yu loˈo ndyalaa sti xtyaˈa̱ Jesús, ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ cubiˈ chaˈ cuaˈni nguˈ loˈo cua ñaˈa̱ ca chaˈ cusuˈ nu nscua chaˈ cuaˈni nguˈ neˈ laa.
\v 28 Liˈ ndayaˈ Simeón jiˈi̱ nu cubiˈ biˈ, nguxana ndyuˈni tlyu yu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi xquiˈya cubiˈ biˈ liˈ. Ndiˈya̱ nacui̱ yu jiˈi̱ Ni:
\q
\v 29 Ndyosi Xuˈna ya, cua nda nuˈu̱ chacuayáˈ chaˈ cajaa naˈ tsoˈo ti, nacui̱ yu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\q Cua ndye nguaˈni nuˈu̱ cña nu nacui̱ nuˈu̱ chaˈ caca jnaˈ, chaˈ ndyuˈni naˈ cña cuentya jinuˈu̱, nacui̱ nu cusuˈ biˈ.
\q
\v 30 Loˈo siˈyu cloo ycuiˈ ca naˈ cua naˈa̱ naˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu culo jiˈi̱ ñati̱ laja chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ;
\q
\v 31 loˈo juaˈa̱ ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu, ñaˈa̱ nguˈ chaˈ biˈ.
\q
\v 32 Caca ycuiˈ nu biˈ sca xee tlyu nu tyuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu;
\q tlyu tsa chaˈ tsoˈo caca ycuiˈ nu biˈ cuentya jiˈi̱ ñati̱ jinuˈu̱, nu nguˈ Israel biˈ.
\m Juaˈa̱ chaˈ nda nu cusuˈ Simeón biˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi. 
\p
\v 33 Liˈ ndube tsa tiˈ José loˈo xtyaˈa̱ Jesús, nu loˈo ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Simeón loˈo ycuiˈ Ndyosi, ñiˈya̱ nu caca jiˈi̱ nu cubiˈ biˈ.
\v 34-35 Loˈo liˈ ngulacua̱ nu cusuˈ Simeón jiˈi̱ nguˈ biˈ. Nde laca chaˈ nu nda nu cusuˈ loˈo María xtyaˈa̱ Jesús liˈ:
\p ―Quiñaˈa̱ tsa chaˈ tsoˈo caca jiˈi̱ nguˈ Israel xquiˈya cubiˈ re ―nacui̱ nu cusuˈ biˈ―, masi ntsuˈu ñati̱ nu chi̱i̱ ntsuˈu tyiquee nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱, pana ntsuˈu ñati̱ nu caja chalyuu cucui jiˈi̱ xquiˈya cubiˈ re. Culo tu̱ cubiˈ re lcaa chaˈ nu ntsuˈu yacu̱ˈ neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱; caca cubiˈ re sca chaˈ tlyu nu cua nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱, masi ná tyajaˈa̱ lcaa ñati̱ tucuá chaˈ jiˈi̱ ―nacui̱ Simeón jiˈi̱ María xtyaˈa̱ cubiˈ biˈ―. Loˈo juaˈa̱ jinuˈu̱ ―nacui̱ nu cusuˈ biˈ―, tyacua sca chaˈ xñiˈi̱ tiˈ jinuˈu̱ xquiˈya chaˈ ná taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ sñiˈ nuˈu̱.
\p
\v 36 Ntsuˈu sca nu cunaˈa̱ nu laca tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, nu ndiˈi̱ neˈ laa biˈ; Ana naa nu cunaˈa̱ biˈ, sñiˈ Fanuel laca, loˈo la cuiˈ ñati̱ tyaˈa jiˈi̱ nguˈ Aser laca nu cunaˈa̱ biˈ. Cusuˈ tsa maˈ biˈ juani. Tya cuañiˈ maˈ loˈo ngujui clyoˈo maˈ; pana cati ti yija̱ ngutiˈi̱ maˈ loˈo clyoˈo maˈ, loˈo liˈ ngujuii nu quiˈyu biˈ. 
\v 37 Ndyanu tiˈi maˈ tyucui tyempo loˈo ndiˈi̱ maˈ chalyuu, loˈo nu juani ntsuˈu jacuayala ntucua jacua yija̱ maˈ. Tyucui tyempo ndiˈi̱ maˈ ca neˈ laa tlyu biˈ, nde tsa̱ loˈo juaˈa̱ nde talya ndyuˈni tlyu maˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; ná ndacu maˈ tyaja hora loˈo nchcuiˈ maˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi.
\v 38 Loˈo ndye nchcuiˈ Simeón loˈo xtyaˈa̱ Jesús, la cuiˈ hora biˈ ndyalaa maˈ Ana biˈ ca su ngaˈa̱ nguˈ loˈo Jesús ca neˈ laa, la cuiˈ cubiˈ biˈ ni. Ndya tsa maˈ xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi xquiˈya chaˈ cua naˈa̱ maˈ jiˈi̱ nu cubiˈ biˈ. Liˈ nchcuiˈ tsa maˈ loˈo tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ quichi̱ tyi maˈ, juaˈa̱ loˈo lcaa nguˈ nu ndu̱ tiˈ jiˈi̱ Cristo ñaˈa̱ cuayáˈ tyalaa tsa̱ nu ca̱a̱ yu chaˈ cuaˈni lyaá yu jiˈi̱ nguˈ Jerusalén yaˈ nguˈ xaˈ tsuˈ. Nacui̱ maˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ nu cubiˈ biˈ laca nu culo lyiji jiˈi̱ nguˈ jiˈi̱ yabeˈ nu cua nxtyanu ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ.
\s Nguxtyu̱u̱ nguˈ ndyaa nguˈ nde quichi̱ Nazaret
\p
\v 39 Loˈo cua ndye nguaˈni nguˈ lcaa cña nu ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni nguˈ, cña nu ngulo ycuiˈ nu Xuˈna na jiˈi̱ nguˈ judío cua saˈni la chaˈ cuaˈni nguˈ, liˈ nguxtyu̱u̱ nguˈ ndyaa nguˈ ca nde loyuu su cuentya Galilea; ndyalaa nguˈ ca quichi̱ Nazaret nu laca quichi̱ tyi nguˈ liˈ. 
\v 40 Ca Nazaret biˈ nguluu nu piti biˈ; ngua lye la juersa jiˈi̱ yu, cua nchca cuayáˈ la tiˈ yu. Loˈo juaˈa̱ ycuiˈ Ndyosi, tsoˈo tsa ntiˈ Ni ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ yu.
\s Nquije nu piti jiˈi̱ nguˈ cusuˈ ca su ngaˈa̱ yu neˈ laa
\p
\v 41 Lcaa yija̱ ndyaˈa̱ nguˈ cusuˈ jiˈi̱ nu piti biˈ taˈa nde quichi̱ Jerusalén, chaˈ ca biˈ ndyuˈni tlyu nguˈ taˈa pascua.
\v 42 Cua ntsuˈu tii tyucuaa yija̱ Jesús, loˈo ndyaa nguˈ taˈa ca Jerusalén ñiˈya̱ nu nduˈni ti nguˈ lcaa yija̱. 
\v 43 Nu loˈo cua ndyuˈu taˈa, liˈ nguxtyu̱u̱ nguˈ ndyaa nguˈ nde quichi̱ tyi nguˈ. Ndyanu ycuiˈ ti Jesús ca quichi̱ biˈ, pana ná ngua cuayáˈ tiˈ xtyaˈa̱ yu, ná jlo tiˈ ycuiˈ José chaˈ cua ndyanu yu;
\v 44 ngua tiˈ nguˈ chaˈ ñaa yu laja tsa tlyu ti ñati̱ nu ñaa tyucui̱i̱ biˈ. Juaˈa̱ chaˈ ngulacua tiˈ nguˈ, biˈ chaˈ tya ndyaa la nguˈ tyucui̱i̱ tyucui tsa̱. Chacuaˈ liˈ ngulana nguˈ jiˈi̱ yu laja nguˈ tyaˈa tsoˈo yu, laja nguˈ tyaˈa yu. ¿Ma caja yu liˈ?
\v 45 Ná nquije yu jiˈi̱ nguˈ tsiyaˈ ti; biˈ chaˈ xaˈ nguxtyu̱u̱ nguˈ chaca quiyaˈ nde Jerusalén, nclyana nguˈ jiˈi̱ nu piti Jesús biˈ liˈ.
\p
\v 46 Loˈo juaˈa̱ ngua liˈ, tsa̱ nchca tyuna nquije nu piti biˈ jiˈi̱ nguˈ, ngaˈa̱ yu ca neˈ laa. Tyiˈi̱ ca chu̱ˈ nu piti biˈ ndiˈi̱ mstru nu nclyuˈu chaˈ joˈó neˈ laa. Ndyuna nu piti biˈ lcaa chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ, loˈo juaˈa̱ tyu̱u̱ tsa chaˈ nchcuane nu piti jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ.
\v 47 Lcaa ñati̱ nu ngaˈa̱ cacua ti, ndube tsa tiˈ nguˈ loˈo ndyuna nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu nda nu piti biˈ; ndube tsa tiˈ nguˈ chaˈ nchca tsa jiˈi̱ yu.
\v 48 Loˈo juaˈa̱ nguˈ cusuˈ jiˈi̱ nu piti biˈ ni, ndube tsa tiˈ nguˈ biˈ loˈo naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ stuˈba ti ntucua yu loˈo nguˈ tlyu biˈ. Liˈ nchcuiˈ xtyaˈa̱ yu loˈo yu:
\p ―¿Ni chaˈ laca nguaˈni nuˈu̱ juaˈa̱, sñiˈ? ―nacui̱―. Quiñaˈa̱ tsa ngulacua tiˈ naˈ loˈo sti nuˈu̱ macala su ndyanu nuˈu̱.
\p
\v 49 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo xtyaˈa̱ yu:
\p ―¿Ni chaˈ ndyaˈa̱ ma̱ nclyana ma̱ jnaˈ? ¿Ha ná jlo tiˈ cuˈma̱ chaˈ ntsuˈu chaˈ cuaˈni naˈ cña jiˈi̱ Sti naˈ? ―nacui̱ Jesús liˈ.
\p
\v 50 Pana, ná ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ tsiyaˈ ti loˈo nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ juaˈa̱.
\p
\v 51 Liˈ nduˈu nu piti biˈ ndyaa nde Nazaret chaca quiyaˈ loˈo nguˈ cusuˈ jiˈi̱ yu. Ñaˈa̱ ti tya ndaquiyaˈ tsa yu jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ biˈ. Loˈo juaˈa̱ xtyaˈa̱ yu ni, nchcoˈo maˈ lcaa chaˈ biˈ neˈ cresiya jiˈi̱. 
\v 52 Ñiˈya̱ nu lijya̱ ndyaluu Jesús, juaˈa̱ lijya̱ ndyaca cuayáˈ la tiˈ yu. Tsoˈo tsa ntiˈ ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ yu; loˈo juaˈa̱ ñati̱ chalyuu, tsoˈo nchcuiˈ nguˈ loˈo ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu.
\c 3
\s Nda Juan cui̱i̱ loˈo nguˈ neˈ quixi̱ˈ su ná ndiˈi̱ ñati̱ 
\p
\v 1 Cua ntsuˈu tiˈyu̱ yija̱ chaˈ laca Tiberio emperador nu laca loo jiˈi̱ ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu: Poncio Pilato laca loo nde loyuu su cuentya Judea cuentya jiˈi̱ nu Tiberio biˈ liˈ; loˈo juaˈa̱ nu naa Herodes biˈ ni, laca yu loo loyuu su cuentya Galilea tyempo biˈ; loˈo Felipe, tyaˈa ngula Herodes biˈ, laca yu loo loyuu su cuentya Iturea loˈo juaˈa̱ loyuu su cuentya Traconite la cuiˈ tyempo biˈ; loˈo chaca nu naa Lisanias, laca yu loo loyuu su cuentya Abilinia liˈ.
\v 2 La cuiˈ tyempo biˈ laca Anás loˈo Caifás xuˈna sti joˈó. Liˈ nda ycuiˈ Ndyosi chaˈ loˈo Juan sñiˈ Zacarías ca su ndyaˈa̱ yu neˈ quixi̱ˈ,
\v 3 biˈ chaˈ nduˈu Juan ndyaˈa̱ yu nde nati̱ˈ tyucui ñaˈa̱ toˈ staˈa̱ Jordán biˈ; nchcuiˈ tsa Juan loˈo lcaa ñati̱ nu ndyuˈu tiˈi̱ slo yu, chaˈ ca tyujuˈu tiˈ nguˈ jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ, chaˈ xtyanu nguˈ lcaa chaˈ cuxi biˈ. Liˈ ntyucuatya Juan jiˈi̱ nguˈ biˈ. Juaˈa̱ cuiˈya ycuiˈ Ndyosi chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ, nacui̱ Juan.
\v 4 Laca chaˈ biˈ, ñiˈya̱ laca chaˈ nu nguscua jyoˈo cusuˈ Isaías nu nda chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱ cua saˈni la. Ndiˈya̱ nchcuiˈ quityi biˈ:
\q Cui̱i̱ ndañi nxiˈya sca ñati̱ neˈ quixi̱ˈ:
\q “Xaala clya ma̱ sca tyucui̱i̱ su ca̱a̱ ycuiˈ nu Xuˈna na”, nacui̱ nu nxiˈya biˈ.
\q “Xquiñi tsoˈo ma̱ tyucui̱i̱ su tyeje tacui ycuiˈ.
\q
\v 5 Cuaˈni chaˈá̱ ma̱ lcaa laja cuaˈa̱,
\q juaˈa̱ cuityi̱ ma̱ lcaa caˈya, lcaa cuati̱ yuu;
\q cuaˈni liñi ma̱ lcaa su nxtyiˈi̱ tyucui̱i̱,
\q juaˈa̱ cuaˈni stuˈba tsoˈo ma̱ tyucui ñaˈa̱ tyucui̱i̱”, nacui̱.
\q
\v 6 “Cua ngulala ti chaˈ ñaˈa̱ nguˈ tyucui ñaˈa̱ chalyuu, chaˈ taca cuaˈni lyaá ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱.”
\m Juaˈa̱ nguscua jyoˈo Isaías lo quityi biˈ.
\p
\v 7 Quiñaˈa̱ ñati̱ ndyalaa su ndu̱ Juan chaˈ tyucuatya nguˈ. Liˈ nchcuiˈ Juan loˈo nguˈ quiñaˈa̱ biˈ:
\p ―Ñiˈya̱ ntiˈ cuaña tyaala, juaˈa̱ ntiˈ cuˈma̱ ―nacui̱ Juan―. ¿Ha cua nchcutsi̱i̱ nguˈ jiˈi̱ ma̱ lacua? ¿Ha juani ndube tiˈ ma̱ chaˈ xcubeˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱ loˈo tye chalyuu? ―nacui̱―.
\v 8 Tsoˈo lacua, culuˈu ma̱ jiˈi̱ ya si chañi chaˈ cua ngulochu̱ˈ ma̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱; ná ñacui̱ ma̱ chaˈ sñiˈ ycuiˈ Ndyosi laca ma̱, xquiˈya chaˈ ndyuˈu ma̱ jiˈi̱ jyoˈo Abraham. Chaˈ liñi ta naˈ loˈo ma̱ ―nacui̱ Juan―, chaˈ taca jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi subi Ni jiˈi̱ xaˈ la ñati̱ nu caca sñiˈ Abraham ñiˈya̱ laca na juani, masi ntiˈ ma̱ chaˈ na ple ti nu xaˈ la ñati̱ biˈ, masi ntiˈ ma̱ chaˈ ñiˈya̱ laca quee re, juaˈa̱ ti laca nguˈ ―nacui̱ Juan jiˈi̱ nguˈ―.
\v 9 Ñiˈya̱ ndu̱ sca ñati̱ loˈo hacha jiˈi̱ chaˈ clyaja lo yaca siˈyu jiˈi̱ yu, juaˈa̱ ntiˈ ycuiˈ Ndyosi. Siˈyu yu biˈ lcaa yaca nu ná nda siˈyu tsoˈo, chaˈ tyaqui̱ yaca biˈ lo quiiˈ; juaˈa̱ xcubeˈ Ni jiˈi̱ ñati̱ nu ná ntajaˈa̱ xtyanu chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱.
\p
\v 10 Loˈo ndye ndyuna nguˈ chaˈ biˈ, liˈ ndachaˈ nguˈ jiˈi̱ Juan biˈ:
\p ―¿Ni cña cuaˈni ya lacua?
\p
\v 11 Liˈ nguluˈu Juan jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Nde laca cña nu cuaˈni ma̱ ―nacui̱ Juan―. Si ntsuˈu tucua tyaˈa camxa jiˈi̱ sca ma̱, ta ma̱ tsaca jiˈi̱ sca ñati̱ tiˈi nu ná ntsuˈu jiˈi̱ tsiyaˈ ti; si ntsuˈu na cacu ma̱, liˈ saˈbe ma̱ xi chaˈ ta ma̱ xi cacu ñati̱ nu ná ntsuˈu tsiyaˈ ti jiˈi̱ ―nacui̱ Juan jiˈi̱ nguˈ. 
\p
\v 12 Loˈo juaˈa̱ ya̱a̱ xi nguˈ cuxi nu nxñi cñi cña loo nguˈ cuentya jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ, ya̱a̱ nguˈ chaˈ tyucuatya Juan jiˈi̱ nguˈ. Liˈ nchcuane nguˈ biˈ jiˈi̱ Juan:
\p ―¿Ñiˈya̱ cña cuaˈni ya, mstru? ―nacui̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ Juan.
\p
\v 13 ―Ná tyeje tacui cuayáˈ chaˈ culo ma̱ cñi cña loo nguˈ ―nacui̱ Juan jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 14 Loˈo xi nguˈ sendaru ndyalaa chaˈ cachaˈ jiˈi̱ Juan liˈ:
\p ―Juaˈa̱ cuare, ¿ñiˈya̱ cña cuaˈni ya? ―nacui̱ sendaru biˈ.
\p ―Ngaˈaa xlyaá ma̱ na nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱, ni ngaˈaa xcutsi̱i̱ ma̱ jiˈi̱ nguˈ; ngaˈaa sta ma̱ quiˈya laja ti jiˈi̱ nguˈ, chaˈ caja chaˈ biˈ jiˈi̱ ma̱. Loˈo juaˈa̱, ngaˈaa ñacui̱ ma̱ chaˈ xti ti cayaˈ ndyiji jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱ Juan jiˈi̱ nguˈ sendaru biˈ.
\p
\v 15 Nclyacua tsa tiˈ nguˈ su ndiˈi̱ ti nguˈ, chaˈ ngua tiˈ nguˈ chaˈ Juan laca nu Cristo nu cua ca̱a̱ ti chalyuu. 
\v 16 Liˈ nchcuiˈ Juan loˈo lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ biˈ:
\p ―Loˈo hitya ti ntyucuatya naˈ jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱ Juan―, pana cua ca̱a̱ ti chaca ñati̱ slo cuˈma̱ nu nchca la jiˈi̱ que naˈ. Loˈo naˈ cuaˈni tlyu naˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ. Tsoˈo tsa cña ngujui ˈna ntiˈ naˈ, masi caña ntsuˈu quiyaˈ ñati̱ biˈ sati̱ˈ naˈ juata. Loˈo nu ñati̱ biˈ ni, ná tyucuatya yu jiˈi̱ nguˈ loˈo hitya ti, pana cuaˈni yu chaˈ tyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ, nu loˈo tyucuatya yu jiˈi̱ nguˈ. Loˈo liˈ cuaˈni lubii Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo xee jiˈi̱ Ni, chaˈ juaˈa̱ caca tsoˈo tyiquee nguˈ ―nacui̱―.
\v 17 Ñiˈya̱ nduˈni xuˈna ltya, juaˈa̱ cuaˈni Ni; ñiˈya̱ ndyuˈu coˈo yu jiˈi̱ nscuaˈ pana ndaqui̱ yu cualyaˈ loˈo nguti, juaˈa̱ saˈbe tyaˈa Ni jiˈi̱ ñati̱. Liˈ suˈba Ni jiˈi̱ ñati̱ cuxi chaˈ tyaqui̱ nguˈ lo quiiˈ nu ngaˈaa ca tyubiˈ.
\p
\v 18 Juaˈa̱ quiñaˈa̱ tsa cui̱i̱ nda Juan loˈo ñati̱, nu loˈo nchcuiˈ yu loˈo nguˈ ñiˈya̱ laca chaˈ tsoˈo nu caca jiˈi̱ Jesús.
\v 19 Loˈo liˈ ngusta Juan quiˈya jiˈi̱ gobernador Herodes chaˈ nguaana ycuiˈ nu cusuˈ biˈ jiˈi̱ Herodías clyoˈo tyaˈa yu nu naa Felipe. Loˈo juaˈa̱ tya ntsuˈu la xaˈ chaˈ cuxi nu nguaˈni nu cusuˈ Herodes biˈ.
\v 20 Pana ná ndaquiyaˈ Herodes biˈ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ Juan loˈo, masi cuxi la nguaˈni yu, chaˈ ngusuˈba yu jiˈi̱ Juan neˈ chcua̱.
\s Ntyucuatya Juan jiˈi̱ Jesús
\p
\v 21 Nu loˈo tya lyiji tsaa Juan biˈ neˈ chcua̱, tya ndu̱ yu toˈ staˈa̱ ntyucuatya yu jiˈi̱ quiñaˈa̱ tsa ñati̱, liˈ ndyalaa Jesús slo chaˈ tyucuatya Juan jiˈi̱. Laja loˈo ntyucuatya yu jiˈi̱ Jesús, liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo ycuiˈ Ndyosi; ndyaala tyucui̱i̱ ca nde cua̱ liˈ.
\v 22 Nguaˈya Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi su ndu̱ Jesús; ñiˈya̱ nu ndyacui sca tyupeˈ, juaˈa̱ nguaˈya Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi lo xlya hique Jesús. Liˈ nguañi nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi nde cua̱:
\p ―Sñiˈ naˈ, tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee naˈ ñaˈa̱ naˈ jinuˈu̱. Tyacaˈa tsa nuˈu̱ jnaˈ ―nacui̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ Jesús.
\s Jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ Jesucristo
\p
\v 23 Calaa tyii yija̱ cua ntsuˈu Jesús loˈo nguxana ndyuˈni yu cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti yu. Ngua tiˈ nguˈ chaˈ José ngua sti yu,
\q loˈo sti José biˈ ngua jyoˈo Elí;
\q
\v 24 loˈo sti Elí biˈ ngua jyoˈo Matat;
\q Leví ngua naa sti Matat biˈ;
\q Melqui ngua naa sti Leví biˈ;
\q Jana ngua naa sti Melqui biˈ;
\q loˈo chaca José ngua sti Jana biˈ;
\q
\v 25 Matatías ngua naa sti José biˈ;
\q Amós ngua naa sti Matatías biˈ;
\q Nahum ngua naa sti Amós biˈ;
\q Esli ngua naa sti Nahum biˈ;
\q Nagai ngua naa sti Esli biˈ;
\q
\v 26 Maat ngua naa sti Nagai biˈ;
\q loˈo chaca nu naa Matatías ngua sti Maat biˈ;
\q Semei ngua naa sti Matatías biˈ;
\q loˈo chaca nu naa José ngua sti Semei biˈ;
\q sñiˈ Judá ngua nu José biˈ;
\q
\v 27 Joana ngua naa sti Judá biˈ;
\q Resa ngua naa sti Joana biˈ;
\q Zorobabel ngua naa sti Resa biˈ;
\q Salatiel ngua naa sti Zorobabel biˈ;
\q Neri ngua naa sti Salatiel biˈ;
\q
\v 28 loˈo chaca nu naa Melqui ngua sti Neri biˈ;
\q Adi ngua naa sti Melqui biˈ;
\q Cosam ngua naa sti Adi biˈ;
\q Elmodam ngua naa sti Cosam biˈ;
\q Er ngua naa sti Elmodam biˈ;
\q
\v 29 Josué ngua naa sti Er biˈ;
\q Eliezer ngua naa sti Josué biˈ;
\q Jorim ngua naa sti Eliezer biˈ;
\q loˈo chaca Matat ngua sti Jorim biˈ;
\q
\v 30 loˈo chaca nu naa Leví ngua sti Matat biˈ;
\q Simeón ngua naa sti Leví biˈ;
\q loˈo chaca nu naa Judá ngua sti Simeón biˈ;
\q loˈo chaca nu naa José ngua sti Judá biˈ;
\q Jonán ngua naa sti José biˈ;
\q Eliaquim ngua naa sti Jonán biˈ;
\q
\v 31 Melea ngua naa sti Eliaquim biˈ;
\q Mainán ngua naa sti Melea biˈ;
\q Matata ngua naa sti Mainán biˈ;
\q Natán ngua naa sti Matata biˈ;
\q
\v 32 David ngua naa sti Natán biˈ;
\q Isaí ngua naa sti David biˈ;
\q Obed ngua naa sti Isaí biˈ;
\q Booz ngua naa sti Obed biˈ;
\q Salmón ngua naa sti Booz biˈ;
\q Naasón ngua naa sti Salmón biˈ;
\q
\v 33 Aminadab ngua naa sti Naasón biˈ;
\q Aram ngua naa sti Aminadab biˈ;
\q Esrom ngua naa sti Aram biˈ;
\q Fares ngua naa sti Esrom biˈ;
\q loˈo chaca nu naa Judá ngua sti Fares biˈ;
\q
\v 34 Jacob ngua naa sti Judá biˈ;
\q Isaac ngua naa sti Jacob biˈ;
\q Abraham ngua naa sti Isaac biˈ;
\q loˈo nu naa Taré ngua sti Abraham biˈ;
\q Nacor ngua naa sti Taré biˈ;
\q
\v 35 Serug ngua naa sti Nacor biˈ;
\q Ragau ngua naa sti Serug biˈ;
\q Peleg ngua naa sti Ragau biˈ;
\q Heber ngua naa sti Peleg biˈ;
\q Sala ngua naa sti Heber biˈ;
\q
\v 36 Cainán ngua naa sti Sala biˈ;
\q Arfaxad ngua naa sti Cainán biˈ;
\q Sem ngua naa sti Arfaxad biˈ;
\q Noé ngua naa sti Sem biˈ;
\q Lamec ngua naa sti Noé biˈ;
\q
\v 37 Matusalén ngua naa sti Lamec biˈ;
\q Enoc ngua naa sti Matusalén biˈ;
\q Jared ngua naa sti Enoc biˈ;
\q Mahalaleel ngua naa sti Jared biˈ;
\q loˈo chaca nu naa Cainán ngua sti Mahalaleel biˈ;
\q
\v 38 Enós ngua naa sti Cainán biˈ;
\q Set ngua naa sti Enós biˈ;
\q Adán ngua naa sti Set biˈ;
\q loˈo liñi la ñacui̱ na chaˈ ycuiˈ Ndyosi laca sti jyoˈo Adán biˈ, chaˈ ycuiˈ Ni laca nu cua ngüiñá jiˈi̱ nu Adán biˈ.
\p Lcaa nguˈ nu nscua xtañi lo quityi re ni, ngua nguˈ jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ Jesucristo nde chalyuu.
\c 4
\s Ngua tiˈ nu xñaˈa̱ tyiji̱loo jiˈi̱ Jesús
\p
\v 1 Ngutsaˈá̱ tyiquee Jesús ndiˈi̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱, nu loˈo nduˈu Jesús toˈ staˈa̱ Jordán ñaa chaca quiyaˈ; nde sca nati̱ˈ btyi su ná ndiˈi̱ ñati̱ ndyaa liˈ,
\v 2 chaˈ tuˈba tsa̱ ndyaa loˈo Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ yu. Ca biˈ nchcuiˈ cuayáˈ nu xñaˈa̱ loˈo Jesús. Nu loˈo nduˈu scua tuˈba tsa̱, ntyuteˈ tsa Jesús liˈ, chaˈ ná sca na ndyacu yu tsiyaˈ ti.
\v 3 Loˈo liˈ nchcuiˈ nu xñaˈa̱ biˈ loˈo yu:
\p ―Si chañi chaˈ nu sca ti Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi laca nuˈu̱ ―nacui̱ nu xñaˈa̱ biˈ jiˈi̱―, cuaˈni nuˈu̱ chaˈ caca nu quee re sca xlyá cacu na lacua.
\p
\v 4 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo:
\p ―Lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nscua chaˈ ndiˈya̱: “Siˈi na cuˈú ñati̱ chalyuu chaˈ cacu nguˈ tyaja ti; loˈo cuna nguˈ lcaa chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi, liˈ chañi chaˈ tyuˈú nguˈ”, ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nu xñaˈa̱ biˈ. 
\p
\v 5 Liˈ ndyaa loˈo nu xñaˈa̱ biˈ jiˈi̱ yu ca lo xlya caˈya cua̱. Sca hora ti nguluˈu nu xñaˈa̱ biˈ tyucui ñaˈa̱ chalyuu jiˈi̱ Jesús.
\v 6 Liˈ nchcuiˈ nu xñaˈa̱ biˈ loˈo yu chaca quiyaˈ:
\p ―Ta naˈ chacuayáˈ jinuˈu̱ chaˈ caca nuˈu̱ loo jiˈi̱ lcaa chalyuu jua ―nacui̱ nu xñaˈa̱ biˈ―, chaˈ caja lcaa na nu ndiˈi̱ jua jinuˈu̱ ―nacui̱―. Ntsuˈu chacuayáˈ biˈ jnaˈ. Loˈo juaˈa̱ ta naˈ chacuayáˈ biˈ jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu ntiˈ naˈ chaˈ caca loo ―nacui̱―. 
\v 7 Sca ti si tyu̱ sti̱ˈ nuˈu̱ loo naˈ, si cuaˈni tlyu nuˈu̱ jnaˈ, liˈ caja chacuayáˈ biˈ jinuˈu̱ ―nacui̱ nu xñaˈa̱ biˈ jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 8 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱:
\p ―Tyatsuˈ nuˈu̱ slo naˈ, Satanás ―nacui̱―. Lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ndiˈya̱ nchcuiˈ: “Sca ti jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna ma̱ cuaˈni tlyu ma̱ jiˈi̱, sca ti chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni ngaˈa̱ chaˈ taquiyaˈ ma̱ nde chalyuu”. Siˈi loo nuˈu̱ tyu̱ sti̱ˈ naˈ lacua ―nacui̱ Jesús jiˈi̱. 
\p
\v 9 Liˈ ndyaa loˈo nu xñaˈa̱ biˈ jiˈi̱ Jesús nde quichi̱ Jerusalén, ngusacui̱ jiˈi̱ Jesús ndyaa ca que laa tonu biˈ. Loˈo liˈ xaˈ nchcuiˈ nu xñaˈa̱ biˈ loˈo yu:
\p ―Si chañi chaˈ nu sca ti Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi laca nuˈu̱ ―nacui̱―, xtyú loˈo nuˈu̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca nuˈu̱ ca chcuaˈa̱ re.
\v 10 Lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ndiˈya̱ nchcuiˈ:
\q Culo ycuiˈ Ndyosi cña jiˈi̱ xca̱ jiˈi̱ Ni chaˈ ñaˈa̱si̱i̱ nguˈ jinuˈu̱.
\q
\v 11 Loˈo yaˈ ti xca̱ xatu̱ nguˈ jinuˈu̱ liˈ,
\q chaˈ ná caca quicha quiyaˈ nuˈu̱ su tyú nuˈu̱ chu̱ˈ quee.
\m Juaˈa̱ nscua lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ―nacui̱ nu xñaˈa̱ biˈ jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 12 Liˈ chaca quiyaˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nu xñaˈa̱ biˈ:
\p ―Loˈo juaˈa̱ ndiˈya̱ nchcuiˈ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi: “Ná chcuiˈ cuayáˈ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna ma̱”, nacui̱ quityi.
\p
\v 13 Cua ndye nchcuiˈ nu xñaˈa̱ biˈ loˈo Jesús liˈ, loˈo ná ngua jiˈi̱ tyiji̱loo jiˈi̱ yu tsiyaˈ ti. Hora ti nduˈu nu xñaˈa̱ biˈ ndyaa liˈ; ca tiyaˈ la caja ñiˈya̱ caca nu tyiji̱loo jiˈi̱ Jesús, ngua tiˈ.
\s Cua nguxana Jesús ndyuˈni cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ca Galilea 
\p
\v 14 Liˈ nguxtyu̱u̱ Jesús ndyaa nde loyuu su cuentya Galilea chaca quiyaˈ. Tlyu tsa chacuayáˈ ngujui jiˈi̱ Jesús xquiˈya Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi, ñaˈa̱ cuayáˈ tyucui ñaˈa̱ loyuu ca biˈ ndañi nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ yu.
\v 15 Lcaa quichi̱ su ndyaˈa̱ yu nda yu chaˈ loˈo nguˈ ca neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío, loˈo juaˈa̱ lcaa ñati̱ nguaˈni chi̱ nguˈ loo Jesús.
\s Loˈo ndiˈi̱ Jesús nde quichi̱ Nazaret
\p
\v 16 Liˈ ndyalaa Jesús nde quichi̱ Nazaret, su nguluu yu. Loˈo ndyalaa tsa̱ nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ, liˈ ndyaa yu neˈ laa jiˈi̱ nguˈ, chaˈ xcuiˈ juaˈa̱ nduˈni yu tsa̱ biˈ. Liˈ ndatu̱ Jesús chaˈ chcuiˈ yu lo quityi nu nscua chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi;
\v 17 quityi nu nguscua jyoˈo Isaías, biˈ laca quityi nu nda nguˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ chcuiˈ yu lo. Liˈ nguscana Jesús quityi biˈ, ngulana macala nscua chaˈ nu nchcuiˈ ndiˈya̱:
\q
\v 18 Cua ngulacua̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na jnaˈ, nacui̱ lo quityi biˈ.
\q Cua nguaˈa̱ loo Ni jnaˈ, biˈ chaˈ cua ndiˈi̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi lo naˈ, chaˈ chcuiˈ naˈ chaˈ tsoˈo loˈo nguˈ tiˈi.
\q Cua nda Ni jnaˈ lijya̱a̱ chaˈ cuaˈni choˈo naˈ tyiquee ñati̱ nu xñiˈi̱ tsa tiˈ, nacui̱ lo quityi biˈ.
\q Ntsuˈu chaˈ chcuiˈ naˈ loˈo nguˈ nu laca preso jiˈi̱ nu xñaˈa̱, chaˈ cua tyuˈu ti nguˈ yaˈ nu xñaˈa̱ biˈ. 
\q Ta naˈ xee nu tyuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱ nu ndyacu̱ˈ hique nguˈ.
\q Loˈo lyaˈ tsa tiˈ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ ni, liˈ ta naˈ chacuayáˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ tyuˈu nguˈ laja ti.
\q
\v 19 Na lijya̱ ti naˈ chaˈ chcuiˈ naˈ loˈo nguˈ, chaˈ cua ndyalaa tyempo tsoˈo la nu nda ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na jiˈi̱ nguˈ.
\m Juaˈa̱ nscua lo quityi su nchcuiˈ Jesús.
\p
\v 20 Liˈ nguxcatyaˈa Jesús quityi biˈ, xaˈ ndya yu quityi biˈ jiˈi̱ xirta neˈ laa biˈ, xaˈ ndyaa tucua Jesús liˈ; pana lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ neˈ laa biˈ ñaˈa̱ tsa nguˈ jiˈi̱ yu.
\v 21 Liˈ nguxana Jesús nda yu chaˈ loˈo nguˈ:
\p ―Hasta juani cua nduˈu tucua chaˈ biˈ su ntucua ycuiˈ ma̱, chaˈ nu ndyuna ca ti ma̱ ―nacui̱ Jesús.
\p
\v 22 Ndube tsa tiˈ nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ tsoˈo tsa nchcuiˈ yu, juaˈa̱ ndiya tsa tiˈ nguˈ chaˈ nu nda yu loˈo nguˈ. Ndiˈya̱ chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ jiˈi̱ yu liˈ:
\p ―¿Ha siˈi ca sñiˈ José laca yu re? ―nacui̱ nguˈ
\p
\v 23 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ:
\p ―Ná tyiqueeˈ tiyaˈ la xi ta ma̱ chaˈ re loˈo naˈ: “Si nu joˈo laca nuˈu̱, cuaˈni nuˈu̱ joˈo jiˈi̱ ycuiˈ ca lacua”. Loˈo juaˈa̱ ná tyiqueeˈ ñacui̱ ma̱ jnaˈ: “Cua ndyuna ya chaˈ jiˈi̱ lcaa cña tonu nu nguaˈni nuˈu̱ nde quichi̱ Capernaum biˈ”, ñacui̱ ma̱. “La cuiˈ juaˈa̱ cuaˈni nuˈu̱ nde quichi̱ tyi na lacua, chaˈ ñaˈa̱ ya xi”, ñacui̱ ma̱ ˈna liˈ.
\v 24 Ta naˈ sca chaˈ liñi loˈo ma̱ lacua ―nacui̱ Jesús―. Macala su chcuiˈ sca ñati̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ tyaˈa quichi̱ tyi yu, ná taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ yu, chaˈ la cuiˈ tyaˈa quichi̱ tyi nguˈ laca yu.
\v 25 Tyempo loˈo ngutiˈi̱ jyoˈo cusuˈ Elías chalyuu ―nacui̱―, ntsuˈu tiˈ ma̱ chaˈ cua nteje tacui sna yija̱ ntucua scuá coˈ nu ná nguaˈya tyo tsiyaˈ ti; tlyu tsa jbiˈña ngua tyucui ñaˈa̱ chalyuu liˈ. Tyu̱u̱ tsa tyaˈa nu cunaˈa̱ tiˈi ngutiˈi̱ loyuu re tyempo biˈ;
\v 26 pana nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ Elías chaˈ tsaa yu slo sca ti nu cunaˈa̱ tiˈi nu ndiˈi̱ nde quichi̱ Sarepta, sca quichi̱ tyijyuˈ la nde loyuu su cuentya Sidón. Ná ndyaa Elías slo ni sca nu cunaˈa̱ tiˈi tyaˈa quichi̱ tyi nguˈ Israel.
\v 27 La cuiˈ juaˈa̱ ngua loˈo ngutiˈi̱ jyoˈo Eliseo. La cuiˈ tyempo biˈ, ngutiˈi̱ tsa nguˈ quicha nu ngutsuˈ cuañaˈ nde loyuu re; pana ni sca nguˈ biˈ, ná ndyaca tsoˈo nguˈ jiˈi̱ quicha biˈ. Sca ti nu Naamán biˈ, sca ti nu biˈ ndyaca tsoˈo; sca nguˈ xaˈ tsuˈ ngua yu, chaˈ loyuu su cuentya Siria laca su ngutuˈu yu ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 28 Laja loˈo ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Jesús su ndiˈi̱ nguˈ neˈ laa biˈ, ngua ñasi̱ˈ tsa nguˈ biˈ liˈ.
\v 29 Loˈo liˈ ndyatu̱ nguˈ ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ Jesús, nguloˈo nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ tyuˈu yu ca toˈ quichi̱. Liˈ ntejeyaˈ nguˈ jiˈi̱ Jesús, ntojolaqui nguˈ jiˈi̱ yu ñaˈa̱ cuayáˈ ndyalaa nguˈ loˈo yu ca toˈ cuaˈa̱, sca toˈ yuu nu ntsuˈu toˈ quichi̱ biˈ. Ngua tiˈ nguˈ chaˈ xtyú nguˈ jiˈi̱ yu tsaa yu nde chcuaˈa̱,
\v 30 pana tsoˈo ca ti nduˈu Jesús yaˈ nguˈ; ntejetacui yu laja nguˈ, ndyaa yu liˈ.
\s Sca ñati̱ nu ngusñi cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱
\p
\v 31 Liˈ cua ndiˈi̱ Jesús nde quichi̱ Capernaum, sca quichi̱ nu ndiˈi̱ nde loyuu su cuentya Galilea biˈ. Nu loˈo ngua tsa̱ nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ, liˈ nguxana Jesús nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ ca neˈ laa jiˈi̱ nguˈ.
\v 32 Ndube tsa tiˈ nguˈ loˈo ndyuna nguˈ chaˈ tsoˈo nu nda Jesús loˈo nguˈ. Ngua tiˈ nguˈ chaˈ tlyu tsa chacuayáˈ ntsuˈu jiˈi̱ yu loˈo nchcuiˈ yu loˈo nguˈ.
\p
\v 33 Ca neˈ laa biˈ ntsuˈu sca nu quiˈyu nu ngusñi sca cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱. Cui̱i̱ tsa ngusiˈya nu quicha biˈ jiˈi̱ Jesús loˈo naˈa̱ chaˈ lijya̱ yu nde neˈ laa:
\p
\v 34 ―¿Ni cña cuaˈni nuˈu̱ ca nde, Jesús Nazaret? ―nacui̱ nu quiˈyu quicha biˈ―. ¿Ha na cua ntiˈ nuˈu̱ cuaˈni tye nuˈu̱ chaˈ ˈna tsiyaˈ ti? Nslo tsoˈo naˈ jinuˈu̱, chaˈ ycuiˈ nu lubii laca nuˈu̱; cua nda ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱ lijya̱ ca nde.
\p
\v 35 Nguaˈa Jesús chaˈ jiˈi̱ nu quicha liˈ; ngulo yu cña jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi biˈ, chaˈ ngaˈaa cuaˈni cuxi loˈo yu quicha biˈ.
\p ―Chcaˈa̱ ti̱ nuˈu̱ ―nacui̱ Jesús―. Ngaˈaa cuaˈni xñaˈa̱ cuiˈi̱ loˈo nuˈu̱.
\p Liˈ nguxlyú nu cuiˈi̱ cuxi biˈ jiˈi̱ yu quicha nde loo su ndiˈi̱ nguˈ quiñaˈa̱ biˈ. Loˈo liˈ nduˈu nu cuiˈi̱ cuxi biˈ ndyaa, ngaˈaa nguaˈni cuxi loˈo nu quicha biˈ liˈ.
\v 36 Ngulacua tsa tiˈ nguˈ liˈ, nguxana nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ:
\p ―¿Macala ngujui chaˈ nu nchcuiˈ Jesús cua? ―nacui̱ nguˈ―. ¿Ni chaˈ laca chaˈ tsoˈo tsa ngujui chacuayáˈ jiˈi̱ yu cua chaˈ culo yu cña jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi? Hora ti nduna cuiˈi̱ cuxi chaˈ nu nchcuiˈ yu loˈo, nduˈu cuiˈi̱ biˈ ndyaa liˈ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ. 
\p
\v 37 Biˈ chaˈ nguañi chaˈ biˈ tyucui ñaˈa̱ loyuu ca biˈ, nchcuiˈ tsa nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús liˈ.
\s Nguaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ xtyaˈa̱ laa Simón Pedro
\p
\v 38 Liˈ nduˈu Jesús nde neˈ laa, ndyaa yu toˈ tyi Pedro. Quicha tsa xtyaˈa̱ laa Simón Pedro biˈ, chaˈ tlyu tsa tyiqueˈ ngusñi jiˈi̱ maˈ. Tyaˈna tsa nchcuiˈ nguˈ loˈo Jesús chaˈ tsaa naˈa̱ xi jiˈi̱ maˈ.
\v 39 Ndu̱ ti Jesús slo maˈ ñaˈa̱ tsa yu jiˈi̱ maˈ. Liˈ nguaˈa yu jiˈi̱ tyiqueˈ biˈ, chaˈ tyuˈu tyiqueˈ jiˈi̱ maˈ. Hora ti ndacaˈa̱ maˈ, nguaˈni cña tiˈ maˈ chaˈ caja xi na cacu nguˈ.
\s Nguaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ quicha
\p
\v 40 Loˈo ndyaa cuichaa, liˈ ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ lcaa tyaˈa nguˈ nu quicha tsa chaˈ ngusñi tyu̱u̱ lo quicha jiˈi̱ nguˈ, ndyalaa nguˈ ca slo Jesús. Liˈ ngusta yaˈ Jesús hichu̱ˈ nguˈ quicha cuentya scaa ti nguˈ. Hora ti ndyaca tsoˈo nguˈ liˈ.
\v 41 Loˈo juaˈa̱ ngutuˈu cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ quicha biˈ liˈ. Nduˈu siˈya cuiˈi̱ biˈ loˈo nduˈu jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Sca ti nuˈu̱ laca Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi ―nacui̱ cuiˈi̱ biˈ jiˈi̱ Jesús.
\p Liˈ nguaˈa Jesús chacuayáˈ jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi chaˈ ngaˈaa chcuiˈ biˈ tsiyaˈ ti. Cua ndyuloo cuiˈi̱ biˈ jiˈi̱ Jesús, chaˈ la cuiˈ Cristo nu cua nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lijya̱ chalyuu laca yu biˈ.
\s Nda Jesús cui̱i̱ loˈo nguˈ ca nde Galilea
\p
\v 42 Loˈo nguxee chaca tsa̱, liˈ nduˈu Jesús ndyaa yu ca chaca seˈi̱ su tyiˈi̱ ycuiˈ ti yu ca neˈ quixi̱ˈ. Ngulana tsa nguˈ jiˈi̱ liˈ, ñaˈa̱ cuayáˈ nquije jiˈi̱ nguˈ macala su ngaˈa̱ yu. Ngua tiˈ nguˈ tatsaa nguˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ ngaˈaa tsaa yu xaˈ seˈi̱.
\v 43 Liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Loˈo nde xaˈ quichi̱ ntsuˈu chaˈ ta naˈ chaˈ tsoˈo nu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱, chaˈ cua ndyalaa tyempo chaˈ caca Ni loo neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱ chalyuu. Biˈ laca cña nu cua nda Ni jnaˈ lijya̱a̱ chaˈ chcuiˈ naˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\p
\v 44 Juaˈa̱ ti ndyaˈa̱ Jesús lcaa neˈ laa jiˈi̱ nguˈ ca nde Galilea, nda yu cui̱i̱ loˈo nguˈ.
\c 5
\s Nguxtyucua Jesús jiˈi̱ nguˈ loˈo ndyaa nguˈ cuta cualya 
\p
\v 1 Ngua sca tsa̱ ndyaa Jesús toˈ tayuˈ Genesaret. Tyu̱u̱ tsa tyaˈa ñati̱ lcaˈa̱ jiˈi̱ yu. Liˈ tachaa tsa ndiˈi̱ nguˈ ca su ndu̱ yu toˈ tayuˈ biˈ, chaˈ ngua tiˈ nguˈ cuna nguˈ loˈo nchcuiˈ yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 2 Cua naˈa̱ Jesús su ndacui tucua tyaˈa yaca niˈi̱ sube ti ca toˈ tayuˈ biˈ. Ná tucui ngaˈa̱ neˈ yaca niˈi̱ sube biˈ tsiyaˈ ti, pana cacua ti biˈ ndu̱ nguˈ nguiˈí̱ nguˈ taraya jiˈi̱ nguˈ, chaˈ cua ndye nguaˈni nguˈ cña.
\v 3 Liˈ ndyatí̱ Jesús neˈ sca yaca niˈi̱ jiˈi̱ Simón, nchcuiˈ loˈo yu chaˈ tucuniˈi̱ yu jiˈi̱ yaca niˈi̱ chaˈ tsaa ca lo hitya la xi. Ndyaa tucua Jesús nde siyuˈ ti yaca niˈi̱ biˈ, liˈ nguxana Jesús nclyuˈu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ quiñaˈa̱ biˈ.
\v 4 Loˈo cua ndye nguluˈu Jesús jiˈi̱ nguˈ, liˈ nacui̱ jiˈi̱ Simón:
\p ―Yaa ma̱ loˈo yaca niˈi̱ re ca su clyaa la hitya. Ca biˈ cu̱ ma̱ taraya chaˈ caja cualya jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús.
\p
\v 5 Liˈ nguxacui̱ Simón chaˈ jiˈi̱:
\p ―Cusuˈ ―nacui̱―, tyucui talya ngutaˈa̱ ya lo tayuˈ ngu̱ ya taraya; ni sca na ná ngujui jiˈi̱ ya tsiyaˈ ti. Pana si juaˈa̱ culo nuˈu̱ cña ˈna, tsaa ya ca su nacui̱ nuˈu̱ chaˈ cu̱ ya taraya cajua ―nacui̱ Simón liˈ.
\p
\v 6 Liˈ juaˈa̱ nguaˈni Simón loˈo tyaˈa yu, loˈo quiñaˈa̱ tsa cualya ngujui jiˈi̱ nguˈ liˈ. Xquiˈya chaˈ quiñaˈa̱ tsa cualya ndyatí̱ neˈ taraya jiˈi̱ nguˈ, hasta ngutaaˈ taraya jiˈi̱ nguˈ liˈ;
\v 7 biˈ chaˈ nguaˈni yaˈ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ nu ngaˈa̱ neˈ chaca yaca niˈi̱ biˈ, chaˈ ca̱a̱ nguˈ xtyucua nguˈ jiˈi̱. Hora ti ya̱a̱ nguˈ liˈ, ndojolaqui nguˈ taraya ngutsaˈá̱ neˈ ntsuˈu cualya, chaˈ suˈba nguˈ jiˈi̱ neˈ yaca niˈi̱. Xi tya lyiji chaˈ clyuˈu tyucuaa yaca niˈi̱ biˈ neˈ hitya xquiˈya cualya biˈ.
\v 8 Loˈo naˈa̱ Simón Pedro lcaa cualya biˈ, ngua cuayáˈ tiˈ yu chaˈ xquiˈya Jesús ngujui cualya jiˈi̱ nguˈ. Hora ti ndyatu̱ sti̱ˈ yu loo Jesús liˈ, nchcuiˈ yu loˈo: 
\p ―Tyuˈu clya nuˈu̱ nde slo naˈ, Xuˈna ―nacui̱ Simón jiˈi̱―. Ntsuˈu tsa xquiˈya naˈ chaˈ ñati̱ chalyuu ti laca naˈ.
\p
\v 9 Ndube tsa tiˈ Simón, loˈo juaˈa̱ tyaˈa ndyaˈa̱ yu neˈ yaca niˈi̱ ndube tsa tiˈ nguˈ, xquiˈya chaˈ quiñaˈa̱ tsa cualya ngusñi ca ti nguˈ.
\v 10 Loˈo tyucuaa nu quiˈyu sñiˈ Zebedeo nu ngaˈa̱ neˈ chaca yaca niˈi̱ biˈ, nu naa Jacobo loˈo nu naa Juan ni, loˈo nguˈ biˈ ndyutsi̱i̱ tsa nguˈ; la cuiˈ tyaˈa ndyaˈa̱ Simón cña laca nguˈ biˈ. Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo Simón:
\p ―Ná cutsi̱i̱ ma̱ ―nacui̱―. Tya tsubiˈ la cua laca ti cña nguaˈni ma̱, xcuiˈ cña cuta cualya nguaˈni ma̱; pana juani, ta naˈ xaˈ cña jiˈi̱ ma̱, chaˈ ca̱a̱ loˈo ma̱ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ ca slo naˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ Simón, juaˈa̱ jiˈi̱ tyaˈa ndyaˈa̱ yu cña.
\p
\v 11 Loˈo ndyalaa yaca niˈi̱ biˈ ca to tayuˈ chaca quiyaˈ, liˈ nguxtyanu nguˈ biˈ jiˈi̱ yaca niˈi̱, nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ loˈo Jesús liˈ.
\s Nguaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ sca nguˈ quicha nu ndyatsuˈ cuañaˈ
\p
\v 12 Loˈo ndiˈi̱ ti Jesús sca quichi̱, liˈ ndyalaa sca yu quicha slo; lye tsa ndyatsuˈ cuañaˈ yu quicha biˈ. Loˈo naˈa̱ yu jiˈi̱ Jesús, hora ti ndyatu̱ sti̱ˈ yu, ndyanu tuˈba yu hasta ca lo yuu. Tyaˈna tsa nchcuiˈ yu loˈo Jesús liˈ:
\p ―Si ntiˈ nuˈu̱ chaˈ tyaca tsoˈo naˈ, jlo tiˈ naˈ chaˈ taca jinuˈu̱ cuaˈni juaˈa̱ jnaˈ ―nacui̱ nu quicha biˈ.
\p
\v 13 Liˈ ngusta yaˈ Jesús chu̱ˈ yu su ndyatsuˈ cuañaˈ yu: 
\p ―Tyajaˈa̱ naˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱―. Caca lubii tyucui ñaˈa̱ nuˈu̱ juani ti.
\p Laja loˈo nchcuiˈ Jesús juaˈa̱, hora ti ndatsuˈ quicha nu ndyatsuˈ cuañaˈ yu liˈ.
\v 14 Loˈo liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu, chaˈ ná cachaˈ yu jiˈi̱ ñati̱ ñiˈya̱ ngua jiˈi̱ yu. Ndiˈya̱ nchcuiˈ loˈo yu:
\p ―Yaa clya nuˈu̱ chcuiˈ loˈo sti joˈó nu ndiˈi̱ neˈ laa ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nu quicha biˈ―. Cajua ta nuˈu̱ msta̱ nu nacui̱ jyoˈo Moisés chaˈ ta na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ndyaca tsoˈo na jiˈi̱ quicha nu ntsuˈu jiˈna. Juaˈa̱ ca cuayáˈ tiˈ ñati̱ loˈo ycuiˈ sti joˈó chaˈ cua ngua lubii tyucui ñaˈa̱ nuˈu̱. Ngaˈaa ca quicha nuˈu̱ juani.
\p
\v 15 Lcaa tsa̱ cua nguañi la chaˈ jiˈi̱ Jesús liˈ, chaˈ nchcuiˈ tsa nguˈ chaˈ jiˈi̱. Biˈ chaˈ quiñaˈa̱ tsa ñati̱ ndyuˈu tiˈi̱ slo Jesús, chaˈ cuna nguˈ ñaˈa̱ chaˈ nu nda yu loˈo nguˈ, chaˈ cuaˈni yu chaˈ ndyaca tsoˈo nguˈ jiˈi̱ quicha nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ.
\v 16 Pana ntsuˈu quiyaˈ nduˈu Jesús ndyaa yu ca neˈ quixi̱ˈ, ca su caca tyiˈi̱ yu ycuiˈ ti yu, chaˈ chcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti yu ca biˈ.
\s Nguaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ sca ñati̱ nu nchcu̱ˈ tyucuí̱ tyucui ñaˈa̱ yu
\p
\v 17 Ngua sca tsa̱ nclyuˈu Jesús chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱. Quichi̱ tyi nguˈ biˈ laca lcaa quichi̱ sube ti nu ntsuˈu nde Galilea, nu ntsuˈu nde Judea, nu ndiˈi̱ cacua ti quichi̱ Jerusalén. Laja nu tsa tlyu ti ñati̱ biˈ, cua ndiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ fariseo. (Tacati tsa ycuiˈ nguˈ, ntiˈ nguˈ; lye tsa nduˈni tyucuaa tiˈ nguˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱.) Loˈo juaˈa̱ ndiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa mstru nu nguluˈu chaˈ joˈó neˈ laa. Ngua tii lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ ca biˈ, chaˈ ycuiˈ Ndyosi laca nu nxtyucua jiˈi̱ Jesús loˈo ndyuˈni yu chaˈ ndyaca tsoˈo nguˈ quicha.
\v 18 Liˈ ndyalaa loˈo nguˈ jiˈi̱ sca nu quicha nu ntsiya neˈ catya̱, chaˈ cua nchcu̱ˈ tyucuí̱ tyucui ñaˈa̱ yu quicha biˈ. Ngua tiˈ nguˈ chaˈ tyatí̱ nguˈ toniˈi̱ su ngaˈa̱ Jesús, chaˈ tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ nu quicha biˈ ca su ndu̱ ycuiˈ Jesús, ñaˈa̱ loˈo catya̱ ngua tiˈ nguˈ. 
\v 19 Pana ná ngujui ñiˈya̱ nu tyatí̱ nguˈ loˈo nu quicha biˈ niˈi̱, chaˈ tachaa tsa ndiˈi̱ ñati̱; biˈ chaˈ ndyacuí̱ nguˈ nde que niˈi̱. Liˈ ngulotsuˈ nguˈ cuxiˈña, ngucha nguˈ yaca que niˈi̱, chaˈ juaˈa̱ ngujui ñiˈya̱ ndaˈya nguˈ jiˈi̱ nu quicha biˈ liñi ca su ngaˈa̱ Jesús claˈbe la su ndiˈi̱ ñati̱.
\v 20 Loˈo ti ngua cuayáˈ tiˈ Jesús chaˈ jlya tsa tiˈ nguˈ biˈ jiˈi̱, biˈ chaˈ nacui̱ jiˈi̱ yu quicha biˈ:
\p ―Cusuˈ ―nacui̱―, na cua nguaˈni clyu tiˈ ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱ jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jinuˈu̱ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu quicha biˈ.
\p
\v 21 Liˈ ngulacua tsa tiˈ nguˈ mstru chaˈ joˈó loˈo nguˈ fariseo: “¿Tilaca laca nu quiˈyu re? ¿Ni chaˈ laca re? Cuxi tsa nchcuiˈ yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nchcuiˈ yu juaˈa̱”, nclyacua tiˈ nguˈ. “Ná taca jiˈi̱ sca ñati̱ chalyuu ñiˈya̱ ntiˈ yu re, ná taca cuaˈni clyu tiˈ jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱; sca ti ycuiˈ Ndyosi taca jiˈi̱ Ni cuityi̱ Ni quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱.” Juaˈa̱ nclyacua tiˈ nguˈ.
\p
\v 22-23 Cua jlo tiˈ Jesús ni chaˈ laca nu nclyacua tiˈ nguˈ. Liˈ nchcuane yu jiˈi̱ nguˈ biˈ:
\p ―¿Ni chaˈ laca ntiˈ ma̱ juaˈa̱? ¿Ha ntiˈ ma̱ chaˈ tucui la laca si ñacui̱ naˈ jiˈi̱ nu quicha cua chaˈ cuaˈni clyu tiˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ yu? ¿Ha ntiˈ ma̱ chaˈ yala la caca si ñacui̱ naˈ jiˈi̱ nu quicha: “Tyatu̱ clya nuˈu̱ tyaˈa̱ nuˈu̱”? ¿Ni cña yala la cuaˈni naˈ cuentya jiˈi̱ yu cua lacua? 
\v 24 Cua ntiˈ naˈ chaˈ caca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ cua nda ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ jnaˈ, chaˈ cuiˈya naˈ chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱ laja loˈo ndiˈi̱ naˈ nde chalyuu ―nacui̱ Jesús―. Xquiˈya chaˈ biˈ cua nda Ni ˈna lijya̱a̱ nde chalyuu chaˈ caca naˈ ñati̱. 
