\id ACT
\h LOS HECHOS
\mt Ndiˈya̱ nguaˈni ñati̱ tya clyo loˈo ngua tsaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Jesús
\c 1
\s Nchcuiˈ Jesús chaˈ ca̱a̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ni
\p
\v 1 Tya tsubiˈ la cua nscua naˈ sca quityi nu ndyaa slo nuˈu̱, Teófilo. Quityi biˈ ndachaˈ jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca cña nu nguaˈni Jesús, cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu nguluˈu Jesús tya loˈo nguxana ndyuˈni yu cña,
\v 2 lcaa chaˈ nu nguaˈni yu loˈo ngutiˈi̱ yu nde chalyuu. Bilya tyaa Jesús ca slo ycuiˈ Ndyosi loˈo ngusubi yu jiˈi̱ nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ nu tsaa chcuiˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ yu nde chalyuu. Nguxtyucua Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ Jesús loˈo ngulo yu cña jiˈi̱ nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ biˈ, ñiˈya̱ ntsuˈu cña nu cuaˈni nguˈ biˈ.
\v 3 Loˈo cua ngujuii Jesús, ndyuˈú yu chaca quiyaˈ, liˈ nduˈu tucua yu slo nguˈ biˈ. Tya tuˈba tsa̱ ndyaˈa̱ Jesús chalyuu, loˈo juaˈa̱ tyu̱u̱ quiyaˈ nduˈu tucua yu slo nguˈ biˈ; tsoˈo tsa nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ chaˈ chañi chaˈ cua ndyuˈú yu chaca quiyaˈ. Loˈo juaˈa̱ nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ biˈ ñiˈya̱ nu caca ycuiˈ Ndyosi loo neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱.
\v 4 Bilya tyaa Jesús loˈo nchcuiˈ yu loˈo nguˈ biˈ, chaˈ tyanu nguˈ quichi̱ Jerusalén.
\p ―Jatya ma̱ ca quichi̱ re ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ―, ñaˈa̱ cuayáˈ nu ca̱a̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi chaˈ tyanu Ni neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, ñiˈya̱ nchcuiˈ Sti naˈ tya saˈni la; juaˈa̱ nda naˈ la cuiˈ ti chaˈ loˈo ma̱ tsubiˈ ti.
\v 5 Clyo cua ntyucuatya Juan jiˈi̱ ñati̱ loˈo hitya ti; pana cua tyalaa ti tsa̱ nu ca̱a̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi chaˈ tyanu neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, juaˈa̱ tyucuatya ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱.
\s Ndyaa Jesús nde cua̱
\p
\v 6 Liˈ lcaa tyaˈa nguˈ cua ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ seˈi̱ ti, nchcuane nguˈ biˈ jiˈi̱ Jesús liˈ:
\p ―Xuˈna ―nacui̱ nguˈ―, ¿ha siˈi juani nu cuaˈni nuˈu̱ chaˈ tyanu chaˈ jiˈi̱ cua, chaˈ caca ya loo jiˈi̱ loyuu su cuentya quichi̱ tyi ya chaca quiyaˈ, chaˈ la cuiˈ nguˈ Israel laca ya?
\p
\v 7 Nguxacui̱ Jesús chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Ná ndyiˈya ma̱ chacuayáˈ chaˈ caca cuayáˈ tiˈ ma̱ ni tsa̱ caca, ni tyempo caca nu cuaˈni ycuiˈ Ndyosi cña. Sca ti ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ jlo tiˈ chaˈ biˈ, nguxtyanu tsoˈo Ni chaˈ jiˈi̱.
\v 8 Juani xaˈ chcuiˈ naˈ loˈo ma̱, chaˈ caja ñiˈya̱ cuaˈni ma̱ nu loˈo tyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, chaˈ liˈ taca chcuiˈ ma̱ chaˈ tsoˈo loˈo lcaa ñati̱, nu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ naˈ. Chcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ nde quichi̱ Jerusalén, juaˈa̱ loˈo nguˈ loyuu su cuentya Judea, juaˈa̱ loˈo nguˈ loyuu cacua ti nu naa Samaria biˈ; chcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ lcaa quichi̱ su ndiˈi̱ nguˈ chalyuu.
\p
\v 9 Loˈo cua ndye nchcuiˈ Jesús chaˈ biˈ, laja loˈo naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ndyiquiˈya ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ yu ndyaa yu nde cua̱ liˈ. Ndyacu̱ˈ sca coo hichu̱ˈ yu chaˈ ngaˈaa tyaca̱ˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu.
\v 10 Hora nu ndyaa biˈ, liˈ nguxñaˈa̱ nguˈ nde cua̱. Loˈo ti ndu̱ tucua tyaˈa ñati̱ nu ngati̱ steˈ. Ndu̱ nguˈ slo nguˈ biˈ liˈ,
\v 11 nchcuiˈ nguˈ loˈo nguˈ biˈ:
\p ―Cuˈma̱ nguˈ Galilea ―nacui̱ nguˈ―, ¿ni chaˈ laca ndu̱ ma̱ ñaˈa̱ ma̱ nde cua̱? ―nacui̱ nguˈ―. Jesús nu nguxtyanu ca ti jiˈi̱ ma̱ cua ndyaa nde cua̱, tya ca̱a̱ yu lo yuu chaca quiyaˈ. Ñiˈya̱ nu tyaca̱ˈ loˈo ndyaa yu, juaˈa̱ tyaca̱ˈ loˈo ca̱a̱ yu chaca quiyaˈ ―nacui̱ nguˈ nu ngati̱ steˈ biˈ liˈ.
\s Ngusubi nguˈ jiˈi̱ Matías chaˈ cuaˈni cña loo Judas
\p
\v 12 Liˈ nduˈu nguˈ nde lo cuati̱ Olivos, nguxtyu̱u̱ nguˈ nde quichi̱ Jerusalén. Cacua ti ndiˈi̱ quichi̱; ná ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ nguˈ judío chaˈ tsaa nguˈ tyijyuˈ la tsa̱ taˈa, nu loˈo ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ.
\v 13 Yala ti ndyalaa nguˈ quichi̱ biˈ, liˈ ndyaa nguˈ niˈi̱ tucua baˈa su ndiˈi̱ nguˈ: ndyaa Pedro, loˈo Jacobo, loˈo Juan, loˈo Andrés, loˈo Felipe, loˈo Tomás, loˈo Bartolomé, loˈo Mateo, loˈo chaca Jacobo sñiˈ Alfeo, loˈo Simón nu ngua sca nguˈ jiˈi̱ taju cananista, loˈo Judas tyaˈa Jacobo.
\v 14 Stuˈba ti nclacua tiˈ nguˈ biˈ, luˈba ti nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi. Loˈo tyaˈa Jesús ndiˈi̱ loˈo nguˈ biˈ, loˈo María xtyaˈa̱ Jesús, loˈo tyu̱u̱ tyaˈa nu cunaˈa̱ nu ndyaˈa̱ loˈo yu.
\p
\v 15 Ngua sca tsa̱ ndyuˈu tiˈi̱ lcaa ñati̱ nu cua ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo ca quichi̱ biˈ; sca siyento ntucua calaa tyaˈa ñati̱ ntsuˈu nu ngutuˈu tiˈi̱ tsa̱ biˈ. Liˈ ndatu̱ Pedro chaˈ chcuiˈ yu loˈo nguˈ biˈ:
\p
\v 16 ―Cuˈma̱ tyaˈa ndiˈi̱ na re ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ biˈ―, nu ngua saˈni nguxtyucua Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ David loˈo nguscua jyoˈo biˈ lo quityi ñiˈya̱ caca cña nu cuaˈni jyoˈo Judas nde loo la. Ycuiˈ Judas nguluˈu tyucui̱i̱ jiˈi̱ nguˈ xñaˈa̱ loˈo ngusñi nguˈ jiˈi̱ Jesús preso; pana ñiˈya̱ nu ndyanu chaˈ caca jiˈi̱ yu, juaˈa̱ ngua chaˈ biˈ.
\v 17 Stuˈba ti ngutaˈa̱ jyoˈo Judas loˈo na, stuˈba ti nguaˈni yu cña loˈo na nquichaˈ.
\v 18 Loˈo liˈ ndyaa jyoˈo biˈ ngüiˈya sca yuu loˈo cayaˈ nu nda nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ nguaˈni yu chaˈ cuxi, nu loˈo ndyujuiˈ yu cresiya jiˈi̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ xñaˈa̱ biˈ. Ycuiˈ ca yu nguxtyú yu jiˈi̱ yu lo yuu, ngutaaˈ neˈ yu nduˈu tri seˈi̱ yu, ngujuii yu liˈ.
\v 19 Hora ti ngua cuayáˈ tiˈ lcaa nguˈ quichi̱ Jerusalén, biˈ chaˈ nchcuiˈ nguˈ chaˈcña jiˈi̱ nguˈ chaˈ Acéldama naa yuu su nclyú yu; ndiˈya̱ ndyuˈu chaˈcña biˈ: “Yuu su ndyalú tañi ñati̱”.
\v 20 Loˈo juaˈa̱ ngutuˈu tucua chaˈ nu nguscua jyoˈo cusuˈ lo quityi Salmos nu nchcuiˈ ndiˈya̱:
\q Laja ti tyanu tyi yu,
\q ngaˈaa tyanu ñati̱ luˈú cajua.
\m Loˈo xaˈ nchcuiˈ quityi biˈ chaca quiyaˈ:
\q Cuaˈni xaˈ ñati̱ cña su ndu̱ yu.
\p ’Juaˈa̱ nchcuiˈ quityi biˈ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ―, 
\v 21-22 biˈ chaˈ juani tsoˈo si cuaˈni xaˈ ñati̱ tyaˈa na cña loo jyoˈo Judas. Ñati̱ biˈ caca sca nguˈ tyaˈa na nu ndyaˈa̱ loˈo na lcaa tsa̱ loˈo ngutiˈi̱ Jesús loˈo na chalyuu re. Ndyaˈa̱ yu loˈo na, masi clyo loˈo ntyucuatya jyoˈo Juan jiˈi̱ ñati̱, masi tsubiˈ ti loˈo nduˈu Jesús ndyaa nde cua̱. Ñati̱ biˈ cua naˈa̱ ñiˈya̱ ngua loˈo ndyuˈú Jesús chaca quiyaˈ loˈo cua ngujuii, biˈ chaˈ taca chcuiˈ yu loˈo xaˈ ñati̱ chaˈ caca cuayáˈ tiˈ nguˈ ñiˈya̱ nu ngua chaˈ biˈ.
\p
\v 23 Liˈ ngusubi nguˈ tucua tyaˈa nu quiˈyu; sca yu nu naa José Barsabás nu nchcuiˈ nguˈ chaˈ Justo naa yu, loˈo chaca yu nu naa Matías.
\v 24 Liˈ nchcuiˈ lcaa nguˈ biˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi:
\p ―Ndyosi nu Xuˈna ya ―nacui̱ nguˈ―, jlo tiˈ nuˈu̱ ñiˈya̱ nu ntsuˈu tyiquee lcaa ñati̱ chalyuu. Culuˈu nuˈu̱ jiˈi̱ ya ti jiˈi̱ nu tucua tyaˈa nu quiˈyu re nu cua ngusubi ycuiˈ nuˈu̱ jiˈi̱,
\v 25 chaˈ taca tsaa yu biˈ xaˈ quichi̱, chaˈ chcuiˈ yu chaˈ jinuˈu̱ cña su ndu̱ jyoˈo Judas nquichaˈ. Na cua nguxtyanu jyoˈo biˈ cña chaˈ xñaˈa̱ tsa biˈ, loˈo liˈ ndyaa ca su ndyanu chaˈ tsaa.
\p
\v 26 Liˈ nguaˈni nguˈ sca cña chaˈ ngusubi nguˈ jiˈi̱ tsaca nguˈ, ti jiˈi̱ tyanu cña biˈ. Juaˈa̱ nquijeloo jiˈi̱ nguˈ chaˈ Matías caca ñati̱ biˈ. Liˈ stuˈba ti ndyaˈa̱ yu biˈ loˈo nu tii chaca tyaˈa nguˈ chaˈ caca tyaˈa nguˈ nu nda Ni cña jiˈi̱ chaˈ chcuiˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nde lo yuu chalyuu.
\c 2
\s Ndyalaa Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 1 Ngua tsa̱ taˈa Pentecostés, sca taˈa jiˈi̱ nguˈ judío, liˈ ndyuˈu tiˈi̱ lcaa ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo ca biˈ seˈi̱ ti.
\v 2 Hora ti nguañi nde neˈ niˈi̱ su ngaˈa̱ nguˈ ñiˈya̱ laca loˈo lye tsa ndyaca cuiˈi̱. Lcaa nguˈ biˈ ndyuna nguˈ loˈo nguañi biˈ.
\v 3 Liˈ nduˈu tucua tyu̱u̱ tyaˈa na ñiˈya̱ slu quiiˈ ti ñaˈa̱, ngutacui biˈ lo xlya hique lcaa nguˈ biˈ;
\v 4 juaˈa̱ ngua loˈo ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ lcaa nguˈ biˈ. Liˈ nguxana nchcuiˈ nguˈ chaˈcña jiˈi̱ xaˈ ñati̱, chaˈ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi nguaˈni loˈo nguˈ chaˈ ngua jiˈi̱ nguˈ liˈ.
\p
\v 5 Tyempo nu ndyaca taˈa biˈ nde quichi̱ Jerusalén ndiˈi̱ quiñaˈa̱ tsa nguˈ judío; ngutuˈu nguˈ lijya̱ nguˈ tyu̱u̱ quichi̱ loyuu tyijyuˈ, chaˈ nduˈni tlyu nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 6 Liˈ nguxana ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ biˈ ca su ndañi chaˈ biˈ. Ná ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ biˈ tsiyaˈ ti ñiˈya̱ nu ngua, chaˈ lcaa nguˈ tyijyuˈ ndyuna nguˈ chaˈ nchcuiˈ nu ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ chaˈcña jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ tyijyuˈ biˈ.
\v 7 Ndube tsa tiˈ nguˈ tyijyuˈ biˈ liˈ, ngulacua tsa tiˈ nguˈ biˈ:
\p ―¿Ha siˈi xcuiˈ nguˈ quichi̱ su cuentya Galilea laca nguˈ jua? ―nacui̱ nguˈ biˈ loˈo tyaˈa nguˈ―.
\v 8 ¿Ni chaˈ laca ndyuna na nchcuiˈ nguˈ jua chaˈcña jiˈna? ―nacui̱ nguˈ―.
\v 9 Quiñaˈa̱ tsa quichi̱ nduˈu na: laca na nguˈ Partia, nguˈ Media, nguˈ Elam, nguˈ Mesopotamia, nguˈ Judea, nguˈ Capadocia, nguˈ Ponto, nguˈ loyuu su cuentya Asia,
\v 10 nguˈ Frigia, nguˈ Panfilia, nguˈ Egipto, nguˈ Africa nu ndiˈi̱ nde loo la jiˈi̱ quichi̱ Cirene; loˈo juaˈa̱ nguˈ romano, loˈo ndiˈi̱ nguˈ biˈ ca nde ―nacui̱ nguˈ biˈ―. Ntsuˈu nu laca sñiˈ nguˈ judío tyaˈa na, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu xaˈ nguˈ romano nu stuˈba ti ndyuˈni tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ni loˈo na.
\v 11 Loˈo juaˈa̱ ndiˈi̱ nguˈ Creta, ndiˈi̱ nguˈ Arabia. Pana lcaa na loˈo tyaˈa na ndyuna na nchcuiˈ nguˈ chaˈcña jiˈna, stuˈba ti ndyuna na lcaa ñaˈa̱ chaˈ tlyu nu nguaˈni ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 12 Ndube tsa tiˈ lcaa nguˈ biˈ. Ná jlo tiˈ nguˈ tsiyaˈ ti na ca ngua. Tya nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ liˈ: 
\p ―¿Na laca ndyaca re? ―nacui̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 13 Loˈo juaˈa̱ nxtyí loˈo xaˈ la ñati̱ jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ:
\p ―Cuˈbi tsa nguˈ jua chaˈ nchcuiˈ nguˈ juaˈa̱ ―nacui̱ nguˈ.
\s Chaˈ nu nchcuiˈ Pedro loˈo nguˈ
\p
\v 14 Loˈo liˈ ndu̱ Pedro loˈo nu tii chaca tyaˈa ñati̱ biˈ, cui̱i̱ nchcuiˈ yu loˈo nu nguˈ quiñaˈa̱ biˈ liˈ: 
\p ―Nguˈ cusuˈ cuˈma̱, nguˈ judío ―nacui̱ Pedro―, loˈo lcaa cuˈma̱ nu ndiˈi̱ nde quichi̱ Jerusalén juani ―nacui̱ yu―, cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ jiˈi̱ chaˈ nu chcuiˈ naˈ loˈo ma̱ ―nacui̱ yu―.
\v 15 Cuˈbi cuare, ntiˈ ma̱; pana siˈi na cuˈbi cuare, chaˈ hora cua caa nde tlya ti laca juani.
\v 16 Ndiˈya̱ ndyaca chaˈ re: na cua ngua chaˈ tlyu biˈ, ñiˈya̱ nu nchcuiˈ chaˈ nu cua nguscua jyoˈo cusuˈ Joel nu ngua saˈni la. Ndiˈya̱ nchcuiˈ quityi biˈ:
\q
\v 17 Tyempo nde loo la loˈo cua tye ti chalyuu, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi,
\q ta naˈ Xtyiˈi ycuiˈ naˈ chaˈ tyanu neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱ chalyuu, nacui̱ Ni.
\q Liˈ ta sñiˈ ma̱ chaˈ jnaˈ loˈo nguˈ.
\q Loˈo juaˈa̱ ñaˈa̱ nguˈ cuañiˈ chaˈ tlyu nu nduˈni ycuiˈ Ni,
\q culuˈu naˈ chaˈ tlyu biˈ jiˈi̱ nguˈ;
\q loˈo juaˈa̱ chcuiˈ xcalá nguˈ cusuˈ.
\q
\v 18 Ta naˈ Xtyiˈi ycuiˈ naˈ chaˈ tyanu neˈ cresiya jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu nduˈni cña nu nclyo naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, nacui̱ Ni.
\q Liˈ chcuiˈ ñati̱ biˈ lcaa chaˈ nu ta naˈ loˈo nguˈ chaˈ chcuiˈ nguˈ.
\q
\v 19 Cuaˈni naˈ chaˈ tlyu nde cua̱,
\q loˈo juaˈa̱ cuaˈni naˈ chaˈ tlyu nde lo yuu;
\q lye tyalú tañi liˈ, tyaqui̱ quiiˈ tonu, xcuiˈ snii caca nde lo yuu, nacui̱ Ni.
\q
\v 20 Naˈ laca̱ ycuiˈ nu Xuˈna ma̱;
\q cua tyalaa ti tsa̱ loˈo cuaˈni cuayáˈ naˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu.
\q Cuaˈni naˈ chaˈ tyacu̱ˈ lo xee cuichaa,
\q chaˈ ngaˈa ñaˈa̱ caca coˈ, ñiˈya̱ tañi ñaˈa̱, nacui̱ Ni.
\q Sca tsa̱ tlyu tsa caca biˈ, liñi caca cuayáˈ tiˈ lcaa ñati̱ chalyuu loˈo tyalaa tsa̱ biˈ.
\q
\v 21 Pana cuaˈni lyaá naˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu ndijña chaˈ clyu tiˈ ˈna.
\m Juaˈa̱ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi. Nguscua jyoˈo Joel chaˈ biˈ lo quityi ―nacui̱ Pedro―.
\p
\v 22 ’Cuˈma̱ nguˈ Israel ―nacui̱ yu―, cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ jiˈi̱ chaˈ nu chcuiˈ naˈ loˈo ma̱ juani: Nguˈ Nazaret laca Jesús. Nguxtyucua ycuiˈ Ni jiˈi̱ yu loˈo nguaˈni yu xcuiˈ cña tonu ca slo ma̱. Ngulacua tsa tiˈ ma̱ loˈo naˈa̱ ma̱ cña tonu biˈ, loˈo ngua cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ xcuiˈ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ngua.
\v 23 Cua saˈni la cua jlo tiˈ ycuiˈ Ndyosi, tya liˈ cua nchcuiˈ Ni ñiˈya̱ nu caca jiˈi̱ Jesús. Ndachaˈ lo Ni jiˈi̱ nguˈ chaˈ cujuii ñati̱ cuxi jiˈi̱ ycuiˈ Jesús. Juaˈa̱ ngua liˈ; tsubiˈ ti ngusñi ma̱ jiˈi̱ yu, ngujuiˈi̱ caˈa̱ ma̱ jiˈi̱ yu lo crusi. Cua ndyujuii ma̱ jiˈi̱ yu loˈo nda ma̱ cña jiˈi̱ ñati̱ cuxi biˈ, chaˈ cua nguaˈni nguˈ cña cuxi biˈ cuentya jiˈi̱ ma̱, ñiˈya̱ nu nacui̱ Ni chaˈ caca.
\v 24 Pana ná nscua chaˈ tyanu Jesús neˈ cuaá ñaˈa̱ jyoˈo ti yu, biˈ chaˈ nguaˈni ycuiˈ Ndyosi Sti yu chaˈ ndyuˈú yu chaca quiyaˈ.
\v 25 Cua ntsuˈu chaca chaˈ nu nguscua jyoˈo cusuˈ David saˈni la nu nchcuiˈ cuentya jiˈi̱ Jesús ndiˈya̱:
\q Xuˈna, nacui̱ yu, xcuiˈ ndyaˈa̱ nuˈu̱ loˈo naˈ;
\q cacua tsa ngaˈa̱ nuˈu̱ slo naˈ, chaˈ caca tlyu tyiquee naˈ loˈo nxtyucua nuˈu̱ jnaˈ;
\q
\v 26 biˈ chaˈ tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee naˈ, juaˈa̱ tsoˈo tsa nchcuiˈ naˈ xquiˈya nuˈu̱, chaˈ chaa tsa tiˈ naˈ. 
\q Ti̱ ti ndiˈi̱ tyucui ñaˈa̱ naˈ xquiˈya chaˈ ndiˈi̱ nuˈu̱ chaˈ ñaˈa̱si̱i̱ nuˈu̱ jnaˈ.
\q
\v 27 Ná tyanu cresiya jnaˈ su ndiˈi̱ jyoˈo, xquiˈya chaˈ ná ta nuˈu̱ chacuayáˈ catsuˈ cuañaˈ naˈ juaˈa̱ ti, chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee nuˈu̱ ñaˈa̱ nuˈu̱ jnaˈ;
\q
\v 28 cua nguluˈu nuˈu̱ tyucui̱i̱ su tsaˈa naˈ chaˈ tyiˈi̱ naˈ ca slo nuˈu̱.
\q Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee naˈ chaˈ stuˈba ti tyiˈi̱ naˈ loˈo nuˈu̱ liˈ.
\m Juaˈa̱ nguscua jyoˈo David lo quityi.
\p
\v 29 ’Pana jlo tiˈ cuˈma̱ chaˈ chañi chaˈ ngujuii David, nu jyoˈo cusuˈ jiˈna ―nacui̱ Pedro―. Saˈni tsa ngujuii biˈ; nguxatsiˈ nguˈ jiˈi̱ liˈ, loˈo juaˈa̱ tya ntsiya cuaá jiˈi̱ jyoˈo biˈ juani.
\v 30 Tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ngua jyoˈo David biˈ; jlo tiˈ yu chaˈ nda Ni chaˈ liñi loˈo yu loˈo nchcuiˈ Ni chaˈ sca ñati̱ tyaˈa nati̱ jiˈi̱ ycuiˈ yu cala nde loo la, biˈ caca nu Cristo. Caca Cristo biˈ rey, ñiˈya̱ loˈo ngua ycuiˈ David rey.
\v 31 Ngua cuayáˈ tiˈ yu tya saˈni la chaˈ ntsuˈu chaˈ tyuˈú nu Cristo biˈ chaca quiyaˈ loˈo cua ngujuii, biˈ chaˈ nchcuiˈ yu chaˈ ná tyanu cresiya jiˈi̱ Cristo su ndiˈi̱ jyoˈo, ná catsuˈ cuañaˈ Cristo liˈ.
\v 32 Chaˈ liñi laca chaˈ nguaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ ndyuˈú Jesús chaca quiyaˈ ―nacui̱ Pedro―. Liñi nda ya chaˈ loˈo cuˈma̱, chaˈ cua naˈa̱ ya jiˈi̱ yu chaca quiyaˈ chaˈ luˈú yu.
\v 33 Liˈ ñaa ycuiˈ Ndyosi ya̱quiˈya Ni jiˈi̱ Jesús chaˈ tyaa yu ca slo ycuiˈ Ni. Juani ndiˈi̱ Jesús nde laˈa tsuˈ cui̱ su tlyu ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi. Cua nda ycuiˈ Ndyosi Sti yu Xtyiˈi ycuiˈ Ni jiˈi̱ Jesús, loˈo nu juani cua nda Jesús Xtyiˈi ycuiˈ Ni chaˈ tyalaa nde chalyuu. Lcaa chaˈ nu cua ndyuna ma̱, lcaa chaˈ nu cua naˈa̱ ma̱ tsa̱ juani, biˈ laca cña nu nguaˈni ycuiˈ Jesús.
\v 34 Ná ndyaa jyoˈo David ñaˈa̱ luˈú ti ca slo ycuiˈ Ndyosi, biˈ chaˈ jlo tiˈ na chaˈ siˈi chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ ca yu nchcuiˈ chaˈ nu nguscua nu David biˈ lo quityi, nu ndiˈya̱ nchcuiˈ:
\q Cua nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo nu Xuˈna naˈ:
\q “Tyucua nuˈu̱ laˈa tsuˈ cui̱ jnaˈ.
\q
\v 35 Caca nuˈu̱ loo jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu laca tyaˈa cusu̱u̱ nuˈu̱”, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱.
\m Juaˈa̱ nguscua jyoˈo David lo quityi ―nacui̱ Pedro―. 
\p
\v 36 ’Ntsuˈu sca chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús nu ngaˈa̱ chaˈ ca cuayáˈ tiˈ lcaa na nu laca na nguˈ Israel: La cuiˈ Jesús nu ngujuiˈi̱ caˈa̱ na jiˈi̱ lo crusi chaˈ cujuii na jiˈi̱, la cuiˈ yu biˈ, cua nda ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ jiˈi̱ yu chaˈ caca yu Xuˈna na, chaˈ laca yu nu Cristo. 
\p
\v 37 Loˈo ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Pedro, ntyujuˈu tsa tiˈ nguˈ liˈ. Nchcuane nguˈ jiˈi̱ Pedro loˈo jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús tya clyo:
\p ―¿Ñiˈya̱ cuaˈni ya juani? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 38 ―Tsoˈo si caca tyujuˈu tiˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ cuxi, lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu tyiquee ma̱ xtyanu ma̱ jiˈi̱ liˈ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ―. Loˈo juaˈa̱ tyucuatya nguˈ jiˈi̱ ma̱ chacuayáˈ jiˈi̱ Jesús liˈ. Cuityi̱ Ni lcaa quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱ liˈ, juaˈa̱ ta Ni Xtyiˈi ycuiˈ Ni chaˈ tyanu Ni neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱.
\v 39 Liñi tsa chaˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱ loˈo nchcuiˈ Ni chaˈ tyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ni neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, loˈo neˈ cresiya jiˈi̱ sñiˈ ma̱ tyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ni, loˈo neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ nu ndiˈi̱ tyijyuˈ tyanu Ni; tyanu Ni neˈ cresiya jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu cua ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱.
\p
\v 40 Tya quiñaˈa̱ la chaˈ nchcuiˈ Pedro loˈo nguˈ liˈ. Liñi tsa ngulo yu cña jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Xtyanu ma̱ jiˈi̱ ñati̱ nu nduˈni xcuiˈ chaˈ cuxi ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 41 Lcaa nguˈ nu jlya tiˈ chaˈ nu nchcuiˈ Pedro loˈo nguˈ, ndyaa nguˈ biˈ chaˈ tyucuatya nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ chacuayáˈ jiˈi̱ Jesús. La cuiˈ tsa̱ biˈ nguxana sna mil tyaˈa ñati̱ ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo.
\v 42 Ndyuna tsoˈo lcaa nguˈ biˈ chaˈ nu nguluˈu nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo jiˈi̱ nguˈ. Tsoˈo ntsuˈu tyiquee nguˈ biˈ, stuˈba ti ndiˈi̱ nguˈ, luˈba ti nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi; stuˈba ti ndacu nguˈ, stuˈba ti ndyuˈni tlyu lcaa nguˈ biˈ jiˈi̱ Jesucristo. 
\s Ndiˈya̱ nguaˈni ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo clyo
\p
\v 43 Ndube tsa tiˈ lcaa nguˈ quichi̱ biˈ jiˈi̱ cña nu ndyuˈni ycuiˈ Ndyosi, chaˈ cua quiñaˈa̱ cña tonu nguaˈni nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo chacuayáˈ jiˈi̱ Ni.
\v 44 Lcaa nguˈ stuˈba ti ndiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ Jesucristo, nda nguˈ chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ chaˈ tacha nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ; 
\v 45 ndyujuiˈ nguˈ lcaa na nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ, chaˈ caja cñi nu tacha nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ nu ná ntsuˈu chaˈ tsoˈo jiˈi̱ tsiyaˈ ti.
\v 46 Lcaa tsa̱ ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ biˈ neˈ laa tonu jiˈi̱ nguˈ judío, juaˈa̱ stuˈba ti ndacu nguˈ biˈ toˈ tyi tyaˈa nguˈ. Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee nguˈ biˈ, tsoˈo ti nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ,
\v 47 chaˈ nduˈni tlyu nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Tsoˈo nchcuiˈ lcaa ñati̱ quichi̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ, juaˈa̱ lcaa tsa̱ quiñaˈa̱ la ñati̱ ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo; ndyuˈni lyaá Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ. Biˈ chaˈ quiñaˈa̱ la ñati̱ ndyatu̱ nu ndyuˈu tiˈi̱ loˈo taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ liˈ.
\c 3
\s Nguaˈni nguˈ joˈo jiˈi̱ nu quicha quiyaˈ
\p
\v 1 Ngua sca tsa̱ ndyaa Pedro loˈo Juan neˈ laa tonu. Hora cua sna nde ngusi̱i̱ ngua, biˈ hora laca nu nchcuiˈ nguˈ loyuu biˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi.
\v 2 Ngaˈa̱ sca nu quicha quiyaˈ toˈ laa, ca ñaˈa̱ quicha quiyaˈ yu nu loˈo ngula yu. Lcaa tsa̱ ndyaˈa̱ loˈo tyaˈa nu quicha biˈ jiˈi̱ yu toˈ laa tonu, nu toˈ laa nu ndaˈya tsa ñaˈa̱ nduˈni nguˈ quichi̱ jiˈi̱. Ngaˈa̱ yu toˈ laa ndijña yu msta̱ jiˈi̱ nguˈ nu loˈo lijya̱ nguˈ toˈ laa liˈ.
\v 3 Cua naˈa̱ nu quicha biˈ jiˈi̱ Pedro loˈo jiˈi̱ Juan, lijya̱ nguˈ chaˈ tsaa nguˈ neˈ laa, ngüijña yu msta̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ.
\v 4 Ndyatu̱ seˈi̱ ti Pedro loˈo Juan chaˈ ñaˈa̱ tsoˈo nguˈ jiˈi̱ nu quicha biˈ. Liˈ ndachaˈ Pedro jiˈi̱ yu:
\p ―Ñaˈa̱ nuˈu̱ xi jiˈi̱ ya ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ yu. 
\p
\v 5 Ndyuna tsoˈo yu, ngua tiˈ yu chaˈ cua ta ti nguˈ msta̱ jiˈi̱ yu.
\p
\v 6 ―Ná ntsuˈu cñi jnaˈ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱―, chaca lo cña ntsuˈu jnaˈ chaˈ cuaˈni naˈ loˈo nuˈu̱ ―nacui̱―. ¡Chacuayáˈ jiˈi̱ Jesucristo Nazaret ni!, tyatu̱ nuˈu̱ chaˈ tyaˈa̱ nuˈu̱ ycuiˈ ti.
\p
\v 7 Liˈ ngusñi Pedro yaˈ yu tsuˈ cui̱ chaˈ xatu̱ jiˈi̱ yu liˈ. Hora ti ngua tsoˈo quiyaˈ yu, loˈo yane quiyaˈ yu ngua tsoˈo.
\v 8 Tajuaˈ tsa ndatu̱ yu biˈ, nguxana yu ndyaˈa̱ yu liˈ; ndyatí̱ yu ndyaa yu neˈ laa tonu loˈo nguˈ biˈ liˈ, ndyaˈa̱ yu ndyacua̱ yu chaˈ chaa tsa tiˈ yu, chaˈ ngua tsoˈo quiyaˈ yu ndyaˈa̱ yu. Nguaˈni tlyu yu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ nguaˈni Ni chaˈ ngua tsoˈo quiyaˈ yu.
\v 9 Cua naˈa̱ lcaa ñati̱ jiˈi̱ yu neˈ laa, chaˈ tsoˈo ti nchca ndyaˈa̱ yu, chaˈ ndyuˈni tlyu yu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 10 Nslo nguˈ jiˈi̱ yu, chaˈ la cuiˈ yu quicha quiyaˈ nu cua nchcaˈa̱ toˈ laa biˈ ndijña yu msta̱ jiˈi̱ nguˈ lcaa tsa̱ laca yu biˈ. Ndube tsa tiˈ nguˈ liˈ, ngulacua tsa tiˈ nguˈ chaˈ cua ngua tsoˈo quiyaˈ yu.
\s Chaˈ nu nda Pedro loˈo quiñaˈa̱ ñati̱
\p
\v 11 Ndu̱ Pedro loˈo Juan toˈ laa tonu su nacui̱ nguˈ “Corredor jiˈi̱ Salomón” liˈ. Loˈo nu quiˈyu nu ngua tsoˈo quiyaˈ biˈ ni, ndu̱ yu loˈo nguˈ; ñaˈa̱ ti ngaˈa̱ yu ngusñi yu yaˈ nguˈ biˈ. Liˈ quiñaˈa̱ tsa nguˈ quichi̱ ngusna lijya̱ slo nguˈ biˈ, chaˈ ndube tsa tiˈ nu nguˈ quiñaˈa̱ biˈ ñiˈya̱ nu ngua, chaˈ ngua tsoˈo quiyaˈ yu quicha biˈ liˈ.
\v 12 Cua naˈa̱ Pedro jiˈi̱ ñati̱ chaˈ quiñaˈa̱ tsa nguˈ ndyalaa nguˈ slo. Liˈ nchcuiˈ Pedro loˈo nguˈ quiñaˈa̱ biˈ ñiˈya̱ nu ngua jiˈi̱ nu quicha biˈ:
\p ―Cuˈma̱ nguˈ Israel ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ―, ¿ni chaˈ laca ndube tsa tiˈ ma̱? ―nacui̱―. Na ndu̱ ti ma̱ nxñaˈa̱ tsa ma̱ jiˈi̱ ya ―nacui̱―. Ndube tsa tiˈ ma̱ ñaˈa̱ ma̱ na ca ndyaca jiˈi̱ nu quiˈyu re. Nacui̱ ma̱ chaˈ nchca tsa jiˈi̱ ya; nguaˈni ya chaˈ ndyaca tsoˈo yu re xquiˈya chaˈ tsoˈo tsa chaˈ nu nduˈni ya lcaa tsa̱, ntiˈ ma̱. Siˈi juaˈa̱. Jesús laca nu nguaˈni chaˈ ndyaca tsoˈo quiyaˈ yu re.
\v 13 Ycuiˈ Ndyosi Sti na ni, la cuiˈ Ni laca nu nguaˈni tlyu jyoˈo cusuˈ jiˈna jiˈi̱ tya saˈni la, masi jyoˈo Abraham, masi jyoˈo Isaac, masi jyoˈo Jacob; lcaa jyoˈo cusuˈ jiˈna nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi biˈ. Ycuiˈ Ndyosi laca nu cua nda chacuayáˈ jiˈi̱ Jesús Sñiˈ ycuiˈ Ni chaˈ caca tlyu yu. Ntejeyaˈ ma̱ jiˈi̱ nu Jesús biˈ tsubiˈ ti, ndyaa loˈo ma̱ jiˈi̱ yu, ndyaa ma̱ ngusta ma̱ quiˈya jiˈi̱ yu slo nguˈ nu laca loo; nu loˈo ngua tiˈ gobernador Pilato chaˈ tyuˈu Jesús laja ti, ná ntajaˈa̱ ma̱ liˈ.
\v 14 Xcuiˈ chaˈ tsoˈo nguaˈni nu Jesús biˈ, xcuiˈ lubii cresiya jiˈi̱ yu, loˈo ná nda ma̱ chacuayáˈ tyuˈu yu laja ti liˈ. Ngüijña ma̱ chacuayáˈ jiˈi̱ gobernador biˈ, chaˈ tyuˈu laja ti chaca nu laca preso, nu cua ndyujuii jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱.
\v 15 Loˈo liˈ ngüijña ma̱ chacuayáˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ Jesús, masi ycuiˈ Jesús laca nu nda chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈi̱ ñati̱. Liˈ nguaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ ndyuˈú Jesús chaca quiyaˈ loˈo cua ngujuii yu. Jlo tiˈ ya chaˈ chañi laca chaˈ cua ndyuˈú yu chaca quiyaˈ, chaˈ cua naˈa̱ ya jiˈi̱ yu ñaˈa̱ luˈú ti yu chaca quiyaˈ.
\p
\v 16 ’Cua nslo ma̱ jiˈi̱ nu quiˈyu re nu ngua quicha yu nquichaˈ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ―. Loˈo juani cua nguaˈni Jesús chaˈ ndyaca tsoˈo yu re, xquiˈya chaˈ jlya tiˈ ya jiˈi̱ Jesús. Nchca tsa jiˈi̱ nu Jesús biˈ cuaˈni chaˈ tyaca tsoˈo ñati̱; taca ñaˈa̱ ma̱ chaˈ chañi chaˈ biˈ, chaˈ ngua tsoˈo yu re juani.
\p
\v 17 ’Cuˈma̱ nguˈ tyaˈa quichi̱ tyi na, jlo tiˈ naˈ chaˈ ná ngua tii ma̱ tilaca ngua Jesús nu loˈo ngüijña ma̱ chacuayáˈ chaˈ cujuii sendaru jiˈi̱ yu. Loˈo juaˈa̱ nu nguˈ nu laca loo jiˈi̱ ma̱, ná ngua tii nguˈ na laca nu nguaˈni nguˈ, si chaˈ tsoˈo, si chaˈ cuxi nguaˈni nguˈ liˈ.
\v 18 Cua laca chaˈ juani, la cuiˈ chaˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo jyoˈo cusuˈ jiˈna saˈni la, la cuiˈ chaˈ nu nguscua nguˈ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Quityi biˈ nchcuiˈ chaˈ tiˈí tsa cuaˈni quicha nguˈ jiˈi̱ Jesucristo; juaˈa̱ cujuii nguˈ jiˈi̱ Jesús, la cuiˈ Jesús nu nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ya̱a̱ lo yuu chalyuu.
\v 19 Biˈ chaˈ ntsuˈu chaˈ ca tyujuˈu tiˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu tyiquee ma̱ jiˈi̱, cuati jña ma̱ chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuityi̱ Ni lcaa chaˈ cuxi nu nguaˈni ma̱. Cuaˈni nu Xuˈna na chaˈ taca ca tsoˈo cresiya jiˈi̱ ma̱ chaca quiyaˈ liˈ.
\v 20 Cuati culo ycuiˈ Ndyosi cña jiˈi̱ Jesús chaˈ tya̱a̱ chaca quiyaˈ, la cuiˈ Jesús nu ngusubi Ni jiˈi̱ chaˈ caca nu Xuˈna na.
\v 21 Ntsuˈu chaˈ tyanu Jesús ca slo Ni nu juani ti; pana tiyaˈ la, liˈ tyalaa sca tsa̱ loˈo chaca quiyaˈ cuaˈni cucui ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lcaa na nu ntsuˈu chalyuu, chaˈ liˈ tya̱a̱ Jesús. Juaˈa̱ laca chaˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo jyoˈo cusuˈ jiˈna, chaˈ nu nguscua nguˈ lo quityi cua saˈni la.
\v 22 Tyempo biˈ ndiˈya̱ nguscua jyoˈo Moisés biˈ: “Ñiˈya̱ ngulo ycuiˈ Ndyosi cña jnaˈ chaˈ ta naˈ chaˈ jiˈi̱ Ni loˈo ma̱, juaˈa̱ culo nu Xuˈna na cña jiˈi̱ sca nu cusuˈ tyaˈa quichi̱ tyi na ca nde loo la. Taquiyaˈ ma̱ lcaa chaˈ nu chcuiˈ nu cusuˈ biˈ loˈo ma̱.
\v 23 Si ntsuˈu sca ñati̱ nu ná ntiˈ taquiyaˈ chaˈ nu ta nu cusuˈ biˈ, tye chaˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ liˈ; ná caca ñati̱ biˈ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.” Juaˈa̱ nscua chaˈ lo quityi biˈ.
\p
\v 24 ’La cuiˈ juaˈa̱ nguscua lcaa jyoˈo cusuˈ jiˈna lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi saˈni la; masi quityi nu nguscua jyoˈo Samuel, masi quityi nu nguscua lcaa jyoˈo cusuˈ biˈ, nguscua nguˈ chaˈ ca̱a̱ Jesucristo lo yuu chalyuu. Loˈo juani cua ngua chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ biˈ.
\v 25 Lcaa na laca na tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ nu nguscua quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi biˈ; na cua ngüiñi chaˈ jiˈi̱ Ni loˈo jyoˈo cusuˈ jiˈna biˈ, loˈo juaˈa̱ ngua chaˈ ndyanu chaˈ biˈ cuentya jiˈna juani, chaˈ tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ biˈ laca na. Ndiˈya̱ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo Abraham, nu jyoˈo cusuˈ jiˈna biˈ: “Sca ñati̱ tyaˈa nuˈu̱ nu tyiˈi̱ chalyuu nde loo la”, nacui̱ Ni jiˈi̱, “biˈ laca nu cuaˈni choˈo cresiya jiˈi̱ lcaa lo ñati̱ chalyuu”.
\v 26 Nguaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ ndyuˈú nu sca ti Sñiˈ ycuiˈ ca chaca quiyaˈ loˈo ngujuii yu, juaˈa̱ ngulo Ni cña jiˈi̱ yu chaˈ clyo ca̱a̱ yu ca slo na ca nde. Cua ntiˈ Ni chaˈ ca lubii cresiya jiˈna, biˈ chaˈ cua ñaa Sñiˈ ycuiˈ Ni chaˈ xtyucua jiˈna, chaˈ caca culotsuˈ na jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈna.
\c 4
\s Ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ Pedro loˈo jiˈi̱ Juan
\p
\v 1 Tya ndu̱ Pedro loˈo Juan nchcuiˈ loˈo nguˈ neˈ laa nu loˈo ngulaa sti joˈó. Ya̱a̱ nguˈ loˈo xuˈna nguˈ policía nu ndiˈi̱ cua̱ neˈ laa tonu, loˈo nu nguˈ saduceo ya̱a̱. 
\v 2 Ñasi̱ˈ tsa nguˈ biˈ, chaˈ nclyuˈu Pedro loˈo Juan jiˈi̱ ñati̱; nclyuˈu nguˈ chaˈ ñiˈya̱ loˈo ndyuˈú Jesucristo chaca quiyaˈ loˈo ngujuii yu, juaˈa̱ ngaˈa̱ chaˈ tyuˈú lcaa jyoˈo ñati̱ chaca quiyaˈ nde loo la.
\v 3 Liˈ ngulo nguˈ cña chaˈ xñi nguˈ policía jiˈi̱ Pedro loˈo jiˈi̱ Juan, chaˈ suˈba nguˈ jiˈi̱ neˈ chcua̱ sca talya, chaˈ ngusi̱i̱ tsa loˈo ngujui nguˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ.