\p Liˈ xaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nu quiˈyu nu nchcu̱ˈ tyucuí̱ tyucui ñaˈa̱ yu:
\p ―Nde laca chaˈ nu nda naˈ loˈo nuˈu̱ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu―, tyatu̱ clya nuˈu̱ juani chaˈ tyaa nuˈu̱ nde toˈ tyi nuˈu̱; tyaa loˈo nuˈu̱ jiˈi̱ catya̱ su ngustii nuˈu̱ juani.
\p
\v 25 Hora ti ndyatu̱ yu quicha biˈ, laja loˈo naˈa̱ lcaa ñati̱ biˈ jiˈi̱. Liˈ ndyaa loˈo yu jiˈi̱ catya̱ su ngustii yu tsa̱ la. Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee yu loˈo nduˈu yu ndyaa yu, biˈ chaˈ ndyuˈni tlyu yu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. 
\v 26 Ndube tsa tiˈ nguˈ ca su ndiˈi̱ ti nguˈ, liˈ lcaa nguˈ ca biˈ nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi:
\p ―Bilya ñaˈa̱ na chaˈ nguaˈni ycuiˈ Ndyosi sca chaˈ tlyu tsa lo cua ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ.
\p Na ntsi̱i̱ ti nguˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ juaˈa̱. 
\s Ngusiˈya Jesús jiˈi̱ Leví chaˈ tyaˈa̱ yu loˈo
\p
\v 27 Ca tiyaˈ la loˈo ndyaa Jesús xi lquichi̱, liˈ naˈa̱ yu jiˈi̱ sca ñati̱ ca su ntucua yu nclyo yu cñi cña loo nguˈ; Leví naa nu quiˈyu biˈ. Cña laca yu chaˈ culo yu cñi jiˈi̱ ñati̱ cuentya jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ. Liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu:
\p ―Tya̱a̱ lcaˈa̱ nuˈu̱ jnaˈ ―nacui̱.
\p
\v 28 Liˈ ndyatu̱ Leví, nguxtyanu yu cña jiˈi̱ yu chaˈ tyaˈa̱ yu loˈo Jesús liˈ.
\p
\v 29 Tiyaˈ la liˈ nguaˈni Leví sca taˈa tlyu ca toˈ tyi yu, chaˈ cuaˈni chi̱ yu loo Jesús. Loˈo juaˈa̱ ndyalaa tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ slo, tyaˈa ndyuˈni Leví cña nclyo cñi cña loo ñati̱; juaˈa̱ ndiˈi̱ xi xaˈ la ñati̱.
\v 30 Liˈ nguxana nguˈ fariseo nu tacati tsa nduˈni nguˈ, ntiˈ nguˈ, loˈo nu mstru chaˈ joˈó biˈ, nguxlyú nguˈ chaˈ hichu̱ˈ nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús.
\p ―¿Ni chaˈ laca chaˈ stuˈba ti ndacu ma̱ tyaja, stuˈba ti ngaˈa̱ ma̱ loˈo nguˈ cuxi cua? ―nacui̱ nguˈ―. Msu jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ laca nguˈ cua, nu cuiñi ti nxñi quiñaˈa̱ tsa cñi cña loo ñati̱. Loˈo juaˈa̱ ntucua xi xaˈ la nguˈ nu ndyaˈa̱ calle ti.
\p
\v 31 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ:
\p ―Ñati̱ nu tsoˈo tyucui ñaˈa̱, ná clyana nguˈ biˈ jiˈi̱ sca nu joˈo; nguˈ quicha laca nu ndyaana jiˈi̱ sca nu joˈo ―nacui̱―.
\v 32 Loˈo juaˈa̱ naˈ, ná lijya̱ naˈ chaˈ culana naˈ jiˈi̱ ñati̱ nu nclyacua ti tiˈ chaˈ tsoˈo tsa ycuiˈ ca nguˈ; na cua lijya̱ naˈ chaˈ chcuiˈ naˈ loˈo nguˈ cuxi, chaˈ culochu̱ˈ nguˈ quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ.
\s Ca chaa tiˈ nguˈ laja loˈo ndiˈi̱ Jesús chalyuu
\p
\v 33 Liˈ nchcuane nguˈ jiˈi̱ Jesús:
\p ―Loˈo nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ Juan, loˈo nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ fariseo, ¿ni chaˈ luˈba ti nchcuiˈ nguˈ biˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi? Loˈo juaˈa̱ ná ndacu nguˈ tyaja tsa̱ biˈ loˈo nchcuiˈ nguˈ loˈo Ni. Pana nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jinuˈu̱ ni, xaˈ ñaˈa̱ nduˈni nguˈ biˈ; xcuiˈ tsoˈo tsa ndacu nguˈ, xcuiˈ tsoˈo tsa ndyiˈyu nguˈ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 34 Ndiˈya̱ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Loˈo caja clyoˈo nguˈ ni, ndacu nguˈ nu ndyaˈa̱ loˈo jiˈi̱ cutsii; ná ndiˈi̱ nguˈ ntyuteˈ ti nguˈ tsa̱ biˈ, nu loˈo ndiˈi̱ nguˈ loˈo cutsii ―nacui̱ Jesús―.
\v 35 Pana nu loˈo tyalaa tsa̱ nu tyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ cutsii, liˈ ná cacu nguˈ tyaˈa tsoˈo cutsii; caca xñiˈi̱ tiˈ nguˈ liˈ. La cuiˈ juaˈa̱ chaa tiˈ tyaˈa tsoˈo naˈ juani, pana caca xñiˈi̱ tiˈ nguˈ nde loo la ―nacui̱ Jesús liˈ.
\p
\v 36 Loˈo liˈ nda Jesús cui̱i̱ re loˈo nguˈ:
\p ―Ná nsaˈbe nguˈ sa yuˈbe steˈ cucui nguˈ chaˈ calya loˈo sca lateˈ cusu̱ jiˈi̱ nguˈ. Si juaˈa̱ cuaˈni nguˈ, ná tyanu tsoˈo lateˈ cucui biˈ liˈ, tyati̱ˈ jlyacua̱ su ngalya biˈ; loˈo nu yuˈbe lateˈ biˈ, ná stuˈba xee loo loˈo nu lateˈ cusu̱ biˈ.
\v 37 Loˈo chaca chaˈ ni ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―, ná nsuˈba nguˈ jiˈi̱ lcui nu chca ndyuˈu ti neˈ tyacaˈ cusuˈ. Si suˈba nguˈ jiˈi̱ neˈ tyacaˈ cusuˈ, yala ti catsu seˈi̱ tyacaˈ biˈ; clyaˈa tyacaˈ, tye lcui tyalú liˈ.
\v 38 Neˈ tyacaˈ cucui tyuˈú lcui loˈo chca ndyuˈu ti. 
\v 39 Pana loˈo cua ndyiˈo nguˈ lcui nu cua cusuˈ, ná ntiˈ nguˈ coˈo nguˈ lcui nu chca ndyuˈu ti. “Tyixi la ndyiˈyu lcui nu cua cusuˈ biˈ”, ñacui̱ nguˈ.
\p Juaˈa̱ ngua chaˈ nu nda Jesús loˈo nguˈ.
\c 6
\s Ná ndiya tiˈ nguˈ cña nu nguaˈni tyaˈa ndyaˈa̱ Jesús
\p
\v 1 Loˈo ngua sca tsa̱ nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ, liˈ ndyaˈa̱ Jesús tyucui̱i̱, lijya̱ yu loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱, nteje tacui nguˈ su nscua xtya̱ trigo jiˈi̱ ñati̱. Laja loˈo nteje tacui ti nguˈ, ngusuu nguˈ xi siˈyu trigo. Liˈ ngusatá nguˈ jiˈi̱ tyuu yaˈ ti nguˈ chaˈ tyalú siˈyu trigo biˈ; ndyacu nguˈ xi siˈyu liˈ.
\v 2 Loˈo liˈ ntsuˈu xi nguˈ fariseo nu ndyaˈa̱ lcaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ, nu lye tsa nchcuiˈ loˈo nguˈ taju jiˈi̱ Jesús:
\p ―¿Ni chaˈ laca ndyuˈni ma̱ cña juaˈa̱, chaˈ ngusuu ma̱ siˈyu trigo cua? ¿Ha ná jlo tiˈ ma̱ chaˈ tsa̱ tacati laca juani? Ná ntsuˈu chacuayáˈ jiˈna cuaˈni na cña tsa̱ tacati ―nacui̱ nguˈ fariseo biˈ.
\p
\v 3 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ:
\p ―¿Ha bilya chcuiˈ ma̱ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi su nscua ñiˈya̱ nu nguaˈni jyoˈo David saˈni? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―. Ngua sca tsa̱ ntyuteˈ tsa yu, loˈo juaˈa̱ ntyuteˈ tsa lcaa nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ yu.
\v 4 Jlo tiˈ yu chaˈ ntucua xlyá nu laca msta̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi lo mesa neˈ niˈi̱ nu cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ni cajua. Biˈ chaˈ ndyaa nguˈ neˈ niˈi̱ biˈ; ndyacu nguˈ xlyá biˈ, masi ná ntsuˈu chacuayáˈ cacu cua ñaˈa̱ ca ñati̱ jiˈi̱, chaˈ sca ti jiˈi̱ nguˈ sti joˈó ntsuˈu chacuayáˈ ndacu nguˈ xlyá biˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 5 Loˈo liˈ chaca chaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ:
\p ―Loˈo naˈ nu cua nda ycuiˈ Ni lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱ ni, laca naˈ loo, masi tsa̱ nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ.
\s Sca yu quicha nu nchcu̱ˈ yaˈ
\p
\v 6 Ngua chaca tsa̱ taˈa, tsa̱ tacati jiˈi̱ nguˈ, liˈ ndyaˈa̱ Jesús ca neˈ laa. Ca biˈ ndyaa tucua yu, liˈ nguxana nclyuˈu yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱. Ca biˈ ngaˈa̱ sca ñati̱ nu ngüityi yaˈ yu laˈa tsuˈ cui̱ jiˈi̱ yu.
\v 7 Loˈo juaˈa̱ ngaˈa̱ nguˈ mstru chaˈ joˈó neˈ laa biˈ, loˈo nguˈ fariseo ngaˈa̱ loˈo. Ñaˈa̱ tsa nguˈ biˈ jiˈi̱ Jesús, si cuaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ nu quicha biˈ tsa̱ tacati; nclyana nguˈ chaˈ, ñiˈya̱ caca sta nguˈ quiˈya jiˈi̱.
\v 8 Pana hora ti ngua cuayáˈ tiˈ Jesús lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu nclyacua tiˈ nguˈ. Liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu nu nchcu̱ˈ yaˈ biˈ:
\p ―Tyatu̱ clya nuˈu̱, yaa tyu̱ claˈbe laja nguˈ jua ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nu quicha biˈ.
\p Liˈ ndyatu̱ yu quicha biˈ, ndyaa yu cajua su nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu.
\v 9 Liˈ nda Jesús sca chaˈ loˈo nu nguˈ nu nduˈni ti chaˈ tacati biˈ:
\p ―¿Ni cña tsoˈo la chaˈ cuaˈni na tsa̱ tacati lacua? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ―. ¿Ha sca cña tsoˈo cuaˈni na liˈ? ¿Ha tsoˈo la cuaˈni na sca cña cuxi liˈ, ntiˈ ma̱? ―nacui̱―. ¿Ha tsoˈo la si cuaˈni lyaá na jiˈi̱ ñati̱ tsa̱ biˈ, chaˈ ná cajaa nguˈ liˈ? ¿Ha tsoˈo la ntiˈ cuˈma̱ masi ta na chacuayáˈ cajaa ñati̱ liˈ? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 10 Liˈ nguxñaˈa̱ Jesús jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu ndiˈi̱ cacua ti slo, nchcuiˈ loˈo nu quicha biˈ liˈ:
\p ―Xquiñi nuˈu̱ yaˈ.
\p Juaˈa̱ nguaˈni yu biˈ, liˈ hora ti ndyaca tsoˈo yaˈ yu.
\v 11 Liˈ ngunasi̱ˈ tsa nu nguˈ nu nduˈni chaˈ tacati biˈ, nguxana nguˈ nda nguˈ chaˈ loˈo tyaˈa nguˈ:
\p ―¿Ñiˈya̱ cuaˈni na chaˈ cuaˈa na jiˈi̱ yu jua chaˈ ngaˈaa cuaˈni yu juaˈa̱? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ liˈ.
\s Ngusubi Jesús jiˈi̱ tii tyucuaa tyaˈa ñati̱ nu ca tsaˈa̱ jiˈi̱
\p
\v 12 Tyempo biˈ ycuiˈ ti Jesús ndyaa sca caˈya chaˈ chcuiˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti yu. Tyucui talya nguaˈa̱ yu nchcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi liˈ.
\v 13 Loˈo nguxee chaca tsa̱, liˈ ngusiˈya yu jiˈi̱ ñati̱ nu ndyaˈa̱ loˈo yu chaˈ tya̱a̱ nguˈ slo yu. Liˈ ngusubi yu jiˈi̱ tii tyucuaa tyaˈa nguˈ; nda yu chacuayáˈ jiˈi̱ nu nguˈ biˈ, chaˈ tsaa culuˈu nguˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱.
\v 14 Ndiˈya̱ naa xtañi nguˈ nu ngusubi Jesús jiˈi̱ nu ngua tya liˈ: Simón, nu ngusta Jesús chaca xtañi Pedro naa yu, biˈ laca tsaca nguˈ; juaˈa̱ Andrés tyaˈa ngula Simón, juaˈa̱ Jacobo, juaˈa̱ Juan, juaˈa̱ Felipe, juaˈa̱ Bartolomé,
\v 15 juaˈa̱ Mateo, juaˈa̱ Tomás, juaˈa̱ chaca Jacobo sñiˈ Alfeo, juaˈa̱ chaca Simón nu laca jiˈi̱ taju nguˈ cananista,
\v 16 juaˈa̱ Judas tyaˈa Jacobo, juaˈa̱ Judas Iscariote nu cujuiˈ cresiya jiˈi̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ cuxi ca tiyaˈ la; juaˈa̱ naa nguˈ nu cua ngusubi Jesús jiˈi̱.
\s Nguluˈu Jesús jiˈi̱ quiñaˈa̱ tsa ñati̱
\p
\v 17 Liˈ nguxtyu̱u̱ Jesús nguaˈya siiˈ cuaˈa̱ biˈ loˈo nu taju ñati̱ biˈ jiˈi̱, ngutiˈi̱ xi nde sca su nati̱ˈ loˈo nu tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ biˈ. Loˈo juaˈa̱ ndyalaa quiñaˈa̱ tsa xaˈ la ñati̱ slo Jesús, nguˈ nu nduˈu loyuu su cuentya Judea, loˈo juaˈa̱ nguˈ nu nduˈu nde quichi̱ Jerusalén, loˈo juaˈa̱ nguˈ nu nduˈu toˈ tyujoˈo su ndiˈi̱ quichi̱ Tiro, su ndiˈi̱ quichi̱ Sidón. Cua ndyalaa nguˈ ca biˈ, chaˈ cuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ; juaˈa̱ ntiˈ nguˈ chaˈ cuaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ quicha nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ.
\v 18 Loˈo nu ñati̱ nu ngusñi cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱ ni, loˈo nguˈ biˈ ntiˈ nguˈ chaˈ tyaca tsoˈo nguˈ.
\v 19 Lcaa nguˈ biˈ ntiˈ nguˈ sta yaˈ nguˈ chu̱ˈ Jesús; ntiˈ nguˈ chaˈ cuaˈni yu joˈo jiˈi̱ lcaa ñati̱ quicha biˈ, xquiˈya chaˈ tlyu tsa chacuayáˈ ntsuˈu jiˈi̱ yu. Ndyaca tsoˈo lcaa nguˈ quicha biˈ liˈ.
\s Ñiˈya̱ nu nguluˈu Jesús jiˈi̱ nguˈ nu nguaˈa̱ siiˈ cuaˈa̱
\p
\v 20 Nguxñaˈa̱ Jesús jiˈi̱ nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱, liˈ nguxana nchcuiˈ yu loˈo nguˈ ndiˈya̱:
\p ―Tsoˈo ntsuˈu tyiquee cuˈma̱ masi tiˈi ti ndiˈi̱ ma̱ nde chalyuu ―nacui̱―. Ycuiˈ Ndyosi laca nu ñaˈa̱sii̱ jiˈi̱ ma̱, chaˈ biˈ nu laca Xuˈna ma̱.
\p
\v 21 ’Loˈo juaˈa̱ tsoˈo ntsuˈu tyiquee cuˈma̱ masi ñiˈya̱ ntiˈ si ntyuteˈ tsa ma̱ juani, chaˈ lye tsa ntiˈ ma̱ cuna ma̱ sca chaˈ liñi ―nacui̱―. Ca tiyaˈ la, liˈ caca tyaalaˈ tiˈ ma̱.
\p ’Loˈo juaˈa̱ tsoˈo ntsuˈu tyiquee cuˈma̱ masi xñiˈi̱ ti tiˈ cuˈma̱ ndiˈi̱ ma̱ chalyuu juani, chaˈ ca tiyaˈ la ca chaa tiˈ ma̱ liˈ ―nacui̱ Jesús―.
\p
\v 22 ’Loˈo juaˈa̱ tsoˈo ti caca tyiquee cuˈma̱ masi tiˈí tiˈ nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ma̱, masi culoˈo nguˈ jiˈi̱ ma̱ ca su ndiˈi̱ ma̱, masi subaˈ tsa chcuiˈ nguˈ loˈo ma̱, masi hasta ngaˈaa ntiˈ nguˈ chcuiˈ nguˈ loˈo ma̱, xquiˈya chaˈ jlya tiˈ ma̱ jnaˈ, naˈ nu cua nda Ni lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱;
\v 23 tsoˈo tsa caca tyiquee ma̱ liˈ, caca chaa tiˈ ma̱, masi cuaˈni nguˈ lcaa chaˈ lyaˈ tiˈ loˈo ma̱ juaˈa̱. Ná cube tiˈ ma̱, cua laca ndyuˈu coˈo ycuiˈ Ndyosi sca chaˈ tsoˈo nu cua tlyu xi nu tyacua jiˈi̱ scaa ma̱ ca su ntucua ycuiˈ Ni ―nacui̱ Jesús liˈ―. La cuiˈ juaˈa̱ ngua tya saˈni la, chaˈ lyaˈ tsa tiˈ jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ ñati̱ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ nchcuiˈ Ni loˈo ñati̱ ―nacui̱ Jesús―.
\p
\v 24 ’Pana tyaˈna tsa cuˈma̱ nguˈ culiyaˈ; masi chaa tsa tiˈ ma̱ nquichaˈ, cua laca ti tyempo caca chaa tiˈ ma̱ ―nacui̱―.
\p
\v 25 ’Loˈo juaˈa̱ tyaˈna tsa cuˈma̱ nu tsoˈo tsa nguaalaˈ tiˈ ma̱ nde chalyuu juani, chaˈ quiñaˈa̱ tsa chaˈ caca nu lyiji jiˈi̱ ma̱ nde loo la ―nacui̱ Jesús―.
\p ’Loˈo juaˈa̱ tyaˈna tsa cuˈma̱ nu lye tsa nxtyí loˈo ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱; ca tiyaˈ la, liˈ loˈo cuˈma̱ xiˈya ma̱ chaˈ lye tsa caca xñiˈi̱ tiˈ ma̱ ―nacui̱ Jesús―.
\p
\v 26 ’Loˈo juaˈa̱ tyaˈna tsa cuˈma̱ loˈo tsoˈo tsa nchcuiˈ lcaa ñati̱ jiˈi̱ ma̱. La cuiˈ juaˈa̱ nguaˈni jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ ma̱ nu ngua saˈni, chaˈ tsoˈo tsa nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱ nguˈ nu nchcuiˈ chaˈ cuiñi ti jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ; ndiya tsa tiˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ cuiñi biˈ.
\p Juaˈa̱ nguluˈu Jesús jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱.
\s Tsoˈo ti tyuˈu tyiquee na ñaˈa̱ na jiˈi̱ tyaˈa cusu̱u̱ na
\p
\v 27 Tya nchcuiˈ la Jesús liˈ:
\p ―Ndiˈya̱ chcuiˈ naˈ loˈo cuˈma̱ nu tyajaˈa̱ ma̱ cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ naˈ: Tsoˈo ti tyuˈu tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ tyaˈa cusu̱u̱ ma̱, tsoˈo ti cuaˈni ma̱ loˈo ñati̱ nu tiˈí tiˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ma̱.
\v 28 La cuiˈ tsoˈo ti chcuiˈ ma̱ loˈo ñati̱ nu nda quiˈya jiˈi̱ ma̱, juaˈa̱ chcuiˈ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈi̱ ñati̱ nu nchcuiˈ chaˈ subaˈ loˈo ma̱.
\v 29 Loˈo quijiˈi̱ nguˈ ndacu̱ˈ hique ma̱, liˈ xtyacui ma̱ ta ma̱ chaca tsuˈ sacaˈ ma̱ chaˈ quijiˈi̱ nguˈ jiˈi̱ ma̱ chaca quiyaˈ liˈ. Loˈo xlyaá sca ñati̱ lateˈ tonu tuˈba nu nchcuˈ ma̱, liˈ ta ma̱ chacuayáˈ chaˈ loˈo camxa jiˈi̱ ma̱ quiˈya nguˈ tsaa nguˈ.
\v 30 Ta ma̱ jiˈi̱ nguˈ na laca nu jña nguˈ jiˈi̱ ma̱; loˈo quiˈya nguˈ sca na jiˈi̱ ma̱, ngaˈaa jña ma̱ jiˈi̱ chaca quiyaˈ.
\v 31 Ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni tsoˈo ma̱ loˈo nguˈ, si ntiˈ ma̱ chaˈ tsoˈo ti cuaˈni nguˈ loˈo ma̱.
\p
\v 32 ’Jlo tiˈ naˈ chaˈ tsoˈo ntsuˈu tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ cua laca ti ñati̱ nu juaˈa̱ tsoˈo ntiˈ nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ma̱; pana loˈo ñati̱ cuxi, taca jiˈi̱ nguˈ cuaˈni nguˈ tsa lo cua ti chaˈ. Cua ntiˈ Ni chaˈ ñaˈa̱ tsoˈo ma̱ jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca ñati̱, ni siˈi sca ti jiˈi̱ tyaˈa tsoˈo ti ma̱.
\v 33 Loˈo juaˈa̱ nduˈni ma̱ chaˈ tsoˈo loˈo ñati̱ nu cua nguaˈni sca chaˈ tsoˈo loˈo ma̱; pana loˈo ñati̱ cuxi, taca jiˈi̱ nguˈ cuaˈni nguˈ la cuiˈ juaˈa̱. Cua ntiˈ Ni chaˈ cuaˈni ma̱ chaˈ tsoˈo loˈo cua ñaˈa̱ ca ñati̱, ni siˈi sca ti loˈo tyaˈa tsoˈo ti ma̱.
\v 34 Na ndijñiˈ ti ma̱ jiˈi̱ ñati̱ nu xtyucua sca chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ma̱, ntiˈ ma̱. ¿Ha tsoˈo tsa nduˈni ma̱ ntiˈ ma̱ liˈ? Loˈo ñati̱ cuxi ni, stuˈba ti nduˈni nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ, si xtyucua tyaˈa nguˈ sca chaˈ tsoˈo jiˈi̱ nguˈ liˈ.
\v 35 Pana nu cuˈma̱ ni, ntsuˈu chaˈ tyuˈu tsoˈo tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ tyaˈa cusu̱u̱ ma̱, cuaˈni ma̱ chaˈ tsoˈo loˈo nguˈ biˈ. Ta ma̱ jñiˈ nguˈ, ná tu̱ tiˈ ma̱ si ta nguˈ sca chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ma̱, si ná ta nguˈ. Tlyu tsa chaˈ tsoˈo tyacua jiˈi̱ ma̱ ca slo ycuiˈ Ndyosi si tsoˈo ntsuˈu tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ nguˈ, chaˈ juaˈa̱ nduˈni ñati̱ nu laca sñiˈ ycuiˈ Ndyosi. Loˈo ycuiˈ Ndyosi ni, tyaˈna tiˈ Ni jiˈi̱ nguˈ, masi xñaˈa̱ nguˈ, masi ná ndya nguˈ xlyaˈbe jiˈi̱ Ni;
\v 36 biˈ chaˈ cuaˈni tyaˈna tiˈ ma̱ jiˈi̱ nguˈ lacua, ñiˈya̱ nu tyaˈna tiˈ ycuiˈ Ndyosi Sti na jiˈi̱ nguˈ.
\s Ná ntsuˈu chaˈ sta nguˈ quiˈya jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ nguˈ
\p
\v 37 ’Ná sta ma̱ quiˈya jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱, chaˈ liˈ ná ntsuˈu chaˈ sta ycuiˈ Ndyosi quiˈya jiˈi̱ ma̱. Ná xcubeˈ ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱, chaˈ liˈ ná ntsuˈu chaˈ xcubeˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱. Cuiˈya ma̱ chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱, chaˈ liˈ cuiˈya ycuiˈ Ndyosi chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ ma̱.
\v 38 Ta ma̱ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱, chaˈ liˈ ta ycuiˈ Ndyosi chaˈ tsoˈo juaˈa̱ jiˈi̱ ma̱; tsoˈo tsa cuayáˈ ngutsaˈá̱ suˈba Ni chaˈ tsoˈo neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱ liˈ. Ñiˈya̱ ntiˈ sca milya nu tachaa tsa nsuˈba nguˈ na neˈ, cua nscui̱ nguˈ jiˈi̱ chaˈ caˈya tiˈi̱ la na biˈ, ntucua tsa tuˈba milya biˈ, juaˈa̱ laca loˈo chaˈ tsoˈo nu suˈba Ni neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱. Ñiˈya̱ nu nduˈni ma̱ loˈo tyaˈa ñati̱ ma̱, juaˈa̱ cuaˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo cuˈma̱.
\p
\v 39 Nde laca cui̱i̱ nu nda Jesús loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Sca nu cuityi̱ˈ ni, ¿ha taca culuˈu tyucui̱i̱ jiˈi̱ tyaˈa cuityi̱ˈ? Ná taca. Cuxi ti caca jiˈi̱ nguˈ liˈ, stuˈba ti tyú tyucuaa nguˈ sca toˈ cuaˈa̱ liˈ, chaˈ ni sca nguˈ biˈ ná nchca ñaˈa̱ nguˈ tyucui̱i̱ su lijya̱ nguˈ.
\v 40 Sca yu cuañiˈ nu ndyaca tsaˈa̱ ca ti, ná tyiji̱lo yu jiˈi̱ mstru jiˈi̱ yu; tsa biˈ ti chaˈ, loˈo tye ca tsaˈa̱ yu, liˈ stuˈba ti cuayáˈ ngua tsaˈa̱ yu loˈo mstru jiˈi̱ yu.
\p
\v 41 ’¿Ni chaˈ yala tsa chcuiˈ ma̱ jiˈi̱ sca chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ xaˈ la tyaˈa ñati̱ ma̱, masi ñiˈya̱ ntiˈ si laca biˈ sca satya yuu ti nu ndyatí̱ cloo nguˈ? Pana ná ndube tiˈ ma̱ chaˈ tlyu tsa chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ ycuiˈ ma̱, ñiˈya̱ ntiˈ si laca biˈ sca nguti tlyu nu ntsuˈu cloo ycuiˈ ca ma̱.
\v 42 ¿Ni chaˈ laca tlyu tsa tyiquee ma̱ chaˈ chcuiˈ ma̱ loˈo tyaˈa ñati̱ ma̱ ndiˈya̱: “Ta nuˈu̱ chacuayáˈ culo naˈ yuu nu ntsuˈu cloo nuˈu̱”? Juaˈa̱ ñacui̱ ma̱, masi ná ñaˈa̱ ma̱ nguti nu ntsuˈu cloo ycuiˈ ca ma̱. ¡Na cuiñi ma̱! Clyo la tyuˈu nu nguti tlyu nu ntsuˈu cloo ycuiˈ ca ma̱, liˈ taca ñaˈa̱ ma̱ tsoˈo la chaˈ culo ma̱ satya yuu nu ntsuˈu cloo tyaˈa ñati̱ ma̱.
\s Nslo na jiˈi̱ sca yaca loˈo ñaˈa̱ na siˈyu nu nda yaca biˈ
\p
\v 43 ’Sca yaca tsoˈo, ná ta biˈ siˈyu nu ná tsoˈo. Juaˈa̱ sca yaca nu cua btyi ti, ngaˈaa ta biˈ siˈyu nu cacu na.
\v 44 Lcaa yaca nslo nguˈ jiˈi̱ loˈo ñaˈa̱ nguˈ ni siˈyu laca ndyuˈu lo. Ná nsuu nguˈ siˈyu tyixi jiˈi̱ sca yaca quicheˈ; la cuiˈ ti juaˈa̱, ná nsuu nguˈ siˈyu losuˈ tyixi jiˈi̱ lti quicheˈ yane.
\v 45 Cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu tsoˈo tyiquee ni, tsoˈo tsa nchcuiˈ nguˈ biˈ; loˈo cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu cuxi tyiquee ni, cuxi ti nchcuiˈ nguˈ biˈ liˈ. Cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu ntsuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ scaa nguˈ, juaˈa̱ nchcuiˈ nguˈ.
\s Tucua lo quiyaˈ niˈi̱ ngüiñá nguˈ
\p
\v 46 Tya nda Jesús chaca cui̱i̱ loˈo nguˈ liˈ:
\p ―¿Ni chaˈ nduˈni tsa ma̱ jnaˈ chaˈ Xuˈna ma̱ laca naˈ, pana ná ndaquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱? ―nacui̱―.
\v 47 Biˈ chaˈ ta naˈ sca cui̱i̱ loˈo ma̱ juani, ñiˈya̱ laca sca ñati̱ nu lijya̱ ca slo naˈ chaˈ cuna yu chaˈ nu nchcuiˈ naˈ, loˈo liˈ ndaquiyaˈ yu chaˈ biˈ:
\v 48 cua laca yu ñiˈya̱ laca sca nu quiˈyu nu ngüiñá sca niˈi̱. Tsoˈo tsa ngüiñi tyuu su ndu̱ quiyaˈ niˈi̱ jiˈi̱, chaˈ chu̱ˈ quee tsiyaˈ ti nscua quiyaˈ niˈi̱ biˈ. Liˈ lye tsa nguaˈya tyo. Loˈo cua ndyalaa hitya yuu ca quiyaˈ niˈi̱ biˈ, cua xlyaˈba ti jiˈi̱ niˈi̱; pana ná ngua jiˈi̱ hitya yuu biˈ xlyú jiˈi̱ niˈi̱ biˈ, chaˈ tachaa tsa ndu̱ quiyaˈ niˈi̱ chu̱ˈ quee biˈ.
\v 49 Pana ndiˈya̱ laca chaca ñati̱ nu cua ndyuna chaˈ nu nchcuiˈ naˈ loˈo, loˈo liˈ ná ndaquiyaˈ yu jiˈi̱ chaˈ biˈ: biˈ laca ñiˈya̱ laca chaca nu quiˈyu nu ngüiñá sca niˈi̱ jiˈi̱ lo yusi̱ ti. Ná quiˈñi ndyaa quiyaˈ niˈi̱ jiˈi̱ yu biˈ. Loˈo liˈ nguaˈya tyo clyaa, ndyalaa hitya staˈa̱ ca quiyaˈ niˈi̱ biˈ. Liˈ nguxlyú hitya yuu jiˈi̱ niˈi̱ biˈ, ndye tsiyaˈ ti nguxlyaˈba hitya yuu biˈ jiˈi̱.
\c 7
\s Nguaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ sca msu jiˈi̱ xuˈna sendaru 
\p
\v 1 Loˈo ndye nchcuiˈ Jesús loˈo ñati̱ biˈ, liˈ nduˈu yu ndyaa yu ca quichi̱ Capernaum.
\v 2 Ca biˈ ndiˈi̱ sca capitán nu laca loo jiˈi̱ sendaru jiˈi̱ nguˈ romano. Ntsuˈu sca msu jiˈi̱ nu tyacaˈa tsa jiˈi̱; pana quicha tsa nu msu biˈ, cua cajaa ti.
\v 3 Loˈo cua ndyuna nu capitán biˈ quiñaˈa̱ chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús, liˈ nchcuiˈ xi loˈo nguˈ cusuˈ nu ca tyi quichi̱ biˈ, chaˈ tsaa nguˈ chcuiˈ nguˈ loˈo Jesús cuentya jiˈi̱, chaˈ jña nguˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ ca̱a̱ yu cuaˈni yu joˈo jiˈi̱ msu quicha biˈ jiˈi̱.
\v 4 Nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ liˈ. Loˈo ndyalaa nguˈ biˈ ca slo Jesús, liˈ nguxana nguˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo yu cuentya jiˈi̱ nu capitán biˈ.
\p ―Tsoˈo tsa nu capitán biˈ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús―. Ndulo tsa yu jinuˈu̱ chaˈ cuaˈni nuˈu̱ joˈo jiˈi̱ msu quicha biˈ jiˈi̱ yu ―nacui̱ nguˈ―.
\v 5 Cua nguiˈi̱ tsa nu cusuˈ biˈ jiˈna chaˈ ndiˈi̱ yu quichi̱ tyi na, hasta ycuiˈ yu cua nda yu cñi chaˈ tyaˈ laa jiˈna quichi̱ re ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 6 Liˈ ndyaa Jesús loˈo nguˈ biˈ. Loˈo bilya tyalaa nguˈ loˈo Jesús ca niˈi̱ jiˈi̱ nu capitán biˈ, liˈ nda capitán jiˈi̱ xaˈ tyaˈa tsoˈo chaˈ tsaa nguˈ tyacua tyaˈa nguˈ loˈo Jesús ca tyucui̱i̱ su lijya̱:
\p ―Ndiˈya̱ nchcuiˈ nu capitán biˈ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús liˈ―: “Ná quiñaˈa̱ tsa chaˈ culacua tiˈ nuˈu̱, cusuˈ”, nacui̱, “masi ná ca̱a̱ nuˈu̱ toˈ niˈi̱ jnaˈ”, nacui̱.
\v 7 “Biˈ chaˈ ná loˈo naˈ ndyaˈa̱ nguˈ ndyiquiˈya nguˈ jinuˈu̱ tsa̱”, nacui̱. “Tsa biˈ ti cña ntiˈ naˈ, si culo nuˈu̱ cña, tyaca tsoˈo msu jnaˈ juaˈa̱ ti.” Juaˈa̱ nacui̱ nu capitán biˈ, chaˈ chcuiˈ ya loˈo nuˈu̱.
\v 8 Chaca chaˈ nacui̱ yu jiˈi̱ cua: “Loˈo juaˈa̱ naˈ”, nacui̱ yu, “ntsuˈu xaˈ ñati̱ nu laca loo la nu nclyo cña ˈna. Loˈo juaˈa̱ nclyo naˈ cña jiˈi̱ sendaru nu cuentya jnaˈ”, nacui̱. “Tsaa nguˈ lquichi̱ ˈna, si culo naˈ cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ tsaa nguˈ; lijya̱ nguˈ slo naˈ, si xiˈya naˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ ca̱a̱ nguˈ; hora ti cuaˈni msu jnaˈ sca cña, si culo naˈ cña biˈ jiˈi̱ yu”, nacui̱ nu capitán biˈ. “Juaˈa̱ nuˈu̱ ni, jlo tiˈ naˈ chaˈ taca jinuˈu̱ culo nuˈu̱ cña chaˈ cati̱ quicha biˈ.” Tsa biˈ ti chaˈ ntiˈ capitán chcuiˈ loˈo nuˈu̱ ―nacui̱ nguˈ tyaˈa tsoˈo nu capitán biˈ jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 9 Loˈo cua ndyuna Jesús chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ loˈo, ndube tsa tiˈ yu. Liˈ nguxtyacui Jesús su ndu̱ tyucui̱i̱, nchcuiˈ yu loˈo ñati̱ nu ndyaˈa̱ loˈo yu:
\p ―Chañi chaˈ nu nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ juani ―nacui̱ Jesús―, chaˈ bilya ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ sca ñati̱ nu jlya tsa tiˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ñiˈya̱ nu jlya tiˈ nu capitán biˈ. Tyucui ñaˈa̱ nasiyu̱ Israel re, ná ntsuˈu nguˈ nu jlya tiˈ jnaˈ juaˈa̱ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 10 Loˈo liˈ nguxtyu̱u̱ tyaˈa tsoˈo nu capitán biˈ, ndyaa nguˈ ca toˈ niˈi̱ jiˈi̱. Liˈ nquije chaˈ jiˈi̱ nguˈ naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ msu quicha biˈ, chaˈ cua ndyaca tsoˈo.
\s Nguaˈni Jesús chaˈ chaca quiyaˈ ndyuˈú sca yu cuañiˈ nu ngujuii ca ti
\p
\v 11 Tiyaˈ la liˈ ndyaa Jesús sca quichi̱ ca su naa Naín; ndyaa nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ loˈo, loˈo juaˈa̱ quiñaˈa̱ tsa xaˈ la ñati̱ ndyaa nguˈ loˈo.
\v 12 Loˈo cua ndyalaa nguˈ ca toˈ quichi̱ biˈ, liˈ naˈa̱ nguˈ chaˈ ndyaa loˈo nguˈ quichi̱ biˈ jiˈi̱ sca jyoˈo chaˈ cua tyatsiˈ. Sñiˈ sca nu cunaˈa̱ tiˈi laca jyoˈo biˈ; cua ndyanu maˈ ycuiˈ ti maˈ nu loˈo ngujuii sñiˈ maˈ, chaˈ nu sca ti sñiˈ quiˈyu maˈ laca yu nu ngujuii biˈ. Tyu̱u̱ tsa tyaˈa nguˈ quichi̱ biˈ ndyaˈa̱ nguˈ loˈo maˈ.
\v 13 Loˈo naˈa̱ Jesús nu Xuˈna na jiˈi̱ jyoˈo biˈ, ngua tyaˈna tiˈ yu jiˈi̱ nu cunaˈa̱ tiˈi xtyaˈa̱ jyoˈo biˈ. Liˈ nchcuiˈ yu loˈo maˈ:
\p ―Ná xiˈya nuˈu̱ ―nacui̱.
\p
\v 14 Liˈ ya̱a̱ Jesús cacua la slo nguˈ biˈ, ngusta yaˈ yu chu̱ˈ caju̱. Liˈ ndatu̱ nguˈ nu ndyiˈya jiˈi̱ jyoˈo biˈ, nchcuiˈ Jesús loˈo nu jyoˈo biˈ:
\p ―Yu cuañiˈ nuˈu̱ ―nacui̱―. Tyacaˈa̱ clya nuˈu̱.
\p
\v 15 Hora ti ndacaˈa̱ nu ngua jyoˈo biˈ, nguxana nchcuiˈ yu loˈo nguˈ liˈ. Xaˈ ndya Jesús jiˈi̱ nu quiˈyu cuañiˈ biˈ jiˈi̱ xtyaˈa̱ yu liˈ.
\v 16 Ndube tsa tiˈ lcaa ñati̱ ca biˈ loˈo naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu nu ngujuii biˈ. Liˈ nguxana nguˈ ndyuˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p ―Tlyu tsa ñati̱ ndyalaa slo na juani ―nacui̱ nguˈ―, biˈ laca nu chcuiˈ lcaa chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo na.
\p Juaˈa̱ nacui̱ nguˈ liˈ. Loˈo chaca chaˈ nacui̱ nguˈ:
\p ―Cua ndyalaa ycuiˈ Ndyosi juani chaˈ xtyucua Ni jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 17 Cua ngañi lye chaˈ jiˈi̱ lcaa cña tonu nu ndyuˈni Jesús tyucui ñaˈa̱ loyuu su cuentya Judea; juaˈa̱ lcaa quichi̱ cacua ti, loˈo biˈ ngañi chaˈ biˈ.
\s Nda Juan jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ chaˈ tsaa nguˈ ca slo Jesús
\p
\v 18 Ngujui chaˈ jiˈi̱ Juan ñiˈya̱ nu ngua cajua, chaˈ nu nguˈ cuañiˈ nu ndyaˈa̱ loˈo Juan, biˈ laca nguˈ nu cua ndachaˈ jiˈi̱ yu.
\v 19 Liˈ ngusiˈya Juan jiˈi̱ tucua tyaˈa nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ yu biˈ. Ngulo yu cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ tsaa nguˈ, tsaa xcuane nguˈ jiˈi̱ Jesús si chañi chaˈ ycuiˈ yu laca yu Cristo, nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti; si tya ntsuˈu chaˈ jatya la xi nguˈ ñaˈa̱ cuayáˈ nu ca̱a̱ chaca ñati̱ nu cua tlyu la.
\v 20 Liˈ ndyalaa ñati̱ jiˈi̱ Juan ca su ngaˈa̱ Jesús. Ndiˈya̱ nacui̱ nguˈ jiˈi̱:
\p ―Cua nda Juan nu ntyucuatya jiˈi̱ nguˈ jiˈi̱ ya lijya̱ ya ―nacui̱ nguˈ―, chaˈ xcuane ya jinuˈu̱ si chañi chaˈ la cuiˈ Cristo laca nuˈu̱, nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti nde chalyuu. Cua ntiˈ ya chaˈ caja chaˈ liñi jiˈi̱ ya si tya ntsuˈu chaˈ jatya la ya jiˈi̱ chaca ñati̱ nu tlyu la.
\p
\v 21 Nu loˈo ndiˈi̱ nguˈ biˈ slo Jesús, liˈ nguaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱; masi cua saˈni ngusñi quicha jiˈi̱ nguˈ, masi quicha ndyaˈa̱ ti, masi ngusñi cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱ nguˈ, hora ti ndyaca tsoˈo nguˈ biˈ. Loˈo nu cuityi̱ˈ, nguaˈni Jesús chaˈ ngulane xee cloo nguˈ ñaˈa̱ nguˈ chaca quiyaˈ.
\v 22 Biˈ chaˈ ndiˈya̱ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Yaa clya ma̱ cachaˈ ma̱ jiˈi̱ nu Juan biˈ lcaa chaˈ nu cua naˈa̱ ma̱ slo naˈ, lcaa chaˈ nu cua ndyuna ma̱ ca nde. Ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ yu chaˈ xaˈ nda naˈ xee ñaˈa̱ tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ nu ngua cuityi̱ˈ; loˈo juani tsoˈo tsa ndyaˈa̱ nguˈ nu ngua quicha quiyaˈ; juaˈa̱ cua ngua lubii cuañaˈ nguˈ nu ndyatsuˈ cuañaˈ; loˈo juani cua nduna tsoˈo nguˈ nu ngua cuˈu̱ jyaca̱; juaˈa̱ xaˈ ndyuˈú nguˈ chaca quiyaˈ, nguˈ nu cua ngujuii; juaˈa̱ nguˈ tiˈi ni, nduna nguˈ chaˈ tsoˈo nu nda naˈ loˈo nguˈ ñiˈya̱ nduˈni lyaá Ni jiˈi̱ nguˈ jiˈi̱ nu cuxi. Juaˈa̱ ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ Juan biˈ.
\v 23 Taca caca tsoˈo tyiquee ma̱ si ná caca tyujuˈu tiˈ ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jnaˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 24 Liˈ nguxtyu̱u̱ nguˈ ndyaa nguˈ, ñati̱ nu nguane Juan jiˈi̱ chaˈ ca̱a̱ biˈ. Liˈ nguxana Jesús nchcuiˈ chaˈ jiˈi̱ nu Juan biˈ loˈo ñati̱ nu ndyanu slo.
\p ―¿Na laca ngua tiˈ ma̱, nu loˈo ndyaa naˈa̱ ma̱ jiˈi̱ nu Juan biˈ ca neˈ quixi̱ˈ su ná ndiˈi̱ ñati̱? ―nacui̱ Jesús―. Ngua tiˈ ma̱ chaˈ tucua chaˈ ntsuˈu tyiquee yu nu loˈo nchcuiˈ yu loˈo ñati̱, ñiˈya̱ ntiˈ loˈo ndya̱a̱ yaca quii tyucuaa chu̱ˈ ca loˈo lijya̱ cuiˈi̱. ¿Ha juaˈa̱ ntiˈ ma̱?
\v 25 ¿Na laca ngua tiˈ ma̱ loˈo naˈa̱ ma̱ jiˈi̱ yu biˈ lacua? ¿Ha tsoˈo tsa steˈ yu loˈo naˈa̱ ma̱ jiˈi̱ yu ca biˈ? Cua jlo tiˈ ma̱ chaˈ siˈi neˈ quixi̱ˈ ndiˈi̱ ñati̱ nu tsoˈo tsa steˈ, siˈi neˈ quixi̱ˈ ndiˈi̱ ñati̱ nu ntsuˈu tsa cñi jiˈi̱ chaˈ culiji juaˈa̱ ti; toˈ tyi nu culiyaˈ nu laca rey, ca biˈ ndiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 26 Ná tyiqueeˈ ngua tii ma̱ chaˈ laca nu Juan biˈ sca ñati̱ nu nda chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱; chañi chaˈ laca yu juaˈa̱, pana loˈo sca cña tlyu la ngujui jiˈi̱ Juan.
\v 27 Ndiˈya̱ nscua lo quityi cusuˈ chaˈ jiˈi̱ cña nu ntsuˈu jiˈi̱ Juan biˈ:
\q Culo naˈ cña jiˈi̱ sca msu jnaˈ chaˈ tsaa yu ca nde loo la su tyaˈa̱ nuˈu̱,
\q chaˈ saala clya yu tyucui̱i̱ su ca̱a̱ ycuiˈ nuˈu̱, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ Cristo.
\p
\v 28 Tya nchcuiˈ la Jesús loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Chaˈ liñi nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ jiˈi̱ Juan nu ntyucuatya jiˈi̱ nguˈ, chaˈ bilya cala sca ñati̱ chalyuu nu juaˈa̱ tlyu tsa cña nu ntsuˈu jiˈi̱, ñiˈya̱ nu laca jiˈi̱ Juan biˈ. Pana cua lijya̱ naˈ chaˈ caca naˈ loo jiˈi̱ ñati̱, loˈo juani cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu jlya tiˈ ˈna, tlyu la chaˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ biˈ que Juan, masi tiˈi ti nguˈ, masi cuañiˈ nguˈ ―nacui̱ Jesús.
\p
\v 29 Loˈo ñati̱ nu ndyaa slo Juan chaˈ tyucuatya yu jiˈi̱ nguˈ tya tsubiˈ la ni, loˈo ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ, liˈ nguaˈni tlyu lcaa nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, masi nu nguˈ cuxi nu nxñi cñi cña loo nguˈ, masi xaˈ la ñati̱.
\v 30 Pana nu nguˈ fariseo loˈo nguˈ mstru chaˈ joˈó nu ná ntajaˈa̱ chaˈ tyucuatya Juan jiˈi̱ nguˈ nu ngua liˈ, ná nguaˈni nguˈ cuentya jiˈi̱ cña nu ndyuˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ nguxtyucua Ni jiˈi̱ ñati̱. Liˈ xaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ:
\p
\v 31 ―Ná tsoˈo tsiyaˈ ti ñiˈya̱ nu nduˈni ñati̱ chalyuu tyempo juani ―nacui̱―.
\v 32 Ñiˈya̱ nduˈni nu sube nu ndyaˈa̱ ndijya ti claˈbe quichi̱, juaˈa̱ nduˈni ñati̱ chalyuu juani. Taja tiˈ nu sube jiˈi̱ tyaˈa quijya nguˈ, chaˈ ná ntiˈ tyaˈa nguˈ quijya la loˈo nguˈ biˈ. Liˈ nxiˈya nu sube jiˈi̱ tyaˈa nguˈ: “¿Ni chaˈ ná ntajaˈa̱ ma̱ cula quiyaˈ ma̱? Na nclyaˈá ya xi ji̱i̱ chaˈ jiˈi̱ ma̱”, nacui̱ nu sube. “¿Ni chaˈ ná ntajaˈa̱ ma̱ ca xñiˈi̱ tiˈ ma̱ loˈo cua? Na nclyaˈá ya marcha, na nxiˈya ya ngaˈa̱ ya.” Loˈo cuˈma̱ ni ―nacui̱ Jesús―, la cuiˈ juaˈa̱ ndyuˈni cuˈma̱ ñati̱ chalyuu juani; xcuiˈ na taja tiˈ ma̱, chaˈ ná tsoˈo ntsuˈu tyiquee ma̱ tsiyaˈ ti ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱.
\v 33 Nde nclyú ti nchcuiˈ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―. Loˈo ya̱a̱ Juan nu ntyucuatya jiˈi̱ ñati̱ chalyuu, ná ndyacu yu loˈo ma̱, ná ndyiˈo yu lcui loˈo ma̱; liˈ nacui̱ ma̱ chaˈ ntsuˈu cuiˈi̱ xñaˈa̱ jiˈi̱ yu ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―.
\v 34 Tiyaˈ la liˈ nduˈu tucua naˈ nu cua nda ycuiˈ Ndyosi lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱; tsoˈo ti ndacu naˈ loˈo ma̱ liˈ, stuˈba ti ngaˈa̱ naˈ loˈo ma̱. Biˈ chaˈ nchcuiˈ ma̱ jnaˈ: “Ñaˈa̱ na ñiˈya̱ nu nduˈni nu jua juani”, nacui̱ ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ma̱, “xcuiˈ na cacu ti yu jua ntiˈ yu, xcuiˈ na cuˈbi ti yu ndyaˈa̱ yu. Ná tsoˈo yu jua chaˈ laca yu tyaˈa tsoˈo nguˈ nu nxñi cñi cña loo na, loˈo juaˈa̱ xi xaˈ la nguˈ cuxi laca tyaˈa tsoˈo yu”, nacui̱ ma̱ ˈna.
\v 35 Loˈo juaˈa̱ nacui̱ ma̱ chaˈ ná tsoˈo chaˈ nu nchcuiˈ naˈ; pana caca cuayáˈ tiˈ ma̱ nde loo la chaˈ liñi tsa chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ, chaˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laca naˈ.
\s Ndyacu Jesús xlyaa ca slo sca nguˈ fariseo
\p
\v 36 Ntsuˈu sca nguˈ fariseo nu nchcuiˈ loˈo Jesús chaˈ tsaa cacu xlyaa loˈo yu ca toniˈi̱ jiˈi̱ yu. Loˈo nguˈ fariseo ni, tacati tsa nduˈni ycuiˈ nguˈ, ntiˈ nguˈ. Liˈ ndyaa Jesús ca toniˈi̱ jiˈi̱ yu, ndyaa tucua ca toˈ mesa.
\v 37 La cuiˈ quichi̱ biˈ ndiˈi̱ sca nu cunaˈa̱ nu quiñaˈa̱ tsa nu quiˈyu ntsuˈu jiˈi̱. Loˈo ngua cuayaˈ tiˈ nu cunaˈa̱ biˈ chaˈ cua ndyalaa Jesús cacu xlyaa ca slo yu fariseo biˈ, liˈ chaˈ jiˈi̱ ti nduˈu nu cunaˈa̱ biˈ ndyaa ca slo Jesús; ña̱a̱ loˈo choˈ sca caatya̱ setye nu tyixi tsa xtyiˈi.
\v 38 Ndyacaˈa̱ choˈ cacua ti slo quiyaˈ Jesús liˈ. Ndyunaa tsa choˈ, hasta ndyalú hitya cloo choˈ chu̱ˈ quiyaˈ Jesús; loˈo quicha̱ˈ hique choˈ nsubeˈ choˈ chu̱ˈ quiyaˈ Jesús chaˈ xquityi jiˈi̱ quiyaˈ yu. Nchcuichaˈ choˈ quiyaˈ Jesús liˈ, ndaˈa̱ choˈ setye tyixi xtyiˈi biˈ chu̱ˈ quiyaˈ Jesús.
\v 39 Loˈo nu yu fariseo nu cua nchcuiˈ loˈo Jesús chaˈ tsaa cuaˈni xlyaa ca slo yu ni, loˈo cua naˈa̱ yu jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ, ndiˈya̱ chaˈ nguaˈya hique yu liˈ: “Siˈi chaˈ chañi laca re, chaˈ laca yu sca ñati̱ nu laca tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ chcuiˈ Ni loˈo na. Si la cuiˈ laca yu, liˈ ta yu cuentya tilaca laca nu cunaˈa̱ nu nsta yaˈ lo quiyaˈ yu juani; caca cuayáˈ tiˈ yu chaˈ sca nu cunaˈa̱ nu chiyaˈa̱ tsa nduˈni su ndiˈi̱ chalyuu laca nu cua.”
\p
\v 40 Liˈ nguxana Jesús nchcuiˈ loˈo nu yu fariseo biˈ:
\p ―Ntsuˈu sca chaˈ nu ta naˈ loˈo nuˈu̱, Simón ―nacui̱ Jesús jiˈi̱.
\p ―Cuachaˈ clya nuˈu̱ jnaˈ, cusuˈ ―nacui̱ yu fariseo jiˈi̱ liˈ.
\p
\v 41 Liˈ nchcuane Jesús sca chaˈ jiˈi̱ yu fariseo biˈ:
\p ―Ntsuˈu tucua tyaˈa nguˈ nu ntsuˈu taneˈ hichu̱ˈ nguˈ, chaˈ ngüijñiˈ nguˈ cñi jiˈi̱ sca nu culiyaˈ. Tsaca yu ndacui yu caˈyu siyento paxu jiˈi̱ nu culiyaˈ biˈ, loˈo chaca yu ndacui yu tuˈba tyi ti paxu jiˈi̱ liˈ.
\v 42 Pana tyucuaa nguˈ ná ngua jiˈi̱ nguˈ tya nguˈ cñi jiˈi̱ nu culiyaˈ biˈ liˈ. Biˈ chaˈ ngutaˈa̱chu̱ˈ nu culiyaˈ biˈ jiˈi̱ chaˈ nu ndacui nguˈ jiˈi̱; ngüityi̱ yu cuentya jiˈi̱ nguˈ, nguaˈni tye taneˈ jiˈi̱ tyucuaa nguˈ juaˈa̱ ti. Cuachaˈ clya nuˈu̱ jnaˈ lacua ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu fariseo biˈ―, ¿tilaca laca nu tsoˈo la ntsuˈu tyiquee ñaˈa̱ jiˈi̱ nu culiyaˈ biˈ? Si tsaca yu, si chaca yu.
\p
\v 43 Liˈ nguxacui̱ Simón chaˈ jiˈi̱ Jesús:
\p ―Biˈ laca nu quiñaˈa̱ la ndacui, nu ngüiˈya nu culiyaˈ biˈ chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱. Juaˈa̱ ntiˈ naˈ ―nacui̱ Simón.
\p ―Chañi chaˈ nu nchcuiˈ nuˈu̱ ―nacui̱ Jesús liˈ.
\p
\v 44 Loˈo nxñaˈa̱ Jesús ca su ngaˈa̱ nu cunaˈa̱ biˈ, liˈ xaˈ nchcuiˈ loˈo nu Simón biˈ:
\p ―Cuiˈya nuˈu̱ xi cuentya ñiˈya̱ nu ndyuˈni nu cunaˈa̱ cua ―nacui̱―. Nu loˈo ndyalaa naˈ toniˈi̱ jinuˈu̱ tsa̱, ná nda nuˈu̱ hitya tyaati̱ quiyaˈ naˈ; pana nu cunaˈa̱ cua ni, cua nguiˈí̱ choˈ quiyaˈ naˈ loˈo hitya cloo choˈ, cua nguxquityi choˈ quiyaˈ naˈ loˈo quicha̱ˈ que choˈ.
\v 45 La cuiˈ juaˈa̱ ná nchcuichaˈ nuˈu̱ jnaˈ loˈo ndyalaa naˈ niˈi̱ re; pana nu cunaˈa̱ cua ni, tya loˈo ndyatí̱ naˈ ñaa naˈ nde niˈi̱ re, tya lyiji tye chcuichaˈ choˈ jiˈi̱ quiyaˈ naˈ.
\v 46 Loˈo juaˈa̱ ná ndaˈa̱ nuˈu̱ setye hique naˈ tsa̱; pana nu cunaˈa̱ cua ni, cua ngusalú choˈ setye tyixi xtyiˈi chu̱ˈ quiyaˈ naˈ.
\v 47 Nde laca chaˈ nu ndachaˈ naˈ jinuˈu̱ juani, chaˈ tsoˈo tsa ndyuˈni tyaˈna tiˈ nu cunaˈa̱ cua jnaˈ, biˈ chaˈ ca cuayáˈ tiˈ na chaˈ cua ngüityi̱ ycuiˈ Ndyosi quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ choˈ, masi quiñaˈa̱ tsa quiˈya ntsuˈu jiˈi̱ choˈ ca slo Ni. Pana ñati̱ nu ná lye ntsuˈu quiˈya jiˈi̱ chaˈ cuityi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱, xti la xi chaˈ ndube tiˈ nguˈ biˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ Simón.
\p
\v 48 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nu cunaˈa̱ biˈ:
\p ―Cua ngüityi̱ ycuiˈ Ndyosi lcaa quiˈya nu ntsuˈu jinuˈu̱ ―nacui̱.
\p
\v 49 Loˈo nu ñati̱ nu ñaa stuˈba ti loˈo Jesús chaˈ cacu nguˈ xlyaa slo Simón, nguxana nguˈ biˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ:
\p ―¿Tilaca laca nu quiˈyu re? ¿Macala ngujui chacuayáˈ jiˈi̱ yu chaˈ cuityi̱ yu quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ? ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 50 Pana ndiˈya̱ nchcuiˈ Jesús loˈo nu cunaˈa̱ biˈ liˈ:
\p ―Cua ngulaá nuˈu̱ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu jinuˈu̱ xquiˈya chaˈ jlya tiˈ nuˈu̱ ˈna. Ti̱ ti tyiˈi̱ tyiquee nuˈu̱, tyaa nuˈu̱ lacua.
\c 8
\s Nu nguˈ cunaˈa̱ nu nxtyucua jiˈi̱ Jesús
\p
\v 1 Tiyaˈ la liˈ, nduˈu Jesús ndyaa yu tyu̱u̱ tyaˈa quichi̱, masi quichi̱ tonu, masi quichi̱ sube. Nchcuiˈ tsa yu chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ quichi̱ biˈ; nchcuiˈ yu chaˈ cua lijya̱ ti ycuiˈ Ndyosi chaˈ caca Ni loo neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱. Stuˈba ndyaˈa̱ Jesús loˈo nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱.
\v 2 Loˈo juaˈa̱, tyu̱u̱ tyaˈa nu cunaˈa̱ ndyaa loˈo nguˈ; cua ngua quicha nu nguˈ cunaˈa̱ biˈ tya tsubiˈ la, pana cua nguaˈni Jesús chaˈ ndyaca tsoˈo nguˈ, loˈo juaˈa̱ cua ngulo yu cuiˈi̱ Cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ biˈ. Ndyaˈa̱ sca nu cunaˈa̱ nu naa María Magdalena loˈo nguˈ, jiˈi̱ biˈ cua ngutuˈu cati tyaˈa cuiˈi̱ cuxi. 
\v 3 Loˈo juaˈa̱ Juana naa chaca nu ndyaˈa̱ loˈo nguˈ; clyoˈo sca nu naa Chuza laca nu Juana biˈ, sca yu nu ndyiˈya cña loo rey Herodes laca clyoˈo biˈ. Juaˈa̱ Susana, loˈo juaˈa̱ tya tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ cunaˈa̱ nu nxtyucua jiˈi̱ Jesús loˈo cña nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ.
\s Cui̱i̱ jiˈi̱ ñati̱ nu ndyataa siˈyu
\p
\v 4 Loˈo liˈ quiñaˈa̱ tsa nguˈ quichi̱ cacua nduˈu nguˈ ñaa nguˈ seˈi̱ ti chaˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús. Nu loˈo cua ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ quiñaˈa̱ biˈ tsa tlyu ti, liˈ nda Jesús sca cui̱i̱ loˈo nguˈ. Ndiˈya̱ chaˈ nu nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ:
\p
\v 5 ―Cua ndyaa sca ñati̱ cataa nscuaˈ trigo jiˈi̱. Ndiˈya̱ ngua su nguscui̱ yu siˈyu biˈ: ndyú xi siˈyu biˈ tyucui̱i̱ su nteje tacui nguˈ, ngusatá quiyaˈ nguˈ siˈyu biˈ liˈ; juaˈa̱ ñaa quiñi ndyacu niˈ jiˈi̱.
\v 6 Chaca ycuˈ siˈyu biˈ ndyú su lati tsa tuˈba yuu nscua chu̱ˈ quee. Loˈo ntyucua siˈyu biˈ, ná ngua caluu tsoˈo chaˈ ná quiˈñi ndyaa quiche su̱u̱; ndye calya biˈ ndyanaa liˈ, chaˈ ná tyacalaˈ yuu biˈ.
\v 7 Chaca ycuˈ siˈyu biˈ ndyú su ndu̱ yaca quicheˈ nquichaˈ; liˈ yala la ntyucua nu yaca quicheˈ biˈ, ñaˈa̱ cuayaˈ ngaˈaa nda tyempo caluu calya trigo biˈ tsiyaˈ ti. 
\v 8 Chaca ycuˈ siˈyu biˈ ndyú su tsoˈo tsa yuu; tsoˈo tsa nguluu calya biˈ, quiñaˈa̱ tsa siˈyu ngutuˈu lo ju̱u̱ biˈ liˈ. Su ndyataa sca ti milya siˈyu, ca biˈ tsoˈo tsa ngutuˈu hasta sca siyento tyaˈa milya siˈyu liˈ.
\p Loˈo ndye nda Jesús chaˈ biˈ loˈo nguˈ, liˈ cui̱i̱ tsa nchcuiˈ yu ndiˈya̱:
\p ―Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ si ntiˈ ma̱ cuna ma̱ chaˈ tsoˈo nu nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱.
\s Nde nchcuiˈ Jesús ni chaˈ laca nda yu cui̱i̱ loˈo nguˈ 
\p
\v 9 Liˈ nchcuane nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús biˈ ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ biˈ.
\v 10 Ndiˈya̱ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Cuˈma̱ nu ndyaˈa̱ ma̱ loˈo naˈ, ntsuˈu tsa chaˈ nu nxtyucua ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱ chaˈ caca cuayáˈ tiˈ ma̱ scaa chaˈ nu ntsuˈu yacu̱ˈ ti cua saˈni la; biˈ chaˈ taca ca cuayáˈ tiˈ ma̱ ñiˈya̱ culo Ni cña jiˈi̱ ñati̱. Pana loˈo xaˈ ñati̱ ni, xcuiˈ loˈo cña cua̱ nchcuiˈ naˈ loˈo nguˈ chaˈ ta naˈ sca cui̱i̱ loˈo nguˈ, chaˈ juaˈa̱ ná caca cuayáˈ tiˈ nguˈ, masi naˈa̱ nguˈ nquichaˈ; ná sca chaˈ tyanu hique nguˈ, masi cua ndyuna nguˈ nquichaˈ.
\s Nchcuiˈ Jesús ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ jiˈi̱ cui̱i̱ jiˈi̱ ñati̱ nu ndyataa siˈyu
\p
\v 11 ’Ndiˈya̱ ndyuˈu chaˈ jiˈi̱ cui̱i̱ biˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―. Ñiˈya̱ laca nu siˈyu nu cua nscui̱ yu biˈ, juaˈa̱ laca chaˈ tsoˈo nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱.
\v 12 Ñiˈya̱ laca nu tsa ycuˈ siˈyu nu ndyú tyucui̱i̱ biˈ, juaˈa̱ laca loˈo ñati̱ nu cua ndyuna chaˈ tsoˈo biˈ nquichaˈ, loˈo liˈ hora ti lijya̱ nu xñaˈa̱ chaˈ cuityi̱ chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ biˈ; ngaˈaa ndyiˈu tiˈ nguˈ chaˈ tsoˈo biˈ, ni ná nchca clyaá nguˈ biˈ jiˈi̱ nu cuxi liˈ.
\v 13 Ñiˈya̱ laca nu chaca ycuˈ siˈyu nu ndyú lo yuu lati tuˈba chu̱ˈ quee, juaˈa̱ laca loˈo ñati̱ nu tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee nguˈ loˈo ndyuna nguˈ chaˈ tsoˈo biˈ nquichaˈ. Pana ñiˈya̱ ntiˈ nu calya sube biˈ, chaˈ ná quiˈñi ndyaa quiche su̱u̱ chu̱ˈ quee biˈ, juaˈa̱ ntiˈ ñati̱ biˈ, chaˈ xti ti tyempo ndalo nguˈ loˈo ngusñi nguˈ chaˈ tsoˈo biˈ; loˈo lyaˈ tiˈ xaˈ ñati̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ, yala ti tyaˈa̱chu̱ˈ nguˈ liˈ.
\v 14 Ndiˈya̱ laca chaˈ jiˈi̱ siˈyu nu ndyalú laja yaca quicheˈ: biˈ laca ñiˈya̱ laca loˈo ñati̱ nu cua ndyuna chaˈ tsoˈo biˈ nquichaˈ, pana ntsuˈu tsa cña jiˈi̱ nguˈ, ntsuˈu tsa cñi jiˈi̱ nguˈ, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu tsa su culiji nguˈ cñi chaˈ jiˈi̱ ti nguˈ; biˈ chaˈ ná nchca tyanu tsoˈo chaˈ tsoˈo biˈ neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ.
\v 15 Ñiˈya̱ laca siˈyu nu ndyú su tsoˈo tsa yuu, juaˈa̱ laca loˈo ñati̱ nu tyucui tyiquee nguˈ ndyuna nguˈ chaˈ tsoˈo nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ; ntajaˈa̱ nguˈ ndaquiyaˈ nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu nda Ni loˈo nguˈ. Ndalo nguˈ biˈ liˈ, ná xutacui nguˈ chaˈ ngusñi nguˈ chaˈ biˈ. Liˈ tsoˈo tsa chaˈ tyuˈú neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\s Cui̱i̱ jiˈi̱ xee nu tyuˈu neˈ niˈi̱
\p
\v 16 ’Ná cuaˈa̱ nguˈ xee niˈi̱, loˈo hora ti tacu̱ˈ nguˈ loo xee biˈ liˈ; la cuiˈ ti, ná sta nguˈ jiˈi̱ sca xee sca neˈ quiˈña ti. Ná nduˈni nguˈ juaˈa̱. Ndiˈya̱ nduˈni nguˈ loˈo sca xee: nsta nguˈ jiˈi̱ su cua̱, chaˈ clyane xee chaˈ tyaca̱ˈ ñaˈa̱ nguˈ nu ndiˈi̱ niˈi̱ biˈ.
\v 17 Lcaa chaˈ nu nsuˈba yacu̱ˈ nguˈ jiˈi̱, quijeloo chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ ca tiyaˈ la; lcaa chaˈ nu ntsuˈu cuaana ti, quije chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ ca tiyaˈ la, chaˈ caca cuayáˈ tiˈ na jiˈi̱ chaˈ biˈ liˈ.
\p
\v 18 ’Biˈ chaˈ cuaˈa̱ tsoˈo jyaca̱ ma̱. Nu ñati̱ nu jlya tiˈ chaˈ nu ndyaca tsaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Ni ni, tya ta la ycuiˈ Ndyosi chaˈ loˈo nguˈ biˈ; pana ñati̱ nu ná jlya tiˈ, nu ná ntiˈ ca tsaˈa̱ nguˈ, cuaˈni ycuiˈ Ni chaˈ ná caca jiˈi̱ nguˈ biˈ ca tsaˈa̱ nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni tsiyaˈ ti.
\s Ndyalaa xtyaˈa̱ Jesús loˈo nu nguˈ quiˈyu tyaˈa Jesús 
\p
\v 19 Loˈo liˈ ndyalaa xtyaˈa̱ Jesús, ñaa loˈo nguˈ quiˈyu tyaˈa yu, ndyalaa nguˈ su ndiˈi̱ yu liˈ. Ná ngua ca̱a̱ nguˈ cacua la slo, chaˈ quiñaˈa̱ tsa ñati̱ ndiˈi̱. 
\v 20 Biˈ chaˈ ndyaa chaˈ slo Jesús liˈ:
\p ―Nde liyaˈ ndu̱ xtyaˈa̱ nuˈu̱ loˈo tyaˈa nuˈu̱. Cua ntiˈ nguˈ chcuiˈ nguˈ loˈo nuˈu̱ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱. 
\p
\v 21 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Ñati̱ nu nduna chaˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo, juaˈa̱ nduˈni nguˈ biˈ cua ñaˈa̱ ca cña nu nclyo Ni jiˈi̱ nguˈ, ñati̱ biˈ nduˈni ñiˈya̱ si laca nguˈ xtyaˈa̱ naˈ, ñiˈya̱ si laca nguˈ tyaˈa naˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\s Ngulo Jesús cña jiˈi̱ cuiˈi̱ loˈo jiˈi̱ clyooˈ lo tayuˈ 
\p
\v 22 Ngua sca tsa̱ nduˈu Jesús loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ biˈ, ndyaa nguˈ toˈ tayuˈ. Liˈ ndyaa nguˈ ca neˈ sca yaca niˈi̱ piti ti.
\p ―Yaˈa ma̱ tsaa na nde chaca tsuˈ tayuˈ re ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p Ndyaa nguˈ liˈ.
\v 23 Loˈo tya ndyaa nguˈ loˈo yaca niˈi̱ biˈ lo hitya, ndyuˈu tsa xcalá Jesús; hora ti ngujuaˈ yu. Liˈ nguxana cuiˈi̱, lye tsa ndyaca cuiˈi̱ lo tayuˈ biˈ. Liˈ ndyatu̱ clyooˈ, ntyucua hitya neˈ yaca niˈi̱ biˈ; cua quilyuˈu ti biˈ neˈ hitya.
\v 24 Liˈ ndyaa nguxtyuˈu nguˈ jiˈi̱ Jesús ca su ntsiya lajaˈ. Nchcuiˈ nguˈ loˈo liˈ:
\p ―Cusuˈ, cusuˈ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱―, que tiˈ nuˈu̱. Cua quilyuˈu ti yaca niˈi̱ re, cajaa na liˈ.
\p Ndacaˈa̱ Jesús liˈ, ngulo yu cña jiˈi̱ cuiˈi̱ loˈo jiˈi̱ clyooˈ biˈ. Hora ti ngua ti̱ biˈ liˈ; ngaˈaa ndyaca cuiˈi̱, ngaˈaa ntyucua clyooˈ.
\v 25 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ biˈ:
\p ―¿Ni chaˈ ná jlya tiˈ ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ caca jiˈi̱ Ni cuaˈni Ni juaˈa̱? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\p Pana ntsi̱i̱ tsa nguˈ biˈ, ndube tsa tiˈ nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús liˈ.
\p ―¿Tilaca laca nu quiˈyu re? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ―, chaˈ loˈo cuiˈi̱ ndaquiyaˈ jiˈi̱ yu, loˈo juaˈa̱ nduna clyooˈ lo tayuˈ chaˈ nu nda yu ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa ndyaca tsaˈa̱ nguˈ.
\s Ngulo Jesús jiˈi̱ cuiˈi̱ xñaˈa̱ nu ntsuˈu jiˈi̱ sca ñati̱ 
\p
\v 26 Nde tsuˈ tayuˈ biˈ, loyuu su cuentya Galilea laca; loˈo nu chaca tsuˈ tayuˈ biˈ loyuu su cuentya nguˈ Gadara laca. Liˈ ndyaa nguˈ neˈ yaca niˈi̱ piti ti biˈ, ndyalaa nguˈ ca loyuu jiˈi̱ nguˈ Gadara liˈ.
\v 27 Loˈo cua nduˈu nguˈ neˈ yaca niˈi̱ biˈ, liˈ ndyacua tyaˈa Jesús loˈo sca nu quiˈyu nguˈ Gadara nu ntsuˈu cuiˈi̱ xñaˈa̱ jiˈi̱. Cua saˈni ngusñi cuiˈi̱ jiˈi̱ yu; tya liˈ ná nchcuˈ yu lateˈ, ná ndiˈi̱ yu niˈi̱. Na ndyaˈa̱ yuˈu ti yu, ndyijaˈ yu neˈ loˈo jyoˈo.
\v 28 Loˈo cua naˈa̱ yu jiˈi̱ Jesús, liˈ cui̱i̱ ngusiˈya yu, nclyú yu nde loo Jesús.
\p ―¿Na laca cuaˈni nuˈu̱ loˈo naˈ, cusuˈ Jesús? ―nacui̱ yu quicha biˈ―. Jlo tiˈ naˈ chaˈ nuˈu̱ laca Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi nu laca loo la. Cuaˈni nuˈu̱ chaˈ clyu tiˈ jnaˈ, ná cuaˈni nuˈu̱ chaˈ tiˈí loˈo naˈ ―nacui̱ yu quicha biˈ jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 29 Juaˈa̱ nacui̱ yu chaˈ cua ngulo Jesús cña jiˈi̱ cuiˈi̱ xñaˈa̱ biˈ, chaˈ ngaˈaa xñi cuiˈi̱ biˈ jiˈi̱ yu. Tya tsubiˈ la quiñaˈa̱ quiyaˈ cua nguxalú cuiˈi̱ biˈ jiˈi̱ yu; biˈ chaˈ ngutiˈi̱ nguˈ cua̱ jiˈi̱ yu, ndyaaca̱ˈ yaˈ yu, ndyaaca̱ˈ quiyaˈ yu loˈo cadena chcua̱. Pana ná ngüiˈya yu cuentya jiˈi̱ cadena biˈ, yala ti ngusiˈyu cuˈ chcua̱ biˈ. Liˈ ngujolaqui cuiˈi̱ xñaˈa̱ biˈ jiˈi̱ yu, ngusna yu ca neˈ quixi̱ˈ su ná ndiˈi̱ ñati̱.
\v 30 Loˈo ndyacua tyaˈa Jesús loˈo yu quicha biˈ, liˈ nchcuane jiˈi̱ yu:
\p ―¿Ni naa nuˈu̱? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu.
\p ―Quiñaˈa̱ tsa lo naa naˈ ―nacui̱ yu quicha biˈ jiˈi̱, chaˈ quiñaˈa̱ tsa cuiˈi̱ xñaˈa̱ ndyuˈni lyaˈ tiˈ jiˈi̱ yu.
\p
\v 31 Ntsi̱i̱ tsa cuiˈi̱ xñaˈa̱ biˈ si culo Jesús cña jiˈi̱ chaˈ tyaa cuiˈi̱ biˈ ca su laca tyi cuiˈi̱ ca neˈ yuu. Biˈ chaˈ nguaˈni cuiˈi̱ chaˈ ngüijña yu quicha biˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ ná culo yu cña chaˈ tyuˈu cuiˈi̱ biˈ. 
\v 32 Loˈo juaˈa̱ tlyu tsa taju cubeˈ nu ndyaˈa̱ siiˈ caˈya nu ndiˈi̱ cacua ti. Liˈ ngüijña yu quicha biˈ chacuayáˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ tyanu cuiˈi̱ xñaˈa̱ loˈo cubeˈ biˈ. Nda Jesús chacuayáˈ jiˈi̱ cuiˈi̱ biˈ liˈ.
\v 33 Loˈo liˈ nduˈu cuiˈi̱ xñaˈa̱ biˈ jiˈi̱ nu quiˈyu quicha biˈ, ngusñi jiˈi̱ cubeˈ liˈ. Hora ti ngusna cubeˈ biˈ siiˈ cuaˈa̱ caˈya, ndyú niˈ ca lo hitya tayuˈ ngujuii niˈ liˈ, chaˈ ndye ndyiˈo niˈ hitya tayuˈ biˈ liˈ. 
\p
\v 34 Loˈo naˈa̱ nguˈ chaˈ biˈ, nguˈ nu ndyaˈa̱ loˈo cubeˈ biˈ ni, ngusna clya nguˈ liˈ. Ndyaa nguˈ nde quichi̱ tyi nguˈ, ndyaa cachaˈ nguˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ tyaˈa quichi̱ tyi nguˈ; loˈo jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ neˈ quixi̱ˈ cacua ti, ndachaˈ nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ ñiˈya̱ ngua chaˈ biˈ.
\v 35 Liˈ nduˈu nguˈ quichi̱ biˈ, ndyaa naˈa̱ nguˈ xi jiˈi̱, na ca ngua. Loˈo ndyalaa nguˈ su ngaˈa̱ Jesús, liˈ naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ nu quiˈyu nu ntsuˈu cuiˈi̱ xñaˈa̱ jiˈi̱ tsa̱ la, chaˈ juani tsoˈo ti yu; lacuˈ yu steˈ yu, ti̱ ti ntucua yu nde slo quiyaˈ Jesús. Ndyutsi̱i̱ tsa nguˈ liˈ.
\v 36 Loˈo nu ñati̱ nu cua naˈa̱ loˈo ngulo Jesús cuiˈi̱ biˈ jiˈi̱ yu, ndachaˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ ñiˈya̱ nu ngua chaˈ ngua tsoˈo yu.
\v 37 Liˈ nchcuiˈ tsa lcaa nguˈ quichi̱ biˈ loˈo Jesús chaˈ tyuˈutsuˈ, chaˈ ngaˈaa tyanu la Jesús loyuu biˈ; ntsi̱i̱ tsa nguˈ ca tyi biˈ. Biˈ chaˈ nduˈu Jesús ndyaa yu neˈ yaca niˈi̱ piti biˈ.
\v 38 Laja liˈ ndijña tsa nu quiˈyu nu cua ngutuˈu ca ti cuiˈi̱ xñaˈa̱ jiˈi̱, chaˈ loˈo yu tsaa yu loˈo Jesús neˈ yaca niˈi̱ biˈ; pana ná nda Jesús chacuayáˈ tyaˈa̱ yu loˈo.
\p
\v 39 ―Xaˈ xtyu̱u̱ nuˈu̱ tyaa nuˈu̱ toˈ tyi ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu nu ngua quicha biˈ―. Ta nuˈu̱ chaˈ loˈo lcaa nguˈ, cua ñaˈa̱ ca chaˈ tlyu nu cua nguaˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo nuˈu̱.
\p Ndyaa yu liˈ, nda yu chaˈ loˈo lcaa ñati̱ tyaˈa quichi̱ tyi yu, lcaa ñaˈa̱ chaˈ tlyu nu cua nguaˈni Jesús loˈo yu.
\s Sñiˈ Jairo loˈo nu cunaˈa̱ nu ndyalaˈ steˈ Jesús
\p
\v 40 Loˈo liˈ nguxtyu̱u̱ Jesús ñaa nde tsuˈ tayuˈ chaca quiyaˈ. Chaa tsa tiˈ nguˈ su ndiˈi̱ nguˈ chaˈ ndyalaa yu tsuˈ re chaca quiyaˈ liˈ; tsoˈo tsa nchcuiˈ nguˈ loˈo yu, chaˈ ntajatya tsa nguˈ jiˈi̱ yu ni jacuaˈ tya̱a̱ ycuiˈ yu chaca quiyaˈ.
\v 41 Loˈo cua ndyalaa Jesús, liˈ hora ti ndyalaa sca nu quiˈyu nu naa Jairo slo; nguˈ cusuˈ laca yu, loo laca yu neˈ laa jiˈi̱ nguˈ biˈ. Ya̱a̱ yu liˈ, ndu̱ sti̱ˈ yu nde loo Jesús, lye tsa ndijña yu chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ tsaa toniˈi̱ jiˈi̱ yu.
\v 42 Sca ti sñiˈ ntsuˈu jiˈi̱ nu Jairo biˈ, sca nu cunaˈa̱ cuañiˈ nu ntsuˈu tii tyucuaa ti yija̱. Pana juani quicha tsa nu piti biˈ, cua cajaa ti. Liˈ ndyaa Jesús loˈo nu cusuˈ biˈ, loˈo quiñaˈa̱ tsa ñati̱ tyaˈa ndyaˈa̱ loˈo; chaˈ quiñaˈa̱ ñati̱ ni, tachaa tsa ndiˈi̱ nguˈ slo Jesús.
\p
\v 43 Laja nguˈ biˈ ndiˈi̱ sca nu cunaˈa̱ quicha. Ndye tii tyucuaa yija̱ quicha tsa nu cunaˈa̱ biˈ, luˈba ti ndaˈya tañi maˈ. Cua ndye cñi jiˈi̱ maˈ cusuˈ nguliji xcayaˈ nguˈ joˈo, pana ni sca ñati̱ ná ngua jiˈi̱ cuaˈni joˈo jiˈi̱ maˈ.
\v 44 Nu juani cua lijya̱ maˈ biˈ nde chu̱ˈ Jesús, ndyalaˈ quiyaˈ steˈ yu; hora ti ngusiˈyu cuˈ chaˈ ndyalú tañi maˈ, ngua tsoˈo maˈ.
\v 45 Liˈ nchcuane Jesús jiˈi̱ nguˈ nu ndiˈi̱ slo:
\p ―¿Tilaca laca nu ndyalaˈ ˈna? ―nacui̱.
\p Lcaa ñati̱ nchcuiˈ chaˈ ná tucui ndyalaˈ jiˈi̱ Jesús. Biˈ chaˈ loˈo Pedro loˈo juaˈa̱ xaˈ tyaˈa ndyaˈa̱ yu, nguxacui̱ nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús liˈ:
\p ―Cusuˈ ―nacui̱ nguˈ―, tyiˈi̱ ca chu̱ˈ nuˈu̱ tachaa tsa ndiˈi̱ ñati̱, hasta nsatá tsa nguˈ chu̱ˈ na. Ni chaˈ nchcuiˈ nuˈu̱ lacua: “¿Tilaca laca nu ndyalaˈ ˈna?” 
\p
\v 46 Liˈ xaˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ chaca quiyaˈ: 
\p ―Chañi chaˈ cua ndyalaˈ sca ñati̱ jnaˈ ―nacui̱―. Ngua tii naˈ chaˈ juersa ˈna ndyaa nguaˈni joˈo jiˈi̱ sca ñati̱.
\p
\v 47 Liˈ jlo tiˈ nu cunaˈa̱ biˈ, chaˈ cua nquije chaˈ jiˈi̱ Jesús, biˈ chaˈ ya̱a̱ maˈ nchcuiˈ loˈo yu, masi nchcua̱a̱ tyucui ñaˈa̱ maˈ lijya̱ maˈ chaˈ ndyutsi̱i̱ maˈ. Liˈ ndyatu̱ sti̱ˈ maˈ nde su ndu̱ Jesús; slo lcaa ñati̱ nu ndu̱ ca biˈ ndachaˈ maˈ jiˈi̱ yu ni chaˈ laca ndyalaˈ maˈ steˈ yu, loˈo liˈ hora ti ngua tsoˈo maˈ. 
\v 48 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo maˈ cusuˈ biˈ:
\p ―Chaˈ jlya tiˈ nuˈu̱ chaˈ caca jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cuaˈni Ni cña tonu biˈ, biˈ chaˈ ngua tsoˈo nuˈu̱, sñiˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ―. Ná cube tiˈ nuˈu̱, tyaa clya nuˈu̱ juani.
\p
\v 49 Tya nchcuiˈ Jesús, loˈo liˈ ndyalaa sca ñati̱ nu nduˈu toˈ tyi Jairo, nu cusuˈ biˈ nu laca loo neˈ laa jiˈi̱ nguˈ ca biˈ. Ñati̱ biˈ ndyaa nchcuiˈ loˈo ycuiˈ Jairo liˈ:
\p ―Cua ngujuii sñiˈ nuˈu̱, cusuˈ ―nacui̱ yu―. Ngaˈaa chcuiˈ nuˈu̱ loˈo nu cusuˈ jua chaˈ ca̱a̱ toniˈi̱ jinuˈu̱. 
\p
\v 50 Pana cua ndyuna Jesús chaˈ nu nchcuiˈ yu loˈo nu cusuˈ biˈ.
\p ―Ná cutsi̱i̱ nuˈu̱ ―nacui̱ Jesús―, sca ti si jlya tiˈ nuˈu̱ chaˈ caca jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, liˈ caca tsoˈo nu piti sñiˈ nuˈu̱ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ Jairo.
\p
\v 51 Loˈo ndyalaa nguˈ toˈ tyi Jairo, liˈ ná nda Jesús chacuayáˈ tya̱a̱ tsa tlyu ti nguˈ neˈ niˈi̱ loˈo yu; cua laca ti ñati̱ tya̱a̱ nde niˈi̱ nacui̱ yu.
\p ―Loˈo Pedro, loˈo Jacobo, loˈo Juan, loˈo sti xtyaˈa̱ nu piti quicha re, tsa lo cua ti tyaˈa nguˈ tya̱a̱ nguˈ niˈi̱ re ―nacui̱ yu.
\p
\v 52 Nxiˈya tsa xi xaˈ la nguˈ ndiˈi̱ nguˈ nde liyaˈ xquiˈya chaˈ ngujuii nu cunaˈa̱ piti biˈ. Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ biˈ:
\p ―Ná xiˈya ma̱ ―nacui̱―. Siˈi na ngujuii nu quicha re, na lajaˈ ti re ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 53 Nxtyí loˈo nguˈ jiˈi̱ Jesús liˈ, chaˈ jlo tiˈ nguˈ chaˈ chañi chaˈ ngujuii nu piti biˈ.
\v 54 Liˈ ndyatí̱ Jesús niˈi̱, ngusñi yaˈ nu piti, juaˈa̱ cui̱i̱ nchcuiˈ loˈo liˈ:
\p ―Tyacaˈa̱ nuˈu̱, mbixu̱ˈ ―nacui̱.
\p
\v 55 Liˈ xaˈ ndyalaa cuiˈi̱ cresiya jiˈi̱ nu cunaˈa̱ piti biˈ, hora ti ndacaˈa̱ liˈ; ngulo Jesús cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ ta nguˈ na cacu nu piti biˈ liˈ.
\v 56 Ndube tsa tiˈ nguˈ cusuˈ jiˈi̱ nu piti biˈ, pana ngulo Jesús cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ ná chcuiˈ nguˈ loˈo xaˈ ñati̱ ñiˈya̱ nu ngua chaˈ biˈ.
\c 9
\s Ngulo Jesús cña jiˈi̱ nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ biˈ, chaˈ tsaa nguˈ chcuiˈ nguˈ loˈo nguˈ xaˈ quichi̱
\p
\v 1 Nguxutiˈi̱ Jesús jiˈi̱ nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ biˈ, chaˈ ta yu chacuayáˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ culo nguˈ jiˈi̱ lcaa lo cuiˈi̱ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱, loˈo juaˈa̱ cuaˈni nguˈ joˈo jiˈi̱ lcaa lo quicha nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱.
\v 2 Ngulo yu cña jiˈi̱ nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ biˈ, chaˈ ta nguˈ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ quichi̱ su tsaa nguˈ, loˈo liˈ cuaˈni nguˈ chaˈ tyaca tsoˈo nguˈ quicha.
\v 3 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ biˈ:
\p ―Ná sca na ná cuiˈya ma̱ tsaa ma̱ tyucui̱i̱ ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ―, ni yaca xca̱, ni cuiji̱, ni tyaja, ni cñi, ná cuiˈya loˈo ma̱ jiˈi̱. Sca ti camxa nu ntsuˈu ti ma̱ cuiˈya ma̱ tsaa ma̱, ná cuiˈya ma̱ chaca.
\v 4 Cua ñaˈa̱ ca toniˈi̱ su tyalaa ma̱ ni, ca biˈ tyanu ma̱ hasta ñaˈa̱ cuayáˈ nu tyuˈu ma̱ quichi̱ biˈ tyaa ma̱ liˈ.
\v 5 Si ntsuˈu quichi̱ su ná ndiya tiˈ nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ, su ná ntiˈ nguˈ chaˈ tyanu ma̱ slo nguˈ, hora ti tsaa ma̱ xaˈ seˈi̱. Loˈo juaˈa̱ salú ma̱ sñii yuu nu ntsuˈu quiyaˈ ma̱ loˈo tyuˈu ma̱ quichi̱ biˈ; xquiˈya chaˈ biˈ, caca cuayáˈ tiˈ nguˈ quichi̱ chaˈ cuxi tsa cña nu nguaˈni nguˈ loˈo ma̱ liˈ.
\p
\v 6 Nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ liˈ, ndyaˈa̱ nguˈ lcaa quichi̱ sube ti cajua. Liˈ nda nguˈ chaˈ loˈo nguˈ quichi̱ biˈ ñiˈya̱ nduˈni lyaá Ni jiˈi̱ nguˈ; juaˈa̱ nguaˈni nguˈ joˈo jiˈi̱ nguˈ quicha nu ndiˈi̱ lcaa quichi̱ biˈ, ndyaca tsoˈo nu nguˈ quicha biˈ liˈ.
\s Ngujuii Juan nu ntyucuatya jiˈi̱ ñati̱
\p
\v 7 Tyempo biˈ Herodes naa nu laca gobernador. Cua ngua cuayáˈ tiˈ yu lcaa cña nu nguaˈni Jesús, loˈo nu juani nclyacua tsa tiˈ yu: “¿Ti ñati̱ laca nu Jesús biˈ?” Tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ nchcuiˈ nguˈ chaˈ cua ndyuˈú jyoˈo Juan chaca quiyaˈ.
\v 8 Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu nguˈ nu nchcuiˈ chaˈ Jesús laca jyoˈo Elías nu ngutiˈi̱ chalyuu saˈni la, chaˈ chaca quiyaˈ ndyuˈu tucua jyoˈo biˈ; juaˈa̱ ntsuˈu nguˈ nu nchcuiˈ chaˈ la cuiˈ jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi saˈni la laca Jesús, chaˈ cua ndyuˈú jyoˈo cusuˈ biˈ chaca quiyaˈ, nacui̱ nguˈ.
\v 9 Pana ndiˈya̱ nacui̱ Herodes:
\p ―Ycuiˈ naˈ ngulu̱ cña chaˈ teje cuˈ nguˈ scuaˈ que Juan. Loˈo nu Jesús biˈ ni, nu quiñaˈa̱ tsa chaˈ ndañi nu nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱, ¿tilaca laca yu lacua?
\p Loˈo liˈ lye tsa ngua tiˈ Herodes chaˈ ñaˈa̱ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús.
\s Nda Jesús na ndyacu caˈyu mil tyaˈa ñati̱
\p
\v 10 Nu loˈo nguxtyu̱u̱ nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ Jesús ndyalaa nguˈ slo yu, liˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo yu lcaa ñaˈa̱ cña nu nguaˈni nguˈ ca su ndyaa nguˈ biˈ. Liˈ ndyaa yu loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ biˈ sca seˈi̱ su ná ntsuˈu ñati̱ ngua tiˈ yu, sca seˈi̱ cacua ti quichi̱ Betsaida.
\v 11 Pana nu loˈo cua ngua jlo tiˈ xaˈ ñati̱ macala su ndyaa Jesús, liˈ nduˈu lcaˈa̱ ñati̱ biˈ jiˈi̱ yu. Loˈo ndyalaa nguˈ slo yu, liˈ ndyanu nguˈ chaˈ culuˈu yu jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ caca nde loo loˈo caca ycuiˈ Ndyosi loo neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱. Loˈo juaˈa̱ lijya̱ nguˈ quicha chaˈ cuaˈni yu chaˈ tyaca tsoˈo nguˈ, ntiˈ nguˈ. 
\p
\v 12 Nu loˈo cua ngusi̱i̱, liˈ ndyuˈu tiˈi̱ ñati̱ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús ca slo yu chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo yu: 
\p ―Chcuiˈ nuˈu̱ loˈo nguˈ jua chaˈ tsaana nguˈ na cacu nguˈ, su cajaˈ nguˈ talya ca quichi̱ sube ti jua ―nacui̱ nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱―. Su ndiˈi̱ na re, ná ntsuˈu na cacu nguˈ tsiyaˈ ti ―nacui̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ Jesús. 
\p
\v 13 ―Cuˈma̱ ta ma̱ na cacu nguˈ quiñaˈa̱ jua ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ liˈ.
\p ―Xti tsa na ntsuˈu jiˈi̱ ya re ―nacui̱ nguˈ―. Caˈyu tyaˈa ti xlyá tejeˈ loˈo tucua tyaˈa ti cualya loˈo jiˈi̱ ya. Sca ti si tsaa ya tsaana ya scuaa chaˈ cacu lcaa nguˈ re ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús liˈ.
\p
\v 14 Caˈyu mil tyaˈa nguˈ quiˈyu ti ndiˈi̱ nguˈ biˈ. Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱:
\p ―Chcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ jua chaˈ tyacaˈa̱ nguˈ lo yuu cuentya quiˈi ti, tuˈba tyii tyaˈa nguˈ sca quiˈi ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 15 Loˈo juaˈa̱ nguaˈni nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ loˈo nu nguˈ quiñaˈa biˈ, hora ti ndyacaˈa̱ nguˈ.
\v 16 Liˈ ndayaˈ Jesús jiˈi̱ nu caˈyu tyaˈa xlyá tejeˈ loˈo jiˈi̱ nu tucua tyaˈa cualya biˈ. Nde cua̱ nguxñaˈa̱ yu chaˈ ndya xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi xquiˈya scuaa biˈ. Liˈ ngusaˈbe yu scuaa biˈ, cuati nda yu yuˈbe biˈ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ yu chaˈ tacha nguˈ jiˈi̱ nguˈ quiñaˈa̱ biˈ.
\v 17 Lcaa nguˈ ndyacu nguˈ scuaa biˈ liˈ, nguaalaˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ. Ca tiyaˈ la ngutsaˈá̱ tii tyucuaa tyaˈa chcubi ntsuˈu yuˈbe xlyá loˈo cualya nu ndyanu, la cuiˈ tyaˈa na nu ndyacu nguˈ biˈ.
\s Ndachaˈ liñi Pedro chaˈ ycuiˈ nu Cristo laca Jesús
\p
\v 18 Ngua sca tsa̱ ndiˈi̱ Jesús ycuiˈ ti nchcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi. Liˈ lijya̱ nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ ca slo yu. Nchcuane Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ:
\p ―¿Tilaca ta laca naˈ nacui̱ nguˈ? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 19 ―Ntsuˈu nguˈ nu nchcuiˈ chaˈ jyoˈo Juan nu ntyucuatya jiˈi̱ nguˈ tya tsubiˈ la laca nuˈu̱ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱―, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu nguˈ nu nchcuiˈ chaˈ jyoˈo Elías laca nuˈu̱, juaˈa̱ ntsuˈu xi xaˈ la nguˈ nu nchcuiˈ chaˈ nuˈu̱ laca sca jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi saˈni la; cua saˈni tsa ngujuii ñati̱ biˈ, pana juani ndyuˈú chaca quiyaˈ nacui̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 20 ―Cuˈma̱ ni ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ―, ¿tilaca laca naˈ ntiˈ cuˈma̱?
\p Liˈ nacui̱ Pedro jiˈi̱:
\p ―Cristo nu nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lijya̱ nde chalyuu, biˈ laca nuˈu̱ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱.
\s Nda Jesús chaˈ loˈo nguˈ chaˈ cua cajaa ti ycuiˈ
\p
\v 21 Lye tsa nchcuiˈ Jesús loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ chaˈ ná cachaˈ nguˈ tsiyaˈ ti jiˈi̱ xaˈ ñati̱ chaˈ Cristo laca ycuiˈ.
\p
\v 22 ―Naˈ nu cua nda Ni ˈna lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―, nscua chaˈ lye tsa xcubeˈ nguˈ jnaˈ. Loˈo la cuiˈ ti xtyanu tiˈi̱ nguˈ cusuˈ jnaˈ; loˈo nguˈ nu laca loo, loˈo nguˈ mstru chaˈ joˈó, xtyanu tiˈi̱ nguˈ jnaˈ. Ngaˈa̱ chaˈ cujuii nguˈ ˈna; pana loˈo tyuˈu scua sna tsa̱, liˈ tyuˈú naˈ chaca quiyaˈ ca su ntsiya naˈ chaˈ nguatsiˈ naˈ.
\p
\v 23 Loˈo nteje tacui xi tyempo, liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo lcaa nguˈ:
\p ―Si ntsuˈu cuˈma̱ nu chañi chaˈ ntiˈ ma̱ tsaa ma̱ loˈo naˈ ―nacui̱ yu―, ngaˈa̱ chaˈ xtyanu ma̱ lcaa chaˈ nu ntsuˈu tsa tyiquee ma̱ jiˈi̱, chaˈ tyaˈa̱ ma̱ loˈo naˈ lcaa tsa̱, masi cujuii ñati̱ jiˈi̱ ma̱ xquiˈya naˈ.
\v 24 Chcunaˈ chalyuu jiˈi̱ ma̱ si xcuiˈ nclyacua tsa tiˈ ma̱ ñiˈya̱ caca jiˈi̱ ycuiˈ ca ma̱; pana si tyajaˈa̱ ma̱ xñi ma̱ chaˈ jnaˈ, masi cujuii ñati̱ jiˈi̱ ma̱ xquiˈya naˈ, quije chalyuu jiˈi̱ ma̱ ca slo ycuiˈ Ndyosi liˈ.
\v 25 Ná xtyucua tsiyaˈ ti chaˈ culiyaˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱, masi tlyu tsa chalyuu caja jiˈi̱ ma̱, si xquiˈya chaˈ biˈ chcunaˈ ma̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 26 Ca tyujuˈu tiˈ naˈ nu cua nda Ni ˈna lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱ loˈo ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ ma̱, si cua ngua tyujuˈu tiˈ ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jnaˈ, masi ntyujuˈu tiˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ tsoˈo nu nchcuiˈ ti naˈ; nu loˈo ca̱a̱ naˈ chaca quiyaˈ nde loo la chaˈ caca naˈ loo jiˈi̱ ñati̱, liˈ ca tyujuˈu tiˈ naˈ loˈo ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ ma̱. Ndubi tsa ñaˈa̱ loo naˈ caca xquiˈya xee jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ liˈ; stuˈba ti ca̱a̱ naˈ loˈo lcaa xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni, xca̱ nu lubii tsiyaˈ ti.
\v 27 Chañi chaˈ nu nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱, chaˈ ntsuˈu nguˈ nu ndu̱ loˈo na chalyuu re juani, nu tya lyiji cajaa nguˈ loˈo ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ cua nguxana chaˈ laca ycuiˈ Ndyosi loo nde chalyuu.
\s Cua ngutsaˈa̱ ñaˈa̱ tyucui ñaˈa̱ loo Jesús ndu̱ slo nguˈ 
\p
\v 28 Nu loˈo cua nduˈu scua snuˈ tsa̱ tya loˈo nchcuiˈ Jesús chaˈ biˈ, liˈ ndyacuí̱ yu sca caˈya chaˈ chcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi; ndyaa loˈo yu jiˈi̱ Pedro loˈo Jacobo loˈo Juan.
\v 29 Nu loˈo ndu̱ Jesús nchcuiˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti yu, liˈ hora ti ngutsaˈa̱ ñaˈa̱ tyucui ñaˈa̱ loo Jesús; ñiˈya̱ ñaˈa̱ sca xee nu ngati̱ tsa, juaˈa̱ ngati̱ tsa ñaˈa̱ steˈ yu.
\v 30 Liˈ nduˈu tucua tucua tyaˈa nguˈ quiˈyu ca slo Jesús, ndu̱ ti nguˈ biˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo Jesús; jyoˈo cusuˈ Moisés loˈo jyoˈo cusuˈ Elías nu ngutiˈi̱ chalyuu saˈni ngua nguˈ biˈ.
\v 31 Loˈo juaˈa̱ tyucui ñaˈa̱ su ndu̱ nguˈ ntyijiˈi̱ sca xee nu lye tsa ñaˈa̱. Nchcuiˈ nguˈ loˈo Jesús jiˈi̱ lcaa ñaˈa̱ cña nu cua nda ycuiˈ Ndyosi Sti yu chaˈ cuaˈni yu nde loo la xi, nu loˈo cajaa yu nde quichi̱ Jerusalén. 
\v 32 Masi ndyuˈu tsa xcalá Pedro loˈo xaˈ tyaˈa ndiˈi̱ yu ca jua, pana tya tii nguˈ; biˈ chaˈ naˈa̱ nguˈ biˈ lcaa chaˈ tsoˈo jiˈi̱ Jesús, loˈo jiˈi̱ tyucuaa nguˈ jyoˈo nu ngaˈa̱ slo yu.
\v 33 Nu loˈo cua tyaa ti tyucuaa nguˈ biˈ, liˈ nacui̱ Pedro jiˈi̱ Jesús:
\p ―Xuˈna ―nacui̱―, tsoˈo tsa chaˈ ndiˈi̱ ya nde. Cuiñá ya sna tyaˈa chcuaˈya: tsaca laca su tyiˈi̱ ycuiˈ nuˈu̱, chaca su tyiˈi̱ La Moisés, loˈo chaca su tyiˈi̱ La Elías ―nacui̱.
\p Pana nu Pedro biˈ ni, ná ngua cuayáˈ tiˈ yu ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ ca yu.
\v 34 Tya nchcuiˈ yu, loˈo liˈ ñaa sca coo nu ngüixi̱i̱ hichu̱ˈ nguˈ. Lye tsa ndyutsi̱i̱ nguˈ su ntsuˈu nguˈ neˈ coo biˈ, chaˈ lye tsa ñaˈa̱ coo biˈ.
\v 35 Liˈ nguañi xtyiˈi sca ñati̱, pana hora ti ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi laja coo biˈ.
\p ―La cuiˈ yu re laca Sñiˈ naˈ; tyacaˈa tsa yu ˈna ―nacui̱ Ni―. Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ jiˈi̱ chaˈ nu chcuiˈ yu re loˈo ma̱ ―nacui̱ Ni.
\p
\v 36 Loˈo cua ndyuna nguˈ ñaˈa̱ chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ Jesús, liˈ naˈa̱ nguˈ chaˈ sca ti Jesús ndu̱ biˈ. Cuaana tya ndyaa tiˈi̱ nguˈ; ni sca chaˈ ngaˈaa nchcuiˈ nguˈ loˈo xaˈ ñati̱, ñiˈya̱ ngua chaˈ nu naˈa̱ nguˈ siiˈ caˈya biˈ.
\s Nguaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ sca yu cuañiˈ nu ngusñi cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱
\p
\v 37 Ca chaca tsa̱ nu loˈo nguaˈya nguˈ siiˈ caˈya biˈ, tyu̱u̱ tsa tyaˈa nguˈ ndyaa nguˈ ndyacua tyaˈa nguˈ loˈo Jesús.
\v 38 Ndiˈi̱ sca nu quiˈyu laja ñati̱ quiñaˈa̱ biˈ nu cui̱i̱ nchcuiˈ loˈo Jesús:
\p ―Mstru ―nacui̱ yu jiˈi̱―, cuaˈni chaˈ tsoˈo ñaˈa̱ nuˈu̱ xi jiˈi̱ sñiˈ naˈ, chaˈ sca ti biˈ laca sñiˈ naˈ nu ntsuˈu ˈna.
\v 39 Ntsuˈu tsa̱ nxalú cuiˈi̱ jiˈi̱ yu, nduˈni biˈ chaˈ cui̱i̱ nxiˈya yu liˈ; nxasu nu cuiˈi̱ biˈ jiˈi̱ yu ñaˈa̱ cuayáˈ ndyuˈu ngoˈ tuˈba yu. Cuxi tsa nduˈni cuiˈi̱ biˈ loˈo yu, chaˈ ná ntajaˈa̱ biˈ culaá jiˈi̱ yu.
\v 40 Biˈ chaˈ lye tsa ndijña naˈ jiˈi̱ nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jinuˈu̱ chaˈ culo nguˈ jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi nu ngusñi jiˈi̱ sñiˈ naˈ, pana ná ngua jiˈi̱ nguˈ culo nguˈ jiˈi̱ tsiyaˈ ti.
\p
\v 41 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Ná jlya tiˈ ma̱ ˈna tsiyaˈ ti, cuˈma̱ ñati̱ chalyuu ―nacui̱ Jesús―, chaˈ cuxi tsa cresiya jiˈi̱ ma̱. Ngaˈaa tsoˈo tyanu naˈ slo ma̱, ngaˈaa talo tyiquee naˈ jiˈi̱ ma̱ tsiyaˈ ti ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―. Ca̱a̱ loˈo jiˈi̱ sñiˈ slo naˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ sti nu quicha biˈ liˈ.
\p
\v 42 Pana nu loˈo ñaa nu quicha biˈ cacua la, liˈ nguxlyú cuiˈi̱ cuxi biˈ jiˈi̱ yu quicha biˈ nde lo yuu, loˈo liˈ lye tsa nguxalú cuiˈi̱ jiˈi̱ yu. Liˈ ngulo Jesús cña jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ yu chaˈ tyuˈu biˈ tyaa, cua ndyaca tsoˈo yu quicha biˈ liˈ. Cuati nacui̱ jiˈi̱ sti yu chaˈ ca̱a̱ quiˈya jiˈi̱ sñiˈ, loˈo liˈ ndya Jesús jiˈi̱ yu nu ngua quicha biˈ jiˈi̱ sti yu chaca quiyaˈ.
\v 43 Lcaa nguˈ ndube tsa tiˈ nguˈ loˈo ñaˈa̱ nguˈ chaˈ tlyu nu ndyuˈni ycuiˈ Ndyosi.
\s Xaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ chaˈ ntsuˈu chaˈ cajaa ycuiˈ 
\p Lcaa nguˈ ndiya tsa tiˈ nguˈ ñaˈa̱ nguˈ cña nu ndyuˈni Jesús. Pana laja loˈo ndube tiˈ nguˈ, liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ nu nguˈ nu ndyaˈa̱ loˈo yu:
\p
\v 44 ―Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ jiˈi̱ chaˈ re, culacua xi tiˈ ma̱ jiˈi̱: Ntsuˈu sca ñati̱ nu cujuiˈ cresiya ˈna jiˈi̱ nguˈ tisiya chaˈ cuaˈni cuxi nguˈ loˈo naˈ, masi naˈ nu cua nda Ni ˈna lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱ ―nacui̱ Jesús.
\p
\v 45 Pana ná nda nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ yu biˈ cuentya, ná ngujui ñiˈya̱ caca ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ biˈ; juaˈa̱ ntsi̱i̱ tsa nguˈ chaˈ xcuane nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús ñiˈya̱ tyuˈu chaˈ nu nchcuiˈ yu loˈo nguˈ. 
\s Nchcuiˈ nguˈ chaˈ ndulo la chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ 
\p
\v 46 Loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ biˈ ni, lye tsa nchcuiˈ tube nguˈ ñiˈya̱ nu tyaˈa nguˈ laca nu ndulo la chaˈ jiˈi̱.
\v 47 Pana Jesús ni, hora ti ngua cuayáˈ tiˈ lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu ntsuˈu tyiquee nguˈ. Liˈ ngusñi yu yaˈ sca nu piti, ngusta yu jiˈi̱ nu piti cacua ti slo ycuiˈ yu. 
\v 48 Liˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ ndiˈya̱:
\p ―Loˈo xtyucua ma̱ jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca ñati̱ cuentya jnaˈ, masi ñati̱ ñiˈya̱ laca nu piti re, la cuiˈ juaˈa̱ na nxtyucua ma̱ jnaˈ laca ―nacui̱ Jesús―. Juaˈa̱ nguˈ nu tucuá cña jnaˈ, loˈo cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tucuá nguˈ biˈ liˈ, chaˈ ycuiˈ Ni laca nu nda jnaˈ lijya̱a̱ ca slo cuˈma̱. La cuiˈ nu piti la jiˈi̱ tyaˈa ma̱, nu ná ndulo chaˈ jiˈi̱ biˈ ntiˈ ma̱, biˈ laca nu ndulo la chaˈ jiˈi̱ cuentya jnaˈ, ntiˈ naˈ.
\s Sca ñati̱ nu ná nxu̱u̱ tyaˈa loˈo na ni, biˈ laca nu taca jiˈi̱ xtyucua jiˈna
\p
\v 49 Liˈ nacui̱ Juan jiˈi̱ Jesús:
\p ―Mstru ―nacui̱―, cua naˈa̱ ya chaˈ ndu̱ chaca ñati̱ nu nclyo jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱ chacuayáˈ jinuˈu̱, nacui̱ yu. Biˈ chaˈ nguaˈa ya jiˈi̱ yu biˈ, chaˈ ngaˈaa cuaˈni yu juaˈa̱, chaˈ ná loˈo yu biˈ ndyaˈa̱ yu ndyaca tsaˈa̱ yu loˈo ya.
\p
\v 50 Pana ndiˈya̱ nacui̱ Jesús jiˈi̱ liˈ:
\p ―Ná cuaˈa ma̱ jiˈi̱, chaˈ sca ñati̱ nu ná nxu̱u̱ tyaˈa loˈo na, ná tyiqueeˈ taca jiˈi̱ biˈ xtyucua jiˈna. 
\s Nguaˈa Jesús jiˈi̱ Jacobo loˈo jiˈi̱ Juan
\p
\v 51 Nu loˈo cua tyalaa ti tyempo chaˈ tyaa Jesús nde cua̱, liˈ ngüiñi tiˈ yu chaˈ tyaa yu nde Jerusalén.
\v 52 Nda yu jiˈi̱ nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ yu chaˈ tsaa nguˈ tyucui̱i̱ nde loo la, chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo nguˈ quichi̱ sube ti su tyeje tacui yu loˈo nguˈ. Liˈ ndyaa nguˈ biˈ sca quichi̱ sube ti, sca quichi̱ tyi nguˈ Samaria; ngulana nguˈ su tyiˈi̱ nguˈ liˈ.
\v 53 Pana ná ntajaˈa̱ nguˈ quichi̱ sube biˈ ta nguˈ chacuayáˈ chaˈ tyanu nguˈ biˈ quichi̱, chaˈ jlo tiˈ nguˈ quichi̱ biˈ, chaˈ nde quichi̱ Jerusalén tsaa nguˈ.
\v 54 Nu loˈo ndyuna tyaˈa ndyaˈa̱ Jesús chaˈ biˈ, Jacobo loˈo Juan naa nu nguˈ biˈ, liˈ nacui̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ Jesús:
\p ―Cusuˈ ―nacui̱ nguˈ biˈ―, ¿ha ná ntiˈ nuˈu̱ chaˈ jña ya quiiˈ nde cua̱ chaˈ tyalú nde lo yuu su ndiˈi̱ nguˈ jua? Cuaˈni tye biˈ tsiyaˈ ti jiˈi̱ nguˈ jua, tyaqui̱ nguˈ. Juaˈa̱ nguaˈni jyoˈo cusuˈ Elías saˈni ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 55 Liˈ ñaˈa̱ tsa Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ, nchcuiˈ yu loˈo nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Ná nda ma̱ cuentya tsiyaˈ ti ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ nu nchcuiˈ ma̱ ―nacui̱ Jesús―, siˈi Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi laca nu nguluˈu jiˈi̱ ma̱ chaˈ chcuiˈ ma̱ chaˈ cuxi juaˈa̱; nu xñaˈa̱ laca nu nguluˈu jiˈi̱ ma̱ chaˈ chcuiˈ ma̱ juaˈa̱.
\v 56 Siˈi chaˈ cuaˈni tye naˈ chalyuu jiˈi̱ ñati̱ nda ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ ˈna lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱; chaˈ cuaˈni lyaá Ni jiˈi̱ ñati̱ chalyuu, biˈ cña ntsuˈu chaˈ cuaˈni naˈ ―nacui̱ Jesús.
\p Liˈ nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ xaˈ quichi̱ sube ti.
\s Ñati̱ nu chañi chaˈ ntiˈ tyaˈa̱ loˈo Jesús
\p
\v 57 Toˈ tyucui̱i̱ su ndyaa nguˈ naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ sca nu quiˈyu.
\p ―Cusuˈ ―nacui̱ yu―, loˈo naˈ ntiˈ naˈ tsaˈa̱ loˈo nuˈu̱, macala su tsaa nuˈu̱ tsaˈa naˈ loˈo nuˈu̱.
\p
\v 58 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nu quiˈyu biˈ:
\p ―Nu naa cuatyaˈ ni, neˈ xtyú niˈ ndyuˈú niˈ; loˈo nu quiñi sube ni, neˈ xlyati̱ ndyuˈú niˈ; loˈo naˈ ni, cua lijya̱ naˈ chalyuu chaˈ caca naˈ ñati̱, pana ná ntsuˈu su xtyii naˈ cajaˈ naˈ, ná ntsuˈu su chcaˈa̱ cñaˈ naˈ.
\p
\v 59 Loˈo liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ chaca nu quiˈyu:
\p ―Ca̱a̱ tyaˈa̱ nuˈu̱ loˈo naˈ ―nacui̱.
\p ―Cusuˈ ―nacui̱ yu jiˈi̱ Jesús liˈ―, ta nuˈu̱ xi tyempo jnaˈ chaˈ tyanu naˈ loˈo sti naˈ ñaˈa̱ cuayáˈ nu cajaa sti naˈ, chaˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ tyatsiˈ.
\p
\v 60 Liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu:
\p ―Tya ntsuˈu xi xaˈ la tyaˈa ñati̱ ma̱ nu taca xatsiˈ jiˈi̱ nu cua ngujuii; pana nuˈu̱ ni, ntsuˈu chaˈ tsaa nuˈu̱ loˈo naˈ chaˈ chcuiˈ nuˈu̱ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱.
\p
\v 61 Liˈ nacui̱ chaca nu quiˈyu jiˈi̱ Jesús:
\p ―Cusuˈ, loˈo naˈ nta̱ˈ tsaˈa̱ loˈo nuˈu̱ ―nacui̱ yu―, pana ta xi tyempo ˈna chaˈ tsaˈa naˈ salyaˈ naˈ loˈo nguˈ toniˈi̱ ˈna.
\p
\v 62 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nu quiˈyu biˈ:
\p ―Sca ñati̱ nu nguxana sca cña ni, ná caca tyuˈu scua cña biˈ jiˈi̱ yu si tyaˈa̱chu̱ˈ yu jiˈi̱; ñiˈya̱ ntiˈ ñati̱ nu nclyaˈa yuu, ná ca culaˈa tsoˈo yu yuu si ñaˈa̱ yu nde chu̱ˈ yu; la cuiˈ juaˈa̱ loˈo caca ycuiˈ Ndyosi loo neˈ cresiya jiˈi̱ cuˈma̱ ñati̱ chalyuu ni, ná ta Ni cña cuaˈni ma̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ si ntiˈ ma̱ tyaˈa̱chu̱ˈ ma̱ jiˈi̱ Ni.
\c 10
\s Nda Jesús jiˈi̱ snayala tyii tyaˈa nguˈ ndyaa
\p
\v 1 Nu loˈo cua nteje tacui chaˈ biˈ, liˈ ngusubi Jesús chaca snayala tyii tyaˈa nguˈ chaˈ tsaa nguˈ nde loo jiˈi̱ yu; cuentya tucua tyaˈa ti nguˈ tsaa nguˈ lcaa seˈi̱ loˈo lcaa quichi̱ su ngaˈa̱ chaˈ tsaa yu ntiˈ yu.
\v 2 Liˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ biˈ:
\p ―Chañi chaˈ ntsuˈu tsa cña re, chaˈ chcuiˈ na loˈo ñati̱ chaˈ xñi nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ naˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ―. Loˈo juaˈa̱, xti ti nguˈ nu caca cuaˈni cña re; biˈ chaˈ chcuiˈ ma̱ loˈo Sti naˈ, ycuiˈ nu Xuˈna cña re, chaˈ tya ta Ni xi xaˈ la tyaˈa ñati̱ nu taca jiˈi̱ cuaˈni cña re.
\v 3 Yaa clya ma̱ lacua. Su ta naˈ jiˈi̱ ma̱ tsaa ma̱, ca biˈ tyiˈi̱ ma̱ laja ñati̱ cuxi ñiˈya̱ si ndiˈi̱ xlyaˈ cuañiˈ laja boˈo tyaala; pana tyiˈi̱ ycuiˈ Ni loˈo ma̱ chaˈ ná sca caca jiˈi̱ ma̱ liˈ.
\v 4 Ná cuiˈya ma̱ cuiji̱ su tyuˈu cñi, ni xaˈ cuiji̱, ni caña ná chcaˈa̱ quiyaˈ ma̱. Loˈo juaˈa̱ ná tyu̱ ma̱ tyiqueeˈ tyucui̱i̱ loˈo ta ma̱ chaˈ loˈo ñati̱.
\v 5 Nu loˈo tyalaa ma̱ toniˈi̱ jiˈi̱ sca ñati̱, liˈ ndiˈya̱ chcuiˈ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈi̱ ñati̱ nu ndiˈi̱ niˈi̱ biˈ: “Ti̱ ti tyiˈi̱ tyiquee nguˈ nu ca tyi re”, ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ.
\v 6 Loˈo si chañi chaˈ ntiˈ nguˈ nu ndiˈi̱ niˈi̱ biˈ cuna la nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, liˈ cuaˈni Ni chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ tyiquee nguˈ biˈ; pana si ná ntiˈ nguˈ cuna nguˈ chaˈ biˈ, ngaˈaa culacua̱ Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ juaˈa̱. 
\v 7 Tyanu ma̱ toniˈi̱ jiˈi̱ nguˈ tsoˈo biˈ, cacu ma̱ coˈo ma̱ cua ñaˈa̱ ca na nu cacu nguˈ biˈ; sca ñati̱ nu ndyuˈni cña ni, ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ chaˈ cacu yu tyaja. Pana ná tyaˈa̱ ma̱ lcua ti toniˈi̱ jiˈi̱ nguˈ. 