\v 4 Tsoˈo tsa ndyuna quiñaˈa̱ ñati̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu nguluˈu nguˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ, hora ti ngusñi nguˈ chaˈ biˈ. Cua ntsuˈu caˈyu mil tyaˈa nu quiˈyu ti nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo liˈ.
\p
\v 5 Ca chaca tsa̱ ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ nu laca loo jiˈi̱ nguˈ quichi̱ Jerusalén, loˈo nguˈ cusuˈ jiˈi̱ quichi̱, loˈo ñati̱ nu ncluˈu chaˈ joˈó jiˈi̱ nguˈ neˈ laa. 
\v 6 Ngaˈa̱ Anás nu ngua xuˈna sti joˈó, juaˈa̱ ngaˈa̱ Caifás, loˈo Juan, loˈo Alejandro, ngaˈa̱ lcaa tyaˈa sti joˈó nu laca loo.
\v 7 Ngulo nguˈ jiˈi̱ Pedro loˈo jiˈi̱ Juan neˈ chcua̱, ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ ca slo nguˈ nu laca loo. Liˈ nchcuane nu nguˈ cusuˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ:
\p ―¿Ñiˈya̱ nguaˈni ma̱ chaˈ ndyaca tsoˈo yu quicha quiyaˈ biˈ? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ―. ¿Tilaca laca nu nda chacuayáˈ chaˈ cuaˈni ma̱ joˈo jiˈi̱ yu?
\p
\v 8 Liˈ tsoˈo tsa nguxtyucua Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ Pedro, biˈ chaˈ ngua jiˈi̱ yu nguxacui̱ yu chaˈ jiˈi̱ nguˈ nu laca loo, juaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ cusuˈ biˈ:
\p ―Cuˈma̱ nguˈ cusuˈ nu laca loo jiˈi̱ ya ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ―,
\v 9 cua nchcuane ma̱ jiˈi̱ ya ni chaˈ laca nguxtyucua ya jiˈi̱ yu re nu ngua quicha quiyaˈ ―nacui̱―, ni chaˈ nguaˈni ya joˈo jiˈi̱ yu re ―nacui̱―.
\v 10 Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ xi lacua. Ta naˈ sca chaˈ loˈo ma̱, loˈo lcaa nguˈ loyuu re, chaˈ ycuiˈ Jesucristo laca nu nguaˈni chaˈ ndyaca tsoˈo nu quicha re. La cuiˈ Jesús Nazaret nu ndyujuii ma̱ jiˈi̱ lo crusi, biˈ laca nu cua nguaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ ndyuˈú chaca quiyaˈ loˈo ngujuii. Ycuiˈ Jesús biˈ nda chacuayáˈ chaˈ ngua tsoˈo quiyaˈ yu re, biˈ chaˈ ndu̱ yu ca nde tsoˈo ti yu juani. 
\v 11 Ñiˈya̱ laca sca cuityi niˈi̱ nu nchcua̱a̱ sca quee tonu chaˈ ná tsoˈo ntiˈ cuityi, masi stuˈba tsa ñaˈa̱ loo, juaˈa̱ laca cuˈma̱ chaˈ ná ntajaˈa̱ ma cuna ma̱ chaˈ nu cua nchcuiˈ Jesús loˈo ma̱; ñiˈya̱ laca quee biˈ nu cua nchcua̱a̱ ma̱ jiˈi̱, juaˈa̱ laca ycuiˈ Jesús, chaˈ ná ndaquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ yu tsiyaˈ ti. Pana juani loo la laca nu Jesús biˈ,
\v 12 biˈ chaˈ nchca jiˈi̱ cuaˈni lyaá jiˈna jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈna; ná ntsuˈu xaˈ ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu nu nchca la jiˈi̱, chaˈ sca ti jiˈi̱ Jesús cua nda ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ cuaˈni cña biˈ. 
\p
\v 13 Ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Pedro, cuati ñaˈa̱ tsa nguˈ jiˈi̱ Pedro loˈo Juan:
\p ―¿Ni chaˈ laca ná ntsi̱i̱ nguˈ re nchcuiˈ nguˈ loˈo na? ―nacui̱ nguˈ―. Siˈi ñati̱ tlyu laca nguˈ, siˈi ñati̱ nu ngua tsaˈa̱ quityi laca nguˈ re.
\p Liˈ ngua tii nguˈ cusuˈ chaˈ cua ngutaˈa̱ nguˈ loˈo Jesús.
\v 14 Ngaˈaa ngujui la chaˈ nu chcuiˈ nguˈ cusuˈ loˈo nguˈ biˈ, chaˈ stuˈba ti ndu̱ nguˈ loˈo yu nu ngua quicha biˈ.
\v 15 Liˈ ngulo nguˈ cña chaˈ tyuˈu nu ca taˈa sna ti nguˈ biˈ nde liyaˈ, chaˈ cuaana ti chcuiˈ nguˈ cusuˈ loˈo tyaˈa ti nguˈ:
\p
\v 16 ―¿Ñiˈya̱ cuaˈni na loˈo nguˈ jua? ―nacui̱ nguˈ cusuˈ―. Cua nguaˈni nguˈ sca chaˈ tlyu, loˈo jlo tiˈ lcaa nguˈ quichi̱ Jerusalén re chaˈ biˈ ―nacui̱ nguˈ―. Ná taca ñacui̱ na chaˈ chaˈ cuiñi laca biˈ ―nacui̱ nguˈ―.
\v 17 Pana ná tsoˈo si cuna xaˈ la ñati̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús; biˈ chaˈ tsoˈo si xcutsi̱i̱ na jiˈi̱ nguˈ jua, chaˈ ná culuˈu nguˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ tilaca laca Jesucristo. 
\p
\v 18 Liˈ ngusiˈya nguˈ cusuˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ tya̱a̱ nguˈ nde niˈi̱ chaca quiyaˈ. Ngulo nguˈ cusuˈ cña jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Ngaˈaa chcuiˈ ma̱ tsiyaˈ ti chaˈ jiˈi̱ Jesucristo loˈo xaˈ ñati̱ ―nacui̱ nguˈ cusuˈ jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 19 Nguxacui̱ Pedro loˈo Juan chaˈ jiˈi̱ nu nguˈ cusuˈ biˈ liˈ:
\p ―Ná cube tsa tiˈ cuˈma̱, nguˈ cusuˈ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ―. ¿Ha ntsuˈu chaˈ cuaˈni ya cña nu culo cuˈma̱ jiˈi̱ ya? ¿Ha ná tsoˈo la ntiˈ cuˈma̱ chaˈ cuaˈni ya cña nu ngulo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ya?
\v 20 Tsoˈo la ntiˈ ya chaˈ cuaˈni ya cña nu ngulo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ya; biˈ chaˈ ná tye chca chaˈ chcuiˈ ya loˈo ñati̱, lcaa chaˈ nu cua naˈa̱ ya jiˈi̱ Jesús, loˈo lcaa chaˈ nu cua ndyuna ya, chaˈ nu nchcuiˈ yu loˈo ya.
\p
\v 21 Ngua tiˈ nguˈ cusuˈ xcutsi̱i̱ nguˈ jiˈi̱ Pedro loˈo Juan, biˈ chaˈ chaca quiyaˈ lye la nchcuiˈ nguˈ cusuˈ biˈ loˈo nguˈ. Loˈo liˈ nda nguˈ cusuˈ chacuayáˈ chaˈ tyaa nguˈ laja ti; ná ngua jiˈi̱ nguˈ nu laca loo xcubeˈ nguˈ jiˈi̱ Pedro loˈo jiˈi̱ Juan, chaˈ ndyutsi̱i̱ nguˈ cusuˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱, chaˈ nu nguˈ quichi̱ ni, lye tsa ndya xlyaˈbe nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ ngua tsoˈo yu quicha quiyaˈ biˈ.
\v 22 Cua nteje tacui tuˈba yija̱ ntsuˈu nu quicha biˈ loˈo nguaˈni Ni chaˈ ndyaca tsoˈo yu.
\s Ca taˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nchcuiˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi 
\p
\v 23 Nu loˈo nda nguˈ cusuˈ chacuayáˈ chaˈ tyaa nguˈ laja ti, liˈ hora ti nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ ca slo nu nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ nguˈ. Nda Pedro loˈo Juan chaˈ loˈo lcaa tyaˈa nguˈ, lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu nchcuiˈ sti joˈó, lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu nda nguˈ cusuˈ biˈ loˈo nguˈ.
\v 24 Loˈo cua ndyuna tyaˈa nguˈ chaˈ biˈ, stuˈba ti nchcuiˈ lcaa nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi liˈ:
\p ―Ndyosi Sti ya ―nacui̱ nguˈ―, nuˈu̱ laca nu Xuˈna ya, nuˈu̱ laca nu laca loo la ―nacui̱ nguˈ―. Cua ngüiñá nuˈu̱ lcaa chalyuu, loˈo lcaa nde cua̱, loˈo lcaa tyujoˈo; cua ngüiñá nuˈu̱ lcaa na nu ntsuˈu chalyuu ―nacui̱ nguˈ―.
\v 25 Nda nuˈu̱ Xtyiˈi ycuiˈ nuˈu̱ jiˈi̱ David jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ ya, nu loˈo nguscua yu chaˈ cuentya jinuˈu̱ lo quityi. Ndiˈya̱ nscua chaˈ lo quityi biˈ:
\q ¿Ni chaˈ laca tyaala tsa nguˈ xaˈ loyuu?
\q Nclyacua tsa tiˈ nguˈ biˈ, chaˈ cuaˈni cuxi nguˈ; pana ná nchca jiˈi̱ nguˈ cuaˈni nguˈ chaˈ cuxi biˈ.
\q
\v 26 Cua ndyuˈu tiˈi̱ lcaa nu laca xuˈna chalyuu re loˈo nu laca loo jiˈi̱ lcaa quichi̱,
\q chaˈ cuaˈni cuxi nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na, juaˈa̱ loˈo Cristo nu ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱.
\p
\v 27-28 ’Ñiˈya̱ nu cua nchcuiˈ quityi jinuˈu̱ nu nguscua jyoˈo David saˈni la biˈ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti na―, juaˈa̱ cua ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ nu laca loo jiˈi̱ quichi̱ re chaˈ cuaˈni cuxi nguˈ loˈo Jesús Sñiˈ ycuiˈ nuˈu̱, masi xcuiˈ lubii tsiyaˈ ti cresiya jiˈi̱ nu Jesús biˈ; la cuiˈ yu laca nu ngusubi nuˈu̱ jiˈi̱ ―nacui̱ nguˈ―. Ndyuˈu tiˈi̱ Herodes loˈo Poncio Pilato, loˈo nguˈ xaˈ loyuu, loˈo nguˈ tyaˈa ya nde loyuu re. Liˈ nguaˈni nguˈ lcaa cña nu nda nuˈu̱ chacuayáˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ chaˈ cuaˈni nguˈ; ñiˈya̱ nu nda nuˈu̱ chaˈ loˈo nguˈ saˈni, la cuiˈ juaˈa̱ ngua chaˈ yija̱ re ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi―.
\v 29 Xuˈna ya, ñaˈa̱ nuˈu̱ ca nde juani chaˈ tyaala tsa nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ya. Ntiˈ ya cuaˈni ya cña nu ngulo nuˈu̱ jiˈi̱ ya, biˈ chaˈ xtyucua nuˈu̱ jiˈi̱ ya juani chaˈ caja juersa jiˈi̱ ya, chaˈ ná cutsi̱i̱ ya nu loˈo ta ya chaˈ jinuˈu̱ loˈo ñati̱ re ―nacui̱ nguˈ―.
\v 30 Ta nuˈu̱ chacuayáˈ chaˈ tyaca tsoˈo nguˈ quicha; cuaˈni Jesús Sñiˈ nuˈu̱ nu xcuiˈ lubii cresiya jiˈi̱ quiñaˈa̱ tsa cña tonu, chaˈ juaˈa̱ cube tsa tiˈ nguˈ jinuˈu̱. Tsa lo cua ti chaˈ chcuiˈ ya juani.
\p
\v 31 Loˈo cua ndye chaˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi, liˈ ngüiña niˈi̱ su ngaˈa̱ nguˈ biˈ. La cuiˈ hora jlo tiˈ nguˈ chaˈ chañi chaˈ ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ lcaa nguˈ biˈ liˈ, biˈ chaˈ ngaˈaa ndyutsi̱i̱ nguˈ loˈo nda nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo xaˈ ñati̱.
\s Lcaa na nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ ngusaˈbe nguˈ jiˈi̱ loˈo lcaa tyaˈa nguˈ
\p
\v 32 Seˈi̱ ti ndiˈi̱ lcaa nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo, stuˈba tsa nduˈni lcaa nguˈ biˈ loˈo tyaˈa nguˈ, sca ti chaˈ ntsuˈu tyiquee lcaa nguˈ. Nda nguˈ lcaa na nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ chaˈ xtyucua jiˈi̱ lcaa nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ.
\v 33 Loˈo nu nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo ni, tlyu tsa tyiquee nguˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo xaˈ ñati̱ chaˈ cua naˈa̱ ycuiˈ ca nguˈ jiˈi̱ Jesús nu Xuˈna na loˈo cua ndyuˈú yu chaca quiyaˈ, nu loˈo ngujuii yu. Loˈo juaˈa̱ nguxtyucua ycuiˈ Ni jiˈi̱ lcaa nguˈ biˈ, chaˈ tsoˈo ti cuaˈni nguˈ loˈo lcaa ñati̱.
\v 34 Tsoˈo tsa tyiquee lcaa nguˈ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo, biˈ chaˈ ni sca tyaˈa nguˈ ngaˈaa ntsuˈu na nu lyiji jiˈi̱ nguˈ, chaˈ lcaa nguˈ nu ntsuˈu niˈi̱ jiˈi̱, lcaa nu ntsuˈu xi yuu jiˈi̱, ndyujuiˈ nguˈ na biˈ, chaˈ caja ñiˈya̱ tyiji̱ yuˈú jiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ.
\v 35 Nda nguˈ cñi biˈ jiˈi̱ nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo chaˈ tacha nguˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ liˈ. Nguˈ biˈ jlo tiˈ si ntsuˈu na nu lyiji jiˈi̱ xaˈ tyaˈa nguˈ.
\v 36 La cuiˈ juaˈa̱ nguaˈni sca nguˈ Chipre nu naa José. Nguˈ Leví laca yu; ñiˈya̱ nduˈni xirta cña neˈ laa, juaˈa̱ nduˈni nguˈ Leví biˈ cña. Xaˈ xtañi ngusta nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ biˈ jiˈi̱ nu José biˈ; Bernabé ngua xtañi yu liˈ, chaˈ tsoˈo tsa nxaalaˈ yu tyiquee tyaˈa ñati̱. 
\v 37 Ntsuˈu xi yuu jiˈi̱ yu biˈ. Loˈo cua ndyujuiˈ yu yuu biˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱, liˈ ñaa nu Bernabé biˈ, nda yu lcaa cñi cayaˈ lo yuu biˈ jiˈi̱ nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo.
\c 5
\s Ñiloˈo Ananías loˈo Safira jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 1 Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu chaca yu nu naa Ananías, loˈo clyoˈo yu naa Safira. Ndyujuiˈ nguˈ xi yuu jiˈi̱ nguˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱.
\v 2 Liˈ ndyaa nu quiˈyu biˈ slo nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo; pana tsa claˈbe ti cñi nda yu jiˈi̱ nguˈ, chaˈ cuaana ti nguxcoˈo yu nu chaca tya claˈbe cñi biˈ toniˈi̱ jiˈi̱ yu. Loˈo juaˈa̱ ngua cuayáˈ tiˈ clyoˈo yu lcaa ñaˈa̱ nu nguaˈni yu biˈ.
\v 3 Nchcuiˈ Pedro loˈo yu liˈ:
\p ―Ananías ―nacui̱―, ¿na laca ngua hi̱? ¿Ni chaˈ laca nda nuˈu̱ chacuayáˈ jiˈi̱ nu xñaˈa̱ nu naa Satanás chaˈ caca loo neˈ cresiya jinuˈu̱? Biˈ laca nu nguaˈni chaˈ nguñiloˈo nuˈu̱ jiˈi̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ yu biˈ―. Nacui̱ nuˈu̱ chaˈ nde laca lcaa cñi nu ngujui jinuˈu̱ lo yuu biˈ, loˈo siˈi lcaa cñi laca re.
\v 4 Yuu jinuˈu̱ laca biˈ nquichaˈ, loˈo juaˈa̱ cua ntsuˈu chacuayáˈ jinuˈu̱ cuaˈni na laca nu ntiˈ nuˈu̱ cuaˈni loˈo cñi biˈ. ¿Ni chaˈ laca nguñiloˈo nuˈu̱ jiˈi̱ ya lacua? Ná liñi chaˈ nu nguaˈni nuˈu̱, chaˈ nu cua nacui̱ nuˈu̱ chaˈ lcaa cñi biˈ laca re, loˈo siˈi juaˈa̱ laca biˈ. Siˈi loˈo ñati̱ ti nda nuˈu̱ chaˈ cuiñi biˈ, loˈo ycuiˈ Ndyosi cua nda nuˈu̱ chaˈ cuiñi biˈ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nu quiˈyu biˈ.
\p
\v 5 Loˈo ndyuna Ananías chaˈ biˈ, liˈ nclyú yu lo yuu. Na nclyú ti yu, ngujuii yu liˈ. Ndyutsi̱i̱ tsa lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ cacua ti liˈ.
\v 6 Yala ti lijya̱ xi nguˈ cuañiˈ, ngüixi̱i̱ nguˈ lateˈ chu̱ˈ jyoˈo biˈ, ngulo nguˈ jiˈi̱ nde liyaˈ. Liˈ ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱, ndyaa chaˈ tyatsiˈ.
\p
\v 7 Cua nteje tacui sna hora loˈo ña̱a̱ clyoˈo jyoˈo biˈ liˈ, pana ná jlo tiˈ maˈ na laca ngua jiˈi̱ jyoˈo biˈ. 
\v 8 Liˈ nchcuiˈ Pedro loˈo nu cunaˈa̱ biˈ:
\p ―Cachaˈ nuˈu̱ jnaˈ ―nacui̱ jiˈi̱―, ¿ha tsa lo cua ti cñi nda nguˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ ndyujuiˈ ma̱ yuu biˈ jiˈi̱ nguˈ?
\p ―Chañi ―nacui̱ nu cunaˈa̱ biˈ―, la cuiˈ tsa lo cua ti cñi nda nguˈ jiˈi̱ ya.
\p
\v 9 ―¿Ni chaˈ laca nguaˈni ma̱ juaˈa̱? ―nacui̱ Pedro liˈ―. Tyucuaa ma̱, cua nguaˈni stuˈba ma̱ chaˈ loˈo tyaˈa ma̱ chaˈ cuaˈni cuayáˈ ma̱ jiˈi̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi, si jlo tiˈ Ni, si ná jlo tiˈ Ni chaˈ cuiñi ma̱ ―nacui̱―. Cuaˈa̱ jyaca̱ xi ñiˈya̱ ndañi quiyaˈ nguˈ cuañiˈ nu lijya̱ ndyaa nguxatsiˈ nguˈ jiˈi̱ jyoˈo clyoˈo nuˈu̱. La cuiˈ juaˈa̱ tsaa loˈo nguˈ jinuˈu̱ juani. 
\p
\v 10 Hora ti nclyú nu cunaˈa̱ biˈ lo yuu; slo ti Pedro nclyú, ngujuii ca liˈ. Liˈ ña̱a̱ nguˈ cuañiˈ naˈa̱ nguˈ chaˈ loˈo nu cunaˈa̱ biˈ ngujuii. Hora ti ndyiˈya nguˈ jiˈi̱ jyoˈo maˈ, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱, ndyaa chaˈ tyatsiˈ siiˈ ti cuaá su nguatsiˈ jyoˈo clyoˈo; ca biˈ nguxatsiˈ nguˈ jiˈi̱.
\v 11 Ndyutsi̱i̱ tsa lcaa nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo chaˈ juaˈa̱ ngua jiˈi̱ jyoˈo Ananías loˈo clyoˈo yu, loˈo juaˈa̱ ndyutsi̱i̱ tsa lcaa ñati̱ nu ndyuna chaˈ biˈ.
\s Nguaˈni nguˈ tyu̱u̱ tyaˈa chaˈ tlyu chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 12 Quiñaˈa̱ tsa chacuayáˈ nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo, biˈ chaˈ nguaˈni nguˈ quiñaˈa̱ tsa chaˈ tlyu ca su ndiˈi̱ nguˈ quichi̱. Ngulacua tsa tiˈ nguˈ quichi̱ xquiˈya cña tlyu biˈ. Lcaa nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo ni, ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ ca su nacui̱ nguˈ: “Corredor jiˈi̱ Salomón”, chaˈ stuˈba ti ntsuˈu tyiquee lcaa nguˈ biˈ; ca toˈ laa tonu laca corredor biˈ.
\v 13 Xaˈ la nguˈ quichi̱ ni, ndyutsi̱i̱ tsa nguˈ; ná ndyaˈa̱ nguˈ slo nguˈ biˈ, masi tsoˈo tsa nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo.
\v 14 Liˈ ndyuna tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesucristo nu Xuˈna na, jlya tiˈ nguˈ chaˈ biˈ liˈ. Stuˈba ti ngusñi nguˈ chaˈ biˈ, masi nu cunaˈa̱, masi nu quiˈyu, ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na.
\v 15 Liˈ ndyaa nguˈ quichi̱ biˈ, ndyaa quiˈya nguˈ jiˈi̱ nguˈ quicha nu ntsiya slo nguˈ. Liˈ ngusta nguˈ jiˈi̱ nguˈ quicha biˈ lo jaaˈ, masi lo quiˈña, chaˈ tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ nguˈ quicha biˈ ca toˈ calle su tyeje tacui Pedro. Ngua tiˈ nguˈ masi cuaˈa̱ ti tyacalaˈ nu nda Pedro loo nguˈ quicha biˈ, nu loˈo nteje tacui yu. Tyaca tsoˈo nu quicha biˈ liˈ.
\v 16 Nguañi chaˈ biˈ lcaa quichi̱ cacua ti, lcaa su ndiˈi̱ ñati̱ quicha; biˈ chaˈ ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ quicha nu ntsuˈu slo nguˈ, loˈo jiˈi̱ nguˈ nu cua ngusñi cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱. Ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ nguˈ quicha biˈ nde quichi̱ Jerusalén slo Pedro, loˈo juaˈa̱ ngua tsoˈo lcaa nu nguˈ quicha biˈ liˈ.
\s Nchcubeˈ nguˈ jiˈi̱ Pedro loˈo Juan
\p
\v 17 Ñasi̱ˈ tsa xuˈna sti joˈó ñaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús tya clyo, xquiˈya chaˈ quiñaˈa̱ tsa cña tlyu ndyuˈni nguˈ cuentya jiˈi̱ Jesús. Loˈo juaˈa̱ nguˈ saduceo nu tyaˈa ndyaˈa̱ sti joˈó ni, tiˈí tiˈ nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 18 Biˈ chaˈ ngulo nguˈ cña chaˈ xñi nguˈ jiˈi̱ ca taˈa nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ biˈ, chaˈ tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ neˈ chcua̱.
\v 19 Nu loˈo ngua talya, liˈ ndyalaa sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ngusaala toniˈi̱ su ntsuˈu nguˈ neˈ chcua̱ chaˈ tyuˈu nguˈ nde liyaˈ. Loˈo cua ngutuˈu nguˈ nde liyaˈ, liˈ nchcuiˈ xca̱ biˈ loˈo nguˈ:
\p
\v 20 ―Yaa clya ma̱ ―nacui̱―, yaa ma̱ neˈ laa tonu jua chaˈ culuˈu ma̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱ ―nacui̱―. Ta ma̱ chaˈ loˈo nguˈ ñiˈya̱ caca cucui cresiya jiˈi̱ nguˈ xquiˈya Jesucristo.
\p
\v 21 Ndaquiyaˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ xca̱ biˈ loˈo nguˈ; biˈ chaˈ loˈo nguxee, liˈ ndyatí̱ nguˈ biˈ ndyaa nguˈ neˈ laa tonu chaˈ culuˈu nguˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ ñati̱ nu ndiˈi̱ ca biˈ.
\p Liˈ ndyaa xuˈna sti joˈó loˈo nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ yu, ngulo yu cña chaˈ tyuˈu tiˈi̱ lcaa nguˈ cusuˈ, lcaa nu laca loo jiˈi̱ nguˈ Israel. Cuati ngulo yu cña chaˈ tsaa nguˈ, tsaa culo nguˈ jiˈi̱ nguˈ nu ntsuˈu neˈ chcua̱ biˈ, chaˈ tya̱a̱ nguˈ biˈ slo yu.
\v 22 Ndyaa nguˈ liˈ; pana nu loˈo ndyalaa nguˈ toniˈi̱ chcua̱, ngaˈaa tucui ntsuˈu neˈ chcua̱ biˈ. Hora ti nguxtyu̱u̱ nguˈ ñaa nguˈ slo nu nguˈ cusuˈ biˈ.
\p
\v 23 ―Ndyalaa ya toniˈi̱ chcua̱ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ nu laca loo biˈ―. Ngaˈa̱ yaˈ toniˈi̱ chcua̱ biˈ, loˈo ñaˈa̱ ti tya ndiˈi̱ nguˈ cua̱ ―nacui̱―. Pana nu loˈo ngusaala ya toniˈi̱ chcua̱, ngaˈaa tucui ndiˈi̱ neˈ chcua̱ naˈa̱ ya liˈ.
\p
\v 24 Ngulacua tsa tiˈ sti joˈó loˈo nu laca loo jiˈi̱ nguˈ policía nu ngaˈa̱ cua̱, nu loˈo ndyuna nguˈ chaˈ ngaˈaa ntsuˈu preso biˈ.
\v 25 Liˈ ndyalaa sca ñati̱ slo nguˈ:
\p ―¿Ha ná jlo tiˈ ma̱ mala ndiˈi̱ nguˈ nu ngusuˈba ma̱ jiˈi̱ neˈ chcua̱ la caa? ―nacui̱ yu jiˈi̱ nu nguˈ cusuˈ biˈ―. Cua ndiˈi̱ nguˈ biˈ neˈ laa tonu nclyuˈu nguˈ jiˈi̱ ñati̱ ca biˈ.
\p
\v 26 Hora ti nduˈu nu laca loo jiˈi̱ nguˈ nu ngaˈa̱ cua̱ biˈ, ndyaa ndyiquiˈya jiˈi̱ preso biˈ. Loˈo nu nguˈ policía nu ngaˈa̱ cua̱ ni, ndyaa nguˈ loˈo. Ná ngulo policía juersa jiˈi̱ nguˈ loˈo ngusñi nguˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ, chaˈ ntsi̱i̱ policía jiˈi̱ nguˈ quichi̱, ñiˈya̱ si cu̱ nguˈ quee jiˈi̱ ycuiˈ policía.
\v 27 Ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ slo nguˈ cusuˈ chaˈ ca cuayáˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ. Liˈ nguxana sti joˈó nu laca loo biˈ nchcuiˈ loˈo nguˈ:
\p
\v 28 ―Cua ngulo ya cña jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱ sti joˈó jiˈi̱ nguˈ preso―, chaˈ ná culuˈu ma̱ chaˈ jiˈi̱ jyoˈo Jesús biˈ jiˈi̱ ñati̱ ―nacui̱―. ¿Na laca ngua jiˈi̱ ma̱ juani? ¿Ni chaˈ laca ná nduna ma̱? ―nacui̱―. Nclyuˈu ma̱ chaˈ biˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ quichi̱ Jerusalén re, loˈo juaˈa̱ ntiˈ ma̱ sta ma̱ quiˈya jiˈi̱ ya chaˈ ndyujuii ya jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 29 Nguxacui̱ Pedro chaˈ jiˈi̱ sti joˈó biˈ liˈ, cuentya jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo nchcuiˈ yu:
\p ―Ntsuˈu chaˈ taquiyaˈ ya jiˈi̱ cña nu ngulo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ya, masi xaˈ cña culo ñati̱ chalyuu jiˈi̱ ya ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ―.
\v 30 Cua ndyujuii ma̱ jiˈi̱ Jesús, ngujuiˈi̱ caˈa̱ ma̱ jiˈi̱ lo crusi. Loˈo juani ni, ycuiˈ Ndyosi nu ngua ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lcaa jyoˈo cusuˈ jiˈna, biˈ laca Ni nu nguaˈni chaˈ ndyuˈú Jesús chaca quiyaˈ.
\v 31 Nchca jiˈi̱ Jesús biˈ cuityi̱ yu chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱ chalyuu. Ycuiˈ Jesús laca nu Xuˈna na, biˈ chaˈ laˈa tsuˈ cui̱ ca su ntucua Ni nda ycuiˈ Ndyosi su tyiˈi̱ Jesús. Nguaˈni Ni juaˈa̱ chaˈ caja ñiˈya caca tyujuˈu tiˈ na nu laca na nguˈ Israel jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈna, loˈo juaˈa̱ cuiˈya Ni chaˈ clyu tiˈ jiˈna liˈ.
\v 32 Chaˈ liñi nchcuiˈ ya loˈo ma̱ chaˈ cua naˈa̱ ya jiˈi̱ ycuiˈ Jesús biˈ. Cua nda ycuiˈ Ndyosi Xtyiˈi ycuiˈ Ni chaˈ tyanu neˈ cresiya jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu nduˈni cña nu ngulo Ni jiˈi̱ nguˈ. Loˈo juaˈa̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi laca nu nduˈni chaˈ taca ca jlo tiˈ ya chaˈ chañi laca chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nu nclyuˈu ya jiˈi̱ lcaa ñati̱.
\p
\v 33 Lye tsa ngunasi̱ˈ nguˈ cusuˈ liˈ, loˈo ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Pedro loˈo nguˈ; ntiˈ tsa nguˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ liˈ.
\v 34 Pana hora ti ndatu̱ sca nu cusuˈ slo nguˈ liˈ. Gamaliel naa nu cusuˈ biˈ. Nguˈ fariseo laca nu Gamaliel biˈ, nu tsoˈo tsa nclyuˈu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ tyaˈa quichi̱ tyi yu. Nclyuˈu yu chaˈ nu nguscua jyoˈo cusuˈ lo quityi saˈni, loˈo juaˈa̱ ndiya tsa tiˈ lcaa ñati̱ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ. Juani nchcuiˈ yu loˈo nguˈ chaˈ tsoˈo la si tsaa nu nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ nde liyaˈ sca hora ti.
\v 35 Loˈo liˈ nchcuiˈ nu Gamaliel biˈ loˈo lcaa nguˈ cusuˈ biˈ:
\p ―Cuˈma̱, laca ma̱ loo jiˈi̱ nguˈ Israel ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ―, tsoˈo la si cuiˈya na cuentya ñiˈya̱ cña nu cuaˈni na loˈo nguˈ nu ndu̱ nde liyaˈ biˈ ―nacui̱―. 
\v 36 Ntsuˈu tiˈ na chaˈ tya tsubiˈ la ngulaa sca nu quiˈyu nu tyaala tsa, nu naa Teudas; ngutiˈi̱ yu xi loyuu re. Jlya tsa tiˈ nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ yu biˈ, chaˈ nacui̱ yu chaˈ ñati̱ tlyu ngua yu. Liˈ ndyaˈa̱ jacua siyento tyaˈa ñati̱ loˈo yu; pana nu loˈo ndyujuii ñati̱ jiˈi̱ yu, liˈ ngusna lyiji nu ñati̱ tyaˈa ndyaˈa̱ yu liˈ. Ndye chaˈ jiˈi̱ yu juaˈa̱ ti liˈ.
\v 37 Chaca quiyaˈ ndyalaa sca nguˈ Galilea tyempo loˈo nguscua nguˈ nu laca cña xtañi nguˈ quichi̱, jyoˈo Judas ngua biˈ. Ngusiˈyana jyoˈo Judas biˈ jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ chaˈ tyuˈu lcaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu, chaˈ xu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo nguˈ sendaru. Loˈo liˈ ñiˈya̱ nu ngua jiˈi̱ Teudas biˈ, juaˈa̱ ngua loˈo Judas biˈ, chaˈ ndyujuii ñati̱ jiˈi̱ yu. Ndye chaˈ jiˈi̱ yu juaˈa̱ ti liˈ, ngusna lcaa nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ yu.
\v 38 Biˈ chaˈ juani, tsoˈo la si ná sca na cuaˈni na loˈo nguˈ nu ndu̱ nde liyaˈ biˈ; tsoˈo la si ngaˈaa calaˈ na jiˈi̱ nguˈ biˈ. Si ñati̱ ti ngulo cña jiˈi̱ nguˈ biˈ, tye chaˈ jiˈi̱ nguˈ juaˈa̱ ti liˈ;
\v 39 si chañi chaˈ ycuiˈ Ndyosi laca nu ngulo Ni cña jiˈi̱ nguˈ biˈ, cuˈma̱ ná nchca jiˈi̱ ma̱ cuaˈni tye ma̱ chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ. Na nxu̱u̱ tyaˈa ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi laca si cuaˈa ma̱ jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Ni.
\p
\v 40 Ndyuna nguˈ cusuˈ chaˈ nu nchcuiˈ nu cusuˈ biˈ loˈo nguˈ. Liˈ ngusiˈya nguˈ jiˈi̱ nguˈ nu ndu̱ nde liyaˈ biˈ chaˈ tya̱a̱ nguˈ nde niˈi̱ chaca quiyaˈ. Ngulo nguˈ cña jiˈi̱ xca̱ chaˈ quijiˈi̱ jiˈi̱ preso biˈ. Liˈ liñi tsa ngulo nguˈ cusuˈ biˈ cña jiˈi̱ preso biˈ, chaˈ ngaˈaa chcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo loˈo xaˈ ñati̱. Loˈo cua ndye chaˈ, liˈ ndyaa laja ti nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo.
\v 41 Nduˈu nguˈ, chaa tsa tiˈ nguˈ liˈ, masi cua nchcubeˈ nguˈ nu laca loo biˈ jiˈi̱ nguˈ xquiˈya chaˈ ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús.
\v 42 Lcaa tsa̱ nclyuˈu nguˈ jiˈi̱ ñati̱ neˈ laa tonu, loˈo juaˈa̱ nde toˈ tyi ñati̱; xcuiˈ nclyuˈu nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo jiˈi̱ nguˈ, chaˈ Jesús laca ycuiˈ nu Xuˈna na, chaˈ biˈ laca nu ntajatya tsa nguˈ jiˈi̱ tya tsubiˈ la.
\c 6
\s Nda nguˈ cña jiˈi̱ nu cati tyaˈa ñati̱
\p
\v 1 Tyempo biˈ ngua quiñaˈa̱ la nguˈ tyaˈa nguˈ judío nu cua ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo, pana ná stuˈba ntsuˈu tyiquee nguˈ nu nchcuiˈ chaˈ griego loˈo nguˈ nu nchcuiˈ chaˈcña jiˈi̱ nguˈ judío:
\p ―Ná stuˈba ndacha nguˈ na cacu nu cunaˈa̱ tiˈi ―nacui̱ nguˈ nu nchcuiˈ chaˈ griego―. Ná tsoˈo nduˈni nguˈ, chaˈ nda nguˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ tiˈi nu nchcuiˈ chaˈcña jiˈi̱ nguˈ judío, loˈo juaˈa̱ ná nda nguˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ tiˈi tyaˈa ya nu nchcuiˈ chaˈ griego ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 2 Biˈ chaˈ nguane nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ tyuˈu tiˈi̱ lcaa nguˈ nu laca ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo, chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo ñati̱ biˈ:
\p ―Ntsuˈu cña jiˈi̱ ya chaˈ culuˈu ya chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lcaa ñati̱ ―nacui̱ nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús biˈ―, biˈ chaˈ ná tsoˈo si xcuiˈ ndyaˈa̱ tyiquee ya jiˈi̱ na cacu nguˈ re ―nacui̱ nguˈ biˈ―. 
\v 3 Cuˈma̱ nguˈ tyaˈa na, tsoˈo la si subi ma̱ tya chcati tyaˈa nguˈ tyaˈa ma̱ nu caca cña biˈ, chaˈ stuˈba ti xtyucua nguˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ tiˈi tyaˈa na. Ngaˈa̱ chaˈ caca nguˈ biˈ ñati̱ nu tsoˈo tsaa nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱, ñati̱ nu nclyacua tsoˈo tiˈ, ñati̱ nu ntsuˈu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ chaˈ ta la juersa jiˈi̱, chaˈ taca cñaˈa̱si̱i̱ tsoˈo nguˈ lcaa na nu ntsuˈu jiˈna. Tsoˈo si juaˈa̱ laca ñati̱ nu cuaˈa̱ lo ma̱ cña jiˈi̱ chaˈ caca nguˈ cña biˈ.
\v 4 Liˈ caja la xi tyempo chaˈ chcuiˈ ya loˈo ycuiˈ Ndyosi, chaˈ culuˈu ya chaˈ jiˈi̱ Jesucristo jiˈi̱ xaˈ ñati̱. 
\p
\v 5 ―Tsoˈo lacua ―nacui̱ lcaa nguˈ―, juaˈa̱ cuaˈni ya.
\p Liˈ ngusubi nguˈ jiˈi̱ Esteban, sca yu nu jlya tsa tiˈ jiˈi̱ Jesucristo; chañi chaˈ ntsuˈu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ yu biˈ. Loˈo juaˈa̱ ngusubi nguˈ jiˈi̱ Felipe, loˈo jiˈi̱ Prócoro, loˈo jiˈi̱ Nicanor, loˈo jiˈi̱ Timón, loˈo jiˈi̱ Parmenas, loˈo jiˈi̱ Nicolás nu nguˈ quichi̱ Antioquía. Ñiˈya̱ nu jlya tiˈ nguˈ judío, juaˈa̱ jlya tiˈ Nicolás nu ngua tya clyo la.
\v 6 Liˈ ndyaa loˈo lcaa ñati̱ nu ndiˈi̱ biˈ jiˈi̱ nu cati tyaˈa nguˈ biˈ slo nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo. Loˈo nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ biˈ ni, nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi chaˈ jiˈi̱ nu cati tyaˈa nguˈ biˈ. Cuati ngusta yaˈ nguˈ hique nu cati tyaˈa nguˈ biˈ chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ tyanu nguˈ lo cña biˈ.
\p
\v 7 Lcaa tsa̱ nda nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo quiñaˈa̱ la ñati̱ nu ntajaˈa̱ cuaˈa̱ jyaca̱ jiˈi̱ chaˈ biˈ. Juaˈa̱ ngua quiñaˈa̱ la nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nde quichi̱ Jerusalén, loˈo juaˈa̱ ngua tyu̱u̱ tyaˈa sti joˈó jiˈi̱ nguˈ judío nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo liˈ.
\s Ngusñi nguˈ jiˈi̱ Esteban
\p
\v 8 Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee nu Esteban biˈ xquiˈya Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi. Cua nda ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ chaˈ nguaˈni yu tyu̱u̱ tyaˈa cña tonu chaˈ cube tsa tiˈ xaˈ ñati̱. 
\v 9 Pana ntsuˈu ñati̱ nu lijya̱ ngutuˈu nde xaˈ loyuu nu naa Cirene, loˈo nguˈ quichi̱ Alejandría, loˈo nguˈ Cilicia, loˈo nguˈ Asia; ca taˈa nguˈ ndyaˈa̱ nguˈ neˈ laa jiˈi̱ nguˈ libertades, su ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ nu ngua preso jiˈi̱ nguˈ tsubiˈ la. Liˈ nguxana nguˈ biˈ nxu̱u̱ tyaˈa tsa nguˈ loˈo Esteban.
\v 10 Ná ngua jiˈi̱ nguˈ cuaˈni nguˈ ngana jiˈi̱ Esteban, chaˈ cua nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi juersa jiˈi̱ yu chaˈ caja ñiˈya̱ xtyacui yu chaˈ loˈo nguˈ biˈ.
\v 11 Liˈ nguane nguˈ biˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ chaˈ ta nguˈ xi chaˈ cuiñi loˈo nguˈ quichi̱. Nacui̱ nguˈ cuiñi biˈ chaˈ cua ndyuna nguˈ chaˈ subaˈ nu nchcuiˈ Esteban jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; loˈo juaˈa̱ jiˈi̱ jyoˈo Moisés nchcuiˈ yu chaˈ cuxi, nacui̱ nguˈ cuiñi biˈ.
\v 12 Nda nguˈ cuiñi biˈ chaˈ biˈ loˈo lcaa nguˈ quichi̱, masi loˈo nguˈ cusuˈ, masi loˈo nguˈ nu nclyuˈu chaˈ joˈó neˈ laa. Ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ nu nguˈ cuiñi biˈ loˈo nguˈ, ngunasi̱ˈ tsa nguˈ jiˈi̱ Esteban liˈ. Ngusñi nguˈ jiˈi̱ yu, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu slo nguˈ nu laca loo chaˈ caca cuayáˈ jiˈi̱ yu loˈo nguˈ.
\v 13 Loˈo juaˈa̱ ndacua ngaˈa̱ nguˈ nu nchcuiˈ chaˈ cuiñi biˈ:
\p ―Lcaa tsa̱ chiyaˈa̱ nchcuiˈ nu quiˈyu re ―nacui̱ nguˈ cuiñi biˈ―. Nchcuiˈ caˈa̱ yu jiˈi̱ laa tonu re, loˈo juaˈa̱ nchcuiˈ caˈa̱ yu jiˈi̱ quityi nu nscua cña lo, la cuiˈ cña nu ngulo ycuiˈ Ndyosi jiˈna ―nacui̱. 
\v 14 Cua ndyuna ya loˈo nchcuiˈ yu re chaˈ cuaˈni ñuˈu̱ Jesús jiˈi̱ laa tonu re, la cuiˈ Jesús Nazaret ni. Loˈo juaˈa̱ xaˈ la chaˈ nguluˈu yu jiˈi̱ ñati̱, nu ná stuˈba loˈo chaˈ nu nguscua jyoˈo Moisés cua saˈni la; pana cua nguscua liñi jyoˈo Moisés lcaa ñaˈa̱ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni na ―nacui̱ nu nguˈ cuiñi biˈ jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 15 Ñaˈa̱ tsa nguˈ cusuˈ nu laca loo biˈ jiˈi̱ Esteban liˈ, chaˈ ñiˈya̱ ñaˈa̱ loo xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, juaˈa̱ ñaˈa̱ loo Esteban, chaˈ laca yu sca ñati̱ nu lubii tsa cresiya jiˈi̱.
\c 7
\s Chaˈ nu nchcuiˈ Esteban loˈo nguˈ nu laca loo
\p
\v 1 Liˈ nchcuane xuˈna sti joˈó jiˈi̱ Esteban:
\p ―¿Ha chaˈ liñi laca chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ re? ―nacui̱. 
\p
\v 2 Nguxacui̱ Esteban chaˈ jiˈi̱ liˈ:
\p ―Cuˈma̱ nguˈ cusuˈ, cuˈma̱ nguˈ tyaˈa quichi̱ tyi na ―nacui̱ yu―, cuiˈya ma̱ chaˈ clyu tiˈ ˈna, chcuiˈ naˈ xi loˈo ma̱ ―nacui̱ yu―. Tlyu tsa chaˈ ntsuˈu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu nduˈni tlyu na jiˈi̱ Ni. Cua saˈni nguluˈu loo Ni jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈna nu ngua naa Abraham. Tya ndiˈi̱ jyoˈo cusuˈ biˈ nde quichi̱ tyi yu, nde loyuu su cuentya Mesopotamia, chaˈ bilya tyalaa yu ca quichi̱ Harán nu ngua liˈ.
\v 3 “Xtyanu nuˈu̱ jiˈi̱ loyuu quichi̱ tyi nuˈu̱, tyuˈutsuˈ nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa nuˈu̱”, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ Abraham biˈ liˈ. “Tsaa nuˈu̱ ca chaca chalyuu ca su culuˈu naˈ jinuˈu̱ chaˈ tyiˈi̱ nuˈu̱”, nacui̱ Ni.