\v 8 Loˈo tyalaa ma̱ sca quichi̱ su tsoˈo tsa chcuiˈ ñati̱ loˈo ma̱, cacu ma̱ lcaa na nu ta nguˈ jiˈi̱ ma̱,
\v 9 cuaˈni ma̱ joˈo jiˈi̱ nguˈ quicha nu ndiˈi̱ biˈ. Loˈo liˈ ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ: “Cua ngulala chaˈ caca ycuiˈ Ndyosi loo neˈ cresiya jiˈi̱ cuˈma̱”.
\v 10 Pana loˈo tyalaa ma̱ sca quichi̱ su ná ntiˈ nguˈ chaˈ chcuiˈ ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ, hora ti tyuˈu ma̱ nde toˈ calle ti. Liˈ ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ nguˈ:
\v 11 “Scui̱ ya quiyaˈ ya chaˈ tyalú snii yuu jiˈi̱ quichi̱ tyi ma̱ nu ngusñi caˈa̱ quiyaˈ ya; juaˈa̱ ca cuayáˈ tiˈ ma̱ liˈ chaˈ xquiˈya chaˈ cuxi tyiquee ma̱, biˈ chaˈ tyuˈu ya quichi̱ tyi ma̱ tyaa ya. Pana masi cuxi ma̱, ntsuˈu chaˈ ca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ cua ngulala chaˈ caca ycuiˈ Ndyosi loo neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱”, ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ.
\v 12 Nchcuiˈ naˈ chaˈ biˈ loˈo ma̱ juani, chaˈ nu loˈo tye chalyuu, liˈ tlyu la chaˈ tiˈí caca jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ; xti la chaˈ chcubeˈ nguˈ jyoˈo quichi̱ Sodoma nu cuxi tsa nguaˈni cua saˈni la.
\s Quichi̱ su ná ntucuá ñati̱ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 13 ’¡Tyaˈna tsa cuˈma̱ nguˈ quichi̱ Corazín! Loˈo juaˈa̱, ¡tyaˈna tsa cuˈma̱ nguˈ quichi̱ Betsaida! Cua quiñaˈa̱ tsa chaˈ tlyu nu cua naˈa̱ cuˈma̱, loˈo ná ngujuˈu tiˈ ma̱ tsiyaˈ ti jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ndyuˈni ma̱. Cua saˈni la xñaˈa̱ tsa ngua nguˈ quichi̱ Tiro, loˈo nguˈ quichi̱ Sidón; nguˈ xaˈ tsuˈ ngua nguˈ biˈ. Pana ná ngujui ñiˈya̱ caca tyujuˈu tiˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu nguaˈni nguˈ, chaˈ bilya ñaˈa̱ nguˈ biˈ ni sca chaˈ tlyu ñiˈya̱ nu cua naˈa̱ cuˈma̱ nguˈ Israel; biˈ chaˈ ná ngua xñiˈi̱ tiˈ nguˈ, ná ndyacuˈ nguˈ lateˈ ngata, ni ná ngusuˈba nguˈ jii hique nguˈ ñiˈya̱ nu nduˈni nguˈ su nscua jyoˈo.
\v 14 Liñi cachaˈ naˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ caca tsoˈo la jiˈi̱ nguˈ jyoˈo quichi̱ Tiro, loˈo jiˈi̱ nguˈ jyoˈo quichi̱ Sidón, nu loˈo tyalaa tsa̱ tlyu loˈo cuaˈni cuayáˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ chalyuu; lye la xcubeˈ Ni jiˈi̱ cuˈma̱ liˈ, chaˈ ná nduna ma̱ tsiyaˈ ti.
\v 15 Loˈo cuˈma̱ nguˈ quichi̱ Capernaum ni, ntiˈ ma̱ chaˈ tsoˈo tsa caca jiˈi̱ quichi̱ tyi ma̱. ¿Ha ná loˈo xcubeˈ Ni jiˈi̱ ma̱ ntiˈ ma̱? Pana culoˈo Ni jiˈi̱ ma̱ chaˈ tyaa ma̱ ca bilyaa.
\p Tya nchcuiˈ la Jesús loˈo nu snayala tyii tyaˈa nguˈ biˈ liˈ:
\p
\v 16 ―Ñati̱ nu cuaˈa̱ jyaca̱ jiˈi̱ chaˈ nu ta cuˈma̱ loˈo, ñiˈya̱ si ndacaˈa̱ jyaca̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ chaˈ nu ta naˈ loˈo nguˈ laca; loˈo ñati̱ nu xlyú chaˈ hichu̱ˈ cuˈma̱, ñiˈya̱ si nxlyú nguˈ biˈ chaˈ hichu̱ˈ naˈ laca. Loˈo juaˈa̱ ñati̱ nu xlyú chaˈ hichu̱ˈ naˈ ni, na nxlyú nguˈ chaˈ biˈ hichu̱ˈ ycuiˈ Ndyosi nu nda jnaˈ lijya̱a̱; juaˈa̱ laca chaˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p Nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ liˈ.
\s Cua nguxtyu̱u̱ nguˈ nu nguaˈa̱ loo Jesús cña jiˈi̱ ñaa nguˈ
\p
\v 17 Ca tiyaˈ la nguxtyu̱u̱ nu snayala tyii tyaˈa nguˈ ñaa nguˈ slo Jesús. Chaa tsa tiˈ nguˈ.
\p ―Cusuˈ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús―, loˈo nu cuiˈi̱ cuxi ndaquiyaˈ jiˈi̱ cña nu ngulo ya jiˈi̱ chacuayáˈ jinuˈu̱ ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 18 Nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Juaˈa̱ tuˈni. Loˈo naˈ naˈa̱ naˈ jiˈi̱ Satanás loˈo ndyú yu lo yuu; ñiˈya̱ ndyalú tyiˈyu nde lo yuu, juaˈa̱ ndyú yu. Nguloˈo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nu xñaˈa̱ biˈ ca su tlyu su ntucua Ni nde cua̱, ndyú yu lo yuu liˈ; biˈ chaˈ ndaquiyaˈ cuiˈi̱ cuxi biˈ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ ma̱ juani.
\v 19 Loˈo juaˈa̱ cua nda naˈ chacuayáˈ jiˈi̱ cuˈma̱ chaˈ sta quiyaˈ ma̱ hichu̱ˈ cuaña, loˈo hichu̱ˈ chuniˈi̱; chacuayáˈ jnaˈ cuaˈa ma̱ chacuayaˈ jiˈi̱ nu xñaˈa̱ tsiyaˈ ti. Loˈo juaˈa̱ ná ca cuxi jiˈi̱ ma̱ tsiyaˈ ti, ni sca chaˈ cuxi ná tyacua jiˈi̱ ma̱ liˈ.
\v 20 Pana ná ntsuˈu chaˈ ca chaa tiˈ ma̱ chaˈ ndaquiyaˈ cuiˈi̱ cuxi biˈ jiˈi̱ cña nu ngulo ma̱ jiˈi̱, tsoˈo la ca chaa tiˈ ma̱ chaˈ cua nscua xtañi ma̱ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi nde cua̱.
\s Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee Jesús
\p
\v 21 Sca hora biˈ tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee Jesús xquiˈya chaˈ ndiˈi̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo yu. Biˈ chaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti yu liˈ:
\p ―Sti naˈ, cuaˈni chi̱ naˈ loo ycuiˈ nuˈu̱ juani. Nuˈu̱ laca ycuiˈ Ni nu laca loo nde cua̱, juaˈa̱ laca nuˈu̱ loo nde lo yuu. Cua ngutuˈu yacu̱ˈ ti chaˈ biˈ cuentya jiˈi̱ ñati̱ nu ngua tya saˈni la, chaˈ ná ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ biˈ tsiyaˈ ti, masi nchca tsa jiˈi̱ nguˈ; pana tsa xlyaˈbe hi̱ chaˈ cua nguluˈu tsoˈo nuˈu̱ chaˈ biˈ jiˈi̱ ñati̱ juaˈa̱ ti juani, masi ná jlo tsoˈo tiˈ ñati̱ biˈ. Ndyuˈni tlyu naˈ jinuˈu̱ chaˈ juaˈa̱ ngua tiˈ ycuiˈ nuˈu̱ chaˈ caca ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 22 Liˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ nu ndyaa cuentya jiˈi̱ yu biˈ:
\p ―Cua nda Sti naˈ lcaa na jnaˈ. Ná tucui jlo tiˈ chaˈ laca naˈ Sñiˈ ycuiˈ Ni; sca ti ycuiˈ Sti naˈ, biˈ nu jlo tiˈ. Ná tucui jlo tiˈ tilaca laca ycuiˈ Sti naˈ; sca ti naˈ, jlo tiˈ naˈ tilaca laca Ni. Loˈo juaˈa̱ ca jlo tiˈ xi xaˈ la ñati̱ nu ntiˈ naˈ chaˈ culuˈu naˈ jiˈi̱ nguˈ tilaca laca ycuiˈ Sti naˈ, ca cuayáˈ tiˈ nguˈ biˈ liˈ.
\p
\v 23 Liˈ nguxtyacui Jesús ca su ndu̱ nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱, ndu̱ ycuiˈ ti nguˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee ñati̱ nu ñaˈa̱ cua ñaˈa̱ ca chaˈ tlyu nu cua naˈa̱ cuˈma̱ juani.
\v 24 Chañi chaˈ nu nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ re, chaˈ quiñaˈa̱ tsa nguˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi saˈni la, loˈo juaˈa̱ quiñaˈa̱ rey nu ngua loo saˈni la, cua ntajatya tsa nguˈ biˈ jiˈi̱ chaˈ tlyu nu cua naˈa̱ ma̱ juani, chaˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ nquichaˈ; cua ntajatya tsa nguˈ biˈ jiˈi̱ chaˈ nu nduna ma̱ juani, chaˈ ngua tiˈ nguˈ cuna nguˈ nquichaˈ. Pana ngujuii nguˈ liˈ, loˈo bilya ñaˈa̱ nguˈ chaˈ biˈ, bilya cuna nguˈ chaˈ biˈ tsiyaˈ ti ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱.
\s Sca chaˈ tsoˈo nu nguaˈni sca nguˈ samaritano
\p
\v 25 Liˈ ndatu̱ sca mstru chaˈ joˈó chaˈ chcuiˈ cuayáˈ yu loˈo Jesús. Loˈo liˈ nchcuane yu jiˈi̱ Jesús:
\p ―Mstru ―nacui̱―, ¿ñiˈya̱ cuaˈni naˈ chaˈ caja chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye tsiyaˈ ti jnaˈ?
\p
\v 26 Liˈ nguxtyacui Jesús chaˈ loˈo yu:
\p ―¿Ni cña ngulo ycuiˈ Ndyosi jiˈna nu nscua lo quityi nu ngua saˈni? ¿Ñiˈya̱ ndyuˈu ta chaˈ biˈ ntiˈ nuˈu̱? 
\p
\v 27 Liˈ nchcuiˈ mstru chaˈ joˈó biˈ:
\p ―Ndiˈya̱ nchcuiˈ chaˈ cusuˈ biˈ ―nacui̱ mstru biˈ―, chaˈ tsoˈo tsa tyuˈu tyiquee na ñaˈa̱ na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, juaˈa̱ tyucui tyiquee na taquiyaˈ na jiˈi̱ ycuiˈ Ni, juaˈa̱ cuaˈni tlyu na jiˈi̱ Ni loˈo lcaa chaˈ nu caˈya hique na, juaˈa̱ tyucui juersa jiˈna cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ni. Loˈo juaˈa̱ ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni tyaˈna tiˈ na jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ na, ñiˈya̱ nu ntiˈ na chaˈ cuaˈni tyaˈna tiˈ xaˈ ñati̱ jiˈna.
\p
\v 28 Liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu biˈ:
\p ―Tsoˈo tsa chaˈ nu nguxacui̱ nuˈu̱ ˈna. Si juaˈa̱ cuaˈni nuˈu̱, caja chalyuu biˈ jinuˈu̱ liˈ.
\p
\v 29 Pana nu mstru chaˈ joˈó biˈ ni, cua ntiˈ yu chaˈ tyuˈu liñi la chaˈ nu cua nchcuiˈ yu, biˈ chaˈ nacui̱ yu jiˈi̱ Jesús:
\p ―¿Tilaca laca tyaˈa ñati̱ naˈ lacua?
\p
\v 30 Liˈ nchcuiˈ Jesús cui̱i̱ re chaˈ xacui̱ chaˈ jiˈi̱ mstru biˈ:
\p ―Ngutuˈu sca nguˈ tyaˈa quichi̱ tyi na nde Jerusalén, ndyaˈa̱ yu lijya̱ yu tyucui̱i̱ ndyaa nde calacui, nde quichi̱ Jericó. Loˈo liˈ nduˈu tucua xi tucua sna tyaˈa nguˈ cuaana, nguxlyaá nguˈ lcaa na nu loˈo jiˈi̱ yu; ngulo nguˈ steˈ yu, liˈ tiˈí tsa ngujuiˈi̱ nguˈ xñaˈa̱ biˈ jiˈi̱ yu ñaˈa̱ cuayáˈ nu cua cajaa ti yu. Liˈ nguxtyanu nguˈ jiˈi̱ yu ñaˈa̱ ntsiya ti yu.
\v 31 La cuiˈ ti tyucui̱i̱ biˈ nteje tacui sca sti joˈó tyaˈa quichi̱ tyi na. Pana loˈo naˈa̱ sti joˈó biˈ jiˈi̱ nu quicha biˈ, liˈ yala ti nteje tacui chaca tsuˈ tyucui̱i̱, ndyaa liˈ.
\v 32 Loˈo liˈ ñaa sca xirta, sca nguˈ Levi, la cuiˈ tyucui̱i̱ biˈ. Ndyaa naˈa̱ xi jiˈi̱ yu quicha biˈ; pana loˈo naˈa̱ jiˈi̱, tsa ndyubi ti nteje tacui xirta ndyaa liˈ.
\v 33 Loˈo la cuiˈ tyucui̱i̱ biˈ ndyaˈa̱ sca nu quiˈyu nguˈ Samaria, sca nguˈ xaˈ chalyuu. Loˈo naˈa̱ jiˈi̱ yu quicha biˈ, hora ti ngua tyaˈna tiˈ jiˈi̱ yu.
\v 34 Loˈo liˈ ndyaa ca su ntsiya yu quicha biˈ, nguaˈni joˈo jiˈi̱ lcaa su quicha jiˈi̱ yu biˈ loˈo setye, cuati loˈo vino nguaˈni joˈo jiˈi̱ yu su quicha biˈ. Liˈ ngüixi̱i̱ lateˈ chu̱ˈ yu su quicha biˈ, ngusta jiˈi̱ yu quicha biˈ hichu̱ˈ huru jiˈi̱ ycuiˈ, ndyaa loˈo jiˈi̱ yu ca toˈ tyi sca ñati̱; ca biˈ ñaˈa̱si̱i̱ nguˈ jiˈi̱ nu quicha biˈ ngua tiˈ.
\v 35 Ca chaca tsa̱ loˈo cua tsaa ti nu nguˈ samaritano biˈ, liˈ ngulo tucua tyaˈa cñi plata chaˈ ta jiˈi̱ nguˈ nu ca jiˈi̱ niˈi̱ su ntsiya nu quicha biˈ. Ndiˈya̱ nacui̱ jiˈi̱ nguˈ ca tyi: “Ñaˈa̱si̱i̱ ma̱ jiˈi̱ yu quicha re. Loˈo si tya culiji la ma̱ cñi loˈo yu, loˈo xtyu̱u̱ naˈ ca̱a̱ naˈ slo cuˈma̱ chaca quiyaˈ, liˈ tya naˈ cñi jiˈi̱ ma”, nacui̱ nu samaritano biˈ.
\p Loˈo cua ndye nda Jesús cui̱i̱ re loˈo nguˈ, liˈ nchcuane yu jiˈi̱ mstru biˈ:
\p
\v 36 ―Tsoˈo lacua. Nu sna tyaˈa ñati̱ nu nteje tacui tyucui̱i̱ su ntsiya nu quicha biˈ ni, ¿tilaca nu ngunaˈa̱si̱i̱ tsoˈo la jiˈi̱ yu nu ngua quicha biˈ? ¿Tilaca laca nu chañi chaˈ laca tyaˈa ñati̱ loˈo nu quicha biˈ? 
\p
\v 37 ―Nu nguaˈni tyaˈna tiˈ jiˈi̱ yu quicha biˈ ―nacui̱ mstru chaˈ joˈó biˈ jiˈi̱ Jesús.
\p Liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ mstru biˈ:
\p ―Yaa nuˈu̱ lacua, loˈo la cuiˈ juaˈa̱ cuaˈni nuˈu̱ loˈo tyaˈa ñati̱ nuˈu̱.
\s Ngaˈa̱ Jesús ca su ndiˈi̱ Marta loˈo María
\p
\v 38 Ngusñi Jesús tyucui̱i̱, ndyaa yu loˈo nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ yu. Loˈo liˈ ndyalaa nguˈ sca quichi̱ piti ti su ndiˈi̱ sca nu cunaˈa̱ nu naa Marta. Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee Marta chaˈ ndyalaa Jesús slo, chaˈ ntiˈ tsa maˈ cuna maˈ lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu nda yu.
\v 39 Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu sca tyaˈa ngula Marta nu naa María. Hora ti ndyacaˈa̱ nu María biˈ cacua ti slo Jesús chaˈ cuna chaˈ nu chcuiˈ yu;
\v 40 pana nu Marta biˈ ni, quiñaˈa̱ tsa cña ntsuˈu chaˈ cuaˈni maˈ. Liˈ nchcuiˈ maˈ loˈo Jesús:
\p ―Cusuˈ ―nacui̱ Marta jiˈi̱―, ¿ha ná ndube tiˈ nuˈu̱ chaˈ quiñaˈa̱ tsa cña nguxtyanu María tyaˈa naˈ chaˈ cuaˈni naˈ ycuiˈ ti naˈ? Biˈ chaˈ tsoˈo la si chcuiˈ nuˈu̱ loˈo choˈ lacua, chaˈ ca̱a̱ choˈ xtyucua xi choˈ ˈna.
\p
\v 41 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ Marta:
\p ―Marta, Marta, ntsuˈu tsa cña jinuˈu̱ ―nacui̱ Jesús―. Quiñaˈa̱ tsa nclyacua tiˈ nuˈu̱ xquiˈya lcaa cña sube nu ntsuˈu jinuˈu̱.
\v 42 Pana tya lijyi sca chaˈ nu tsoˈo cuaˈni nuˈu̱, sca chaˈ nu ndulo la; biˈ laca chaˈ nu cua ntiˈ María cuaˈni juani. Cua ndyuˈni choˈ sca cña nu tsoˈo la, loˈo ná ntsuˈu chaˈ xlyaá xaˈ ñati̱ cña biˈ jiˈi̱ choˈ.
\c 11
\s Ñiˈya̱ nu chcuiˈ na loˈo ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 1 Ngua sca tsa̱ ngaˈa̱ Jesús ndyuˈni tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Loˈo ndye nchcuiˈ yu loˈo Ni, liˈ nacui̱ sca nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱:
\p ―Cusuˈ ―nacui̱―, culuˈu nuˈu̱ jiˈi̱ ya ñiˈya̱ caca chcuiˈ ya loˈo ycuiˈ Ndyosi, tsa ñaˈa̱ nu nguluˈu jyoˈo Juan jiˈi̱ nguˈ nu ngutaˈa̱ loˈo.
\p
\v 2 Liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱:
\p ―Nu loˈo chcuiˈ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi, ndiˈya̱ chcuiˈ ma̱:
\q Ndyosi Sti ya nu ntucua nde cua̱, tacati tsa chaˈ jinuˈu̱. 
\q Ca̱a̱ nuˈu̱ nde chalyuu chaˈ caca nuˈu̱ loo jiˈi̱ ya. 
\q Cua ntiˈ ya chaˈ caca lcaa chaˈ nu ntiˈ nuˈu̱ chaˈ caca nde chalyuu, ñiˈya̱ nu ndyaca chaˈ nu ntiˈ nuˈu̱ nde cua̱.
\q
\v 3 Ta nuˈu̱ na cacu ya tsa̱ juani.
\q
\v 4 Cuiˈya nuˈu̱ chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ ya jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu nguaˈni ya, chaˈ juaˈa̱ cua ngüiˈya ya chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ ñati̱ nu nguaˈni chaˈ cuxi loˈo ya. 
\q Ná ta nuˈu̱ chacuayáˈ chaˈ cojolaqui chaˈ cuxi jiˈi̱ ya, pana cuaˈni lyaá nuˈu̱ jiˈi̱ ya yaˈ nu xñaˈa̱. 
\p Juaˈa̱ nguluˈu Jesús jiˈi̱ nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ biˈ.
\v 5 Liˈ xaˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ biˈ:
\p ―Nde chcuiˈ naˈ sca chaˈ: Sca yu tyaˈa cuˈma̱ ntsuˈu sca tyaˈa tsoˈo yu. Loˈo liˈ sca talya ntsuˈu claˈbe talya, ndyaa yu toniˈi̱ jiˈi̱ tyaˈa tsoˈo yu chaˈ ñacui̱ yu jiˈi̱: “Tyocue, ta xi sna tyaˈa tyaja jñiˈ ti naˈ xi.
\v 6 Cua ndyalaa ca ti sca yu tyaˈa tsoˈo naˈ toniˈi̱ ˈna, loˈo ná ntsuˈu tsiyaˈ ti na nu ta naˈ chaˈ cacu yu.” 
\v 7 Loˈo liˈ nu yu ca tyi nu ntsuˈu nde niˈi̱ jiˈi̱ nguxacui̱ chaˈ jiˈi̱ yu: “Ná nta̱ˈ chaˈ chcuiˈ cua ñaˈa̱ ti loˈu̱. Cua ndyacu̱ˈ toniˈi̱ ˈna. Loˈo nu sube ˈna, cua ntsiya nguˈ lo quiˈña lajaˈ nguˈ loˈu̱. Ná caca tyatu̱ naˈ chaˈ ta naˈ hi̱”, nacui̱ tyaˈa tsoˈo yu jiˈi̱ yu biˈ. 
\v 8 Ndiˈya̱ nacui̱ naˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―, masi ná ntajaˈa̱ tyaˈa tsoˈo yu tyatu̱ chaˈ ta tyaja biˈ jiˈi̱ yu biˈ, masi tsoˈo ti loˈo yu, pana tiyaˈ la ngua tiˈ tyaˈa tsoˈo yu ta chaˈ biˈ jiˈi̱ yu, xquiˈya chaˈ ngaˈaa ntiˈ chaˈ xaˈ tsaa yu xtyuˈu yu jiˈi̱ chaca quiyaˈ; biˈ chaˈ ndyatu̱ tyaˈa tsoˈo yu liˈ, nda lcaa na nu ntiˈ yu biˈ.
\v 9 Ndiˈya̱ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ lacua: Loˈo jña ma̱ sca chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ta Ni chaˈ biˈ jiˈi̱ ma̱ liˈ; loˈo culana ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni, quijeloo Ni jiˈi̱ ma̱ liˈ; loˈo tyucui tyiquee ma̱ chcuiˈ ma̱ loˈo ycuiˈ Ni, taquiyaˈ Ni jiˈi̱ chaˈ nu chcuiˈ ma̱ loˈo Ni liˈ. 
\v 10 Lcaa ñati̱ nu jña sca chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ni, caja chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ liˈ; juaˈa̱ lcaa ñati̱ nu culana jiˈi̱ ycuiˈ Ni, quijeloo Ni jiˈi̱ nguˈ liˈ; la cuiˈ juaˈa̱, lcaa ñati̱ nu tyucui tyiquee chcuiˈ loˈo Ni, taquiyaˈ Ni jiˈi̱ chaˈ nu chcuiˈ nguˈ loˈo Ni liˈ. 
\p
\v 11 ’Nu cuˈma̱ ñati̱ chalyuu nu ntsuˈu nu sube jiˈi̱ ma̱, ná nda ma̱ sca na cuxi cacu sñiˈ ma̱ loˈo jña nguˈ na cacu nguˈ. Ñiˈya̱ ntiˈ si jña nguˈ xlyá cacu nguˈ, ná ta ma̱ sca quee cacu nguˈ liˈ; si jña nguˈ cualya cacu nguˈ, ná ta ma̱ cuaña jiˈi̱ nguˈ liˈ;
\v 12 si jña nguˈ sca xcube, ná ta ma̱ sca chuniˈi̱ cacu nguˈ liˈ.
\v 13 Biˈ chaˈ lacua, si jlo tiˈ ma̱ chaˈ ta ma̱ na tsoˈo cacu sñiˈ ma̱, masi xñaˈa̱ tyiquee ma̱, la cuiˈ juaˈa̱ jlo tiˈ ycuiˈ Ndyosi Sti ma̱ nu ntucua nde cua̱; lye la cuaˈni tyaˈna tiˈ Ni jiˈi̱ ma̱, chaˈ tya ta Ni Xtyiˈi ycuiˈ Ni tyanu neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱ si jña ma̱ chaˈ biˈ jiˈi̱ Ni.
\s Ngusta nguˈ quiˈya jiˈi̱ Jesús
\p
\v 14 Ntsuˈu sca nu quiˈyu nu ngua cuˈu̱ chaˈ cua ngusñi sca cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱ yu, pana ngulo Jesús jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi nu ngusñi jiˈi̱ yu, ndyaa biˈ liˈ. Nu loˈo ngutuˈu cuiˈi̱ nu ntsuˈu jiˈi̱ nu quiˈyu cuˈu̱ biˈ, ngua jiˈi̱ yu nchcuiˈ yu liˈ. Ndube tsa tiˈ ñati̱ loˈo naˈa̱ nguˈ chaˈ biˈ.
\v 15 Pana ntsuˈu nguˈ nu nchcuiˈ ndiˈya̱:
\p ―Nclyo nu quiˈyu cua jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi chacuayáˈ jiˈi̱ Beelzebú, nu laca xuˈna lcaa lo cuiˈi̱ cuxi ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 16 Loˈo liˈ xaˈ la ñati̱ ngua tiˈ ñaˈa̱ cuayáˈ nguˈ jiˈi̱ Jesús, biˈ chaˈ ngüijña nguˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ cuaˈni yu chaca chaˈ tlyu chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ntucua nde cua̱.
\v 17 Pana cua ngua tii Jesús lcaa chaˈ nu nclyacua tiˈ nguˈ, biˈ chaˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ ndiˈya̱:
\p ―Tye chaˈ jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca quichi̱ si xcuiˈ chaˈ cusu̱u̱ cuaˈni nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ, si tsaca latya nguˈ tisiya xu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo chaca latya nguˈ. La cuiˈ juaˈa̱ loˈo nguˈ tyaˈa ndiˈi̱ niˈi̱, si ntsuˈu chaˈ cusu̱u̱ jiˈi̱ nguˈ loˈo xaˈ la tyaˈa nguˈ, ngaˈaa caja ñiˈya̱ tyiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ sca ti niˈi̱ biˈ.
\v 18 Biˈ chaˈ ná talo chaˈ jiˈi̱ Satanás si xu̱u̱ tyaˈa nu Satanás biˈ loˈo msu jiˈi̱ ycuiˈ; tye chaˈ jiˈi̱ nu xñaˈa̱ yala ti liˈ. Pana nu naˈ ni ―nacui̱ Jesús―, cua nacui̱ ma̱ chaˈ ngulo naˈ jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱ chacuayáˈ jiˈi̱ Beelzebú nu laca xuˈna cuiˈi̱ cuxi biˈ, juaˈa̱ nchcuiˈ ma̱ ˈna.
\v 19 ¿Ha chaˈ liñi nchcuiˈ ma̱ loˈo nchcuiˈ ma̱ chaˈ chacuayáˈ jiˈi̱ Beelzebú nclyo naˈ jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi? Ná liñi nchcuiˈ ma̱ tsiyaˈ ti, chaˈ loˈo nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ ma̱ nclyo nguˈ jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi; chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nclyo nguˈ cuiˈi̱ biˈ, nacui̱ ma̱. Xquiˈya nguˈ biˈ caca cuayáˈ tiˈ ma̱ lacua; caca cuayáˈ tiˈ ma̱ si chaˈ liñi nchcuiˈ ma̱, si chaˈ cuiñi ti nchcuiˈ ma̱.
\v 20 Chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nclyo naˈ jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱, biˈ chaˈ taca ca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ cua ndyalaa tsa̱ chaˈ caca ycuiˈ Ndyosi loo neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱.
\p
\v 21 ’Ñiˈya̱ ntiˈ sca ñati̱ tyaala, ndu̱ yu cua̱ nde toniˈi̱ jiˈi̱ yu. Cua laca ndiˈi̱ maxtyi jiˈi̱ yu cacua ti su ndu̱ yu, chaˈ juaˈa̱ ná sca caca jiˈi̱ yuˈba nu ntsuˈu jiˈi̱ yu.
\v 22 Sca ti loˈo ca̱a̱ xaˈ la ñati̱ nu xñaˈa̱ la, tyiji̱loo nguˈ biˈ jiˈi̱ yu liˈ; xlyaá nguˈ lcaa chcua̱ nu ntsuˈu jiˈi̱ yu su ndu̱ yu cua̱, cuaana nguˈ yuˈba jiˈi̱ yu biˈ, chaˈ caja xi jiˈi̱ ca taˈa nguˈ liˈ.
\p
\v 23 ’Ñati̱ nu ná ntiˈ xñi chaˈ jnaˈ, na nxu̱u̱ tyaˈa nguˈ biˈ loˈo naˈ liˈ, juaˈa̱ ndyuˈu chaˈ biˈ. Loˈo juaˈa̱ ñati̱ nu ná nxtyucua ˈna, na ndacaˈa nguˈ biˈ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ nguˈ chaˈ ná xñi nguˈ chaˈ jnaˈ lacua. 
\s Loˈo xtyu̱u̱ cuiˈi̱ cuxi chaca quiyaˈ
\p
\v 24 ’Loˈo xtyanu cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱ sca ñati̱, liˈ tyaˈa̱ yuˈu cuiˈi̱ biˈ neˈ quixi̱ˈ tyijyuˈ su ná ntsuˈu ñati̱; tsaa cuiˈi̱ cuxi biˈ tsaana su chcaˈa̱ cñaˈ cuiˈi̱ xi. Loˈo ná quije su chcaˈa̱ cñaˈ cuiˈi̱ biˈ ni, liˈ ñacui̱: “Tyaˈa naˈ ni, xtyu̱u̱ naˈ nde su ngutiˈi̱ naˈ clyo”.
\v 25 Loˈo tyalaa cuiˈi̱ biˈ slo ñati̱ biˈ chaca quiyaˈ, liˈ ñaˈa̱ chaˈ laja ti ndiˈi̱ cresiya jiˈi̱ ñati̱ biˈ, siˈi na ngua tsoˈo la yu biˈ.
\v 26 Hora ti tsaa cuiˈi̱ chaca quiyaˈ, tsaana jiˈi̱ chaca cati tyaˈa cuiˈi̱ cuxi nu xñaˈa̱ la, chaˈ stuˈba ti xñi lcaa cuiˈi̱ biˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ; caja su tyiˈi̱ cuiˈi̱ biˈ loˈo ñati̱ biˈ ntiˈ. Caca cuxi la chaˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ liˈ, chaˈ quiñaˈa̱ la cuiˈi̱ xñi jiˈi̱ yu liˈ.
\s Nu loˈo chañi chaˈ tsoˈo ntsuˈu tyiquee na
\p
\v 27 Loˈo ndye nchcuiˈ Jesús juaˈa̱, liˈ nchcuiˈ sca nu cunaˈa̱ loˈo Jesús. Laja ñati̱ quiñaˈa̱ biˈ ndu̱ nu cunaˈa̱ loˈo nchcuiˈ biˈ:
\p ―Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee maˈ cusuˈ xtyaˈa̱ nuˈu̱ nu nguaˈni cala jinuˈu̱, nu nda ndyatiˈ nuˈu̱ ―nacui̱ nu cunaˈa̱ biˈ.
\p
\v 28 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱:
\p ―Siˈi chaˈ biˈ ―nacui̱―. Tsoˈo la ntsuˈu tyiquee ñati̱ nu cuaˈa̱ jyaca̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ, nu taquiyaˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ biˈ.
\s Ngua tiˈ ñati̱ cuxi ñaˈa̱ nguˈ sca chaˈ tlyu
\p
\v 29 Tya ndyuˈu tiˈi̱ la nguˈ slo Jesús tsa tlyu ti, liˈ chaca quiyaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ:
\p ―Xñaˈa̱ tsa ñati̱ chalyuu juani ―nacui̱ Jesús―. Cua ntiˈ nguˈ chaˈ cuaˈni naˈ sca chaˈ tlyu chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ ñaˈa̱ cuiˈya nguˈ jiˈi̱ ñiˈya̱ si laca sca cuxeˈ ti. Pana ná cuaˈni naˈ juaˈa̱. Ngaˈa̱ chaˈ tyiˈu tiˈ ma̱ ñiˈya̱ nu ngua jiˈi̱ jyoˈo Jonás loˈo ngutiˈi̱ yu chalyuu tya saˈni la.
\v 30 Tlyu tsa chaˈ nguaˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo nu Jonás biˈ tyucui̱i̱, nu loˈo ndyaa yu ca quichi̱ Nínive chaˈ chcuiˈ yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ biˈ. La cuiˈ juaˈa̱ tlyu tsa chaˈ cuaˈni Ni loˈo naˈ nu lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―, chaˈ caja ñiˈya̱ chcuiˈ naˈ chaˈ jiˈi̱ Ni loˈo ñati̱ chalyuu juani.
\v 31 Loˈo juaˈa̱ cua laca ntsuˈu yabeˈ jiˈi̱ cuˈma̱ ñati̱ chalyuu ca slo ycuiˈ Ndyosi loˈo tye chalyuu xquiˈya chaˈ cuxi nu nguaˈni ma̱; liˈ tyuˈu tucua sca jyoˈo cusuˈ nu ngua reina nu ngua loo chalyuu saˈni la, chaˈ sta maˈ quiˈya jiˈi̱ ma̱ slo ycuiˈ Ni. Liˈ chcuiˈ maˈ cusuˈ biˈ ñiˈya̱ ngua loˈo ndyaa ycuiˈ maˈ slo jyoˈo rey Salomón. Tyijyuˈ tsa quichi̱ tyi maˈ reina biˈ, pana cua ngujui chaˈ jiˈi̱ maˈ chaˈ ngua tsa jiˈi̱ nu rey Salomón biˈ, chaˈ tsoˈo tsa cui̱i̱ nda yu loˈo ñati̱; biˈ chaˈ ndyalaa maˈ slo rey biˈ liˈ, chaˈ cuna maˈ cui̱i̱ nu nda rey biˈ. Pana cuˈma̱ ni, ná ntajaˈa̱ ma̱ cuna ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, masi tlyu la cña ndyuˈni Ni juani, chaˈ ndiˈi̱ naˈ chalyuu; xti la chaˈ ngua jiˈi̱ jyoˈo Salomón tya liˈ.
\v 32 Loˈo juaˈa̱ loˈo nguˈ jyoˈo quichi̱ Nínive ni, sta nguˈ quiˈya jiˈi̱ cuˈma̱ tsa̱ biˈ loˈo cuaˈni cuayáˈ ycuiˈ Ni jiˈi̱ cuˈma̱. Cua ndyuna nguˈ Nínive biˈ, nu loˈo nchcuiˈ Jonás loˈo nguˈ chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; ngua tyujuˈu tiˈ nguˈ biˈ, nguxtyanu nguˈ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ liˈ. Pana cuˈma̱ ni, ná ntajaˈa̱ ma̱ cuna ma̱ chaˈ nu nda naˈ loˈo ma̱, masi tlyu la cña ndyuˈni ycuiˈ Ndyosi juani; xti la chaˈ ngua loˈo ndyaa jyoˈo Jonás ca Nínive tyempo biˈ.
\s Na laca nu ta xee nu tyuˈú neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱ 
\p
\v 33 ’Ná tucui xtyuˈu jiˈi̱ sca quiiˈ chaˈ liˈ suˈba cuatsiˈ ti nguˈ jiˈi̱. Ná suˈba cuatsiˈ nguˈ jiˈi̱ neˈ sca caju̱; masi ca cua̱ ti sta nguˈ xee biˈ toˈ candyeru, chaˈ ta xee lcaa su ndyaˈa̱ nguˈ niˈi̱.
\v 34 Loˈo juaˈa̱ cuˈma̱ ni, nda siˈyu cloo ma̱ xee chaˈ tyaca̱ˈ ñaˈa̱ ma̱ chalyuu. Nu loˈo tsoˈo ti siˈyu cloo ma̱, liˈ taca ñaˈa̱ ma̱ chaˈ cuaˈni ma̱ lcaa lo cña nu ntsuˈu chaˈ cuaˈni ma̱, taca cuaˈni ma̱ xcuiˈ cña tsoˈo; pana si quicha siˈyu cloo ma̱, ná caca cuaˈni ma̱ cña, chaˈ talya xee ñaˈa̱ ma̱ liˈ.
\v 35 Tii tiˈ ma̱ lacua; cuiˈya ma̱ cuentya chaˈ chañi chaˈ ntsuˈu xee neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, chaˈ siˈi chalyuu cuxi ntsuˈu tyiquee ma̱.
\v 36 Loˈo lubii ti tyucui ñaˈa̱ ma̱, loˈo ná ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ tsiyaˈ ti loˈo chalyuu cuxi biˈ, liˈ xee tiˈ ma̱, ñiˈya̱ si tsoˈo tsa ntyijiˈi̱ sca xee tyucui ñaˈa̱ ma̱.
\s Nchcuiˈ Jesús jiˈi̱ nguˈ nu tacati tsa nduˈni ycuiˈ nguˈ, ntiˈ nguˈ
\p
\v 37 Nu loˈo ndye nchcuiˈ Jesús, liˈ nchcuiˈ sca nguˈ fariseo loˈo chaˈ tsaa toˈ tyi yu fariseo biˈ, chaˈ cacu nguˈ xlyaa. Biˈ chaˈ ndyaa Jesús loˈo yu, liˈ ndyaa tucua toˈ mesa jiˈi̱ yu.
\v 38 Ndube xi tiˈ yu fariseo biˈ, nu loˈo naˈa̱ yu chaˈ ná ndyaati̱ yaˈ Jesús ñiˈya̱ nu nduˈni nguˈ judío loˈo cua cacu ti nguˈ tyaja.
\v 39 Liˈ nchcuiˈ ycuiˈ nu Xuˈna na loˈo yu fariseo biˈ: 
\p ―Cuˈma̱ nguˈ fariseo ―nacui̱ Jesús―, tsoˈo tsa ndyaati̱ loo ma̱, ndyaati̱ hichu̱ˈ cuañaˈ ma̱, ñiˈya̱ ntiˈ ndyaati̱ sca tasa, ndyaati̱ sca caˈña. Pana nde neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱ ni, xcuiˈ chaˈ cuxi ntsuˈu; ntiˈ ma̱ xlyaá ma̱ na nu ntsuˈu jiˈi̱ xaˈ ñati̱, lyaˈ tiˈ ma̱ jiˈi̱ ñati̱. 
\v 40 Tonto tsa cuˈma̱. ¿Ha siˈi sca ti ycuiˈ Ndyosi nu ngüiñá tyucui ñaˈa̱ na, masi nde neˈ na, masi nde chu̱ˈ na? Ngüiñá Ni yaˈ na, loˈo juaˈa̱ ñaˈa̱ Ni lcaa chaˈ nu ntsuˈu neˈ cresiya jiˈna.
\v 41 Pana si tyucui tyiquee ma̱ ta ma̱ lcaa chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ma̱ chaˈ xtyucua ma̱ jiˈi̱ nguˈ tiˈi, liˈ tucuá ycuiˈ Ndyosi cña nu nguaˈni ma̱ chaˈ lubii cresiya jiˈi̱ ma̱.
\p
\v 42 ’Tyaˈna tsa cuˈma̱ nguˈ fariseo ―nacui̱ Jesús―. Tacati tsa nduˈni ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi loˈo lcaa na xca ti nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱, juaˈa̱ loˈo nda ma̱ msta̱ jiˈi̱ Ni neˈ laa; sa yuˈbe lcaa quixi̱ˈ nu tsoˈo xtyiˈi, sa yuˈbe lcaa quixi̱ˈ nu nda xtyiˈi jiˈi̱ scuaa, nda ma̱ chaˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi clyo loˈo ngüiˈya ca ti ma̱ jiˈi̱. Pana ná liñi nduˈni cuayáˈ ma̱ jiˈi̱ ñati̱, loˈo juaˈa̱ ná ntsuˈu tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti; biˈ laca cña nu ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni ma̱ yala la, masi ñaˈa̱ ti cuaˈni ma̱ nu xaˈ la cña sube biˈ.
\p
\v 43 ’Tyaˈna tsa cuˈma̱ nguˈ fariseo. Ndiya tsa tiˈ ma̱ tyucua ma̱ lo bancu̱ su tsoˈo la neˈ laa, juaˈa̱ ndiya tsa tiˈ ma̱ chaˈ cuaˈni chi̱ nguˈ loo ma̱ loˈo ndu̱ ma̱ lcayaˈ.
\p
\v 44 ’Tyaˈna tsa cuˈma̱ nguˈ fariseo, loˈo cuˈma̱ nguˈ mstru chaˈ joˈó, chaˈ na nduˈni ti ma̱ chaˈ tacati ma̱. Ñiˈya̱ laca sca cuaá nu ntsiya neˈ loˈo jyoˈo, su ná sca na nscua chu̱ˈ, ni quee ná nscua, hasta nsta quiyaˈ nguˈ chu̱ˈ biˈ, chaˈ ná jlo tiˈ nguˈ chaˈ cuaá laca; juaˈa̱ laca cuˈma̱, chaˈ na ñiloˈo ti ma̱ jiˈi̱ ñati̱.
\p
\v 45 Liˈ nchcuiˈ sca mstru chaˈ joˈó loˈo Jesús:
\p ―Mstru ―nacui̱―, loˈo nchcuiˈ nuˈu̱ juaˈa̱, loˈo jiˈi̱ cuare nsta nuˈu̱ quiˈya.
\p
\v 46 Nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ yu biˈ liˈ:
\p ―Loˈo cuˈma̱ nguˈ mstru chaˈ joˈó, tyaˈna tsa cuˈma̱. Tiˈi̱ tsa cña nu nda ma̱ chaˈ cuaˈni ñati̱, ñaˈa̱ cuayáˈ ná nchca jiˈi̱ nguˈ tsiyaˈ ti cuaˈni nguˈ cña biˈ. Loˈo cuˈma̱ ni, ná nda ma̱ xi yaˈ ma̱ jiˈi̱ nguˈ chaˈ xtyucua ma̱ jiˈi̱ nguˈ; ni sca tsuˈ yaˈ ma̱, ná xtyucua ma̱ jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 47 ’Tyaˈna tsa cuˈma̱, chaˈ tsoˈo tsa niˈi̱ ndiña ma̱ hique cuaá su ntsiya jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cua saˈni la; pana la cuiˈ jyoˈo cusuˈ tyaˈa ma̱ laca nu ndyujuii jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ tsoˈo tyiquee biˈ.
\v 48 Loˈo juaˈa̱ caca cuayáˈ tiˈ na chaˈ sca ti cuayáˈ chaˈ cuxi nu ntsuˈu tyiquee ma̱ loˈo jyoˈo cusuˈ tyaˈa ma̱; na cua ndyujuii jyoˈo cusuˈ biˈ jiˈi̱ ñati̱ nu nguaˈni cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cua saˈni la, loˈo juani cuˈma̱ laca nu ndiña ma̱ niˈi̱ hique cuaá su ntsiya nguˈ jyoˈo nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi biˈ.
\p
\v 49 ’Tii tsa ycuiˈ Ndyosi, biˈ chaˈ ndiˈya̱ nchcuiˈ Ni tya saˈni la: “Tya culo naˈ cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ ca̱a̱ nguˈ slo ñati̱ chalyuu. Chcuiˈ nguˈ biˈ chaˈ liñi loˈo xaˈ ñati̱ cuentya ˈna. Loˈo liˈ cujuii ñati̱ chalyuu jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ biˈ, juaˈa̱ cuaˈni lyaˈ tiˈ ñati̱ jiˈi̱ xaˈ la nguˈ biˈ”, nacui̱ quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi biˈ.
\v 50 Pana xcubeˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ nu ndiˈi̱ chalyuu re juani, xquiˈya chaˈ ndyujuii nguˈ jiˈi̱ lcaa jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tya saˈni la, tya loˈo ngüiñá Ni chalyuu tya clyo la;
\v 51 tya loˈo ngujuii jyoˈo Abel, ñaˈa̱ cuayáˈ nu ngujuii jyoˈo Zacarías, ndyujuii tsa nguˈ jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni. Loˈo nu Zacarías biˈ ni, claˈbe neˈ laa ndu̱ yu; sca laˈa ti ntucua mesa su ndyaqui̱ msta̱, chaca laˈa nscua niˈi̱ nu tacati tsa jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, claˈbe laja biˈ ndyujuii nguˈ jiˈi̱ yu. Chañi chaˈ nu nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱, chaˈ xcubeˈ ycuiˈ Ni jiˈi̱ cuˈma̱ ñati̱ chalyuu juani, xquiˈya chaˈ ngujuii nguˈ biˈ cua saˈni la.
\p
\v 52 ’Tyaˈna tsa cuˈma̱, mstru chaˈ joˈó. Cua nquijeloo jiˈi̱ ma̱ ñiˈya̱ nu ca tsaˈa̱ ma̱ lcaa lo chaˈ nquichaˈ, pana ná ntajaˈa̱ ycuiˈ ca ma̱ ca tsaˈa̱ ma̱ chaˈ biˈ tsiyaˈ ti; juaˈa̱ ndacu̱ˈ ma̱ chaˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ nu loˈo ngua tiˈ nguˈ ca tsaˈa̱ nguˈ.
\p
\v 53 Nu loˈo ndye nchcuiˈ Jesús chaˈ biˈ, liˈ nguxana nguˈ mstru chaˈ joˈó biˈ, loˈo nguˈ fariseo biˈ, nguxlyú nguˈ chaˈ hichu̱ˈ ycuiˈ Jesús. Cuxi tsa tyiquee nguˈ biˈ, biˈ chaˈ quiñaˈa̱ tsa chaˈ tucui nchcuane nguˈ jiˈi̱ Jesús liˈ.
\v 54 Ngua tiˈ nguˈ biˈ cuna nguˈ sca chaˈ cuxi si tyuˈu tsaa tuˈba Jesús, chaˈ liˈ caja ñiˈya̱ nu sta nguˈ biˈ quiˈya jiˈi̱ yu.
\c 12
\s Nchcuiˈ Jesús jiˈi̱ ñati̱ nu tucua chaˈ ntsuˈu tyiquee 
\p
\v 1 Cua ndyuˈu tiˈi̱ tyu̱u̱ tsa mil tyaˈa ñati̱ slo Jesús liˈ. Tachaa tsa ndiˈi̱ nguˈ biˈ, ñaˈa̱ cuayáˈ nu nsatá quiyaˈ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ. Laja liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱:
\p ―Tii tiˈ ma̱ jiˈi̱ cña nu ndyuˈni nguˈ fariseo, nu nguˈ nu tacati tsa nduˈni ycuiˈ ca nguˈ, ntiˈ nguˈ. 
\v 2 Tiyaˈ la quijeloo jiˈi̱ ñati̱ lcaa chaˈ nu ntsuˈu yacu̱ˈ ti juani; juaˈa̱ tiyaˈ la caja ñiˈya̱ nu ca cuayáˈ la tiˈ ñati̱ lcaa chaˈ nu ndyaca cuaana ti juani. 
\v 3 Lcaa chaˈ nu cua nda ma̱ loˈo nguˈ toniˈi̱ ti jiˈi̱ nguˈ, ca nde loo la cuna lcaa ñati̱ chaˈ biˈ; lcaa chaˈ nu cua nchcuiˈ cuaana ti ma̱ loˈo nguˈ, masi ngaˈa̱ yaˈ niˈi̱ su ndiˈi̱ ma̱, ca nde loo la cui̱i̱ tsa cañi xiˈya nguˈ chaˈ biˈ tyucui ñaˈa̱ lquichi̱.
\s Nde chaˈ nu chañi chaˈ cutsi̱i̱ na jiˈi̱
\p
\v 4 ’Tyaˈa tsoˈo naˈ laca cuˈma̱, biˈ chaˈ chcuiˈ naˈ chaˈ re loˈo ma̱, chaˈ ná cutsi̱i̱ ma̱ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu nu caca cujuii jiˈna, chaˈ nu ngaˈaa caca cuaˈni nguˈ xaˈ la chaˈ cuxi jiˈna ca tiyaˈ la, nu loˈo cua ngujuii na.
\v 5 Cachaˈ naˈ jiˈi̱ ma̱ juani, ti jiˈi̱ nu chañi chaˈ ngaˈa̱ chaˈ cutsi̱i̱ ma̱ jiˈi̱: ycuiˈ Ndyosi ni, cutsi̱i̱ ma̱ jiˈi̱ Ni. Nu loˈo quiˈya Ni cresiya jiˈi̱ ñati̱, liˈ ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ Ni chaˈ culo Ni cña jiˈi̱ cresiya jiˈi̱ nguˈ chaˈ tsaa ca bilyaa, si ntiˈ Ni. Chaˈ liñi nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ juani: tsoˈo la si cutsi̱i̱ ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi lacua.
\p
\v 6 ’Cua jlo tiˈ ma̱ chaˈ tsaˈña tsa ngaˈa̱ quiñi sube nu ndujuiˈ nguˈ, hasta caˈyu tyaˈa quiñi sube caja jiˈi̱ ma̱ chu̱ˈ tucua paxu ti; pana ycuiˈ Ndyosi ni, ñaˈa̱si̱i̱ Ni jiˈi̱ lcaa naˈni sube biˈ.
\v 7 Loˈo juaˈa̱ cuˈma̱, nda Ni cuentya jiˈi̱ scaa ma̱, cua jlo tiˈ Ni ni lcua tyaˈa quicha̱ˈ hique scaa ma̱; biˈ chaˈ ná cutsi̱i̱ ma̱, chaˈ quiñaˈa̱ tsa ntsuˈu loo cuˈma̱ ca slo ycuiˈ Ndyosi. Ná stuˈba ntsuˈu loo quiñi sube loˈo ma̱ tsiyaˈ ti, masi loˈo quiñaˈa̱ tsa biˈ.
\s Ñati̱ nu ná ntsi̱i̱ chcuiˈ chaˈ liñi jiˈi̱ Jesús, masi slo xaˈ ñati̱
\p
\v 8 ’Ndiˈya̱ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ juani: loˈo ná ca tyujuˈu tiˈ ma̱ chcuiˈ ma̱ slo xaˈ ñati̱ chalyuu chaˈ laca ma̱ ñati̱ ˈna, la cuiˈ juaˈa̱ naˈ nu lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱, ná ca tyujuˈu tiˈ naˈ chcuiˈ naˈ chaˈ laca ma̱ ñati̱ ˈna; chcuiˈ naˈ juaˈa̱ ca su tyiˈi̱ naˈ loˈo xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nde cua̱.
\v 9 Pana si ntsuˈu sca ma̱ nu chcuiˈ loˈo xaˈ ñati̱ chaˈ ná ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ tsiyaˈ ti loˈo naˈ, la cuiˈ juaˈa̱ naˈ, tacu̱ˈ naˈ chaˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ slo xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nde cua̱.
\p
\v 10 ’Cuaˈni clyu tiˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ nu chcuiˈ chaˈ cuxi jnaˈ nu lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱; pana ñati̱ nu chcuiˈ chaˈ cuxi jiˈi̱ cña nu nduˈni Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi, ngaˈaa cuaˈni clyu tiˈ Ni jiˈi̱ ñati̱ biˈ. 
\p
\v 11 ’Cuˈma̱ nu laca ma̱ ñati̱ ˈna ni, ná cutsi̱i̱ ma̱ nu loˈo chcuiˈ cuayáˈ nguˈ loˈo ma̱ neˈ laa, masi nu loˈo cuaˈni cuayáˈ nguˈ jiˈi̱ ma̱ slo nguˈ nu laca cña. Ná culacua tsa tiˈ ma̱ ñiˈya̱ caca chaˈ nu chcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ biˈ, chaˈ clyaá ma̱ jiˈi̱ nguˈ;
\v 12 Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi culuˈu jiˈi̱ ma̱ ñiˈya̱ nu chcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ loˈo tyalaa tyempo biˈ.
\s Nu culiyaˈ tonto
\p
\v 13 Ngaˈa̱ sca nu quiˈyu laja ñati̱ quiñaˈa̱. Nguxana yu nchcuiˈ yu loˈo Jesús liˈ:
\p ―Cusuˈ ―nacui̱ yu―, cuachaˈ clya nuˈu̱ jiˈi̱ yu tyaˈa naˈ chaˈ tyaˈbe chaˈ culiyaˈ nu nguxtyanu sti ya jiˈi̱ ya loˈo yu.
\p
\v 14 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ yu biˈ:
\p ―Siˈi cña ˈna laca cua, chaˈ cuaˈni cuayáˈ naˈ jiˈi̱ ma̱; siˈi cña ˈna laca biˈ, chaˈ saˈbe naˈ chaˈ culiyaˈ nu tyacua jiˈi̱ scaa ma̱.
\p
\v 15 Loˈo liˈ chaca chaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo ñati̱ nu ngaˈa̱ slo:
\p ―Tii tiˈ ma̱ tyiˈi̱ ma̱ chalyuu. Ná tyacui tsa tiˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱ nu loˈo ndiˈi̱ ma̱ nde chalyuu; ná caja chalyuu chañi ca jiˈna xquiˈya chaˈ culiyaˈ na, ni siˈi xquiˈya chaˈ ntsuˈu quiñaˈa̱ tsa chaˈ tsoˈo jiˈna.
\p
\v 16 Loˈo liˈ nda Jesús cui̱i̱ re loˈo nguˈ:
\p ―Ntsuˈu sca yu culiyaˈ. Tsoˈo tsa yuu nu ntsuˈu jiˈi̱ yu, quiñaˈa̱ tsa ltya ngujui jiˈi̱ yu liˈ.
\v 17 Loˈo liˈ nguxana nu culiyaˈ biˈ, ngulacua tiˈ yu ndiˈya̱: “¿Na ca cuaˈni naˈ ni? Ná tyuˈu scua su tyucoˈo ltya ˈna.
\v 18 Ndiˈya̱ cuaˈni naˈ lacua: tsoˈo la cuityi̱ naˈ lcaa jaˈba ˈna chaˈ tyaˈ xaˈ niˈi̱ tlyu la. Ca biˈ xcoˈo naˈ ltya ˈna, loˈo juaˈa̱ lcaa lo yuˈba ˈna.
\v 19 Liˈ chaa tiˈ naˈ ñacui̱ naˈ: Tsoˈo tsa chalyuu nu ngujui ˈna juani. Quiñaˈa̱ tsa chaˈ tsoˈo cua ntsuˈu coˈo ˈna, nu tyuˈu scua tyu̱u̱ yija̱ ˈna. Juani lasa ti tyiˈi̱ naˈ chalyuu; ntsuˈu tsa na cacu naˈ nde loo la ni, masi coˈo naˈ lcui, masi tyaˈa̱ naˈ pasiya.” 
\v 20 Liˈ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo yu: “Tonto tsa nclyacua tiˈ nuˈu̱. Talya ndyi ti cajaa nuˈu̱”, nacui̱ Ni jiˈi̱ nu culiyaˈ biˈ. “¿Ti jiˈi̱ tyanu lcaa chaˈ tsoˈo nu cua nguxcoˈo ca ti nuˈu̱, chaˈ caja jinuˈu̱ nquichaˈ?” nacui̱ Ni jiˈi̱ nu culiyaˈ biˈ.
\v 21 Juaˈa̱ caca jiˈi̱ ñati̱ nu xcuiˈ chaˈ caca culiyaˈ ycuiˈ ti nguˈ ndyaˈa̱ tyiquee nguˈ, pana ná ndube tiˈ nguˈ si caca nguˈ ñati̱ tsoˈo cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. 
\s Ñaˈa̱si̱i̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ sñiˈ Ni nu ndiˈi̱ lo yuu chalyuu
\p
\v 22 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱: 
\p ―Ndiˈya̱ chaˈ chcuiˈ naˈ loˈo ma̱ juani: Ná quiñaˈa̱ tsa chaˈ culacua tiˈ ma̱ na laca nu lyiji jiˈi̱ ma̱ chaˈ cacu ma̱ su ndiˈi̱ ma̱ chalyuu, ni ná culacua tsa tiˈ ma̱ chaˈ jiˈi̱ steˈ ma̱.
\v 23 Cuayáˈ chaˈ luˈú ti na, masi siˈi quiñaˈa̱ tsa na cacu na; cuayáˈ tsa si tsoˈo ti tiˈ na, masi siˈi tsoˈo tsa ñaˈa̱ steˈ na.
\v 24 Culacua xi tiˈ ma̱ ñiˈya̱ laca jiˈi̱ naˈni nu naa cuitya̱ˈ; ná ntyaa niˈ nscuaˈ, ná nduˈni niˈ clacua, ná ntsuˈu niˈi̱ jiˈi̱ niˈ, ni ná ndiñá niˈ jaˈba su xcoˈo niˈ na cacu niˈ; pana nda Ni na cacu niˈ juaˈa̱ ti. Loˈo cuˈma̱ ni, quiñaˈa̱ la ntsuˈu loo cuˈma̱ que cuitya̱ˈ biˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 25 Ngaˈaa caca caluu la ma̱ ni sa claˈbe metro cua̱ la, masi quiñaˈa̱ tsa chaˈ culacua tiˈ ma̱;
\v 26 masi chaˈ xca ti laca biˈ, ná nchca cuaˈni ma̱ jiˈi̱ tsiyaˈ ti. Loˈo juaˈa̱ ná ntsuˈu chaˈ culacua tiˈ ma̱ jiˈi̱ sca chaˈ nu cua tonu la.
\p
\v 27 ’Ñaˈa̱ ma̱ xi queé nu ntsuˈu laja quixi̱ˈ jua. Tsoˈo tsa nda biˈ queé, masi ná nduˈni biˈ cña, masi ná nchca jiˈi̱ biˈ cuaˈni chaˈ caja lateˈ cacuˈ. Ndiˈya̱ ñacui̱ naˈ jiˈi̱ ma̱ cuentya jiˈi̱ jyoˈo Salomón: culiyaˈ tsa jyoˈo biˈ, tsoˈo tsa ñaˈa̱ steˈ yu; pana ná stuˈba ñaˈa̱ steˈ yu loˈo queé jua, chaˈ nu queé jua ni, tsoˈo la ñaˈa̱ biˈ.
\v 28 La cuiˈ juaˈa̱ loˈo quii nu ndiˈi̱ neˈ quixi̱ˈ jua juani, ndyaluu quii biˈ tsoˈo ti; pana chaca tsa̱, liˈ ngaˈaa tyaca̱ˈ chaˈ cua ndyaqui̱. Ycuiˈ Ndyosi nduˈni chaˈ tsoˈo tsa ñaˈa̱ quii; juaˈa̱ cuˈma̱ ni, chañi chaˈ ta ycuiˈ Ni lateˈ cacuˈ ma̱, masi xti tsa chaˈ jlya tiˈ ma̱ jiˈi̱ Ni.
\v 29 Biˈ chaˈ juani, ngaˈaa quiñaˈa̱ tsa chaˈ culacua tiˈ ma̱: “¿Na ca cacu na juani? ¿Na ca coˈo na juani?” Siˈi na xcuiˈ tyaˈa̱ lube ma̱ tsaana ma̱ jiˈi̱ chaˈ biˈ,
\v 30 chaˈ xcuiˈ juaˈa̱ nclacua tiˈ lcaa ñati̱ chalyuu nu ndiˈi̱ juaˈa̱ ti. Pana cuˈma̱ ni, ná cube tiˈ ma̱, jlo tiˈ ycuiˈ Sti ma̱ ñiˈya̱ caca caja lcaa na nu lyiji chaˈ tyiji̱ yuˈu jiˈi̱ ma̱ chalyuu.
\v 31 Siˈi xcuiˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ ca ti ma̱ culacua tiˈ ma̱. Ndiˈya̱ cuaˈni ma̱: taquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ni, chaˈ caca Ni loo neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱ su ndiˈi̱ ma̱ nde chalyuu; juaˈa̱ ta Ni lcaa na nu lyiji xi jiˈi̱ ma̱ liˈ.
\s Lcaa na nu ntsuˈu jiˈna tya na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 32 ’Ná cutsi̱i̱ cuˈma̱. Ñati̱ ˈna laca ma̱, masi xti ti nguˈ tyaˈa ma̱, cuˈma̱ nu laca ma̱ taju ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; cua ngujui chalyuu tsoˈo jiˈi̱ ma̱ chaˈ ycuiˈ Ndyosi Sti na laca loo jiˈi̱ ma̱, chaˈ juaˈa̱ ntiˈ ycuiˈ Ni.
\v 33 Ná cube tiˈ ma̱, cujuiˈ ma̱ na nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱ chaˈ ta ma̱ cñi jiˈi̱ nguˈ tiˈi. Loˈo juaˈa̱ ngaˈaa casu̱ cuiji̱ su ntsuˈu cñi jiˈi̱ ma̱, ngaˈaa tye na nu nguxcoˈo ma̱ ca slo ycuiˈ Ndyosi nu ntucua nde cua̱; ca biˈ ngaˈaa caca tyucuaana nguˈ cñi biˈ, ngaˈaa caca cacu cuixu̱ˈ jiˈi̱.
\v 34 Cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu tyacaˈa la jiˈi̱ ma̱ chalyuu, tyanu cresiya jiˈi̱ ma̱ ca su ntsuˈu chaˈ biˈ, masi sca chaˈ tsoˈo nu ndyuˈu coˈo jiˈi̱ ma̱ nde chalyuu, masi chaˈ tsoˈo nu cua nchcoˈo Ni cuentya jiˈi̱ ma̱ ca su ntucua ycuiˈ Ni.
\s Tii tiˈ na tyiˈi̱ na chalyuu
\p
\v 35-36 ’Tii ti tiˈ ma̱ tyiˈi̱ ma̱ chalyuu chaˈ caca cuaˈni yala ma̱, ñiˈya̱ loˈo nduˈni yala nguˈ msu nu ndiˈi̱ naˈa̱si̱i̱ niˈi̱ jiˈi̱ nguˈ. Talya laca loˈo cua ndyaa xuˈna niˈi̱ biˈ taˈa su caja clyoˈo nguˈ. Tya tii msu biˈ, tya lacuˈ nguˈ steˈ nguˈ, ñaˈa̱ ti ntsuˈu xee niˈi̱ biˈ su ndyanu nguˈ msu toˈ tyi xuˈna nguˈ; tya tii nguˈ chaˈ ntajatya nguˈ jiˈi̱ xuˈna nguˈ, ni jacuaˈ tyalaa ycuiˈ xuˈna biˈ. Loˈo tyalaa ycuiˈ, cujuiˈi̱ yaˈ yu toniˈi̱ nde liyaˈ, yala ti saala msu biˈ toniˈi̱ jiˈi̱ liˈ.
\v 37 Tsoˈo tsa caca jiˈi̱ msu biˈ, si tya tii nguˈ nu loˈo tyalaa xuˈna nguˈ chaˈ cuaˈni clya nguˈ cña jiˈi̱ xuˈna nguˈ. Chaˈ liñi ta naˈ loˈo ma̱, chaˈ ndiˈya̱ ñacui̱ xuˈna niˈi̱ biˈ jiˈi̱ nguˈ msu jiˈi̱: “Cuaˈa̱ clya ma̱ toˈ mesa”. Liˈ cuaˈni cña tiˈ ycuiˈ xuˈna nguˈ chaˈ xacu jiˈi̱ nguˈ.
\v 38 Tsoˈo tsa caca jiˈi̱ nguˈ biˈ si tya tii nguˈ, masi talya tsa tyalaa ycuiˈ nu laca loo biˈ, masi tyeje tacui claˈbe talya tyalaa yu.
\p
\v 39 ’Nda ma̱ cuentya ñiˈya̱ nu cuaˈni sca xuˈna niˈi̱, si jlo tiˈ yu ni hora tyalaa sca yu cuaana niˈi̱; cuaˈa yu toniˈi̱, chaˈ ná ta yu chacuayáˈ cuaana nguˈ na nu ntsuˈu niˈi̱.
\v 40 Loˈo juaˈa̱ cuˈma̱ ni, tii ti tiˈ tyiˈi̱ ma̱ chalyuu; tya̱a̱ naˈ nu cua nda Ni ˈna lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱, ná tyiqueeˈ tya̱a̱ naˈ sca hora nu ná culacua tiˈ ma̱ chaˈ ca̱a̱ naˈ.
\s Nu msu nu ndaquiyaˈ tsoˈo jiˈi̱ xuˈna yu
\p
\v 41 ―Cusuˈ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ Jesús liˈ―, ¿ha loˈo cuare ti nda nuˈu̱ cui̱i̱ biˈ? ¿Ha ná tsoˈo la si cuna lcaa ñati̱ chaˈ biˈ, ntiˈ nuˈu̱? ―nacui̱ Pedro.
\p
\v 42 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ yu:
\p ―¿Ha ntsuˈu cuˈma̱ nu tyucui tyiquee ma̱ ntajaˈa̱ ma̱ cuaˈni ma̱ cña ˈna? Ndiˈya̱ cuaˈni ma̱ lacua: sca msu nu tsoˈo ni, ta xuˈna yu cña jiˈi̱ yu chaˈ caca yu loo neˈ niˈi̱ jiˈi̱ xuˈna yu; culo xuˈna yu cña jiˈi̱ yu chaˈ xacu yu jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ niˈi̱ biˈ.
\v 43 Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee msu biˈ loˈo ca̱a̱ xuˈna yu chaca quiyaˈ, si chañi chaˈ ndyuˈni yu cña nu cua ngulo xuˈna yu jiˈi̱ yu.
\v 44 Chaˈ liñi nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ juani, chaˈ tlyu la cña ta xuˈna yu jiˈi̱ msu biˈ liˈ, ñaˈa̱ cuayáˈ caca yu loo jiˈi̱ lcaa cña nu ntsuˈu jiˈi̱ xuˈna yu biˈ. 
\v 45 Pana sca msu nu ná ndube tiˈ jiˈi̱ cña nu ngulo xuˈna yu jiˈi̱ yu, hora ti caˈya sca chaˈ cuxi hique yu: “Tiyaˈ tsa ca̱a̱ xuˈna naˈ”, culacua tiˈ yu. Liˈ xana yu biˈ cuaˈni xñaˈa̱ yu; cuaˈni tyaala yu jiˈi̱ tyaˈa msu yu, masi cunaˈa̱, masi quiˈyu nguˈ. Tsoˈo tsa cacu yu scuaa, tsa cuˈ ti coˈo yu lcui, tsa cuˈ ti tyaˈa̱ yu cuˈbi yu.
\v 46 Loˈo liˈ tsiyaˈ ca tyuˈu tucua xuˈna yu sca tsa̱ loˈo ná tii yu. Ná jlo tiˈ yu ni hora tyuˈu tucua ycuiˈ nu xuˈna yu chaca quiyaˈ, la cuiˈ ti ná jlya tiˈ yu si tyalaa xuˈna yu tsa̱ biˈ. Liˈ tiˈí tsa xcubeˈ xuˈna yu jiˈi̱ yu xñaˈa̱ biˈ. Stuˈba ti tsaa yu ca bilyaa chaˈ chcubeˈ yu loˈo ñati̱ nu ná ndaquiyaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti.
\p
\v 47 ’Loˈo jlo tiˈ msu biˈ ni cña ngulo xuˈna yu jiˈi̱ yu, loˈo liˈ ná yala tiˈ yu chaˈ cuaˈni yu cña biˈ, xcubeˈ xuˈna yu jiˈi̱ yu liˈ; tiˈí tsa quijiˈi̱ xuˈna yu jiˈi̱ yu.
\v 48 Pana chaca msu nu ná ngua cuayáˈ tiˈ ni cña ngulo xuˈna yu jiˈi̱ yu, xti la chaˈ chcubeˈ yu biˈ liˈ; joˈo la xi quijiˈi̱ xuˈna yu jiˈi̱ yu, masi ndacui chaˈ chcubeˈ lye yu xquiˈya cña nu ná nguaˈni yu biˈ. Nu loˈo ta ycuiˈ Ndyosi tyu̱u̱ lo chaˈ jiˈna, juaˈa̱ tyu̱u̱ lo cña nduˈni chaˈ cuaˈni na cuentya jiˈi̱ Ni; la cuiˈ ti chaˈ loˈo xtyanu ñati̱ quiñaˈa̱ tsa cña jiˈna, liˈ nduˈni chaˈ cuaˈni na quiñaˈa̱ la cña cuentya jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\s Xu̱u̱ tyaˈa ñati̱ chalyuu xquiˈya Jesús
\p
\v 49 ’Cua lijya̱ naˈ nde chalyuu chaˈ cuaˈa̱ naˈ quiiˈ su ndiˈi̱ ñati̱, pana tsoˈo la ntiˈ naˈ si cua laca ndyaqui̱ quiiˈ biˈ.
\v 50 Cua xana ti sca chaˈ tlyu, cua tyatí̱ ti naˈ sca cña, ñiˈya̱ laca loˈo cua ntyucuatya nguˈ ˈna; biˈ chaˈ lye tsa nclyacua tiˈ naˈ juani: ¿Ni jacuaˈ xcua seˈi̱ cña biˈ?
\v 51 ¿Ha xcuiˈ ti̱ ti tyiˈi̱ ñati̱ chalyuu xquiˈya chaˈ cua lijya̱ naˈ lo yuu, ntiˈ ma̱? Siˈi. Ná nchca tyiˈi̱ ti̱ ti ñati̱ chalyuu, chaˈ na xu̱u̱ tyaˈa nguˈ ntiˈ nguˈ.
\v 52 Ndiˈya̱ caca juani: su ntsuˈu caˈyu tyaˈa ñati̱ tyaˈa ndiˈi̱ sca ti niˈi̱, liˈ xana sna tyaˈa nguˈ nu ná ngusñi nguˈ chaˈ jnaˈ, xu̱u̱ tyaˈa nguˈ biˈ loˈo nu tucua tyaˈa nguˈ nu ngusñi chaˈ jnaˈ; masi ntsuˈu tucua tyaˈa nguˈ nu ná ngusñi chaˈ jnaˈ loˈo sna tyaˈa nguˈ nu ngusñi chaˈ biˈ, la cuiˈ ti xu̱u̱ tyaˈa nguˈ xquiˈya naˈ ―nacui̱ Jesús―.
\v 53 Xu̱u̱ tyaˈa sca ñati̱ loˈo sñiˈ quiˈyu yu, juaˈa̱ xu̱u̱ tyaˈa sca yu quiˈyu loˈo sti yu; xu̱u̱ tyaˈa sca maˈ cusuˈ loˈo sñiˈ cunaˈa̱, juaˈa̱ xu̱u̱ tyaˈa sca cunaˈa̱ cuañiˈ loˈo xtyaˈa̱; xu̱u̱ tyaˈa sca maˈ cusuˈ loˈo sñiˈ xi̱i̱, juaˈa̱ xu̱u̱ tyaˈa sca cuxi̱i̱ loˈo xtyaˈa̱ laa choˈ xquiˈya naˈ ―nacui̱ Jesús.
\s Ná nchca ca tii nguˈ na laca nu lijya̱ nde loo la
\p
\v 54 Chaca quiyaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo ñati̱, nu loˈo ndiˈi̱ nguˈ slo:
\p ―Nu cuˈma̱ ni, ntsuˈu quiyaˈ ñaˈa̱ ma̱ ndyatu̱ coo nde su ndyaa cuichaa, loˈo liˈ ñacui̱ ma̱: “Tyo caˈya”. Chañi chaˈ jiˈi̱ ma̱, caˈya tyo tuˈni.
\v 55 Loˈo xana tyucua cuiˈi̱ lijya̱ nde calacui, liˈ ñacui̱ ma̱: “Cua xana caca tyiqueˈ juani”. Loˈo chañi, juaˈa̱ caca liˈ.
\v 56 ¡Cuiñi tsa cuˈma̱! Nchca jiˈi̱ ma̱ ñaˈa̱ ma̱ sca na nu ndyaca nde chalyuu, masi sca na nu ndyaca nde cua̱; cua nslo ma̱ jiˈi̱ chaˈ biˈ. ¿Ni chaˈ laca ná nchca ca tii ma̱ tsiyaˈ ti na ca ndyaca jnaˈ nde chalyuu juani? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\s Tsoˈo la xquiñi clya na chaˈ jiˈna loˈo tyaˈa cusu̱u̱ na
\p
\v 57 ’¿Ni chaˈ laca ná nchca quiñi tsoˈo chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo tyaˈa ma̱?
\v 58 Ndiˈya̱ tsoˈo la cuaˈni ma̱, si ntsuˈu chaˈ tsaa loˈo sca ñati̱ jiˈi̱ ma̱ slo bese chaˈ sta yu quiˈya jiˈi̱ ma̱: cuaˈni cña tiˈ ma̱ chaˈ xquiñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo yu laja loˈo tya ndyaa ti ma̱ tyucui̱i̱. Pana si ná cuaˈni ma̱ juaˈa̱, liˈ tya bese jiˈi̱ ma̱ yaˈ policia. Loˈo nguˈ biˈ ni, suˈba nguˈ jiˈi̱ ma̱ neˈ chcua̱ liˈ.
\v 59 Chaˈ liñi nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱, chaˈ ngaˈaa tyuˈu ma̱ tsiyaˈ ti ñaˈa̱ cuayáˈ nu ta ma̱ lcaa ca centavo nu ndijña ñati̱ biˈ jiˈi̱ ma̱.
\c 13
\s Ngaˈa̱ chaˈ culochu̱ˈ na jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ndyuˈni na
\p
\v 1 La cuiˈ tyempo biˈ ndiˈi̱ xi ñati̱ ca su ndu̱ Jesús. Ndachaˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ yu liˈ, ñiˈya̱ ngua loˈo ndyujuii gobernador Pilato jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ Galilea. Laja loˈo ndyuˈni tacati nu nguˈ Galilea biˈ neˈ laa, nu loˈo ndyujuii nguˈ naˈni nu caca msta̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, liˈ ndyujuii sendaru nu jiˈi̱ nu Pilato biˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, nacui̱ nguˈ.
\v 2 Nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ liˈ:
\p ―¿Ha xquiˈya chaˈ xñaˈa̱ tsa nguˈ Galilea, biˈ chaˈ ndyujuii Pilato jiˈi̱ nguˈ, ntiˈ ma̱? Ná xñaˈa̱ lye nguˈ biˈ. Na nguaˈni ti nguˈ ñiˈya̱ nu nduˈni tyaˈa quichi̱ tyi nguˈ,
\v 3 siˈi na cuxi la nguaˈni nguˈ biˈ. Loˈo juaˈa̱ cuˈma̱ ni, si ná ca tyujuˈu tiˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu ndyuˈni ma̱, chaˈ culochu̱ˈ ma̱ chaˈ biˈ, la cuiˈ ti chaˈ nscua chaˈ cajaa ma̱ liˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―. 
\v 4 Loˈo nu xaˈ taju tiˈñu xna tyaˈa ñati̱ biˈ ni, ngujuii nguˈ biˈ ca toˈ hitya Siloé loˈo nclyú niˈi̱ cua̱ biˈ hichu̱ˈ nguˈ liˈ. ¿Ha xquiˈya chaˈ xñaˈa̱ tsa nguˈ ngua juaˈa̱ ntiˈ cuˈma̱? Ná xñaˈa̱ lye nguˈ biˈ. Na nguaˈni ti nguˈ ñiˈya̱ nu nduˈni tyaˈa nguˈ quichi̱ Jerusalén, 
\v 5 siˈi na cuxi la nguaˈni nguˈ biˈ. Loˈo juaˈa̱ cuˈma̱ ni, si ná ca tyujuˈu tiˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu ndyuˈni ma̱, chaˈ culochu̱ˈ ma̱ chaˈ biˈ, la cuiˈ ti chaˈ nscua chaˈ cajaa cuˈma̱.
\s Yaca quityi nu ná nda siˈyu tsiyaˈ ti
\p
\v 6 Liˈ ndachaˈ Jesús chaˈ re jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Ndiˈi̱ sca lo ñati̱ nu ntsuˈu sca yaca quityi nu tsoˈo tsa jiˈi̱, yaca nu nda siˈyu tyacalaˈ; ndu̱ yaca biˈ laja su ndyataa yu yaca siˈyu losuˈ tyixi. Tiyaˈ la liˈ ndyaa naˈa̱ yu jiˈi̱ yaca quityi biˈ si ntsuˈu siˈyu lo. Ni sca siˈyu ná ngaˈa̱ lo, ná sca na ngujui jiˈi̱ yu tsiyaˈ ti.
\v 7 Biˈ chaˈ nacui̱ ycuiˈ yu jiˈi̱ nu ndyuˈni cña neˈ loˈo biˈ: “Ndacui sna yija̱ ñaa naˈ, ya̱a̱ naˈa̱ naˈ si ntsuˈu siˈyu lo yaca quityi re, loˈo ná ngujui ˈna tsiyaˈ ti. Xiˈyu jiˈi̱, culo jiˈi̱ tsiyaˈ ti, chaˈ na ndu̱ laja ti yaca re; tsoˈo la si xaˈ la na cataa na lo yuu re”, nacui̱ nu ca jiˈi̱ yuu biˈ.
\v 8 Liˈ nguxacui̱ nu ndyuˈni cña neˈ loˈo biˈ chaˈ jiˈi̱ xuˈna yu: “Xtyanu nuˈu̱ jiˈi̱ yaca re chaca tya yija̱, cusuˈ”, nacui̱ yu. “Xtyiˈi̱ naˈ yuu su ntucua su̱u̱ yaca re, suˈba naˈ quiñaˈa̱ xi yuu cataa su̱u̱.
\v 9 Ná tyiqueeˈ si tyajaˈa̱ siˈyu, tyuˈu juaˈa̱ liˈ; pana si ná tyuˈu tsiyaˈ ti, siˈyu nuˈu̱ jiˈi̱ liˈ.”
\s Sca tsa̱ taˈa nguaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ sca nu cunaˈa̱ nu nchcu̱ˈ tyucuí̱
\p
\v 10 Ngua sca tsa̱ taˈa loˈo ndiˈi̱ Jesús neˈ laa nclyuˈu yu jiˈi̱ ñati̱.
\v 11 Ndacua ngaˈa̱ sca nu cunaˈa̱ nu ngusñi cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱. Xquiˈya cuiˈi̱ biˈ ngua quicha maˈ tiˈñu xna yija̱; cua nchcu̱ˈ hichu̱ˈ maˈ tsiyaˈ ti, ñaˈa̱ cuayáˈ nu ngaˈaa ngua jiˈi̱ maˈ xquiñi jiˈi̱ ycuiˈ maˈ.
\v 12 Loˈo naˈa̱ Jesús jiˈi̱ maˈ cusuˈ biˈ, liˈ nchcuiˈ yu loˈo maˈ:
\p ―Cua ndyaca tsoˈo nuˈu̱ juani, ngaˈaa tyacua quicha jua jinuˈu̱ chaca quiyaˈ ―nacui̱ yu jiˈi̱ maˈ cusuˈ biˈ.
\p
\v 13 Loˈo liˈ ngusta yaˈ Jesús hichu̱ˈ maˈ. Hora ti ngüiñi tyucuí̱ hichu̱ˈ maˈ. Liˈ nacui̱ maˈ chaˈ tlyu tsa cña nduˈni ycuiˈ Ndyosi.
\v 14 Pana nu quiˈyu nu laca loo neˈ laa biˈ ni, ngunasi̱ˈ tsa yu biˈ, chaˈ nguaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ nguˈ tsa̱ taˈa.
\p ―Scuá tsa̱ tsoˈo chaˈ cuaˈni na cña ―nacui̱ nu laca loo biˈ―, biˈ tsa̱ tsoˈo chaˈ tya̱a̱ ma̱ chaˈ caca joˈo jiˈi̱ ma̱; ngaˈaa ca̱a̱ ma̱ tsa̱ taˈa liˈ ―nacui̱. 
\p
\v 15 ―Cuiñi tsa nuˈu̱ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nu laca loo neˈ laa biˈ liˈ―. Lcaa cuˈma̱ loˈo tyaˈa ma̱ nsati̱ˈ ma̱ toro jiˈi̱ ma̱, masi huru jiˈi̱ ma̱, chaˈ tsaa loˈo ma̱ jiˈi̱ niˈ chaˈ coˈo niˈ hitya, masi tsa̱ taˈa ―nacui̱ yu―.
\v 16 Loˈo juaˈa̱ nu cunaˈa̱ re nu la cuiˈ tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ jyoˈo Abraham ni, cua tiˈñu xna yija̱ ngutaˈa̱ maˈ ndatsaa Satanás jiˈi̱ maˈ. ¿Ha ná tsoˈo ntiˈ ma̱ si cuaˈni lyaá naˈ jiˈi̱ maˈ, masi tsa̱ taˈa? ―nacui̱ Jesús.
\p
\v 17 Ngujuˈu tsa tiˈ nguˈ tyaˈa cusu̱u̱ Jesús chaˈ nguxacui̱ yu chaˈ jiˈi̱ nu laca loo biˈ juaˈa̱. Pana tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee nu xaˈ la ñati̱ nu ndu̱ ca biˈ, chaˈ naˈa̱ nguˈ lcaa cña tonu nu nguaˈni Jesús.
\s Cui̱i̱ jiˈi̱ siˈyu cuxee
\p
\v 18 Liˈ xaˈ nguluˈu Jesús sca chaˈ jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Chaca chaˈ chcuiˈ naˈ loˈo ma̱ juani, chaˈ caca cuayáˈ tiˈ ma̱ ñiˈya̱ caca loˈo laca ycuiˈ Ni loo neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱:
\v 19 Laca chaˈ biˈ ñiˈya̱ ntiˈ sca ti siˈyu cuxee, nu ndyaa loˈo sca ñati̱ jiˈi̱ ndyataa yu jiˈi̱ neˈ loˈo jiˈi̱ yu. Loˈo liˈ, loˈo cua ndyaluu la, sca yaca tonu tsa laca biˈ. Liˈ nguxana ndyalaa quiñi chaˈ cuiñá niˈ xlyati̱ laja sta̱ˈ yaca biˈ, chaˈ tsoˈo tsa tonu yaca biˈ.
\s Cui̱i̱ jiˈi̱ scua̱ tiyeˈ
\p
\v 20 Chaca quiyaˈ nda Jesús sca cui̱i̱ loˈo nguˈ:
\p ―Chaca chaˈ chcuiˈ naˈ loˈo ma̱ ñiˈya̱ caca loˈo laca ycuiˈ Ndyosi loo neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱―.
\v 21 Laca chaˈ biˈ ñiˈya̱ laca sca ycuˈ scua̱ tiyeˈ nu ngusuˈba sca nu cunaˈa̱ lo sna tyaˈa scaˈ catyá xlyá, nguixaˈ liˈ, chaˈ tsa tlyu ti tyacuí̱ scua̱ biˈ.
\s Nu toniˈi̱ chubi ti
\p
\v 22 Tyucui̱i̱ su ndyaa Jesús loˈo nguˈ ca Jerusalén, ndyaˈa̱ nguˈ nde tyu̱u̱ tyaˈa quichi̱ tonu; loˈo juaˈa̱ tyu̱u̱ tyaˈa quichi̱ sube ndyaˈa̱ nguˈ, chaˈ chcuiˈ yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ quichi̱ biˈ.
\v 23 Laja liˈ nchcuane sca ñati̱ jiˈi̱ yu:
\p ―¿Ha xti ti ñati̱ nu cuaˈni lyaá Ni jiˈi̱ loˈo cua tye ti chalyuu, cusuˈ? ―nacui̱.
\p Nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ liˈ:
\p
\v 24 ―Chubi tsa toniˈi̱ su tyatí̱ ma̱ ca biˈ, biˈ chaˈ cuaˈni yala ma̱ chaˈ quije tyucui̱i̱ jiˈi̱ ma̱ nu tyalaa ca toniˈi̱ biˈ. Ndiˈya̱ ñacui̱ naˈ jiˈi̱ ma̱: Ntsuˈu quiñaˈa̱ tsa ñati̱ nu cua nchcuiˈ chaˈ cua tyatí̱ ti nguˈ toniˈi̱ biˈ, pana na nduˈni ti nguˈ juaˈa̱; ná nchca quije jiˈi̱ nguˈ tsiyaˈ ti ñiˈya̱ caca nu tyatí̱ nguˈ toniˈi̱ biˈ.
\v 25 Liˈ tyatu̱ xuˈna niˈi̱ biˈ, chaˈ tacu̱ˈ yu toniˈi̱ biˈ. Loˈo tyalaa cuˈma̱, liˈ xana ma̱ cujuiˈi̱ yaˈ ma̱ toniˈi̱ biˈ, chcuiˈ ma̱ loˈo: “Xaala ma̱ toniˈi̱, cusuˈ”. Liˈ ñacui̱ yu jiˈi̱ ma̱: “Ná jlo tiˈ naˈ ti ñati̱ laca cuˈma̱”.
\v 26 Loˈo liˈ xacui̱ ma̱ chaˈ jiˈi̱: “Cusuˈ, cua ndyacu ya tyaja loˈo nuˈu̱, cua ndyiˈo ya hitya loˈo nuˈu̱. Cua ndyaa nuˈu̱ nguluˈu nuˈu̱ jiˈi̱ tyaˈa quichi̱ tyi ya”, ñacui̱ ma̱.
\v 27 Chaca quiyaˈ chcuiˈ yu loˈo ma̱ liˈ: “Ná jlo tiˈ naˈ tsiyaˈ ti, ti ñati̱ laca cuˈma̱. Tyaa clya ma̱ tsoˈo la; ngaˈaa ntiˈ naˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ ma̱, chaˈ ñati̱ cuxi laca ma̱.”
\v 28 Xiˈya tsa ma̱ liˈ, cacu laˈya ma̱ chaˈ lye tsa ñasi̱ˈ ma̱. Ca xñiˈi̱ tsa tiˈ ma̱ loˈo ñaˈa̱ ma̱ su ndiˈi̱ quiñaˈa̱ tsa ñati̱ slo ycuiˈ Ndyosi ca loˈo tye chalyuu; masi jyoˈo Abraham, masi jyoˈo Isaac, masi jyoˈo Jacob, masi lcaa jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi saˈni la, ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ nguˈ ndiˈi̱ nguˈ ca biˈ. Loˈo cuˈma̱ ni, xtyanu Ni jiˈi̱ ma̱ nde liyaˈ.
\v 29 Lcaa quichi̱ chalyuu ntsuˈu nguˈ nu tya̱a̱ nguˈ cacu nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi, nu loˈo caca Ni loo loˈo tye chalyuu; nde su ntyucua cuichaa tyuˈu nguˈ tya̱a̱ nguˈ, juaˈa̱ tyuˈu nguˈ nde su ndyaa cuichaa, loˈo nde tyáˈ tyuˈu nguˈ, loˈo nde calacui tyuˈu nguˈ, tya̱a̱ lcaa nguˈ ca su tlyu su ntucua ycuiˈ Ni.
\v 30 Loˈo liˈ nde loo la caca xi nguˈ nu tyuˈu tucua su cua tye ti chaˈ; juaˈa̱ nde chu̱ˈ la tyanu xi nguˈ nu nduˈu tucua clyo.
\s Ntsuˈu tsa tyiquee Jesús ñaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ Jerusalén 
\p
\v 31 La cuiˈ tyempo biˈ lijya̱ xi tyaˈa nguˈ fariseo chaˈ chcuiˈ loˈo Jesús:
\p ―Tyaa clya nuˈu̱ juani ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱―. Tyuˈu nuˈu̱ su ndiˈi̱ nuˈu̱ re, yaa nuˈu̱ tyiˈi̱ chaca seˈi̱, chaˈ cua ntiˈ rey Herodes cujuii jinuˈu̱.
\p
\v 32 Nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Yaa cachaˈ ma̱ chaˈ re jiˈi̱ nu cusuˈ tyaala biˈ: “Tsa̱ juani loˈo tsa̱ quee tya tyiˈi̱ naˈ xi chalyuu re chaˈ culo naˈ cuiˈi̱ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱, chaˈ cuaˈni naˈ chaˈ tyaca tsoˈo xaˈ la nguˈ quicha. Cuati tsa̱ nu nchca tyuna, liˈ tye cña nu nda ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ chaˈ cuaˈni naˈ.” Juaˈa̱ ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ.
\v 33 Tyaˈa naˈ re juani. Tya quiñaˈa̱ xi tyucui̱i̱ lyiji su tyaˈa̱ naˈ juani, juaˈa̱ la quee, juaˈa̱ tsa̱ nu nchca tyuna liˈ. Ycuiˈ cuˈma̱ jlo tiˈ ma̱ chaˈ nde quichi̱ Jerusalén ndyijii lcaa nguˈ nu laca tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ fariseo biˈ―. Biˈ chaˈ tsaˈa naˈ ca quichi̱ biˈ chaˈ cajaa naˈ, si juaˈa̱ laca naˈ tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ntiˈ ma̱ ―nacui̱ Jesús liˈ―.
\p
\v 34 ’Tyaˈna tsa cuˈma̱ nguˈ Jerusalén, chaˈ tucui tsa chaˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱. Tya saˈni ndujuii ma̱ jiˈi̱ nguˈ nu laca tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ngujuiˈi̱ ma̱ quee jiˈi̱ ñati̱ nu nguaˈa̱ lo Ni cña jiˈi̱. Tyu̱u̱ tsa quiyaˈ ngua tiˈ naˈ chaˈ cuaˈni tyacaˈa naˈ jiˈi̱ ma̱, chaˈ ná ca cuxi jiˈi̱ ma̱; ñiˈya̱ ntiˈ sca suˈu̱ nu nxutiˈi̱ jiˈi̱ sñiˈ neˈ luˈbe niˈ, juaˈa̱ ntiˈ naˈ cuaˈni naˈ loˈo ma̱, pana ná nda ma̱ chacuayáˈ ˈna tsiyaˈ ti.
\v 35 Biˈ chaˈ xñiˈi̱ tiˈ tyanu quichi̱ tyi ma̱ juani. Ngaˈaa ñaˈa̱ ma̱ ˈna ñaˈa̱ cuayáˈ nu tyalaa tyempo nu chcuiˈ ma̱ chaˈ ˈna: “Tsoˈo tsa ndyuˈni ycuiˈ Ndyosi xquiˈya yu nu lijya̱ chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na”, ñacui̱ ma̱ liˈ.
\c 14
\s Nguaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ sca nu quiˈyu nu nchcubeˈ tsa quicha qui̱i̱ jiˈi̱
\p
\v 1 Sca tsa̱ nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ ndyaa Jesús ndyacu yu xlyaa toˈ tyi xuˈna nguˈ fariseo. Loˈo xaˈ nguˈ fariseo ni, naˈa̱ tsa nguˈ jiˈi̱ Jesús liˈ.
\v 2 Nde loo Jesús ngaˈa̱ sca nu quiˈyu nu nchcubeˈ quicha qui̱i̱ jiˈi̱.
\v 3 Liˈ nchcuane Jesús jiˈi̱ nguˈ mstru chaˈ joˈó loˈo jiˈi̱ nguˈ fariseo biˈ:
\p ―¿Ha ntsuˈu chacuayáˈ chaˈ cuaˈni na joˈo jiˈi̱ sca nu quicha tsa̱ taˈa, ntiˈ ma̱? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ―. ¿Ha ná ntsuˈu chacuayáˈ chaˈ cuaˈni na joˈo jiˈi̱ nguˈ liˈ?
\p
\v 4 Pana ngaˈaa nchcuiˈ nguˈ biˈ tsiyaˈ ti. Liˈ ntejeyaˈ Jesús jiˈi̱ nu quicha biˈ, nguaˈni chaˈ ndyaca tsoˈo yu. Loˈo liˈ nchcuiˈ loˈo yu biˈ:
\p ―Tyaa nuˈu̱ toˈ tyi ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu.
\p
\v 5 Liˈ xaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ fariseo biˈ chaca quiyaˈ: 
\p ―¿Ñiˈya̱ ntiˈ cuˈma̱? ¿Ñiˈya̱ cuaˈni ma̱ si tyú sca huru jiˈi̱ ma̱, si tyú sca toro neˈ tyuu tsa̱ nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ? ¿Ha siˈi hora ti tsaa ma̱ culo ma̱ jiˈi̱ niˈ, masi tsa̱ taˈa tlyu laca?
\p
\v 6 Loˈo ná ngujui ñiˈya̱ nu xacui̱ nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús tsiyaˈ ti liˈ.
\s Ñati̱ nu tsaa tyiˈi̱ loˈo nguˈ taˈa nu caja clyoˈo nguˈ
\p
\v 7 Liˈ naˈa̱ Jesús chaˈ ngulana tsa nguˈ fariseo biˈ yaca xlya chaˈ tyucua nguˈ su tsoˈo la nu nde que mesa. Biˈ chaˈ nda Jesús cui̱i̱ re jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ:
\p
\v 8 ―Nu loˈo tsaa ma̱ su ndyaca taˈa caja clyoˈo nguˈ, ná tyacaˈa̱ ma̱ su tlyu su tyucua nguˈ nu laca loo. ¿Ñiˈya̱ cuaˈni ma̱ si tyalaa xaˈ ñati̱ nu cua tlyu la chaˈ ntsuˈu jiˈi̱ que cuˈma̱?
\v 9 Loˈo liˈ nu ñati̱ nu ndyuˈni taˈa nu cua nchcuiˈ loˈo ma̱ tya clyo chaˈ ca̱a̱ ma̱ ni, ná tyiqueeˈ chcuiˈ yu loˈo ma̱ ndiˈya̱: “Ta ma̱ su ntucua ma̱ jiˈi̱ nu cusuˈ cua”, ñacui̱ yu. Loˈo liˈ ca tyujuˈu tsa tiˈ ma̱, tsaa ma̱ tyacaˈa̱ ma̱ ca su ná ntsuˈu yaca xlya, ca biˈ tyacaˈa̱ ma̱ tsiyaˈ ti liˈ.
\v 10 Siˈi xcuiˈ na clyana ma̱ su tsoˈo tyacaˈa̱ ma̱ lacua. Nu loˈo tsaa ma̱ sca taˈa, yaa ma̱ tyucua ma̱ sca laˈa ti su taca tyucua cua ñaˈa̱ ca ñati̱. Loˈo liˈ ca̱a̱ nu laca loo jiˈi̱ taˈa chaˈ chcuiˈ yu loˈo ma̱: “Cusuˈ”, ñacui̱ yu jiˈi̱ ma̱, “cua̱a̱ nuˈu̱ chaˈ tyucua xi ca su tsoˈo la re”. Juaˈa̱ caca chi̱ la loo ycuiˈ cuˈma̱ laja ñati̱ quiñaˈa̱ nu ntucua toˈ mesa liˈ.
\v 11 Cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu ntiˈ chaˈ tlyu la chaˈ laca jiˈi̱ ycuiˈ, biˈ laca nu ca tyujuˈu tiˈ ca tiyaˈ la; loˈo nu ñati̱ nu xti ti chaˈ ntsuˈu tyiquee ycuiˈ yu, xtyucua ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ yu biˈ liˈ, chaˈ caca tlyu la tyiquee yu ca tiyaˈ la.
\p
\v 12 Liˈ ndiˈya̱ nacui̱ Jesús jiˈi̱ nu ñati̱ nu cua nchcuiˈ loˈo chaˈ ca̱a̱ tyiˈi̱ taˈa ca slo yu:
\p ―Nu loˈo chcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ chaˈ ca̱a̱ nguˈ cacu nguˈ xlyaa loˈo ma̱, siˈi loˈo tyaˈa tsoˈo ti ma̱ chcuiˈ ma̱, ni siˈi loˈo tyaˈa ngula ti ma̱ chcuiˈ ma̱, ni siˈi loˈo tyaˈa tyijyuˈ ti ma̱ chcuiˈ ma̱, ni siˈi loˈo nguˈ culiyaˈ ti nu ntucua tyi cacua ti slo ma̱ chcuiˈ ma̱ liˈ. Stuˈba ti cuaˈni nguˈ biˈ loˈo ma̱ ca tiyaˈ la, nu loˈo ntsuˈu sca taˈa jiˈi̱ nguˈ; ñiˈya̱ nu nguaˈni ma̱ loˈo nguˈ, juaˈa̱ cuaˈni nguˈ biˈ loˈo ma̱ liˈ.
\v 13 Pana siˈi juaˈa̱ cuaˈni ma̱; nu loˈo cuaˈni ma̱ sca taˈa, liˈ xutiˈi̱ ma̱ jiˈi̱ nguˈ tiˈi, loˈo jiˈi̱ nguˈ quicha, loˈo jiˈi̱ nguˈ nu cuˈ quiyaˈ, loˈo jiˈi̱ nguˈ cuityi̱ˈ chaˈ cacu nguˈ loˈo ma̱.
\v 14 Liˈ tsoˈo tsa tyiˈi̱ ma̱ chalyuu si juaˈa̱ cuaˈni ma̱, chaˈ nu nguˈ quicha biˈ ni, ná caja ñiˈya̱ nu tya nguˈ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ma̱. Pana tiyaˈ la caja chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ma̱, nu loˈo tyuˈú ma̱ chaca quiyaˈ loˈo lcaa nguˈ jyoˈo nu ngua tsoˈo cresiya jiˈi̱ nguˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo tya ngutiˈi̱ nguˈ chalyuu.
\s Cui̱i̱ jiˈi̱ sca taˈa tlyu nu nguaˈni nguˈ
\p
\v 15 Tya ndiˈi̱ nguˈ toˈ mesa, nguaˈa̱ jyaca̱ nguˈ jiˈi̱ chaˈ nu nda Jesús loˈo nguˈ. Liˈ nguxacui̱ sca yu tyaˈa ntucua nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús:
\p ―Tsoˈo tsa caca jiˈi̱ ñati̱ nu cacu scuaa ca su laca ycuiˈ Ndyosi loo ―nacui̱ yu biˈ.
\p
\v 16 Liˈ nguxacui̱ Jesús sca cui̱i̱ jiˈi̱ yu, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ ñiˈya̱ caca jiˈi̱ ñati̱ chalyuu loˈo ca̱a̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ caca Ni loo.
\p ―Sca nu quiˈyu nguaˈni sca taˈa, nda yu sca si̱i̱ chaˈ cacu nguˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―. Cua nchcuiˈ yu loˈo quiñaˈa̱ tsa ñati̱ chaˈ tyiˈi̱ nguˈ taˈa.
\v 17 Nu loˈo cua ndyalaa hora caca si̱i̱, liˈ ngulo yu cña jiˈi̱ msu jiˈi̱ chaˈ tsaa chcuiˈ loˈo nguˈ ndiˈya̱: “Cua laca ngua tsoˈo scuaa nu caca si̱i̱ jiˈi̱ ma̱, nacui̱ xuˈna naˈ”.
\v 18 Liˈ lcaa nguˈ nu cua nchcuiˈ yu loˈo tya tsubiˈ la chaˈ ca̱a̱ nguˈ taˈa biˈ, nguxana nguˈ ndijña nguˈ chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ yu. Ndiˈya̱ nacui̱ tsaca nguˈ: “Cuaˈni clyu tiˈ nuˈu̱ jnaˈ, ná caca ˈna ca̱a̱ naˈ slo nuˈu̱ juani. Ntsuˈu chaˈ tsaˈa̱ tsaa naˈa̱ naˈ sca seˈi̱ su ngüiˈya ca ti naˈ yuu, biˈ chaˈ ntiˈ naˈ chaˈ cuaˈni clyu tiˈ nuˈu̱ ˈna.”
\v 19 Loˈo liˈ nacui̱ chaca yu: “Na ngüiˈya ca ti naˈ caˈyu latya toro masu; biˈ chaˈ tsaˈa̱ cuaˈni cuayáˈ naˈ loˈo niˈ, si cua caca cuaˈni niˈ cña. Cuaˈni clyu tiˈ nuˈu̱ jnaˈ, ná caca ˈna ca̱a̱ naˈ slo nuˈu̱ juani.” 
\v 20 Liˈ nacui̱ chaca yu: “Na ngujui clyoˈo ca ti naˈ, biˈ chaˈ ná ntsuˈu chacuayáˈ ca̱a̱ naˈ slo nuˈu̱ juani”. 
\v 21 Loˈo ndyalaa msu slo xuˈna chaca quiyaˈ, liˈ lcaa chaˈ nu nacui̱ nguˈ jiˈi̱ ndachaˈ jiˈi̱ xuˈna. Lye tsa ngunasi̱ˈ xuˈna niˈi̱ biˈ liˈ. Loˈo liˈ nacui̱ yu jiˈi̱ msu biˈ: “Yaa clya nuˈu̱ lquichi̱ chaca quiyaˈ chaˈ chcuiˈ nuˈu̱ loˈo nguˈ nu ntsuˈu nde calle jua, chaˈ ca̱a̱ nguˈ taˈa slo naˈ. Chcuiˈ nuˈu̱ loˈo nguˈ tiˈi, loˈo nguˈ quicha, loˈo nguˈ nu cuˈ quiyaˈ, loˈo nguˈ cuityi̱ˈ, loˈo lcaa nguˈ quicha; liˈ tya̱a̱ loˈo jiˈi̱ lcaa nguˈ biˈ ca nde”, nacui̱ xuˈna msu biˈ.
\v 22 Ca tiyaˈ la liˈ nacui̱ nu msu biˈ jiˈi̱ xuˈna: “Cusuˈ”, nacui̱, “cua nguaˈni naˈ lcaa cña nu ngulo nuˈu̱ ˈna, loˈo ñaˈa̱ ti tya ntsuˈu la seˈi̱ su tyiˈi̱ nguˈ taˈa re.”
\v 23 Liˈ nacui̱ ycuiˈ nu xuˈna msu biˈ: “Yaa nuˈu̱ nde calle, lcaa tyucui̱i̱, cuaˈni nuˈu̱ juersa loˈo nguˈ chaˈ tya̱a̱ nguˈ neˈ niˈi̱ ˈna, chaˈ chaˈá̱ niˈi̱ re ˈna tyiˈi̱ ñati̱.
\v 24 Ndiˈya̱ chaˈ ta naˈ loˈo nuˈu̱, chaˈ ni tsaca nguˈ nu cua nchcuiˈ naˈ loˈo tya clyo la, ngaˈaa cacu nguˈ biˈ si̱i̱ re ˈna tsiyaˈ ti”, nacui̱ xuˈna niˈi̱ biˈ. 
\p Cua ndye cui̱i̱ nu nda Jesús loˈo nguˈ liˈ.
\s Tlyu tsa cña caca loˈo xñi na chaˈ jiˈi̱ Jesús
\p
\v 25 Quiñaˈa̱ tsa ñati̱ ndyaˈa̱ loˈo Jesús, loˈo liˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ chaca quiyaˈ:
\p
\v 26 ―¿Ha ntiˈ ma̱ tyaˈa̱ ma̱ loˈo naˈ? Ná caca jiˈi̱ ma̱ xñi ma̱ chaˈ jnaˈ si lye la ntsuˈu tyiquee ma̱ jiˈi̱ sti ma̱, masi jiˈi̱ xtyaˈa̱ ma̱, masi jiˈi̱ clyoˈo ma̱, masi jiˈi̱ sñiˈ ma̱, masi jiˈi̱ tyaˈa ngula ma̱ masi quiˈyu masi cunaˈa̱; masi lye la ntsuˈu tyiquee ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca ti ma̱ chaˈ ñaˈa̱si̱i̱ ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca ma̱, ná taca caca ma̱ ñati̱ jnaˈ juaˈa̱.
\v 27 Si ná tyajaˈa̱ ma̱ xñi ma̱ tyucui̱i̱ nu culuˈu naˈ jiˈi̱ ma̱, ná caca ma̱ ñati̱ jnaˈ liˈ; ntsuˈu chaˈ xñi ma̱ tyucui̱i̱ biˈ, masi cujuii ñati̱ jiˈi̱ ma̱ xquiˈya chaˈ jnaˈ.
\v 28 Si ntsuˈu cuˈma̱ nu ntiˈ ma̱ cuiñá ma̱ sca niˈi̱ tlyu, ¿ha ná culacua tiˈ ma̱ clyo ni tsa lo cñi cuaˈnijoˈo jiˈi̱ ma̱ chaˈ tyuˈu scua cña biˈ? Clyo culo ma̱ cuentya ni tsa lo cñi cuaˈnijoˈo jiˈi̱ ma̱, chaˈ ñaˈa̱ ma̱ si tyuˈu scua cñi jiˈi̱ ma̱ ñaˈa̱ cuayáˈ nu xcua seˈi̱ cña biˈ.
\v 29 Si cuiñá ma̱ quiyaˈ niˈi̱, loˈo ca tiyaˈ la ná caca cuaˈni tye ma̱ niˈi̱ biˈ, xtyí loˈo ti nguˈ jiˈi̱ ma̱ liˈ. Lcaa ñati̱, nu loˈo ñaˈa̱ nguˈ cña biˈ, liˈ xana chcuiˈ nguˈ; xtyí loˈo nguˈ jiˈi̱ xuˈna cña biˈ liˈ: 
\v 30 “Nu ñati̱ jua ngua tiˈ cuiñá yu sca niˈi̱ tlyu, pana ná ngua jiˈi̱ yu sta seˈi̱ yu cña biˈ”, ñacui̱ nguˈ. 
\p
\v 31 ’Ñiˈya̱ ntiˈ sca rey nu ntiˈ xu̱u̱ tyaˈa loˈo chaca rey. ¿Ha ná culo yu cuentya clyo si tyuˈu scua tii mil tyaˈa ti sendaru, chaˈ tyiji̱loo jiˈi̱ chaca rey nu loˈo calaa mil tyaˈa sendaru lijya̱ cusu̱u̱?
\v 32 Loˈo si jlo tiˈ chaˈ ná caca jiˈi̱ rey biˈ, nu loˈo tya tyijyuˈ lijya̱ nu chaca rey biˈ, liˈ hora ti ta yu jiˈi̱ ñati̱ chaˈ tsaa nguˈ slo nu chaca rey biˈ, chaˈ ca ti̱ chaˈ cusu̱u̱ biˈ hora ca ti. Juaˈa̱ cuaˈni rey biˈ ―nacui̱ Jesús―.
\v 33 Loˈo juaˈa̱ cua ñaˈa̱ ca cuˈma̱ nu lye la ntsuˈu tyiquee ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱, ná taca caca ma̱ ñati̱ jnaˈ liˈ.
\s Chaˈ jiˈi̱ tejeˈ nu ná tsoˈo tsiyaˈ ti
\p
\v 34 ’Tsoˈo tsa tejeˈ; pana si tye chaˈ cñiˈ nu ntsuˈu jiˈi̱, ngaˈaa caja ñiˈya̱ nu cuaˈnijoˈo tejeˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ liˈ.
\v 35 Ná tsoˈo tsiyaˈ ti, ni chaˈ salú na jiˈi̱ lo yuu chaˈ xtyucua jiˈi̱ yuu, ná tsoˈo; masi quixaˈ na jiˈi̱ loˈo yuu cataa, ná tsoˈo tsiyaˈ ti, biˈ chaˈ ngaˈa̱ chaˈ xcua̱a̱ na jiˈi̱ ―nacui̱ Jesús―. Cuaˈa̱ jyaca̱ tsoˈo ma̱ jiˈi̱ chaˈ nu nda naˈ loˈo ma̱, si tyajaˈa̱ ma̱ cuna ma̱ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\c 15
\s Cui̱i̱ jiˈi̱ sca xlyaˈ nu cua ngunaˈ jiˈi̱ nguˈ
\p
\v 1 Lcaa nu msu jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ nu cuiñi ti nxñi quiñaˈa̱ tsa cñi cña loo nguˈ biˈ ni, ñaa nguˈ slo Jesús chaˈ cuna nguˈ ni chaˈ nda yu; juaˈa̱ xaˈ la nguˈ cuxi, ñaa nguˈ slo Jesús liˈ.
\v 2 Biˈ chaˈ nguxana nguˈ fariseo, loˈo juaˈa̱ nguˈ mstru chaˈ joˈó, ngusta nguˈ quiˈya jiˈi̱ Jesús:
\p ―Ndiya tiˈ yu re cuaˈni tyaˈa yu loˈo nguˈ cuxi jua. Stuˈba ti ndacu yu tyaja loˈo nguˈ cuxi ―nacui̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 3 Liˈ nda Jesús sca cui̱i̱ loˈo nguˈ:
\p
\v 4 ―Nu cuˈma̱ ni, si ntsuˈu sca siyento tyaˈa xlyaˈ jiˈi̱ ma̱, loˈo liˈ ngunaˈ tsaca jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús―, ¿ha ná xtyanu ma̱ jiˈi̱ nu quiñaˈa̱ la tyaˈa xlyaˈ nu ndyanu taju ti su tsoˈo ti ndiˈi̱ niˈ neˈ quixi̱ˈ? Loˈo liˈ tsaa ma̱ tsaana ma̱ jiˈi̱ xlyaˈ nu ngunaˈ biˈ jiˈi̱ ma̱ ñaˈa̱ cuayáˈ nu quije biˈ jiˈi̱ ma̱.
\v 5 Nu loˈo cua nquije xlyaˈ biˈ jiˈi̱ ma̱, tsoˈo tsa caca tyiquee ma̱ liˈ. Hora ti sta ma̱ jiˈi̱ niˈ tyijya̱ scu̱ ma̱,
\v 6 tyaa loˈo ma̱ jiˈi̱ toniˈi̱. Loˈo cua ndyalaa ma̱ toˈ tyi ma̱, liˈ xutiˈi̱ ma̱ jiˈi̱ lcaa tyaˈa tsoˈo ma̱ loˈo jiˈi̱ tyaˈa ngaˈa̱ ti ma̱, chaˈ ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ nguˈ ndiˈya̱: “Ca chaa tiˈ ma̱ loˈo ya juani chaˈ cua nquije xlyaˈ nu cua ngunaˈ jiˈi̱ ya”.
\v 7 Ndiˈya̱ ñacui̱ naˈ jiˈi̱ ma̱: ca chaa tsa tiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱ jiˈi̱ Ni ca su ntucua ycuiˈ Ni ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ fariseo liˈ―, ca chaa tiˈ nguˈ biˈ masi sca ti ñati̱ chalyuu ca tyujuˈu tiˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱, culochu̱ˈ yu jiˈi̱ chaˈ cuxi biˈ liˈ. Ná ntsuˈu chaˈ culacua tiˈ Ni cuentya jiˈi̱ nu jacuayala tyii ntucua caa tyaˈa ñati̱ tsoˈo nu ná ntsuˈu chaˈ cuxi jiˈi̱ nguˈ, ntiˈ nguˈ.
\s Cui̱i̱ jiˈi̱ sca cñi nu cua ngunaˈ jiˈi̱ nguˈ
\p
\v 8 Nda Jesús chaca cui̱i̱ loˈo nguˈ liˈ:
\p ―¿Ñiˈya̱ cuaˈni sca nu cunaˈa̱ nu ntsuˈu tii tyaˈa cñi plata jiˈi̱? Si ngunaˈ sca cñi plata biˈ jiˈi̱, ¿ñiˈya̱ cuaˈni liˈ? Ntiˈ naˈ chaˈ cuaˈa̱ maˈ xi quiiˈ chaˈ culaja tsoˈo niˈi̱ biˈ, ñaˈa̱ cuayáˈ nu quije cñi biˈ jiˈi̱.
\v 9 Loˈo cua nquije cñi biˈ jiˈi̱, liˈ xutiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ jiˈi̱ lcaa tyaˈa tsoˈo loˈo jiˈi̱ lcaa tyaˈa ngaˈa̱ cacua ti, chaˈ cachaˈ jiˈi̱ nguˈ ndiˈya̱: “Ca chaa tiˈ ma̱ loˈo naˈ juani, chaˈ cua nquije cñi nu ngunaˈ biˈ jnaˈ”.
\v 10 Chaa tiˈ nu cunaˈa̱ biˈ, chaˈ cua nquije cñi jiˈi̱; la cuiˈ juaˈa̱ ca slo ycuiˈ Ndyosi, chaa tsa tiˈ ycuiˈ Ni loˈo ñati̱ jiˈi̱ Ni nde cua̱, masi sca ti ñati̱ chalyuu ca tyujuˈu tiˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱, culochu̱ˈ yu jiˈi̱ chaˈ cuxi biˈ liˈ.
\s Sca nu quiˈyu cuañiˈ nu ntucunaˈ ycuiˈ ca ti yu chalyuu jiˈi̱
\p
\v 11 Nda Jesús chaca cui̱i̱ loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Ntsuˈu sca nu cusuˈ nu ntsuˈu tucua tyaˈa sñiˈ quiˈyu jiˈi̱ yu.
\v 12 Loˈo nu cuañiˈ la ni, nacui̱ yu jiˈi̱ sti yu: “Sti naˈ”, nacui̱, “xtyanu clya nuˈu̱ lcaa chaˈ tsoˈo nu ngaˈa̱ chaˈ tyacua jnaˈ”. Loˈo liˈ hora ti ndacha sti yu chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ tyucuaa sñiˈ.
\v 13 Cua xtyi tyempo ndyaca, liˈ ndyujuiˈ nu quiˈyu tya cuañiˈ la lcaa chaˈ tsoˈo nu nda sti yu jiˈi̱. Loˈo ngujui cñi ndyiˈya yu, ndyaa yu tyijyuˈ liˈ. Ca chaca tsuˈ su ndyalaa yu, liˈ xcuiˈ na nguaˈni ñuˈu̱ ti yu chalyuu jiˈi̱ yu; nguliji ñuˈu̱ ti yu cñi biˈ jiˈi̱ yu.
\v 14 Pana nu loˈo cua ndye cñi jiˈi̱ yu nguliji yu, liˈ ngua sca jbiˈña tlyu ca loyuu su ndyaˈa̱ yu; ná ntsuˈu na cacu yu, lye tsa ntyuteˈ yu liˈ.
\v 15 La cuiˈ quichi̱ su ntsuˈu yu biˈ ndyaa yu neˈ xña jiˈi̱ sca ñati̱; ngulo nu ñati̱ biˈ cña jiˈi̱ yu, liˈ ndyaa yu neˈ sca loˈo jiˈi̱ ñati̱ biˈ su ntsuˈu cubeˈ jiˈi̱, chaˈ xacu yu jiˈi̱ cubeˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ.
\v 16 Loˈo liˈ ngua tiˈ yu si tyaalaˈ la jiˈi̱ yu loˈo cacu yu siˈyu quixi̱ˈ tyaˈa nu ndacu cubeˈ, chaˈ ná tucui nda na cacu yu, loˈo juaˈa̱ ntyuteˈ tsa yu liˈ. 
\v 17 Hasta liˈ ngulacua tsoˈo tiˈ yu: “¿Ni lcua tyaˈa msu ntsuˈu toˈ tyi sti naˈ ndyuˈni cña? Ná ndyiji jbiˈña jiˈi̱ nguˈ biˈ, hasta ntyucua na ndyacu jiˈi̱ nguˈ. Loˈo naˈ ni, ngaˈa̱ naˈ ca nde ndyiji jbiˈña ˈna chaˈ ngaˈaa ndyiji na cacu naˈ.
\v 18 Tsoˈo la tyaˈa naˈ nde toˈ tyi sti naˈ chaˈ chcuiˈ naˈ loˈo: Sti naˈ, ñacui̱ naˈ jiˈi̱, cua ntsuˈu tsa quiˈya hichu̱ˈ naˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo cuentya jinuˈu̱, chaˈ ngutaˈa̱ yuˈu ti naˈ.
\v 19 Ngaˈaa ntsuˈu chaˈ ñacui̱ nuˈu̱ chaˈ sñiˈ nuˈu̱ laca naˈ; tsoˈo la masi ñiˈya̱ nu nduˈni nuˈu̱ loˈo msu jinuˈu̱, juaˈa̱ ti cuaˈni nuˈu̱ loˈo naˈ.” Juaˈa̱ ngulacua tiˈ yu chaˈ chcuiˈ yu loˈo sti yu.
\v 20 Liˈ ngutuˈu yu ndyaa yu tyucui̱i̱ chaˈ ñaa yu nde toˈ tyi sti yu.
\p ’Tya tyijyuˈ ñaa yu loˈo naˈa̱ sti yu jiˈi̱ yu. Hora ti ndyaa sti yu ndyacua tyaˈa loˈo yu; ngüityi sti yu jiˈi̱ yu liˈ, nchcuichaˈ sti yu jiˈi̱ yu chaˈ ngua tyaˈna tiˈ sti yu jiˈi̱ yu.