\v 4 Biˈ chaˈ ngutuˈu Abraham loyuu jiˈi̱ nguˈ Caldea, ndyaa yu quichi̱ Harán, ndyanu yu ca quichi̱ biˈ tyu̱u̱ yija̱. Nu loˈo ngujuii sti Abraham, liˈ ngulo ycuiˈ Ndyosi cña jiˈi̱ yu chaˈ tsaa yu tyijyuˈ la ñaˈa̱ cuayáˈ nu ndyalaa yu loyuu re su ndiˈi̱ na juani.
\v 5 Pana ná nda ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ caja yuu jiˈi̱ yu tsiyaˈ ti, loˈo juaˈa̱ ni sca sñiˈ Abraham ná ntsuˈu tyempo biˈ. Liˈ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo yu: “Ta naˈ yuu re jinuˈu̱, juaˈa̱ jiˈi̱ sñiˈ nuˈu̱ ca tiyaˈ la, nu loˈo cua ntsuˈu nu sube jinuˈu̱”, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ yu.
\v 6 Loˈo liˈ nda ycuiˈ Ndyosi chaˈ loˈo Abraham chaca quiyaˈ: “Tsaa sñiˈ steˈ nuˈu̱ nde ca chaca chalyuu”, nacui̱ Ni. “Liˈ tyanu ñati̱ jinuˈu̱ tyijyuˈ chaca tyajacua siyento yija̱, su xcubeˈ nguˈ ca tyi jiˈi̱ ñati̱ jinuˈu̱”, nacui̱ Ni. “Ntsuˈu chaˈ cuaˈni nguˈ cña jiˈi̱ nguˈ ca tyi biˈ laja ti, ná loˈo cayaˈ.
\v 7 Liˈ xcubeˈ naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ xquiˈya chaˈ tiˈí tsa xcubeˈ nguˈ jiˈi̱ ñati̱ jinuˈu̱. Tyuˈu ñati̱ jinuˈu̱ loyuu biˈ liˈ, tya̱a̱ nguˈ ca nde chaca quiyaˈ, cuaˈni tlyu nguˈ biˈ jnaˈ liˈ.”
\v 8 Ngüiñi chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo jyoˈo Abraham liˈ; biˈ chaˈ ngulo Ni cña jiˈi̱ yu chaˈ xiˈyu nguˈ quiji̱ lcaa nu quiˈyu sñiˈ yu, chaˈ juaˈa̱ tyiˈu tiˈ sñiˈ yu chaˈ cua ngüiñi chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo sti nguˈ. Juaˈa̱ ngua chaˈ, ngusiˈyu jyoˈo Abraham quiji̱ sñiˈ nu ntsuˈu cua snuˈ ti tsa̱ ngula; la cuiˈ Isaac ngua naa sñiˈ yu. Nu loˈo cua ngusuˈ jyoˈo Isaac biˈ, liˈ ngula sñiˈ yu, loˈo la cuiˈ juaˈa̱ nguaˈni yu, chaˈ ngusiˈyu quiji̱ sñiˈ yu. Jacob ngua naa sñiˈ yu, loˈo liˈ tii tyucuaa tyaˈa sñiˈ ngula jiˈi̱ jyoˈo Jacob biˈ; jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ lcaa na laca nguˈ biˈ.
\p
\v 9 ’Tsaca sñiˈ Jacob ngua naa José. Ngua sca tsa̱ ngua ñasi̱ˈ tsa tyaˈa yu jiˈi̱ nu José biˈ, biˈ chaˈ ndyujuiˈ nguˈ jiˈi̱ yu jiˈi̱ xaˈ ñati̱. Ngüiˈya nguˈ jiˈi̱ nu José biˈ, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu ca loyuu su cuentya Egipto. Pana ná ngulayaˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ José,
\v 10 nguaˈni Ni chaˈ ngaˈaa nguaˈni cuxi nguˈ loˈo yu liˈ. Tyempo biˈ ntsuˈu rey jiˈi̱ nguˈ Egipto nu ngua naa Faraón, loˈo liˈ nguaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ ngua cuayáˈ tiˈ Faraón chaˈ nguˈ tii ngua nu José biˈ. Biˈ chaˈ ndiya tiˈ rey Faraón jiˈi̱ yu, nda rey cña jiˈi̱ yu, chaˈ ngua nu José biˈ loo jiˈi̱ lcaa nguˈ Egipto, loˈo juaˈa̱ jiˈi̱ lcaa msu nu ntsuˈu toniˈi̱ jiˈi̱ rey Faraón biˈ. 
\p
\v 11 ’Loˈo liˈ ndyalaa sca jbiˈña loyuu Egipto, loˈo juaˈa̱ ca loyuu su cuentya Canaán. Tiˈí tsa ñaˈa̱ ndyanu nguˈ, ngaˈaa ngujui na cacu jyoˈo cusuˈ jiˈna.
\v 12 Liˈ ngujui chaˈ jiˈi̱ Jacob chaˈ tya ntsuˈu na cacu nguˈ ca loyuu Egipto, biˈ chaˈ ngulo yu cña jiˈi̱ sñiˈ yu chaˈ tsaa squiˈya nguˈ nscuaˈ chaˈ cacu nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ, la cuiˈ sñiˈ yu biˈ laca jyoˈo cusuˈ jiˈna. Liˈ ndyaa nguˈ biˈ sca quiyaˈ.
\v 13 Loˈo ndyaa nguˈ nu nchca tyucuaa quiyaˈ, liˈ ngua chaˈ ndyuloo nguˈ jiˈi̱ jyoˈo José, chaˈ la cuiˈ tyaˈa nguˈ laca yu. Ngua cuayáˈ tiˈ rey Faraón tilaca laca sti José, tilaca laca tyaˈa yu liˈ.
\v 14 Loˈo liˈ nda José chaˈ ndyaa cachaˈ jiˈi̱ sti yu chaˈ tya̱a̱ nu cusuˈ ca su ndiˈi̱ yu loˈo lcaa tyaˈa yu. Cua ntsuˈu snayala tyii ngaˈyu tyaˈa nguˈ tyaˈa sti José tyempo biˈ.
\v 15 Ndyaa nu Jacob biˈ nde loyuu su cuentya Egipto loˈo lcaa tyaˈa nguˈ liˈ, juaˈa̱ tya ndalo nu cusuˈ xi tyu̱u̱ yija̱ hasta ñaˈa̱ cuayáˈ nu ngujuii yu. Liˈ ngujuii lcaa sñiˈ jyoˈo Jacob, nu jyoˈo cusuˈ jiˈna biˈ ni. 
\v 16 Pana ná ndyanu tyijya̱ jyoˈo cusuˈ jiˈna ca loyuu su cuentya Egipto, chaˈ nu loˈo nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ tyijya̱ jyoˈo biˈ, chaˈ xatsiˈ nguˈ jiˈi̱ tyijya̱ chaca quiyaˈ neˈ tyuquee nde quichi̱ Siquem; tyuquee biˈ ngua nu ngüiˈya jyoˈo Abraham jiˈi̱ nguˈ Hamor nu ngua tya saˈni la, chaˈ tsaa sñiˈ tsaa xatsiˈ jiˈi̱ ycuiˈ.
\p
\v 17 ’Cua ndyatu̱ la tyaˈa jyoˈo cusuˈ jiˈna ca loyuu su cuentya Egipto; liˈ ndyalaa tyempo nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo jyoˈo Abraham nu ngua saˈni la, tyempo chaˈ tyuˈu nguˈ tyaa nguˈ.
\v 18 Xaˈ rey ngua loo jiˈi̱ nguˈ Egipto liˈ, nu bilya cuna tilaca ngua jyoˈo José biˈ.
\v 19 Nguñiloˈo rey biˈ jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈna, nguxcubeˈ rey biˈ jiˈi̱ nguˈ. Juaˈa̱ ngulo rey biˈ cña chaˈ xcua̱a̱ nguˈ jiˈi̱ lcaa cubiˈ quiˈyu jiˈi̱ nguˈ, chaˈ cajaa cubiˈ, chaˈ ngaˈaa catu̱ la nguˈ biˈ.
\v 20 Tyempo biˈ ngula jyoˈo Moisés, loˈo juaˈa̱ tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ jiˈi̱ nu piti biˈ. Sna coˈ ti ngutiˈi̱ yu loˈo xtyaˈa̱ yu loˈo sti yu, chaˈ nguxcatiˈ xtyaˈa̱ yu jiˈi̱ yu.
\v 21 Liˈ ndyalaa tyempo nu ntsuˈu chaˈ xcua̱a̱ nguˈ cusuˈ jiˈi̱ cubiˈ biˈ. Pana sca nu cunaˈa̱ sñiˈ rey xñaˈa̱ biˈ nquije cubiˈ biˈ jiˈi̱, ndyiˈya jiˈi̱ ndyaa toˈ tyi liˈ chaˈ caca cubiˈ sñiˈ miñaˈa̱.
\v 22 Nu loˈo cua ngusuˈ la nu Moisés biˈ, ngua tsaˈa̱ yu lcaa chaˈ nu jlo tiˈ nguˈ tii nde loyuu su cuentya Egipto. Jlo tsa tiˈ nu Moisés biˈ ñaˈa̱ chaˈ nu chcuiˈ yu loˈo nguˈ, chaˈ ngua tsa jiˈi̱ yu.
\p
\v 23 ’Cua ntsuˈu tuˈba yija̱ Moisés, loˈo ntiˈ tsa yu tsaa naˈa̱ yu jiˈi̱ nguˈ Israel tyaˈa yu, si tsoˈo ndiˈi̱ nguˈ.
\v 24 Liˈ naˈa̱ yu jiˈi̱ sca nguˈ Egipto nu tiˈí tsa nchcubeˈ jiˈi̱ sca nguˈ Israel. Nguxtyucua Moisés jiˈi̱ nu nguˈ tyaˈa yu biˈ, ngujuiˈi̱ yu jiˈi̱ nu nguˈ Egipto biˈ ñaˈa̱ cuayáˈ nu ndyujuii yu jiˈi̱ biˈ.
\v 25 Ndiˈya̱ ngulacua tiˈ Moisés liˈ: “Juani ngua cuayáˈ tiˈ tyaˈa naˈ chaˈ cuaˈni lyaá Ni jiˈi̱ nguˈ Israel tyaˈa naˈ xquiˈya naˈ”. Juaˈa̱ ngulacua tiˈ nu Moisés biˈ, pana siˈi chaˈ biˈ ntiˈ nguˈ Israel tyaˈa yu.
\v 26 Nguxee chaca tsa̱ ndyalaa yu ca su ngusu̱u̱ tyaˈa tucua tyaˈa nguˈ Israel. Ná ndiya tiˈ Moisés chaˈ nxu̱u̱ tyaˈa nguˈ biˈ: “¿Ni chaˈ laca nxu̱u̱ tyaˈa ma̱?” nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ liˈ. “La cuiˈ ca nguˈ tyaˈa na laca ma̱. Ná tsoˈo chaˈ nxu̱u̱ tyaˈa ma̱.”
\v 27 Liˈ ntejeyaˈ chaca nu xñaˈa̱ la biˈ jiˈi̱ Moisés, nguxacui̱ chaˈ jiˈi̱ yu ndiˈya̱: “¿Tilaca laca nu nda chacuayáˈ jinuˈu̱ chaˈ caca nuˈu̱ loo jiˈi̱ cua?” nacui̱ jiˈi̱ nu Moisés biˈ, “¿Ha cuaˈni cuayáˈ nuˈu̱ jiˈi̱ cua?” nacui̱.
\v 28 “Ñiˈya̱ nu ndyujuii nuˈu̱ jiˈi̱ nu nguˈ Egipto biˈ la caa, ¿ha juaˈa̱ cujuii nuˈu̱ jnaˈ ntiˈ nuˈu̱ juani?” 
\v 29 Nu loˈo ndyuna Moisés chaˈ biˈ, liˈ ngusna yu, ndyaa yu ca chaca chalyuu su naa Madián. Nguˈ xta laca nu Moisés biˈ, nu ngutiˈi̱ yu loyuu biˈ. Ngujui clyoˈo yu liˈ, loˈo juaˈa̱ ngujui tucua tyaˈa sñiˈ quiˈyu yu.
\p
\v 30 ’Cua nteje tacui tuˈba yija̱, liˈ ntsuˈu sca tsa̱ ngaˈa̱ Moisés sca loyuu btyi su ná ntsuˈu hitya nu coˈo nguˈ. Cacua ti sca caˈya nu naa Sinaí, ca biˈ ndyaˈa̱ yu liˈ. Naˈa̱ yu sca yaca quicheˈ ndyaqui̱, pana laja quiiˈ biˈ nguluˈu loo sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ yu.
\v 31 Ndube tsa tiˈ Moisés liˈ. Ndyaa yu cacua la xi slo yaca quicheˈ biˈ, loˈo liˈ ndyuna yu chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na loˈo yu:
\v 32 “Ycuiˈ Ndyosi laca naˈ”, nacui̱ nu Xuˈna na. “La cuiˈ naˈ laca̱, nguaˈni tlyu jyoˈo cusuˈ jinuˈu̱ jnaˈ”, nacui̱ Ni. “Loˈo jyoˈo Abraham, loˈo jyoˈo Isaac, loˈo jyoˈo Jacob nguaˈni tlyu nguˈ ˈna.” Ndyutsi̱i̱ tsa nu Moisés biˈ liˈ, hasta nchcua̱ tya yu; ngaˈaa ngua ñaˈa̱ cuiˈya yu jiˈi̱ quiiˈ tsiyaˈ ti.
\v 33 Chaca quiyaˈ nchcuiˈ ycuiˈ nu Xuˈna na loˈo yu liˈ: “Clyo clya nuˈu̱ caña nu ngaˈa̱ quiyaˈ nuˈu̱”, nacui̱ Ni, “chaˈ slo naˈ ndu̱ nuˈu̱. Tacati tsaa ca nde chaˈ ycuiˈ Ndyosi laca naˈ.
\v 34 Cua naˈa̱ naˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ Israel tyaˈa nuˈu̱ ca su ndiˈi̱ nguˈ nde loyuu Egipto. Cua ngusubi naˈ jiˈi̱ lcaa cuˈma̱ chaˈ caca ma̱ ñati̱ ˈna, pana juani lye tsa nchcubeˈ nguˈ cuxi biˈ jiˈi̱ ñati̱ ˈna. Ndyuna naˈ chaˈ xñiˈi̱ tsa ndañi nxiˈya nguˈ, biˈ chaˈ ndyalaa naˈ chaˈ cuaˈni lyaá naˈ jiˈi̱ nguˈ. Juani culo naˈ cña jinuˈu̱ chaˈ xtyu̱u̱ nuˈu̱ tyaa nuˈu̱ nde loyuu su cuentya Egipto chaca quiyaˈ.”
\p
\v 35 ’Nu ngua saˈni la ná ntajaˈa̱ nguˈ Israel tyaˈa yu chaˈ caca nu Moisés biˈ loo jiˈi̱ nguˈ: “¿Tilaca laca nu nda chacuayáˈ jinuˈu̱ chaˈ caca nuˈu̱ loo jiˈi̱ cua, chaˈ cuaˈni cuayáˈ nuˈu̱ jiˈi̱ cua?” nacui̱ nguˈ jiˈi̱ yu saˈni la. Pana la cuiˈ Moisés biˈ ni, cua ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ yu chaˈ caca yu loo jiˈi̱ nguˈ Israel tyaˈa yu, chaˈ cuaˈni lyaá Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ tiˈí tsa nchcubeˈ nguˈ biˈ; biˈ chaˈ ngulo ycuiˈ Ndyosi cña jiˈi̱ Moisés nu loˈo naˈa̱ yu jiˈi̱ xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ndu̱ laja yaca quicheˈ su ndyaqui̱ biˈ.
\v 36 Nda ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ jiˈi̱ jyoˈo Moisés chaˈ cuaˈni yu cña tonu chaˈ cube tiˈ nguˈ ca loyuu su cuentya Egipto. Xquiˈya chaˈ ngua jiˈi̱ yu nguaˈni yu cña tonu biˈ, biˈ chaˈ ngua jiˈi̱ yu ngulo yu cña jiˈi̱ lcaa nguˈ Israel tyaˈa yu, chaˈ ngutuˈu nguˈ loyuu su cuentya Egipto ngutaˈa̱ loˈo Moisés jiˈi̱ nguˈ biˈ. Xaˈ nguaˈni yu cña tonu toˈ tyujoˈo nu naa Tyujoˈo Ngaˈa. Liˈ ngutaˈa̱ yu loˈo nguˈ nde sca loyuu btyi su ná ntsuˈu hitya nu coˈo nguˈ, loˈo juaˈa̱ chaca quiyaˈ nguaˈni yu cña tonu chaˈ cube tiˈ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Cua tuˈba yija̱ ngutaˈa̱ nu Moisés biˈ loˈo nguˈ.
\v 37 La cuiˈ Moisés ngua nu nchcuiˈ loˈo nguˈ biˈ ndiˈya̱: “Cua ngulo ycuiˈ Ndyosi cña jnaˈ chaˈ ta naˈ chaˈ jiˈi̱ Ni loˈo ma̱, la cuiˈ juaˈa̱ culo Ni cña jiˈi̱ chaca nguˈ tyaˈa na nde loo la”, nacui̱ nu Moisés biˈ jiˈi̱ nguˈ nu ngua liˈ.
\v 38 La cuiˈ Moisés biˈ ngaˈa̱ loˈo nguˈ ca su ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ claˈbe loyuu btyi biˈ. Liˈ nchcuiˈ xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nu cusuˈ biˈ ca lo xlya caˈya su naa Sinaí. Loˈo juaˈa̱ nda Moisés chaˈ biˈ loˈo lcaa nguˈ biˈ, la cuiˈ jyoˈo cusuˈ jiˈna laca nguˈ biˈ. Nu chaˈ nu cua nchcuiˈ Moisés loˈo nguˈ biˈ liˈ, ná ngaˈa̱ chaˈ tye chaˈ biˈ tsiyaˈ ti; biˈ chaˈ tya ntsuˈu chaˈ nu nguscua jyoˈo Moisés biˈ, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ na jiˈi̱ juani. 
\p
\v 39 ’Pana ná ndyuna tsoˈo jyoˈo cusuˈ jiˈna chaˈ nu nda Moisés loˈo nguˈ, chaˈ ná ntiˈ nguˈ cuaˈa̱ jyaca̱ nguˈ jiˈi̱. Ndyiˈu tsa tiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ loyuu su cuentya Egipto, biˈ chaˈ ngua tiˈ nguˈ xtyu̱u̱ nguˈ loyuu biˈ chaca quiyaˈ.
\v 40 Tya ntsuˈu nu Moisés biˈ lo caˈya, loˈo liˈ ndiˈya̱ nguane nguˈ jiˈi̱ jyoˈo Aarón nu ngua sca sti joˈó: “¿Ha ná cuiñá nuˈu̱ sca joˈó cuentya jiˈna chaˈ cuaˈni tlyu na jiˈi̱, ñiˈya̱ nduˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ sca joˈó?” nacui̱ nguˈ jiˈi̱ nu Aarón biˈ. “Cua nguluˈu Moisés tyucui̱i̱ jiˈna su ngutuˈu na loyuu su cuentya Egipto, pana juani ngaˈaa jlo tiˈ na na laca ngua jiˈi̱ yu biˈ.”
\v 41 Liˈ ngüiñá nguˈ sca toro cuañiˈ loˈo oro chaˈ caca biˈ joˈó jiˈi̱ nguˈ. Ndyujuii nguˈ bata ca slo joˈó biˈ jiˈi̱ nguˈ, chaˈ ta nguˈ msta̱ jiˈi̱ joˈó, chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ joˈó biˈ. Chaa tsa tiˈ nguˈ loˈo naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ joˈó nu ngüiñá ycuiˈ ca nguˈ jiˈi̱. 
\v 42 Xaˈ ñaˈa̱ chaˈ ngulacua tiˈ ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ nguˈ: “Culayaˈ naˈ jiˈi̱ nguˈ jua tsiyaˈ ti chaˈ ndyuˈni nguˈ cña cuxi biˈ liˈ”, nacui̱ Ni. “Xcuiˈ chaˈ xñaˈa̱ ntiˈ nguˈ jua.” Juaˈa̱ ngulacua tiˈ ycuiˈ Ndyosi, biˈ chaˈ nguxtyanu Ni jiˈi̱ nguˈ chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ biˈ jiˈi̱ lcaa na nu ntsuˈu nde cua̱; joˈó laca cuichaa ngua tiˈ nguˈ liˈ, joˈó laca coˈ ngua tiˈ nguˈ, loˈo cualya, loˈo cuii. Xcuiˈ chaˈ cuxi nguaˈni nguˈ liˈ. Cuentya jiˈi̱ chaˈ cuxi nu nguaˈni nguˈ, biˈ laca chaˈ nu nguscua jyoˈo cusuˈ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ndiˈya̱:
\q Nguˈ Israel laca lcaa ma̱; ngutaˈa̱ yuˈu ma̱ tuˈba yija̱ lo nati̱ˈ btyi, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi.
\q ¿Ni chaˈ laca ná nguaˈni tlyu ma̱ ˈna tyempo biˈ loˈo ndyujuii ma̱ naˈni biˈ?
\q Siˈi na tyucui tyiquee ma̱ nda ma̱ naˈni biˈ, chaˈ caca niˈ msta̱ ˈna.
\q
\v 43 Ndyiˈya loˈo ma̱ jiˈi̱ niˈi̱ sube jiˈi̱ joˈó Moloc, 
\q ndyiˈya loˈo ma̱ jiˈi̱ sca cuii nu laca joˈó Renfán; 
\q tucua tyaˈa joˈó biˈ ngüiñá ma̱ chaˈ caca joˈó biˈ xuˈna ma̱.
\q Biˈ chaˈ cuaˈni naˈ chaˈ tsaa loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ jiˈi̱ ma̱ nde chaca chalyuu nu tyijyuˈ la;
\q tsaa ma̱ chaca tsuˈ, nde quichi̱ Babilonia chaˈ chcubeˈ ma̱ cajua.
\m Juaˈa̱ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguscua jyoˈo cusuˈ chaˈ jiˈi̱ Ni lo quityi nu ngua saˈni.
\p
\v 44 ’Ngutaˈa̱ yuˈu jyoˈo cusuˈ jiˈna ca lo nati̱ˈ btyi. Ntsuˈu sca niˈi̱ quiji̱ naˈni ti jiˈi̱ nguˈ, nu ndyiˈya loˈo nguˈ jiˈi̱ ndyaˈa̱ nguˈ, chaˈ ndyiˈu tiˈ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi xquiˈya niˈi̱ quiji̱ biˈ. Ycuiˈ Ndyosi nguluˈu cña jiˈi̱ jyoˈo Moisés biˈ ñiˈya̱ nu cuiñá nguˈ niˈi̱ biˈ.
\v 45 Nu loˈo ngujuii nu Moisés biˈ, liˈ ngusubi Ni jiˈi̱ jyoˈo Josué chaˈ caca yu loo jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈna. Loˈo niˈi̱ quiji̱ biˈ, ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ loˈo ndyalaa nguˈ loyuu re. Liˈ nguloˈo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ xaˈ la ñati̱, nguloˈo Ni jiˈi̱ lcaa nguˈ ca tyi biˈ, chaˈ tyanu yuu re laja ti. Nguxtyanu nguˈ jiˈi̱ niˈi̱ quiji̱ biˈ toˈ tyi sca ñati̱ hasta ñaˈa̱ cuayáˈ nu ndyalaa tyempo loˈo ngua jyoˈo David loo jiˈi̱ nguˈ.
\v 46 Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ nu David biˈ. Liˈ ngua tiˈ David cuiñá sca niˈi̱ su caca tyi ycuiˈ Ndyosi, chaˈ ycuiˈ Ndyosi laca loo jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jacob.
\v 47 Pana ná tsoˈo ntiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuaˈni David juaˈa̱; nu loˈo cua nguluu sñiˈ jyoˈo David nu ngua naa Salomón, liˈ nda ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ jiˈi̱ yu cuañiˈ biˈ, chaˈ cuiñá yu niˈi̱ biˈ.
\v 48 Loˈo ycuiˈ Ndyosi ni, ná ntajaˈa̱ Ni tyanu Ni neˈ niˈi̱ nu ngüiñá ñati̱ ti, chaˈ laca ycuiˈ Ndyosi loo jiˈi̱ lcaa ca chalyuu. Ñiˈya̱ nguscua sca jyoˈo cusuˈ chaˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tya saˈni la:
\q
\v 49 Ntsuˈu tyi naˈ nde cua̱, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na.
\q Sca ti naˈ ndyiˈya loo naˈ jiˈi̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu, nacui̱ Ni,
\q biˈ chaˈ ná ca cuiñá sca ñati̱ chalyuu sca niˈi̱ su tyiˈi̱ naˈ, nacui̱ Ni,
\q ná ntsuˈu su xtyii cñaˈ naˈ.
\q
\v 50 Ycuiˈ naˈ ngüiñá naˈ lcaa na nu ntsuˈu tyucui ñaˈa̱ chalyuu.
\p
\v 51 Tya nchcuiˈ la Esteban loˈo nguˈ cusuˈ liˈ:
\p ―Ná ntajaˈa̱ ma̱ taquiyaˈ ma̱ chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱. Tacalya tsa hique ma̱, chaˈ ná nduna ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti; juaˈa̱ lcaa tsa̱ chi̱i̱ ntiˈ ma̱ loˈo nclyacua tiˈ ma̱ chaˈ jiˈi̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi. La cuiˈ ñiˈya̱ nguaˈni jyoˈo cusuˈ jiˈna chaˈ cuxi saˈni, la cuiˈ juaˈa̱ ndyuˈni ma̱ juani. 
\v 52 Cua nguxcubeˈ jyoˈo cusuˈ jiˈna jiˈi̱ lcaa jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ nchcuiˈ Ni loˈo ñati̱ cua saˈni. Cua ndyujuii nguˈ biˈ jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ nu nguscua chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ndiˈya̱: “Tyalaa sca ñati̱ nde chalyuu re; xcuiˈ lubii tsa cresiya jiˈi̱ yu biˈ caca”, nacui̱ jyoˈo cusuˈ biˈ. Loˈo juaˈa̱ tsubiˈ ti cua ndyalaa la cuiˈ ñati̱ nu nchcuiˈ quityi chaˈ jiˈi̱. Chiyaˈa̱ tsa nguaˈni ma̱ nu loˈo ndyujuii ma̱ jiˈi̱ yu.
\v 53 Xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laca nu nda chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱ saˈni la, cña nu ngulo ycuiˈ Ni jiˈi̱ ma̱ laca chaˈ biˈ. Tya ntsuˈu quityi biˈ jiˈi̱ ma̱ juani, pana ná ntajaˈa̱ ma̱ taquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱ lo quityi biˈ.
\s Ndyujuii nguˈ jiˈi̱ Esteban
\p
\v 54 Nu loˈo ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Esteban, ngua ñasi̱ˈ tsa nguˈ liˈ, tyaala tsa ndiˈi̱ cloo nguˈ chaˈ ñasi̱ˈ nguˈ.
\v 55 Nxñaˈa̱ Esteban nde cua̱, liˈ naˈa̱ yu sca xee tlyu tsa nu nguaˈni Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi chaˈ ñaˈa̱ yu jiˈi̱; xee jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ngua biˈ. Loˈo liˈ naˈa̱ yu jiˈi̱ ycuiˈ Jesús ndu̱ laˈa tsuˈ cui̱ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi. 
\p
\v 56 ―Ñaˈa̱ ma̱ yiˈa̱ ―nacui̱ Esteban jiˈi̱ nguˈ liˈ―, cua ngusaala ycuiˈ Ndyosi nde cua̱ ―nacui̱―. Cua naˈa̱ naˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu nda Ni jiˈi̱ lijya̱ chaˈ laca yu ñati̱, ndu̱ yu laˈa tsuˈ cui̱ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi. 
\p
\v 57 Cui̱i̱ tsa ngusiˈya nguˈ liˈ, ndacu̱ˈ nguˈ jyaca̱ nguˈ chaˈ ngaˈaa ntiˈ nguˈ cuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Esteban.
\v 58 Ntejeyaˈ nguˈ jiˈi̱ nu Esteban biˈ, loˈo liˈ yala ntchaa ngutuˈu nguˈ ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu nde toˈ quichi̱. Liˈ ngu̱ nguˈ quee jiˈi̱ yu chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ yu, pana ngusta nguˈ biˈ steˈ nguˈ ca su ndu̱ sca yu cuañiˈ nu naa Saulo.
\v 59 Laja loˈo ngu̱ nguˈ quee jiˈi̱ nu Esteban biˈ, nchcuiˈ yu loˈo Jesús:
\p ―Jesús Xuˈna naˈ ―nacui̱ Esteban―, cuaˈni nuˈu̱ chaˈ tsoˈo quiˈya nuˈu̱ cresiya jnaˈ.
\p
\v 60 Liˈ ngucha sti̱ˈ yu loˈo lye tsa nchcuiˈ yu chaca quiyaˈ:
\p ―Xuˈna naˈ ―nacui̱ yu―, ná sta nuˈu̱ quiˈya jiˈi̱ ñati̱ re chaˈ ngu̱ nguˈ quee jnaˈ ―nacui̱ Esteban jiˈi̱ Jesús.
\p Loˈo juaˈa̱ tsa tsiyaˈ ca ngujuii yu liˈ.
\c 8
\s Tyaala tsa Saulo jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo
\p
\v 1 Tsoˈo tsa ngua tiˈ nu Saulo biˈ, chaˈ cua ndyujuii nguˈ jiˈi̱ Esteban. La cuiˈ tsa̱ biˈ nguxana yu, tiˈí tsa nchcubeˈ yu jiˈi̱ nguˈ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo ca quichi̱ Jerusalén. Lyaˈ tsa tiˈ yu jiˈi̱ nguˈ biˈ; biˈ chaˈ ngusñi nguˈ tyucui̱i̱, ndyaa nguˈ xaˈ la quichi̱ nde loyuu su cuentya Judea, loˈo juaˈa̱ loyuu su cuentya Samaria. Pana nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo ni, ndyanu nguˈ biˈ nde Jerusalén.
\v 2 Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu nguˈ nu xñiˈi̱ tsa tiˈ xquiˈya chaˈ ngujuii Esteban. Tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ biˈ, nguˈ nu tyucui tyiquee nguˈ ndyuˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ni, ndyaa loˈo nguˈ biˈ jiˈi̱ jyoˈo Esteban ca su nguatsiˈ; juaˈa̱ nxiˈya tsa nguˈ nu ndyaa loˈo jiˈi̱ biˈ.
\v 3 Loˈo nu Saulo biˈ ni, ngua tiˈ yu chaˈ lye tsa xcubeˈ yu jiˈi̱ lcaa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo liˈ. Ndyatí̱ yu ca niˈi̱ jiˈi̱ nguˈ, ntejeyaˈ yu jiˈi̱ nguˈ quiˈyu biˈ, ntejeyaˈ yu jiˈi̱ nguˈ cunaˈa̱ biˈ, chaˈ tyaa loˈo yu jiˈi̱ nguˈ neˈ chcua̱.
\s Ndyalaa chaˈ jiˈi̱ Jesús loyuu su cuentya Samaria
\p
\v 4 Loˈo nu nguˈ nu ndyaa xaˈ quichi̱ biˈ ni, nda nguˈ chaˈ jiˈi̱ Cristo nu Xuˈna na loˈo nguˈ lcaa quichi̱ ca su ndyaa nguˈ.
\v 5 La cuiˈ juaˈa̱ ndyaˈa̱ sca ñati̱ nu naa Felipe, ndyaa yu nde loyuu su cuentya Samaria; liˈ ndyalaa yu sca quichi̱ ca biˈ, nda yu chaˈ jiˈi̱ Jesucristo loˈo nguˈ quichi̱ biˈ.
\v 6 Tsoˈo tsa ndyuna lcaa nguˈ quichi̱ chaˈ biˈ, loˈo juaˈa̱ naˈa̱ nguˈ cña tonu cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu nguaˈni Felipe slo nguˈ.
\v 7 Nguaˈni yu chaˈ ndyaca tsoˈo tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ quicha, juaˈa̱ nguaˈni yu chaˈ ndyaca tsoˈo nguˈ nu ngusñi cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱. Cui̱i̱ nxiˈya nguˈ nu ntsuˈu cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱, cuati nduˈu nu cuiˈi̱ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ biˈ ndyaa. Loˈo juaˈa̱ ngua tsoˈo nguˈ nu quicha quiyaˈ, ngua tsoˈo nguˈ nu nchcu̱ˈ tyijya̱.
\v 8 Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee lcaa nguˈ quichi̱ biˈ liˈ. 
\p
\v 9 Quichi̱ biˈ ndiˈi̱ sca nu quiˈyu nu naa Simón, nguˈ cuchaˈa̱ laca biˈ. Nchcuiˈ nu Simón biˈ chaˈ nguˈ tlyu laca ycuiˈ ca; loˈo juaˈa̱ ngusñi nguˈ quichi̱ chaˈ nu nchcuiˈ, jlya tiˈ nguˈ chaˈ laca nu Simón biˈ sca ñati̱ tlyu.
\v 10 Ndaquiyaˈ nguˈ culiyaˈ jiˈi̱; loˈo juaˈa̱ nguˈ tiˈi, loˈo nguˈ nu laca loo jiˈi̱ quichi̱, loˈo nu sube, lcaa nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ ndyuna tsoˈo nguˈ lcaa chaˈ nu nchcuiˈ nu Simón biˈ.
\p ―Cua nda ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ jiˈi̱ nu quiˈyu re chaˈ cuaˈni cua ñaˈa̱ ca cña tonu nu ntiˈ yu cuaˈni yu ―nacui̱ nguˈ quichi̱ biˈ liˈ.
\p
\v 11 Cua tyu̱u̱ yija̱ nguaˈni cuchaˈa̱ nu Simón biˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ quicha, biˈ chaˈ jlya tiˈ nguˈ lcaa chaˈ nu nchcuiˈ yu cuchaˈa̱ biˈ, nu loˈo bilya tyalaa Felipe quichi̱ biˈ.
\v 12 Liˈ ndyalaa Felipe ca biˈ, nda yu chaˈ jiˈi̱ Jesucristo loˈo lcaa nguˈ quichi̱; ndachaˈ yu jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ caca si laca ycuiˈ Ni loo neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ. Ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Felipe liˈ, ngusñi nguˈ chaˈ biˈ; biˈ chaˈ ntyucuatya yu jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu ngusñi chaˈ biˈ, masi nguˈ quiˈyu, masi nguˈ cunaˈa̱.
\v 13 Loˈo ycuiˈ Simón ni, ngusñi chaˈ biˈ liˈ, juaˈa̱ ntyucuatya Felipe jiˈi̱. Liˈ lcaa tsa̱ ndyaˈa̱ lcaˈa̱ jiˈi̱ Felipe, chaˈ ndube tsa tiˈ Simón loˈo naˈa̱ lcaa cña tonu nu nguaˈni nu Felipe biˈ.
\p
\v 14 Liˈ ndyuna nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndyanu ca Jerusalén chaˈ loˈo nguˈ Samaria biˈ, cua ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Cuati ngulo nguˈ biˈ cña jiˈi̱ Pedro loˈo Juan chaˈ tsaa nguˈ ca loyuu su cuentya Samaria biˈ.
\v 15 Ndyalaa nguˈ ca biˈ, liˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈi̱ lcaa nguˈ quichi̱ nu cua ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo ca biˈ, ngüijña nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ ta Ni Xtyiˈi ycuiˈ Ni, chaˈ tyanu Ni neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 16 Bilya tyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ biˈ, masi cua ntyucuatya Felipe jiˈi̱ nguˈ nu loˈo ngua tiˈ nguˈ caca nguˈ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo.
\v 17 Ngusta yaˈ Pedro loˈo Juan hique nguˈ, liˈ ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 18-19 Naˈa̱ Simón chaˈ nu loˈo ngusta yaˈ nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo hique nguˈ, ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ liˈ. Nchcuiˈ Simón loˈo nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Ta naˈ cñi jiˈi̱ ma̱ si xtyucua ma̱ jnaˈ chaˈ juaˈa̱ cuaˈni naˈ xi cña jua ―nacui̱ Simón―. Loˈo naˈ nta̱ˈ chaˈ sta yaˈ naˈ hique ñati̱ chaˈ tyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ ―nacui̱.
\p
\v 20 ―Stuˈba ti cuaˈni tye ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱ loˈo lcaa cñi jinuˈu̱ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ Simón liˈ―. Nu chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ná taca ca cayaˈ biˈ ―nacui̱―.
\v 21 Ná ntsuˈu chaˈ jinuˈu̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti, biˈ chaˈ ná ta Ni chacuayáˈ jinuˈu̱ chaˈ cuaˈni nuˈu̱ cña loˈo ya.
\v 22 Culochu̱ˈ nuˈu̱ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu neˈ cresiya jinuˈu̱, chaˈ caca chcuiˈ nuˈu̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuiˈya Ni chaˈ clyu tiˈ jinuˈu̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu nguaˈni nuˈu̱.
\v 23 Jlo tiˈ naˈ lcaa ñaˈa̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu neˈ cresiya jinuˈu̱, chaˈ tyaala tsa nuˈu̱; yaˈ nu xñaˈa̱ cua ntsuˈu nuˈu̱, biˈ chaˈ ndachaˈ naˈ jinuˈu̱ juani chaˈ culochu̱ˈ nuˈu̱ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu jinuˈu̱.
\p
\v 24 Nguxacui̱ Simón chaˈ jiˈi̱ nguˈ liˈ:
\p ―Cuaˈni ma̱ chaˈ tsoˈo chcuiˈ ma̱ loˈo ycuiˈ nu Xuˈna na cuentya jnaˈ ―nacui̱ Simón jiˈi̱ nguˈ―, chaˈ cuiˈya Ni chaˈ clyu tiˈ ˈna ―nacui̱―, chaˈ ngaˈaa cuaˈni ycuiˈ Ndyosi ñiˈya̱ nu nacui̱ ma̱ jnaˈ.
\p
\v 25 Quiñaˈa̱ la chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nguluˈu Pedro loˈo Juan jiˈi̱ nguˈ liˈ, nchcuiˈ nguˈ ñiˈya̱ ngua lcaa chaˈ jiˈi̱ Jesús. Loˈo liˈ nduˈu nguˈ ya̱a̱ nguˈ nde Jerusalén. Claˈbe tyucui̱i̱ nteje tacui nguˈ tyu̱u̱ quichi̱ loyuu su cuentya Samaria, nguluˈu nguˈ jiˈi̱ nguˈ lcaa quichi̱ biˈ ñiˈya̱ nu nduˈni lyaá Jesús jiˈi̱ ñati̱ chalyuu. 
\s Ndyacua tyaˈa Felipe loˈo sca nguˈ Etiopía
\p
\v 26 Loˈo liˈ nchcuiˈ sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo Felipe:
\p ―Nslo nuˈu̱ tyucui̱i̱ nu nduˈu Jerusalén ndyaa nde quichi̱ Gaza. Tsaa nuˈu̱ xi tyucui̱i̱ biˈ ―nacui̱ xca̱ biˈ jiˈi̱ Felipe.
\p Nscua tyucui̱i̱ biˈ nde sca nati̱ˈ btyi su ná ntsuˈu hitya.
\v 27 Liˈ nduˈu Felipe ndyaa tyucui̱i̱ biˈ, loˈo liˈ naˈa̱ jiˈi̱ sca nu quiˈyu nguˈ Etiopía. Sca ñati̱ tlyu laca nu cusuˈ biˈ, chaˈ laca yu loo jiˈi̱ lcaa cñi nu ntsuˈu jiˈi̱ reina nu laca loo jiˈi̱ loyuu Etiopía biˈ; nu cunaˈa̱ reina biˈ ngua naa Candace. Cua ndyaa nu quiˈyu biˈ Jerusalén chaˈ cuaˈni tlyu yu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. 
\v 28 Liˈ nguxtyu̱u̱ tyucui̱i̱ ñaa yu chaˈ tyaa quichi̱ tyi yu. Ntucua yu neˈ carreta nu ntojolaqui cuayu jiˈi̱, nchcuiˈ yu lo quityi nu nguscua jyoˈo Isaías cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 29 Nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo Felipe liˈ; Xtyiˈi ycuiˈ Ni nu ndyanu neˈ cresiya jiˈi̱ Felipe nchcuiˈ ndiˈya̱: 
\p ―Yaa nuˈu̱ chaˈ jyacua jiˈi̱ carreta jua ―nacui̱ Ni jiˈi̱ Felipe.
\p
\v 30 Ngusna tsa Felipe ndyaa lcaˈa̱ jiˈi̱ carreta liˈ. Siiˈ ti carreta ndyaˈa̱ xi, loˈo juaˈa̱ ndyuna chaˈ nu nchcuiˈ nu cusuˈ biˈ lo quityi laja loˈo ntucua neˈ carreta; la cuiˈ quityi nu nguscua jyoˈo Isaías ngua biˈ. Liˈ nguxana nchcuiˈ Felipe loˈo nu cusuˈ biˈ: 
\p ―¿Tsaa xi la? ―nacui̱ Felipe jiˈi̱.
\p ―Tsaˈa̱ xi.
\p ―¿Ha nchca cuayáˈ tiˈ nuˈu̱ chaˈ nu nchcuiˈ nuˈu̱ lo quityi cua? ―nacui̱ Felipe jiˈi̱.
\p
\v 31 ―Ná nchca jnaˈ chaˈ ná ntsuˈu nu culuˈu ˈna ―nacui̱ nu cusuˈ biˈ liˈ―. Tyacuí̱ nuˈu̱ neˈ carreta re chaˈ tyaa na stuˈba ti.
\p Liˈ ndyaa tucua Felipe neˈ carreta loˈo nu cusuˈ biˈ. 
\v 32 Stuˈba ti nchcuiˈ tyucuaa nguˈ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ntsuˈu yaˈ nu cusuˈ biˈ; la cuiˈ lacaˈ quityi su naˈa̱ cuiˈya nu cusuˈ biˈ, la cuiˈ seˈi̱ biˈ nchcuiˈ tyucuaa nguˈ liˈ. Ndiˈya̱ nchcuiˈ quityi biˈ:
\q Tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱, ñiˈya̱ si laca yu sca xlyaˈ.
\q Loˈo juaˈa̱, ñiˈya̱ nduˈni xlyaˈ nu ná nxiˈya loˈo nsiˈyu nguˈ quicha̱ˈ hichu̱ˈ niˈ,
\q juaˈa̱ cuaˈni yu nu cala nde loo la;
\q masi cujuii nguˈ jiˈi̱ yu, ná sca chaˈ xacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ.
\q
\v 33 Lye tsa xcubeˈ nguˈ jiˈi̱ yu biˈ, chaˈ ná liñi cuaˈni cuayáˈ nguˈ nu laca loo jiˈi̱ yu.
\q La cuiˈ juaˈa̱, ná caca chcuiˈ na chaˈ tya caja sñiˈ yu,
\q xquiˈya chaˈ cua cujuii ti nguˈ jiˈi̱ yu biˈ; ngaˈaa tyiqueeˈ tyiˈi̱ yu nde chalyuu liˈ.
\m Juaˈa̱ nscua chaˈ lo quityi biˈ.
\p
\v 34 Liˈ nchcuane nu cusuˈ Etiopía biˈ jiˈi̱ Felipe:
\p ―Cuaˈni nuˈu̱ chaˈ tsoˈo culuˈu xi jnaˈ lo quityi re ―nacui̱ yu jiˈi̱―. ¿Ti jiˈi̱ cujuii nguˈ nacui̱ quityi re? ―nacui̱ yu―. ¿Ha nguscua ca jyoˈo cusuˈ Isaías chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ ca ti? ¿Ha siˈi chaˈ jiˈi̱ chaca nu quiˈyu nguscua jyoˈo cusuˈ biˈ?
\p
\v 35 Nguxacui̱ Felipe chaˈ jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ liˈ; nguluˈu Felipe ñiˈya̱ nu ndyuˈu chaˈ nu nscua lo quityi biˈ jiˈi̱, lcaa chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nguluˈu jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ liˈ.
\v 36 Nu loˈo ndyaa nguˈ tyucui̱i̱ biˈ, liˈ ndyalaa nguˈ ca su ntsuˈu hitya. Liˈ nchcuiˈ nu cusuˈ biˈ loˈo Felipe: 
\p ―Nde nscua hitya ―nacui̱ yu―. ¿Ha ná cuaˈni chaˈ tsoˈo ta chacuayáˈ tyucuatya nuˈu̱ jnaˈ?
\p
\v 37 ―Tsoˈo ―nacui̱ Felipe jiˈi̱―. Tsoˈo si chañi chaˈ tyucui tyiquee nuˈu̱ ngusñi nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo. 
\p ―Cua ngusñi naˈ chaˈ biˈ tuˈni ―nacui̱ nu cusuˈ biˈ―. Jlya tiˈ naˈ chaˈ sca ti Jesucristo laca Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi. 
\p
\v 38 Liˈ nchcuiˈ nu cusuˈ biˈ loˈo msu jiˈi̱ chaˈ tsatu̱ carreta jiˈi̱ chaˈ caˈya nu cusuˈ biˈ loyuu loˈo Felipe. Ndyaa nguˈ lo hitya, ntyucuatya Felipe jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ liˈ.
\v 39 Ndye ntyucuatya jiˈi̱, liˈ nduˈu nguˈ lo hitya biˈ. Hora ti ndyaa Felipe, ndyaa loˈo Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ chaˈ tsaa chaca seˈi̱; ngaˈaa naˈa̱ nu cusuˈ biˈ jiˈi̱ Felipe liˈ. Ndyaa nu cusuˈ, nu nguˈ Etiopía biˈ ni, ndyaa yu ca loyuu quichi̱ tyi yu liˈ; juaˈa̱ tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee nu cusuˈ biˈ liˈ.
\v 40 Nu loˈo ngua tii nu Felipe biˈ, cua ndyalaa quichi̱ Azoto. Ndyaa nde su ndiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa quichi̱ chaˈ culuˈu chaˈ jiˈi̱ Jesucristo jiˈi̱ ñati̱ biˈ. Ca tiyaˈ la, liˈ ndyalaa Felipe nde quichi̱ Cesarea.
\c 9
\s Nguxcutsaˈa̱ ycuiˈ Ndyosi cresiya jiˈi̱ Saulo
\p
\v 1 Ñaˈa̱ ti ñasi̱ˈ tsa Saulo jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na. Ntiˈ tsa Saulo xcubeˈ yu jiˈi̱ nguˈ biˈ, ñaˈa̱ cuayáˈ nu cujuii yu jiˈi̱ nguˈ ntiˈ yu; biˈ chaˈ ndyaa yu ca slo xuˈna sti joˈó jiˈi̱ nguˈ judío,
\v 2 chaˈ ntiˈ yu culo yu quityi chacuayáˈ jiˈi̱ chaˈ tsaa sca̱ˈ yu jiˈi̱ nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo. Ntiˈ yu tsaa yu quichi̱ Damasco chaˈ culuˈu yu quityi chacuayáˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ nu laca loo neˈ laa biˈ, nu laa jiˈi̱ nguˈ judío biˈ. Liˈ ntiˈ Saulo sca̱ˈ jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo quichi̱ biˈ, chaˈ xtyu̱u̱ yu tya̱a̱ loˈo yu jiˈi̱ nguˈ nde Jerusalén; masi nguˈ quiˈyu, masi nguˈ cunaˈa̱, lcua ti ñaˈa̱ ñati̱ biˈ tejeyaˈ yu jiˈi̱ nguˈ, ntiˈ yu.
\v 3 Ngusñi yu tyucui̱i̱ ndyaa yu ca quichi̱ Damasco biˈ liˈ. Cua tyalaa ti yu quichi̱ biˈ, liˈ tsi tsiyaˈ ca nguaˈa̱ sca xee tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi slo yu; lcaa su ndu̱ Saulo ntyijiˈi̱ xee biˈ lo yuu.
\v 4 Nclyú yu lo yuu loˈo ndyuna yu chaˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo yu:
\p ―Saulo, Saulo ―nacui̱ Ni―, ¿ni chaˈ laca lye tsa nxu̱u̱ tyaˈa nuˈu̱ loˈo naˈ?
\p
\v 5 ―¿Tilaca laca nuˈu̱, Cusuˈ? ―nacui̱ Saulo.
\p ―Jesús laca naˈ ―nacui̱ Ni―. Na nxu̱u̱ tyaˈa nuˈu̱ loˈo naˈ laca ―nacui̱ Ni―. La cuiˈ ca nuˈu̱ nduˈni chaˈ quicha tiˈ ycuiˈ nuˈu̱. Ñiˈya̱ nu nduˈni sca toro, juaˈa̱ nduˈni nuˈu̱; na ntyijiˈi̱ quiyaˈ toro la cuiˈ seˈi̱ su ndatu̱ nguˈ yaca cha siyuˈ niˈ, loˈo juaˈa̱ nuˈu̱, nduˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca ti nuˈu̱.
\p
\v 6 Lye tsa nchcua̱ Saulo chaˈ ndyutsi̱i̱ yu liˈ.
\p ―¿Ñiˈya̱ nu ntiˈ nuˈu̱ chaˈ cuaˈni naˈ, Xuˈna? ―nacui̱ Saulo liˈ.
\p ―Tyatu̱ nuˈu̱ ni ―nacui̱ Jesús jiˈi̱― chaˈ tye tyalaa ca quichi̱ Damasco jua. Ca ndacua ndiˈi̱ sca ñati̱ nu culuˈu jinuˈu̱ ñiˈya̱ caca cña nu cuaˈni nuˈu̱ cuentya jnaˈ.
\p
\v 7 Ndyutsi̱i̱ tsa nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ Saulo, ngaˈaa ngua chcuiˈ nguˈ liˈ; cua ndyuna nguˈ chaˈ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo Saulo, masi ná naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Ni, tilaca laca nu cua nchcuiˈ.
\v 8 Liˈ ndatu̱ Saulo, ngusaala yu cloo yu; pana ngaˈaa ngua ñaˈa̱ yu, ngua talya loo yu tsiyaˈ ti. Liˈ ntejeyaˈ chaca ñati̱ yaˈ yu chaˈ ngaˈaa ngua ñaˈa̱ yu, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu nde quichi̱ Damasco.
\v 9 Sna tsa̱ ndyanu yu sca niˈi̱ ti; ná sca na ndyacu yu chu̱ˈ sna tsa̱, ni xixi ca na, ná ndyoˈo yu, loˈo xcuiˈ talya ñaˈa̱ xee cloo yu.
\p
\v 10 La cuiˈ quichi̱ Damasco ndiˈi̱ sca nu quiˈyu nu naa Ananías, nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo. Ñiˈya̱ laca loˈo nchcuiˈ xcalá na, juaˈa̱ nchcuiˈ ycuiˈ nu Xuˈna na loˈo Ananías biˈ.
\p ―Ananías ―nacui̱ Ni.
\p ―Nde ti ngaˈa̱ naˈ, Xuˈna ―nacui̱ Ananías.
\p
\v 11 ―Yaa nuˈu̱ toniˈi̱ jiˈi̱ Judas nu ntucua toˈ calle liñi biˈ ―nacui̱ nu Xuˈna na―, yaa xcuane nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ si ndiˈi̱ Saulo nu ca tyi quichi̱ Tarso ndacua. Nta̱ˈ chaˈ tsaa nuˈu̱ ca slo yu biˈ, xquiˈya chaˈ ngaˈa̱ yu nchcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ juani.
\v 12 La cuiˈ juaˈa̱ cua nguaˈni Ni chaˈ nchcuiˈ xcalá yu; laja xcalá yu naˈa̱ yu jinuˈu̱ chaˈ ndyaa nuˈu̱ slo yu chaˈ cuaˈni nuˈu̱ joˈo jiˈi̱ cloo yu, chaˈ sta yaˈ nuˈu̱ lo yu chaˈ tyaca tsoˈo cloo yu chaca quiyaˈ.
\p
\v 13 ―Xuˈna ―nacui̱ Ananías―, tyu̱u̱ quiyaˈ cua ndañi chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱ nu Saulo biˈ, chaˈ tyaala tsa yu jiˈi̱ ñati̱ jinuˈu̱ nu ndiˈi̱ nde quichi̱ Jerusalén.
\v 14 Loˈo juani cua ndyalaa yu quichi̱ re, ndyiˈya loˈo yu jiˈi̱ quityi chacuayáˈ jiˈi̱ xuˈna sti joˈó chaˈ sca̱ˈ jiˈi̱ cua, lcaa nguˈ tyaˈa ya nu ngusñi ya chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nuˈu̱.
\p
\v 15 Nguxacui̱ ycuiˈ nu Xuˈna na chaˈ jiˈi̱ Ananías liˈ:
\p ―Ntsuˈu chaˈ tsaa nuˈu̱ ca slo nu Saulo biˈ ―nacui̱ Ni jiˈi̱―. Cua ngusubi naˈ jiˈi̱ yu chaˈ cuaˈni yu cña jnaˈ ―nacui̱ Ni―. Tsaa yu biˈ ca slo nguˈ xaˈ loyuu, tsaa yu ca slo nu laca xuˈna loyuu tyijyuˈ, loˈo juaˈa̱ tsaa yu ca slo tyaˈa ma̱, nu nguˈ Israel biˈ. Ta yu chaˈ jnaˈ loˈo lcaa ñati̱ ca su tyaˈa̱ yu, biˈ laca cña jnaˈ nu cuaˈni yu.
\v 16 Culuˈu naˈ jiˈi̱ yu ñiˈya̱ chaˈ tiˈí nu tyacua jiˈi̱ yu loˈo ta yu chaˈ jnaˈ loˈo ñati̱.
\p
\v 17 Liˈ ndyaa Ananías slo Saulo ca toˈ tyi Judas biˈ. Ndyatí̱ Ananías niˈi̱, ngusta yaˈ yu lo Saulo, nchcuiˈ yu loˈo nu Saulo biˈ liˈ:
\p ―Saulo, tyaˈa naˈ ―nacui̱ yu―. La cuiˈ Jesucristo nu laca Xuˈna na cua nguluˈuloo Ni jinuˈu̱ tyucui̱i̱ su lijya̱ nuˈu̱ ca quichi̱ re. Loˈo nu juani cua ngulo nu Xuˈna na cña ˈna chaˈ ca̱a̱ naˈ slo nuˈu̱ chaˈ cuaˈni naˈ joˈo jiˈi̱ cloo nuˈu̱, chaˈ caca ñaˈa̱ nuˈu̱ chaca quiyaˈ; biˈ chaˈ lijya̱ naˈ slo nuˈu̱ juani, xquiˈya chaˈ ntiˈ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi tyanu neˈ cresiya jinuˈu̱.
\p
\v 18 Nu loˈo ndyaala cloo Saulo, ngua tiˈ yu chaˈ ngutuˈu sca na cloo yu, ñiˈya̱ si laca sa yuˈbe quiji̱. Hora ti ngua tsoˈo cloo yu liˈ, ñaˈa̱ tsoˈo yu chaca quiyaˈ. Liˈ ntyucuatya Ananías jiˈi̱ yu.
\v 19 Loˈo liˈ ndyacu Saulo chaˈ quije juersa jiˈi̱ yu chaca quiyaˈ, chaˈ ñiˈya̱ ngua yu tya tsubiˈ la, juaˈa̱ ndyaca yu chaca quiyaˈ. Liˈ stuˈba ngutiˈi̱ yu xi loˈo ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo ca quichi̱ Damasco biˈ.
\s Nchcuiˈ Saulo chaˈ jiˈi̱ Jesucristo loˈo nguˈ quichi̱ Damasco
\p
\v 20 Hora ti nguxana Saulo ndyaˈa̱ yu lcaa neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío quichi̱ biˈ, nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ chaˈ chañi chaˈ laca Jesús nu sca ti Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi.
\v 21 Quiñaˈa̱ tsaa ngulacua tiˈ nguˈ loˈo ndyuna nguˈ chaˈ biˈ.
\p ―¿Ha siˈi Saulo jua laca nu lye tsa nchcubeˈ jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo ca quichi̱ Jerusalén? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ―. ¿Ha siˈi nu jua laca nu ndyalaa nde quichi̱ re chaˈ sca̱ˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ, chaˈ caca cuayáˈ jiˈi̱ nguˈ ca slo xuˈna sti joˈó?
\p
\v 22 Lye la nguluˈu Saulo jiˈi̱ nguˈ chaˈ chañi chaˈ Cristo laca ycuiˈ Jesús, la cuiˈ nu cua nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ya̱a̱ chalyuu. Ngaˈaa ngujui la ñiˈya̱ nu xacui̱ nguˈ chaˈ jiˈi̱ nu Saulo biˈ liˈ, lcaa tyaˈa nguˈ judío nu ndiˈi̱ quichi̱ Damasco biˈ.
\s Ngulaá Saulo jiˈi̱ nguˈ judío
\p
\v 23 Cua nteje tacui tyu̱u̱ tsa̱, liˈ nguane nguˈ judío jiˈi̱ tyaˈa nguˈ chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ Saulo.
\v 24 Pana ngua tii Saulo chaˈ cua ntiˈ nguˈ cujuii nguˈ jiˈi̱. Ca toˈ quichi̱ biˈ ntsuˈu sca loˈo tlyu, xcuiˈ quee laca loˈo biˈ; cua̱ tsa loˈo biˈ, loˈo juaˈa̱ lcaa toˈ loˈo biˈ ngaˈa̱ nguˈ cua̱ chaˈ xñi nguˈ jiˈi̱ Saulo. Ntsuˈu nguˈ cua̱ toˈ loˈo tsa̱ talya.
\v 25 Ngua sca talya, liˈ ndyalaa xi tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo; ndyacuí̱ nguˈ que loˈo biˈ, chaˈ culo nguˈ jiˈi̱ Saulo neˈ loˈo. Liˈ ndyatí̱ Saulo neˈ sca chcubi tlyu, loˈo liˈ ndaˈya nguˈ jiˈi̱ Saulo, nguaˈya yu chaca chu̱ˈ loˈo loˈo reta; nduˈu yu neˈ chcubi liˈ, ngusñi yu tyucui̱i̱ ndyaa yu.
\s Ndyalaa Saulo ca Jerusalén
\p
\v 26 Ndyalaa Saulo ca quichi̱ Jerusalén liˈ, ndyalaa yu slo ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo ca quichi̱ biˈ. Pana ndyutsi̱i̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ Saulo, chaˈ ná jlya tiˈ nguˈ chaˈ chañi chaˈ cua ngusñi yu chaˈ jiˈi̱ Jesús.
\v 27 Liˈ ndyaa loˈo Bernabé jiˈi̱ yu slo nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo, chaˈ chcuiˈ yu loˈo nguˈ:
\p ―Cua naˈa̱ Saulo re jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na ―nacui̱ Bernabé jiˈi̱ nguˈ―. Cua naˈa̱ yu jiˈi̱ ycuiˈ Jesús nu loˈo ndyaˈa̱ yu nde quichi̱ Damasco, nchcuiˈ Ni loˈo yu liˈ ―nacui̱―. Loˈo juaˈa̱ ná ndyutsi̱i̱ Saulo liˈ, nguluˈu yu chaˈ jiˈi̱ Jesucristo jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ.
\p
\v 28 Liˈ jlya tsoˈo tiˈ nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Bernabé jiˈi̱ Saulo, biˈ chaˈ ndyanu Saulo loˈo nguˈ quichi̱ Jerusalén chaˈ tyaˈa ndyaˈa̱ nguˈ cña laca yu.
\v 29 Loˈo juaˈa̱ ná ndyutsi̱i̱ yu, nda yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús loˈo nguˈ quichi̱ biˈ. Pana ndiˈi̱ xi nguˈ judío nu nchcuiˈ chaˈ griego, nchcuiˈ nguˈ biˈ loˈo Saulo liˈ; lye tsa nxu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo yu liˈ, hasta ngua tiˈ nguˈ biˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ yu.
\v 30 Ngua tii nu nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ loˈo Saulo chaˈ ntiˈ nguˈ biˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ yu, biˈ chaˈ ngutuˈu nguˈ ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu nde quichi̱ Cesarea. Nchcuiˈ nguˈ loˈo Saulo liˈ, chaˈ tsoˈo la si tyaa yu ca quichi̱ Tarso.
\p
\v 31 Liˈ ndyaa tiˈi̱ ti̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo, masi ca loyuu Judea, masi ca loyuu Galilea, masi ca loyuu Samaria; lcaa tsa̱ ndyaca tsaˈa̱ la nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo. Ndyuˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ Jesús, loˈo juaˈa̱ ndyuˈni nguˈ lcaa cña nu ntiˈ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na chaˈ cuaˈni nguˈ. Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi nda juersa jiˈi̱ nguˈ biˈ, loˈo juaˈa̱ ndyatu̱ la nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesús liˈ.
\s Nguaˈni Pedro joˈo jiˈi̱ Eneas
\p
\v 32 Loˈo nu Pedro biˈ ni, ndyaˈa̱ Pedro slo lcaa nguˈ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo, lcua ti quichi̱ su ndiˈi̱ nguˈ biˈ. Liˈ ndyalaa yu ca su ndiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ ca quichi̱ Lida.
\v 33 Loˈo juaˈa̱ ndiˈi̱ sca nu quiˈyu quicha nu naa Eneas quichi̱ biˈ; cua nchcu̱ˈ tyucuí̱ yu, cua snuˈ yija̱ ntsiya yu lo quiˈña liˈ.
\v 34 Liˈ nchcuiˈ Pedro loˈo yu quicha biˈ:
\p ―Eneas ―nacui̱― cua nguaˈni Jesucristo chaˈ ndyaca tsoˈo nuˈu̱ juani ―nacui̱―. Biˈ chaˈ tyatu̱ nuˈu̱, xcua tsoˈo lateˈ lo quiˈña cua.
\p Hora ti ndatu̱ Eneas liˈ.
\v 35 Lcaa ñati̱ naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ nu Eneas biˈ, chaˈ ndyaca tsoˈo yu; naˈa̱ nguˈ tyaˈa quichi̱ tyi yu, loˈo juaˈa̱ nguˈ quichi̱ Sarón naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu. Liˈ ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús nu Xuˈna na, ngulochu̱ˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ.
\s Ndyuˈú Dorcas chaca quiyaˈ
\p
\v 36 Cua ndiˈi̱ sca nu cunaˈa̱ nu naa Tabita nde quichi̱ Jope, juaˈa̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo laca maˈ biˈ. Dorcas nchcuiˈ nguˈ chaˈcña jiˈi̱ nguˈ griego jiˈi̱ maˈ. Tsoˈo tsa tyiquee nu cunaˈa̱ biˈ, tsoˈo tsa nxtyucua maˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ tiˈi.
\v 37 Pana la cuiˈ tyempo nu loˈo ndiˈi̱ Pedro quichi̱ Lida, ngusñi sca quicha jiˈi̱ maˈ, ngujuii maˈ liˈ. Nu loˈo cua nguxcaata nguˈ jiˈi̱ jyoˈo, liˈ ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ ngusta nguˈ jiˈi̱ ca chaca baˈa niˈi̱ biˈ nde cua̱.
\v 38 Cua ngujui chaˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ ndiˈi̱ Pedro quichi̱ Lida, biˈ chaˈ nguane nu ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo jiˈi̱ tucua tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ chaˈ tsaa nguˈ cuane nguˈ jiˈi̱ Pedro chaˈ ca̱a̱ yu hora ti, chaˈ cacua ti quichi̱ Jope ndiˈi̱ quichi̱ Lida biˈ. Ngulaa nguˈ slo Pedro liˈ, nchcuiˈ nguˈ loˈo yu:
\p ―Cuaˈni chaˈ tsoˈo ca̱a̱ nuˈu̱ nde quichi̱ Jope loˈo ya hora ti ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ nu Pedro biˈ liˈ.
\p
\v 39 Hora ti nduˈu Pedro lijya̱ loˈo nguˈ liˈ. Nu loˈo ndyalaa nguˈ ca toniˈi̱, nguluˈu nguˈ jiˈi̱ Pedro macala su nscua jyoˈo biˈ. Ndiˈi̱ lcaa nu cunaˈa̱ tiˈi ca slo, nxiˈya tsa nguˈ ndiˈi̱ nguˈ chaˈ cua ngujuii. Nda nguˈ chaˈ loˈo Pedro chaˈ quiñaˈa̱ tsa chaˈ tsoˈo nguaˈni nu jyoˈo biˈ loˈo nguˈ, juaˈa̱ nguluˈu nguˈ jiˈi̱ yu lcaa lateˈ nu cua ngujyacua̱ nu jyoˈo biˈ chaˈ ta xlyaˈbe ti jiˈi̱ nguˈ.
\v 40 Nchcuiˈ Pedro loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Tyuˈu ma̱ xi nde liyaˈ ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ.
\p Nu loˈo ndye nduˈu nguˈ nde liyaˈ, liˈ ndyatu̱ sti̱ˈ Pedro nchcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi. Nu loˈo ndye nchcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi, liˈ ndyaa yu nde su nscua jyoˈo biˈ, nchcuiˈ yu loˈo jyoˈo biˈ liˈ:
\p ―Tabita ―nacui̱ yu―, tyatu̱ nuˈu̱ juani.
\p Loˈo liˈ tsa tsiyaˈ ca nguxutiˈi̱ Tabita biˈ cloo; liˈ nguxñaˈa̱ jiˈi̱ Pedro, hora ti ndacaˈa̱ liˈ.
\v 41 Ngusñi Pedro yaˈ maˈ, nguxatu̱ yu jiˈi̱ maˈ; liˈ ngusiˈya yu jiˈi̱ nguˈ nu ndiˈi̱ nde liyaˈ. Hora ti ñaa nu ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ nde niˈi̱ loˈo lcaa nu cunaˈa̱ tiˈi biˈ, naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Tabita chaˈ cua ndyuˈú maˈ chaca quiyaˈ.
\v 42 Lcaa nguˈ quichi̱ Jope ni, nu loˈo ndyuna nguˈ ñiˈya̱ ngua chaˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ, ndube tsa tiˈ nguˈ liˈ; quiñaˈa̱ tsa nguˈ biˈ ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús nu Xuˈna na liˈ.
\v 43 Ndyanu Pedro tyu̱u̱ tsa̱ quichi̱ Jope biˈ liˈ; toˈ tyi Simón nu cuityi quiji̱, ca biˈ ndyanu yu.
\c 10
\s Nchcuiˈ Pedro loˈo Cornelio
\p
\v 1 Ndiˈi̱ sca nu quiˈyu nu naa Cornelio ca quichi̱ Cesarea; laca Cornelio capitán jiˈi̱ sca latya nguˈ sendaru nu nacui̱ nguˈ chaˈ latya Italiano laca nguˈ.
\v 2 Ndyuˈni tlyu nu Cornelio biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo lcaa nguˈ tyaˈa ngaˈa̱ ti yu, masi nguˈ xaˈ tsuˈ laca yu. Tsoˈo tsa tyiquee yu, nxtyucua tsa yu jiˈi̱ nguˈ tiˈi. Lcaa tsa̱ ntsuˈu yu nchcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi. 
\v 3 Loˈo liˈ ntsuˈu sca tsa̱ ndyalaa sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi slo yu biˈ, hora cua sna nde ngusi̱i̱ ndyalaa xca̱ biˈ. Ñiˈya̱ ngua si nchcuiˈ xcalá ti yu, juaˈa̱ ngua chaˈ biˈ. Liˈ nchcuiˈ xca̱ biˈ loˈo yu:
\p ―Cornelio ―nacui̱ xca̱ jiˈi̱ yu.
\p
\v 4 Ndyutsi̱i̱ tsa Cornelio loˈo naˈa̱ yu jiˈi̱ xca̱ biˈ liˈ.
\p ―Xuˈna ―nacui̱ yu―, ¿ñiˈya̱ chaˈ laca ntiˈ nuˈu̱ jnaˈ?
\p ―Cua ndyuna ycuiˈ Ndyosi chaˈ nu cua nchcuiˈ nuˈu̱ loˈo Ni ―nacui̱ xca̱ biˈ―. Loˈo juaˈa̱ cua naˈa̱ Ni chaˈ tsoˈo tsa nduˈni nuˈu̱ loˈo nguˈ tiˈi, biˈ chaˈ cua ndyiˈu tiˈ ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱.
\v 5 Juani culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ tsaa nguˈ quichi̱ Jope. Quichi̱ biˈ ndiˈi̱ sca nu quiˈyu nu naa Simón, loˈo xtañi yu laca Pedro.
\v 6 Cua ndyalaa yu toniˈi̱ jiˈi̱ chaca Simón nu laca cuityi quiji̱ nu ntucua tyi cacua ti toˈ tyujoˈo. Ta nu Simón Pedro biˈ sca chaˈ loˈo nuˈu̱, ni cña ntsuˈu chaˈ cuaˈni nuˈu̱.
\p
\v 7 Nduˈu xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi biˈ, ndyaa liˈ. Loˈo liˈ ngusiˈya Cornelio jiˈi̱ tucua tyaˈa msu jiˈi̱, loˈo jiˈi̱ sca sendaru nu nduˈni cña jiˈi̱; loˈo sendaru biˈ ndyuˈni tlyu yu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 8 Liˈ nchcuiˈ Cornelio loˈo nu ca taˈa sna nguˈ lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu ngua jiˈi̱ ycuiˈ tsa̱; liˈ ngulo yu cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ tsaa nguˈ tsaquiˈya nguˈ jiˈi̱ Pedro ca quichi̱ Jope biˈ.
\p
\v 9 Nguxee chaca tsa̱ ndyaˈa̱ nguˈ nde tyucui̱i̱ Jope. Loˈo ndyalaa nde hora, xi tya lyiji tyalaa nguˈ quichi̱ biˈ. La cuiˈ hora biˈ ndyacuí̱ Pedro ndyaa yu que niˈi̱ chaˈ chcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi. Jlyacua tsa que niˈi̱ biˈ.
\v 10 Liˈ ntucua Pedro ntyuteˈ tsa yu, jña tsa tiˈ yu cacu yu liˈ; na cua nguxana ndyiqueˈ nguˈ scuaa, pana tya lyiji xi caqueˈ. Loˈo liˈ nguaˈya xcalá yu, nchcuiˈ xcalá yu ñaˈa̱ nu ntucua ti yu que niˈi̱ biˈ.
\v 11 Laca chaˈ nxñaˈa̱ yu nde cua̱, naˈa̱ yu ngusaala ycuiˈ Ndyosi nde cua̱; ngutacui ñiˈya̱ ntiˈ sca tasá tlyu tsa nu ndyaaca̱ˈ ju̱u̱ ca taˈa jacua jyaca̱, lijya̱ ndatiˈi̱ tasá biˈ lo yuu. Juaˈa̱ ñaˈa̱ ntiˈ yu.
\v 12 Tyu̱u̱ tsa tyaˈa naˈni cuxi ntsuˈu neˈ tasá nu ndatiˈi̱ nde lo yuu biˈ: ntsuˈu naˈni nu ntucua quiyaˈ, ntsuˈu naˈni luˈbe, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu cuaña.
\v 13 Liˈ ndyuna Pedro chaˈ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo yu, ngua tiˈ yu:
\p ―Pedro ―nacui̱ Ni jiˈi̱ yu―, cujuii clya nuˈu̱ jiˈi̱ naˈni cua chaˈ cacu nuˈu̱ jiˈi̱.
\p
\v 14 ―Ná nchca jnaˈ, Xuˈna ―nacui̱ Pedro jiˈi̱―. Ni sca quiyaˈ bilya cacu naˈ cuañaˈ naˈni jua; naˈni cuxi laca jua cuentya jiˈi̱ cuare.
\p
\v 15 Xaˈ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo yu liˈ:
\p ―Ná tsoˈo ñacui̱ nuˈu̱ chaˈ naˈni cuxi laca jua, si cua nacui̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ lubii niˈ.
\p
\v 16 Sna quiyaˈ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo Pedro juaˈa̱, liˈ ndyucoˈo tasá biˈ ndyaa nde cua̱ chaca quiyaˈ, ñaˈa̱ ndacui ti loˈo ju̱u̱.
\v 17 Laja loˈo ndube tsa tiˈ Pedro, chaˈ ná ngua cuayáˈ tiˈ yu ni chaˈ laca nchcuiˈ xcalá juaˈa̱, liˈ ndyalaa nguˈ biˈ toˈ niˈi̱; la cuiˈ nu ca taˈa sna nguˈ nu ngulo Cornelio cña jiˈi̱ chaˈ ca̱a̱ nguˈ laca nguˈ biˈ. Cua nchcuane nguˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ mala ntucua tyi Simón nu laca cuityi quiji̱, juaˈa̱ ndyalaa nguˈ toˈ niˈi̱.
\v 18 Liˈ cui̱i̱ ndachaˈ nguˈ jiˈi̱ nu laca tyi si ngaˈa̱ Simón Pedro.
\v 19 Laja liˈ quiñaˈa̱ tsa ngulacua tiˈ Pedro ni chaˈ nchcuiˈ xcalá yu, loˈo liˈ nchcuiˈ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo yu: 
\p ―Cua ndyalaa sna tyaˈa ñati̱ nclyana nguˈ jinuˈu̱ ―nacui̱ Ni jiˈi̱ Pedro ñaˈa̱ ntucua ti yu que niˈi̱―. 
\v 20 Cuaˈya nuˈu̱ yala ti chaˈ tsaa nuˈu̱ loˈo nguˈ re. Ná cube tiˈ nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ nguˈ, naˈ ngulu̱ cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ ca̱a̱ nguˈ ca nde.
\p
\v 21 Liˈ hora ti nguaˈya Pedro chaˈ chcuiˈ loˈo nguˈ biˈ. 
\p ―La cuiˈ naˈ laca̱ nu ndyaˈa̱ ma̱ nclyana ma̱ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ―. ¿Ni cña cuaˈni ta naˈ jiˈi̱ ma̱ ntiˈ ma̱?
\p
\v 22 ―Cua ngulo nu cusuˈ Cornelio cña jiˈi̱ ya chaˈ ca̱a̱ ya ca nde ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Pedro―. Tsoˈo tsa tyiquee nu Cornelio biˈ, nduˈni tlyu yu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, loˈo juaˈa̱ tsoˈo tsa nchcuiˈ lcaa nguˈ judío tyaˈa nuˈu̱ jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ. Cua ndachaˈ xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ Cornelio chaˈ ta yu jiˈi̱ ya ca̱a̱ ya ca nde, ca̱quiˈya ya jinuˈu̱ chaˈ tsaa na ca slo nu cusuˈ biˈ, ca quichi̱ Cesarea. Ntsuˈu chaˈ cuna ycuiˈ Cornelio cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu chcuiˈ nuˈu̱ loˈo.
\p
\v 23 ―Tya̱a̱ ma̱ niˈi̱ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ―. Ntsuˈu su cajaˈ ma̱ ca nde. Ca la quee tsaa na cajua.
\p Nguxee chaca tsa̱, liˈ nduˈu nguˈ quichi̱ Jope ndyaa nguˈ, ndyaa nguˈ loˈo tucua sna tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ca tyi quichi̱ biˈ.
\p
\v 24 Tsa̱ nchca tyucuaa ndyalaa nguˈ quichi̱ Cesarea. Ngaˈa̱ Cornelio ntajatya jiˈi̱ nguˈ; cua laca ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ toniˈi̱ jiˈi̱, lcaa ñati̱ tyaˈa nu cusuˈ loˈo tyaˈa ndyaˈa̱ ti nguˈ.
\v 25 Nu loˈo ndyalaa Pedro toˈ tyi Cornelio, liˈ nduˈu nu cusuˈ ñaa nde liyaˈ, ndyatu̱ sti̱ˈ nde loo Pedro chaˈ cuaˈni tlyu jiˈi̱ yu ngua tiˈ Cornelio, ñiˈya̱ nduˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 26 Hora ti ndayaˈ Pedro yaˈ Cornelio, nguxatu̱ yu jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ liˈ.
\p ―Tyatu̱ nuˈu̱, cusuˈ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱―, tyucuaa na laca na ñati̱ chalyuu ti.
\p
\v 27 Tya nchcuiˈ la Pedro loˈo nguˈ loˈo ndyatí̱ nguˈ ndyaa nguˈ niˈi̱. Liˈ naˈa̱ Pedro chaˈ cua quiñaˈa̱ ñati̱ ndyuˈu tiˈi̱ niˈi̱ biˈ.
\v 28 Nda Pedro chaˈ loˈo nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Jlo tiˈ ma̱ chaˈ ná ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ cua nu laca ya nguˈ judío, chaˈ tyuˈu tiˈi̱ ya loˈo cuˈma̱ nguˈ xaˈ tsuˈ ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ―. Ná ntsuˈu chacuayáˈ tyatí̱ ya niˈi̱ jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ ―nacui̱―. Pana cua nguluˈu ycuiˈ Ndyosi jnaˈ chaˈ ná tsoˈo chcuiˈ naˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ chaˈ ñati̱ cuxi laca nguˈ, chaˈ siˈi ñati̱ lubii laca nguˈ, masi nguˈ xaˈ tsuˈ laca nguˈ.
\v 29 Biˈ chaˈ lijya̱ naˈ ca nde juani. Nu loˈo ndyalaa ti msu jinuˈu̱ ca slo naˈ, hora ti nduˈu naˈ lijya̱ naˈ loˈo nguˈ re; ngaˈaa nchcuiˈ tsa naˈ loˈo msu biˈ. Biˈ chaˈ juani, ¿ni cña cuaˈni ta naˈ jiˈi̱ cuˈma̱ ntiˈ ma̱?
\p
\v 30 Nguxacui̱ Cornelio chaˈ jiˈi̱ Pedro liˈ:
\p ―Cua ngua jacua tsa̱ nchcuiˈ naˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi su ngaˈa̱ naˈ niˈi̱ re ―nacui̱ jiˈi̱ Pedro―, loˈo hora ti ndyalaa sca ñati̱ slo naˈ nu lacuˈ lateˈ ngati̱, hasta ntyijiˈi̱ xee ndubi lo lateˈ biˈ. Hora cua sna nde ngusi̱i̱ ndyalaa yu biˈ, nu loˈo bilya cacu naˈ liˈ.
\v 31 Nchcuiˈ yu biˈ loˈo naˈ: “Cornelio”, nacui̱ yu, “cua ndyuna ycuiˈ Ndyosi chaˈ nu nchcuiˈ nuˈu̱ loˈo Ni, juaˈa̱ cua naˈa̱ ycuiˈ Ni chaˈ tsoˈo tsa nduˈni nuˈu̱ loˈo nguˈ tiˈi; biˈ chaˈ cua ndyiˈu tiˈ ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱. 
\v 32 Juani culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ tsaa nguˈ quichi̱ Jope; quichi̱ biˈ ndyalaa sca nu quiˈyu nu naa Simón, loˈo xtañi yu laca Pedro. Tsaa nguˈ, tsaa cachaˈ nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ ca̱a̱ yu ca nde. Cua ndiˈi̱ yu toˈ tyi chaca Simón nu laca cuityi quiji̱ nu ntucua tyi cacua ti toˈ tyujoˈo. Nu loˈo tyalaa yu ca nde, liˈ culuˈu yu sca chaˈ nu tsoˈo tsa jinuˈu̱.”
\v 33 Juaˈa̱ nacui̱ ñati̱ biˈ jnaˈ ―nacui̱ Cornelio―. Biˈ chaˈ hora ti ngulo naˈ cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ tsaa nguˈ ca su ndiˈi̱ nuˈu̱. Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee naˈ chaˈ ndyalaa nuˈu̱ slo naˈ juani; biˈ chaˈ cua ndyuˈu tiˈi̱ lcaa tyaˈa ya seˈi̱ ti chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ cuna ya lcaa chaˈ nu cua nda ycuiˈ Ni loˈo nuˈu̱ chaˈ chcuiˈ loˈo ya.
\s Chaˈ nu nchcuiˈ Pedro loˈo nguˈ slo Cornelio
\p
\v 34 Liˈ nguxana Pedro nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ biˈ:
\p ―Juani cua ngua cuayáˈ tiˈ naˈ chaˈ stuˈba tsa nduˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo lcaa ñati̱ chalyuu ―nacui̱―.
\v 35 Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu nu chañi chaˈ nduˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni, ñati̱ nu nduˈni lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu ntiˈ Ni. 
\v 36 Cua nda ycuiˈ Ndyosi chaˈ loˈo ya nu laca ya nguˈ Israel, chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ cresiya jiˈi̱ ñati̱ chalyuu xquiˈya Jesucristo, nu laca Xuˈna lcaa ñati̱.
\v 37 Jlo tsoˈo tiˈ ma̱ ñaˈa̱ chaˈ nu nteje tacui tya tsubiˈ la loyuu re, su ca tyi nguˈ judío. Clyo nda Juan chaˈ biˈ loˈo nguˈ nu loˈo ntyucuatya jiˈi̱ nguˈ, liˈ nda Jesús chaˈ biˈ loˈo nguˈ ca loyuu su cuentya Galilea. Tiyaˈ la liˈ nda Jesús chaˈ biˈ loˈo lcaa nguˈ tyaˈa nguˈ Israel.
\v 38 Jlo tiˈ ma̱ ñiˈya̱ ngutiˈi̱ Jesús chalyuu, la cuiˈ Jesús Nazaret. Cua ngusubi ycuiˈ Ndyosi Sti yu jiˈi̱ Jesús, nda la Ni juersa jiˈi̱ nu Jesús biˈ nu loˈo ndyalaa Xtyiˈi ycuiˈ Ni lo yu. Lcaa su ngutaˈa̱ yu nguaˈni yu chaˈ tsoˈo loˈo ñati̱, loˈo juaˈa̱ nguaˈni yu chaˈ ndyaca tsoˈo nguˈ nu quicha tsa, masi ñati̱ nu ntsuˈu tsa chaˈ tiˈí jiˈi̱ xquiˈya chaˈ ngusñi cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱ nguˈ. Nguaˈni Jesús cña juaˈa̱, chaˈ nguxtyucua ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ yu.
\v 39 Cua naˈa̱ ya lcaa cña nu nguaˈni Jesús ca quichi̱ Jerusalén, loˈo juaˈa̱ cña nu nguaˈni yu lcaa quichi̱ tyi nguˈ judío tyaˈa ya. Na cua ngutaˈa̱ ya loˈo yu, biˈ chaˈ chañi chaˈ nu nchcuiˈ ya loˈo ma̱. Liˈ ntejeyaˈ nguˈ jiˈi̱ Jesús, ngujuiˈi̱ caˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu lo crusi; juaˈa̱ ngujuii yu liˈ.
\v 40 Pana nu loˈo ndyaˈa sna tsa̱, liˈ nguaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ ndyuˈú Jesús chaca quiyaˈ.
\v 41 Liˈ nduˈu tucua yu nde su ndiˈi̱ ya; ná naˈa̱ lcaa nguˈ quichi̱ biˈ jiˈi̱ yu, cua laca ti ñati̱ tyaˈa ya naˈa̱ ya jiˈi̱ yu. Cua ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ya chaˈ culuˈu ya chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni jiˈi̱ xaˈ ñati̱, biˈ chaˈ cua naˈa̱ ya jiˈi̱ Jesús loˈo ndyuˈú yu chaca quiyaˈ. Stuˈba ti ndyacu ya loˈo ycuiˈ yu liˈ.
\v 42 Tya liˈ cua ngulo Jesús cña jiˈi̱ ya chaˈ ta ya chaˈ liñi jiˈi̱ ycuiˈ loˈo ñati̱, chaˈ cua nda ycuiˈ Ndyosi cña jiˈi̱ nu Jesús biˈ, chaˈ cuaˈni cuayáˈ yu jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, masi nu cua ngujuii, masi nu tya luˈú.
\v 43 Na cua nguscua jyoˈo cusuˈ xi chaˈ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngua saˈni; lcaa quityi biˈ nchcuiˈ chaˈ ntsuˈu chaˈ ca̱a̱ sca ñati̱ tlyu lo yuu chalyuu tyempo nde loo la; biˈ laca nu cuityi̱ yabeˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ lcaa ñati̱, si xñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ yu, nacui̱ chaˈ nu nscua lo quityi biˈ. Na cua ndyalaa yu biˈ lo yuu re juani, Jesús naa yu.
\s Ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ
\p
\v 44 Tya ndu̱ Pedro nchcuiˈ loˈo nguˈ biˈ, loˈo liˈ ndyalaa Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu ndyuna chaˈ nu nclyuˈu Pedro jiˈi̱ nguˈ.
\v 45 Ndube tsa tiˈ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo tyaˈa ndyaˈa̱ Pedro. Nguˈ judío laca nguˈ biˈ, biˈ chaˈ ndube tsa tiˈ nguˈ chaˈ loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ, cua nda ycuiˈ Ndyosi Xtyiˈi ycuiˈ Ni chaˈ tyanu neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ.
\v 46 Liˈ jlo tiˈ nu nguˈ judío biˈ, chaˈ chañi chaˈ cua nda ycuiˈ Ndyosi Xtyiˈi ycuiˈ Ni jiˈi̱ Cornelio loˈo jiˈi̱ tyaˈa yu, nu loˈo ndyuna nguˈ chaˈ nchcuiˈ nguˈ biˈ chaˈcña jiˈi̱ nguˈ xaˈ quichi̱, masi bilya chcuiˈ nguˈ juaˈa̱ nquichaˈ. Loˈo juaˈa̱ lye tsa nguaˈni tlyu nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Liˈ nchcuiˈ Pedro loˈo tyaˈa ndyaˈa̱ yu:
\p
\v 47 ―Ñiˈya̱ nu loˈo ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈna, la cuiˈ juaˈa̱ cua ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ re juani ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ tyaˈa ndyaˈa̱ yu―, biˈ chaˈ tsoˈo la si tyucuatya na jiˈi̱ nguˈ re.
\p
\v 48 Liˈ nchcuiˈ nguˈ biˈ loˈo ñati̱ tyaˈa Cornelio biˈ: 
\p ―Tsoˈo la si tyucuatya ya jiˈi̱ ma̱ juani, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ quichi̱ re chaˈ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo laca ma̱.
\p Loˈo liˈ xaˈ nchcuiˈ nu nguˈ ca tyi loˈo Pedro chaˈ tyanu yu la xi loˈo nguˈ biˈ.
\c 11
\s Nchcuiˈ Pedro loˈo ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo ca Jerusalén 
\p
\v 1 Cua ngujui chaˈ jiˈi̱ quiñaˈa̱ ñati̱ nu ndiˈi̱ loyuu su cuentya Judea, chaˈ loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ cua ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús; cua ngujui chaˈ jiˈi̱ nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo, loˈo juaˈa̱ cua ngujui chaˈ biˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndiˈi̱ ca biˈ.
\v 2 Biˈ chaˈ loˈo nguxtyu̱u̱ Pedro ñaa yu nde quichi̱ Jerusalén, ndyacua tyaˈa yu loˈo xi nguˈ judío nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesús, pana ñaˈa̱ ti tya tiji̱ˈ tiˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ cusuˈ.
\v 3 Liˈ nchcuane nguˈ jiˈi̱ Pedro:
\p ―¿Ni chaˈ laca ndyaa nuˈu̱ slo nguˈ xaˈ tsuˈ? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Pedro―. ¿Ni chaˈ laca ndyacu nuˈu̱ stuˈba ti loˈo nguˈ biˈ?