\v 21 Liˈ nacui̱ yu jiˈi̱ sti yu: “Sti naˈ”, nacui̱ yu, “cua ntsuˈu tsa quiˈya hichu̱ˈ naˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo juaˈa̱ cuentya jinuˈu̱. Ngaˈaa ntsuˈu chaˈ ñacui̱ nuˈu̱ chaˈ sñiˈ nuˈu̱ laca naˈ.”
\v 22 Liˈ nacui̱ ycuiˈ nu cusuˈ jiˈi̱ msu: “Yaa clya ma̱ culo ma̱ lateˈ nu tsoˈo la chaˈ xacuˈ ma̱ jiˈi̱ yu re. Sta ma̱ sca cuiˈ sne yaˈ yu, suˈba ma̱ caña quiyaˈ yu.
\v 23 Loˈo liˈ tsaa squiˈya ma̱ chqueru nu ta̱a̱ la chaˈ cujuii ma̱ jiˈi̱ chaˈ cacu na. Cuaˈni na sca taˈa,
\v 24 chaˈ ngua tiˈ na chaˈ cua ngujuii sñiˈ naˈ re, loˈo juani xaˈ ndyuˈu tucua yu; cua ngunaˈ yu ngua tiˈ naˈ, loˈo xaˈ ndyalaa yu.” Hora ti nguxana nguaˈni nguˈ sca taˈa liˈ.
\p
\v 25 ’Juaˈa̱ ndyaca chaˈ loˈo ndyalaa sñiˈ nu cua cusuˈ la, ndyalaa yu ndyaa yu cña. Cua tyalaa ti yu toniˈi̱ jiˈi̱ yu, loˈo ndyuna yu nclyaˈá nguˈ musca, chaˈ cua laca ndyaca ji̱i̱ loˈo ndyalaa yu.
\v 26 Liˈ ngusiˈya yu jiˈi̱ sca yu cuañiˈ, nchcuane yu jiˈi̱: “¿Na laca ndyaca jua?”
\v 27 Liˈ nguxacui̱ nu yu cuañiˈ biˈ jiˈi̱ yu: “Yu tyaˈa nuˈu̱ nu ndyaˈa̱ yuˈu, cua xaˈ ndyalaa yu biˈ juani”, nacui̱. “Biˈ chaˈ nacui̱ sti nuˈu̱ chaˈ cujuii ya chqueru nu tsoˈo la ñaˈa̱ biˈ, chaˈ tsoˈo tsa ntiˈ sti nuˈu̱ chaˈ cua ndyalaa yu tsoˈo ti.”
\v 28 Ngunasi̱ˈ tsa sñiˈ nu cua cusuˈ la biˈ liˈ. Loˈo naˈa̱ sti yu chaˈ ná ntajaˈa̱ yu tya̱a̱ yu ca toniˈi̱, liˈ ndyaa sti yu chaˈ chcuiˈ loˈo yu.
\v 29 Liˈ nacui̱ yu jiˈi̱ sti yu: “Jlo tiˈ nuˈu̱ ni cua lcua yija̱ ndiˈi̱ naˈ ndyuˈni naˈ cña jinuˈu̱, loˈo ni sca quiyaˈ ná nguaˈni xñaˈa̱ naˈ loˈo nuˈu̱; lcaa cña nu ngulo nuˈu̱ ˈna, nguaˈni naˈ jiˈi̱. Pana ni sca quiyaˈ ná nda nuˈu̱ masi sca chivo piti ti jnaˈ chaˈ cuaˈni naˈ taˈa loˈo tyaˈa tsoˈo naˈ.
\v 30 Nu juani chaca quiyaˈ ndyalaa sñiˈ nuˈu̱ nu ndye cñi jinuˈu̱ nguliji ñuˈu̱ ti yu loˈo saˈa yu. Loˈo ndyalaa yu biˈ, hora ti ndyujuii ma̱ chqueru ta̱a̱ chaˈ caca taˈa jiˈi̱”, nacui̱ sñiˈ nu cua cusuˈ la.
\v 31 Liˈ nacui̱ nu cusuˈ sti yu jiˈi̱ yu: “Chañi chaˈ lcaa tsa̱ ndiˈi̱ nuˈu̱ loˈo naˈ. Loˈo juaˈa̱ lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jnaˈ, na jinuˈu̱ laca lcaa chaˈ biˈ.
\v 32 Pana juani, tsoˈo la chaˈ cuaˈni na sca taˈa chaˈ ndyalaa tyaˈa nuˈu̱ chaca quiyaˈ. Ngua tiˈ na chaˈ cua ngujuii yu, pana xaˈ ndyuˈu tucua yu chaca quiyaˈ; cua ngunaˈ yu ngua tiˈ na, pana ndyalaa yu chaca quiyaˈ. Biˈ chaˈ ndyuˈni na sca ji̱i̱ juani, chaˈ chaa tsa tiˈ na.”
\c 16
\s Sca msu laca loo nu tajuaˈ ti nguaˈni, masi cuxi ti tyiquee yu
\p
\v 1 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱: 
\p ―Ntsuˈu sca nu culiyaˈ, loˈo juaˈa̱ cua ntsuˈu sca ñati̱ nu laca loo jiˈi̱ msu jiˈi̱ yu culiyaˈ biˈ. Loˈo liˈ ndachaˈ nguˈ jiˈi̱ nu culiyaˈ biˈ, chaˈ cua tye ti chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ yu, chaˈ nguliji ñuˈu̱ ti msu nu laca loo jiˈi̱ chaˈ tsoˈo biˈ.
\v 2 Liˈ ngusiˈya xuˈna jiˈi̱ msu nu laca loo biˈ, chaˈ xcuane jiˈi̱ msu biˈ: “¿Ni chaˈ ta laca nu nchcuiˈ nguˈ loˈo naˈ chaˈ jinuˈu̱?”, nacui̱ yu. “¿Ni cña ndyuˈni nuˈu̱ nu cua nchcuiˈ nguˈ loˈo naˈ? Tya nuˈu̱ cuentya jnaˈ juani, cuachaˈ clya nuˈu̱ chaˈ jnaˈ, ñaˈa̱ chaˈ nu cua nguaˈni nuˈu̱. Ngaˈaa caca nuˈu̱ loo jiˈi̱ msu ˈna juani.”
\v 3 Quiñaˈa̱ tsa ngulacua tiˈ msu nu laca loo biˈ liˈ: “¿Na laca cuaˈni naˈ juani, si ngaˈaa ta xuˈna naˈ cña nu cuaˈni naˈ? Ngaˈaa jlo tiˈ naˈ ñiˈya̱ cuaˈni naˈ liˈ. Ná qué naˈ chaˈ cuaˈni naˈ cña lo yuu; loˈo si tsaˈa̱ jña naˈ msta̱, la cuiˈ ti juaˈa̱ ca tyujuˈu tsa tiˈ naˈ liˈ.
\v 4 Pana cua jlo tiˈ naˈ ñiˈya̱ nu cuaˈni naˈ chaˈ caja su tyiˈi̱ naˈ toniˈi̱ jiˈi̱ ñati̱, nu loˈo ngaˈaa ta xuˈna naˈ cña nu cuaˈni naˈ.” Juaˈa̱ ngulacua tiˈ msu biˈ, chaˈ cuxi ti tyiquee yu.
\v 5 Liˈ ngusiˈya yu jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu ndacui jiˈi̱ xuˈna yu, nchcuane yu jiˈi̱ nguˈ liˈ: “¿Ni tsa lo ta ndacui nuˈu̱ jiˈi̱ xuˈna naˈ?” nacui̱ yu jiˈi̱ tsaca nguˈ. 
\v 6 “Sca mil tyaˈa litro setye ndacui naˈ jiˈi̱”, nacui̱ nguˈ biˈ liˈ. Hora ti nacui̱ msu nu laca loo biˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ: “Nde nscua quityi nu nscua cuentya jinuˈu̱. Cuaˈa̱ clya nuˈu̱ re chaˈ cuiñá chaca quityi, nu ñacui̱ chaˈ caˈyu siyento ti litro setye ndacui nuˈu̱ jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ”, nacui̱ msu biˈ jiˈi̱.
\v 7 Liˈ nchcuane yu jiˈi̱ chaca nguˈ: “Nuˈu̱ ni, ¿ni tsa lo ndacui jiˈi̱ xuˈna naˈ?” “Sca siyento tyaˈa cujui̱ nscuaˈ trigo”, nacui̱ nguˈ biˈ liˈ. “Ha̱a̱”, nacui̱ yu, “nde nscua quityi nu nscua cuentya jinuˈu̱”, nacui̱ nu msu biˈ. “Cuaˈa̱ clya nuˈu̱ ca nde chaˈ scua chaca quityi nu ñacui̱ chaˈ jacuayala tyaˈa cujui̱ ti, tsa biˈ ti ndacui jiˈi̱ nu cusuˈ.”
\v 8 Tiyaˈ la ngua cuayáˈ tiˈ ycuiˈ nu laca xuˈna yu ñiˈya̱ nu ndyuˈni yu. “Tajuaˈ tsa ndyuˈni msu nu laca loo biˈ ˈna laja loˈo ndyuˈni yu cña”, nacui̱ nu cusuˈ culiyaˈ biˈ.
\p Loˈo liˈ tya nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ biˈ:
\p ―Loˈo cuˈma̱ ni, nu ntiˈ tsa ma̱ taquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi ―nacui̱―, taca ca tsaˈa̱ ma̱ xi loˈo ñaˈa̱ ma̱ ñiˈya̱ nu nduˈni xaˈ la ñati̱ chalyuu loˈo tyaˈa nguˈ, masi cuxi ti nguˈ.
\p
\v 9 ’Ndiˈya̱ chcuiˈ naˈ loˈo ma̱ lacua: Tsoˈo ti cuaˈni ma̱ loˈo lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱ nde chalyuu; xtyucua ma̱ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ loˈo chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱ ñaˈa̱ cuayáˈ tye chalyuu jiˈi̱ ma̱, chaˈ juaˈa̱ caja tyaˈa tsoˈo ma̱ nde chalyuu. Loˈo liˈ ta ycuiˈ Ndyosi su tyiˈi̱ ma̱ slo Ni, su ná ngaˈa̱ chaˈ tye chalyuu jiˈi̱ ma̱ liˈ.
\p
\v 10 ’Ñati̱ nu tsoˈo tsa nguaˈni lyiji sca cña piti ti, juaˈa̱ tsoˈo tsa cuaˈni nguˈ biˈ, masi sca cña nu cua tlyu la; pana ñati̱ nu ñiloˈo jiˈi̱ xuˈna nguˈ loˈo cuaˈni nguˈ sca cña piti ti, ná tyiqueeˈ ná caca cuaˈni nguˈ biˈ sca cña nu cua tlyu la.
\v 11 Si ná nchca cñaˈa̱si̱i̱ ma̱ sca chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱ nde chalyuu, ni ná ta ycuiˈ Ndyosi sca cña tsoˈo la chaˈ cuaˈni ma̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\v 12 Lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱ chalyuu, na nda ycuiˈ Ndyosi chaˈ biˈ jña ti ma̱; si ná cuaˈni tsoˈo ti ma̱ loˈo chaˈ biˈ, ¿ñiˈya̱ cuaˈni ma̱ loˈo chaˈ tsoˈo nu nda Ni chaˈ tyanu neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱?
\p
\v 13 ’Sca msu ni, ná caca cuaˈni yu cña jiˈi̱ tucua tyaˈa xuˈna yu sca tyempo ti; jiˈi̱ sca ti xuˈna yu taca cuaˈni yu cña. Ná tyiqueeˈ tiˈí tiˈ yu ñaˈa̱ yu jiˈi̱ tsaca ñati̱ liˈ, cuati jiˈi̱ chaca ñati̱ biˈ tsoˈo ntsuˈu tyiquee yu ñaˈa̱ yu jiˈi̱; hasta tsoˈo la cuaˈni yu cña jiˈi̱ ñati̱ biˈ, pana jiˈi̱ tsaca ñati̱ biˈ, lasa la cuaˈni yu cña jiˈi̱. Ná caca xñi na chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na si ntsuˈu tsa tyiquee na ñaˈa̱ na jiˈi̱ cñi, chaˈ ñiˈya̱ si laca chaca xuˈna na, juaˈa̱ laca cñi biˈ liˈ.
\p
\v 14 Pana ntsuˈu tsa tyiquee nguˈ fariseo chaˈ jiˈi̱ cñi, biˈ chaˈ loˈo ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Jesús, ngustí loˈo ti nguˈ jiˈi̱ yu.
\v 15 Liˈ nguxtyacui Jesús chaˈ loˈo nguˈ biˈ:
\p ―Cuˈma̱ ―nacui̱ yu―, tsoˈo tsa nduˈni ma̱ chaˈ ñaˈa̱ ti xaˈ ñati̱ jiˈi̱ ma̱, pana cua jlo tiˈ ycuiˈ Ndyosi lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu ntsuˈu tyiquee ma̱. Ñati̱ nu tlyu tsa nduˈni jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ, xtyanu tiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\s Ñiˈya̱ ndyaca loˈo chaˈ tsoˈo nu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi 
\p
\v 16 ’Nu tyempo cua saˈni la ni, ntsuˈu chaˈ cusuˈ jiˈi̱ ñati̱, la cuiˈ chaˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo Moisés, juaˈa̱ loˈo nguˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ Ni tya saˈni la; pana nu loˈo ñaa Juan, tya liˈ nguxana ngañi chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ caca Ni loo neˈ tyiquee ñati̱. Quiñaˈa̱ tsa ñati̱, lye tsa nda nguˈ juersa chaˈ xñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 17 ’Ná tlyu cña tye lcaa na nu ntsuˈu nde cua̱, juaˈa̱ tye tyucui ñaˈa̱ chalyuu; pana ná tye tsiyaˈ ti ni sca siˈyu chaˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu cua nda ycuiˈ Ndyosi loˈo na nu ngua saˈni la.
\s Nchcuiˈ Jesús chaˈ jiˈi̱ ñati̱ nu xtyanu tiˈi̱ jiˈi̱ clyoˈo
\p
\v 18 Tya nchcuiˈ la Jesús loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Loˈo culo sca ñati̱ quityi chaˈ xtyanu yu jiˈi̱ clyoˈo yu, chaˈ xaˈ caja clyoˈo yu loˈo xaˈ nu cunaˈa̱, chaˈ subaˈ ndyuˈni yu biˈ liˈ. Loˈo juaˈa̱ loˈo caja clyoˈo sca nu quiˈyu loˈo sca nu cunaˈa̱ nu cua nguxtyanu clyoˈo jiˈi̱, masi cuentya jiˈi̱ ley, la cuiˈ ti chaˈ subaˈ laca nu ndyuˈni nu quiˈyu biˈ liˈ.
\s Chaˈ jiˈi̱ sca nu culiyaˈ loˈo sca yu tiˈi nu naa Lázaro 
\p
\v 19 ’Cua ntsuˈu sca nu culiyaˈ, loˈo xcuiˈ lateˈ quiñaˈa̱ ngaˈa̱, xcuiˈ lateˈ tsoˈo ñaˈa̱ nchcuˈ yu. Loˈo juaˈa̱ lye tsa ndyuˈni yu, lcaa tsa̱ ndyaca taˈa slo yu.
\v 20 Pana ntsuˈu sca ñati̱ tiˈi nu naa Lázaro, nu xcuiˈ quichuˈ ntucua tyucui ñaˈa̱ yu. Toniˈi̱ ti jiˈi̱ nu culiyaˈ biˈ nchcaˈa̱ Lázaro lcaa tsa̱.
\v 21 Cua ntiˈ yu tiˈi biˈ masi cacu yu satya na nu ndyalú toˈ mesa su ndyacu nu culiyaˈ biˈ liˈ. Loˈo juaˈa̱ ndyaˈa̱ xneˈ su ngaˈa̱ yu chaˈ nclyeˈe loo quichuˈ nu ntsuˈu hichu̱ˈ yu tiˈi biˈ.
\v 22 Ndyalaa tsa̱ nu ngujuii nu tiˈi biˈ; loˈo nu xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ni, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ ca slo jyoˈo cusuˈ Abraham, ca su tlyu nu nguaˈni choˈo ycuiˈ Ndyosi. Loˈo juaˈa̱ ngujuii nu culiyaˈ biˈ, nguxatsiˈ nguˈ jiˈi̱ liˈ.
\v 23 Pana nu loˈo cua ntsuˈu nu culiyaˈ biˈ su nchcubeˈ yu ca bilyaa, liˈ ngusicua̱ hique yu naˈa̱ yu jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ Abraham tyijyuˈ ti, loˈo juaˈa̱ naˈa̱ yu chaˈ stuˈba ti ntucua jyoˈo Lázaro loˈo.
\v 24 Liˈ ngusiˈya nu culiyaˈ biˈ jiˈi̱ Abraham: “Sti ya Abraham, cuaˈni tyaˈna tiˈ nuˈu̱ jnaˈ. Ta nuˈu̱ jiˈi̱ Lázaro jua chaˈ ca̱a̱ ca̱loˈo xi hitya chaˈ coˈo naˈ, masi loˈo sne ti yu cuichaˈ yu xi tuˈba naˈ chaˈ caˈya tyacalaˈ xi ltseˈ naˈ, chaˈ lye tsa tyiqueˈ ntiˈ naˈ su ntsuˈu naˈ lo quiiˈ re.”
\v 25 Liˈ nacui̱ jyoˈo Abraham jiˈi̱: “Sñiˈ”, nacui̱, “tsoˈo tsa ngua hi̱ loˈo ngutiˈi̱ nuˈu̱ nde chalyuu. Loˈo Lázaro re ni, siˈi juaˈa̱ ngua jiˈi̱ yu, chaˈ lye tsa nchcubeˈ yu su ngutiˈi̱ yu chalyuu. Biˈ chaˈ caja su tsoˈo tyiˈi̱ yu ca nde juani; loˈo nuˈu̱ ni, ngaˈa̱ chaˈ chcubeˈ nuˈu̱.
\v 26 Tya ntsuˈu la chaˈ jiˈi̱ cuare nde su ndiˈi̱ ya, ntsuˈu sca laja cuaˈa̱ tlyu claˈbe laja su ndiˈi̱ cuare loˈo cuˈma̱; biˈ chaˈ si ntsuˈu nguˈ nu ntiˈ tsaa nde slo cuˈma̱, ná caca jiˈi̱ nguˈ tyaa nguˈ. Loˈo juaˈa̱ cuˈma̱ nu ntsuˈu ma̱ nde jua, ná caca jiˈi̱ ma̱ tya̱a̱ ma̱ ca nde.”
\v 27 Liˈ tyaˈna tsa nchcuiˈ nu culiyaˈ biˈ loˈo: “Cuaˈni nuˈu̱ sca chaˈ tsoˈo loˈo naˈ, Abraham sti naˈ”, nacui̱ nu culiyaˈ biˈ. “Ta jiˈi̱ Lázaro chaˈ tsaa yu toˈ tyi sti naˈ,
\v 28 ca su ntsuˈu caˈyu tyaˈa nguˈ tyaˈa naˈ, chaˈ chcuiˈ yu loˈo nguˈ, chaˈ ná ca̱a̱ nguˈ ca nde su ntsuˈu naˈ nchcubeˈ naˈ.”
\v 29 Pana nacui̱ Abraham jiˈi̱: “Cua jlo tiˈ nguˈ biˈ lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu nguscua jyoˈo Moisés; juaˈa̱ nu xaˈ la quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu nguscua jyoˈo cusuˈ cua saˈni, ntsuˈu biˈ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa nuˈu̱. Tsoˈo si cuaˈa̱ jyaca̱ nguˈ jiˈi̱ chaˈ nu nscua lo quityi biˈ.”
\v 30 Liˈ nguxacui̱ nu culiyaˈ biˈ chaˈ jiˈi̱: “Tsoˈo lacua, sti naˈ Abraham. Pana si tsaa sca nguˈ jyoˈo re ca su ndiˈi̱ nguˈ, liˈ culochu̱ˈ nguˈ chaˈ cuxi nu ndyuˈni nguˈ.”
\v 31 Xaˈ nchcuiˈ jyoˈo Abraham loˈo nu culiyaˈ biˈ liˈ: “Loˈo ná ntiˈ nguˈ taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ nu nguscua Moisés, loˈo juaˈa̱ ná taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ nu nguaˈa̱ loo ycuiˈ Ndyosi cña jiˈi̱ chaˈ chcuiˈ loˈo ñati̱, la cuiˈ juaˈa̱ ná taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ xaˈ la chaˈ nu ta Ni loˈo nguˈ, masi tyuˈú sca nu cua ngujuii chaca quiyaˈ chaˈ chcuiˈ loˈo nguˈ”.
\c 17
\s Cuxi tsa caca si ntsuˈu sca quiˈya nu ndulo la jiˈna 
\p
\v 1 Chaca quiyaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱:
\p ―Ntsuˈu tsa nguˈ nu nchcuiˈ loˈo na chaˈ cuaˈni na sca chaˈ cuxi, pana tyaˈna tsa sca ñati̱ nu ndatsaa jiˈi̱ tyaˈa chaˈ cuaˈni chaˈ cuxi loˈo.
\v 2 Tsoˈo la si tsaa nguˈ xcua̱a̱ nguˈ jiˈi̱ yu lo tyujoˈo loˈo sca quee quichi tyaaca̱ˈ yane yu, chaˈ ngaˈaa caja ñiˈya̱ nu tatsaa yu jiˈi̱ ni sca ñati̱ ñiˈya̱ ntiˈ nu sube re, chaˈ cuaˈni nguˈ chaˈ cuxi loˈo yu. 
\p
\v 3 ’Cuiˈya ma̱ cuentya si cuaˈni sca nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ ma̱ sca chaˈ cuxi loˈo ma̱. Liˈ chcuiˈ ma̱ loˈo yu chaˈ ngaˈaa cuaˈni yu chaˈ cuxi biˈ loˈo ma̱. Loˈo si tyaˈa̱chu̱ˈ yu jiˈi̱ chaˈ cuxi biˈ, cuaˈni ma̱ chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ yu liˈ;
\v 4 masi cati quiyaˈ ta yu chaˈ ñasi̱ˈ tiˈ jiˈi̱ ma̱ sca tsa̱, loˈo cati quiyaˈ ca̱a̱ yu chaˈ chcuiˈ yu loˈo ma̱: “Cuiˈya ma̱ chaˈ clyu tiˈ jnaˈ, ngaˈaa cuaˈni naˈ juaˈa̱ juani”, ñacui̱ yu, liˈ ngaˈa̱ chaˈ cuiˈya ma̱ chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ yu.
\s Quiñaˈa̱ tsa chaˈ caca jiˈna si jlya tiˈ na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 5 Liˈ nacui̱ nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús:
\p ―Xtyucua nuˈu̱ jiˈi̱ ya chaˈ taca jlya la tiˈ ya chaˈ jinuˈu̱ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱.
\p
\v 6 ―Jlo tiˈ ma̱ chaˈ piti tsa sca siˈyu cuxee ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―, loˈo juaˈa̱ cuˈma̱ ni, ná quiñaˈa̱ tsa chaˈ nchca jiˈi̱ ma̱. Pana masi xti ti chaˈ jlya tiˈ ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Sti naˈ, taca ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ yaca quityi re: “Tyuˈutsuˈ nuˈu̱ ca su ndu̱ re, yaa nuˈu̱ tyu̱ nde lo hitya tyujoˈo”. Loˈo liˈ ñaˈa̱ ma̱ chaˈ taquiyaˈ yaca biˈ chaˈ nu cua nchcuiˈ ma̱ loˈo.
\s Ñiˈya̱ nu ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni na si ndyuˈni na cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 7 ’¿Ñiˈya̱ ntiˈ cuˈma̱ ni? ¿Ñiˈya̱ cuaˈni ma̱ si ntsuˈu sca msu jiˈi̱ ma̱ nu ndyaa neˈ quixi̱ˈ chaˈ culaˈa yuu cuentya jiˈi̱ ma̱, masi ndyaa yu chaˈ cñaˈa̱si̱i̱ yu jiˈi̱ bata jiˈi̱ ma̱? Nde ngusi̱i̱ loˈo ndyalaa ca ti msu biˈ ndyaa yu cña biˈ, ná tyiqueeˈ ná chcuiˈ ma̱ loˈo yu ndiˈya̱: “Tya̱a̱ clya cuaˈa̱ toˈ mesa chaˈ cuaˈni nuˈu̱ si̱i̱ juani”.
\v 8 Ná yala ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ yu juaˈa̱, ntiˈ naˈ. Ná tyiqueeˈ ndiˈya̱ chcuiˈ ma̱ loˈo yu: “Cuaˈni choˈo clya caqueˈ si̱i̱ chaˈ cacu ya. Clyo cacu ya coˈo ya, cuati cacu coˈo nuˈu̱”, ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ msu biˈ.
\v 9 ¿Ha tya ma̱ xlyaˈbe jiˈi̱ msu biˈ, chaˈ ndaquiyaˈ yu cña nu ngulo ma̱ jiˈi̱? Ná nduˈni xuˈna msu juaˈa̱. 
\v 10 Ñiˈya̱ laca msu, juaˈa̱ laca cuˈma̱; nu loˈo nguaˈni ma̱ lcaa cña nu culo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱, ngaˈa̱ chaˈ ñacui̱ ma̱ liˈ: “Msu cuxi ti laca cuare, chaˈ cña nu ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni ti ya, tsa biˈ ti cña nguaˈni ya”, ñacui̱ ma̱.
\s Nguaˈni Jesús joˈo jiˈi̱ tii tyaˈa ñati̱ nu ngusñi quicha nu ndyatsuˈ cuañaˈ jiˈi̱
\p
\v 11 Nu loˈo ngusñi Jesús tyucui̱i̱ ndyaa nde Jerusalén, liˈ nteje tacui nguˈ loyuu su cuentya Galilea, ndyaa nguˈ nde loyuu su cuentya Samaria.
\v 12 Nu loˈo ndyalaa Jesús sca quichi̱ piti biˈ, liˈ ndyacua tyaˈa yu loˈo tii tyaˈa nguˈ quicha nu cua lijya̱ nguˈ slo yu; quicha nu ndyatsuˈ cuañaˈ ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ biˈ. Pana tyijyuˈ ti ndyatu̱ nguˈ slo Jesús,
\v 13 cui̱i̱ tsa nchcuiˈ nguˈ loˈo yu liˈ:
\p ―Cusuˈ Jesús ―nacui̱ nguˈ liˈ―, cuaˈni tyaˈna tiˈ nuˈu̱ jiˈi̱ cua.
\p
\v 14 Nu loˈo naˈa̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ, liˈ nacui̱ yu:
\p ―Yaa clya ma̱ slo sti joˈó chaˈ ñaˈa̱ yu jiˈi̱ tyucui ñaˈa̱ ma̱ ―nacui̱.
\p Nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ liˈ. Pana su ndyaa nguˈ tyucui̱i̱ ti, ngua tii nguˈ chaˈ xaˈ ngua lubii cuañaˈ nguˈ; ndye chaˈ quicha nguˈ liˈ.
\v 15 Biˈ chaˈ nguxtyu̱u̱ tsaca yu quicha biˈ, cui̱i̱ tsa nchcuiˈ yu ndyuˈni chi̱ yu loo ycuiˈ Ndyosi.
\v 16 Liˈ ndyatu̱ sti̱ˈ yu slo Jesús, ndyaa stii yu lo yuu nde loo yu chaˈ ndya yu xlyaˈbe jiˈi̱ Jesús. Nguˈ Samaria laca yu biˈ, nguˈ xaˈ tsuˈ laca yu.
\v 17 Liˈ nacui̱ Jesús:
\p ―¿Ha siˈi tii tyaˈa nguˈ nu ndyatsuˈ cuañaˈ nguˈ ndyaca tsoˈo nguˈ tsa̱? ¿Mala ngua nu chaca caa tyaˈa nguˈ biˈ juani?
\v 18 Sca ti yu re nu siˈi nguˈ Israel tyaˈa na laca, biˈ laca nu nguxtyu̱u̱ chaˈ cuaˈni tlyu yu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 19 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nu quiˈyu biˈ:
\p ―Tyatu̱ nuˈu̱ chaˈ tyaa nuˈu̱ juani ―nacui̱―. Cua ngua tsoˈo nuˈu̱ juani chaˈ jlya tiˈ nuˈu̱ chaˈ nu nda naˈ loˈo nuˈu̱.
\s Ndiˈya̱ caca loˈo tyalaa tyempo chaˈ caca ycuiˈ Ndyosi loo neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱
\p
\v 20 Loˈo liˈ nchcuane nguˈ fariseo jiˈi̱ Jesús ni jacuaˈ tyalaa tyempo chaˈ caca ycuiˈ Ndyosi loo jiˈi̱ ñati̱. Nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Siˈi sca na nu tyaca̱ˈ lijya̱ tyijyuˈ laca chaˈ biˈ. 
\v 21 Ná caca ñacui̱ na ndiˈya̱: “Nde ti ndu̱ biˈ”; masi ndiˈya̱ ná ñacui̱ na: “Ndejua ntucua biˈ”. Na cua laca ycuiˈ Ni loo ca neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱ juani.
\p
\v 22 Liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱: 
\p ―Nde loo la tyalaa tyempo nu ntiˈ tsa ma̱ ñaˈa̱ ma̱ ˈna, masi chaca tya tsa̱ nde chalyuu tya tyiˈi̱ naˈ loˈo ma̱ ntiˈ ma̱, naˈ nu cua nda ycuiˈ Ni ˈna lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱; pana ngaˈaa ñaˈa̱ ma̱ ˈna liˈ. 
\v 23 Chcuiˈ nguˈ loˈo ma̱ chaˈ jnaˈ liˈ: “Nde ti ndu̱ yu”; loˈo juaˈa̱ chcuiˈ nguˈ: “Ndacua ndu̱ ycuiˈ yu”. Pana ná tsaa ma̱, ná taquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ cuiñi nu nchcuiˈ nguˈ biˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―.
\v 24 Seˈi̱ ti ntyijiˈi̱ xee tyiˈyu nu loˈo ndyubi, pana tyaca̱ˈ ñaˈa̱ nguˈ xee biˈ tyucui nde cua̱; juaˈa̱ caca loˈo naˈ nu lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱, nu loˈo tyalaa tsa̱ biˈ loˈo ñaˈa̱ nguˈ jnaˈ chaˈ ca̱a̱ naˈ chaca quiyaˈ.
\v 25 Pana clyo nscua chaˈ lye tsa chcubeˈ ycuiˈ naˈ. La cuiˈ juaˈa̱ nguˈ tyaˈa quichi̱ tyi na xtyanu tiˈi̱ nguˈ ˈna.
\v 26 Ñiˈya̱ ngua jiˈi̱ ñati̱ nu ngutiˈi̱ chalyuu saˈni la, tyaˈa stuˈba nguˈ loˈo jyoˈo Noé biˈ, juaˈa̱ caca jiˈi̱ ñati̱ chalyuu loˈo chaca quiyaˈ tya̱a̱ naˈ nu lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱.
\v 27 Tyaˈa stuˈba jyoˈo Noé biˈ ni, nguaˈni nguˈ taˈa, ndyacu nguˈ, ndyiˈo nguˈ, ngujui clyoˈo nguˈ; tsa biˈ ti chaˈ ndube tiˈ nguˈ ñaˈa̱ cuayáˈ nu ndyalaa tyempo ngüiñá nu Noé biˈ yaca niˈi̱ tonu. Liˈ ndyatí̱ yu neˈ yaca niˈi̱ biˈ loˈo lcaa na nu ntsuˈu jiˈi̱ yu. Loˈo liˈ nguaˈya tyo clyaa biˈ, ndye ñati̱ chalyuu ngujuii nguˈ.
\v 28 Loˈo la cuiˈ ñiˈya̱ ngua jiˈi̱ nguˈ quichi̱ su ngutiˈi̱ jyoˈo Lot, juaˈa̱ caca jiˈi̱ ñati̱ chalyuu tsa̱ biˈ. Tyaˈa quichi̱ tyi Lot ni, ndyacu nguˈ, ndyiˈo nguˈ, ngüiˈya nguˈ yuˈba, ndyujuiˈ nguˈ yuˈba, ndyataa nguˈ xtya̱, ngüiñá nguˈ niˈi̱; tsa biˈ ti cña nu ndiya tiˈ nguˈ nguaˈni nguˈ biˈ,
\v 29 ñaˈa̱ cuayáˈ nu ngulo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ yu Lot biˈ nde quichi̱ Sodoma biˈ. Liˈ ngusalú Ni quiiˈ loˈo yuu sufri ndyaqui̱ lo yuu. Ndye chaˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ Sodoma biˈ; tyaˈa stuˈba Lot ni, ngujuii lcaa nguˈ.
\v 30 Juaˈa̱ caca tsa̱ biˈ loˈo tya̱a̱ naˈ nu lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱; loˈo ñaˈa̱ nguˈ ˈna chaca quiyaˈ, ná ca tii nguˈ ni tsa̱ caca biˈ.
\p
\v 31 ’Nu loˈo tyalaa tsa̱ biˈ, si ntsuˈu nguˈ nu ndu̱ ca que niˈi̱ jiˈi̱ nguˈ, loˈo caˈya nguˈ ná caja tyempo jiˈi̱ nguˈ chaˈ culo nguˈ yuˈba jiˈi̱ nguˈ nu ndiˈi̱ nde niˈi̱ jiˈi̱ nguˈ. Loˈo juaˈa̱ si ntsuˈu nguˈ neˈ quixi̱ˈ, ná caja tyempo jiˈi̱ nguˈ chaˈ xtyu̱u̱ nguˈ tya̱a̱ nguˈ nde toˈ tyi nguˈ.
\v 32 Tyiˈu tiˈ ma̱ ñiˈya̱ nu ngua jiˈi̱ nu cunaˈa̱ jiˈi̱ Lot tyempo biˈ; ngua tiˈ maˈ xtyu̱u̱ maˈ nde quichi̱, liˈ nguaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ ndyaca maˈ sca quee.
\v 33 Chcunaˈ chalyuu jiˈi̱ ma̱ si xcuiˈ nclyacua tsa tiˈ ma̱ ñiˈya̱ nu caca jiˈi̱ ycuiˈ ca ma̱; pana quije chalyuu jiˈi̱ ma̱ si tyajaˈa̱ ma̱, masi cujuii ñati̱ jiˈi̱ ma̱ xquiˈya naˈ.
\p
\v 34 ’Cachaˈ naˈ jiˈi̱ ma̱ ñiˈya̱ nu caca si talya loˈo ca̱a̱ naˈ; si ntsiya tucua tyaˈa ñati̱ lajaˈ lo sca quiˈña̱ ti, quiˈya ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ tsaca, tyanu chaca ycuiˈ ti liˈ.
\v 35 Loˈo juaˈa̱ si ngaˈa̱ tucua tyaˈa nu cunaˈa̱ ndyoo nguˈ ndacua̱, quiˈya Ni jiˈi̱ tsaca, tyanu chaca liˈ. 
\v 36 Loˈo juaˈa̱ si ntsuˈu tucua tyaˈa nu quiˈyu lo cña jiˈi̱ nguˈ neˈ quixi̱ˈ, quiˈya Ni jiˈi̱ tsaca, tyanu chaca liˈ.
\p
\v 37 Loˈo ndyuna nguˈ chaˈ biˈ, liˈ ndachaˈ nguˈ jiˈi̱ Jesús:
\p ―¿Macala caca juaˈa̱, cusuˈ? ―nacui̱ nguˈ.
\p Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Ca su ntsiya sca na tyucu̱, ca biˈ tyuˈu tiˈi̱ culexu; juaˈa̱ nu loˈo tyuˈu tiˈi̱ ñati̱ loˈo tye chalyuu, chcubeˈ tsa nguˈ liˈ.
\c 18
\s Cui̱i̱ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ tiˈi nu cua ndatsaa jiˈi̱ bese 
\p
\v 1 Nguluˈu Jesús jiˈi̱ nguˈ chaˈ luˈba ti chcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi, chaˈ ná ca taja tiˈ nguˈ tsiyaˈ ti loˈo chcuiˈ nguˈ loˈo Ni. Ndiˈya̱ ndyuˈu cui̱i̱ nu nda Jesús loˈo nguˈ liˈ:
\p
\v 2 ―Sca quichi̱ ntsuˈu sca bese nu ná nduˈni chi̱ loo ycuiˈ Ndyosi, loˈo juaˈa̱ ná sca chaˈ ndube tiˈ yu. 
\v 3 La cuiˈ quichi̱ biˈ ntsuˈu sca nu cunaˈa̱ tiˈi. Liˈ ndyaa maˈ biˈ ndyaa naˈa̱ maˈ jiˈi̱ bese biˈ, chaˈ ntsuˈu chaˈ cuxi nu ndyuˈni xaˈ ñati̱ loˈo maˈ; ngua tiˈ maˈ chaˈ quiñi tsoˈo chaˈ jiˈi̱ maˈ loˈo tyaˈa cusu̱u̱ maˈ slo bese.
\v 4 Tyu̱u̱ quiyaˈ ndyaa maˈ biˈ slo bese, loˈo ná ndaquiyaˈ bese biˈ jiˈi̱ chaˈ nu nda maˈ biˈ loˈo. Ca tiyaˈ la liˈ ngulacua tiˈ nu bese biˈ: “Masi ná ndaquiyaˈ naˈ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi, ni jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ sca ñati̱ chalyuu ná ndube tiˈ naˈ;
\v 5 pana cuaˈni naˈ tisiya jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ nu cunaˈa̱ tiˈi re, chaˈ ñaˈa̱ ti ndyaˈa̱ nu cunaˈa̱ re nchcuiˈ cua ñaˈa̱ ti loˈo naˈ. Biˈ chaˈ cuaˈa naˈ xi jiˈi̱”, nacui̱ bese biˈ, “cuaˈni naˈ tisiya jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ maˈ re, chaˈ ngaˈaa ca̱a̱ la maˈ suˈba ñasi̱ˈ maˈ ˈna.” 
\p
\v 6 Tya nchcuiˈ la Jesús loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Juaˈa̱ nchcuiˈ nu bese xñaˈa̱ biˈ, liˈ nguxtyucua yu jiˈi̱ maˈ biˈ, masi ná tsoˈo tyiquee yu ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―.
\v 7 Pana tsoˈo tsa tyiquee ycuiˈ Ndyosi, yala ti xtyucua Ni jiˈi̱ ñati̱ nu cua ngusubi Ni jiˈi̱, nu tyaˈna tsa nxiˈya jiˈi̱ Ni tsa̱ loˈo talya. ¿Ha tiyaˈ tsa xtyucua Ni jiˈi̱ nguˈ ntiˈ ma̱?
\v 8 Ñacui̱ naˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ hora ti xtyucua Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ, cuaˈni Ni chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ nguˈ. Pana nu loˈo chaca quiyaˈ tya̱a̱ naˈ nu cua nda Ni ˈna lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱, ¿ha ñaˈa̱ ti tya quije ˈna ñati̱ nu jlya tiˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ?
\s Sca cui̱i̱ jiˈi̱ tucua lo ñati̱ nu ndyaa neˈ laa
\p
\v 9 Nde chaca cui̱i̱ nu nda Jesús loˈo nguˈ; sca cui̱i̱ cuentya jiˈi̱ nguˈ nu tyixi tsa nduˈni jiˈi̱ ycuiˈ ca ti nguˈ, chaˈ xcuiˈ chaˈ liñi nduˈni nguˈ biˈ ntiˈ nguˈ, chaˈ xcuiˈ nxtyí loˈo ti nguˈ biˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱. Ndiˈya̱ nchcuiˈ Jesús liˈ:
\p
\v 10 ―Tucua tyaˈa ñati̱ ndyaa neˈ laa tlyu chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi. Tsaca nguˈ biˈ laca nguˈ fariseo nu tacati tsa nduˈni ycuiˈ nguˈ, ntiˈ nguˈ; chaca nguˈ laca sca nguˈ cuxi nu nclyo cñi cña loo nguˈ cuentya jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ.
\v 11 Nu yu fariseo biˈ ni, na ndu̱ ti yu, ndiˈya̱ nchcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi liˈ: “Ndyosi”, nacui̱, “tsa xlyaˈbe jinuˈu̱ chaˈ ná nduˈni naˈ ñiˈya̱ nu nduˈni xaˈ ñati̱; xñaˈa̱ tsa nduˈni nguˈ, cuaana tsa nguˈ, subaˈ tsa nduˈni nguˈ loˈo clyoˈo xaˈ ñati̱. Pana naˈ ni, ná nduˈni naˈ juaˈa̱, ni ná nduˈni naˈ ñiˈya̱ nduˈni yu cuxi cua nu cuiñi ti nxñi quiñaˈa̱ tsa cñi cña loo nguˈ”, nacui̱ nu yu fariseo biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 12 “Tucua quiyaˈ sca semana ná ndacu naˈ tyaja chaˈ nduˈni tlyu naˈ jinuˈu̱. Loˈo juaˈa̱ nda naˈ sa yuˈbe lcaa na nu nguaˈni naˈ ngana scaa semana jinuˈu̱”, nacui̱ yu fariseo biˈ.
\v 13 Pana nu quiˈyu nu nclyo cñi cña loo nguˈ ni, tyijyuˈ ti ndyatu̱ yu; ná ntsuˈu tyiquee yu chaˈ sicua̱a̱ yu xi cloo yu nde cua̱, chaˈ xñiˈi̱ tsa tiˈ yu ndu̱ yu ndyuˈu̱ ti yu tyiquee yu laja loˈo nchcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi: “Cuaˈni tyaˈna tiˈ nuˈu̱ jnaˈ, Ndyosi Sti naˈ, chaˈ ntsuˈu tsa quiˈya jnaˈ”, nacui̱ nu quiˈyu biˈ. Tsa biˈ ti chaˈ nchcuiˈ yu.
\p
\v 14 ’Ndiˈya̱ laca chaˈ nu ntiˈ naˈ chcuiˈ naˈ loˈo ma̱, chaˈ nu quiˈyu nu nclyo cñi cña loo nguˈ biˈ ni, cua ngüityi̱ ycuiˈ Ndyosi quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ yu biˈ; tsoˈo ti tyiquee yu loˈo nguxtyu̱u̱ yu ndyaa yu toˈ tyi yu. Pana ná ngua jiˈi̱ yu fariseo biˈ juaˈa̱, chaˈ nu ñati̱ nu tlyu tsa nduˈni jiˈi̱ ycuiˈ ca ti, ntsuˈu chaˈ caca tyujuˈu tiˈ ñati̱ biˈ ca tiyaˈ la; pana ñati̱ nu tyujuˈu tsa tiˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ juani, ca tiyaˈ la caca tsoˈo la cresiya jiˈi̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\s Ngulacua̱ Jesús jiˈi̱ nu sube
\p
\v 15 Loˈo liˈ ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ nu sube cuañiˈ chaˈ sta yaˈ ycuiˈ Jesús hique nguˈ sube biˈ. Pana nu loˈo naˈa̱ nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ biˈ jiˈi̱ ñati̱ nu lijya̱ loˈo nu sube biˈ, loˈo ti nguxana nguˈ biˈ nguaˈni tyaala nguˈ jiˈi̱ ñati̱ nu lijya̱ biˈ.
\v 16 Liˈ ngusiˈya Jesús jiˈi̱ nu sube chaˈ ca̱a̱ nguˈ slo yu. Liˈ nchcuiˈ yu loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ biˈ:
\p ―Ta ma̱ chacuayáˈ chaˈ ca̱a̱ nu sube ca slo naˈ ―nacui̱―, chaˈ sca nu sube ni, tsoˈo tsa nxñi chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tyucui tyiquee biˈ tsiyaˈ ti. Loˈo juaˈa̱ taca culo Ni cña jiˈi̱ ñati̱ nu juaˈa̱ jlya tiˈ jiˈi̱ Ni, ñiˈya̱ loˈo jlya tiˈ nu sube jiˈi̱ Ni.
\v 17 Chaˈ liñi nda naˈ re loˈo ma̱: Ñati̱ nu ná xñi chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ñiˈya̱ nu nxñi sca nu sube chaˈ biˈ, ná ntsuˈu chacuayáˈ tyatí̱ ñati̱ biˈ ca su laca ycuiˈ Ni loo.
\s Nchcuiˈ sca nu culiyaˈ loˈo Jesús
\p
\v 18 Ndacua ndu̱ sca ñati̱ tlyu nu laca loo jiˈi̱ nguˈ judío. Liˈ nchcuane yu biˈ jiˈi̱ Jesús:
\p ―Mstru, tsoˈo tsa nduˈni nuˈu̱ ―nacui̱―. ¿Ñiˈya̱ cuaˈni naˈ chaˈ caja chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye ˈna? ―nacui̱ nu quiˈyu biˈ.
\p
\v 19 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ yu:
\p ―¿Ni chaˈ laca nacui̱ nuˈu̱ chaˈ tsoˈo tsa naˈ? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu biˈ―. Sca ti ycuiˈ Ndyosi laca nu chañi chaˈ tsoˈo laca Ni.
\v 20 Cua jlo tiˈ nuˈu̱ lcaa cña nu ngulo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ tya saˈni la, chaˈ nu nchcuiˈ quityi ndiˈya̱: “Ná cuaˈni ma̱ chaˈ subaˈ loˈo clyoˈo xaˈ ñati̱”, nacui̱ quityi biˈ. “Ná cujuii ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱; ná cuaana ma̱; ná chcuiˈ ma̱ cuentyu jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱; cuaˈni tlyu ma̱ jiˈi̱ sti xtyaˈa̱ ma̱, juaˈa̱ tucuá ma̱ chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ cusuˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo ma̱.” Juaˈa̱ chaˈ nu nguxtyanu ycuiˈ Ndyosi jiˈna tya saˈni la.
\p
\v 21 ―Tya loˈo cuañiˈ naˈ cua ndaquiyaˈ naˈ lcaa chaˈ biˈ ―nacui̱ nu quiˈyu biˈ jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 22 Nu loˈo ndyuna Jesús chaˈ biˈ, liˈ nacui̱:
\p ―Chaca tya chaˈ tya lyiji cuaˈni nuˈu̱: yaa cujuiˈ lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jinuˈu̱, chaˈ tyuˈu cñi nu ta jiˈi̱ nguˈ tiˈi; tyacua xi chaˈ tsoˈo jinuˈu̱ nde loo la ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi liˈ. Loˈo cua nguaˈni nuˈu̱ cña biˈ, liˈ taca tyaˈa̱ nuˈu̱ loˈo naˈ.
\p
\v 23 Nu loˈo ndyuna nu quiˈyu biˈ chaˈ nu nchcuiˈ Jesús, hora ti ngua xñiˈi̱ tiˈ yu, chaˈ culiyaˈ tsa yu.
\v 24 Loˈo naˈa̱ Jesús chaˈ xñiˈi̱ tsa tiˈ yu, liˈ nacui̱ jiˈi̱ nguˈ nu ndiˈi̱ slo:
\p ―Tucui tsa laca chaˈ jiˈi̱ nguˈ culiyaˈ chaˈ tyatí̱ nguˈ lo chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ caca Ni loo neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ.
\v 25 Lasa la cña laca chaˈ tyeje tacui sca naˈni quiyaˈ cuxa, masi sca naˈni tonu, ñiˈya̱ laca sca camello. Lasa la chaˈ biˈ; tucui la cña laca chaˈ tyatí̱ sca nguˈ culiyaˈ ca su laca ycuiˈ Ndyosi loo ―nacui̱ Jesús. 
\p
\v 26 Loˈo ndyuna nguˈ chaˈ biˈ, ndube tsa tiˈ nguˈ.
\p ―¿Tilaca taca jiˈi̱ clyaá jiˈi̱ nu cuxi lacua, chaˈ tyalaa ca slo ycuiˈ Ndyosi? ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 27 ―Biˈ laca sca chaˈ nu ná nchca cuaˈni ni sca ñati̱ chalyuu; pana ycuiˈ Ndyosi ni, nchca jiˈi̱ Ni cuaˈni Ni chaˈ tyalaa nguˈ slo Ni ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ. 
\p
\v 28 ―Cusuˈ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱―, cua nguxtyanu ya lcaa chaˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ ya chaˈ tyaˈa̱ ya loˈo nuˈu̱, ñiˈya̱ nu nacui̱ nuˈu̱ chaˈ cuaˈni ya ―nacui̱.
\p
\v 29 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ yu:
\p ―Chaˈ liñi nda naˈ loˈo ma̱ juani, chaˈ ná ntsuˈu ni sca ñati̱ nu ndyaa tyijyuˈ chaˈ cuaˈni cña cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, loˈo liˈ nguxtyanu naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ juaˈa̱ ti. Ntsuˈu quiyaˈ ndyanu lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ biˈ, nu loˈo ndyaa nguˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ni; masi tyi nguˈ, masi clyoˈo nguˈ, masi sti nguˈ, masi xtyaˈa̱ nguˈ, masi sñiˈ nguˈ, nguxtyanu nguˈ lcaa biˈ.
\v 30 Pana quiñaˈa̱ la chaˈ tsoˈo caja jiˈi̱ nguˈ biˈ chalyuu juani, tsa ñaˈa̱ chaˈ nu ngunaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, ngua tiˈ nguˈ; juaˈa̱ nde loo la, liˈ caja chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\s Xaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ chaˈ cua cajaa ti ycuiˈ 
\p
\v 31 Sca seˈi̱ ti ngusiˈya Jesús jiˈi̱ nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱, chaˈ tyuˈu tiˈi̱ nguˈ slo yu chaˈ chcuiˈ yu loˈo nguˈ:
\p ―Tsaa na nde Jerusalén juani ―nacui̱ yu―, su caca lcaa cña nu nguscua jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cua saˈni la, nu nguscua nguˈ jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu caca ˈna, naˈ nu lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱.
\v 32 Cua ta ti nguˈ ˈna jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ chaˈ xtyí loˈo nguˈ ˈna, chaˈ chcuiˈ nguˈ chaˈ tiˈí ˈna, loˈo juaˈa̱ tuˈu nguˈ hitya sañiˈ nguˈ ˈna.
\v 33 Clyo quijiˈi̱ nguˈ ˈna loˈo reta, cuati cujuii nguˈ ˈna. Pana tsa̱ nchca tyuna ni, liˈ tyuˈú naˈ chaca quiyaˈ; ná tyanu naˈ loˈo nguˈ jyoˈo.
\p
\v 34 Lcaa nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús biˈ, ná ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ biˈ, ni ná jlo tiˈ nguˈ ni chaˈ laca nchcuiˈ yu juaˈa̱. Sca chaˈ tucui ngua, ná nda nguˈ cuentya ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ biˈ.
\s Nguaˈni Jesús chaˈ ndyaca tsoˈo sca nu cuityi̱ˈ nguˈ Jericó
\p
\v 35 Cua tyalaa ti Jesús toˈ quichi̱ Jericó liˈ. Ca biˈ ngaˈa̱ sca nu cuityi̱ˈ toˈ tyucui̱i̱, ndijña yu msta̱.
\v 36 Chaˈ quiñaˈa̱ tsa ñati̱ ndañi lijya̱ tyucui̱i̱, biˈ chaˈ nchcuane nu cuityi̱ˈ biˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱:
\p ―¿Na ca ndyaca re? ―nacui̱ yu.
\p
\v 37 Liˈ nacui̱ nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ Jesús Nazaret biˈ lijya̱ tyucui̱i̱ juani.
\v 38 Liˈ cui̱i̱ tsa ngusiˈya nu cuityi̱ˈ biˈ:
\p ―Jesús, chaˈ David ngua jyoˈo cusuˈ jinuˈu̱ ―nacui̱ yu―, cuaˈni tyaˈna tiˈ nuˈu̱ jnaˈ ―nacui̱.
\p
\v 39 Nguˈ nu ndyaa nde loo biˈ ngusiˈya loˈo nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ ca ti̱ yu chaˈ nxiˈya yu; pana ná ndyuna yu, cui̱i̱ la nxiˈya yu liˈ:
\p ―Nuˈu̱ ni, nu tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ jyoˈo David ―nacui̱ yu―, cuaˈni tyaˈna tiˈ nuˈu̱ jnaˈ.
\p
\v 40 Liˈ ndatu̱ Jesús chaˈ chcuiˈ loˈo nguˈ chaˈ ca̱a̱ loˈo nguˈ jiˈi̱ yu quicha biˈ slo. Nu loˈo cua ndu̱ yu cacua ti slo, liˈ nchcuane Jesús jiˈi̱ yu cuityi̱ˈ biˈ:
\p
\v 41 ―¿Na laca nu ntiˈ nuˈu̱ chaˈ cuaˈni naˈ loˈo nuˈu̱? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱.
\p ―Cusuˈ ―nacui̱ yu―, ntiˈ naˈ chaˈ cuaˈni nuˈu̱ joˈo jiˈi̱ siˈyu cloo naˈ ―nacui̱ nu cuityi̱ˈ biˈ.
\p
\v 42 ―Caca tsoˈo cloo nuˈu̱ lacua ―nacui̱ Jesús jiˈi̱―. Xquiˈya chaˈ jlya tiˈ nuˈu̱ chaˈ ˈna, biˈ chaˈ tyaca tsoˈo nuˈu̱ juani ―nacui̱ Jesús.
\p
\v 43 Hora ti ndyaca tsoˈo loo nu cuityi̱ˈ biˈ, ngua jiˈi̱ yu naˈa̱ yu. Loˈo liˈ nduˈu yu ndyaˈa̱ yu loˈo Jesús, ndyuˈni tlyu yu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Loˈo juaˈa̱ lcaa ñati̱ nu naˈa̱ chaˈ biˈ, loˈo nguˈ biˈ nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ.
\c 19
\s Jesús loˈo Zaqueo
\p
\v 1 Loˈo liˈ ndyaˈa̱ Jesús ndyaa yu claˈbe quichi̱ Jericó biˈ.
\v 2 Ca biˈ ntsuˈu sca nu quiˈyu culiyaˈ nu naa Zaqueo, xuˈna nguˈ nu nclyo cñi cña loo nguˈ laca yu.
\v 3 Cua ntiˈ yu tyuloo yu jiˈi̱ Jesús, pana ná nchca ñaˈa̱ yu jiˈi̱ chaˈ quiñaˈa̱ tsa ñati̱ ndiˈi̱. Loˈo Zaqueo ni, sataˈ ti yu.
\v 4 Liˈ ngusna yu ndyatu̱ yu nde loo nguˈ; chaˈ ñaˈa̱ cuaana ti yu jiˈi̱ Jesús, ndyacuí̱ yu lo sca yaca quityi tyucui̱i̱ su ngaˈa̱ chaˈ tyeje tacui Jesús cacua ti. 
\v 5 Nu loˈo nteje tacui ti, liˈ nguxñaˈa̱ Jesús nde cua̱, nchcuiˈ loˈo Zaqueo biˈ:
\p ―Zaqueo ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu―, cuaˈya clya nuˈu̱, chaˈ ngaˈa̱ chaˈ tyalaa naˈ toˈ tyi nuˈu̱ juani.
\p
\v 6 Yala ntcha ti nguaˈya Zaqueo, chaˈ ndiya tsa tiˈ yu chaˈ nu nchcuiˈ Jesús loˈo yu; tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee yu ta yu su tyiˈi̱ Jesús.
\v 7 Nu loˈo naˈa̱ nguˈ chaˈ ndyaa Jesús slo Zaqueo biˈ, lcaa nguˈ lye tsa nchcuiˈ tube nguˈ chaˈ ndyaa Jesús chaˈ tyanu toniˈi̱ jiˈi̱ sca nguˈ cuxi, sca ñati̱ nu ntsuˈu tsa quiˈya jiˈi̱.
\v 8 Liˈ ndatu̱ Zaqueo chaˈ chcuiˈ loˈo Jesús:
\p ―Ñaˈa̱ xi yaˈa̱, cusuˈ ―nacui̱ yu―. Ta naˈ sa claˈbe chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu ˈna jiˈi̱ nguˈ tiˈi. Si tya ntsuˈu na nu nguaana naˈ chaˈ cua ngüiñiloˈo naˈ jiˈi̱ nguˈ, tya naˈ na biˈ jiˈi̱ nguˈ, masi jacua tsa lo cua quije jiˈi̱ nguˈ ―nacui̱ Zaqueo liˈ.
\p
\v 9 ―Juani cua ngulaá nguˈ nu ndiˈi̱ niˈi̱ re jiˈi̱ nu cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ ―nacui̱ Jesús liˈ―, chaˈ juaˈa̱ nu quiˈyu re ni, tyaˈa ñati̱ na loˈo jyoˈo Abraham laca yu.
\v 10 Cua nda Ni ˈna lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱ chaˈ clyana naˈ jiˈi̱ ñati̱ nu ngunaˈ chalyuu jiˈi̱ xquiˈya nu cuxi, loˈo juaˈa̱ cuaˈni lyaá naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\s Cui̱i̱ jiˈi̱ tii tyaˈa cñi oro
\p
\v 11 Laja loˈo ngaˈa̱ ti nguˈ ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ, liˈ nda yu sca cui̱i̱ loˈo nguˈ. Na cua ngulala ti tyalaa nguˈ loˈo Jesús toˈ quichi̱ Jerusalén, loˈo ngua tii nguˈ chaˈ ycuiˈ Jesús laca nu Cristo, nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti chalyuu; ngua tiˈ nguˈ chaˈ la cuiˈ hora nu caca Ni loo jiˈi̱ nguˈ laca liˈ.
\v 12 Biˈ chaˈ nda Jesús cui̱i̱ re loˈo nguˈ:
\p ―Ntsuˈu sca nu quiˈyu, sca ñati̱ tsoˈo. Cua tsaa ti yu tyijyuˈ ca chaca chalyuu, ca su caja cña jiˈi̱ yu chaˈ caca yu loo jiˈi̱ nguˈ tyaˈa quichi̱ tyi yu; loˈo cua ngujui cña biˈ jiˈi̱ yu, hora ti xtyu̱u̱ yu tya̱a̱ yu chaca quiyaˈ, ntiˈ yu.
\v 13 Nu loˈo tya lyiji tsaa yu, liˈ ngusiˈya yu jiˈi̱ tii tyaˈa ñati̱ nu laca msu jiˈi̱ yu, chaˈ ta yu sca cñi jiˈi̱ scaa nguˈ, sca cñi oro nu quiñaˈa̱ ntsuˈu loo. Liˈ nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ msu biˈ: “Cuaˈni ma̱ ngana loˈo cñi re tyucui tyempo nu tsaˈa̱ juani, ñaˈa̱ cuayáˈ nu tya̱a̱ naˈ chaca quiyaˈ”, nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ.