\p
\v 4 Liˈ nchcuiˈ Pedro loˈo nguˈ ñiˈya̱ nu ngua loˈo ndyaa yu slo nguˈ biˈ:
\p
\v 5 ―Ngua sca tsa̱ ngaˈa̱ naˈ ca quichi̱ Jope ―nacui̱ Pedro―. Laja loˈo nchcuiˈ naˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi, liˈ ñaa sca xcalá naˈ. Laja loˈo nchcuiˈ xcalá̱, liˈ nguxñaˈa̱ naˈ nde cua̱; ñiˈya̱ sca tasá tlyu, juaˈa̱ ñaˈa̱ na nu lijya̱ ndatiˈi̱ nde cua̱ chaˈ caˈya nde lo yuu. Ca taˈa jacua jyaca̱ tasá biˈ ntucua ju̱u̱, juaˈa̱ tsoˈo ti lijya̱ tasá biˈ ndatiˈi̱ lo yuu ca su ngaˈa̱ naˈ.
\v 6 Liˈ naˈa̱ tsa naˈ jiˈi̱ na nu ntsuˈu neˈ tasá biˈ, chaˈ naˈa̱ naˈ chaˈ ntsuˈu tyu̱u̱ tsa lo naˈni: ntsuˈu naˈni nu ntucua quiyaˈ, ntsuˈu naˈni tyaala, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu cuaña, ntsuˈu naˈni luˈbe.
\v 7 Liˈ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo naˈ: “Pedro”, nacui̱ Ni, “cujuii clya nuˈu̱ jiˈi̱ naˈni cua chaˈ cacu nuˈu̱ jiˈi̱”.
\v 8 Loˈo liˈ nguxacui̱ naˈ chaˈ jiˈi̱ Ni: “Ná nchca ˈna cacu̱ naˈni nu ñaˈa̱ juaˈa̱, Xuˈna”, nacui̱ naˈ jiˈi̱ Ni. “Ni sca quiyaˈ bilya cacu naˈ jiˈi̱ naˈni cuxi jua, chaˈ nchcuiˈ cuare chaˈ ná tsoˈo cacu ya naˈni nu ñaˈa̱ juaˈa̱.”
\v 9 Liˈ xaˈ nguañi nchcuiˈ ycuiˈ Ni nde cua̱: “Ná tsoˈo ñacui̱ nuˈu̱ chaˈ laca biˈ naˈni cuxi, chaˈ na cua nacui̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ laca biˈ naˈni lubii”.
\v 10 Sna quiyaˈ nteje tacui chaˈ biˈ su ngaˈa̱ naˈ, liˈ nguxtyacui tasá biˈ ndyaa nde cua̱ chaca quiyaˈ.
\v 11 Hora ti ndyalaa sna tyaˈa ñati̱ ca niˈi̱ su ngaˈa̱ naˈ liˈ. Cua ngulo sca nguˈ quichi̱ Cesarea cña jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ ca̱a̱ nguˈ su ndiˈi̱ naˈ.
\v 12 Nchcuiˈ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo naˈ liˈ, chaˈ ná culacua tsa tiˈ naˈ, chaˈ tsaˈa naˈ loˈo nguˈ biˈ. Ca taˈa scua ñati̱ re ndyaa nguˈ loˈo naˈ slo ñati̱ biˈ ca quichi̱ Cesarea.
\v 13 Liˈ nda nu cusuˈ biˈ chaˈ loˈo ya ñiˈya̱ ngua chaˈ biˈ. Cua naˈa̱ yu sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ndyatí̱ lijya̱ niˈi̱ jiˈi̱ yu chaˈ ta sca chaˈ loˈo yu: “Culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ msu jinuˈu̱”, nacui̱ xca̱ biˈ jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ, “chaˈ tsaa msu ca quichi̱ Jope, chaˈ tsaa cachaˈ jiˈi̱ Simón Pedro chaˈ ca̱a̱ yu ca nde.
\v 14 La cuiˈ Simón biˈ ta chaˈ loˈo nuˈu̱, loˈo lcaa tyaˈa nuˈu̱, chaˈ caja ñiˈya̱ nu cuaˈni lyaá ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱.” Juaˈa̱ nacui̱ xca̱ biˈ jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ.
\v 15 Liˈ ndyalaa ya ca toˈ tyi nguˈ biˈ. Nguxana naˈ nguluˈu naˈ chaˈ jiˈi̱ nguˈ, loˈo liˈ hora ti nguaˈya Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi lo nguˈ. La cuiˈ ñiˈya̱ ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ni neˈ cresiya jiˈna nu ngua tya clyo, la cuiˈ juaˈa̱ ndyanu Xtyiˈi Ni neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ.
\v 16 Ntsuˈu tiˈ naˈ liˈ, chaˈ tya tsubiˈ la nchcuiˈ ycuiˈ nu Xuˈna na loˈo na ndiˈya̱: “Tsubiˈ cua ntyucuatya Juan jiˈi̱ ñati̱ loˈo hitya ti”, nacui̱, “pana xaˈ ñaˈa̱ cuaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ caca lubii cresiya jiˈi̱ ma̱ nu loˈo tyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱”.
\v 17 Na cua nda ycuiˈ Ndyosi Xtyiˈi ycuiˈ Ni jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ la cuiˈ ñiˈya̱ nu nda Ni Xtyiˈi ycuiˈ Ni jiˈna, nu loˈo ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nu Xuˈna na; biˈ chaˈ ná tsoˈo si cuaˈa na cña nu nduˈni ycuiˈ Ndyosi lacua.
\p
\v 18 Nu loˈo ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Pedro loˈo nguˈ, ngaˈaa ngua chcuiˈ tyaala nguˈ biˈ loˈo Pedro. Liˈ nguaˈni tlyu nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Ndiˈya̱ nchcuiˈ nguˈ loˈo Ni liˈ:
\p ―Ndyosi Sti ya, tsoˈo tsa nduˈni nuˈu̱ loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ, masi siˈi nguˈ judío laca nguˈ biˈ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi―. Nduˈni nuˈu̱ chaˈ ca tyujuˈu tiˈ nguˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ, chaˈ caja chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\s Ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nde quichi̱ Antioquía
\p
\v 19 Cua saˈni xi ngua loˈo ndyujuii nguˈ jiˈi̱ Esteban, loˈo la cuiˈ tyempo biˈ ngua tiˈ nguˈ xcubeˈ nguˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesús; biˈ chaˈ tyu̱u̱ tsa tyaˈa nguˈ biˈ ndatsuˈ nguˈ ndyaa nguˈ tyijyuˈ. Ntsuˈu nguˈ nu ndyaa ca loyuu su cuentya Fenicia, ntsuˈu tyaˈa nguˈ nu ndyaa ca loyuu su cuentya Chipre, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu tyaˈa nguˈ nu ndyaa ca quichi̱ Antioquía. Lcaa su ndyaa nguˈ nguluˈu nguˈ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ Jesucristo jiˈi̱ tyaˈa nguˈ judío ti, ná nguluˈu nguˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱.
\v 20 Tiyaˈ la liˈ, ndyaa xi xaˈ la ñati̱ jiˈi̱ Jesús ca quichi̱ Antioquía; nguˈ ca tyi loyuu su cuentya Chipre loˈo juaˈa̱ loyuu su cuentya Cirene laca nguˈ biˈ. Nchcuiˈ nguˈ biˈ loˈo lcaa nguˈ quichi̱, masi loˈo nguˈ judío, masi loˈo xaˈ ñati̱; nguluˈu nguˈ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ Jesucristo jiˈi̱ lcaa nguˈ quichi̱ biˈ.
\v 21 Tlyu tsa chacuayáˈ ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ xquiˈya Jesús nu Xuˈna na, biˈ chaˈ ngusñi quiñaˈa̱ ñati̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni, biˈ chaˈ nguxtyanu nguˈ chaˈ cuxi nu ntsuˈu tsa tyiquee nguˈ jiˈi̱ clyo.
\p
\v 22 Liˈ ngujui chaˈ biˈ jiˈi̱ taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndiˈi̱ nde Jerusalén, biˈ chaˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo Bernabé chaˈ tsaa yu ca quichi̱ Antioquía.
\v 23 Liˈ nduˈu Bernabé ndyaa yu, ndyalaa yu ca quichi̱ biˈ, naˈa̱ yu ñiˈya̱ laca chaˈ tsoˈo nu nguaˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ biˈ. Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee Bernabé liˈ. Nda yu sca cui̱i̱ loˈo taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo ca biˈ, chaˈ tyucui tyiquee nguˈ cuaˈni nguˈ cña lcaa tsa̱, lcaa ñaˈa̱ cña nu ntiˈ ycuiˈ nu Xuˈna na chaˈ cuaˈni na.
\v 24 Tsoˈo tsa tyiquee Bernabé; cua ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ yu, loˈo juaˈa̱ tsoˈo tsa jlya tiˈ yu jiˈi̱ Jesucristo. Biˈ chaˈ quiñaˈa̱ la ñati̱ cua ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ nu Xuˈna na xquiˈya nu Bernabé biˈ liˈ.
\p
\v 25 Loˈo liˈ nduˈu yu biˈ ndyaa yu nde quichi̱ Tarso, ndyaana yu jiˈi̱ Saulo. Loˈo nquije yu jiˈi̱, liˈ ngutuˈu yu ñaa loˈo yu jiˈi̱ Saulo ca quichi̱ Antioquía chaca quiyaˈ.
\v 26 Liˈ ngutiˈi̱ nguˈ sca yija̱ loˈo taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo ca biˈ, ncluˈu nguˈ jiˈi̱ quiñaˈa̱ ñati̱. Quichi̱ Antioquía biˈ ngua su ngutuˈu su̱u̱ chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ chaˈ nguˈ cristiano laca ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo.
\p
\v 27 Tyempo biˈ ndyalaa tucua sna la tyaˈa ñati̱ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Nduˈu nguˈ quichi̱ Jerusalén ndyalaa nguˈ quichi̱ Antioquía liˈ.
\v 28 Agabo naa tsaca nguˈ biˈ. Cua nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi sca cui̱i̱ loˈo nu Agabo biˈ chaˈ chcuiˈ yu loˈo nguˈ. Liˈ nchcuiˈ Agabo loˈo nguˈ chaˈ cua ca̱a̱ ti sca jbiˈña tlyu tsa tyucui ñaˈa̱ chalyuu. Chañi chaˈ juaˈa̱ ngua chaˈ nu nda Agabo biˈ, pana nde loo la ngua chaˈ biˈ, nu loˈo ngua Claudio rey nu laca loo.
\v 29 Liˈ ngüiñi chaˈ jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesús loˈo tyaˈa nguˈ chaˈ ta nguˈ msta̱ jiˈi̱ tyaˈa tiˈi ti nguˈ, nguˈ nu ndiˈi̱ quichi̱ su cuentya Judea.
\v 30 Juaˈa̱ nguaˈni nguˈ liˈ. Nda nguˈ msta̱ biˈ jiˈi̱ Bernabé loˈo jiˈi̱ Saulo chaˈ tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱, chaˈ ta nguˈ cñi biˈ jiˈi̱ nguˈ cusuˈ ca biˈ. Liˈ tacha nguˈ cñi biˈ, caja xi ndaca ti jiˈi̱ tyaˈa tiˈi ti nguˈ.
\c 12
\s Ndyujuii nguˈ jiˈi̱ Jacobo loˈo ngusuˈba nguˈ jiˈi̱ Pedro neˈ chcua̱
\p
\v 1 Nu ngua tyempo biˈ, rey nu ngua naa Herodes ni, nchcubeˈ tsa jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo.
\v 2 Ngulo rey biˈ cña jiˈi̱ msu jiˈi̱ chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ Jacobo loˈo maxtyi. (Jacobo biˈ ngua tyaˈa ngula Juan.)
\v 3 Chaa tsa tiˈ nguˈ judío chaˈ ndyujuii rey jiˈi̱ Jacobo, biˈ chaˈ loˈo jiˈi̱ Pedro ntejeyaˈ nu rey biˈ liˈ. La cuiˈ tsa̱ nu ngusñi rey jiˈi̱ yu, liˈ ngua sca taˈa jiˈi̱ nguˈ judío, taˈa nu loˈo ndacu nguˈ xlyá tiji nu ná loˈo scua̱ tiyeˈ ndyaˈ.
\v 4 Ntejeyaˈ nguˈ jiˈi̱ Pedro, liˈ ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱, ngusuˈba nguˈ jiˈi̱ neˈ chcua̱. Liˈ ndyatu̱ jacua latya sendaru cua̱ jiˈi̱, jacua tyaˈa sendaru ntsuˈu jiˈi̱ sca latya nguˈ; ndiˈi̱ nguˈ biˈ cua̱ toˈ niˈi̱ chcua̱ su ntsuˈu Pedro. Nu loˈo tye tsa̱ taˈa pascua, liˈ tyuˈu tiˈi̱ lcaa nguˈ quichi̱ chaˈ cuaˈni cuayáˈ nu Herodes biˈ jiˈi̱ Pedro, ntiˈ ycuiˈ rey biˈ;
\v 5 biˈ chaˈ ntsuˈu chaˈ ñaˈa̱si̱i̱ tsoˈo sendaru jiˈi̱ yu loˈo ntsuˈu yu neˈ chcua̱. Pana laja liˈ lye tsa nchcuiˈ tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo loˈo ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuaˈni lyaá Ni jiˈi̱ Pedro.
\s Nclyo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ Pedro neˈ chcua̱
\p
\v 6 Cua ngua talya liˈ. Chaca tsa̱ cua culo ti Herodes jiˈi̱ Pedro chaˈ ca cuayáˈ jiˈi̱ yu slo nguˈ quichi̱ biˈ. Cua ngusca̱ˈ nguˈ jiˈi̱ Pedro loˈo tucua tyaˈa carena, sca carena ntsuˈu yaˈ sca sendaru. Loˈo juaˈa̱ ndu̱ xaˈ la sendaru cua̱ toniˈi̱ chcua̱ nde liyaˈ. Liˈ nguaˈya xcalá ti Pedro.
\v 7 Laja loˈo lajaˈ ti yu, hora ti nduˈu tucua sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi su ngaˈa̱ yu. Tsoˈo tsa xee ngulane neˈ niˈi̱ chcua̱ liˈ. Nguxtyuˈu xca̱ biˈ jiˈi̱ Pedro, nchcuiˈ xca̱ loˈo yu liˈ:
\p ―Tyatu̱ clya nuˈu̱ ―nacui̱ xca̱ biˈ jiˈi̱ yu.
\p Hora ti ndyati̱ˈ carena chcua̱ nu ndyaaca̱ˈ yaˈ yu. 
\v 8 Xaˈ nchcuiˈ xca̱ loˈo yu liˈ:
\p ―Xca̱ˈ nuˈu̱ siiˈ ―nacui̱―. Xuˈba nuˈu̱ caña quiyaˈ. 
\p Nguaˈni Pedro juaˈa̱, loˈo liˈ nchcuiˈ xca̱ loˈo yu chaca quiyaˈ:
\p ―Quixi̱i̱ nuˈu̱ teˈ quicha̱ˈ hichu̱ˈ. Yaˈa clya tyuˈu lcaˈa̱ nuˈu̱ jnaˈ ―nacui̱ xca̱ biˈ jiˈi̱.
\p
\v 9 Liˈ nduˈu lcaˈa̱ Pedro jiˈi̱ xca̱ biˈ, pana ná ngua tii yu chaˈ chañi chaˈ ndyalaa xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi slo yu; ngua tiˈ yu chaˈ laja xcalá ti yu ngua chaˈ biˈ.
\v 10 Nteje tacui nguˈ slo sendaru nu ngaˈa̱ cua̱ neˈ niˈi̱ chcua̱, loˈo juaˈa̱ nteje tacui nguˈ slo xi xaˈ la sendaru nu ngaˈa̱ cua̱. Liˈ ndyalaa nguˈ ca toniˈi̱ chcua̱ tlyu, xcuiˈ chcua̱ laca toniˈi̱ biˈ. Loˈo liˈ ndyaala toniˈi̱ biˈ ycuiˈ ti; juaˈa̱ ngua ngutuˈu nguˈ toˈ calle, ndyaa nguˈ ndyalaa nguˈ nde sca jyaca̱ calle biˈ. Loˈo liˈ nduˈu nu xca̱ biˈ ndyaa, chaca tya Pedro ndyanu calle biˈ.
\v 11 Liˈ nda Pedro cuentya:
\p ―Juani nchca cuayáˈ tiˈ naˈ chaˈ cua ngulo ycuiˈ nu Xuˈna naˈ cña jiˈi̱ xca̱ biˈ jiˈi̱ Ni, chaˈ nu ñaa ngulo jnaˈ niˈi̱ chcua̱ jua ―nacui̱ yu―. Ngua tiˈ Herodes xcubeˈ jnaˈ, chaˈ xñaˈa̱ tsa ntsuˈu tyiquee nguˈ judío tyaˈa naˈ ñaˈa̱ nguˈ jnaˈ; pana ná ngua jiˈi̱ cuaˈni cña cuxi biˈ.
\p
\v 12 Ngulacua tsa tiˈ Pedro su ndu̱ ycuiˈ ti yu. Nu loˈo ngua cuayáˈ tiˈ yu, liˈ ndyaa yu ca slo María xtyaˈa̱ Juan Marcos. Ca niˈi̱ biˈ ndyuˈu tiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesús, nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi.
\v 13 Ngujuiˈi̱ yaˈ yu toniˈi̱, loˈo liˈ sca nu cunaˈa̱ cuañiˈ nu naa Rode, biˈ nu ndyaa naˈa̱ toniˈi̱. Ñaˈa̱ ndu̱ ti nu cunaˈa̱ biˈ toniˈi̱ nde niˈi̱ ti.
\v 14 Hora ti ndyuloo nu cunaˈa̱ biˈ xtyiˈi Pedro loˈo nchcuiˈ yu. Chaa tsa tiˈ choˈ liˈ. Ngusna choˈ ndyaa chcuiˈ loˈo tyaˈa ndiˈi̱ choˈ niˈi̱ biˈ, pana ñaˈa̱ ti tya ndu̱ ycuiˈ Pedro nde liyaˈ chaˈ bilya saala nguˈ toniˈi̱. 
\p
\v 15 ―Cua ngua tonto hique nuˈu̱ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Rode liˈ.
\p Pana lye la nchcuiˈ nu cunaˈa̱ biˈ loˈo nguˈ liˈ, chaˈ chañi chaˈ Pedro laca nu ndu̱ toniˈi̱ biˈ nde liyaˈ. 
\p ―Siˈi ―nacui̱ nguˈ liˈ―. ¿Ha siˈi nu xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ñaˈa̱si̱i̱ jiˈi̱ Pedro laca biˈ? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱.
\p
\v 16 Ñaˈa̱ ti tya ndu̱ Pedro nde liyaˈ ntyijiˈi̱ yaˈ yu toniˈi̱. Liˈ ndyaa nguˈ chaˈ saala nguˈ toniˈi̱. Loˈo naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Pedro ndu̱, liˈ ndube tsa tiˈ nguˈ chaˈ cua ndyalaa ycuiˈ yu.
\v 17 Nguaˈni yaˈ yu jiˈi̱ nguˈ liˈ, chaˈ ca ti̱ ti nguˈ. Ndachaˈ yu jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ ngua loˈo nguaˈni ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na chaˈ tsoˈo chaˈ ngulo Ni jiˈi̱ yu neˈ chcua̱.
\p ―Chcuiˈ ma̱ loˈo Jacobo loˈo lcaa nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ na ―nacui̱ Pedro jiˈi̱ nguˈ―, ta ma̱ chaˈ loˈo nguˈ ñiˈya̱ nu nguaˈni ycuiˈ Ni loˈo naˈ loˈo ngulo Ni ˈna neˈ chcua̱.
\p Nduˈu yu niˈi̱ ndyaa yu xaˈ seˈi̱ liˈ.
\p
\v 18 Nu loˈo nguxee chaca tsa̱ quiñaˈa̱ tsa ngulacua tiˈ sendaru biˈ, chaˈ ngaˈaa ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ macala ndyaa Pedro.
\v 19 Liˈ ngulo rey Herodes cña jiˈi̱ sendaru chaˈ tsaa nguˈ tsaana nguˈ jiˈi̱ yu. Ndyaa nguˈ liˈ, pana ngaˈaa nquije yu jiˈi̱ sendaru biˈ. Liˈ nchcuane Herodes jiˈi̱ sendaru nu ngaˈa̱ cua̱ jiˈi̱ Pedro niˈi̱ chcua̱, pana ngaˈa ndyiji ñiˈya̱ nu xacui̱ sendaru chaˈ jiˈi̱ rey, chaˈ ná jlo tiˈ nguˈ ñiˈya̱ ngua jiˈi̱ Pedro; biˈ chaˈ ngulo Herodes cña jiˈi̱ xaˈ sendaru chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ lcaa sendaru nu nguaˈa̱ cua̱ jiˈi̱ nu Pedro biˈ. Liˈ nduˈu rey biˈ loyuu su cuentya Judea, ndyaa ca quichi̱ Cesarea, chaˈ ca biˈ tyiˈi̱ xi ngua tiˈ.
\s Ngujuii Herodes
\p
\v 20 Loˈo liˈ ngua ñasi̱ˈ tsa nu Herodes biˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ Tiro, loˈo juaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ Sidón. Nu ngua tya clyo la cua nda rey Herodes na cacu nguˈ quichi̱ biˈ, loˈo liˈ ngaˈaa nda rey na cacu nguˈ, chaˈ ñasi̱ˈ tsa tiˈ rey ñaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ. Stuˈba ti ntsuˈu tyiquee lcaa nguˈ quichi̱ biˈ loˈo tyaˈa nguˈ, chaˈ tsaa nguˈ slo rey chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo. Liˈ tsoˈo tsa nchcuiˈ nguˈ quichi̱ loˈo nu cusuˈ Blasto nu laca cña jiˈi̱ rey biˈ; biˈ chaˈ tsoˈo nchcuiˈ nu Blasto biˈ loˈo rey cuentya jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ, chaˈ tyaalaˈ chaˈ jiˈi̱ rey loˈo nguˈ biˈ.
\v 21 Liˈ ngusta Herodes sca tsa̱ chaˈ tyuˈu tiˈi̱ nguˈ sca seˈi̱ ti. Ndyacuˈ Herodes lcaa lateˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ chaˈ laca rey, ndyaa ntucua lo yaca xlya tsoˈo su ntyucua ycuiˈ rey, chaˈ ta sca cui̱i̱ loˈo nguˈ nu loˈo ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ slo. Liˈ nguxana rey nda cui̱i̱ loˈo nguˈ biˈ.
\v 22 Cui̱i̱ tsaa ngusiˈya loˈo nguˈ jiˈi̱ rey liˈ:
\p ―Ndyosi laca nuˈu̱ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ rey―. Siˈi sca ñati̱ chalyuu ti laca nuˈu̱ nu nchcuiˈ loˈo cuare juani.
\p
\v 23 Hora ti ndyalaa sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi slo rey chaˈ ta sca quicha tlyu jiˈi̱ nu Herodes biˈ, ndyatí̱ conuˈ neˈ rey biˈ liˈ. Tiˈí tsa neˈ rey liˈ, chaˈ ndyacu conuˈ biˈ neˈ. Ngujuii rey liˈ, chaˈ cua nda chacuayáˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ rey ñiˈya̱ nu nduˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; masi sca ñati̱ chalyuu ti ngua rey biˈ, pana nda chacuayáˈ chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱.
\p
\v 24 Liˈ quiñaˈa̱ tsa ñati̱ ndyuna chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na, ndyatu̱ la nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo liˈ.
\p
\v 25 Nu loˈo cua ndye cña jiˈi̱ Bernabé loˈo Saulo ca quichi̱ Jerusalén, liˈ nguxtyu̱u̱ nguˈ ñaa nguˈ nde quichi̱ Antioquía chaca quiyaˈ. Ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ Juan, la cuiˈ nu naa Juan Marcos.
\c 13
\s Nguxana Bernabé loˈo Saulo nguaˈni nguˈ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 1 Nu taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo ca quichi̱ Antioquía biˈ ni, laja nguˈ biˈ ntsuˈu xi nguˈ nu laca tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. La cuiˈ juaˈa̱ laja nguˈ biˈ tya ntsuˈu la xaˈ tyaˈa nguˈ nu tsoˈo tsa nclyuˈu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ tyaˈa nguˈ; nguˈ nu nclyuˈu jiˈi̱ tyaˈa nguˈ ngua Bernabé, loˈo Simón nu ngata, loˈo Lucio Cirene, loˈo Saulo, loˈo Manaén. (Nu Manaén biˈ ngua tyaˈa miñaˈa̱ Herodes nu laca gobernador jiˈi̱ loyuu su cuentya Galilea.)
\v 2 Ngua sca tsa̱ nu loˈo tyucui tsa̱ ná ndyacu nguˈ taju biˈ, xquiˈya chaˈ nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na. Liˈ nchcuiˈ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ biˈ:
\p ―Ta ma̱ chacuayáˈ jiˈi̱ Bernabé loˈo juaˈa̱ jiˈi̱ Saulo, chaˈ tsaa nguˈ xaˈ quichi̱ chaˈ cuaˈni nguˈ cña nu ta naˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ cuaˈni nguˈ ―nacui̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 3 Tyu̱u̱ hora ná ndyacu nguˈ liˈ, chaˈ tsa cuˈ ti nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi. Liˈ ngusta yaˈ lcaa tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ hique Bernabé, loˈo juaˈa̱ hique Saulo, chaˈ tsoˈo ti tsaa nguˈ ca su cuaˈni nguˈ cña cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\s Nda nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ca loyuu su cuentya Chipre
\p
\v 4 Liˈ ndyaa Bernabé loˈo Saulo ca quichi̱ Seleucia chaˈ tyatí̱ nguˈ neˈ yaca niˈi̱, chaˈ tsaa nguˈ chaca tsuˈ tyujoˈo ca loyuu su naa Chipre. Ca biˈ cuaˈni nguˈ cña nu ngulo Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ.
\v 5 Liˈ ndyaa nguˈ neˈ yaca niˈi̱ ca quichi̱ Salamina. Loˈo ndyalaa nguˈ chaca tsuˈ biˈ, liˈ ndyatí̱ nguˈ ndyaa nguˈ neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío quichi̱ biˈ, chaˈ culuˈu nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ nu ndiˈi̱ neˈ laa biˈ. Tyempo biˈ tya ndyaˈa̱ Juan loˈo nguˈ chaˈ xtyucua jiˈi̱ nguˈ.
\v 6 Liˈ nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ tyu̱u̱ tyaˈa quichi̱ nde Chipre biˈ, ndyaa nguˈ ndyalaa nguˈ ca quichi̱ Pafos liˈ. Quichi̱ biˈ ndyacua tyaˈa nguˈ loˈo sca nu quiˈyu nu cuchaˈa̱ tsa nu naa Barjesús. Nguˈ judío laca nu quiˈyu biˈ, loˈo juaˈa̱ nacui̱ yu chaˈ laca yu tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; pana siˈi chaˈ liñi nda yu.
\v 7 Ndiˈi̱ nu cuchaˈa̱ biˈ slo gobernador nu naa Sergio Paulo. Ngua tsa nu gobernador biˈ, loˈo juaˈa̱ ntiˈ tsa cuna chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; biˈ chaˈ nguane gobernador jiˈi̱ Bernabé loˈo jiˈi̱ Saulo chaˈ ca̱a̱ nguˈ ca slo, chaˈ culuˈu nguˈ chaˈ biˈ jiˈi̱.
\v 8 Pana ná ndiya tiˈ nu cuchaˈa̱ biˈ nu loˈo ndyuna gobernador chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. (Elimas naa nu cuchaˈa̱ biˈ chaˈcña jiˈi̱ nguˈ quichi̱ Pafos biˈ.) Lye tsa nxu̱u̱ tyaˈa yu loˈo Saulo loˈo Bernabé, chaˈ cua ntiˈ yu cuaˈa yu jiˈi̱ gobernador chaˈ ngaˈaa xñi nu cusuˈ biˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu nchcuiˈ nguˈ loˈo.
\v 9 Liˈ naˈa̱ tsa Pablo jiˈi̱ nu cuchaˈa̱ biˈ. (Nu juani naa Pablo nu ngua naa Saulo clyo.) Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi laca nu nda juersa jiˈi̱ nu Pablo biˈ,
\v 10 biˈ chaˈ nchcuiˈ loˈo nu cuchaˈa̱ biˈ:
\p ―Lye tsa ñiloˈo nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nu cuchaˈa̱ biˈ―. Liyeˈ tsa tiˈ nuˈu̱ ñaˈa̱ nuˈu̱ jiˈi̱ ya, chaˈ msu jiˈi̱ nu xñaˈa̱ laca nuˈu̱ ―nacui̱―. Ndacaˈa tsa nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ chaˈ ná cuaˈni nguˈ sca chaˈ tsoˈo ti; biˈ chaˈ juani culo naˈ cña jinuˈu̱ chaˈ ngaˈaa cuaˈa nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ nu ntiˈ xñi chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna ya.
\v 11 Xcubeˈ nu Xuˈna ya jinuˈu̱ juani, chaˈ ngaˈaa caja ñiˈya̱ ñaˈa̱ nuˈu̱ xee cua̱; tyu̱u̱ tsa̱ tyanu cuityi̱ˈ ti nuˈu̱ liˈ.
\p Hora ti ngua cuityi̱ˈ yu cuchaˈa̱ biˈ liˈ, ngaˈaa ngua ñaˈa̱ yu tsiyaˈ ti. Liˈ nclyana yu jiˈi̱ sca ñati̱ nu xñi yaˈ yu chaˈ tsaa loˈo jiˈi̱ yu nde liyaˈ.
\v 12 Loˈo naˈa̱ gobernador chaˈ ngua cuityi̱ˈ nu cuchaˈa̱ biˈ, liˈ hora ti ngusñi nu cusuˈ biˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo. Juaˈa̱ ndube tsa tiˈ nu cusuˈ biˈ jiˈi̱ chaˈ nu nguluˈu nguˈ jiˈi̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na.
\s Ndyaa Pablo loˈo Bernabé ca quichi̱ Antioquía Pisidia
\p
\v 13 Loˈo liˈ nduˈu Pablo loˈo tyaˈa ndyaˈa̱ yu, nduˈu nguˈ quichi̱ Pafos ndyaa nguˈ. Ndyatí̱ nguˈ neˈ yaca niˈi̱ ndyaa nguˈ chaca tsuˈ tyujoˈo, ndyalaa nguˈ ca quichi̱ Perge ca loyuu su cuentya Panfilia liˈ. Ngaˈaa ndyaˈa̱ Juan loˈo nguˈ liˈ, na cua ndyaa yu quichi̱ tyi yu.
\v 14 Nduˈu nguˈ quichi̱ Perge ndyaa nguˈ chaca quichi̱ Antioquía ca loyuu su cuentya Pisidia. Nu ngua tsa̱ taˈa nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ, liˈ ndyatí̱ Pablo loˈo Bernabé ndyaa nguˈ neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío. Ca biˈ ndyaa tucua nguˈ xi.
\v 15 Liˈ nchcuiˈ sca nu cusuˈ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuna lcaa ñati̱ nu ndiˈi̱ neˈ laa biˈ; nchcuiˈ lo quityi nu nscua cña nu ngulo Ni jiˈi̱ nguˈ, liˈ nchcuiˈ nu cusuˈ biˈ sca chaˈ nu nguscua jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngua saˈni. Loˈo liˈ nchcuane nu cusuˈ nu laca loo neˈ laa biˈ jiˈi̱ Pablo loˈo Bernabé: 
\p ―¿Ha ntsuˈu sca cui̱i̱ jiˈi̱ ma̱ chaˈ ta ma̱ loˈo ya juani? ―nacui̱ jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 16 Liˈ ndyatu̱ Pablo nguaˈni yaˈ yu jiˈi̱ nguˈ chaˈ cuaˈa̱ jyaca̱ nguˈ jiˈi̱ yu. Nchcuiˈ Pablo loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Tyuˈu chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ ma̱ cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ jiˈi̱ chaˈ nu chcuiˈ naˈ loˈo ma̱ juani ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―. Nguˈ Israel laca na, loˈo juaˈa̱ nduˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 17 La cuiˈ ycuiˈ Ndyosi nu nduˈni tlyu na jiˈi̱, la cuiˈ Ni laca nu ngusubi jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈna chaˈ tyuˈu tucua quiñaˈa̱ ñati̱ jiˈi̱ nguˈ nde loo la. Tya ndiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈna ca loyuu Egipto loˈo ndyatu̱ quiñaˈa̱ tsa tyaˈa nguˈ, masi siˈi quichi̱ tyi nguˈ ngua quichi̱ biˈ. Liˈ tlyu tsa cña nguaˈni ycuiˈ Ndyosi, chaˈ ngulo Ni jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈna ca loyuu Egipto biˈ. Juaˈa̱ ngua cuayáˈ tiˈ xaˈ ñati̱ chalyuu chaˈ tonu tsa cña nu nduˈni ycuiˈ Ndyosi nde chalyuu.
\v 18 Nu loˈo ngutaˈa̱ nguˈ loyuu btyi biˈ tya tuˈba yija̱, ndalo tsa tyiquee ycuiˈ Ni jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈna liˈ, masi quiñaˈa̱ tsa chaˈ cuxi nguaˈni nguˈ biˈ.
\v 19 Liˈ nguaˈni tye Ni chaˈ jiˈi̱ cati tyaˈa nación ñati̱ nu ngutiˈi̱ loyuu su cuentya Canaán, la cuiˈ ñati̱ nu ngutiˈi̱ loyuu biˈ tya clyo la; nda Ni yuu biˈ chaˈ caja su tyiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈna liˈ.
\v 20 Loˈo juaˈa̱ nda Ni ñati̱ nu ngua loo jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈna cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Liˈ cua ndyaˈa jacua siyento claˈbe yija̱, tya loˈo ndyalaa nguˈ loyuu Canaán biˈ, ñaˈa̱ cuayáˈ nu ngula jyoˈo Samuel nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 21 Liˈ ngüijña nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ ta Ni sca rey chaˈ caca loo jiˈi̱ nguˈ, biˈ chaˈ nda Ni jiˈi̱ jyoˈo Saúl sñiˈ Cis jiˈi̱ nguˈ; ngua yu biˈ loo jiˈi̱ nguˈ tuˈba yija̱ liˈ. Jyoˈo Saúl biˈ ngua tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ Benjamín.
\v 22 Nu loˈo ndye tuˈba yija̱, liˈ ngaˈaa nda Ni cña biˈ jiˈi̱ yu biˈ, nda Ni jyoˈo David chaˈ caca loo jiˈi̱ nguˈ cña su ndu̱ Saúl nquichaˈ. Cua nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ jiˈi̱ nu jyoˈo David biˈ: “Ntsuˈu tsa tyiquee naˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ David sñiˈ Isaí”, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi. “Cua nda naˈ cuentya chaˈ laca yu biˈ sca ñati̱ nu tyajaˈa̱ cuaˈni lcaa cña nu ntiˈ naˈ chaˈ cuaˈni yu.”
\v 23 Cua saˈni nda ycuiˈ Ndyosi chaˈ loˈo na chaˈ nde loo la cala sca ñati̱ tyaˈa jiˈi̱ jyoˈo David biˈ, nu cuaˈni lyaá jiˈi̱ lcaa na nu laca na nguˈ Israel; yu biˈ laca Jesús.
\v 24 Nu loˈo bilya xana Jesús culuˈu chaˈ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa quichi̱ tyi na, nda jyoˈo Juan chaˈ loˈo nguˈ tyaˈa na, chaˈ ca tyujuˈu tiˈ nguˈ tyaˈa na jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi. Loˈo liˈ ntyucuatya jyoˈo Juan biˈ jiˈi̱ nguˈ nu ngusñi chaˈ biˈ.
\v 25 Nu loˈo cua tye ti cña jiˈi̱ jyoˈo Juan biˈ, liˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ tyaˈa quichi̱ tyi na ndiˈya̱: “Xaˈ ñati̱ ntajatya ma̱ jiˈi̱”, nacui̱ Juan jiˈi̱ nguˈ; “siˈi naˈ laca̱”, nacui̱ yu. “Ca nde loo la ca̱a̱ sca ñati̱ nu tlyu la chacuayáˈ ntsuˈu jiˈi̱. Loˈo naˈ, cuaˈni tlyu naˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ; tsoˈo tsa caca tyiquee naˈ masi caña nu ntsuˈu quiyaˈ ñati̱ biˈ sati̱ˈ naˈ juata ti.” Juaˈa̱ nchcuiˈ jyoˈo Juan cuentya jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 26 ’Lcaa na nu laca na la cuiˈ tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ jyoˈo Abraham, loˈo juaˈa̱ lcaa ma̱ nu ndaquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, cuentya jiˈi̱ lcaa na laca chaˈ tsoˈo nu nda Ni loˈo na, chaˈ tsoˈo nu nchcuiˈ ñiˈya̱ nduˈni lyaá Ni jiˈi̱ ñati̱ chalyuu.
\v 27 Ná ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ quichi̱ Jerusalén tilaca laca Jesús, loˈo juaˈa̱ ná ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ nu laca loo jiˈi̱ quichi̱ biˈ tilaca laca yu. Ná nda nguˈ cuentya ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ nu nguscua jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi saˈni; masi ndyuna nguˈ loˈo ndyaˈa̱ nchcuiˈ nguˈ lo quityi biˈ neˈ laa lcaa tsa̱ nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ, ná nda nguˈ cuentya si chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús nchcuiˈ quityi biˈ. Biˈ chaˈ cuxi tsa cña nguaˈni nguˈ loˈo Jesús nu loˈo ngusta nguˈ quiˈya jiˈi̱ yu. La cuiˈ tyaˈa cña nu nguscua jyoˈo cusuˈ lo quityi chaˈ cuaˈni nguˈ loˈo yu, cua nguaˈni nguˈ liˈ.
\v 28 Masi ná ntsuˈu quiˈya jiˈi̱ Jesús tsiyaˈ ti, ngüijña nguˈ jiˈi̱ gobernador, la cuiˈ nu Pilato biˈ, chaˈ culo cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ Jesús.
\v 29 Nu loˈo cua ndye nguaˈni nguˈ lcaa chaˈ ñiˈya̱ nchcuiˈ lo quityi biˈ chaˈ caca jiˈi̱ Jesús, liˈ ndaˈya nguˈ jiˈi̱ jyoˈo biˈ su ngaˈa̱ lo crusi, nguxatsiˈ nguˈ jiˈi̱ jyoˈo biˈ liˈ.
\v 30 Pana nguaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ ndyuˈú yu chaca quiyaˈ liˈ.
\v 31 Tyu̱u̱ tsa̱ nduˈu tucua ycuiˈ ca Jesús su ndiˈi̱ nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ yu. La cuiˈ nguˈ nu cua ñaa loˈo yu tya loˈo nduˈu nguˈ nde Galilea ñaa nguˈ ca quichi̱ Jerusalén, biˈ nguˈ laca nu nda chaˈ liñi jiˈi̱ Jesús loˈo ñati̱ juani.
\p
\v 32 ’Loˈo juani cua lijya̱ ya ca nde chaˈ culuˈu ya chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi biˈ jiˈi̱ cuˈma̱. Tya saˈni la cua ngüiñi chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo jyoˈo cusuˈ jiˈna;
\v 33 loˈo nu juani cua nguaˈni Ni chaˈ biˈ cuentya jiˈna, nu loˈo cua ndyuˈú Jesús chaca quiyaˈ. Ndiˈya̱ nchcuiˈ Salmo nu nchca tyucuaa chaˈ jiˈi̱ Jesús: “Sñiˈ naˈ laca nuˈu̱”, nacui̱ ycuiˈ Ni jiˈi̱ Jesús. “Juani cua nguaˈni naˈ chaˈ tyuˈú nuˈu̱ chalyuu.”
\v 34 Chaca chaˈ nchcuiˈ quityi chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ tyuˈú Jesús chaca quiyaˈ loˈo ndyujuii nguˈ jiˈi̱, loˈo juaˈa̱ nchcuiˈ quityi biˈ chaˈ ná quiñuˈu̱ cuañaˈ Jesús neˈ cuaá. “Ta naˈ lcaa chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ma̱, la cuiˈ ñaˈa̱ chaˈ tsoˈo nu nchcuiˈ naˈ loˈo David chaˈ caja jiˈi̱ ma̱”, nacui̱ ycuiˈ Ni.
\v 35 Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu chaca Salmo, chaca ji̱i̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, nu nchcuiˈ ñiˈya̱ nu nacui̱ Jesús jiˈi̱ ycuiˈ Ni: “Jlo tiˈ naˈ chaˈ ná ta nuˈu̱ chacuayáˈ quiñuˈu̱ cuañaˈ naˈ, chaˈ naˈ laca̱ Sñiˈ ycuiˈ nuˈu̱”, nacui̱. 
\v 36 Nguaˈni jyoˈo David cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi lcaa tyempo loˈo ngutiˈi̱ nu cusuˈ biˈ chalyuu. Loˈo ngujuii yu, liˈ nguxatsiˈ nguˈ jiˈi̱ seˈi̱ ti loˈo xaˈ la jyoˈo cusuˈ jiˈna; ndye cuañaˈ yu ngutsuˈ liˈ.
\v 37 Pana Jesús ni, ná ngunuˈu̱ cuañaˈ Jesús loˈo nguatsiˈ yu, xquiˈya chaˈ nguaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ ndyuˈú yu chaca quiyaˈ.
\v 38 Biˈ chaˈ ntsuˈu chaˈ ca cuayáˈ tiˈ lcaa cuˈma̱, chaˈ xquiˈya Jesús cuaˈni clyu tiˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu nguaˈni ma̱;
\v 39 taca tyuˈu laja ti ma̱ jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱ si xñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús. Ná nduˈni chaˈ masi tsoˈo tsa ndaquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nguscua jyoˈo Moisés saˈni, ná nchca jiˈi̱ chaˈ biˈ cuityi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱.
\v 40 Tsoˈo la si cuiˈya ma̱ cuentya chaˈ ná tyacua chaˈ cuxi jiˈi̱ ma̱, la cuiˈ chaˈ nu nguscua jyoˈo cusuˈ saˈni cuentya jiˈi̱ cuˈma̱ nu nchcuiˈ ndiˈya̱:
\q
\v 41 Clyacua tsoˈo tiˈ ma̱, lcaa cuˈma̱ nu ntiˈ ma̱ xtyí loˈo ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi;
\q cube xi tiˈ ma̱, tyaa ma̱ cuaana ti liˈ.
\q Ycuiˈ Ndyosi laca naˈ, nu tlyu tsa cña tonu cuaˈni naˈ tyempo nu ndiˈi̱ ma̱ chalyuu, nacui̱ Ni.
\q Ná caca jlya tiˈ ma̱ chaˈ nduˈni naˈ cña biˈ tsiyaˈ ti,
\q masi tsoˈo tsa culuˈu ñati̱ ñiˈya laca chaˈ biˈ jiˈi̱ ma̱.
\p Cua ndye nchcuiˈ Pablo loˈo nguˈ liˈ.
\p
\v 42 Na cua tyuˈu ti nguˈ neˈ laa tsaa nguˈ, loˈo liˈ ngüijña tsa tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ biˈ jiˈi̱ Pablo loˈo jiˈi̱ Bernabé chaˈ culuˈu la nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ chaca quiyaˈ ca xnuˈ tsa̱.
\v 43 Juaˈa̱ loˈo ndye ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ neˈ laa biˈ, liˈ ndyaa nguˈ loˈo Pablo loˈo Bernabé. Tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ judío ndyaa nguˈ loˈo nguˈ biˈ, loˈo juaˈa̱ xaˈ ñati̱ nu nduˈni tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi stuˈba ti loˈo nu nguˈ judío biˈ, la cuiˈ ti ndyaa nguˈ loˈo nguˈ biˈ liˈ. Nguluˈu la nguˈ biˈ jiˈi̱ nu quiñaˈa̱ nguˈ biˈ liˈ, chaˈ tsoˈo ti tyanu chaˈ jiˈi̱ Jesús tyiquee nguˈ, chaˈ ca cuayáˈ tsoˈo tiˈ nguˈ chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu.
\p
\v 44 Nu loˈo ngua snuˈ tsa̱, liˈ ndyuˈu tiˈi̱ lcaa tyaˈa nguˈ quichi̱ neˈ laa biˈ, chaˈ cuna nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaca quiyaˈ.
\v 45 Ñasi̱ˈ tsa nu nguˈ judío biˈ loˈo naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ nu quiñaˈa̱ tsa ñati̱ biˈ. Nchcuiˈ subaˈ nguˈ judío loˈo Pablo liˈ, nacui̱ nguˈ chaˈ cuiñi tsa chaˈ nu ncluˈu yu biˈ.
\v 46 Pana ná ndyutsi̱i̱ Pablo loˈo Bernabé chaˈ xacui̱ nguˈ chaˈ jiˈi̱ nguˈ judío biˈ:
\p ―Clyo ntsuˈu chaˈ chcuiˈ ya chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱ nquichaˈ, chaˈ nguˈ judío tyaˈa na laca ma̱. Pana juani tsaa ya culuˈu ya chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ, xquiˈya chaˈ ná ntajaˈa̱ ma̱ cuna ma̱ chaˈ nu nchcuiˈ ya. Na cua ngüiñi chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo tyaˈa ma̱, chaˈ ná ntiˈ ma̱ caja chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈi̱ ma̱.
\v 47 Juaˈa̱ cña ngulo ycuiˈ nu Xuˈna na jiˈi̱ ya nu nchcuiˈ quityi cusuˈ biˈ ndiˈya̱:
\q Ñiˈya̱ ntiˈ sca xee ndubi nu nclyuˈu xee tyijyuˈ, 
\q juaˈa̱ ngaˈa̱ chaˈ ta ma̱ chaˈ jnaˈ loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi,
\q chaˈ ca cuayáˈ tiˈ lcaa ñati̱ chalyuu tilaca laca nu cuaˈni lyaá jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 48 Ndyuna nu nguˈ xaˈ tsuˈ chaˈ biˈ, loˈo liˈ tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee nguˈ. Tsoˈo tsa laca chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na, ngulacua tiˈ nguˈ biˈ; juaˈa̱ ngusñi nguˈ chaˈ biˈ. Jlya tiˈ nguˈ biˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús, lcaa nguˈ nu cua ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱; ngujui chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ.
\v 49 Juaˈa̱ ngua, loˈo liˈ ndyaa nguˈ, ndyaˈa̱ nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ nu Xuˈna na loˈo lcaa ñati̱ lcaa quichi̱ ca loyuu biˈ.
\v 50 Hora ti nchcuiˈ nguˈ judío loˈo nguˈ nu laca loo jiˈi̱ quichi̱, juaˈa̱ loˈo nguˈ cunaˈa̱ tlyu, chaˈ suˈba ñasi̱ˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ loˈo ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Pablo loˈo Bernabé. Ngua tiˈí tiˈ nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ, nguloˈo nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ tsaa Pablo loˈo Bernabé xaˈ seˈi̱.
\v 51 Loˈo liˈ nu Pablo loˈo Bernabé biˈ ni, ngusalú nguˈ snii yuu nu ntsuˈu quiyaˈ nguˈ toˈ quichi̱. Juaˈa̱ nguaˈni nguˈ chaˈ ta nguˈ quichi̱ biˈ cuentya chaˈ ná tsoˈo cña nu nguaˈni nguˈ, nu loˈo nguloˈo nguˈ quichi̱ jiˈi̱ tyucuaa nguˈ biˈ. Nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ ca quichi̱ Iconio liˈ.
\v 52 Loˈo nu ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndyanu quichi̱ Antioquía biˈ ni, chaa tiˈ ndyanu nguˈ quichi̱ tyi nguˈ chaˈ cua ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ. 
\c 14
\s Ndiˈi̱ Pablo loˈo Bernabé ca quichi̱ Iconio
\p
\v 1 Loˈo cua ndyalaa Pablo loˈo Bernabé ca quichi̱ Iconio, ndyatí̱ nguˈ ndyaa nguˈ neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa nguˈ. Ndejua nguluˈu nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús; biˈ chaˈ quiñaˈa̱ tsa nguˈ ngusñi nguˈ chaˈ biˈ, masi nguˈ judío, masi xaˈ ñati̱.
\v 2 Liˈ hora ti ngunasi̱ˈ xaˈ la tyaˈa nguˈ judío, nguˈ nu ná jlya tiˈ chaˈ biˈ. Suˈba ñasi̱ˈ nguˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ ntiˈ nguˈ, cñiloˈo nguˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ ntiˈ nguˈ, chaˈ ca tiˈí tiˈ nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ nu ngusñi chaˈ biˈ.
\v 3 Tyiqueeˈ xi ndyanu Pablo loˈo Bernabé quichi̱ biˈ, chaˈ ná ndyutsi̱i̱ nguˈ culuˈu nguˈ chaˈ jiˈi̱ nu Xuˈna na jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ. Loˈo juaˈa̱ nguaˈni Pablo loˈo Bernabé cña tonu chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, biˈ chaˈ ngua jiˈi̱ nguˈ quichi̱ ta nguˈ cuentya chaˈ xcuiˈ chaˈ liñi nclyuˈu nguˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ.
\v 4 Ná stuˈba chaˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ loˈo tyaˈa nguˈ liˈ. Ntsuˈu nguˈ nu ndaquiyaˈ tsa jiˈi̱ tyaˈa nguˈ judío, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu nguˈ nu ndaquiyaˈ jiˈi̱ chaˈ nu nda nguˈ nu ndyaˈa̱ nchcuiˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo biˈ. 
\v 5 Liˈ ngüiñi chaˈ jiˈi̱ nguˈ judío biˈ loˈo xaˈ ñati̱ tyaˈa quichi̱ tyi nguˈ, loˈo nu laca loo jiˈi̱ quichi̱, chaˈ cuaˈni cuxi nguˈ loˈo Pablo loˈo tyaˈa ndyaˈa̱ yu; ntiˈ nguˈ cu̱ nguˈ quee jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 6 Pana ngua cuayáˈ tiˈ Pablo loˈo tyaˈa ndyaˈa̱ yu chaˈ biˈ, ngusna nguˈ ndyaa nguˈ ca xaˈ quichi̱ loyuu su cuentya Licaonia liˈ, ndyalaa nguˈ ca quichi̱ Listra. Loˈo liˈ ndyaa lye la nguˈ ca quichi̱ Derbe loˈo lcaa quichi̱ cacua ti.
\v 7 Nguluˈu nguˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ lcaa quichi̱, chaˈ nduˈni lyaá Jesús jiˈi̱ ñati̱ chalyuu.
\s Ngu̱ nguˈ quee jiˈi̱ Pablo ca quichi̱ Listra
\p
\v 8 Ndiˈi̱ sca nu quiˈyu ca quichi̱ Listra biˈ nu ná nchca tyaˈa̱ tsiyaˈ ti, chaˈ quicha quiyaˈ. Ni sca quiyaˈ ná ngua jiˈi̱ nu quiˈyu biˈ tyatu̱, xquiˈya chaˈ quicha quiyaˈ tya loˈo ngula; xcuiˈ na nchcaˈa̱ ti nu quicha biˈ.
\v 9 Tsoˈo tsa ndyuna nu quicha biˈ laja loˈo nclyuˈu Pablo jiˈi̱ nguˈ; liˈ naˈa̱ yu jiˈi̱ nu quicha biˈ, ngua cuayáˈ tiˈ yu chaˈ jlya tiˈ nu quicha chaˈ taca jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cuaˈni chaˈ tyaca tsoˈo.
\v 10 Liˈ nchcuiˈ Pablo loˈo nu quicha biˈ:
\p ―Tyatu̱ liñi nuˈu̱ juani ―nacui̱ Pablo jiˈi̱.
\p Hora ti ndatu̱ nu quicha biˈ, ngua jiˈi̱ ndyaˈa̱ liˈ. 
\v 11 Quiñaˈa̱ ñati̱ cua naˈa̱ ñiˈya̱ nu ngua jiˈi̱ nu quicha biˈ, biˈ chaˈ ndube tsa tiˈ nguˈ. Liˈ nxiˈya loˈo tsa nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ:
\p ―Cua ndyalaa tucua tyaˈa joˈó ca slo na juani ―nacui̱ nguˈ―. Ñiˈya̱ ñaˈa̱ ñati̱, juaˈa̱ ñaˈa̱ joˈó re ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ chaˈcña jiˈi̱ nguˈ Licaonia.
\p
\v 12 Nchcuiˈ nguˈ chaˈ joˈó Júpiter laca Bernabé, loˈo joˈó Mercurio laca Pablo nacui̱ nguˈ, xquiˈya chaˈ nda tsa Pablo chaˈ loˈo nguˈ.
\v 13 Ntsuˈu sca laa jiˈi̱ joˈó Júpiter ca toˈ quichi̱ biˈ, loˈo juaˈa̱ ndiˈi̱ sca sti joˈó cuentya jiˈi̱ laa biˈ. Liˈ yala ti ndyalaa sti joˈó biˈ loˈo toro, loˈo juaˈa̱ ndiˈi̱ tyaaca̱ˈ queé yani toro biˈ. Ngua tiˈ lcaa nguˈ biˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ toro biˈ liˈ, chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ nu tucua tyaˈa joˈó nu ndyalaa ca ti slo nguˈ.
\v 14 Ñati̱ nu ndyaˈa̱ tyijyuˈ nchcuiˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo laca Pablo loˈo Bernabé ni, biˈ chaˈ ngua xñiˈi̱ tsa tiˈ tyucuaa nguˈ loˈo nda nguˈ cuentya ñiˈya̱ nu ndyuˈni nguˈ quichi̱ biˈ. Liˈ ngusaaˈ ycuiˈ ca nguˈ steˈ nguˈ, chaˈ caca cuayáˈ tiˈ nguˈ quichi̱ chaˈ ná tsoˈo cña nu ndyuˈni nguˈ. Liˈ ngusna Pablo loˈo Bernabé ndyaa nguˈ lcaa laja ñati̱ quiñaˈa̱ biˈ, cui̱i̱ tsa ngusiˈya loˈo nguˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ:
\p
\v 15 ―Nguˈ cusuˈ cuˈma̱ ―nacui̱ Pablo loˈo Bernabé jiˈi̱ nguˈ quichi̱―. ¿Ni chaˈ laca ndyuˈni ma̱ juaˈa̱? ―nacui̱ nguˈ―. Laca ya ñati̱ chalyuu ti, ñiˈya̱ nu laca cuˈma̱; siˈi ndyosi laca ya. Cua ndyalaa ya ca nde chaˈ ta ya chaˈ loˈo ma̱, chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu luˈú ca. Ná tsoˈo cuaˈni tlyu ma̱ jiˈi̱ xaˈ la joˈó, sca ti jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu luˈú ngaˈa̱ chaˈ tyuˈu tyiquee ma̱ jiˈi̱; biˈ laca nu ngüiñá lcaa na nu ntsuˈu lo yuu, loˈo lcaa na nu ntsuˈu nde cua̱, loˈo lcaa tyujoˈo, loˈo lcaa na nu ntsuˈu ca biˈ.
\v 16 Cua saˈni la ndalo tsa tyiquee ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, masi nguaˈni nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ cuxi nu ntiˈ nguˈ chaˈ cuaˈni nguˈ.
\v 17 Loˈo juaˈa̱ nda Ni lcaa chaˈ tsoˈo nu ndyiji jiˈna: nda Ni tyo nu ndaˈya lo yuu chaˈ caluu tsoˈo siˈyu nu ntyaa na, chaˈ tsoˈo caca clacua jiˈna liˈ; ndyiji chaˈ biˈ jiˈna chaˈ cacu tsoˈo na, chaˈ juaˈa̱ tsoˈo tsa caca tyiquee na liˈ. Juaˈa̱ laca chaˈ nu nclyuˈu ycuiˈ Ndyosi jiˈna chaˈ caca cuayáˈ tiˈ na tilaca laca Ni.
\p
\v 18 Tyucuaa nguˈ biˈ, lye tsa nchcuiˈ nguˈ loˈo nguˈ quichi̱, pana lquiˈya tsa ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ quichi̱ chaˈ ná tsoˈo tsiyaˈ tiˈ si cujuii nguˈ toro chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 19 Loˈo liˈ ndyalaa la xi nguˈ judío nu xñaˈa̱ tsa tyiquee, nguˈ nu nduˈu quichi̱ Antioquía biˈ; loˈo xaˈ la tyaˈa nguˈ nu nduˈu quichi̱ Iconio ndyalaa nguˈ. Nchcuiˈ nguˈ biˈ loˈo nguˈ quichi̱ chaˈ suˈba ñasi̱ˈ nguˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ loˈo Pablo. Liˈ ngu̱ nguˈ quichi̱ quee jiˈi̱ Pablo chaˈ ngua tiˈ nguˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ yu biˈ. Loˈo ngua tiˈ nguˈ chaˈ cua ngujuii yu, liˈ ngujolaqui nguˈ jiˈi̱ yu ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu ca toˈ quichi̱. 
\v 20 Pana ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo slo Pablo su ntsiya yu; liˈ ndacaˈa̱ yu, ndyaa yu nde quichi̱ loˈo nguˈ chaca quiyaˈ. Ca chaca tsa̱ nduˈu Pablo loˈo Bernabé ndyaa nguˈ ca quichi̱ Derbe.
\p
\v 21 Liˈ nda nguˈ chaˈ loˈo nguˈ quichi̱ ñiˈya̱ nu nduˈni lyaá Jesús jiˈi̱ ñati̱ chalyuu, biˈ chaˈ quiñaˈa̱ nguˈ quichi̱ biˈ ntajaˈa̱ nguˈ xñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús. Liˈ nguxtyu̱u̱ Pablo loˈo Bernabé ñaa nguˈ nde quichi̱ Listra loˈo quichi̱ Iconio loˈo quichi̱ Antioquía biˈ chaca quiyaˈ.
\v 22 Ca taˈa quichi̱ su ndyaa nguˈ biˈ, nchcuiˈ nguˈ loˈo ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo chaˈ tsoˈo la tyatí̱ tyiquee nguˈ lo chaˈ jiˈi̱ Jesús, chaˈ tlyu cuaˈni tyiquee nguˈ, chaˈ ná cutsi̱i̱ nguˈ tsiyaˈ ti.
\p ―Cuaˈni lyaˈ tiˈ nguˈ jiˈna tuˈni ―nacui̱ Pablo loˈo Bernabé jiˈi̱ nguˈ―, loˈo juaˈa̱ xcubeˈ nguˈ jiˈna; pana loˈo cua nteje tacui chaˈ biˈ, liˈ tsaa na tyiˈi̱ na su laca ycuiˈ Ndyosi loo.
\p
\v 23 Loˈo juaˈa̱ ngusubi Pablo loˈo Bernabé jiˈi̱ ñati̱ chaˈ caca nguˈ loo jiˈi̱ scaa taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndiˈi̱ scaa quichi̱ tyi nguˈ; nguaˈni Pablo loˈo Bernabé cña biˈ lcaa quichi̱ su ndyaa nguˈ. Tyu̱u̱ hora ná ndyacu nguˈ tyaja tsa̱ nu loˈo nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi chaˈ subi nguˈ jiˈi̱ ñati̱ nu caca loo jiˈi̱ taju tyaˈa nguˈ. Ndijña nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na chaˈ cuaˈa Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ ná caca cuxi jiˈi̱ nguˈ, chaˈ tsoˈo tsa ngusñi lcaa ñati̱ biˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\s Nguxtyu̱u̱ Pablo loˈo Bernabé ndyaa nguˈ ca quichi̱ Antioquía Siria
\p
\v 24 Nduˈu nu Pablo loˈo Bernabé biˈ, ndyaa nguˈ liˈ, nteje tacui nguˈ loyuu su cuentya Pisidia, ndyalaa nguˈ loyuu su cuentya Panfilia liˈ,
\v 25 chaˈ tsaa nguˈ ca quichi̱ Perge. Nguluˈu nguˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ ñiˈya̱ laca chaˈ jiˈi̱ Jesucristo. Liˈ nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ ca quichi̱ Atalia,
\v 26 ndyatí̱ nguˈ neˈ yaca niˈi̱ ndyaa nguˈ chaca tsuˈ tyujoˈo biˈ ca quichi̱ Antioquía su ngutiˈi̱ nguˈ clyo. La cuiˈ quichi̱ biˈ ndiˈi̱ nguˈ nu loˈo ngusta yaˈ tyaˈa nguˈ lo nguˈ cuentya jiˈi̱ Jesucristo, nu loˈo cua tsaa ti nguˈ tyijyuˈ tya clyo. Cua ndye cña su ndyaa nguˈ tyijyuˈ juani,
\v 27 biˈ chaˈ ndyalaa nguˈ chaca quiyaˈ quichi̱ Antioquía biˈ. Liˈ ndyuˈu tiˈi̱ lcaa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo slo nguˈ; ndu̱ Pablo loˈo Bernabé nda nguˈ chaˈ loˈo tyaˈa nguˈ, lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu cua nguaˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ ca su ndyaa nguˈ tyijyuˈ, chaˈ juaˈa̱ cua nda Ni chacuayáˈ chaˈ xñi nguˈ xaˈ tsuˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo. 
\v 28 Tyiqueeˈ ndyanu Pablo loˈo Bernabé quichi̱ biˈ, stuˈba ti ndiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo quichi̱ biˈ.
\c 15
\s Ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ ca quichi̱ Jerusalén
\p
\v 1 Ngua sca tsa̱ ndyalaa xi ñati̱ nu nduˈu nde loyuu su cuentya Judea, ndyalaa nguˈ quichi̱ Antioquía biˈ. Liˈ nguxana nclyuˈu nguˈ jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo chaˈ ná chañi chaˈ cuaˈni lyaá ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ, si bilya xiˈyu nguˈ quiji̱ nguˈ quiˈyu biˈ, chaˈ culacua̱ nguˈ. Juaˈa̱ laca cña nu ngulo jyoˈo Moisés jiˈi̱ nguˈ saˈni chaˈ cuaˈni nguˈ, nacui̱ nguˈ biˈ.
\v 2 Liˈ nguxana Pablo loˈo Bernabé nxlyú nguˈ chaˈ hichu̱ˈ nguˈ biˈ. Xquiˈya chaˈ ná nchca caca stuˈba chaˈ biˈ loˈo nguˈ tsiyaˈ ti, biˈ chaˈ nu ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ ni, ngusubi nguˈ jiˈi̱ Pablo, loˈo jiˈi̱ Bernabé, loˈo jiˈi̱ xi xaˈ la ñati̱, chaˈ tsaa nguˈ nde quichi̱ Jerusalén. Tsaa nguˈ slo nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo, slo nguˈ cusuˈ nu jiˈi̱ la cuiˈ tyaˈa taju nguˈ, chaˈ chcuiˈ tube nguˈ ñiˈya̱ caca chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ: si xiˈyu nguˈ quiji̱ nguˈ, si ná xiˈyu nguˈ quiji̱ nguˈ.
\p
\v 3 Liˈ nchcuiˈ salyaˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ, lcaa nguˈ taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo quichi̱ Antioquía ngusalyaˈ loˈo Pablo, loˈo Bernabé, loˈo tyaˈa ndyaˈa̱ nguˈ. Liˈ nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ tyucui̱i̱ nu tsaa nde Jerusalén. Nteje tacui nguˈ loyuu su cuentya Fenicia, loˈo loyuu su cuentya Samaria, nchcuiˈ nguˈ loˈo lcaa taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndiˈi̱ quichi̱ tyucui̱i̱ su nteje tacui nguˈ. Ndachaˈ nguˈ ñiˈya̱ nu nguaˈni ycuiˈ Ndyosi, chaˈ nguxcutsaˈa̱ Ni cresiya jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ, chaˈ juani cua ngusñi nguˈ xaˈ tsuˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Loˈo ndyuna nguˈ quichi̱ biˈ chaˈ biˈ, tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee nguˈ liˈ, chaˈ loˈo ñati̱ xaˈ tsuˈ ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo; ngaˈaa siˈi nguˈ judío ti nu ngusñi chaˈ biˈ.
\p
\v 4 Ndyalaa Pablo loˈo Bernabé loˈo tyaˈa ndyaˈa̱ nguˈ ca quichi̱ Jerusalén liˈ. Tsoˈo nchcuiˈ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ loˈo nguˈ liˈ; juaˈa̱ ndiˈi̱ nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús tya clyo, ndiˈi̱ nguˈ nu laca loo jiˈi̱ taju ñati̱ quichi̱ biˈ. Loˈo liˈ nguxana Pablo loˈo Bernabé ndachaˈ nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ ñiˈya̱ nu nguaˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱ xaˈ tsuˈ ca su ndyaa nguˈ.
\v 5 Pana loˈo xi nguˈ fariseo nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo ngaˈa̱ loˈo nguˈ biˈ. Liˈ ndatu̱ nguˈ fariseo biˈ chaˈ chcuiˈ nguˈ:
\p ―Ngaˈa̱ chaˈ xiˈyu nguˈ quiji̱ nu quiˈyu nguˈ xaˈ tsuˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesús, chaˈ culacua̱ nguˈ ―nacui̱ nguˈ fariseo biˈ―. Ntsuˈu chaˈ taquiyaˈ nguˈ biˈ lcaa chaˈ nu nguscua jyoˈo Moisés saˈni ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 6 Liˈ ndyuˈu tiˈi̱ lcaa nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo loˈo lcaa nguˈ nu laca loo jiˈi̱ taju ñati̱ biˈ; nda nguˈ chaˈ loˈo tyaˈa nguˈ, si tsoˈo chaˈ culacua̱ nguˈ juaˈa̱, si ná tsoˈo laca chaˈ culacua̱ nguˈ.
\v 7 Lye tsa nchcuiˈ tube nguˈ chaˈ biˈ, loˈo liˈ ndatu̱ Pedro nchcuiˈ loˈo nguˈ:
\p ―Cuˈma̱ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesucristo ―nacui̱ Pedro―. Jlo tiˈ ma̱ tilaca laca naˈ. Clyo ngusubi ycuiˈ Ndyosi jnaˈ nu loˈo tya ngutiˈi̱ naˈ loˈo cuˈma̱, chaˈ tsaˈa̱ culuˈu naˈ jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ ñiˈya̱ nduˈni lyaá Jesús jiˈi̱ ñati̱ chalyuu. Loˈo juaˈa̱ ngusñi nguˈ biˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús liˈ.
\v 8 Cua naˈa̱ ycuiˈ Ndyosi lcaa ñaˈa̱ nu ntsuˈu tyiquee nguˈ biˈ, loˈo liˈ nda Ni Xtyiˈi ycuiˈ Ni chaˈ tyanu neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ biˈ, masi nguˈ xaˈ tsuˈ laca nguˈ. Ñiˈya̱ nu nguaˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo na, la cuiˈ juaˈa̱ nguaˈni Ni loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ biˈ;
\v 9 stuˈba nguaˈni Ni, masi loˈo na, masi loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ biˈ. Nu loˈo ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Ni, liˈ nguaˈni lubii Ni cresiya jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 10 Loˈo nu juani, ná ndiya tiˈ ma̱ cña nu nguaˈni ycuiˈ Ni loˈo nguˈ biˈ; ntiˈ ma̱ chaˈ cuaˈni nguˈ biˈ lcaa cña ñiˈya̱ nu nguxtyanu jyoˈo Moisés jiˈna. Pana tucui tsa cña biˈ, ná ngua jiˈna tsiyaˈ ti cuaˈni na lcaa cña biˈ; ni lcaa jyoˈo cusuˈ jiˈna, ná ngua jiˈi̱ nguˈ cuaˈni nguˈ cña tucui biˈ.
\v 11 Ná tsoˈo chaˈ chcuiˈ ma̱ juaˈa̱. Cua ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Ni, chaˈ nguaˈni lyaá ycuiˈ Jesús jiˈna jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈna, xquiˈya chaˈ tsoˈo ti ntiˈ Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna; la cuiˈ juaˈa̱ nguaˈni Ni loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni.
\p
\v 12 Cuaana ti ndiˈi̱ lcaa nguˈ liˈ. Tsoˈo ti ndyuna nguˈ loˈo nda Bernabé loˈo Pablo chaˈ loˈo nguˈ, lcaa ñaˈa̱ chaˈ tlyu nu nguaˈni ycuiˈ Ndyosi ca su ngutaˈa̱ nguˈ slo ñati̱ xaˈ tsuˈ.
\v 13 Loˈo ndye nda Bernabé loˈo Pablo chaˈ loˈo nguˈ, liˈ nchcuiˈ Jacobo loˈo lcaa nguˈ biˈ:
\p ―Cuˈma̱ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesucristo ―nacui̱ Jacobo jiˈi̱ nguˈ―, cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ xi ˈna.
\v 14 Cua nchcuiˈ Simón Pedro loˈo na ñiˈya̱ nu nguaˈni ycuiˈ Ndyosi tya clyo, nu loˈo nguxana ndyuna nguˈ xaˈ tsuˈ chaˈ jiˈi̱ Ni. Liˈ nguxana Ni ngusubi Ni jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ biˈ, chaˈ loˈo nguˈ biˈ caca nguˈ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 15 Cua saˈni nguscua jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi la cuiˈ tyaˈa chaˈ, nu loˈo nchcuiˈ quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ndiˈya̱:
\q
\v 16 Tya̱a̱ naˈ chaca quiyaˈ, nacui̱ ycuiˈ Ni.
\q Ñiˈya̱ laca sca niˈi̱ ngunuˈu̱, juaˈa̱ ntiˈ cuˈma̱, chaˈ cua ngujlyaa tiˈ ma̱ jnaˈ, nacui̱ Ni.
\q Pana ñiˈya̱ loˈo nduˈni tiji nguˈ sca niˈi̱ nu cua ngunuˈu̱ biˈ, la cuiˈ juaˈa̱ xaˈ cuaˈni naˈ chaˈ taquiyaˈ ma̱ jnaˈ.
\q Liˈ taca taquiyaˈ ma̱ jnaˈ ñiˈya̱ ndaquiyaˈ jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ ma̱ jnaˈ, nu loˈo tya luˈú jyoˈo cusuˈ David. 
\q
\v 17 Naˈ laca̱ nu Xuˈna nu laca loo.
\q Juaˈa̱ cuaˈni naˈ loˈo ma̱, chaˈ clyana cua ñaˈa̱ ca nguˈ xaˈ tsuˈ jnaˈ;
\q na cua ngusubi naˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ saˈni, chaˈ caca nguˈ ñati̱ jnaˈ.
\q
\v 18 Juaˈa̱ nacui̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nda Ni chaˈ loˈo jyoˈo cusuˈ nu ngua saˈni, chaˈ cua jlo tiˈ Ni lcaa ñaˈa̱ cña nu cuaˈni Ni nde loo la.
\p
\v 19 ’Biˈ chaˈ ntiˈ naˈ chaˈ ná tsoˈo si tatsaa na jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesús chaˈ taquiyaˈ nguˈ lcaa chaˈ cusuˈ jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa na juani, nu loˈo nguxana ca ti chaˈ nchcutsaˈa̱ Ni cresiya jiˈi̱ nguˈ chaˈ caca nguˈ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni ―nacui̱ Jacobo―. 
\v 20 Tsa biˈ ti chaˈ cuaˈni na, ntiˈ naˈ; scua na xi chaˈ tsoˈo chaˈ tsaa slo nguˈ biˈ nu nacui̱ ndiˈya̱: Ná tsoˈo si cacu nguˈ msta̱ jiˈi̱ joˈó, xquiˈya chaˈ cuaˈni ñuˈu̱ msta̱ biˈ jiˈi̱ cresiya jiˈna si cacu na jiˈi̱; loˈo juaˈa̱ ná tsoˈo tsiyaˈ ti tyuˈu chaˈ jiˈi̱ nguˈ loˈo clyoˈo xaˈ ñati̱; ná tsoˈo cacu nguˈ naˈni nu ná ndye ndyalú tañi jiˈi̱ niˈ, nu loˈo cua ndyujuii nguˈ jiˈi̱; ni ná tsoˈo cacu nguˈ tañi.
\v 21 Pana cuentya jiˈi̱ chaˈ nu nguscua jyoˈo Moisés nu ngua saˈni, tsa lo cua ti chaˈ scua na chaˈ tsaa slo nguˈ xaˈ tsuˈ, chaˈ juaˈa̱ ntsuˈu quityi nu nguscua jyoˈo biˈ neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío lcaa quichi̱. Ndyaˈa̱ nguˈ neˈ laa tsa̱ nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ, lcaa semana ñaˈa̱ nguˈ lo quityi biˈ.
\p Ngaˈaa nchcuiˈ la Jacobo biˈ liˈ.
\p
\v 22 Ngua stuˈba chaˈ jiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ liˈ, lcaa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nde Jerusalén, loˈo nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo tya clyo, loˈo nguˈ nu laca loo jiˈi̱ taju nguˈ. Liˈ ngua tiˈ nguˈ chaˈ subi nguˈ xi xaˈ la tyaˈa nguˈ chaˈ tsaa nguˈ loˈo Pablo loˈo Bernabé ca quichi̱ Antioquía; ngusubi nguˈ jiˈi̱ Judas nu laca xtañi Barsabás, loˈo jiˈi̱ Silas, ñati̱ nu ndaquiyaˈ tsa nguˈ biˈ jiˈi̱.
\v 23 Ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ quityi nu nguscua nguˈ Jerusalén biˈ.
\p “Xlyo niˈi̱ jiˈi̱ lcaa ma̱”, nacui̱ quityi biˈ, “lcaa cuˈma̱ nu laca ma̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo tyaˈa na, masi nguˈ xaˈ tsuˈ laca ma̱, masi ndiˈi̱ ma̱ ca quichi̱ Antioquía, masi ndiˈi̱ ma̱ ca quichi̱ loyuu su cuentya Siria, masi ndiˈi̱ ma̱ ca quichi̱ loyuu su cuentya Cilicia. Cuare nu ngutaˈa̱ ya loˈo Jesucristo tya clyo, loˈo nguˈ cusuˈ jiˈi̱ taju tyaˈa na re, loˈo tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesús ca nde, stuˈba ti nscua ya quityi re chaˈ ca̱a̱ ca slo ma̱.
\v 24 Cua ndyuna ya chaˈ cua ndyaa xi nguˈ tyaˈa ya ca slo cuˈma̱, loˈo juaˈa̱ cua nguluˈu nguˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ ntsuˈu chaˈ xiˈyu ma̱ quiji̱ nguˈ quiˈyu tyaˈa ma̱; nacui̱ nguˈ biˈ chaˈ ntsuˈu chaˈ cuaˈni ma̱ lcaa cña nu nguscua jyoˈo Moisés lo quityi nu ngua saˈni. Pana ná ngulo ya cña jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ tsaa nguˈ slo cuˈma̱; jlo tiˈ ya chaˈ xñiˈi̱ xi tiˈ ma̱ ndiˈi̱ ma̱ nu loˈo ná nchca cuayáˈ tiˈ ma̱ si chaˈ liñi laca chaˈ biˈ.
\v 25 Biˈ chaˈ juani cua ngua stuˈba chaˈ jiˈi̱ ya loˈo tyaˈa cuare, ngusubi ya tucua tyaˈa nguˈ tyaˈa ya, la cuiˈ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo tyaˈa na laca nguˈ; tsaa nguˈ slo ma̱ loˈo Bernabé loˈo Pablo tyaˈa na. Ntsuˈu tsa tyiquee na ñaˈa̱ na jiˈi̱ nu nguˈ tyaˈa na biˈ, 
\v 26 masi ntsuˈu tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ nu ngua tiˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ tyaˈa na biˈ xquiˈya cña nu ngulo Jesucristo nu Xuˈna na jiˈi̱ nguˈ tyaˈa na biˈ.
\v 27 Judas loˈo Silas laca nguˈ nu cua ngulo ya cña jiˈi̱ chaˈ tsaa nguˈ slo ma̱, chaˈ ta nguˈ chaˈ liñi loˈo ma̱.
\v 28 Nguxtyucua Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ cuare loˈo nchcuiˈ ya loˈo tyaˈa ya, biˈ chaˈ ndiˈya̱ ti chcuiˈ ya loˈo ma̱ juani, chaˈ ná tsoˈo si culo ya xaˈ la cña tucui jiˈi̱ ma̱:
\v 29 Ná tsoˈo cacu ma̱ cuañaˈ naˈni nu laca msta̱, nu cua nda nguˈ jiˈi̱ joˈó; ná tsoˈo cacu ma̱ tañi; ná tsoˈo cacu ma̱ naˈni nu ná ndye ndyalú tañi loˈo ndyujuii nguˈ jiˈi̱; la cuiˈ ti chaˈ ná tsoˈo tsiyaˈ ti si tyuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo clyoˈo xaˈ ñati̱. Si taquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nscua re, tsoˈo ti tyiˈi̱ ma̱ liˈ. Tsa lo cua ti chaˈ nscua ya.”
\p
\v 30 Liˈ nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ loˈo quityi biˈ, ndyalaa nguˈ ca quichi̱ Antioquía. Ndyuˈu tiˈi̱ lcaa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo quichi̱ biˈ loˈo nda nguˈ quityi jiˈi̱ ñati̱ biˈ.
\v 31 Loˈo cua nchcuiˈ nguˈ biˈ lo quityi, liˈ tsoˈo tsa ngua tyiquee nguˈ xquiˈya chaˈ nu nchcuiˈ quityi loˈo nguˈ.
\v 32 Tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ngua nu Judas loˈo Silas biˈ, biˈ chaˈ ngua jiˈi̱ nguˈ nguluˈu nguˈ xi jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ; liˈ tlyu la ngua tyiquee lcaa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ, xquiˈya chaˈ nu nguluˈu nguˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ.
\v 33 Tyiqueeˈ xi ngutiˈi̱ nguˈ biˈ quichi̱ Antioquía, liˈ nchcuiˈ salyaˈ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo loˈo nguˈ. Ntiˈ tyaˈa nguˈ chaˈ xtyucua ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ tyucui̱i̱ su ñaa nguˈ nde slo xaˈ la tyaˈa nguˈ.
\v 34 Liˈ nacui̱ Silas chaˈ ngaˈaa tyaa ycuiˈ yu, tyanu yu loˈo nguˈ.
\v 35 Loˈo juaˈa̱ ndyanu Pablo loˈo Bernabé quichi̱ Antioquía biˈ; nguluˈu la nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ, nda la nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na loˈo tyaˈa nguˈ. Loˈo juaˈa̱ tya ntsuˈu tya tyu̱u̱ la tyaˈa nguˈ nu ndiˈi̱ ndejua nu nchcuiˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na loˈo tyaˈa nguˈ. 
\s Ndyaa Pablo chaca quiyaˈ chaˈ chcuiˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nde xaˈ quichi̱
\p
\v 36 Ngua sca tsa̱ nchcuiˈ Pablo loˈo Bernabé:
\p ―Tyaa na ―nacui̱―, tsaa na chaca quiyaˈ slo ñati̱ nu tyaˈa ntsuˈu chaˈ jiˈna loˈo Jesucristo, nguˈ nu ndiˈi̱ tyijyuˈ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ Bernabé―. Xaˈ tsaa na lcaa quichi̱ su nguluˈu na chaˈ jiˈi̱ Jesucristo tsubiˈ, tsaa naˈa̱ na si tsoˈo ti ndiˈi̱ tyaˈa na biˈ.
\p
\v 37 Ngua tiˈ Bernabé chaˈ loˈo Juan tsaa Juan loˈo nguˈ, la cuiˈ nu Juan Marcos biˈ.
\v 38 Pana ná ntiˈ Pablo tsaa loˈo jiˈi̱ Juan, chaˈ loˈo ngulaa nguˈ nde loyuu su cuentya Panfilia tya clyo, nduˈu Juan ndyaa liˈ, chaˈ ngaˈaa ndalo Juan chaˈ cuaˈni cña biˈ.
\v 39 Ná stuˈba ntsuˈu tyiquee Pablo loˈo Bernabé liˈ, ngaˈaa ndyaˈa̱ nguˈ stuˈba ti; biˈ chaˈ ndyaa Bernabé ndyatí̱ neˈ yaca niˈi̱ chaˈ tsaa ca loyuu Chipre chaca quiyaˈ; loˈo nu Marcos biˈ ndyaa loˈo Bernabé liˈ.
\p
\v 40 Liˈ ngusubi Pablo jiˈi̱ Silas chaˈ tsaa loˈo. Nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ liˈ, nu loˈo cua nchcuiˈ tyaˈa nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na chaˈ xtyucua Ni jiˈi̱ nguˈ tyucui̱i̱.
\v 41 Ndyaa nguˈ ca loyuu su cuentya Siria, liˈ ndyaa la nguˈ ca loyuu su cuentya Cilicia; nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndyuˈu tiˈi̱ tsa tlyu ti ca biˈ, chaˈ tlyu cuaˈni tyiquee nguˈ, chaˈ tyatí̱ tachaa la chaˈ jiˈi̱ Jesús tyiquee nguˈ.
\c 16
\s Ndyaa Timoteo loˈo Pablo loˈo Silas
\p
\v 1 Ndyalaa Pablo loˈo Silas ca quichi̱ Derbe, liˈ ndyalaa nguˈ ca quichi̱ Listra. Quichi̱ biˈ ndyacua tyaˈa nguˈ loˈo sca yu cuañiˈ tyaˈa ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nu naa Timoteo. Xtyaˈa̱ yu laca sca nu cunaˈa̱ judío nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo, pana nguˈ griego ngua sti yu.
\v 2 Nu ñati̱ jiˈi̱ Jesús ca quichi̱ Listra biˈ, tsoˈo tsa nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ nu Timoteo biˈ, loˈo juaˈa̱ tsoˈo nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱ yu biˈ ca quichi̱ Iconia.
\v 3 Ngua tiˈ Pablo chaˈ tsaa Timoteo loˈo nguˈ liˈ, biˈ chaˈ ngusiˈyu Pablo quiji̱ Timoteo chaˈ culacua̱ yu. Ná ca ñasi̱ˈ nguˈ judío lcaa quichi̱ su tyaˈa̱ yu loˈo nguˈ liˈ, masi jlo tiˈ lcaa nguˈ chaˈ nguˈ griego ngua sti yu.
\v 4 Nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesús lcaa quichi̱ su ndyaˈa̱ nguˈ, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ biˈ lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu nguscua nguˈ Jerusalén lo quityi biˈ; nguscua nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús tya clyo loˈo nguˈ cusuˈ quityi biˈ, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ xaˈ tsuˈ lcaa ñaˈa̱ cña nu ntsuˈu chaˈ cuaˈni nguˈ nu laca ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo.
\v 5 Loˈo ndyuna nguˈ chaˈ biˈ, liˈ cua ngua tlyu la tyiquee nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo; ngaˈaa ndyutsi̱i̱ nguˈ liˈ. Loˈo juaˈa̱ ngua chaˈ lcaa tsa̱ ndyatu̱ la ñati̱ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo.
\s Nchcuiˈ sca nguˈ Macedonia loˈo Pablo laja xcalá yu
\p
\v 6 Loˈo liˈ ná nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ culuˈu nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo ca quichi̱ nde loyuu su cuentya Asia, biˈ chaˈ nteje tacui nguˈ loyuu su cuentya Frigia, loˈo juaˈa̱ loyuu su cuentya Galacia,
\v 7 ndyalaa nguˈ tyucui̱i̱ nu tsaa ca loyuu su cuentya Misia liˈ. Ngulacua tiˈ nguˈ chaˈ tya tsaa la nguˈ ca loyuu su cuentya Bitinia, pana ná nda Xtyiˈi ycuiˈ Jesús chacuayáˈ chaˈ tsaa nguˈ cajua;
\v 8 biˈ chaˈ nteje tacui nguˈ loyuu su cuentya Misia ndyaa lye la nguˈ, ndyalaa nguˈ quichi̱ Troas ca toˈ tyujoˈo liˈ.
\v 9 Ngua sca talya laja loˈo ndiˈi̱ Pablo quichi̱ biˈ, liˈ nchcuiˈ xcalá yu. Cua naˈa̱ Pablo sca nguˈ Macedonia nu ndachaˈ jiˈi̱ yu: “Tyeje tacui ma̱ chaca tsuˈ tyujoˈo, ca̱a̱ ma̱ xaˈ tsuˈ ca nde Macedonia, loyuu quichi̱ tyi naˈ”, nacui̱ nu quiˈyu biˈ, “chaˈ xtyucua ma̱ jiˈi̱ cua”, nacui̱ jiˈi̱ Pablo laja xcalá.
\v 10 Loˈo liˈ ngusñi ya tyucui̱i̱ chaˈ tsaa ya chaca tsuˈ tyujoˈo biˈ ca loyuu Macedonia, xquiˈya chaˈ nchcuiˈ xcalá Pablo. (Loˈo naˈ ndyaˈa̱ naˈ loˈo nguˈ. Lucas naa naˈ, naˈ nu nscua̱ quityi re.) Jlo tiˈ ya chaˈ ycuiˈ Ndyosi laca nu ngulo cña jiˈi̱ ya chaˈ tsaa ya ndejua, chaˈ ta ya chaˈ jiˈi̱ Jesucristo loˈo ñati̱ nu ndiˈi̱ ndejua.
\s Ndiˈi̱ Pablo loˈo Silas ca quichi̱ Filipos
\p
\v 11 Hora ti ndyaa ya ndyatí̱ ya neˈ yaca niˈi̱ chaˈ tsaa ya chaca tsuˈ, nduˈu ya ndyaa ya liˈ. Cuati naˈa̱ ya ca su naa Samotracia, sca loyuu piti ti claˈbe tyujoˈo laca biˈ. Ca chaca tsa̱ ndyalaa ya chaca tsuˈ tyujoˈo biˈ, ca quichi̱ Neápolis.
\v 12 Ca biˈ ngusñi ya tyucui̱i̱ ndyaa ya nde quichi̱ Filipos, quichi̱ nu laca loo jiˈi̱ lcaa quichi̱ loyuu su cuentya Macedonia laca quichi̱ Filipos biˈ. (Loˈo nguxana ti quichi̱ biˈ, ngüiñá nguˈ romano jiˈi̱.) Loˈo liˈ ndyanu ya tyu̱u̱ tsa̱ quichi̱ biˈ.
\v 13 Loˈo nu ngua tsa̱ nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ judío, liˈ nduˈu ya quichi̱ ndyaa ya ca toˈ staˈa̱ su ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ judío chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi tsa̱ biˈ; nguluˈu ya xi jiˈi̱ nguˈ cunaˈa̱ nu ndyuˈu tiˈi̱ ndacua ti.
\v 14 Lidia naa sca nu cunaˈa̱ biˈ; nguˈ Tiatira laca, loˈo cña jiˈi̱ laca chaˈ ndujuiˈ lateˈ nde quichi̱ Filipos biˈ, sca lo lateˈ nu cuaa ñaˈa̱, nu tsoˈo xi ñaˈa̱. Nduˈni tlyu maˈ cusuˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ tsoˈo ndyuna maˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na; juaˈa̱ nguxtyucua Ni jiˈi̱ maˈ chaˈ cuiˈya tsoˈo cuentya ñiˈya̱ nu ndyuˈu chaˈ nu nguluˈu Pablo jiˈi̱ nguˈ.
\v 15 Liˈ ntyucuatya nguˈ jiˈi̱ Lidia loˈo jiˈi̱ lcaa tyaˈa nguˈ nu ndiˈi̱ slo.
\p ―Si chañi chaˈ nclyacua tiˈ ma̱ chaˈ laca naˈ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo ―nacui̱ nu cunaˈa̱ biˈ jiˈi̱ ya―, tya̱a̱ ma̱ toˈ tyi naˈ, tyanu ma̱ xi slo cua lacua. 
\p Tyu̱u̱ quiyaˈ nchcuiˈ maˈ loˈo ya chaˈ tsaa ya, biˈ chaˈ ndyaa ya loˈo maˈ ca toniˈi̱ jiˈi̱ maˈ.