\v 14 Pana nu ñati̱ tyaˈa quichi̱ tyi yu, ná tsoˈo ntiˈ nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu. Liˈ nguaˈa̱ lo nguˈ biˈ cña jiˈi̱ sca taju ñati̱ chaˈ tsaa lcaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu, chaˈ ñacui̱ nguˈ jiˈi̱ nu laca loo tyijyuˈ ndiˈya̱: “Ná ntiˈ ya chaˈ caca nu quiˈyu jua rey jiˈi̱ ya, chaˈ caca yu loo quichi̱ tyi ya”, nacui̱ nguˈ. Pana ná ndube tiˈ nu laca loo tsiyaˈ ti biˈ, chaˈ nchcuiˈ nguˈ juaˈa̱. 
\v 15 Biˈ chaˈ ñaa yu loˈo cua ngujui cña chaˈ laca yu rey, ndyalaa yu toˈ tyi yu chaca quiyaˈ liˈ. Nu loˈo ndyalaa yu, liˈ ngulo yu cña chaˈ tya̱a̱ nguˈ msu nu nda yu cñi jiˈi̱ chaˈ cuaˈni nguˈ cña loˈo, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ yu ni tsa lo nguaˈni nguˈ ngana loˈo scaa cñi biˈ.
\v 16 Nacui̱ msu nu ndyalaa clyo biˈ: “Tii tyaˈa tsa lo nu nda nuˈu̱ ˈna nguaˈni naˈ ngana”, nacui̱ msu biˈ jiˈi̱ yu.
\v 17 Liˈ nguxacui̱ rey chaˈ jiˈi̱ msu biˈ: “Tsoˈo tsa lacua. Sca msu tsoˈo laca nuˈu̱. Liñi tsa nguaˈni nuˈu̱, masi loˈo sca cña xti ti; biˈ chaˈ ta naˈ chacuayáˈ chaˈ caca nuˈu̱ loo jiˈi̱ tii tyaˈa quichi̱ cuentya jnaˈ.” 
\v 18 Ndyalaa chaca msu liˈ: “Cusuˈ”, nacui̱, “caˈyu tyaˈa tsa lo nu nda nuˈu̱ ˈna nguaˈni naˈ ngana”, nacui̱. 
\v 19 La cuiˈ ti chaˈ nacui̱ rey biˈ jiˈi̱: “Culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ caˈyu tyaˈa quichi̱ cuentya jnaˈ lacua”, nacui̱ rey jiˈi̱ msu biˈ.
\v 20 Liˈ ndyalaa chaca msu biˈ: “Cusuˈ”, nacui̱, “nde ñaaloˈo naˈ cñi jinuˈu̱, chaˈ cua nguxcoˈo tsoˈo naˈ jiˈi̱ neˈ sca pañito.
\v 21 Ntsi̱i̱ naˈ xi ñaˈa̱ naˈ jinuˈu̱, chaˈ sca quiˈyu tiji laca nuˈu̱. Nscuaˈ nu nchcuáˈ xaˈ ñati̱, biˈ laca nu ndyiji jinuˈu̱; loˈo juaˈa̱ nduˈni nuˈu̱ clacua, masi xaˈ ñati̱ nguaˈni cña biˈ.”
\v 22 Liˈ nacui̱ rey biˈ jiˈi̱: “Msu nu xñaˈa̱ tsa laca nuˈu̱. Xquiˈya chaˈ nchcuiˈ nuˈu̱ juaˈa̱, biˈ chaˈ sta naˈ quiˈya hi̱ liˈ”, nacui̱ rey. “Jlo tiˈ nuˈu̱ chaˈ laca naˈ sca ñati̱ tiji, chaˈ nscuaˈ nu nchcuáˈ xaˈ ñati̱, biˈ laca nu caja jnaˈ; juaˈa̱ nduˈni naˈ clacua, masi xaˈ ñati̱ nguaˈni cña biˈ, nacui̱ nuˈu̱.
\v 23 ¿Ni chaˈ laca ná nda nuˈu̱ cñi ˈna jña xaˈ ñati̱ lacua, chaˈ nu loˈo xtyu̱u̱ naˈ tya̱a̱ naˈ chaca quiyaˈ, quije cñi ˈna liˈ? Loˈo xi sñiˈ cñi quije ˈna liˈ chaˈ tya nguˈ ˈna.”
\v 24 Liˈ nacui̱ rey jiˈi̱ nguˈ nu ndiˈi̱ biˈ: “Xñi ma̱ cñi jiˈi̱ yu re chaˈ ta ma̱ jiˈi̱ msu tsoˈo nu cua ntsuˈu tii tyaˈa cñi oro jiˈi̱”.
\v 25 “Cusuˈ”, nacui̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ rey biˈ liˈ, “na cua ntsuˈu tii tyaˈa cñi oro jiˈi̱ yu biˈ. ¿Ni chaˈ tya caja la xaˈ cñi jiˈi̱ yu?”
\v 26 Nguxacui̱ rey chaˈ jiˈi̱ nguˈ liˈ: “Juaˈa̱ laca loˈo ñati̱ nu ntsuˈu sca chaˈ jiˈi̱, tya ta naˈ quiñaˈa̱ la chaˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ; pana ñati̱ nu xixi ca chaˈ ntsuˈu jiˈi̱ ni, si ná ntiˈ cuaˈni cña loˈo, hasta xlyaá naˈ nu xti ti chaˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ liˈ.
\v 27 Loˈo juani ni, nu nguˈ tyaˈa cusu̱u̱ naˈ nu ná ngua tiˈ chaˈ caca naˈ rey jiˈi̱ nguˈ, tya̱a̱ loˈo clya ma̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ ca nde, chaˈ cujuii ma̱ jiˈi̱ nguˈ ca slo naˈ.”
\s Nguaˈni chi̱ nguˈ loo Jesús loˈo ndyalaa yu nde quichi̱ Jerusalén
\p
\v 28 Loˈo cua nchcuiˈ Jesús chaˈ biˈ, liˈ nduˈu yu ndyaa yu tyucui̱i̱ tsaa nde Jerusalén.
\v 29 Nu loˈo cua tyalaa ti nguˈ toˈ quichi̱ Betfagé, juaˈa̱ toˈ quichi̱ Betania nu nscua siiˈ caˈya Olivos, liˈ ngulo Jesús cña jiˈi̱ tucua tyaˈa nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱. 
\p
\v 30 ―Yaa ma̱ ca quichi̱ piti jua nu cacua ti ndyaca. Nu loˈo tyalaa ma̱ jua, liˈ quije sca huru cuañiˈ jiˈi̱ ma̱ nu ndu̱ ndyaaca̱ˈ niˈ, nu bilya tyucua nguˈ chu̱ˈ tsiyaˈ ti. Xati̱ˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ tya̱a̱ ma̱ tya̱a̱loˈo ma̱ jiˈi̱ niˈ ca nde.
\v 31 Si ntsuˈu nu ñacui̱ jiˈi̱ ma̱: “¿Ni chaˈ laca nxati̱ˈ ma̱ jiˈi̱ huru cua?”, liˈ ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ: “Jesús nu Xuˈna ma̱ ntiˈ jiˈi̱ niˈ”.
\p
\v 32 Ndyaa nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ liˈ. La cuiˈ ñiˈya̱ nu chaˈ nu nacui̱ Jesús, juaˈa̱ ngua.
\v 33 Nu loˈo ndu̱ nguˈ nxati̱ˈ nguˈ huru biˈ, liˈ nchcuane nu laca xuˈna huru biˈ jiˈi̱ nguˈ:
\p ―¿Ni chaˈ laca nxati̱ˈ ma̱ huru cua?
\p
\v 34 Liˈ nguxacui̱ nguˈ chaˈ jiˈi̱:
\p ―Na cuaˈnijoˈo niˈ jiˈi̱ nu Xuˈna na.
\p
\v 35 Ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ huru biˈ slo Jesús liˈ. Ngusta nguˈ steˈ nguˈ hichu̱ˈ niˈ, loˈo liˈ ngusacui̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús hichu̱ˈ niˈ biˈ.
\v 36 Ñiˈya̱ su ndyaa Jesús tyucui̱i̱, juaˈa̱ nguscana nguˈ lateˈ lo yuu liˈ.
\v 37 Cua caˈya tiˈi̱ ti nguˈ siiˈ caˈya Olivos, liˈ loˈo ti nguxana nguˈ ndyuˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ quiñaˈa̱ tsa chaˈ tlyu cua naˈa̱ nguˈ; cui̱i̱ ngusiˈya nguˈ chaˈ chaa tsa tiˈ nguˈ liˈ:
\p
\v 38 ―Tsoˈo tsa ndyuˈni ycuiˈ Ndyosi xquiˈya yu nu lijya̱ re chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni nu Xuˈna na, chaˈ caca nu nde loo jiˈna ―nacui̱ nguˈ―. Ti̱ ti tyiˈi̱ lcaa na nu ntsuˈu nde cua̱, nu cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ni laca. Masi juani ti cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 39 Ntsuˈu sca tucua ti nguˈ fariseo laja ñati̱ biˈ, loˈo liˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo Jesús:
\p ―Mstru ―nacui̱ nguˈ biˈ―, chcuiˈ nuˈu̱ loˈo ñati̱ nu ndyaˈa̱ loˈo nuˈu̱ cua, chaˈ ti̱ ti chcaˈa̱ tuˈba nguˈ xi.
\p
\v 40 Nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ liˈ:
\p ―Si ca ti̱ nguˈ re juani, xiˈya cua ñaˈa̱ ca quee liˈ ―nacui̱ Jesús.
\p
\v 41 Loˈo cua ndyalaa Jesús cacua ti toˈ quichi̱ Jerusalén, ngusiˈya tsa yu loˈo naˈa̱ yu quichi̱ biˈ. Liˈ nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ:
\p
\v 42 ―Masi tsa̱ juani ti nu loˈo tya ndyiji xi tyempo jiˈi̱ ma̱, si tyajaˈa̱ ma̱ cuna ma̱, taca ta naˈ sca chaˈ loˈo ma̱; tsoˈo tsa caca jiˈi̱ ma̱ liˈ, ti̱ ti tyiˈi̱ ma̱ liˈ. Pana juani ―nacui̱ Jesús―, ná nchca ca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ re, chaˈ cua ntsuˈu yacu̱ˈ ti chaˈ re jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱―.
\v 43 Pana tyalaa sca tsa̱ cuxi jiˈi̱ ma̱. Loˈo liˈ cuiñá nguˈ tyaˈa cusu̱u̱ ma̱ ngutu yuu tyucui ñaˈa̱ toˈ quichi̱. Liˈ suˈba loˈo nguˈ biˈ tyucui ñaˈa̱ toˈ quichi̱.
\v 44 Cuityi̱ nguˈ quichi̱ tyi ma̱, ñaˈa̱ lo yuu ti, cujuii nguˈ jiˈi̱ tyaˈa ndiˈi̱ ma̱; ná xtyanu nguˈ ni sca quee nscua chu̱ˈ tyaˈa quichi̱ tyi ma̱, xquiˈya chaˈ ná ndyuloo ma̱ jnaˈ hora juani loˈo ñaa naˈ nu laca naˈ Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi ca su ndiˈi̱ ma̱.
\s Nguloˈo Jesús jiˈi̱ nguˈ cuxi nu ntsuˈu neˈ laa tonu 
\p
\v 45 Loˈo liˈ ndyaa Jesús lquichi̱, ndyatí̱ yu ndyaa yu neˈ laa tonu biˈ. Liˈ nguxana yu nguloˈo yu jiˈi̱ nguˈ nu ndyujuiˈ yuˈba; juaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ nu ndyiˈya yuˈba ca biˈ, loˈo jiˈi̱ nguˈ biˈ nguloˈo Jesús liˈ.
\v 46 Nchcuiˈ yu loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Ndiˈya̱ chaˈ nu nscua lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈi̱ laa re ―nacui̱ Jesús―: “Niˈi̱ su caca chcuiˈ lcaa ñati̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi, juaˈa̱ ñacui̱ nguˈ chaˈ jiˈi̱ niˈi̱ ˈna”, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi. Juaˈa̱ nscua lo quityi, pana juani cua nguaˈni ma̱ jiˈi̱ chaˈ toˈ tyi nguˈ cuaana laca niˈi̱ re ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 47 Lcaa tsa̱ ndyaˈa̱ Jesús nclyuˈu jiˈi̱ nguˈ neˈ laa biˈ. Loˈo nguˈ sti joˈó nu laca loo, loˈo mstru chaˈ joˈó, loˈo nguˈ cusuˈ jiˈi̱ quichi̱, ndyaˈa̱ nguˈ nclyana nguˈ ñiˈya̱ caca cuaˈni nguˈ chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ Jesús.
\v 48 Pana ná ngujui ñiˈya̱ nu cuaˈni nguˈ chaˈ cuxi biˈ, chaˈ cua quiñaˈa̱ tsa ñati̱ ndyaˈa̱ loˈo yu, loˈo juaˈa̱ ndiya tsa tiˈ nguˈ nduna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ yu.
\c 20
\s Ndyuˈni Jesús cña chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 1 Ngua sca tsa̱ ngaˈa̱ Jesús neˈ laa nclyuˈu yu jiˈi̱ ñati̱; nchcuiˈ yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ñiˈya̱ nu nduˈni lyaá Ni jiˈi̱ nguˈ. Loˈo liˈ lijya̱ lcaa sti joˈó nu laca loo, loˈo mstru chaˈ joˈó, loˈo nguˈ cusuˈ jiˈi̱ quichi̱ biˈ, stuˈba ti lijya̱ nguˈ slo Jesús. 
\v 2 Nchcuane nguˈ biˈ jiˈi̱ Jesús liˈ:
\p ―Cachaˈ clya jiˈi̱ ya: ¿tilaca nda chacuayáˈ jinuˈu̱ chaˈ cuaˈni cña nu ndyuˈni nuˈu̱? ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 3 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ:
\p ―Juaˈa̱ naˈ xcuane naˈ sca chaˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ xacui̱ ma̱ chaˈ ˈna:
\v 4 ¿Tilaca nda chacuayáˈ jiˈi̱ jyoˈo Juan chaˈ ntyucuatya yu jiˈi̱ nguˈ lacua? ¿Ha ycuiˈ Ndyosi? ¿Ha ñati̱ chalyuu nda chacuayáˈ jiˈi̱ yu?
\p
\v 5 Loˈo liˈ nguxana nguˈ nchcuiˈ tube nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ:
\p ―¿Ñiˈya̱ ñacui̱ na juani? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ―. Si ñacui̱ na chaˈ ycuiˈ Ndyosi nda chacuayáˈ jiˈi̱ Juan biˈ, liˈ ndiˈya̱ xacui̱ yu jua chaˈ jiˈna: “¿Ni chaˈ ná jlya tiˈ ma̱ chaˈ nu nguluˈu yu lacua?” 
\v 6 Si ñacui̱ na chaˈ ñati̱ chalyuu nda chacuayáˈ jiˈi̱ Juan biˈ ni, liˈ cujuii nu quiñaˈa̱ tsa ñati̱ nu ndiˈi̱ re jiˈna loˈo quee, chaˈ tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ nchcuiˈ Ni loˈo ñati̱ ngua jyoˈo Juan biˈ, ntiˈ nguˈ. 
\p
\v 7 Liˈ nguxacui̱ nu nguˈ tlyu biˈ chaˈ ná jlo tiˈ nguˈ tilaca nda chacuayáˈ jiˈi̱ jyoˈo Juan biˈ, chaˈ ntyucuatya yu jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 8 Liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ:
\p ―La cuiˈ ti naˈ, ná cachaˈ naˈ jiˈi̱ ma̱ tilaca nda chacuayáˈ chaˈ cuaˈni naˈ cña re ―nacui̱.
\s Cui̱i̱ jiˈi̱ msu xñaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ
\p
\v 9 Loˈo ti nguxana Jesús nda sca cui̱i̱ loˈo nguˈ nu ndu̱ slo:
\p ―Ntsuˈu sca nu quiˈyu nu ntsuˈu sca loˈo su ndyataa yu yaca siˈyu losuˈ tyixi jiˈi̱ yu. Loˈo liˈ nda yu yuu su nduˈni yu cña ngüijña xaˈ ñati̱. Chacuaˈ liˈ nduˈu yu ndyaa yu tyijyuˈ tyu̱u̱ tsa tyempo.
\v 10 Nu loˈo cua ndyalaa tyempo suu nguˈ siˈyu biˈ, liˈ ngulo nu xuˈna yuu biˈ cña jiˈi̱ sca msu jiˈi̱ yu, chaˈ tsaa jña jiˈi̱ nguˈ nu ndyuˈni cña neˈ loˈo jiˈi̱ yu, chaˈ ta nguˈ sa yuˈbe siˈyu nu ngaˈa̱ chaˈ tyacua jiˈi̱ xuˈna yuu biˈ. Pana nu nguˈ biˈ ni, ngujuiˈi̱ nguˈ jiˈi̱ msu biˈ, nguloˈo nguˈ jiˈi̱; loˈo nguxtyu̱u̱ yu ñaa yu slo xuˈna yu, ni sca na ná nda nguˈ jiˈi̱. 
\v 11 Liˈ nda xuˈna yuu biˈ chaca msu ndyaa. Pana la cuiˈ juaˈa̱ nguaˈni nguˈ loˈo nu chaca msu biˈ; chiyaˈa̱ tsa nchcuiˈ nguˈ loˈo, liˈ ngujuiˈi̱ nguˈ jiˈi̱, loˈo la cuiˈ juaˈa̱ ná nda nguˈ ni sca siˈyu jiˈi̱.
\v 12 Xaˈ nda xuˈna yuu biˈ jiˈi̱ chaca msu ndyaa, chaˈ jña yu na nu ntsuˈu lo cña biˈ. Pana loˈo yu biˈ, tiˈí tsa nguaˈni quicha nguˈ nu ndyuˈni cña biˈ jiˈi̱, ñaˈa̱ cuayáˈ nu nguloˈo nguˈ jiˈi̱ nde chu̱ˈ loˈo biˈ.
\p
\v 13 ’Loˈo liˈ ngulacua tiˈ xuˈna yuu biˈ: “¿Ñiˈya̱ cuaˈni naˈ juani? Ndiˈya̱ cuaˈni naˈ: Ta naˈ jiˈi̱ sñiˈ ycuiˈ ca naˈ nu tyacaˈa tsa jnaˈ chaˈ tsaa ca biˈ. Ná tyiqueeˈ tyajaˈa̱ nguˈ taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ yu biˈ”, nacui̱ xuˈna yuu biˈ liˈ.
\v 14 Nu loˈo naˈa̱ nguˈ nu ndyuˈni cña neˈ loˈo biˈ jiˈi̱ yu cuañiˈ chaˈ lijya̱ yu, liˈ ndiˈya̱ nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ: “Yu cua laca nu ntiˈ chaˈ quiˈya jiˈi̱ cña re. ¿Ñiˈya̱ cuaˈni na chaˈ cujuii na jiˈi̱ chaˈ tyanu cña re jiˈna, chaˈ caca na xuˈna loˈo re?” nacui̱ nu nguˈ cuxi biˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ liˈ.
\v 15 Hora ti nguloˈo nguˈ jiˈi̱ sñiˈ xuˈna yuu biˈ chu̱ˈ loˈo. Liˈ ndyujuii nguˈ jiˈi̱.
\p Liˈ nchcuane Jesús jiˈi̱ nguˈ nu ndyuna cui̱i̱ biˈ: 
\p ―¿Na laca cuaˈni nu xuˈna yuu biˈ loˈo nu nguˈ cuxi biˈ, ntiˈ ma̱?
\v 16 Nclyacua tiˈ naˈ chaˈ ca̱a̱ ycuiˈ xuˈna yuu tuˈni, chaˈ cujuii jiˈi̱ nu nguˈ cuxi biˈ, loˈo liˈ ta yuu biˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ chaˈ cuaˈni nguˈ cña ndacua.
\p Loˈo ndyuna nguˈ chaˈ biˈ, liˈ nacui̱ nguˈ:
\p ―¡Ná cuaˈni ycuiˈ Ndyosi juaˈa̱!
\p
\v 17 Naˈa̱ tsa Jesús jiˈi̱ nguˈ, liˈ xaˈ nchcuiˈ loˈo nguˈ chaca quiyaˈ:
\p ―¿Ni chaˈ laca nu nchcuiˈ quityi cusuˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi lacua? Ndiˈya̱ nchcuiˈ quityi biˈ:
\q La cuiˈ quee tonu nu nguxcua̱a̱ cuityi niˈi̱ jiˈi̱ chaˈ ná tsoˈo ñaˈa̱ ntiˈ nguˈ,
\q cua ngujui cña nu cuaˈni quee biˈ juani;
\q ndu̱ biˈ su ndulo la chaˈ jiˈi̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\m
\v 18 Naˈ laca̱ ñiˈya̱ laca quee tonu biˈ ―nacui̱ Jesús―, chaˈ ñiˈya̱ nu nguaˈni cuityi niˈi̱ loˈo quee biˈ, juaˈa̱ ndyuˈni ma̱ loˈo naˈ. Pana si ntiˈ ñati̱ cuaˈa jiˈi̱ chaˈ jnaˈ, ngaˈaa tsoˈo tyiˈi̱ ñati̱ biˈ liˈ; loˈo cuaˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, tye chaˈ tsiyaˈ ti jiˈi̱ ñati̱ nu ná ntajaˈa̱ xñi chaˈ jnaˈ loˈo tya ngutiˈi̱ nguˈ nde chalyuu.
\s Chaˈ jiˈi̱ cñi cña loo nguˈ
\p
\v 19 Loˈo liˈ lcaa sti joˈó nu laca loo loˈo nguˈ mstru chaˈ joˈó, ngua tiˈ nguˈ chaˈ xñi nguˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ tyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ preso la cuiˈ hora biˈ; cua ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ biˈ, chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nguˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nchcuiˈ yu cui̱i̱ biˈ. Pana ntsi̱i̱ nguˈ xi jiˈi̱ ñati̱ quichi̱ biˈ.
\v 20 Liˈ ngusta nguˈ jiˈi̱ ñati̱ chaˈ tyu̱ cua̱ jiˈi̱ Jesús, chaˈ cuiˈya nguˈ cuentya ni chaˈ ta yu; cuaana ti nguaˈni nguˈ juaˈa̱, chaˈ culacua tiˈ Jesús chaˈ ñati̱ tsoˈo laca nguˈ. Na cua ntiˈ nguˈ chaˈ cuna nguˈ sca chaˈ nu tyuˈu tuˈba Jesús, loˈo liˈ xquiˈya chaˈ biˈ taca jiˈi̱ nguˈ sta nguˈ quiˈya jiˈi̱ yu. Liˈ tyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu yaˈ nguˈ gobierno, chaˈ cuaˈni cuayáˈ nguˈ jiˈi̱ yu.
\v 21 Biˈ chaˈ nchcuane nguˈ cuiñi biˈ jiˈi̱ Jesús liˈ: 
\p ―Mstru ―nacui̱ nu nguˈ cuiñi biˈ―, jlo tiˈ ya chaˈ xcuiˈ chaˈ liñi nchcuiˈ nuˈu̱. Tsoˈo tsa ndyuˈu lcaa chaˈ nu nguluˈu nuˈu̱. Siˈi na tyacaˈa la nduˈni nuˈu̱ jiˈi̱ sca nguˈ; masi culiyaˈ nguˈ, masi nchca tsa jiˈi̱ nguˈ, stuˈba ti nduˈni nuˈu̱ loˈo cua ñaˈa̱ ca ñati̱. Chaˈ liñi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ncluˈu nuˈu̱.
\v 22 Tyuˈu chaˈ clyu tiˈ jinuˈu̱, cachaˈ liñi nuˈu̱ jiˈi̱ ya: ¿Ha ntsuˈu chacuayáˈ jiˈna chaˈ ta na cñi cña loo na jiˈi̱ rey tlyu nu ndiˈi̱ xaˈ tsuˈ biˈ, o tsoˈo la si ná ta na cñi cña loo jiˈi̱ rey biˈ? ―nacui̱ ñati̱ biˈ jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 23 Ngua tii Jesús ñaˈa̱ chaˈ cuiñi nu ntsuˈu tyiquee nguˈ loˈo nchcuane nguˈ jiˈi̱ yu juaˈa̱. Liˈ nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ:
\p ―¿Ni chaˈ laca nchcuiˈ cuayáˈ ma̱ juaˈa̱ loˈo naˈ? ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ―.
\v 24 Culuˈu ma̱ sca cñi plata ˈna.
\p Liˈ nguluˈu nguˈ nu cñi plata biˈ jiˈi̱ yu.
\p ―¿Tilaca laca nu ca jiˈi̱ lcui̱ nu ngaˈa̱ chu̱ˈ cñi re? ¿Ti jiˈi̱ xtañi yu nu nscua chu̱ˈ cñi re? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nu nguˈ cuiñi biˈ liˈ.
\p
\v 25 Nguxacui̱ nguˈ chaˈ jiˈi̱ yu liˈ:
\p ―Xtañi rey tlyu nu ndiˈi̱ xaˈ tsuˈ, biˈ ngaˈa̱ chu̱ˈ cñi cua ―nacui̱ nguˈ liˈ.
\p ―Tsoˈo ―nacui̱ Jesús liˈ―, jiˈi̱ rey tlyu biˈ tya ma̱ lcaa na nu ngaˈa̱ chaˈ ta ma̱ jiˈi̱ lacua; juaˈa̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tya ma̱ lcaa na nu ntsuˈu chaˈ tya ma̱ jiˈi̱ Ni.
\p
\v 26 Ná ngujui ñiˈya̱ nu sta nguˈ quiˈya jiˈi̱ Jesús nde su ndiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ. Pana ndube tsa tiˈ nguˈ jiˈi̱ yu xquiˈya chaˈ nu cua nguxacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ biˈ, biˈ chaˈ ti̱ tya ndyaa tiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ.
\s Nchcuane nguˈ jiˈi̱ Jesús ñiˈya̱ caca nu loˈo tyuˈú jyoˈo ñati̱ chaca quiyaˈ
\p
\v 27 Ca tiyaˈ la liˈ ndyalaa chaca taju nguˈ judío, ndyaa naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús. Nguˈ saduceo laca nguˈ biˈ, nguˈ nu nacui̱ chaˈ ná ntsuˈu ni sca jyoˈo nu taca jiˈi̱ tyuˈú chaca quiyaˈ.
\v 28 Loˈo liˈ nacui̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ Jesús:
\p ―Mstru ―nacui̱ nguˈ―, nu ngua saˈni nguscua jyoˈo Moisés sca chaˈ lo quityi nu ndyanu jiˈna. Ndiˈya̱ nchcuiˈ chaˈ biˈ: nu loˈo cua ngujuii sca nu quiˈyu loˈo ndyanu tiˈi clyoˈo yu, si ná ndiˈi̱ ni sca sñiˈ nguˈ, liˈ ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ tyaˈa ngula yu nu ntucua ycuiˈ ti chaˈ caja clyoˈo loˈo nu cunaˈa̱ tiˈi biˈ. Loˈo caja sñiˈ nguˈ liˈ, sñiˈ tyaˈa yu nu cua ngujuii laca sñiˈ clyo ñacui̱ nguˈ.
\v 29 Pana ndiˈya̱ ngua sca quiyaˈ: Ngutiˈi̱ cati tyaˈa nguˈ quiˈyu xcuiˈ tyaˈa ngula nguˈ. Ngujui clyoˈo nu cusuˈ la, pana ngujuii yu loˈo bilya caja ni sca sñiˈ yu.
\v 30 Tyaˈa ngula yu nu nchca tyucuaa ngujui clyoˈo loˈo nu cunaˈa̱ tiˈi biˈ liˈ, pana la cuiˈ ti ngujuii yu loˈo bilya caja sñiˈ yu.
\v 31 Loˈo juaˈa̱ tyaˈa ngula yu nu nchca tyuna, biˈ ngujui clyoˈo loˈo nu cunaˈa̱ biˈ; juaˈa̱ lcaa tyaˈa nguˈ biˈ, ngujui clyoˈo nguˈ loˈo nu cunaˈa̱ biˈ. Pana ngujuii ca taˈa cati tyaˈa nguˈ quiˈyu biˈ, loˈo ni sca sñiˈ nguˈ ná ntsuˈu loˈo nu cunaˈa̱ biˈ.
\v 32 Ca su ndye chaˈ liˈ, loˈo nu cunaˈa̱ biˈ ngujuii liˈ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús―.
\v 33 Nu loˈo tyuˈú lcaa jyoˈo chaca quiyaˈ, ¿tilaca laca nu caca clyoˈo nu cunaˈa̱ biˈ chañi ca? Loˈo ngutuˈú nu cunaˈa̱ biˈ chalyuu, ngujui clyoˈo choˈ loˈo tsaca yu, loˈo liˈ ngujui clyoˈo choˈ loˈo chaca yu, ñaˈa̱ cuayáˈ nu ngujui clyoˈo loˈo ca taˈa cati tyaˈa nguˈ biˈ. ¿Tilaca laca nu chañi ca chaˈ ngua clyoˈo choˈ biˈ?
\p
\v 34 Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ:
\p ―Nde chalyuu cua ñaˈa̱ ca nguˈ quiˈyu loˈo nguˈ cunaˈa̱ ndyiji clyoˈo nguˈ.
\v 35 Pana ñati̱ nu caja chaca chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈi̱ nguˈ ca slo ycuiˈ Ndyosi ni, nu loˈo tyuˈú nguˈ biˈ chaca quiyaˈ, ngaˈaa caja clyoˈo nguˈ, ni ngaˈaa ta nguˈ jiˈi̱ sñiˈ nguˈ chaˈ caca clyoˈo nguˈ, 
\v 36 chaˈ ca biˈ ngaˈaa ntsuˈu chaˈ cajaa nguˈ tsiyaˈ ti. Caca nguˈ biˈ ñiˈya̱ laca xca̱ nu ndiˈi̱ slo ycuiˈ Ndyosi; caca nguˈ sñiˈ ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti, chaˈ cua ndyuˈú nguˈ chaca quiyaˈ.
\v 37 Jyoˈo cusuˈ Moisés ndachaˈ jiˈna chaˈ chañi chaˈ tyuˈú jyoˈo ñati̱ chaca quiyaˈ. Lo quityi biˈ nguscua Moisés ñiˈya̱ ngua loˈo naˈa̱ yu yaca caˈcña ti nu ndyatu̱ quiiˈ tyucui ñaˈa̱ lo yaca biˈ, pana ná ndye ndyaqui̱ biˈ. Liˈ nguañi nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi laja quiiˈ biˈ loˈo nacui̱ Ni chaˈ Xuˈna jyoˈo Abraham laca Ni, Xuˈna jyoˈo Isaac laca Ni, Xuˈna jyoˈo Jacob laca Ni. Ñati̱ tyaˈa na nu ngutiˈi̱ chalyuu re cua saˈni la ngua nguˈ jyoˈo biˈ.
\v 38 Pana ná nacui̱ quityi biˈ, chaˈ na cua ngua ycuiˈ Ndyosi Xuˈna nguˈ biˈ, masi ñaˈa̱ ti tya laca Ni Xuˈna nguˈ biˈ juani; juaˈa̱ ndyuˈu chaˈ biˈ. Biˈ chaˈ loˈo jiˈi̱ ñati̱ luˈú laca Ni loo, loˈo juaˈa̱ ntiˈ tsa Ni chaˈ lcaa ñati̱ chalyuu tyiˈi̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ni ―nacui̱ Jesús.
\p
\v 39 Liˈ nacui̱ sca tucua ti mstru chaˈ joˈó biˈ jiˈi̱ Jesús:
\p ―Cusuˈ, tsoˈo tsa nchcuiˈ nuˈu̱ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱. 
\p
\v 40 Ndyutsi̱i̱ nguˈ liˈ. Ngaˈaa nguaˈni tyiquee nguˈ chaˈ chcuiˈ nguˈ xi xaˈ la chaˈ loˈo Jesús.
\s Nchcuane Jesús jiˈi̱ nguˈ cuentya jiˈi̱ nu Cristo
\p
\v 41 Liˈ nchcuane Jesús jiˈi̱ nguˈ:
\p ―¿Ni chaˈ laca nacui̱ nguˈ chaˈ rey David ngua jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ Cristo?
\v 42 Ndiˈya̱ chaˈ nguscua ycuiˈ David biˈ lo quityi Salmos: 
\q Ycuiˈ Ndyosi nu laca Xuˈna na nacui̱ jiˈi̱ Cristo nu Xuˈna naˈ:
\q “Tyucua nuˈu̱ nde laˈa tsuˈ cui̱ ˈna, chaˈ stuˈba ti caca nuˈu̱ loo loˈo naˈ”, nacui̱ Ni,
\q
\v 43 “ñaˈa̱ cuayáˈ nu cuaˈni tye naˈ chaˈ jiˈi̱ lcaa tyaˈa cusu̱u̱ nuˈu̱”, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ Cristo liˈ. 
\m
\v 44 Xuˈna naˈ, nguaˈni ycuiˈ David jiˈi̱ Cristo. ¿Ñiˈya̱ caca chcuiˈ nguˈ chaˈ jyoˈo cusuˈ ti jiˈi̱ Cristo ngua David lacua?
\s Ngusta Jesús quiˈya jiˈi̱ mstru chaˈ joˈó biˈ
\p
\v 45 Loˈo liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱. Loˈo juaˈa̱ lcaa ñati̱ nu ndiˈi̱ slo nchcaˈa̱ jyaca̱ nguˈ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ biˈ: 
\p
\v 46 ―Tii ti tiˈ ma̱ chaˈ ná cñiloˈo mstru chaˈ joˈó jua jiˈi̱ ma̱. Ndiya tsa tiˈ mstru biˈ, chaˈ laca nguˈ tlyu; biˈ chaˈ lacuˈ nguˈ biˈ lateˈ tyucui̱ cuˈ, chaˈ lye tsa cuaˈni chi̱ nguˈ loo nguˈ biˈ loˈo tsaa nguˈ biˈ lcayaˈ, juaˈa̱ ntiˈ nguˈ mstru biˈ. Xcuiˈ lo yaca xlya nu tsoˈo la ñaˈa̱ ntyucua nguˈ biˈ neˈ laa jiˈi̱ nguˈ, juaˈa̱ ntyucua nguˈ biˈ ca su tsoˈo la loˈo ndyaˈa̱ nguˈ biˈ taˈa.
\v 47 Hasta nxlyaá nguˈ biˈ ñaˈa̱ tsaca niˈi̱ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ tiˈi. Cñiloˈo ti nguˈ biˈ jiˈi̱ ñati̱ chaˈ ñati̱ tsoˈo laca nguˈ biˈ; biˈ chaˈ quiñaˈa̱ tsa chaˈ joˈó nchcuiˈ nguˈ, tyiqueeˈ tsa nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi liˈ. Pana tucua chaˈ ntsuˈu tyiquee nguˈ biˈ; biˈ chaˈ tlyu la chaˈ tiˈí caca jiˈi̱ nguˈ biˈ, lye la chcubeˈ nguˈ biˈ liˈ.
\c 21
\s Chaˈ tsoˈo jiˈi̱ nu cunaˈa̱ tiˈi
\p
\v 1 Loˈo liˈ naˈa̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ culiyaˈ nu ndyaˈa̱ neˈ laa, chaˈ nsuˈba nguˈ cñi neˈ cñáˈ su tyuˈu msta̱. 
\v 2 Loˈo juaˈa̱ naˈa̱ yu jiˈi̱ sca nu cunaˈa̱ tiˈi nu ngusuˈba tucua tyaˈa ti cñi sube neˈ cñáˈ biˈ.
\v 3 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo tyaˈa ndyaˈa̱ yu:
\p ―Chañi chaˈ nu nda naˈ loˈo ma̱, chaˈ quiñaˈa̱ la cñi nda nu cunaˈa̱ tiˈi jua que lcaa xaˈ ñati̱.
\v 4 Nu nguˈ culiyaˈ jua ni, nda nguˈ xi cñi nu cua ntyucua ti jiˈi̱ nguˈ; loˈo nu cunaˈa̱ tiˈi jua ni, tiˈi tsa, pana cua nda maˈ lcaa nu ntsuˈu ti xi jiˈi̱ maˈ chaˈ tyiji̱ yuˈu jiˈi̱ maˈ chalyuu re.
\s Ngulala ti cati̱ nu laa tonu biˈ
\p
\v 5 La cuiˈ hora ndu̱ xi ñati̱ nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ laa tonu biˈ, loˈo juaˈa̱ nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ quee nu tsoˈo tsa ñaˈa̱ nu ntsuˈu jiˈi̱ laa biˈ; nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ na nu tsoˈo tsa ñaˈa̱, na nu cua nda nguˈ ñaˈa̱ msta̱ ti jiˈi̱ chaˈ caca tsoˈo la ñaˈa̱ neˈ laa biˈ. Liˈ nchcuiˈ Jesús chaˈ jiˈi̱ laa biˈ:
\p
\v 6 ―Tyalaa tsa̱ nu tye chaˈ jiˈi̱ lcaa na nu ñaˈa̱ cuˈma̱ re juani cati̱, ñaˈa̱ cuayáˈ nu ngaˈaa tyanu ni sca quee nu xñi caˈa̱ chu̱ˈ tyaˈa.
\s Chaˈ tiˈí nu caca loˈo cua tye ti chalyuu
\p
\v 7 Liˈ nchcuane nguˈ jiˈi̱ Jesús:
\p ―Mstru, ¿ni jacuaˈ caca chaˈ biˈ? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús―. ¿Ñiˈya̱ caca ca cuayáˈ tiˈ ya loˈo cua caca ti chaˈ cuxi biˈ?
\p
\v 8 ―Cuiˈya ma̱ cuentya ―nacui̱ Jesús liˈ―, chaˈ ná tucui cñiloˈo jiˈi̱ ma̱. Quiñaˈa̱ tsa nguˈ ca̱a̱ nguˈ nu ñacui̱ chaˈ Cristo laca ycuiˈ ca nguˈ: “Juani ndyalaa tyempo biˈ”, ñacui̱ nguˈ biˈ. Pana ná xñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 9 Nu loˈo caja chaˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ cua lijya̱ tyempo cusu̱u̱, masi nde quichi̱ tyi ma̱, masi tyijyuˈ, ná cutsi̱i̱ ma̱ liˈ. Ngaˈa̱ chaˈ caca lcaa chaˈ biˈ clyo la, pana tya lyiji tyalaa hora tye chalyuu.
\p
\v 10 Liˈ tya nda la Jesús chaˈ loˈo nguˈ:
\p ―Xu̱u̱ tyaˈa ñati̱ sca tsuˈ loˈo nguˈ chaca tsuˈ, juaˈa̱ xu̱u̱ tyaˈa ñati̱ sca quichi̱ tlyu loˈo ñati̱ chaca quichi̱ tonu.
\v 11 Lye tsa clyacui̱ chalyuu liˈ, lye tsa caca jbiˈña jiˈi̱ nguˈ; cua ñaˈa̱ ca quichi̱ ca̱a̱ quicha tyaala nu xñi jiˈi̱ lcaa nguˈ liˈ. Lye tsa ñaˈa̱ caca nde cua̱, tyiˈi̱ yutsi̱i̱ tya chalyuu loˈo ñaˈa̱ nguˈ sca na tlyu nu tyaca nde cua̱.
\p
\v 12 ’Loˈo cuˈma̱ ni, nu loˈo tya lyiji caca chaˈ biˈ, liˈ xñi nguˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ sca̱ˈ nguˈ jiˈi̱ ma̱, ta nguˈ chaˈ tiˈí jiˈi̱ ma̱, sta nguˈ quiˈya jiˈi̱ ma̱ su ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ neˈ laa; loˈo juaˈa̱ suˈba nguˈ jiˈi̱ ma̱ neˈ chcua̱, tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ ma̱ slo rey, juaˈa̱ slo xaˈ nguˈ nu laca loo, xquiˈya chaˈ ngusñi ma̱ chaˈ ˈna.
\v 13 Masi cuxi tsa caca chaˈ, pana caja tyempo jiˈi̱ ma̱ chaˈ chcuiˈ ma̱ chaˈ jnaˈ loˈo nguˈ liˈ.
\v 14 Ná quiñaˈa̱ tsa chaˈ clyacua tiˈ ma̱ yala la, ñiˈya̱ nu chcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ nu laca cña chaˈ cuaˈni lyaá ycuiˈ ca ti ma̱ jiˈi̱ ma̱.
\v 15 La cuiˈ hora biˈ cuaˈni naˈ chaˈ caˈya chaˈ hique ma̱ chaˈ ca jlo tiˈ ma̱ ñiˈya̱ nu chcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ biˈ, chaˈ ná caja chaˈ nu xtyacui tyaˈa cusu̱u̱ ma̱ loˈo ma̱, chaˈ ná caja ñiˈya̱ nu chcuiˈ loo nguˈ jiˈi̱ ma̱.
\v 16 La cuiˈ sti ma̱, la cuiˈ nguˈ tyaˈa ngula ma̱, masi tyaˈa tyijyuˈ ti ma̱, masi tyaˈa tsoˈo ma̱, la cuiˈ ca nguˈ biˈ tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ ma̱ slo nguˈ tisiya. Loˈo ntsuˈu cuˈma̱ nu cujuii nguˈ jiˈi̱ ma̱ liˈ,
\v 17 chaˈ tyucui ñaˈa̱ chalyuu ntsuˈu quiñaˈa̱ tsa nguˈ nu tiˈí tiˈ nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ma̱ xquiˈya naˈ. 
\v 18 Pana ná chcunaˈ ni sca quicha̱ˈ hique cuˈma̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 19 Nu loˈo cua ndalo ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi biˈ, liˈ tya caja chalyuu jiˈi̱ ma̱ loˈo cua ndye chaˈ.
\p
\v 20 ’Pana nu loˈo ñaˈa̱ ma̱ chaˈ nsuˈba loˈo nguˈ cusu̱u̱ tyiˈi̱ ca toˈ quichi̱ Jerusalén re, liˈ ca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ cua tye ti chaˈ jiˈi̱ quichi̱ tyi ma̱ re. 
\v 21 Loˈo liˈ lcaa cuˈma̱, loˈo lcaa nguˈ nu tya ndiˈi̱ loyuu su cuentya Judea re, ngaˈa̱ chaˈ xna ma̱ tyaa ma̱ tyuˈu cuatsiˈ ma̱ nde caˈya; juaˈa̱ nguˈ nu ndiˈi̱ quichi̱ Jerusalén re, ntsuˈu chaˈ tyuˈutsuˈ nguˈ quichi̱ re; juaˈa̱ nguˈ nu ndiˈi̱ neˈ quixi̱ˈ, ngaˈaa caja tyempo chaˈ tya̱a̱ nguˈ nde quichi̱.
\v 22 Tsa̱ chcubeˈ ma̱ caca tsa̱ biˈ, loˈo liˈ ngaˈa̱ chaˈ tyuˈu tucua lcaa chaˈ nu nscua lo quityi cusuˈ chaˈ caca.
\v 23 Tyaˈna tsa caca jiˈi̱ nguˈ cunaˈa̱ nu ntsuˈu sñiˈ tsa̱ biˈ; juaˈa̱ tyaˈna tsa caca jiˈi̱ nu nguˈ cunaˈa̱ nu ntsuˈu cubiˈ cuañiˈ nu tya ndyatiˈ, chaˈ lye tsa tyuˈu chaˈ tiˈí lo yuu; cuxi tsa chaˈ tiˈí caca jiˈi̱ nguˈ liˈ.
\v 24 Ntsuˈu nguˈ nu cajaa laja chaˈ cusu̱u̱ biˈ, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu xaˈ la nguˈ nu tyaa nguˈ preso lcaa lo yuu su cuentya jiˈi̱ xaˈ nasiyu̱ tyijyuˈ la. Satá quiyaˈ nguˈ xaˈ tsuˈ biˈ jiˈi̱ quichi̱ Jerusalén re, ñaˈa̱ cuayáˈ nu tye tyempo nu ngujui chacuayáˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ caca nguˈ loo ca nde.
\s Ndiˈya̱ caca loˈo chaca quiyaˈ ca̱a̱ ycuiˈ nu cua nda Ni jiˈi̱ lijya̱ chaˈ caca ñati̱
\p
\v 25 ’Tyuˈu tucua cuayáˈ nu tyaca̱ˈ ñaˈa̱ nguˈ lo cuichaa liˈ, juaˈa̱ lo coˈ, la cuiˈ juaˈa̱ lo cualya nu ntsuˈu nde cua̱. Loˈo liˈ lye tsa quichi̱ chaˈ hique ñati̱ chalyuu; cutsi̱i̱ tsa nguˈ liˈ, xquiˈya chaˈ lye tsa cañi ntyijiˈi̱ clyooˈ lo hitya tyujoˈo.
\v 26 Hasta tyucua ti tiˈi̱ ñati̱, xquiˈya chaˈ cutsi̱i̱ tsa nguˈ laja loˈo ntajatya nguˈ si tya caca la chaˈ cuxi biˈ; lye tsa culacua tiˈ nguˈ na ca caca chalyuu. Loˈo juaˈa̱ lye tsa quiña lcaa cuii nu ntsuˈu nde cua̱. 
\v 27 Liˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ naˈ nu cua nda Ni ˈna lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱, ñaˈa̱ nguˈ loˈo tya̱a̱ naˈ laja coo nu ndubi tsa ñaˈa̱. Tlyu tsa chacuayáˈ ngujui jnaˈ chaˈ tya̱a̱ naˈ liˈ; juaˈa̱ lye tsa quijiˈi̱ xee loo naˈ loˈo ca̱a̱ naˈ liˈ, nu loˈo caca naˈ loo.
\v 28 Nu loˈo xana caca chaˈ biˈ, liˈ cuaˈni tlyu ma̱ tyiquee ma̱, taca ca chaa tiˈ ma̱ chaca quiyaˈ chaˈ cua ngulala tsa clyaá ma̱ liˈ ―nacui̱ Jesús.
\p
\v 29 Loˈo juaˈa̱ nda Jesús chaca cui̱i̱ re loˈo nguˈ liˈ: 
\p ―Ñaˈa̱ ma̱ xi jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca yaca quityi, ñaˈa̱ ma̱ xi jiˈi̱ yaca ntsati̱;
\v 30 loˈo ñaˈa̱ ma̱ chaˈ cua ntyucua lacaˈ, liˈ nchca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ cua ngulala ti caca ni tyo.
\v 31 La cuiˈ juaˈa̱ caca loˈo caca lcaa chaˈ nu cua nchcuiˈ naˈ, liˈ ca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ cua ca̱a̱ ti ycuiˈ Ndyosi chaˈ caca Ni loo.
\v 32 Chañi chaˈ nu nda naˈ loˈo ma̱ ―nacui̱ Jesús―, caca lcaa chaˈ biˈ loˈo bilya tye chaˈ jiˈi̱ ñati̱ nu luˈú chalyuu juani.
\v 33 Tye chaˈ jiˈi̱ lcaa na nu ntsuˈu nde cua̱, tye chaˈ jiˈi̱ lcaa na nu ntsuˈu nde lo yuu, pana ná tye chaˈ jiˈi̱ chaˈ nu cua nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱; ngaˈa̱ chaˈ caca chaˈ biˈ.
\p
\v 34 ’Cuiˈya ma̱ cuentya, cuaˈa ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca ma̱ chaˈ tii ti tiˈ ma̱ tyiˈi̱ ma̱ loˈo tyalaa tsa̱ biˈ; si culiji yuˈu ti ma̱ chalyuu jiˈi̱ ma̱ juaˈa̱ ti loˈo ndyaˈa̱ tsa ma̱ calle, loˈo cuˈbi ti ma̱, la cuiˈ juaˈa̱ si ntsuˈu tyu̱u̱ tyaˈa chaˈ nu ndube tsa tiˈ ma̱ jiˈi̱, ná caca tyiˈi̱ ma̱ tii ti tiˈ ma̱ liˈ. Ñiˈya̱ ndyacu̱ˈ sca lcoˈo,
\v 35 juaˈa̱ caca nu loˈo tyalaa tsa̱ biˈ ca su ndiˈi̱ lcaa ñati̱ luˈú tyucui ñaˈa̱ chalyuu.
\v 36 Tii ti tiˈ ma̱ tyiˈi̱ ma̱ chalyuu lacua. Lcaa tyempo chcuiˈ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi chaˈ xtyucua Ni jiˈi̱ ma̱, chaˈ talo ma̱ loˈo caca chaˈ cuxi biˈ chalyuu. Loˈo liˈ caja ñiˈya̱ nu tyalaa ma̱ su tyucua ycuiˈ naˈ nu cua nda Ni ˈna lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱, chaˈ cuaˈni cuayáˈ naˈ jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 37 Lcaa tsa̱ ndacua̱ ndyaˈa̱ Jesús nclyuˈu yu jiˈi̱ nguˈ neˈ laa tonu ca quichi̱ Jerusalén biˈ; lcaa talya ndyuˈu yu ndyaa yu ndiˈi̱ yu nde lo caˈya nu ntucua cacua ti, nu naa caˈya Olivos.
\v 38 Lcaa tsa̱, tlya tsa ndyaˈa̱ quiñaˈa̱ ñati̱ neˈ laa tonu biˈ, chaˈ cuna nguˈ ni chaˈ nda Jesús.
\c 22
\s Cuaana ti ngüiñi chaˈ jiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ chaˈ xñi nguˈ jiˈi̱ Jesús
\p
\v 1 Cua ngulala taˈa nu loˈo ndacu nguˈ judío sca lo xlyá nu ná loˈo scua̱ tiyeˈ ndyaˈ; taˈa pascua, juaˈa̱ naa taˈa biˈ.
\v 2 Loˈo nu nguˈ sti joˈó nu laca loo loˈo mstru chaˈ joˈó biˈ ni, nclyana nguˈ ñiˈya̱ caca chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ Jesús, masi ntsi̱i̱ nguˈ jiˈi̱ ñati̱ quichi̱. 
\p
\v 3 Liˈ ndyatí̱ ycuiˈ nu xñaˈa̱ nu naa Satanás neˈ cresiya jiˈi̱ Judas Iscariote, masi la cuiˈ tyaˈa nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús laca yu biˈ.
\v 4 Biˈ laca nu ndyaa, ndyaa naˈa̱ jiˈi̱ nguˈ sti joˈó nu laca loo loˈo jiˈi̱ nguˈ nu laca cña neˈ laa. Liˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ biˈ ñiˈya̱ nu cuaˈni yu chaˈ tya yu jiˈi̱ Jesús yaˈ policía, chaˈ tya̱a̱ loˈo nguˈ jiˈi̱ slo sti joˈó biˈ.
\v 5 Tsoˈo tsa ngua tiˈ nguˈ sti joˈó biˈ. Loˈo liˈ nacui̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ yu chaˈ ta nguˈ cñi jiˈi̱;
\v 6 ngüiñi chaˈ jiˈi̱ yu loˈo nguˈ, biˈ chaˈ nguxana yu ngulana yu ñiˈya̱ nu cuaˈni yu chaˈ tya̱a̱ loˈo yu jiˈi̱ Jesús laja loˈo ná ndiˈi̱ ñati̱.
\s Chaca tya quiyaˈ ndyacu Jesús si̱i̱ loˈo nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱
\p
\v 7 Liˈ ndyalaa tsa̱ taˈa nu ndacu nguˈ xlyá tiji; la cuiˈ tsa̱ biˈ ntsuˈu chaˈ cujuii nguˈ xlyaˈ cuañiˈ chaˈ cacu nguˈ si̱i̱ taˈa pascua biˈ.
\v 8 Liˈ ngulo Jesús cña jiˈi̱ Juan loˈo jiˈi̱ Pedro:
\p ―Yaa clya ma̱ chaˈ cuaˈni choˈo ma̱ si̱i̱ nu cacu na cuentya jiˈi̱ taˈa pascua ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 9 Liˈ nchcuane nguˈ biˈ jiˈi̱ yu:
\p ―¿Macala ntiˈ nuˈu̱ chaˈ cuaˈni choˈo ya si̱i̱ biˈ? 
\p
\v 10 Nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Nu loˈo tyalaa ma̱ toˈ quichi̱, liˈ tyacua tyaˈa ma̱ loˈo sca nu quiˈyu nu ntucua sca teˈí̱ hitya scu̱ yu ―nacui̱ Jesús―. Tyuˈu lcaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ yu ñaˈa̱ cuayáˈ nu tyalaa ma̱ toniˈi̱ su tyatí̱ yu niˈi̱.
\v 11 Liˈ chcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ ca tyi biˈ: “Ndiˈya̱ ñacui̱ mstru jiˈna jinuˈu̱: ¿Macala ntucua cuarto su ca̱a̱ naˈ chaˈ cacu naˈ si̱i̱ loˈo nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ ˈna, chaˈ cuaˈni ya taˈa pascua re?” ñacui̱ ma̱ jiˈi̱ yu.
\v 12 Liˈ culuˈu yu sca cuarto jiˈi̱ ma̱, sca cuarto tlyu ca cua̱ la nu cua laca ngua tsoˈo. Ca biˈ cuaˈni choˈo ma̱ si̱i̱ biˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 13 Nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ biˈ liˈ; loˈo ñiˈya̱ nu nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ chaˈ caca chaˈ biˈ, juaˈa̱ ngua chaˈ. Liˈ nguaˈni choˈo nguˈ si̱i̱ cuentya jiˈi̱ taˈa pascua biˈ.
\p
\v 14 Nu loˈo ndyalaa hora chaˈ cacu nguˈ si̱i̱, liˈ ndyaa tucua Jesús toˈ mesa loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ biˈ.
\v 15 Liˈ nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ biˈ:
\p ―Tya saˈni ntiˈ tsa naˈ chaˈ cacu naˈ si̱i̱ taˈa pascua re loˈo cuˈma̱, nu loˈo tya lyiji ti cajaa naˈ ―nacui̱ Jesús―.
\v 16 Ntiˈ naˈ cachaˈ naˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ ni chaca quiyaˈ ngaˈaa cuaˈni naˈ taˈa re loˈo cuˈma̱ ñaˈa̱ cuayáˈ nu tye chalyuu, loˈo liˈ cacu na stuˈba ti loˈo caca ycuiˈ Ndyosi loo jiˈi̱ lcaa ñati̱.
\p
\v 17 Liˈ ngusñi Jesús sca vaso vino, ndya xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ. Ndiˈya̱ nacui̱ yu jiˈi̱ nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ biˈ liˈ:
\p ―Coˈo ma̱ vino nu ntsuˈu neˈ vaso re, loˈo juaˈa̱ ta ma̱ vino re coˈo ca taˈa tyaˈa ma̱ ―nacui̱ Jesús liˈ―.
\v 18 Chañi chaˈ nu ndachaˈ naˈ jiˈi̱ ma̱, chaˈ ngaˈaa coˈo naˈ vino loˈo ma̱ ñaˈa̱ cuayáˈ nu caca ycuiˈ Ndyosi loo jiˈi̱ lcaa ñati̱.
\p
\v 19 Nu loˈo cua ntsuˈu xlyá biˈ yaˈ Jesús, liˈ ndya xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, cuati ngusaˈbe yu xlyá biˈ, chaˈ tacha jiˈi̱ nguˈ. Liˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ:
\p ―Nde laca naˈ, ycuiˈ cuañaˈ naˈ laca re. Na cua nda ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ ˈna chaˈ cajaa naˈ chaˈ caca tsoˈo chaˈ jiˈi̱ cuˈma̱. Tyiˈu tiˈ ma̱ ˈna loˈo cacu ma̱ xlyá re.
\p
\v 20 La cuiˈ juaˈa̱ nguaˈni Jesús loˈo vaso biˈ loˈo ndye ndyacu nguˈ.
\p ―Loˈo coˈo ma̱ vino re tyiˈu tiˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ cucui nu cua quiñi ti jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱ ―nacui̱ Jesús liˈ―. Nu loˈo cajaa naˈ lo crusi, liˈ tyalú tañi naˈ xquiˈya cuˈma̱.
\p
\v 21 ’Pana ngaˈa̱ yu juani la cuiˈ yu nu cujuiˈ cresiya ˈna jiˈi̱ nguˈ cuxi; stuˈba ti ngaˈa̱ yu biˈ toˈ mesa re loˈo naˈ ―nacui̱ Jesús liˈ―.
\v 22 Ngaˈa̱ chaˈ tsaˈa naˈ nu cua lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱, tsaˈa̱ tyucui̱i̱ su cua nscua cuayáˈ chaˈ tsaˈa̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ. Pana tyaˈna tsa nu quiˈyu nu cua cujuiˈ ti cresiya ˈna jiˈi̱ nguˈ cuxi biˈ.
\p
\v 23 Liˈ nguxana nguˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa ndiˈi̱ ti nguˈ:
\p ―¿Tilaca laca nu tya jiˈi̱ mstru jiˈna re yaˈ nguˈ xñaˈa̱? ―nacui̱ nguˈ.
\s Nchcuiˈ tyucuaa tiˈ nguˈ loˈo tyaˈa ndyaca tsaˈa̱ ti nguˈ
\p
\v 24 Loˈo ti nguxana nguˈ nchcuiˈ tyucuaa tiˈ nguˈ loˈo tyaˈa ndyaca tsaˈa̱ ti nguˈ, nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ tilaca nu caca loo la jiˈi̱ tyaˈa nguˈ.
\v 25 Laja liˈ xaˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ chaca quiyaˈ: 
\p ―Cua ñaˈa̱ ca xuˈna chalyuu, tsoˈo tsa nclyo biˈ cña jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱; ñati̱ nu tsoˈo tsa nduˈni laca nu laca loo biˈ, nacui̱ nguˈ liˈ.
\v 26 Pana cuˈma̱ ni, ná ntsuˈu chaˈ cuaˈni ma̱ juaˈa̱ loˈo tyaˈa ma̱. Ndiˈya̱ cuaˈni ma̱ tsoˈo la: nu loˈo ntiˈ ma̱ chaˈ ndulo la chaˈ jiˈi̱ ma̱ que chaˈ jiˈi̱ tyaˈa ma̱ ni, liˈ ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni ma̱ ñiˈya̱ si laca ma̱ nu cuañiˈ la jiˈi̱ tyaˈa ma̱ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ―. Juaˈa̱ cuˈma̱ nu ntiˈ ma̱ culo ma̱ cña jiˈi̱ tyaˈa ma̱ ni, ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni ma̱ cña cuentya jiˈi̱ lcaa tyaˈa ma̱.
\v 27 ¿Tilaca laca nu ndulo la chaˈ jiˈi̱ lacua? ¿Ha nu ntucua toˈ mesa chaˈ cacu? ¿Ha msu nu nxacu jiˈi̱ yu? Chañi chaˈ yu nu ntucua toˈ mesa ni, biˈ laca nu ndulo la chaˈ jiˈi̱, chaˈ biˈ laca xuˈna nguˈ. Pana nu naˈ ni, ñiˈya̱ si laca naˈ sca msu jiˈi̱ ma̱, juaˈa̱ ti ndiˈi̱ naˈ laja cuˈma̱ ―nacui̱ Jesús―.