\p
\v 16 Ngua sca tsa̱ ndyaa ya su ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi, loˈo liˈ ndyacua tyaˈa ya loˈo sca nu cunaˈa̱ cuañiˈ tyucui̱i̱. Quicha nu cunaˈa̱ biˈ, chaˈ cua saˈni tsa ngusñi cuiˈi̱ jiˈi̱. Cuentya jiˈi̱ cuiˈi̱ biˈ nchca tii nu cunaˈa̱ biˈ ñiˈya̱ nu lijya̱ tyempo jiˈi̱ nguˈ ca nde loo la, biˈ laca chaˈ nu nda cuiˈi̱ biˈ loˈo nu cunaˈa̱ biˈ. Msu nu ngüiˈya ti nguˈ laca nu cunaˈa̱ biˈ, loˈo ná nda xuˈna choˈ cayaˈ jiˈi̱. Nguaˈni tsa xuˈna choˈ ngana, chaˈ nda nguˈ quichi̱ quiñaˈa̱ tsa cñi jiˈi̱ xuˈna choˈ, chaˈ caja chaˈ jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ nu caca jiˈi̱ nguˈ nde loo la loˈo nchcuiˈ nu cunaˈa̱ biˈ loˈo nguˈ.
\v 17 Ndyaa lcaˈa̱ choˈ jiˈi̱ Pablo loˈo jiˈi̱ cuare. Cui̱i̱ tsa ngusiˈya nu cunaˈa̱ quicha biˈ lijya̱:
\p ―Msu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu laca loo laca nguˈ re ―nacui̱ nu quicha biˈ―. Culuˈu nguˈ jiˈi̱ ma̱ ñiˈya̱ nu cuaˈni lyaá ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱.
\p
\v 18 Tyu̱u̱ tsa̱ lcaˈa̱ nu cunaˈa̱ biˈ jiˈi̱ ya, loˈo la cuiˈ juaˈa̱ nxiˈya tsa. Liˈ ngaˈaa ndiya tiˈ Pablo chaˈ nxiˈya choˈ. Nguxtyacui yu nde chu̱ˈ yu tyucui̱i̱ su ndyaa yu, nchcuiˈ yu loˈo nu cunaˈa̱ quicha biˈ chaˈ jiˈi̱ cuiˈi̱ nu ngusñi jiˈi̱ choˈ, chaˈ tyuˈu cuiˈi̱ biˈ tyaa liˈ:
\p ―Chacuayáˈ jiˈi̱ Jesucristo nchcuiˈ naˈ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱. ―Tyuˈu cuiˈi̱ nu ntsuˈu laja cuañaˈ nuˈu̱ juani, tyaa nde liyaˈ.
\p Hora ti ngutuˈu cuiˈi̱ biˈ ndyaa liˈ. Ngua tsoˈo nu cunaˈa̱ biˈ liˈ.
\p
\v 19 Tyaala tsa nguˈ nu laca xuˈna nu cunaˈa̱ biˈ. Hora ti ngusñi xuˈna biˈ jiˈi̱ Pablo loˈo jiˈi̱ Silas, ndyaa loˈo xuˈna biˈ jiˈi̱ nguˈ slo nguˈ nu laca loo jiˈi̱ quichi̱, chaˈ nda xuˈna nu cunaˈa̱ biˈ cuentya chaˈ ngaˈaa caca cuaˈni nguˈ ngana loˈo nu cunaˈa̱ biˈ si ngaˈaa ntsuˈu cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱.
\v 20 Ngusta nguˈ quiˈya jiˈi̱ Pablo loˈo Silas ca slo bese liˈ:
\p ―Nguˈ judío laca nguˈ re ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ bese―. Cuxi tsa ndyuˈni nguˈ re, biˈ chaˈ ñasi̱ˈ tsa nguˈ quichi̱ juani.
\v 21 Xaˈ chaˈ ncluˈu nguˈ re jiˈna nu ná ntsuˈu chacuayáˈ jiˈna chaˈ cuaˈni na, chaˈ nguˈ romano laca na.
\p
\v 22 Ñasi̱ˈ tsa lcaa nguˈ quichi̱ liˈ. Ngulo bese cña chaˈ tyuˈu steˈ Pablo loˈo steˈ Silas, chaˈ quijiˈi̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo yaca.
\v 23 Quiñaˈa̱ tsa quiyaˈ ngujuiˈi̱ yaca nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, liˈ ngusuˈba nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ neˈ chcua̱. Loˈo juaˈa̱ ngulo nguˈ cña jiˈi̱ nguˈ nu ngaˈa̱ cua̱ toˈ niˈi̱ chcua̱ chaˈ tsoˈo tsa ñaˈa̱si̱i̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 24 Biˈ chaˈ nguaˈni clya nu laca loo jiˈi̱ niˈi̱ chcua̱ biˈ, ngusuˈba yu jiˈi̱ nguˈ neˈ cuarto claˈbe niˈi̱ chcua̱ biˈ, loˈo liˈ ngusca̱ˈ yu quiyaˈ nguˈ loˈo yaca. 
\p
\v 25 Nu loˈo ngua claˈbe talya ngaˈa̱ Pablo loˈo Silas neˈ chcua̱ biˈ; nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi, ndyula tuˈba nguˈ ji̱i̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni. Loˈo juaˈa̱ ndyuna lcaa preso tyaˈa ntsuˈu nguˈ neˈ chcua̱.
\v 26 Tsi tsiyaˈ ca ngulacui̱ chalyuu liˈ, lye tsa ngüiña niˈi̱ chcua̱; ndyaala lcaa toniˈi̱ chcua̱ biˈ liˈ, xquiˈya chaˈ ngulacui̱ tsa chalyuu, loˈo juaˈa̱ ngusiˈyu cuˈ ju̱u̱ chcua̱ su ndyaaca̱ˈ nguˈ.
\v 27 Hora ti ngue tiˈ nu laca loo jiˈi̱ niˈi̱ chcua̱ biˈ, naˈa̱ yu chaˈ ntucua yaala toniˈi̱. Ndyutsi̱i̱ tsa yu liˈ, chaˈ ngulacua tiˈ yu chaˈ cua ngusna lcaa preso jiˈi̱. Hora ti ngusñi yu maxtyi jiˈi̱ chaˈ cujuii yu jiˈi̱ ycuiˈ ca yu.
\v 28 Cui̱i̱ ngusiˈya Pablo jiˈi̱ yu liˈ:
\p ―Ná ntsuˈu chaˈ cuaˈni nuˈu̱ juaˈa̱ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ yu―. Nde ti ndiˈi̱ lcaa cuare.
\p
\v 29 Ngusiˈya nu laca loo chaˈ ca̱a̱ loˈo nguˈ jiˈi̱ quiiˈ. Liˈ ndyatí̱ yu niˈi̱ chcua̱, lye tsa nchcua̱ yu lijya̱ yu liˈ, chaˈ ndyutsi̱i̱ tsa yu. Ndatu̱ sti̱ˈ yu slo Pablo loˈo Silas liˈ.
\v 30 Liˈ ngulo yu jiˈi̱ nguˈ neˈ chcua̱.
\p ―Cusuˈ ―nacui̱ yu jiˈi̱ Pablo loˈo Silas―, cuxi tsa ñati̱ laca naˈ. ¿Ñiˈya̱ cuaˈni naˈ chaˈ cuaˈni lyaá Ni jnaˈ? ―nacui̱ nu laca loo biˈ.
\p
\v 31 ―Xñi nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesucristo nu Xuˈna na ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ yu―, biˈ nu taca jiˈi̱ cuaˈni lyaá jiˈi̱ lcaa ma̱, loˈo jinuˈu̱, loˈo jiˈi̱ sñiˈ nuˈu̱, loˈo jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ slo nuˈu̱.
\p
\v 32 Nu Pablo loˈo Silas ni, nguluˈu nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ ca slo nu laca loo jiˈi̱ niˈi̱ chcua̱ biˈ liˈ.
\v 33 Talya tsa ngua liˈ, pana nguiˈí̱ nu laca loo biˈ jiˈi̱ su tiˈí jiˈi̱ Pablo loˈo jiˈi̱ Silas, su ngujuiˈi̱ yaca nguˈ jiˈi̱ nguˈ. Liˈ ntyucuatya nguˈ jiˈi̱ nu laca loo biˈ, loˈo jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ slo.
\v 34 Ndyaa loˈo yu jiˈi̱ Pablo loˈo Silas niˈi̱ jiˈi̱ yu, chaˈ ta yu na cacu nguˈ. Tsoˈo tsa tyiquee nu laca loo biˈ juani, chaˈ cua ngusñi yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; la cuiˈ ti tsoˈo ntsuˈu tyiquee lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ slo yu.
\p
\v 35 Nguxee chaca tsa̱, liˈ ngulo bese cña jiˈi̱ policía chaˈ tsaa nguˈ chcuiˈ nguˈ loˈo nu laca loo jiˈi̱ niˈi̱ chcua̱ biˈ, chaˈ culaá jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 36 Liˈ nchcuiˈ nu laca loo biˈ loˈo Pablo loˈo Silas: 
\p ―Cua ngulo bese cña jnaˈ chaˈ culaá naˈ jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ―, biˈ chaˈ tsoˈo ti tyaa ma̱ lacua.
\p
\v 37 ―Ná tsoˈo ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ policía―. Cua naˈa̱ lcaa nguˈ quichi̱ re nu loˈo ngujuiˈi̱ yaca nguˈ jiˈi̱ ya, masi nguˈ romano laca cuare. Bilya ca cuayáˈ jiˈi̱ ya loˈo ngusuˈba nguˈ jiˈi̱ ya neˈ chcua̱ re ―nacui̱―. Loˈo juani ntiˈ nguˈ chaˈ culaá nguˈ jiˈi̱ ya cuaana ti. Siˈi juaˈa̱ ngaˈa̱ chaˈ caca. Tsoˈo la ca̱a̱ ycuiˈ nguˈ chaˈ culaá nguˈ jiˈi̱ ya.
\p
\v 38 Ndyaa policía liˈ, ndachaˈ nguˈ jiˈi̱ bese lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu nchcuiˈ Pablo loˈo nguˈ. Nu loˈo ngua cuayáˈ tiˈ bese chaˈ nguˈ romano laca Pablo loˈo Silas, ndyutsi̱i̱ tsa bese biˈ liˈ.
\v 39 Hora ti ndyaa ycuiˈ bese ca toˈ niˈi̱ chcua̱ liˈ: 
\p ―Cusuˈ ―nacui̱ bese biˈ jiˈi̱ Pablo loˈo Silas―, cuiˈya ma̱ chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ ya ―nacui̱.
\p Ngulaá nguˈ jiˈi̱ Pablo loˈo Silas liˈ.
\p ―Cuaˈni ma̱ chaˈ tsoˈo tyaa ma̱ chaca quichi̱ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Pablo loˈo Silas.
\p
\v 40 Liˈ nduˈu Pablo loˈo Silas niˈi̱ chcua̱, ndyaa nguˈ slo maˈ Lidia chaca quiyaˈ. Xaˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ, chaˈ caca tlyu tyiquee nguˈ xquiˈya Jesús. Nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ liˈ.
\c 17
\s Ñasi̱ˈ tsa nguˈ Tesalónica
\p
\v 1 Ndyaa Pablo loˈo Silas tyucui̱i̱ nde Tesalónica. Clyo nteje tacui nguˈ quichi̱ Anfípolis, liˈ nteje tacui nguˈ quichi̱ Apolonia, loˈo liˈ ndyalaa nguˈ nde quichi̱ Tesalónica. Ntucua sca laa jiˈi̱ nguˈ judío quichi̱ biˈ,
\v 2 biˈ chaˈ ndyaa Pablo neˈ laa biˈ ñiˈya̱ nu ndyaˈa̱ yu neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío lcaa quichi̱. Tsa̱ nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ judío ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ quichi̱ neˈ laa, loˈo juaˈa̱ ndyatí̱ Pablo ndyaa yu neˈ laa tsa̱ biˈ. Cua ndyaa sna semana nchcuiˈ yu loˈo nguˈ ca biˈ;
\v 3 nguluˈu yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ, chaˈ nu nchcuiˈ quityi cusuˈ jiˈi̱ Cristo ñiˈya̱ nu ntsuˈu chaˈ xcubeˈ nguˈ jiˈi̱, loˈo liˈ ñiˈya̱ tyuˈú nu Cristo biˈ chaca quiyaˈ loˈo cua ndyujuii nguˈ jiˈi̱.
\p ―Nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ liˈ―. Ñiˈya̱ nu nchcuiˈ quityi jiˈi̱ nu Cristo biˈ, la cuiˈ juaˈa̱ ngua jiˈi̱ Jesús ―nacui̱―. La cuiˈ Cristo laca nu Jesús biˈ.
\p
\v 4 Ngusñi tucua sna tyaˈa ti nguˈ judío chaˈ biˈ, liˈ ndyaˈa̱ nguˈ biˈ loˈo Pablo loˈo Silas; juaˈa̱ ngusñi tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ griego nu nduˈni tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ biˈ; juaˈa̱ tyu̱u̱ tyaˈa nu cunaˈa̱ tlyu nu ndiˈi̱ quichi̱ biˈ, ngusñi nguˈ chaˈ biˈ liˈ.
\v 5 Pana ñasi̱ˈ tsa nguˈ judío nu ná jlya tiˈ chaˈ biˈ; tyaala tsa nguˈ biˈ, biˈ chaˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo ñati̱ xñaˈa̱ nu xcuiˈ ndyaˈa̱ calle ti, ñati̱ taja ti, chaˈ xtyucua nguˈ xñaˈa̱ biˈ jiˈi̱ nguˈ. Cuxi tsa nguaˈni nguˈ biˈ liˈ, loˈo juaˈa̱ ngua ñasi̱ˈ lcaa nguˈ quichi̱. Ndyaa nguˈ slo Jasón liˈ, ndyatí̱ nguˈ niˈi̱ jiˈi̱ yu Jasón biˈ, chaˈ nclyana nguˈ jiˈi̱ Pablo loˈo Silas. Xñi nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ ntiˈ nguˈ, chaˈ tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ Pablo loˈo Silas ca slo nguˈ quichi̱.
\v 6 Pana ná nquije Pablo loˈo Silas jiˈi̱ nguˈ, biˈ chaˈ ngusñi nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jasón loˈo jiˈi̱ tyaˈa ndyaˈa̱ yu, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ ca slo nguˈ tisiya. Cui̱i̱ nchcuiˈ nguˈ loˈo nguˈ tisiya liˈ, ngusta nguˈ quiˈya jiˈi̱ Jasón loˈo jiˈi̱ tyaˈa ndyaˈa̱ yu:
\p ―Tyaala tsa nguˈ biˈ ―nacui̱ nu nguˈ xñaˈa̱ biˈ―. Lcaa quichi̱ su ndyaˈa̱ nguˈ biˈ ngaˈaa siˈi ti̱ ti ndiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ xquiˈya chaˈ cuxi nu nchcuiˈ nguˈ biˈ ―nacui̱ nguˈ―. Loˈo juani cua ndyalaa nguˈ xñaˈa̱ biˈ quichi̱ tyi na,
\v 7 ndiˈi̱ nguˈ slo yu Jasón re. Ná ndaquiyaˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ cña nu ngulo rey tlyu jiˈna nu laca na nguˈ romano, chaˈ nchcuiˈ nguˈ chaˈ ntsuˈu chaca rey nu tlyu la nu naa Jesús; biˈ laca nu taca culo cña jiˈna, nacui̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 8 Loˈo ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ tisiya quiˈya nu ngusta nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, ñasi̱ˈ tsa nguˈ liˈ, ñasi̱ˈ lcaa nguˈ quichi̱;
\v 9 biˈ chaˈ ngüijña nguˈ tisiya cñi jiˈi̱ Jasón loˈo jiˈi̱ tyaˈa ndyaˈa̱ yu xquiˈya Pablo, loˈo juaˈa̱ xquiˈya Silas. Nda nguˈ cñi, loˈo ti ngutuˈu nguˈ laja ti liˈ, nu Jasón loˈo tyaˈa ndyaˈa̱ yu.
\s Ndyalaa Pablo loˈo Silas nde quichi̱ Berea
\p
\v 10 Nu nguˈ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesús ca biˈ, hora ti nguaˈni choˈo nguˈ tyucui̱i̱ jiˈi̱ Pablo loˈo Silas chaˈ tyaa nguˈ; la cuiˈ talya nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ ca quichi̱ Berea. Loˈo ndyalaa nguˈ nde quichi̱ biˈ, liˈ ndyatí̱ nguˈ ndyaa nguˈ neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío.
\v 11 Tsoˈo la tyiquee nguˈ quichi̱ Berea biˈ; siˈi na cuxi tyiquee nguˈ biˈ ñiˈya̱ laca tyiquee nguˈ Tesalónica. Ntiˈ tsa nguˈ cuna nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu nda Pablo loˈo Silas loˈo nguˈ. Lcaa tsa̱ nclyana nguˈ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi si chaˈ liñi laca nu nchcuiˈ nguˈ biˈ;
\v 12 biˈ chaˈ ngusñi tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ quichi̱ chaˈ biˈ, loˈo nguˈ judío, loˈo juaˈa̱ nguˈ griego, masi nu quiˈyu, masi nu cunaˈa̱ tlyu, ngusñi nguˈ chaˈ biˈ.
\v 13 Liˈ ngujui chaˈ jiˈi̱ nguˈ judío nu ndiˈi̱ nde quichi̱ Tesalónica chaˈ nclyuˈu Pablo chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ Berea. Ngua ñasi̱ˈ tsa nguˈ biˈ liˈ, yala ti ndyalaa nguˈ ca quichi̱ Berea biˈ liˈ. Ndyaa nguˈ nda nguˈ sca chaˈ cuiñi loˈo nguˈ quichi̱ biˈ, chaˈ xu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo Pablo.
\v 14 Loˈo ngua tii ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo chaˈ juaˈa̱ ntiˈ nguˈ judío biˈ, hora ti ngusalyaˈ nguˈ loˈo Pablo chaˈ tyaa yu tyucui̱i̱ toˈ tyujoˈo; pana ndyanu Silas loˈo Timoteo quichi̱ biˈ.
\v 15 Ndyaa xi nguˈ Berea loˈo Pablo ñaˈa̱ cuayáˈ nu ndyalaa nguˈ ca quichi̱ Atenas. Hora ti nguxtyu̱u̱ nguˈ Berea nde quichi̱ tyi nguˈ liˈ, chaˈ ta nguˈ chaˈ loˈo Silas loˈo Timoteo, chaˈ loˈo nguˈ tsaa nguˈ yala ti xi chaˈ tyacua tyaˈa nguˈ loˈo Pablo ca quichi̱ Atenas biˈ.
\s Ca quichi̱ Atenas
\p
\v 16 Ntajatya Pablo jiˈi̱ Silas loˈo Timoteo ñaˈa̱ cuayáˈ nu tyalaa nguˈ ca quichi̱ Atenas. Xñiˈi̱ tsa tiˈ Pablo loˈo naˈa̱ yu chaˈ quiñaˈa̱ tsa joˈó ntsuˈu quichi̱ biˈ;
\v 17 biˈ chaˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ ca neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío biˈ, nchcuiˈ yu loˈo nguˈ judío, juaˈa̱ loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ nu nduˈni tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cajua, loˈo juaˈa̱ nchcuiˈ yu loˈo lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ lo cayaˈ. Lcaa tsa̱ nclyuˈu yu jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ.
\v 18 Cua ntsuˈu sca taju nguˈ nde quichi̱ biˈ, nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ chaˈ nu ncluˈu nguˈ epicúreo, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu chaca taju nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ jiˈi̱ chaˈ nu ncluˈu nguˈ estoico. Ndyacua tyaˈa nu nguˈ nu ndyaca tsaˈa̱ tyucuaa lo chaˈ biˈ loˈo Pablo liˈ. Nchcuiˈ tsa nguˈ chaˈ jiˈi̱ yu loˈo tyaˈa nguˈ:
\p ―¿Ni chaˈ nda nu quiˈyu re nu nchcuiˈ tsa loˈo na? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ.
\p ―¿Ha siˈi chaˈ jiˈi̱ xaˈ joˈó nchcuiˈ yu? ―nacui̱ tyaˈa nguˈ liˈ.
\p Pana cua ndyuna nguˈ loˈo nguluˈu Pablo chaˈ jiˈi̱ Jesús, chaˈ nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ ngua chaˈ ndyuˈú Jesús chaca quiyaˈ.
\v 19 Liˈ ngusñi nguˈ yaˈ Pablo chaˈ tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ ca su ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ cusuˈ quichi̱ biˈ, sca yuu laja ti nu naa Areópago.
\p ―Ntiˈ ya chaˈ caca cuayáˈ tiˈ ya, ¿ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ nu nclyuˈu nuˈu̱ jiˈi̱ ya? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Pablo―. Sca chaˈ cucui laca chaˈ nu nchcuiˈ nuˈu̱ re;
\v 20 bilya cuna ya chaˈ biˈ, tya lyiji ta ya cuentya ―nacui̱ nguˈ―. Biˈ chaˈ juani, ta nuˈu̱ chaˈ loˈo ya ¿ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ biˈ?
\p
\v 21 Nu nguˈ quichi̱ Atenas ni, xcuiˈ ntiˈ nguˈ cuna nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ cucui nu caca chcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ, sca chaˈ nu bilya cuna nguˈ. La cuiˈ juaˈa̱ nduˈni lcaa nguˈ xaˈ tsuˈ nu ndiˈi̱ quichi̱ biˈ, xcuiˈ ca ndiya tiˈ nguˈ chcuiˈ nguˈ jiˈi̱ sca chaˈ cucui.
\p
\v 22 Biˈ chaˈ ndatu̱ Pablo claˈbe laja ñati̱ ca Areópago biˈ, nchcuiˈ yu loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Cuˈma̱ nguˈ Atenas ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―. Cua naˈa̱ naˈ chaˈ jlya tsa tiˈ ma̱ jiˈi̱ joˈó nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱ yu―.
\v 23 Ndyaa naˈa̱ naˈ xi calle quichi̱ re, loˈo liˈ naˈa̱ naˈ lcaa joˈó nu cuentya jiˈi̱ cuˈma̱. Liˈ naˈa̱ naˈ sca mesa nu ndu̱ laja ti su nscua sca chaˈcña nde siiˈ mesa biˈ nu ndiˈya̱ nchcuiˈ: “Nde laca mesa jiˈi̱ joˈó nu bilya tyuloo ya jiˈi̱”. Chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu bilya slo ma̱ tilaca laca Ni, chaˈ jiˈi̱ nu ycuiˈ Ndyosi biˈ ta naˈ loˈo ma̱ juani ―nacui̱ yu―.
\p
\v 24 ’Cua ngüiñá ycuiˈ Ndyosi tyucui ñaˈa̱ chalyuu loˈo lcaa na nu ntsuˈu chalyuu; laca ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna nu laca loo, masi nde cua̱, masi nde lo yuu chalyuu ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―. Pana ná ndiˈi̱ Ni neˈ sca laa nu ndiñá ñati̱ ti.
\v 25 Ni sca chaˈ ná lyiji jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ná ngaˈa̱ chaˈ xñi Ni ni sca na nu nda ñati̱ jiˈi̱ Ni. Cua nguaˈni cuˈú Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱, cua nda Ni xtyiˈi nguˈ chaˈ tyuˈú neˈ cresiya jiˈi̱ scaa nguˈ, loˈo juaˈa̱ cua nda Ni lcaa chaˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱ chalyuu.
\p
\v 26 ’Cua ngüiñá ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu loˈo sca ti lo cuañaˈ ñati̱. Loˈo juaˈa̱ ngusta ycuiˈ Ndyosi ni tyempo cala scaa nguˈ, nduˈni Ni mala su caca quichi̱ tyi scaa nguˈ.
\v 27 Na cua nda Ni jiˈi̱ ñati̱ lijya̱ nguˈ chalyuu chaˈ clyana nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni, chaˈ quije Ni jiˈi̱ nguˈ. Pana ná tyijyuˈ ndiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈna, cacua ti su ndiˈi̱ lcaa na ndiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\v 28 Chacuayáˈ jiˈi̱ Ni luˈú na, chacuayáˈ jiˈi̱ Ni ndyaˈa̱ na, loˈo juaˈa̱ chacuayáˈ jiˈi̱ Ni ndyuˈni na lcaa cña. Ntsuˈu sca chaˈ nu nguscua jyoˈo nguˈ tii tyaˈa ma̱ lo quityi saˈni, chaˈ nu ndiˈya̱ nchcuiˈ: “Tyaˈa ycuiˈ Ndyosi laca na”. Juaˈa̱ nacui̱ jyoˈo cusuˈ biˈ jiˈi̱ ma̱.
\v 29 Si chañi chaˈ ycuiˈ Ndyosi laca tyaˈa na ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―, ná taca chcuiˈ na chaˈ laca Ni sca lcui̱, masi lcui̱ oro, masi lcui̱ plata, masi lcui̱ quee ndu̱. Na ndiñá ti ñati̱ chalyuu lcui̱ biˈ ñiˈya̱ nu ndaˈya chaˈ hique ti nguˈ chaˈ cuiñá nguˈ jiˈi̱.
\v 30 Cua ndalo tsa tyiquee ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ chalyuu tyempo saˈni loˈo bilya ca jlo tiˈ nguˈ lcaa chaˈ biˈ, pana juani cua ngulo Ni cña jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu chaˈ culochu̱ˈ nguˈ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ.
\v 31 Cua ngusta Ni sca tsa̱ chaˈ cuaˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, loˈo juaˈa̱ cua ngusubi Ni sca ñati̱ nu caca bese. Jesucristo laca biˈ. Tsoˈo tsa nguaˈni Ni chaˈ tyanu tachaa chaˈ biˈ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu, nu loˈo nguaˈni Ni chaˈ ndyuˈú nu ñati̱ biˈ chaca quiyaˈ loˈo cua ndyujuii nguˈ jiˈi̱.
\p
\v 32 Nu loˈo ndyuna nguˈ quichi̱ chaˈ biˈ, chaˈ cua ndyuˈú sca ñati̱ chaca quiyaˈ ca su ntsiya ngujuii, liˈ nxtyí loˈo tsa nguˈ jiˈi̱ Pablo. Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu xi xaˈ la nguˈ nu nchcuiˈ loˈo yu:
\p ―Culuˈu nuˈu̱ chaˈ biˈ jiˈi̱ ya chaca quiyaˈ chaca tsa̱ ―nacui̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ yu.
\p
\v 33 Liˈ ngutuˈu Pablo ca Areópago su ntucua nguˈ.
\v 34 Pana nduˈu lcaˈa̱ xi nguˈ jiˈi̱ yu liˈ, xquiˈya chaˈ jlya tiˈ nguˈ biˈ chaˈ nu cua nchcuiˈ yu loˈo nguˈ. Sca nu quiˈyu nu naa Dionisio ngusñi chaˈ biˈ, masi laca Dionisio sca nguˈ cusuˈ nu ndyaˈa̱ ca Areópago biˈ; juaˈa̱ sca nu cunaˈa̱ nu naa Dámaris ngusñi chaˈ biˈ, loˈo xi xaˈ la ñati̱ ngusñi chaˈ biˈ.
\c 18
\s Ca quichi̱ Corinto
\p
\v 1 Liˈ nduˈu Pablo quichi̱ Atenas ndyaa yu ca quichi̱ Corinto. 
\v 2 Quichi̱ biˈ ndyacua tyaˈa yu loˈo sca nguˈ judío nu naa Aquila, nguˈ quichi̱ Ponto laca nu Aquila biˈ. Ngutiˈi̱ nguˈ nde Italia nquichaˈ, nu Aquila biˈ loˈo clyoˈo nu naa Priscila; pana nduˈutsuˈ nguˈ ndyalaa nguˈ nde quichi̱ Corinto, nu loˈo ngulo rey Claudio cña chaˈ culoˈo nguˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ judío nu ngutiˈi̱ quichi̱ Roma, quichi̱ nu laca loo jiˈi̱ loyuu su cuentya Italia biˈ. Toniˈi̱ jiˈi̱ nu Aquila biˈ ndyalaa Pablo liˈ.
\v 3 Stuˈba ti nguaˈni Pablo cña loˈo nguˈ biˈ liˈ, chaˈ cuityi niˈi̱ lateˈ laca nguˈ; biˈ chaˈ ndyanu yu slo nguˈ chaˈ cuaˈni yu cña loˈo nguˈ.
\v 4 Ndyaa Pablo neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío lcaa tsa̱ taˈa nu ndiˈi̱ cñaˈ nguˈ, chaˈ culuˈu yu chaˈ jiˈi̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ nu ndyuˈu tiˈi̱ liˈ, masi jiˈi̱ nguˈ judío, masi jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ.
\p
\v 5 Cua nduˈu Silas loˈo Timoteo ca Macedonia, liˈ ndyalaa nguˈ slo Pablo. Loˈo cua ndyalaa nguˈ biˈ, liˈ lcaa tsa̱ lcaa hora nclyuˈu Pablo chaˈ jiˈi̱ Jesús jiˈi̱ nguˈ judío. Nchcuiˈ yu chaˈ laca Jesús ycuiˈ Cristo, nu ntajatya tsa nguˈ jiˈi̱ chaˈ ca̱a̱ nde chalyuu.
\v 6 Pana ngunasi̱ˈ tsa nguˈ judío biˈ jiˈi̱ Pablo liˈ, subaˈ tsa nchcuiˈ nguˈ loˈo; biˈ chaˈ nguscui̱ yu steˈ yu slo nguˈ chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ cuxi tsa nchcuiˈ nguˈ loˈo yu.
\p ―Ngunaˈ tsa nduˈni cuˈma̱ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―. Xquiˈya ycuiˈ ma̱ laca; ná ntsuˈu quiˈya ˈna, chaˈ xcuiˈ chaˈ liñi laca nu nguluˈu naˈ jiˈi̱ ma̱. Cua tyaˈa ti naˈ lacua. Juani tsaˈa naˈ chaˈ ta naˈ chaˈ re loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ, chaˈ ná nduna cuˈma̱, nguˈ judío.
\p
\v 7 Liˈ nduˈu yu neˈ laa biˈ, ndyaa yu ca slo sca ñati̱ nu naa Justo; cacua ti toˈ laa biˈ ntucua tyi yu. Sca ñati̱ nu ndyuˈni tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laca nu Justo biˈ.
\v 8 Loˈo juaˈa̱ yu Crispo ngusñi chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na. Crispo laca sca nu cusuˈ nu laca loo neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío. Jlya tiˈ nu Crispo biˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na, loˈo juaˈa̱ jlya tiˈ lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ slo. Quiñaˈa̱ tyaˈa nguˈ Corinto ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús, biˈ chaˈ ntyucuatya nguˈ biˈ liˈ.
\v 9 Loˈo liˈ cua naˈa̱ Pablo jiˈi̱ Jesús nu Xuˈna na, ñiˈya̱ si na nchcuiˈ xcalá yu ngua.
\p ―Ná cutsi̱i̱ nuˈu̱ ―nacui̱ Jesús jiˈi̱ yu―. Ná ca taja tiˈ nuˈu̱ chaˈ culuˈu nuˈu̱ chaˈ jnaˈ jiˈi̱ ñati̱ ―nacui̱ Ni―.
\v 10 Ndiˈi̱ naˈ loˈo nuˈu̱ chaˈ xtyucua naˈ jinuˈu̱, biˈ chaˈ ngaˈaa caca xñi nguˈ jinuˈu̱ chaˈ xcubeˈ nguˈ hi̱. Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu tsa nguˈ quichi̱ re nu taca xñi nguˈ chaˈ jnaˈ nde loo la, si ta nuˈu̱ chaˈ loˈo nguˈ.
\p
\v 11 Liˈ ndyanu Pablo sca yija̱ claˈbe ca quichi̱ Corinto biˈ, xcuiˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ.
\p
\v 12 Loˈo liˈ ngua Galión gobernador jiˈi̱ loyuu su cuentya Acaya biˈ; tyempo biˈ ndyuˈu tiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ judío seˈi̱ ti chaˈ xu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo Pablo, masi tyaˈa nguˈ judío laca yu. Liˈ ngusñi nguˈ biˈ jiˈi̱ yu chaˈ tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu ca slo nguˈ tisiya; 
\v 13 ngusta nguˈ quiˈya jiˈi̱ yu ca slo nu gobernador biˈ liˈ:
\p ―Ndyaˈa̱ nu quiˈyu re laja quichi̱ tyi na, pana ná tsoˈo chaˈ nu ncluˈu yu jiˈi̱ ñati̱ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ nu laca loo biˈ―. Ncluˈu yu jiˈi̱ nguˈ chaˈ xaˈ ñaˈa̱ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, masi ná nda gobierno chacuayáˈ chaˈ cuaˈni nguˈ juaˈa̱.
\p
\v 14 Ngua tiˈ Pablo xacui̱ yu chaˈ jiˈi̱ nguˈ liˈ, pana clyo nchcuiˈ nu cusuˈ Galión biˈ:
\p ―Ná tyiqueeˈ taquiyaˈ naˈ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ cuˈma̱ nguˈ judío, si ntsuˈu sca chaˈ nu cuxi tsa ―nacui̱ Galión biˈ jiˈi̱ nguˈ―. Pana siˈi juaˈa̱ laca chaˈ re ―nacui̱―.
\v 15 Cua ñasi̱ˈ ma̱ xquiˈya chaˈ nclyuˈu yu re xi xaˈ lo chaˈ jiˈi̱ nguˈ. Sca chaˈ jiˈi̱ joˈó cuentya jiˈi̱ cuˈma̱ laca chaˈ re, chaˈ ná stuˈba chaˈ nu nchcuiˈ yu loˈo chaˈ nu nchcuiˈ cuˈma̱ cuentya jiˈi̱ chaˈ cusuˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱; biˈ chaˈ ná ndiya tiˈ ma̱ chaˈ ncluˈu yu chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ. Cuaˈni cuayáˈ ycuiˈ ca ti ma̱ jiˈi̱ chaˈ re lacua. Ná nduˈni chaˈ ca̱a̱ loˈo cuˈma̱ jiˈi̱ yu ca slo naˈ.
\p
\v 16 Loˈo liˈ ngulo gobernador cña chaˈ culo nguˈ jiˈi̱ nguˈ judío nde liyaˈ.
\v 17 Liˈ hora ti ndayaˈ lcaa nguˈ quichi̱ biˈ jiˈi̱ nu cusuˈ Sóstenes, chaˈ laca nu cusuˈ biˈ loo neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío. Tiˈí tsa ngujuiˈi̱ nguˈ jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ ca slo gobernador Galión; pana nu Galión biˈ ni, ná ndube tiˈ biˈ tsiyaˈ ti.
\s Ngua sna quiyaˈ loˈo ndyaa Pablo ca chaca tsuˈ
\p
\v 18 Tya ndyanu Pablo quichi̱ biˈ tya tyu̱u̱ tsa̱; liˈ ngutuˈu yu ndyaa yu loˈo Aquila loˈo Priscila biˈ, ndyaa nguˈ neˈ yaca niˈi̱ ca quichi̱ Cencrea. Liˈ tsaa ycuiˈ Pablo ca loyuu su cuentya Siria. Ca quichi̱ Cencrea biˈ ngusiˈyu nguˈ quicha̱ˈ hique Pablo, chaˈ caca cuayáˈ tiˈ nguˈ juaˈa̱ chaˈ ntsuˈu sca chaˈ nu cua ngüiñi jiˈi̱ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi tya tsubiˈ la.
\v 19 Nduˈu nguˈ ndyaa nguˈ neˈ yaca niˈi̱, liˈ ndyalaa nguˈ ca quichi̱ Efeso su tyanu Aquila loˈo Priscila. Ndyatí̱ Pablo ycuiˈ ti neˈ laa chaˈ chcuiˈ yu loˈo ca taˈa nguˈ judío nu ndyuˈu tiˈi̱ cajua.
\v 20 Ngua tiˈ nguˈ quichi̱ biˈ chaˈ tyanu Pablo nde quichi̱ tyi nguˈ, pana ná ntajaˈa̱ yu.
\v 21 Ngusalyaˈ yu loˈo nguˈ biˈ liˈ:
\p ―Ntsuˈu chaˈ tsaˈa naˈ ca Jerusalén chaˈ cua ngulala taˈa ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―. Liˈ xtyu̱u̱ naˈ chaca quiyaˈ nde quichi̱ re, si juaˈa̱ ntiˈ ycuiˈ Ndyosi ―nacui̱ yu.
\p Nduˈu Pablo quichi̱ Efeso ndyatí̱ yu neˈ yaca niˈi̱, ndyaa yu liˈ.
\v 22 Loˈo cua ndyalaa yaca niˈi̱ biˈ ca quichi̱ Cesarea, liˈ nduˈu Pablo ndyaa yu ca quichi̱ Jerusalén. Tsoˈo ti nchcuiˈ yu loˈo tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo cajua, loˈo liˈ hora ti ndyaa yu ca quichi̱ Antioquía.
\v 23 Ndyanu yu sca tucua coˈ ca quichi̱ biˈ, liˈ nduˈu yu ndyaa yu chaca quiyaˈ chaˈ tsaa yu ca slo lcaa taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndiˈi̱ ca loyuu su cuentya Galacia, su cuentya Frigia. Nchcuiˈ yu loˈo nguˈ chaˈ tyanu tachaa la chaˈ jiˈi̱ Jesucristo tyiquee nguˈ. 
\s Ndyalaa Apolos ca quichi̱ Efeso
\p
\v 24 La cuiˈ tyempo ndyalaa sca nu quiˈyu nguˈ judío nde quichi̱ Efeso. Apolos naa yu biˈ, loˈo Alejandría naa quichi̱ tyi yu. Jlo tsa tiˈ yu lcaa chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu nscua lo quityi tya saˈni la, loˈo juaˈa̱ tsoˈo tsa nchcuiˈ yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱. 
\v 25 Tya tsubiˈ la cua nguluˈu tsoˈo nguˈ jiˈi̱ yu lcaa chaˈ nu cuentya jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na; biˈ chaˈ yala ti tiˈ yu, ná taja tiˈ yu tsiyaˈ ti chaˈ chcuiˈ yu chaˈ biˈ. Tsoˈo tsa nclyuˈu yu chaˈ jiˈi̱ Jesús loˈo ñati̱ liˈ; juaˈa̱ ntyucuatya yu jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ nu ntyucuatya jyoˈo Juan, chaˈ bilya ca cuayáˈ tiˈ yu lcaa chaˈ jiˈi̱ Jesús.
\v 26 Ná ntsi̱i̱ yu Apolos chaˈ culuˈu yu jiˈi̱ nguˈ neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío, pana nu loˈo ndyuna Priscila loˈo Aquila ñiˈya̱ nu nguluˈu yu chaˈ jiˈi̱ nguˈ neˈ laa, liˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo yu. Liñi la nguluˈu nguˈ jiˈi̱ Apolos ñiˈya̱ nu xñi nguˈ tyucui̱i̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni liˈ. 
\v 27 Ca tiyaˈ la ngua tiˈ Apolos tsaa yu ca loyuu su cuentya Acaya. Tsoˈo ntsuˈu tyiquee tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo chaˈ tsaa yu cajua, biˈ chaˈ nguscua nguˈ sca quityi chaˈ tsaa slo tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo cajua, chaˈ tsoˈo ti chcuiˈ nguˈ loˈo yu nu loˈo tyalaa yu ca su ndiˈi̱ nguˈ. Ndyaa yu liˈ, ndyalaa yu ca loyuu su cuentya Acaya biˈ. Liˈ nguxtyucua tsa yu jiˈi̱ nguˈ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo lcaa quichi̱ su ndyaa yu. Xquiˈya chaˈ tsoˈo tsa tyiquee ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ nguˈ, biˈ chaˈ cua ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Ni.
\v 28 Nguluˈu nu Apolos biˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ chaˈ cuiñi tsa laca chaˈ nu nda nu nguˈ judío biˈ, masi ñati̱ tyaˈa yu laca nguˈ; juaˈa̱ nguluˈu yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu nscua lo quityi tya saˈni la, nu nchcuiˈ chaˈ jiˈi̱ nu Cristo nu ntajatya tsa nguˈ jiˈi̱ biˈ. Cristo laca Jesús, nacui̱ yu. Tsoˈo tsa nchcuiˈ yu, biˈ chaˈ ná tucui ngua jiˈi̱ tacu̱ˈ chaˈ jiˈi̱ yu.
\c 19
\s Ndyalaa Pablo ca quichi̱ Efeso
\p
\v 1 Laja loˈo ndiˈi̱ Apolos quichi̱ Corinto, la cuiˈ tyempo biˈ ndyaa Pablo nde caˈya, ñaˈa̱ cuayáˈ nu ndyalaa yu nde quichi̱ Efeso. Ca biˈ ndyacua tyaˈa yu loˈo xi ñati̱ nu ndyuˈni tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 2 ―¿Ha cua ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱ tya loˈo ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni? ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ.
\p ―Ná ndyanu Ni ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Pablo―. Ná jlo tiˈ ya na laca nu naa Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 3 ―¿Ni chaˈ laca ntyucuatya nguˈ jiˈi̱ ma̱ lacua? ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ liˈ.
\p ―Cua ntyucuatya nguˈ jiˈi̱ ya ñiˈya̱ nu nguluˈu jyoˈo Juan jiˈi̱ nguˈ chaˈ caca ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ yu.
\p
\v 4 ―Cua ntyucuatya Juan jiˈi̱ ñati̱ chaˈ caca cuayáˈ tiˈ xaˈ ñati̱ chaˈ cua ngulochu̱ˈ nguˈ biˈ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―. Nchcuiˈ Juan loˈo nguˈ chaˈ cua ca̱a̱ ti chaca ñati̱ nu laca Jesucristo, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu chaˈ xñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ yu biˈ liˈ.
\p
\v 5 Ndyuna nguˈ chaˈ nu nguluˈu Pablo jiˈi̱ nguˈ, biˈ chaˈ chaca quiyaˈ ntyucuatya nguˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Jesús nu Xuˈna na.
\v 6 Liˈ ngusta yaˈ Pablo hique nguˈ. Ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ liˈ; hora ti nchcuiˈ nguˈ chaˈcña jiˈi̱ xaˈ ñati̱, loˈo juaˈa̱ nchcuiˈ nguˈ ñaˈa̱ chaˈ nu nda ycuiˈ Ni jiˈi̱ nguˈ chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ.
\v 7 Tii tyucuaa tyaˈa nguˈ quiˈyu ngua nu cua ntyucuatya liˈ.
\p
\v 8 Loˈo liˈ ndyaa Pablo neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío chaˈ chcuiˈ yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ, chaˈ culuˈu yu jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ nclyo ycuiˈ Ni cña. Ndyaˈa sna coˈ nu nguaˈni yu juaˈa̱.
\v 9 Pana ntsuˈu nguˈ nu nchcuiˈ cuxi jiˈi̱ chaˈ nu ncluˈu Pablo biˈ, xquiˈya chaˈ liyeˈ tiˈ nguˈ; ná ntajaˈa̱ nguˈ biˈ xñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús. Liˈ nduˈu Pablo ndyaa loˈo yu jiˈi̱ nguˈ nu cua ngusñi chaˈ biˈ, ndyaa nguˈ nde neˈ niˈi̱ scuelya jiˈi̱ sca nu cusuˈ nu naa Tiranno. Liˈ tya nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ lcaa tsa̱.
\v 10 Tucua yija̱ nguaˈni yu juaˈa̱, ñaˈa̱ cuayáˈ nu ndyuna lcaa nguˈ loyuu su cuentya Asia chaˈ jiˈi̱ Jesús. Nchcuiˈ yu loˈo lcaa nguˈ biˈ, masi loˈo nguˈ judío, masi loˈo xaˈ la nguˈ.
\v 11 Loˈo juaˈa̱ nda ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ jiˈi̱ Pablo chaˈ cuaˈni yu tyu̱u̱ tyaˈa cña tonu ca slo nguˈ, biˈ chaˈ nguaˈni yu chaˈ ndyaca tsoˈo nguˈ quicha.