\p
\v 28 ’Cuˈma̱ ni, cua ndiˈi̱ ma̱ loˈo naˈ lcaa tyempo loˈo nchcubeˈ naˈ ndiˈi̱ naˈ chalyuu re,
\v 29 biˈ chaˈ ta naˈ sca cña tsoˈo nu cuaˈni ma̱ chaˈ caca ma̱ cña loˈo naˈ; cña biˈ caca ñiˈya̱ laca cña nu nda Sti naˈ ˈna, chaˈ caca naˈ loo.
\v 30 Ngaˈa̱ chaˈ stuˈba ti cacu ma̱ coˈo ma̱ loˈo naˈ ca su tlyu biˈ su tyucua naˈ; ngaˈa̱ chaˈ stuˈba ti tyiˈi̱ ma̱ loˈo naˈ nu loˈo cuaˈni cuayáˈ naˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱; loˈo juaˈa̱ cuaˈni cuayáˈ ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱, nu tii tyucuaa tyaˈa taju nguˈ Israel tyaˈa na.
\s Chcuiˈ Pedro loˈo nguˈ chaˈ ná nslo yu jiˈi̱ Jesús tsiyaˈ ti
\p
\v 31 Loˈo liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo Simón Pedro biˈ:
\p ―Simón ―nacui̱―, laca chaˈ ñiˈya̱ laca si cua ngüijña Satanás chacuayáˈ chaˈ cuaˈni lyaˈ tiˈ jiˈi̱ lcaa cuˈma̱; cua ntiˈ yu cuaˈni cuayáˈ yu jiˈi̱ ma̱, chaˈ xcutsi̱i̱ yu jiˈi̱ ma̱. Ñiˈya̱ laca loˈo nscui̱i̱ nguˈ jiˈi̱ siˈyu trigo chaˈ tyubii jiˈi̱, juaˈa̱ cuaˈni yu loˈo ma̱, ntiˈ yu.
\v 32 Pana cua ngüijña naˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ chaˈ jinuˈu̱ Pedro, chaˈ ná tye chaˈ jlya tiˈ nuˈu̱ ˈna. Loˈo cua nteje tacui chaˈ cuxi biˈ hi̱, nu loˈo xaˈ chcuiˈ nuˈu̱ chaˈ ˈna, liˈ taca xtyucua nuˈu̱ jiˈi̱ xaˈ la tyaˈa ma̱ chaˈ tsoˈo la xñi nguˈ chaˈ ˈna.
\p
\v 33 ―Cusuˈ ―nacui̱ Simón liˈ―, ná nduˈni chaˈ jnaˈ masi tsaˈa̱ loˈo nuˈu̱ neˈ chcua̱, masi cajaa naˈ loˈo nuˈu̱ ―nacui̱ jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 34 ―Ndiˈya̱ nchcuiˈ naˈ loˈo nuˈu̱ juani, Pedro ―nacui̱ Jesús jiˈi̱―, chaˈ nu loˈo tya lyiji xiˈya ndyeˈe talya juani, liˈ sna quiyaˈ ñacui̱ nuˈu̱ chaˈ ná nslo nuˈu̱ ˈna.
\s Cua ngulala ti hora nu chcubeˈ Jesús
\p
\v 35 Liˈ nchcuane Jesús jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Nu loˈo ngulo naˈ cña jiˈi̱ ma̱ chaˈ tsaa ma̱ xaˈ quichi̱ nu ná loˈo cujui̱ cñi jiˈi̱ ma̱, ná loˈo xaˈ cujui̱, ná loˈo caña jiˈi̱ ma̱, ¿ha ntsuˈu na nu lyiji jiˈi̱ ma̱ liˈ?
\p ―Ná sca na lyiji jiˈi̱ ya liˈ ―nguxacui̱ nguˈ chaˈ jiˈi̱.
\p
\v 36 Liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Juaˈa̱ ngua tuˈni, pana xaˈ ñaˈa̱ ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni ma̱ juani. Nu cuˈma̱ nu ntsuˈu cujui̱ cñi jiˈi̱ ma̱ ni, loˈo biˈ cuiˈya ma̱ tsaa ma̱, loˈo xaˈ cujui̱ loˈo; si ná ntsuˈu maxtyi cusu̱u̱ jiˈi̱ ma̱, ngaˈa̱ chaˈ cujuiˈ ma̱ steˈ ma̱ chaˈ cuiˈya ma̱ maxtyi.
\v 37 Juaˈa̱ chaˈ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ chaˈ ngaˈa̱ chaˈ tyuˈu tucua chaˈ cuxi nu nchcuiˈ quityi cusuˈ chaˈ caca ˈna. Ndiˈya̱ nscua chaˈ: “Ñiˈya̱ nu nduˈni nguˈ loˈo ñati̱ cuxi, juaˈa̱ cuaˈni nguˈ loˈo ycuiˈ Cristo”. Lcaa chaˈ nu nscua chaˈ caca ˈna, juaˈa̱ caca ˈna tuˈni ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 38 Liˈ nacui̱ nguˈ biˈ jiˈi̱:
\p ―Cusuˈ, nde ntsuˈu tucua tyaˈa maxtyi cusu̱u̱ ―nacui̱ nguˈ.
\p ―Cuayáˈ cua lacua ―nacui̱ Jesús liˈ.
\s Nchcuiˈ Jesús loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti yu ca Getsemaní
\p
\v 39 Liˈ nduˈu Jesús ndyaa yu ca lo caˈya Olivos, ñiˈya̱ nu nduˈni ti yu. Loˈo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ biˈ, nduˈu lcaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu liˈ.
\v 40 Nu loˈo ndyalaa nguˈ ca biˈ, liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Chcuiˈ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ chaˈ ná tyiji̱loo nu xñaˈa̱ jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱.
\p
\v 41 Liˈ nduˈutsuˈ Jesús nde slo nguˈ ñaˈa̱ cuayáˈ nu tyalaa sca quee cu̱ na, ca biˈ ndyatu̱ sti̱ˈ Jesús chaˈ chcuiˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 42 ―Sti naˈ ―nacui̱ yu―, ¿ha ná ntsuˈu xi xaˈ la ñaˈa̱ nu caca cuaˈni naˈ cña re, chaˈ ngaˈaa chcubeˈ la naˈ loˈo cña tlyu re jinuˈu̱? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti yu―. Pana ntiˈ naˈ chaˈ cuaˈni naˈ cua ñaˈa̱ ca cña nu ntiˈ nuˈu̱ chaˈ cuaˈni naˈ.
\p
\v 43 Liˈ nduˈu tucua sca xca̱ nu ngutuˈu slo ycuiˈ Ndyosi nde cua̱, chaˈ ta la juersa jiˈi̱ Jesús.
\v 44 Nu loˈo lye tsa nchcubeˈ Jesús, liˈ lye la nchcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi. Loˈo liˈ ntyucua jatá Jesús, ndyalú nchcuaˈ lo yuu; ñiˈya̱ si nchcuaˈ tañi ycuiˈ, juaˈa̱ ñaˈa̱.
\p
\v 45 Ndye nchcuiˈ Jesús loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti yu, liˈ nguxtyu̱u̱ yu ñaa yu slo nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ yu. Liˈ nquije nguˈ jiˈi̱ yu, ndiˈi̱ nguˈ lajaˈ nguˈ chaˈ ndye juersa jiˈi̱ nguˈ, chaˈ xñiˈi̱ tsa tiˈ nguˈ.
\v 46 Liˈ nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ:
\p ―¿Ni chaˈ laca ndiˈi̱ ma̱ lajaˈ ti ma̱? Tyatu̱ clya ma̱ chaˈ chcuiˈ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi, chaˈ ná tyiji̱loo nu xñaˈa̱ jiˈi̱ ma̱.
\s Ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ Jesús preso
\p
\v 47 Tya nchcuiˈ ca Jesús loˈo nguˈ biˈ, liˈ ndyalaa quiñaˈa̱ tsa ñati̱. Nu naa Judas biˈ, tsaca yu tyaˈa nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús ni, nguluˈu yu tyucui̱i̱ jiˈi̱ nguˈ quiñaˈa̱ biˈ. Ñaa yu ca slo Jesús chaˈ chcuichaˈ yu sacaˈ Jesús.
\v 48 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo yu biˈ:
\p ―Judas ―nacui̱―, ¿ha biˈ chaˈ chcuichaˈ nuˈu̱ ˈna chaˈ tya nuˈu̱ ˈna yaˈ nguˈ cuxi, naˈ nu cua nda Ni ˈna lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱?
\p
\v 49 Loˈo naˈa̱ nguˈ nu ndu̱ loˈo Jesús ñiˈya̱ caca chaˈ biˈ, liˈ nchcuane nguˈ jiˈi̱ yu:
\p ―Cusuˈ ―nacui̱ nguˈ―, ¿ha cuaˈa ya jinuˈu̱ loˈo maxtyi, chaˈ ná ca̱a̱ nguˈ cua?
\p
\v 50 Liˈ ngusicua̱ tsaca tyaˈa nguˈ biˈ maxtyi jiˈi̱ yu, ngusiˈyu yu jyaca̱ sca msu jiˈi̱ xuˈna sti joˈó; ngusiˈyu cuˈ yu scuaˈ jyaca̱ laˈa tsuˈ cui̱ jiˈi̱ yu.
\v 51 Liˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Cuayáˈ tsa lo cua ti. Ta tiˈi̱ ma̱ maxtyi jiˈi̱ ma̱. 
\p Liˈ ngusta yaˈ Jesús lo scuaˈ jyaca̱ msu biˈ, ngua tsoˈo ca scuaˈ jyaca̱ yu liˈ.
\v 52 Loˈo ti nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ sti joˈó nu laca loo, loˈo nguˈ nu laca cña neˈ laa, juaˈa̱ loˈo nguˈ cusuˈ jiˈi̱ quichi̱, lcaa nguˈ nu ñaa chaˈ tyaa loˈo nguˈ jiˈi̱:
\p ―¿Ha na nduˈu cuˈma̱ lijya̱ ma̱ loˈo maxtyi jiˈi̱ ma̱, loˈo yaca jiˈi̱ ma̱, chaˈ quijiˈi̱ yaca ma̱ ˈna ñiˈya̱ nu ntyijiˈi̱ na jiˈi̱ sca cuaana?
\v 53 Lcaa tsa̱ loˈo ngutiˈi̱ naˈ loˈo cuˈma̱ neˈ laa tonu biˈ, ni sca quiyaˈ ná ngusacui̱ yaˈ cuˈma̱ ˈna. Pana cua ngujui xi tyempo jiˈi̱ ma̱ chaˈ cuaˈni ma̱ chaˈ cuxi biˈ juani, chaˈ cua nda nu xñaˈa̱ chacuayáˈ jiˈi̱ ma̱; la cuiˈ nu biˈ laca loo jiˈi̱ ma̱.
\s Lye tsa nchcuiˈ Pedro chaˈ ná nslo yu jiˈi̱ Jesús
\p
\v 54 Loˈo liˈ ngusñi nguˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ caca preso, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ nde toniˈi̱ jiˈi̱ xuˈna sti joˈó. Loˈo Pedro ni, ndyaa lcaˈa̱ yu jiˈi̱ nguˈ tyijyuˈ ti liˈ.
\v 55 Ca biˈ nguxtyuˈu nguˈ xi quiiˈ claˈbe la su laja toˈ niˈi̱, loˈo liˈ ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ toˈ lquiiˈ biˈ; loˈo Pedro ndyacaˈa̱ laja nguˈ.
\v 56 Liˈ naˈa̱ sca nu cunaˈa̱ cuaˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ loˈo Pedro ngaˈa̱ toˈ lquiiˈ biˈ. Ñaˈa̱ tsa nu cunaˈa̱ biˈ jiˈi̱ yu, liˈ nchcuiˈ loˈo nguˈ:
\p ―Loˈo nu quiˈyu re ndyaˈa̱ loˈo nu Jesús biˈ ―nacui̱ jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 57 Hora ti nguxacui̱ Pedro chaˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ: 
\p ―Maˈ cusuˈ, ná nslo naˈ jiˈi̱ yu jua ―nacui̱ Pedro liˈ.
\p
\v 58 Ca tiyaˈ la xi naˈa̱ chaca ñati̱ jiˈi̱.
\p ―Loˈo nuˈu̱ laca tyaˈa ndyaˈa̱ nguˈ jua ―nacui̱ ñati̱ biˈ jiˈi̱ Pedro.
\p ―Siˈi naˈ ―nacui̱ yu―. Ná laca naˈ tyaˈa ndyaˈa̱ nguˈ jua ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 59 Cua nteje tacui sca hora, liˈ nchcuiˈ chaca ñati̱ loˈo tyaˈa ndyaˈa̱ ti yu ndacua:
\p ―Chañi chaˈ loˈo nu quiˈyu re ndyaˈa̱ loˈo preso jua, chaˈ loˈo yu re laca nguˈ Galilea ―nacui̱ yu liˈ.
\p
\v 60 ―Chocue ―nacui̱ Pedro liˈ―, ná jlo tiˈ naˈ ni chaˈ nchcuiˈ nuˈu̱.
\p La cuiˈ hora nu loˈo tya ndu̱ Pedro nchcuiˈ, liˈ ngusiˈya sca ndyeˈe.
\v 61 Liˈ nguxtyacui loo Jesús su ndu̱ neˈ niˈi̱, chaˈ ñaˈa̱ jiˈi̱ Pedro. Hora ti ndyiˈu tiˈ Pedro chaˈ nu cua nchcuiˈ Jesús loˈo yu tya tsa̱ la. Ndiˈya̱ ngua chaˈ biˈ: “Nu loˈo tya lyiji xiˈya ndyeˈe talya juani, liˈ sna quiyaˈ ñacui̱ nuˈu̱ chaˈ ná nslo nuˈu̱ ˈna”, nacui̱ Jesús tya liˈ.
\v 62 Liˈ nduˈu Pedro nde liyaˈ, lye tsa ndyunaa yu chaˈ ngua xñiˈi̱ tsa tiˈ yu.
\s Nxtyí loˈo nguˈ jiˈi̱ Jesús
\p
\v 63 Loˈo nguˈ nu ndu̱ cua̱ jiˈi̱ Jesús ni, nxtyí loˈo tsa nguˈ jiˈi̱ Jesús, loˈo juaˈa̱ ngujuiˈi̱ nguˈ jiˈi̱ yu.
\v 64 Ndacu̱ˈ nguˈ cloo Jesús loˈo sca lateˈ, cuati ngujuiˈi̱ yaˈ nguˈ sacaˈ yu. Liˈ nacui̱ nguˈ jiˈi̱ yu:
\p ―Ca tii nuˈu̱, ¿tilaca laca nu ngujuiˈi̱ jinuˈu̱ lacua?
\p
\v 65 Loˈo juaˈa̱ quiñaˈa̱ la chaˈ subaˈ nchcuiˈ nguˈ biˈ loˈo Jesús liˈ.
\s Ndu̱ Jesús nde loo nguˈ nu laca cña
\p
\v 66 Loˈo nguxee, liˈ ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ cusuˈ jiˈi̱ nguˈ judío, loˈo nguˈ sti joˈó nu laca loo, loˈo nguˈ mstru chaˈ joˈó; ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ Jesús nde loo ñaˈa̱ taju nguˈ tisiya biˈ. Ca biˈ nguxana nguˈ ndachaˈ nguˈ jiˈi̱ yu:
\p
\v 67 ―Cuachaˈ clya nuˈu̱ jiˈi̱ ya si nuˈu̱ laca Cristo ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ yu.
\p Nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ liˈ:
\p ―Masi ñacui̱ naˈ jiˈi̱ ma̱ juaˈa̱, ná jlya tiˈ ma̱ ˈna.
\v 68 Masi xcuane naˈ sca chaˈ jiˈi̱ ma̱, ná xacui̱ ma̱ chaˈ ˈna. Cua jlo ta̱ˈ chaˈ ná culaá ma̱ ˈna.
\v 69 Pana nde loo la tyucua naˈ nu lijya̱a̱ chaˈ caca naˈ ñati̱, tyucua naˈ nde laˈa tsuˈ cui̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu lcaa tsiyaˈ ti cña nchca jiˈi̱ Ni.
\p
\v 70 Loˈo ti nchcuane lcaa nguˈ tonu jiˈi̱ yu:
\p ―¿Ha nuˈu̱ laca Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi lacua?
\p Liˈ xaˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ chaca quiyaˈ: 
\p ―Chañi chaˈ nu nchcuiˈ cuˈma̱ loˈo nacui̱ ma̱ chaˈ biˈ laca naˈ ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 71 ―Ngaˈaa ntiˈ culana na xaˈ la ñati̱ nu jlo tiˈ ―nacui̱ nguˈ liˈ―. Cua ndyuna lcaa na chaˈ nu nchcuiˈ yu re. Tuˈba ycuiˈ ca yu cua nduˈu chaˈ cuiñi.
\c 23
\s Ndu̱ Jesús nde loo Pilato nu laca loo
\p
\v 1 Ndatu̱ lcaa nguˈ tisiya liˈ, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ Jesús slo Pilato nu ngua gobernador romano tyempo biˈ. 
\v 2 Ca biˈ nguxana nguˈ ngusta nguˈ quiˈya jiˈi̱ Jesús: 
\p ―Cua ngusñi ya jiˈi̱ nu quiˈyu re, chaˈ ndatsaa tsa yu jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa ya. Nacui̱ yu chaˈ ná ntsuˈu chacuayáˈ ta ya cñi cña loo ya jiˈi̱ nu laca cña jiˈi̱ cuˈma̱, nguˈ romano; loˈo juaˈa̱ lye tsa nchcuiˈ yu chaˈ ycuiˈ yu laca Cristo, ñiˈya̱ si laca yu rey jiˈi̱ ya ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Pilato.
\p
\v 3 Liˈ nchcuane Pilato jiˈi̱ Jesús:
\p ―¿Ha rey jiˈi̱ nguˈ judío laca nuˈu̱? ―nacui̱.
\p Liˈ nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ Pilato biˈ:
\p ―La cuiˈ chaˈ nu cua nchcuiˈ nuˈu̱, la cuiˈ biˈ laca naˈ ―nacui̱.
\p
\v 4 Liˈ nacui̱ Pilato jiˈi̱ nguˈ sti joˈó nu laca loo loˈo jiˈi̱ xaˈ la nguˈ nu ndyaˈa̱ loˈo:
\p ―Ná nquije ni sca chaˈ cuxi ˈna chaˈ sta naˈ quiˈya jiˈi̱ yu re ―nacui̱ Pilato.
\p
\v 5 Pana nu nguˈ biˈ ni, chaca quiyaˈ lye la nchcuiˈ nguˈ, cui̱i̱ tsa ngusiˈya nguˈ jiˈi̱ Pilato biˈ liˈ:
\p ―Na ngusuˈba ñasi̱ˈ ti yu re jiˈi̱ lcaa ñati̱ Judea loˈo chaˈ nu nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ ―nacui̱ nguˈ―. Nde Galilea nguxana yu re, loˈo hasta ca nde nclyuˈu yu chaˈ cuxi biˈ jiˈi̱ nguˈ juani.
\s Ndu̱ Jesús nde loo Herodes
\p
\v 6 Loˈo cua ndyuna Pilato chaˈ biˈ, liˈ nchcuane yu jiˈi̱ nguˈ si nde Galilea ngutuˈu Jesús lijya̱.
\p
\v 7 ―La cuiˈ ―nacui̱ nguˈ.
\p Liˈ ndyiˈu tiˈ Pilato chaˈ ndiˈi̱ Herodes quichi̱ Jerusalén tsa̱ biˈ. Loˈo nu Herodes ni, laca yu loo loyuu su cuentya Galilea; biˈ chaˈ nda Pilato jiˈi̱ Jesús ndyaa slo Herodes biˈ liˈ.
\v 8 Loˈo naˈa̱ Herodes jiˈi̱ Jesús, tsoˈo tsa ngua tyiquee yu liˈ, chaˈ cua saˈni tsa ntiˈ yu ñaˈa̱ yu jiˈi̱ Jesús. Cua ndyuna yu loˈo nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús, loˈo ntiˈ tsa yu ñaˈa̱ yu sca chaˈ tlyu nu cuaˈni Jesús. 
\v 9 Quiñaˈa̱ tsa chaˈ nchcuane yu jiˈi̱ Jesús liˈ, pana ná nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ yu tsiyaˈ ti.
\v 10 Loˈo juaˈa̱ ndiˈi̱ nguˈ sti joˈó nu laca loo loˈo nguˈ mstru chaˈ joˈó; nguˈ biˈ laca nu ngusta quiˈya jiˈi̱ Jesús, loˈo juani tya quiñaˈa̱ tsa chaˈ cuxi nchcuiˈ nguˈ biˈ jiˈi̱.
\v 11 Liˈ nguaˈni lyaˈ ti Herodes jiˈi̱ Jesús; juaˈa̱ sendaru jiˈi̱ yu, cuxi tsa nguaˈni nguˈ loˈo. Chaˈ caja ñiˈya̱ nu xtyí loˈo nguˈ jiˈi̱, liˈ nguxacuˈ nguˈ lateˈ tsoˈo tsa ñaˈa̱ jiˈi̱; lateˈ ndubi ñaˈa̱ ñiˈya̱ ñaˈa̱ steˈ rey nguxacuˈ nguˈ jiˈi̱. Loˈo liˈ nda Herodes jiˈi̱ Jesús ndyaa chaca quiyaˈ slo Pilato.
\v 12 Tsa̱ biˈ ngua stuˈba chaˈ jiˈi̱ Herodes loˈo Pilato chaca quiyaˈ; tyaˈa cusu̱u̱ nguˈ ngua nguˈ biˈ, pana juani cua ndyaca tyaˈa tsoˈo nguˈ.
\s Ngulo Pilato cña chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ Jesús
\p
\v 13 Liˈ nguxutiˈi̱ Pilato jiˈi̱ lcaa sti joˈó nu laca loo, loˈo jiˈi̱ lcaa nguˈ tisiya, loˈo jiˈi̱ lcaa ñati̱. 
\v 14 Nchcuiˈ yu loˈo nguˈ liˈ:
\p ―La cuiˈ cuˈma̱ ñaa loˈo ma̱ jiˈi̱ nu quiˈyu re slo naˈ, nu nacui̱ ma̱ chaˈ lye tsa nduˈni yu chaˈ ná tyiˈi̱ ti̱ ti nguˈ ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ―. Pana cua nchcuiˈ naˈ loˈo yu re slo lcaa cuˈma̱; cua naˈa̱ ma̱ chaˈ ná nquije ni sca quiˈya jiˈi̱ yu ˈna, ñiˈya̱ nu quiˈya nu ngusta cuˈma̱ jiˈi̱ yu.
\v 15 La cuiˈ juaˈa̱ Herodes, ná ngujui ñiˈya̱ quiˈya nu sta nu cusuˈ biˈ jiˈi̱ nu Jesús re, biˈ chaˈ cua nda nu cusuˈ biˈ jiˈi̱ yu ñaa slo naˈ chaca quiyaˈ. Ná sca chaˈ cuxi ná nguaˈni yu lacua, biˈ chaˈ ná nduˈni tsa chaˈ cajaa yu cuentya jnaˈ.
\v 16 Xcubeˈ naˈ xi jiˈi̱ yu clyo, cuati culaá naˈ jiˈi̱ yu liˈ ―nacui̱ Pilato jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 17 Lcaa yija̱ loˈo ndyaca tsa̱ taˈa pascua biˈ, liˈ nduˈni lyaá nu laca gobernador jiˈi̱ sca ti preso juaˈa̱ ti;
\v 18 biˈ chaˈ nguxana nguˈ, tyucui ñaˈa̱ taju nguˈ stuˈba ti, cui̱i̱ tsa nxiˈya nguˈ ndijña nguˈ chaca preso jiˈi̱ Pilato:
\p ―Siˈi nu quiˈyu re cuaˈni lyaá nuˈu̱ jiˈi̱ ―nacui̱ nguˈ―. Yaa loˈo jiˈi̱ yu re. Culaá jiˈi̱ nu Barrabás biˈ chaˈ tyuˈu.
\p
\v 19 Na cua ngusuˈba nguˈ jiˈi̱ nu Barrabás biˈ neˈ chcua̱ xquiˈya chaˈ ndatsaa tsa jiˈi̱ ñati̱ quichi̱ chaˈ xu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ nu laca loo. Cuati cua ndyujuii Barrabás jiˈi̱ ñati̱.
\v 20 Pana ngua tiˈ Pilato culaá jiˈi̱ Jesús, biˈ chaˈ xaˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ.
\v 21 Cui̱i̱ la nguxacui̱ nu quiñaˈa̱ tsa ñati̱ biˈ chaˈ jiˈi̱ Pilato liˈ:
\p ―¡Cujuiˈi̱ caˈa̱ clya jiˈi̱ yu lo crusi chaˈ cajaa yu! ―nacui̱ nguˈ―. ¡Cujuiˈi̱ caˈa̱ clya jiˈi̱ yu lo crusi! ―nacui̱ nguˈ quiñaˈa̱ biˈ liˈ.
\p
\v 22 Nu nchca tyuna quiyaˈ nchcuiˈ Pilato loˈo nguˈ liˈ: 
\p ―¿Ni chaˈ cuxi nguaˈni yu re? Ná nquije ni sca chaˈ cuxi jiˈi̱ yu ˈna ―nacui̱ Pilato―, biˈ chaˈ ná nduˈni tsa chaˈ cajaa yu. Tsoˈo la si na xcubeˈ ti naˈ jiˈi̱ yu, ca tiyaˈ la liˈ culaá naˈ jiˈi̱ yu.
\p
\v 23 Liˈ cui̱i̱ la ngusiˈya nguˈ nguxacui̱ nguˈ chaˈ jiˈi̱ nu Pilato biˈ, chaˈ cujuiˈi̱ caˈa̱ clya jiˈi̱ Jesús lo crusi. Lye tsa nchcuiˈ nguˈ, juaˈa̱ sti joˈó nu laca loo nchcuiˈ tsa nguˈ, biˈ chaˈ ntajaˈa̱ Pilato cuaˈni ñaˈa̱ chaˈ nu ngua tiˈ nguˈ.
\v 24 Liˈ nda yu chacuayáˈ chaˈ caca chaˈ nu ngüijña nguˈ. 
\v 25 Loˈo juaˈa̱ ngulo laja ti jiˈi̱ yu Barrabás nu nguaˈni tsa chaˈ cusu̱u̱, hasta ndyujuii jiˈi̱ ñati̱, chaˈ biˈ laca nu ngusubi nguˈ quichi̱ chaˈ tyuˈu neˈ chcua̱ tyaa tsa̱ biˈ. Loˈo liˈ ndya Pilato jiˈi̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ chaˈ cuaˈni nguˈ ñaˈa̱ chaˈ nu ntiˈ ti nguˈ cuaˈni nguˈ loˈo.
\s Ngujuiˈi̱ caˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús lo crusi
\p
\v 26 Loˈo liˈ ndyaa nguˈ sendaru, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ cujuiˈi̱ caˈa̱ nguˈ jiˈi̱ lo crusi. Liˈ ndyacua tyaˈa nguˈ sendaru loˈo sca ñati̱ nu naa Simón, nu loˈo ñaa yu ndyaa yu neˈ quixi̱ˈ; nguˈ quichi̱ Cirene laca yu biˈ. Loˈo liˈ ngulo nguˈ cña jiˈi̱ yu chaˈ tsaa loˈo yu jiˈi̱ crusi cuentya jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 27 Quiñaˈa̱ tsa ñati̱ lcaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús ndyaa. Juaˈa̱ ndyaˈa̱ quiñaˈa̱ tsa nu cunaˈa̱, ndyunaa tsa nguˈ; cui̱i̱ tsa nxiˈya nguˈ chaˈ tiji̱ˈ tsa tiˈ nguˈ jiˈi̱ Jesús.
\v 28 Liˈ nguxñaˈa̱ Jesús su ndu̱ nguˈ cunaˈa̱ biˈ, chaˈ chcuiˈ loˈo nguˈ:
\p ―Cuˈma̱ nguˈ cunaˈa̱ Jerusalén re, ná xiˈya ma̱ xquiˈya naˈ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―. Tsoˈo la xiˈya ma̱ xquiˈya ycuiˈ ca ti ma̱, cuati xquiˈya sñiˈ ma̱.
\v 29 Cua tyalaa ti tyempo cuxi, loˈo liˈ ñacui̱ nguˈ ndiˈya̱: “Juani tsoˈo la ndiˈi̱ nu cunaˈa̱ nu ná ngujui sñiˈ, nu bilya cuaˈni cala sca ñati̱, nu bilya ta catiˈ sca nu sube”, ñacui̱ nguˈ.
\v 30 Liˈ xana ñati̱ xiˈya nguˈ: “Tsoˈo la si clyú caˈya cua̱ hichu̱ˈ na, masi tyacu̱ˈ cuati̱ yuu hichu̱ˈ na, chaˈ tye chaˈ jiˈna tsiyaˈ ti”. Juaˈa̱ ñacui̱ nguˈ liˈ. 
\v 31 Ñaˈa̱ ma̱ ñiˈya̱ nu ndyuˈni nguˈ loˈo naˈ juani. ¿Ñiˈya̱ ta cuaˈni nguˈ loˈo cuˈma̱ nguˈ judío liˈ lacua? Tsoˈo tsa chaˈ nu ntsuˈu jnaˈ; ntsuˈu tsa chalyuu jnaˈ, chaˈ ñiˈya̱ ntiˈ sca yaca cuañiˈ, juaˈa̱ ntiˈ naˈ. Pana cuˈma̱ ni, ná tsoˈo chaˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱; na culiji yuˈu ti chaˈ biˈ jiˈi̱ ma̱ juaˈa̱ ti, chaˈ ñiˈya̱ ntiˈ sca yaca ncui, juaˈa̱ ntiˈ cuˈma̱ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 32 Loˈo juaˈa̱ ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ tya tyucuaa tyaˈa ñati̱ nu tlyu tsa quiˈya ntsuˈu jiˈi̱; ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ tyucuaa ñati̱ biˈ, chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ stuˈba ti loˈo Jesús.
\v 33 Loˈo ndyalaa nguˈ su naa La Calavera (caˈya su nscua tyijya̱ hique jyoˈo), liˈ ngujuiˈi̱ caˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús lo crusi ca biˈ. La cuiˈ juaˈa̱ ngujuiˈi̱ caˈa̱ nguˈ jiˈi̱ tyucuaa ñati̱ nu ntsuˈu quiˈya tlyu jiˈi̱ biˈ; ngujuiˈi̱ caˈa̱ nguˈ jiˈi̱ tsaca yu cuxi biˈ lo chaca yaca crusi nu ndu̱ laˈa tsuˈ cui̱ jiˈi̱ Jesús, cuati ngujuiˈi̱ caˈa̱ nguˈ jiˈi̱ chaca yu cuxi biˈ lo chaca yaca crusi nu ndu̱ laˈa tsuˈ coca.
\v 34 Loˈo tya ndiˈi̱ nguˈ nu ngujuiˈi̱ caˈa̱ jiˈi̱ nguˈ lo crusi, liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti yu: 
\p ―Sti naˈ ―nacui̱ yu―, cuiˈya nuˈu̱ chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ nguˈ re, chaˈ ná jlo tiˈ nguˈ ni chaˈ laca ndyuˈni nguˈ juaˈa̱.
\p Liˈ ndacha nguˈ sendaru biˈ steˈ Jesús jiˈi̱ tyaˈa nguˈ laja loˈo ndijya ti nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ.
\v 35 Loˈo juaˈa̱ ndiˈi̱ tsa ñati̱ chaˈ ñaˈa̱ cuiˈya nguˈ jiˈi̱ Jesús. Loˈo nguˈ tisiya ni, nxtyí loˈo nguˈ jiˈi̱ Jesús liˈ. Ndiˈya̱ nacui̱ nguˈ biˈ:
\p ―Nguaˈni lyaá yu jiˈi̱ xaˈ ñati̱ nquichaˈ; pana juani ntsuˈu chaˈ cuaˈni lyaá yu jiˈi̱ ycuiˈ ca ti yu, si chañi chaˈ laca yu Cristo nu ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lijya̱ chalyuu re ―nacui̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 36 Loˈo juaˈa̱ nguˈ sendaru biˈ, ngustí loˈo nguˈ jiˈi̱ yu ñaa nguˈ cacua ti su ndu̱ crusi, cuati nda nguˈ vino tiyeˈ chaˈ coˈo yu.
\v 37 Liˈ nduˈni nguˈ biˈ jiˈi̱ yu ndiˈya̱:
\p ―Cuaˈni lyaá nuˈu̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca si laca nuˈu̱ rey jiˈi̱ nguˈ judío ―nacui̱ nguˈ sendaru biˈ jiˈi̱ Jesús. 
\p
\v 38 Cua nscua letra nde que la su ngaˈa̱ Jesús lo crusi biˈ; ndiˈya̱ nchcuiˈ letra biˈ: “Nu nde laca rey jiˈi̱ nguˈ judío”. Sna lo chaˈcña jiˈi̱ nguˈ nscua chaˈ biˈ: chaˈcña jiˈi̱ nguˈ griego nscua, loˈo chaˈcña jiˈi̱ nguˈ latín nscua, loˈo chaˈcña jiˈi̱ nguˈ judío nscua. 
\p
\v 39 Liˈ chiyaˈa̱ tsa nchcuiˈ sca nu cuaana tyaˈa ngaˈa̱ Jesús lo crusi:
\p ―Si chañi chaˈ Cristo laca nuˈu̱, cuaˈni lyaá nuˈu̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca nuˈu̱ lacua; loˈo juaˈa̱ cuaˈni lyaá nuˈu̱ jiˈi̱ cuare ―nacui̱ jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 40 Liˈ nguxacui̱ chaca nu cuaana chaˈ jiˈi̱ tyaˈa:
\p ―¿Ha ná ntsi̱i̱ nuˈu̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi lacua? Stuˈba nchcubeˈ nguˈ jiˈi̱ ca taˈa sna na juani ―nacui̱ jiˈi̱ tyaˈa cuaana―.
\v 41 Liñi tsa ntsuˈu chaˈ nchcubeˈ nguˈ jiˈna, chaˈ biˈ laca cayaˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu nguaˈni na; pana nu ñati̱ re ni, ná ntsuˈu chaˈ cuxi nu nguaˈni yu.
\p
\v 42 Liˈ nacui̱ yu biˈ jiˈi̱ Jesús:
\p ―Cusuˈ Jesús ―nacui̱―, tucuá nuˈu̱ chaˈ jnaˈ nu loˈo xana nuˈu̱ chaˈ caca nuˈu̱ loo nde chalyuu ―nacui̱ nu cuaana biˈ.
\p
\v 43 Nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ liˈ:
\p ―Chañi chaˈ nda naˈ loˈo nuˈu̱ ―nacui̱―, juani ti taca tyiˈi̱ nuˈu̱ loˈo naˈ ca su tsoˈo nde cua̱, ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi ―nacui̱ Jesús jiˈi̱.
\s Ngujuii Jesús
\p
\v 44 Loˈo cua ngua nde hora, liˈ ngua talya tyucui ñaˈa̱ loyuu; ngua chaˈ biˈ hasta ñaˈa̱ cuayáˈ nu ndyalaa hora cua sna nde ngusi̱i̱,
\v 45 juaˈa̱ ngua talya loo cuichaa. Loˈo juaˈa̱ nu lateˈ tlyu nu ndacui neˈ laa tonu biˈ, ndyaˈbe lateˈ biˈ claˈbe la.
\v 46 Hora biˈ cui̱i̱ tsa ngusiˈya Jesús:
\p ―Sti naˈ, quiˈya nuˈu̱ cresiya ˈna ―nacui̱ yu.
\p Nu loˈo cua nchcuiˈ yu chaˈ biˈ, hora ti ngujuii yu liˈ.
\p
\v 47 Loˈo naˈa̱ nu capitán jiˈi̱ sendaru romano ñiˈya̱ ngua chaˈ biˈ, liˈ nguaˈni tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Ndiˈya̱ nchcuiˈ liˈ:
\p ―Chañi chaˈ ná ntsuˈu quiˈya jiˈi̱ jyoˈo re tsiyaˈ ti ―nacui̱ nu capitán jiˈi̱ sendaru biˈ.
\p
\v 48 Liˈ lcaa ñati̱ nu ndiˈi̱ hora biˈ, nu naˈa̱ lcaa chaˈ nu ngua biˈ, nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ liˈ. Ndyuˈu̱ tya nguˈ tyiquee nguˈ ndyaa nguˈ chaˈ xñiˈi̱ tsa tiˈ nguˈ.
\v 49 Pana ndyanu lcaa nguˈ tyaˈa tsoˈo Jesús ca su ndu̱ crusi, juaˈa̱ nu cunaˈa̱ nu cua ndyaˈa̱ loˈo yu nu loˈo nguxana ti cña jiˈi̱ yu nde Galilea, ndyanu nguˈ biˈ tyijyuˈ ti ñaˈa̱ cuiˈya nguˈ chaˈ nu ndyaca biˈ. 
\s Nguatsiˈ jyoˈo Jesús
\p
\v 50 Cua ntsuˈu sca ñati̱ tsoˈo nu ndyuˈni tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, José naa nu quiˈyu biˈ. Arimatea laca quichi̱ tyi; loyuu su cuentya Judea, biˈ ndiˈi̱ quichi̱ tyi. Sca nu laca cña laca nu José biˈ, stuˈba ti ntucua loˈo lcaa nguˈ tisiya jiˈi̱ nguˈ judío.
\v 51 Tya tsubiˈ cua ntajatya nu José biˈ ni jacuaˈ ca̱a̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ caca Ni loo nde chalyuu, biˈ chaˈ ná ngua stuˈba chaˈ jiˈi̱ loˈo tyaˈa nguˈ tisiya loˈo ngusta nguˈ quiˈya jiˈi̱ Jesús.
\v 52 Ndyaa José liˈ, ndyaa slo Pilato chaˈ jña chacuayáˈ tsaa loˈo jiˈi̱ jyoˈo Jesús chaˈ xatsiˈ jiˈi̱ jyoˈo biˈ.
\v 53 Loˈo cua ndaˈya nguˈ jiˈi̱ jyoˈo biˈ lo crusi, liˈ ngüixi̱i̱ José sca tasá lubii hichu̱ˈ jyoˈo Jesús; ndyaa loˈo jiˈi̱ jyoˈo biˈ ngusuˈba jiˈi̱ neˈ cuaá nu ngulu nguˈ siiˈ cuaˈa̱, su bilya xatsiˈ nguˈ jiˈi̱ ñati̱ tsiyaˈ ti.
\v 54 Tsa̱ taˈa si̱i̱ laca, biˈ chaˈ tii ti ndiˈi̱ nguˈ chaˈ cua xana ti taˈa.
\p
\v 55 Loˈo nu nguˈ cunaˈa̱ nu ñaa loˈo Jesús nde Galilea ni, ndyaa lcaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ nu José biˈ, ndyaa naˈa̱ nguˈ cuaá jiˈi̱, chaˈ cuiˈya nguˈ cuentya mala ngusta nguˈ jiˈi̱ jyoˈo Jesús biˈ.
\v 56 Liˈ nguxtyu̱u̱ nguˈ ñaa nguˈ nde quichi̱ chaca quiyaˈ. Liˈ nguaˈni choˈo nguˈ hitya tyixi xtyiˈi, juaˈa̱ setye nu tsoˈo tsa xtyiˈi chaˈ tyuˈu chu̱ˈ jyoˈo biˈ. Pana nguaˈa̱ cñaˈ nguˈ tsa̱ taˈa biˈ, ñiˈya̱ nu nscua cña lo quityi nu ngua saˈni chaˈ cuaˈni nguˈ.
\c 24
\s Ndyuˈú Jesús chaca quiyaˈ
\p
\v 1 Nu loˈo cua quixee ti tsa̱ clyo jiˈi̱ semana biˈ, tlya tsa ndyaa nu nguˈ cunaˈa̱ biˈ toˈ cuaá su nguatsiˈ jyoˈo Jesús. Ndyiˈya nguˈ hitya tyixi xtyiˈi nu cua nguaˈni choˈo nguˈ. Loˈo xaˈ nu cunaˈa̱ ndyaa nguˈ loˈo.
\v 2 Ngulaa nguˈ toˈ cuaá, liˈ naˈa̱ nguˈ quee nu ndyacu̱ˈ toˈ cuaá biˈ, chaˈ ngaˈaa ntsiya quee biˈ toˈ cuaá; ntucua yaala ti cuaá biˈ.
\v 3 Liˈ ndyatí̱ nguˈ neˈ cuaá chaˈ ñaˈa̱ nguˈ, pana ngaˈaa ntsiya jyoˈo Jesús.
\v 4 Ndyutsi̱i̱ tsa nguˈ liˈ, ngaˈaa jlo tiˈ nguˈ ñiˈya̱ nu cuaˈni nguˈ. Liˈ naˈa̱ nguˈ chaˈ ndu̱ tucua tyaˈa nu quiˈyu slo nguˈ; ndubi tsa ñaˈa̱ lateˈ lacuˈ nu nguˈ quiˈyu biˈ.
\v 5 Ntyucua tii tiˈi̱ nguˈ liˈ, ndyacaˈa̱ nguˈ lyuu chaˈ ndyutsi̱i̱ tsa nguˈ jiˈi̱ nu nguˈ quiˈyu biˈ. Loˈo liˈ nchcuiˈ nguˈ quiˈyu biˈ loˈo nguˈ:
\p ―¿Ni chaˈ laca nclyana ma̱ jiˈi̱ sca nu luˈú laja nguˈ jyoˈo re? ―nacui̱ nguˈ―.
\v 6 Ngaˈaa ntsiya yu biˈ ca nde, chaˈ cua ndyuˈú yu chaca quiyaˈ. Tyiˈu tiˈ ma̱ ñiˈya̱ nu nacui̱ yu jiˈi̱ ma̱ loˈo tya ndiˈi̱ ma̱ ca Galilea.
\v 7 Cua nacui̱ yu chaˈ ycuiˈ nu lijya̱ chaˈ caca yu ñati̱ ni, ngaˈa̱ chaˈ ta nguˈ jiˈi̱ yu yaˈ nguˈ xñaˈa̱, chaˈ cujuiˈi̱ caˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu lo crusi. Loˈo chu̱ˈ sna tsa̱, liˈ tyuˈú yu chaca quiyaˈ nacui̱ yu.
\p
\v 8 Liˈ ndyiˈu tiˈ nguˈ cunaˈa̱ biˈ lcaa chaˈ nu nda Jesús loˈo nguˈ tya tsubiˈ la cuentya jiˈi̱ ycuiˈ yu.
\v 9 Nguxtyu̱u̱ nguˈ ñaa nguˈ nde quichi̱, ndyalaa nguˈ slo nu tii chaca tyaˈa nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús. Liˈ ndachaˈ nguˈ cunaˈa̱ biˈ lcaa chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ, loˈo juaˈa̱ lcaa nguˈ nu ngutaˈa̱ loˈo Jesús ndyuna nguˈ chaˈ biˈ liˈ.
\v 10 Ndiˈya̱ naa nguˈ cunaˈa̱ nu ndyaa toˈ cuaá biˈ: ndyaa María Magdalena, cuati Juana, loˈo María xtyaˈa̱ Jacobo, loˈo xi xaˈ la nguˈ cunaˈa̱.
\v 11 Pana siˈi juaˈa̱ ngua, ngua tiˈ nguˈ nu ngua tsaˈa̱ biˈ; na nguichi̱ tsa chaˈ hique nguˈ cunaˈa̱ biˈ, ngua tiˈ nguˈ. Ná jlya tiˈ nguˈ chaˈ nu nda nguˈ cunaˈa̱ biˈ loˈo nguˈ tsiyaˈ ti.
\p
\v 12 Sca ti Pedro, hora ti ngusna ndyaa toˈ cuaá biˈ. Chacuaˈ naˈa̱ Pedro neˈ cuaá biˈ, chaˈ ntsiya ti tasá nu ngüixi̱i̱ hichu̱ˈ jyoˈo Jesús nquichaˈ, naˈa̱ chaˈ chaca seˈi̱ nde laˈa ti ntsiya lateˈ biˈ; loˈo liˈ ngutuˈu Pedro ñaa nde toniˈi̱, ngulacua tsa tiˈ na laca ngua chaˈ ndyaa jyoˈo biˈ.
\s Su ndyaa nguˈ tyucui̱i̱ nde Emaús
\p
\v 13 La cuiˈ tsa̱ biˈ nduˈu ndyaa tucua tyaˈa nguˈ nde quichi̱ Emaús. Quichi̱ biˈ ntsuˈu tii chaca kilómetro cuayáˈ tyijyuˈ jiˈi̱ Jerusalén.
\v 14 Ndyaˈa̱ ti nguˈ tyucui̱i̱, nchcuiˈ tsa nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu ngua biˈ.
\v 15 Tya nchcuiˈ tube nguˈ jiˈi̱ chaˈ biˈ, loˈo liˈ ndyalaa ycuiˈ Jesús slo nguˈ, stuˈba ti ndyaˈa̱ yu loˈo nguˈ. 
\v 16 Masi naˈa̱ nguˈ xi jiˈi̱ Jesús, pana ná ngua tyuloo tsoˈo nguˈ jiˈi̱ yu, chaˈ ntsuˈu sca chaˈ nu nguaˈa jiˈi̱ nguˈ.
\v 17 Liˈ nchcuane Jesús jiˈi̱ nguˈ:
\p ―¿Ni chaˈ nchcuiˈ tube cuˈma̱ loˈo lijya̱ ma̱ tyucui̱i̱ re? ¿Ni chaˈ laca xñiˈi̱ tiˈ ma̱? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p Seˈi̱ ti ndyatu̱ nguˈ,
\v 18 loˈo liˈ nguxacui̱ tsaca nu naa Cleofas chaˈ jiˈi̱ Jesús:
\p ―Tyucui ñaˈa̱ chalyuu cua jlo tiˈ nguˈ na laca nu ngua nde Jerusalén tsa̱ nu nteje tacui ca ti. ¿Ha sca ti nuˈu̱ nu ná jlo tiˈ na laca nu ngua nde Jerusalén biˈ? Jlo tiˈ lcaa nguˈ xaˈ quichi̱ nu ñaa taˈa.
\p
\v 19 ―¿Na laca ngua? ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ.
\p Liˈ nguxacui̱ nguˈ chaˈ jiˈi̱ yu:
\p ―Chaˈ jiˈi̱ Jesús Nazaret ―nacui̱ nguˈ―, tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ngua yu biˈ nchcuiˈ Ni loˈo ñati̱. Ngua tsa jiˈi̱ chaˈ tuˈba, loˈo juaˈa̱ ngua tsa jiˈi̱ nguaˈni quiñaˈa̱ tsa chaˈ tlyu cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; juaˈa̱ quiñaˈa̱ tsa ñati̱ naˈa̱ jiˈi̱ chaˈ tlyu biˈ.
\v 20 Liˈ nu nguˈ sti joˈó nu laca loo loˈo nguˈ nu laca cña, nda nguˈ jiˈi̱ yu ndyaa chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ yu lo crusi.
\v 21 Cua sna tsa̱ nteje tacui nu ngua chaˈ biˈ. Loˈo cuare ni, jlya tsa tiˈ ya jiˈi̱ yu nquichaˈ, chaˈ biˈ laca nu cuaˈni lyaá jiˈi̱ nguˈ Israel tyaˈa na, chaˈ ngaˈaa caca loo nguˈ xaˈ tsuˈ jiˈna, chaˈ tyiˈi̱ tsoˈo ti na loyuu quichi̱ tyi na, ngua tiˈ ya.
\v 22 Pana juani nchcutsi̱i̱ xi nguˈ cunaˈa̱ tyaˈa ndyaˈa̱ ya jiˈi̱ ya, chaˈ tlya tsa juani ndyaa nguˈ cunaˈa̱ biˈ toˈ cuaá,
\v 23 loˈo ngaˈaa nquije jyoˈo Jesús biˈ jiˈi̱ nguˈ. Ñaa nguˈ liˈ, nda nguˈ chaˈ loˈo ya chaˈ cua naˈa̱ nguˈ sca chaˈ tlyu. Na nguluˈuloo ti tucua tyaˈa xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ ngua tiˈ nu nguˈ cunaˈa̱ biˈ; nacui̱ xca̱ biˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ luˈú Jesús juani.
\v 24 Loˈo ti ndyaa xi nguˈ tyaˈa ngua tsaˈa̱ cua toˈ cuaá liˈ. Loˈo liˈ naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ xca̱ biˈ ñiˈya̱ nu nacui̱ nguˈ cunaˈa̱ biˈ jiˈi̱ ya, pana ná naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús.
\p
\v 25 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nu nguˈ nu tyaˈa ndyaa yu tyucui̱i̱: 
\p ―Lyiji tsa chaˈ jiˈi̱ cuˈma̱ chaˈ ca cuayáˈ tiˈ ma̱ scaa chaˈ; tiyaˈ tsa nxñi ma̱ lcaa chaˈ nu nda nguˈ jyoˈo nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi saˈni la.
\v 26 ¿Ha siˈi na cua ntsuˈu chaˈ chcubeˈ nu laca Cristo biˈ ñiˈya̱ nu ngua juani? Tiyaˈ la liˈ tyalaa Cristo su tsoˈo tsa ñaˈa̱ su tyucua ycuiˈ liˈ.
\p
\v 27 Liˈ nguxana Jesús nguluˈu yu chaˈ jiˈi̱ nguˈ, ñaˈa̱ chaˈ nu cua nscua lo quityi cusuˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ yu. Nguxana nguˈ loˈo quityi nu nguscua jyoˈo Moisés, loˈo liˈ nchcuiˈ nguˈ lo lcaa quityi nu nguscua nguˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngua saˈni.
\p
\v 28 Cua tyalaa ti nguˈ ca quichi̱ su tsaa nguˈ, liˈ nguaˈni Jesús ñiˈya̱ si na tya tsaa la yu tyucui̱i̱ tyijyuˈ la.
\v 29 Pana ndatsaa tsa nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ tyanu yu slo nguˈ. Nacui̱ nguˈ jiˈi̱ yu:
\p ―Tyanu nuˈu̱ loˈo cua chaˈ cua ngusi̱i̱ tsa juani, cua ca talya ti.
\p Liˈ ndyatí̱ Jesús ndyaa niˈi̱ chaˈ tyanu yu loˈo nguˈ. 
\v 30 Pana nu loˈo cua ngaˈa̱ yu loˈo nguˈ toˈ mesa, liˈ ngusñi yu sca xlyá, ndya yu xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; loˈo liˈ ngusaˈbe yu xlyá biˈ, chaˈ ta yu jiˈi̱ nguˈ. 
\v 31 Biˈ hora laca nu ndyaala cloo nguˈ, chaˈ ndyuloo tsoˈo nguˈ jiˈi̱ yu. Liˈ nguliji yuˈu yu slo nguˈ, ngaˈaa naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu liˈ.
\v 32 Hora ti nacui̱ tsaca jiˈi̱ tyaˈa:
\p ―¿Ha ná chañi chaˈ tsoˈo tsa ngua tiˈ na? ―nacui̱―. Ti̱ ti ngutiˈi̱ cresiya jiˈna loˈo lijya̱ ycuiˈ nchcuiˈ loˈo na tyucui̱i̱, nu loˈo nda yu chaˈ loˈo na, ñiˈya̱ nu nchcuiˈ quityi cusuˈ ―nacui̱ jiˈi̱ tyaˈa.
\p
\v 33 Liˈ xtyiˈi ti ndyanu nguˈ, hora ti ngusñi nguˈ tyucui̱i̱ nguxtyu̱u̱ nguˈ ñaa nguˈ nde Jerusalén chaca quiyaˈ. Ca biˈ ndyalaa nguˈ ca su ndyuˈu tiˈi̱ nu tii chaca tyaˈa nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús biˈ, loˈo xi xaˈ la tyaˈa ndyaˈa̱ nguˈ ndiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 34 Hora ti nchcuiˈ nguˈ nu ngaˈa̱ niˈi̱ biˈ loˈo nguˈ nu ndyalaa ca ti liˈ:
\p ―Chañi chaˈ cua ndyuˈú Jesús chaca quiyaˈ ―nacui̱ nguˈ―. Cua naˈa̱ Simón jiˈi̱ yu.
\p
\v 35 Loˈo nu nguˈ nu ndyaa nde Emaús ni, nda nguˈ chaˈ loˈo tyaˈa nguˈ ñiˈya̱ nu ngua jiˈi̱ nguˈ tyucui̱i̱; nacui̱ nguˈ ñiˈya̱ ngua chaˈ ndyuloo nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús nu loˈo ngulacua̱ yu jiˈi̱ xlyá biˈ.
\s Nguluˈuloo Jesús jiˈi̱ nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ yu 
\p
\v 36 Tya nchcuiˈ ti nguˈ jiˈi̱ chaˈ biˈ loˈo tyaˈa nguˈ, loˈo liˈ ñaa ycuiˈ Jesús. Ndatu̱ yu claˈbe laja nguˈ chaˈ chcuiˈ yu loˈo nguˈ:
\p ―Ti̱ ti tyiˈi̱ tyiquee ma̱ ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ.
\p
\v 37 Ntsi̱i̱ tya nguˈ ndiˈi̱ nguˈ liˈ, nclyacua tsa tiˈ nguˈ, chaˈ sca cuiˈi̱ ti naˈa̱ nguˈ, ntiˈ nguˈ.
\v 38 Liˈ nchcuiˈ Jesús loˈo nguˈ biˈ:
\p ―¿Ni chaˈ laca ntsi̱i̱ ma̱ ndiˈi̱ ma̱? ―nacui̱―. ¿Ni chaˈ laca nclyacua tsa tiˈ ma̱? ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ―.
\v 39 Ñaˈa̱ ma̱ yaˈ naˈ, ñaˈa̱ ma̱ quiyaˈ naˈ; la cuiˈ ti naˈ laca̱. Calaˈ ma̱ ˈna, chaˈ taca jlya tiˈ ma̱ chaˈ naˈ laca̱. Sca cuiˈi̱ ti ni, ná ntsuˈu cuañaˈ jiˈi̱, loˈo juaˈa̱ tyijya̱ ná ntsuˈu jiˈi̱; pana cua naˈa̱ ma̱ chaˈ ntsuˈu cuañaˈ ˈna ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ. 
\p
\v 40 Liˈ nguluˈu yaˈ ycuiˈ yu, nguluˈu quiyaˈ yu jiˈi̱ nguˈ.
\v 41 Ná ngua tyuloo tsoˈo nguˈ jiˈi̱ yu xquiˈya chaˈ chaa tsa tiˈ nguˈ ngua, chaˈ ndube tsa tiˈ nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu. Biˈ chaˈ nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ:
\p ―¿Ha ntsuˈu na cacu naˈ jiˈi̱ ma̱?
\p
\v 42 Liˈ nda nguˈ sa yuˈbe cualya ngüiˈi jiˈi̱ yu, loˈo sa yuˈbe jbleˈ cuiñaaˈ cuityu̱.
\p
\v 43 ―Tsoˈo ―nacui̱ Jesús liˈ.
\p Ngusñi yu jiˈi̱ na biˈ, ndyacu yu jiˈi̱ nde slo nguˈ liˈ.
\v 44 Loˈo ti nchcuiˈ yu loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Chaˈ nu ngua ca ti ˈna, biˈ laca chaˈ nu cua ndachaˈ naˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo tya ndiˈi̱ naˈ loˈo cuˈma̱ tya tsubiˈ la ―nacui̱ yu―. Cua nacui̱ naˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ ngaˈa̱ chaˈ caca ˈna lcaa chaˈ nu cua nscua cuentya ˈna lo quityi nu nguscua jyoˈo Moisés, loˈo juaˈa̱ lo quityi nu nguscua jyoˈo nguˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngua saˈni, loˈo juaˈa̱ lo quityi Salmos nscua chaˈ biˈ.
\p
\v 45 Liˈ nguluˈu Jesús jiˈi̱ nguˈ ñaˈa̱ chaˈ nu nchcuiˈ quityi cusuˈ biˈ.
\v 46 Nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Cua saˈni nscua chaˈ cajaa ycuiˈ naˈ nu laca naˈ nu Cristo biˈ, loˈo tsa̱ nchca tyuna loˈo cua ngujuii naˈ, liˈ nscua chaˈ tyuˈú naˈ chaca quiyaˈ.
\v 47 Liˈ ntsuˈu chaˈ ta nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ naˈ loˈo ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu. Nde Jerusalén xana ma̱ cachaˈ ma̱ chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ clyo. Ngaˈa̱ chaˈ chcuiˈ ma̱ loˈo ñati̱ chaˈ ca tyujuˈu tiˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu tyiquee nguˈ, chaˈ xtyanu nguˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu nduˈni nguˈ; liˈ cuaˈni clyu tiˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lcaa quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ.
\v 48 Loˈo cuˈma̱ ni, taca chcuiˈ ma̱ cuentya jnaˈ, chaˈ jlo tiˈ ma̱ lcaa ñaˈa̱ nu cua ngua ˈna.
\v 49 Loˈo juaˈa̱ ta naˈ Xtyiˈi ycuiˈ naˈ jiˈi̱ ma̱, chaˈ cua nchcuiˈ Sti naˈ chaˈ ta Ni Xtyiˈi ycuiˈ Ni jiˈi̱ ma̱; biˈ chaˈ tyanu ma̱ nde Jerusalén re, ñaˈa̱ cuayáˈ nu caja juersa jiˈi̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱. Tyuˈu biˈ nde cua̱ chaˈ ca̱a̱ tyanu neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱. 
\s Ndyacuí̱ Jesús ndyaa yu nde cua̱
\p
\v 50 Liˈ nduˈu Jesús quichi̱ Jerusalén biˈ, ndyaa loˈo yu jiˈi̱ nguˈ ca toˈ quichi̱ Betania biˈ. Nde biˈ ngusicua̱ yaˈ Jesús chaˈ culacua̱ yu jiˈi̱ nguˈ.
\v 51 Laja loˈo nclyacua̱ yu jiˈi̱ nguˈ, hora ti nduˈu yu ndyaa yu nde cua̱ liˈ.
\v 52 Nguaˈni tlyu nguˈ biˈ jiˈi̱ yu, liˈ xaˈ nguxtyu̱u̱ nguˈ ñaa nguˈ nde Jerusalén. Tsoˈo tsa ngua tyiquee nguˈ liˈ,
\v 53 luˈba tsa ndyaˈa̱ nguˈ neˈ laa chaˈ ndyuˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Tsa lo cua ti chaˈ. 