\v 12 Loˈo juaˈa̱ ngusñi nguˈ lcaa lateˈ nu cua ndyalaˈ Pablo jiˈi̱, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ lateˈ biˈ ca slo nguˈ quicha tyaˈa nguˈ. Ngua tsoˈo nu nguˈ quicha biˈ liˈ, loˈo juaˈa̱ nguˈ quicha nu ngusñi cuiˈi̱ cuxi jiˈi̱, nduˈutsuˈ cuiˈi̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ ndyaa liˈ.
\p
\v 13 Quichi̱ biˈ ndiˈi̱ xi nguˈ judío nu ná ntsuˈu quichi̱ tyi, na ndyaˈa̱ yuˈu ti nguˈ biˈ. Nchcuiˈ nguˈ chaˈ nchca jiˈi̱ nguˈ biˈ culo nguˈ cuiˈi̱ cuxi nu ngusñi jiˈi̱ nguˈ quicha. Loˈo liˈ ngua tiˈ nguˈ chaˈ culo nguˈ cuiˈi̱ chacuayáˈ jiˈi̱ Jesús nu Xuˈna na, masi ná ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús.
\p ―Chacuayáˈ jiˈi̱ Jesús tyuˈutsuˈ cuiˈi̱ nu ngusñi jiˈi̱ ma̱ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ quicha biˈ―, la cuiˈ Jesús nu ncluˈu Pablo chaˈ jiˈi̱ ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 14 Juaˈa̱ nguaˈni nu cati tyaˈa sñiˈ Esceva; loˈo nu cusuˈ Esceva ni, ngua biˈ sca sti joˈó nu laca loo cuentya jiˈi̱ nguˈ judío.
\v 15 Juaˈa̱ nchcuiˈ sñiˈ Esceva biˈ sca quiyaˈ, loˈo hora ti nguxacui̱ nu quicha biˈ chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ: 
\p ―Cua nslo naˈ jiˈi̱ Jesús ―nacui̱ cuiˈi̱ biˈ―, loˈo juaˈa̱ nslo naˈ jiˈi̱ Pablo, ti ñati̱ laca biˈ ―nacui̱―. Pana nu cuˈma̱ ni, ¿tilaca laca cuˈma̱?
\p
\v 16 Liˈ ntejeyaˈ nu quicha biˈ jiˈi̱ ca taˈa sñiˈ Esceva, nguaˈni lyaˈ tiˈ jiˈi̱ nguˈ, ngujuiˈi̱ tsa jiˈi̱ nguˈ. Hora ti ngusna nguˈ ñaˈa̱ quichiˈ ti nguˈ, chaˈ ndye steˈ nguˈ ngutaaˈ. Tiˈí tsa ngua quicha nguˈ biˈ liˈ. 
\v 17 Loˈo liˈ ngujui chaˈ biˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ quichi̱ Efeso, masi nguˈ judío, masi xaˈ la ñati̱. Ndyutsi̱i̱ tsa nguˈ liˈ, loˈo juaˈa̱ nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús nu Xuˈna na liˈ.
\p
\v 18 Loˈo liˈ ya̱a̱ tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ nu cua ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesús, nu ntyujuˈu tsa tiˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu nguaˈni nguˈ;
\v 19 juaˈa̱ nguˈ nu nguaˈni cuchaˈa̱, ya̱a̱ loˈo nguˈ jiˈi̱ quityi cuxi biˈ jiˈi̱ nguˈ, ndaqui̱ nguˈ quityi cuchaˈa̱ biˈ liˈ. Ngulacua nguˈ ni tsa lo ngaˈa̱ quityi nu ndaqui̱ nguˈ biˈ; tuˈba tyi mil cñi plata, tsa lo cua ntsuˈu lo quityi nu ndaqui̱ nguˈ biˈ liˈ.
\v 20 Juaˈa̱ ngua chaˈ quiñaˈa̱ la ñati̱ ngua cuayáˈ tiˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na, ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ tlyu tsa laca chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na.
\p
\v 21 Loˈo liˈ ngua tiˈ Pablo chaˈ tsaa yu ca loyuu su cuentya Macedonia, loˈo ca loyuu su cuentya Acaya, chaˈ tsaa yu slo lcaa taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndiˈi̱ loyuu biˈ. Nde loo la, liˈ tsaa yu ca Jerusalén ngua tiˈ yu. Loˈo juaˈa̱ nchcuiˈ Pablo chaˈ loˈo ntsuˈu chaˈ tsaa yu ca nde quichi̱ Roma ca tiyaˈ la.
\v 22 Pana clyo nchcuiˈ yu loˈo Timoteo loˈo Erasto chaˈ tsaa nguˈ ca Macedonia nde loo la jiˈi̱ yu, tyanu la xi ycuiˈ yu nde loyuu Asia, ntiˈ yu.
\s Ñasi̱ˈ tsa nguˈ Efeso
\p
\v 23 Liˈ nguxana ngunasi̱ˈ nguˈ quichi̱ Efeso xquiˈya ñati̱ nu ngusñi tyucui̱i̱ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na.
\v 24 Ndiˈya̱ ngua chaˈ: Sca ñati̱ nu naa Demetrio ngua su̱u̱ chaˈ ñasi̱ˈ nguˈ biˈ; cuityi plata laca Demetrio biˈ, ndiñá yu lcui̱ plata jiˈi̱ niˈi̱ su ndyaˈa̱ nguˈ quichi̱ nduˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ joˈó xuˈna quichi̱, nu joˈó Diana biˈ. Loˈo juaˈa̱ ndyiji tsa ngana jiˈi̱ nguˈ xquiˈya cña biˈ. Ntsuˈu tsa msu jiˈi̱ Demetrio, chaˈ nxtyucua msu biˈ jiˈi̱ yu loˈo cña biˈ jiˈi̱.
\v 25 Liˈ ndyuˈu tiˈi̱ lcaa ñati̱ jiˈi̱ yu, loˈo juaˈa̱ lcaa cuityi plata nu ntsuˈu quichi̱ biˈ, ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ seˈi̱ ti.
\p ―Cuˈma̱ tyaˈa nduˈni na cña ―nacui̱ Demetrio jiˈi̱ nguˈ―, jlo tiˈ ma̱ chaˈ ndyiji tsa ngana jiˈna loˈo cña nu ntsuˈu jiˈna ―nacui̱ yu―.
\v 26 Loˈo juani cua naˈa̱ ma̱ chaˈ ndyaˈa̱ nu Pablo biˈ quichi̱ tyi na re, loˈo juaˈa̱ ndyaˈa̱ yu nde lcaa quichi̱ loyuu su cuentya Asia re. Cua ndyuna ma̱ chaˈ nu nclyuˈu yu biˈ jiˈi̱ nguˈ, chaˈ ná tsoˈo cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ joˈó nu ndiñá ñati̱ ti; siˈi ycuiˈ Ndyosi laca joˈó biˈ, nacui̱ Pablo. Loˈo nu juani ntsuˈu tsa nguˈ quichi̱ re nu ngusñi chaˈ nu nchcuiˈ yu biˈ. 
\v 27 Cuxi tsa ndyuˈu chaˈ biˈ, si ngaˈaa ntiˈ nguˈ cuiˈya nguˈ lcui̱ nu ndiñá na; ngaˈaa caja cña nu cuaˈni na liˈ. Loˈo liˈ ngaˈaa tyajaˈa̱ nguˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ xtyaˈa̱ na joˈó Diana nu laca loo tsiyaˈ ti neˈ laa jiˈi̱ quichi̱ tyi na re. Juani lcaa ñati̱ loyuu su cuentya Asia ndyuˈni tlyu jiˈi̱ joˈó biˈ, loˈo juaˈa̱ lcaa ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu ndyuˈni tlyu jiˈi̱. Ná tsoˈo si cuaˈni tye nguˈ chaˈ jiˈi̱ joˈó tlyu nu ntsuˈu jiˈna.
\p
\v 28 Loˈo ndyuna nguˈ nu ndiñá̱ lcui̱ joˈó chaˈ biˈ, ñasi̱ˈ tsa nguˈ liˈ. Cui̱i̱ ngusiˈya loˈo nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ liˈ:
\p ―Tlyu tsa xtyaˈa̱ na joˈó Diana, biˈ laca joˈó jiˈi̱ lcaa nguˈ Efeso tyaˈa na ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 29 Ná jlo tiˈ nguˈ quichi̱ na laca ngua jiˈi̱ nguˈ chaˈ nxiˈya tsa nguˈ juaˈa̱, pana ngusna lcaa nguˈ ndyaa nguˈ chaˈ ñaˈa̱ cuiˈya nguˈ xi jiˈi̱. Liˈ ntejeyaˈ nguˈ jiˈi̱ Gayo loˈo Aristarco xquiˈya chaˈ ndyaˈa̱ nguˈ loˈo Pablo, masi nguˈ Macedonia laca nguˈ biˈ, ndyaa loˈo nguˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ ca su ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ quichi̱. 
\v 30 Liˈ ngua tiˈ Pablo tsaa su ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ chaˈ chcuiˈ yu loˈo nguˈ quichi̱ biˈ, pana nu tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesús biˈ, nguaˈa nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ ná tsaa yu. 
\v 31 Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu xi tyaˈa tsoˈo Pablo nu laca loo jiˈi̱ loyuu su cuentya Asia biˈ, loˈo nguˈ biˈ nda nguˈ chaˈ loˈo Pablo chaˈ ná tsaa ycuiˈ yu tsiyaˈ ti ca su ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ quichi̱.
\v 32 Quiñaˈa̱ tsa ñati̱ ndyuˈu tiˈi̱ seˈi̱ ti liˈ; pana sca chaˈ nchcuiˈ tsaca nguˈ, xaˈ chaˈ nchcuiˈ chaca nguˈ liˈ, chaˈ ná jlo tiˈ nguˈ quichi̱ ni chaˈ laca chaˈ ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ.
\v 33 Liˈ ndyojolaqui nguˈ judío jiˈi̱ sca nu quiˈyu chaˈ tyu̱ yu ca nde loo nguˈ quichi̱ biˈ, Alejandro naa yu biˈ. Liˈ nguaˈni yaˈ yu chaˈ ca ti̱ lcaa nguˈ, chaˈ caja ñiˈya̱ nu chcuiˈ yu loˈo nguˈ.
\v 34 Pana nu loˈo ngua tii nguˈ chaˈ loˈo Alejandro laca nguˈ judío, lye la nxiˈya loˈo nguˈ liˈ. Ndye tucua hora nu xcuiˈ ngusiˈya loˈo ti nu nguˈ quiñaˈa̱ biˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ ndiˈya̱:
\p ―Tlyu tsa xtyaˈa̱ na joˈó Diana, biˈ laca joˈó jiˈi̱ lcaa nguˈ Efeso tyaˈa na ―nduˈni nguˈ.
\p
\v 35 Loˈo liˈ nguaˈni scaranu quichi̱ biˈ chaˈ ngua ti̱ nu nguˈ quiñaˈa̱ biˈ:
\p ―Cuˈma̱ nguˈ Efeso ―nacui̱ scaranu biˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱―, jlo tiˈ lcaa ñati̱ chalyuu chaˈ nguˈ tyaˈa na laca nu ñaˈa̱si̱i̱ na jiˈi̱ laa jiˈi̱ xtyaˈa̱ na joˈó Diana ―nacui̱ yu―, na ñaˈa̱si̱i̱ na jiˈi̱ ycuiˈ joˈó Diana nu ndyú nde cua̱.
\v 36 Ná tucui taca ñacui̱ chaˈ siˈi juaˈa̱ laca chaˈ biˈ; biˈ chaˈ cuaana ti ma̱ lacua, culacua xi tiˈ ma̱ na laca ndyuˈni ti ma̱ juani.
\v 37 Cua ñaa loˈo ma̱ jiˈi̱ nguˈ re, masi ni sca chaˈ cuxi ná nguaˈni nguˈ neˈ laa jiˈi̱ ma̱, ni sca quiyaˈ ná nchcuiˈ subaˈ nguˈ jiˈi̱ joˈó jiˈi̱ ma̱.
\v 38 Loˈo Demetrio ni, loˈo tyaˈa nduˈni Demetrio cña biˈ, si ntsuˈu quiˈya chaˈ sta nguˈ jiˈi̱ nguˈ re, ntsuˈu chaˈ tsaa nguˈ ca toniˈi̱ cña; ca slo bese sta nguˈ quiˈya jiˈi̱ nguˈ, chaˈ ca cuayáˈ chaˈ biˈ liˈ.
\v 39 Si ntsuˈu xaˈ la chaˈ nu ntiˈ ma̱ chcuiˈ ma̱ jiˈi̱ nguˈ, chcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ cusuˈ quichi̱ re la cuiˈ tsa̱ loˈo tyuˈu tiˈi̱ nguˈ.
\v 40 ¿Ñiˈya̱ caca chcuiˈ na loˈo gobierno? Si ca̱a̱ nguˈ gobierno biˈ sta nguˈ quiˈya jiˈi̱ quichi̱ re chaˈ lye tsa ngusu̱u̱ tyaˈa na tsa̱ juani, ngaˈaa ntsuˈu chaˈ nu xacui̱ na jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ. Ná tyiqueeˈ culacua tiˈ nguˈ biˈ chaˈ na nxu̱u̱ tyaˈa na loˈo ycuiˈ gobierno liˈ.
\p
\v 41 Juaˈa̱ nchcuiˈ scaranu loˈo ñati̱ quiñaˈa̱, loˈo liˈ ngulo yu cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ tyaa nguˈ toˈ tyi nguˈ. Loˈo juaˈa̱ ngua chaˈ ngua ti̱ chaˈ biˈ, ndyaa nguˈ liˈ.
\c 20
\s Tsaa Pablo ca Macedonia loˈo ca Grecia
\p
\v 1 Nu loˈo cua ndye chaˈ ngunasi̱ˈ nguˈ quichi̱, liˈ ngusiˈya Pablo jiˈi̱ lcaa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndiˈi̱ quichi̱ biˈ, chaˈ tya̱a̱ nguˈ ca slo. Liˈ nguluˈu yu la xi jiˈi̱ nguˈ; juaˈa̱ ngusalyaˈ yu loˈo nguˈ, nduˈu yu ndyaa yu ca loyuu su cuentya Macedonia liˈ.
\v 2 Ngutaˈa̱ yu ca slo lcaa taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndiˈi̱ loyuu biˈ, loˈo juaˈa̱ tlyu nguaˈni tyiquee nguˈ xquiˈya lcaa chaˈ nu nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ biˈ. Loˈo liˈ ndyaa yu chaca loyuu su cuentya Grecia;
\v 3 loyuu biˈ ndyanu yu sna coˈ. Liˈ cua tsaa ti yu neˈ yaca niˈi̱ ca loyuu su cuentya Siria, loˈo liˈ ngua tii yu chaˈ ngua tiˈ tyaˈa nguˈ judío cuaˈni cuxi loˈo yu, biˈ chaˈ xaˈ tyucui̱i̱ ndyaa yu liˈ; ndyaa yu nguxtyu̱u̱ yu tyucui̱i̱ ndyaa nde Macedonia.
\v 4 Ndyaˈa̱ Sópater nguˈ Berea loˈo ya, loˈo juaˈa̱ Aristarco loˈo Segundo nguˈ Tesalónica, loˈo juaˈa̱ Gayo nguˈ Derbe, loˈo Timoteo biˈ, loˈo juaˈa̱ Tíquico loˈo Trófimo nguˈ Asia; ca taˈa ya ndyaˈa̱ ya loˈo yu liˈ.
\v 5 Loˈo liˈ lcaa nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ Pablo biˈ, ndyaa nguˈ nde loo la ca quichi̱ Troas;
\v 6 ndyanu Pablo loˈo naˈ ti (la cuiˈ Lucas laca naˈ nu nscua naˈ quityi re). Ndyanu ya nde quichi̱ Filipos chaˈ tyeje tacui taˈa loˈo ndacu nguˈ xlyá nu ná loˈo scua̱ tiyeˈ ndyaˈ. Nduˈu ya ndyaa ya liˈ, ndyatí̱ ya neˈ yaca niˈi̱ chaˈ tsaa ya tyacua tyaˈa ya loˈo nguˈ biˈ ca quichi̱ Troas. Caˈyu tsa̱ ngutiˈi̱ ya neˈ yaca niˈi̱ chaˈ tyaala ya chaca tsuˈ tyujoˈo biˈ, loˈo liˈ cati tsa̱ ngutiˈi̱ lcaa ya quichi̱ biˈ.
\s Ndyalaa Pablo ca quichi̱ Troas
\p
\v 7 Loˈo ngua tsa̱ domingo, liˈ ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesús chaˈ stuˈba ti cacu nguˈ si̱i̱. Nclyuˈu Pablo chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ liˈ; hasta ca claˈbe talya nclyuˈu yu jiˈi̱ nguˈ, xquiˈya chaˈ chaca tsa̱ cua tyaa ti ya liˈ.
\v 8 Ndyuˈu tiˈi̱ ya sca baˈa niˈi̱ nde cua̱ su nchca tyuna baˈa niˈi̱ biˈ. Quiñaˈa̱ quiiˈ ntsuˈu neˈ niˈi̱ biˈ. 
\v 9 Loˈo juaˈa̱ ngaˈa̱ sca nu quiˈyu cuañiˈ nu naa Eutico, nu ntucua nde tyuniˈi̱ ventana. Ndyuˈu tsa xcalá yu cuañiˈ biˈ, chaˈ tyiqueeˈ tsa nchcuiˈ Pablo. Liˈ nguaˈya xcalá yu, ndyú yu lo yuu nde liyaˈ. Ndyaa nguˈ chaˈ xatu̱ nguˈ jiˈi̱ yu, pana cua ngujuii yu.
\v 10 Liˈ hora ti nguaˈya Pablo lo ndyiyaˈ, ndyaa ngüityi Pablo jiˈi̱ yu nu ngujuii biˈ, loˈo ntejeyaˈ Pablo jiˈi̱ yu biˈ liˈ.
\p ―Ná ca xñiˈi̱ tiˈ ma̱, na luˈú yu re juani ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ liˈ.
\p
\v 11 Xaˈ ndyacuí̱ Pablo ndyaa lo ndyiyaˈ, liˈ nguaˈni yu si̱i̱. Loˈo liˈ xaˈ nguxana nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ ñaˈa̱ cuayáˈ nguxee chaca tsa̱. Nduˈu ya ndyaa ya liˈ.
\v 12 Loˈo nu yu cuañiˈ nu ngua tsoˈo ca ti ni, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu ca toˈ tyi yu. Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee nguˈ chaˈ cua ndyuˈú yu chaca quiyaˈ.
\s Nduˈu nguˈ quichi̱ Troas, ndyaa nguˈ ca Mileto
\p
\v 13 Loˈo liˈ nduˈu ya ndyaa ya nde loo la, ndyatí̱ ya neˈ yaca niˈi̱ chaˈ tsaa ya ca quichi̱ Asón, pana ndyanu ycuiˈ Pablo chaˈ tsaa yu xaˈ tyucui̱i̱ nde lo yuu btyi. 
\v 14 Xaˈ ndyacua tyaˈa yu loˈo ya ca quichi̱ Asón biˈ, ndyatí̱ yu neˈ yaca niˈi̱ loˈo ya, ndyaa ya ca quichi̱ Mitilene liˈ.
\v 15 Xaˈ nduˈu ya ndyaa ya liˈ, nteje tacui ya loyuu su cuentya Quío; ca chaca tsa̱ liˈ ndyalaa ya ca quichi̱ Samos. Nde loo la ndyanu ya xi nde quichi̱ Trogilio, loˈo juaˈa̱ ca chaca tsa̱ ndyalaa ya ca quichi̱ Mileto.
\v 16 Ná ndyaa ya ca quichi̱ Efeso, chaˈ ná ntajaˈa̱ Pablo tyanu yu tyiqueeˈ ca loyuu su cuentya Asia biˈ; ngua tiˈ yu tsaa clya yu ca Jerusalén chaˈ tyiˈi̱ yu quichi̱ biˈ loˈo caca tsa̱ taˈa Pentecostés, si caca jiˈi̱. 
\s Nguluˈu Pablo jiˈi̱ nguˈ cusuˈ jiˈi̱ taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndiˈi̱ quichi̱ Efeso
\p
\v 17 Laja loˈo ndyanu ya ca Mileto biˈ, nda Pablo sca chaˈ ndyaa slo nguˈ cusuˈ jiˈi̱ taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo ca quichi̱ Efeso, si tya̱a̱ nguˈ slo yu.
\v 18 Nu loˈo ndyalaa nguˈ, liˈ nguluˈu Pablo xi jiˈi̱ nguˈ: 
\p ―Cua jlo tiˈ ma̱ ñiˈya̱ nu nguaˈni naˈ lcaa tsa̱ loˈo ngutiˈi̱ naˈ ca loyuu su cuentya Asia re, su ndiˈi̱ naˈ quichi̱ tyi ma̱ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―.
\v 19 Jlo tiˈ ma̱ chaˈ lcaa tsa̱ nguaˈni naˈ cña jiˈi̱ Jesús tyucui tyiquee naˈ; ná nguaˈni tyucuaa tiˈ naˈ loˈo ma̱. Loˈo juaˈa̱ ngusiˈya tsa naˈ xquiˈya ñati̱ cuxi loyuu re. Ngua quicha tiˈ naˈ nu loˈo ngua tiˈ nu nguˈ judío tyaˈa naˈ cuaˈni cuxi nguˈ loˈo naˈ. 
\v 20 Jlo tiˈ ma̱ chaˈ lcaa tsa̱ tsa cuˈ ti ncluˈu naˈ lcaa chaˈ tsoˈo biˈ jiˈi̱ ma̱, chaˈ taca tyiˈi̱ tsoˈo la cresiya jiˈi̱ ma̱, masi nguluˈu naˈ jiˈi̱ ma̱ nu loˈo ndyuˈu tiˈi̱ ma̱ tsa tlyu ti, masi nguluˈu naˈ jiˈi̱ ma̱ ca toˈ tyi scaa ti ma̱.
\v 21 Sca ti cuayaˈ nchcuiˈ naˈ loˈo lcaa nguˈ, masi loˈo nguˈ judío tyaˈa naˈ, masi loˈo xaˈ la ñati̱; sca ti chaˈ nguluˈu naˈ jiˈi̱ lcaa ma̱, chaˈ ngaˈa̱ chaˈ culochu̱ˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱ loˈo xñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nu Xuˈna na.
\v 22 Loˈo nu juani tsaˈa̱ ca Jerusalén, chaˈ juaˈa̱ cua ndatsaa Xtyiˈi ycuiˈ Ni ˈna chaˈ tsaˈa̱ ca ndacua, masi ná nchca cuayáˈ tiˈ naˈ ñiˈya̱ nu caca jnaˈ loˈo tyalaa naˈ cajua.
\v 23 Tsa biˈ ti chaˈ jlo tiˈ naˈ chaˈ lcaa quichi̱ su ndyaˈa̱ naˈ nacui̱ nguˈ chaˈ cua tejeyaˈ ti nguˈ jnaˈ, chaˈ suˈba nguˈ jnaˈ neˈ chcua̱; nacui̱ nguˈ chaˈ lye tsa ca quicha tiˈ naˈ ca quichi̱ Jerusalén biˈ. Tsa lo cua ti chaˈ jlo tiˈ naˈ, chaˈ juaˈa̱ laca chaˈ nu cua nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo naˈ.
\v 24 Pana ná ntsi̱i̱ naˈ xquiˈya chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ biˈ, ná nduˈni chaˈ jnaˈ masi cujuii nguˈ jnaˈ. Sca ti chaˈ ntiˈ naˈ, chaˈ tsoˈo ti tye cña nu nda ycuiˈ Jesús jnaˈ, chaˈ ta naˈ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo xaˈ ñati̱, chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ ñati̱ chalyuu.
\p
\v 25 ’Cua ngutaˈa̱ naˈ loˈo cuˈma̱, cua nguluˈu naˈ jiˈi̱ ma̱ lcaa ñaˈa̱ cña nu nclyo ycuiˈ Ni; pana juani chañi chaˈ nu nchcuiˈ naˈ re, chaˈ ngaˈaa ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ ma̱ chaca quiyaˈ.
\v 26 Biˈ chaˈ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ juani, chaˈ ná ndacui naˈ quiˈya si chcunaˈ cresiya jiˈi̱ sca ñati̱ tyaˈa cuˈma̱.
\v 27 Cua nda naˈ chaˈ loˈo ma̱, lcaa cha nuˈ ngua tiˈ ycuiˈ Ndyosi cuaˈni Ni loˈo ma̱; ni sca chaˈ ná ndyuˈu cuaana ti tyiquee naˈ.
\v 28 Nu juani ntsuˈu chaˈ ñaˈa̱si̱i̱ ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca ma̱, loˈo juaˈa̱ ñaˈa̱si̱i̱ ma̱ jiˈi̱ ca taˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo ca quichi̱ tyi ma̱, chaˈ cua nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi cña jiˈi̱ ma̱ chaˈ caca ma̱ loo jiˈi̱ taju ñati̱ biˈ. Tlyu tsa cña nu nguaˈni ycuiˈ nu Xuˈna na chaˈ ca ti̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈna tya loˈo ngujuii yu lo crusi, nu loˈo ndyalú tañi ycuiˈ ca yu.
\v 29 Jlo tiˈ naˈ chaˈ nu loˈo ngaˈaa ndyaˈa̱ naˈ ca nde, liˈ ca̱a̱ ñati̱ cuiñi chaˈ cuaˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ taju ñati̱ tyaˈa ma̱; ñiˈya̱ nduˈni tyaala boˈo jiˈi̱ sca taju xlyaˈ, juaˈa̱ cuaˈni ñuˈu̱ nu nguˈ cuiñi biˈ jiˈi̱ taju ñati̱ tyaˈa ndyaˈa̱ ma̱.
\v 30 Loˈo juaˈa̱ laja ycuiˈ nguˈ tyaˈa ma̱ tyuˈu tucua xi nguˈ cuiñi biˈ; chaˈ cuiñi ti culuˈu nguˈ biˈ jiˈi̱ lcaa tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo, chaˈ ngaˈaa tyiˈu tiˈ nguˈ ni sca chaˈ liñi nu cua nchcuiˈ ma̱ loˈo nguˈ. 
\v 31 Cuiˈya ma̱ cuentya lacua. Tyiˈu tiˈ ma̱ chaˈ cua ndyaˈa sna yija̱ nguluˈu naˈ jiˈi̱ ma̱ tsa̱ loˈo talya, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu quiyaˈ ngusiˈya tsa naˈ xquiˈya cuˈma̱. 
\p
\v 32 ’Xtyanu naˈ jiˈi̱ cuˈma̱ yaˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ xtyucua Ni jiˈi̱ ma̱ juani. Taquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu cua nda ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱, la cuiˈ chaˈ laca nu nduˈni chaˈ caca nguula tiˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, chaˈ tlyu tsa laca chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Juaˈa̱ caca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ quiñaˈa̱ tsa chaˈ tsoˈo tyacua jiˈi̱ ma̱ stuˈba ti loˈo lcaa ñati̱ nu ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱.
\v 33 Ná ngua tiˈ naˈ xñi naˈ cñi jiˈi̱ nguˈ; ni lateˈ nu ta nguˈ ˈna, ná ntajaˈa̱ naˈ xñi naˈ jiˈi̱.
\v 34 Jlo tiˈ ma̱ chaˈ ycuiˈ naˈ nguaˈni naˈ cña loˈo yaˈ ti naˈ chaˈ caja cñi chaˈ tyiji̱ yuˈu jnaˈ chalyuu. Loˈo juaˈa̱ tya nda naˈ xlyaˈbe jiˈi̱ nguˈ nu ndyaˈa̱ loˈo naˈ.
\v 35 Nguaˈni naˈ juaˈa̱ chaˈ culuˈu naˈ jiˈi̱ ma̱ ñiˈya̱ nu cuaˈni ma̱ loˈo nguˈ nu ntsuˈu tsa chaˈ nu lyiji jiˈi̱. La cuiˈ juaˈa̱ ntsuˈu chaˈ tyiˈu tiˈ na jiˈi̱ chaˈ nu cua nchcuiˈ ycuiˈ Jesús nu Xuˈna na loˈo na ndiˈya̱: “Tsoˈo ntsuˈu tyiquee ma̱ si ta nguˈ sca chaˈ xlyaˈbe jiˈi̱ ma̱, pana tlyu la chaˈ tsoˈo laca si ta ma̱ sca chaˈ xlyaˈbe jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱”, nacui̱ Jesús jiˈna. 
\p
\v 36 Loˈo cua ndye nchcuiˈ Pablo loˈo nguˈ, liˈ ngutu̱ sti̱ˈ ya chaˈ chcuiˈ ya loˈo ycuiˈ Ndyosi; stuˈba ti nchcuiˈ lcaa ya loˈo ycuiˈ Ni liˈ.
\v 37 Loˈo juaˈa̱ nxiˈya tsa nguˈ biˈ laja loˈo ngüityi nguˈ jiˈi̱ Pablo, nchcuichaˈ nguˈ jiˈi̱ yu loˈo nchcuiˈ salyaˈ nguˈ loˈo.
\v 38 Xñiˈi̱ tsa tiˈ nguˈ chaˈ nchcuiˈ Pablo chaˈ ngaˈaa ñaˈa̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ yu. Liˈ ndyaa loˈo latya nguˈ biˈ jiˈi̱ ya tyucui̱i̱ chaˈ tya̱a̱ ya neˈ yaca niˈi̱ chaca quiyaˈ.
\c 21
\s Tsaa Pablo ca Jerusalén
\p
\v 1 Nguxtyanu ya jiˈi̱ tyaˈa ya liˈ. Nduˈu ya ndyaa ya neˈ yaca niˈi̱ ca loyuu su cuentya Cos. Ca chaca tsa̱ ndyalaa ya ca quichi̱ Rodas, loˈo liˈ ndyalaa ya ca quichi̱ Pátara.
\v 2 La cuiˈ quichi̱ biˈ ngujui chaca yaca niˈi̱ jiˈi̱ ya nu cua tsaa ti nde loyuu su cuentya Fenicia. Ndyatí̱ ya neˈ yaca niˈi̱ biˈ, nduˈu ya ndyaa ya liˈ.
\v 3 Cua nteje tacui ya cacua ti loyuu su cuentya Chipre, laˈa tsuˈ coca ndyanu yuu btyi biˈ, chaˈ tsaa liñi ya ca loyuu su cuentya Siria. Ntsuˈu chaˈ tsaa yaca niˈi̱ ca quichi̱ Tiro chaˈ tyanu yuˈba jiˈi̱ ndejua. Loˈo ndyalaa ya quichi̱ biˈ nduˈu ya neˈ yaca niˈi̱ biˈ,
\v 4 ndyaa ya slo taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ndiˈi̱ quichi̱ biˈ; ndyanu ya cati tsa̱ loˈo nguˈ biˈ liˈ. Nchcuiˈ nguˈ biˈ loˈo Pablo chaˈ ná tsaa yu ca quichi̱ Jerusalén, chaˈ cua nguaˈni Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi chaˈ ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ biˈ ñiˈya̱ nu caca jiˈi̱ Pablo ca quichi̱ biˈ.
\v 5 Loˈo ndye cati tsa̱, liˈ nduˈu ya ndyaa ya. Nguxtyucua lcaa tyaˈa nguˈ jiˈi̱ ya tyucui̱i̱ su ndyaa ya toˈ tyujoˈo; loˈo juaˈa̱ lcaa nu cunaˈa̱ loˈo nu sube jiˈi̱ nguˈ, ndyaa nguˈ loˈo ya. Liˈ ngutu̱ sti̱ˈ lcaa ya ca toˈ tyujoˈo chaˈ stuˈba ti chcuiˈ ya loˈo ycuiˈ Ndyosi. 
\v 6 Ngusalyaˈ nguˈ loˈo ya, ngüityi nguˈ jiˈi̱ ya, liˈ ndyatí̱ ya neˈ yaca niˈi̱; cuati nguxtyu̱u̱ nguˈ ya̱a̱ nguˈ nde toniˈi̱ jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 7 Nduˈu ya quichi̱ Tiro ndyaa ya ca quichi̱ Tolemaida. Xaˈ nduˈu ya neˈ yaca niˈi̱ liˈ; nchcuichaˈ ya jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo tyaˈa na nu ndiˈi̱ quichi̱ biˈ, juaˈa̱ ndyanu ya loˈo nguˈ sca talya ti.
\v 8 Ca chaca tsa̱ nduˈu ya ndyaa ya tyucui̱i̱ ca quichi̱ Cesarea; ndyalaa ya toˈ tyi Felipe liˈ, la cuiˈ Felipe nu nchcuiˈ loˈo nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nu Xuˈna na. Ngaˈa̱ Felipe jiˈi̱ nu cati tyaˈa nguˈ nu laca cña jiˈi̱ ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesús tya clyo. Ndyanu ya slo yu liˈ.
\v 9 Ntsuˈu jacua tyaˈa sñiˈ Felipe, xcuiˈ cunaˈa̱ nu ntucua ycuiˈ ti laca sñiˈ yu. Cua nda ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ, chaˈ chcuiˈ nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo ñati̱.
\v 10 Cua ngutiˈi̱ ya slo nguˈ tyu̱u̱ tsa̱, loˈo liˈ ndyalaa sca nu quiˈyu nu naa Agabo; ca loyuu su cuentya Judea nduˈu yu biˈ. Sca nu laca tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laca yu biˈ, tii tsaa yu.
\v 11 Loˈo ndyalaa yu ca slo ya, liˈ ngulo yu juata nu ndyaaca̱ˈ siiˈ Pablo, liˈ yaˈ yu loˈo quiyaˈ yu ngusca̱ˈ yu loˈo juata biˈ.
\p ―Cua nchcuiˈ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo naˈ chaˈ ñiˈya̱ nu ndyaaca̱ˈ ycuiˈ naˈ, juaˈa̱ sca̱ˈ nguˈ judío tyaˈa na jiˈi̱ ñati̱ nu ca jiˈi̱ juata re ca Jerusalén ―nacui̱ Agabo jiˈi̱ ya―. Tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ slo nguˈ xaˈ tsuˈ chaˈ xcubeˈ nguˈ jiˈi̱ yu ―nacui̱.
\p
\v 12 Ndyuna ya chaˈ nu nchcuiˈ Agabo, loˈo liˈ ca taˈa ya loˈo nguˈ Cesarea tyaˈa na, tyaˈna nchcuiˈ ya loˈo Pablo chaˈ ná tsaa yu ca Jerusalén.
\p
\v 13 ―¿Ni chaˈ laca nxiˈya ma̱? ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ ya liˈ―. ¿Ni chaˈ laca ndyuˈni ma̱ chaˈ ca xñiˈi̱ tiˈ naˈ? ―nacui̱―. Cua laca chaˈ tsaˈa̱ ca Jerusalén; tyajaˈa̱ naˈ tsaˈa̱, masi loˈo sca̱ˈ nguˈ jnaˈ, masi loˈo cujuii nguˈ jnaˈ cajua xquiˈya Jesucristo nu Xuˈna na.
\p
\v 14 Ngua cuayáˈ tiˈ ya liˈ chaˈ ná ngua jiˈi̱ ya cuaˈa ya jiˈi̱ yu.
\p ―Tsoˈo si caca ñiˈya̱ nu nacui̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ caca lacua ―nacui̱ ya liˈ.
\p
\v 15 Loˈo nguaˈni choˈo ya jiˈi̱ ya, liˈ nduˈu ya ndyaa ya ca Jerusalén.
\v 16 Tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ tyaˈa na ndyaa loˈo jiˈi̱ ya chaˈ culuˈu nguˈ jiˈi̱ ya macala ndiˈi̱ chaca yu tyaˈa na nu naa Mnasón. Nguˈ Chipre laca nu Mnasón biˈ. Cua ngusñi yu chaˈ jiˈi̱ Jesús tya saˈni la, loˈo nu juani ntucua tyi yu ca Jerusalén. Slo yu biˈ ndyanu ya liˈ.
\s Ndyacua tyaˈa Pablo loˈo Jacobo
\p
\v 17 Tsoˈo ntsuˈu tyiquee ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo tyaˈa na chaˈ cua ndyalaa ya ca Jerusalén.
\v 18 Nguxee chaca tsa̱ ndyaa Pablo loˈo ya ca slo Jacobo. Cajua ndyuˈu tiˈi̱ lcaa nguˈ cusuˈ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesucristo quichi̱ biˈ.
\v 19 Nchcuichaˈ Pablo jiˈi̱ nguˈ biˈ, liˈ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ, ndachaˈ yu lcaa ñaˈa̱ cña nu nguaˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo ngutiˈi̱ ya slo nguˈ xaˈ tsuˈ.
\v 20 Nu loˈo cua ndyuna nguˈ chaˈ biˈ, liˈ nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Nchcuiˈ nguˈ loˈo Pablo liˈ: 
\p ―Tsoˈo tsa lacua ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ yu―. Juani ni, jlo tiˈ nuˈu̱ chaˈ cua ntsuˈu tyu̱u̱ mil tyaˈa nguˈ judío tyaˈa na nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesús tya tsubiˈ la. Nacui̱ nguˈ chaˈ ntsuˈu chaˈ taquiyaˈ lcaa na loˈo tyaˈa na cua ñaˈa̱ ca chaˈ cusuˈ nu nguxtyanu jyoˈo Moisés jiˈna cua saˈni la ―nacui̱ nguˈ―.
\v 21 Loˈo juaˈa̱ cua nquijeloo chaˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ nguluˈu nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa na nu ndiˈi̱ xaˈ quichi̱, chaˈ ngaˈaa ntsuˈu chaˈ taquiyaˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ chaˈ cusuˈ nu nguscua jyoˈo Moisés biˈ, ni ná ntsuˈu chaˈ xiˈyu nguˈ quiji̱ sñiˈ nguˈ chaˈ culacua̱ nguˈ; nguluˈu nuˈu̱ chaˈ ná ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni nguˈ biˈ ñiˈya̱ nu nduˈni na chaˈ laca na nguˈ judío, nacui̱ nguˈ.
\v 22 ¿Na laca cuaˈni na lacua? Ná tyiqueeˈ tyuˈu tiˈi̱ lcaa nguˈ judío tyaˈa na, loˈo caja chaˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ cua ndyalaa nuˈu̱ quichi̱ re.
\v 23 Biˈ chaˈ ta ya sca cui̱i̱ loˈo nuˈu̱ ñiˈya̱ nu cuaˈni nuˈu̱ juani. Cua ndiˈi̱ jacua tyaˈa nguˈ quiˈyu re nu cua ngüiñi sca chaˈ jiˈi̱ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi.
\v 24 Tsaa loˈo nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ stuˈba ti cuaˈni lyiji ma̱ chaˈ nu cua ngüiñi jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi. Nuˈu̱ cuiˈya lcaa na nu ngaˈa̱ chaˈ caca msta̱ jiˈi̱ nguˈ neˈ laa. Liˈ taca xiˈyu nguˈ quicha̱ˈ hique nguˈ loˈo cua ndye chaˈ biˈ. Caca cuayáˈ tiˈ lcaa nguˈ liˈ, chaˈ loˈo nuˈu̱ ndaquiyaˈ nuˈu̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nguxtyanu jyoˈo cusuˈ jiˈna, chaˈ siˈi chaˈ liñi nu cua nchcuiˈ ñati̱ jinuˈu̱ liˈ.
\v 25 Loˈo nu nguˈ xaˈ tsuˈ nu cua ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo ni, cua nguscua ya sca quityi chaˈ tsaa slo nguˈ biˈ, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ ná ntsuˈu chaˈ cuaˈni nguˈ lcaa lo chaˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa na. Nguscua ya chaˈ ndiˈya̱: ná tsoˈo cacu nguˈ cuañaˈ naˈni nu cua nda nguˈ chaˈ caca msta̱ jiˈi̱ joˈó, ni ná tsoˈo cacu nguˈ tañi, ni ná tsoˈo cacu nguˈ naˈni nu ná ndyalú tsoˈo tañi niˈ loˈo ndyujuii nguˈ jiˈi̱, ni ná tsoˈo chcaˈa̱ nguˈ loˈo ñati̱ nu siˈi clyoˈo nguˈ.
\s Ngusñi nguˈ jiˈi̱ Pablo preso toˈ laa tlyu
\p
\v 26 Ca chaca tsa̱, liˈ ndyaa loˈo Pablo jiˈi̱ nu jacua tyaˈa ñati̱ biˈ, nguaˈni lubii nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Liˈ ndyaa nguˈ neˈ laa tlyu, chaˈ cachaˈ nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ ni tsa̱ tye tyucoˈo tsa̱ jiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ, chaˈ liˈ taca ca̱a̱ nguˈ neˈ laa jua, ca̱a̱ loˈo nguˈ msta̱ nu ta nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ.
\p
\v 27 Cua tyaˈa ti cati tsa̱, cua tye ti cña jiˈi̱ nguˈ. Pana cua ntsuˈu xi nguˈ judío nu laca tyi ca Asia, loˈo juaˈa̱ cua naˈa̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ Pablo su ndyaˈa̱ yu neˈ laa tlyu biˈ. Hora ti nguaˈni cui̱i̱ nguˈ biˈ sca cuentyu loˈo nguˈ quichi̱, chaˈ caca ñasi̱ˈ nguˈ jiˈi̱ Pablo liˈ.
\v 28 Ngusiˈya nguˈ judío biˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ liˈ:
\p ―Cuˈma̱ nguˈ Israel tyaˈa na ―nacui̱ nguˈ―, xtyucua ma̱ jiˈi̱ ya ―nacui̱ nguˈ―. Cua nguluˈu nu quiˈyu re jiˈi̱ nguˈ lcaa quichi̱ su ngutaˈa̱ yu chaˈ ná tsoˈo na nu laca na nguˈ judío; ná tsoˈo chaˈ cuaˈni tlyu na jiˈi̱ chaˈ nu nguscua jyoˈo Moisés, loˈo juaˈa̱ ná tsoˈo laa tlyu re, nacui̱ yu re. Loˈo chaca chaˈ ni, cua ndyaa loˈo yu re jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ neˈ laa tlyu re chaˈ cuaˈni ñuˈu̱ nguˈ jiˈi̱ laa su nduˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 29 Nchcuiˈ nguˈ juaˈa̱ chaˈ cua naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Pablo ndyaˈa̱ lquichi̱ loˈo Trófimo, sca nguˈ Efeso. Ngua tiˈ nguˈ liˈ, chaˈ cua ndyaa loˈo yu jiˈi̱ neˈ laa tlyu biˈ.
\p
\v 30 Nxna lijya̱ lcaa nguˈ quichi̱ liˈ, chaˈ tejeyaˈ nguˈ jiˈi̱ Pablo. Hora ti nguloˈo nguˈ jiˈi̱ yu neˈ laa, ndacu̱ˈ nguˈ toˈ laa liˈ.
\v 31 Ngua tiˈ nguˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ Pablo; pana ndyaa xi xaˈ la nguˈ slo nu xuˈna sendaru nguˈ romano, ndyaa cachaˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ lye tsa nxu̱u̱ tyaˈa lcaa nguˈ quichi̱.
\v 32 Biˈ chaˈ ngulo nu xuˈna sendaru biˈ cña jiˈi̱ capitán jiˈi̱ chaˈ tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ ñaˈa̱ latya sendaru, tsaa nguˈ loˈo ycuiˈ xuˈna nguˈ biˈ ca su ndiˈi̱ nguˈ quichi̱. Ngusna nguˈ ndyaa nguˈ su ndyuˈu tiˈi̱ lcaa nguˈ quichi̱ liˈ. Ngaˈaa ngujuiˈi̱ nguˈ quichi̱ jiˈi̱ Pablo loˈo naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ sendaru loˈo xuˈna sendaru biˈ lijya̱.
\v 33 Liˈ ndyaa xuˈna sendaru biˈ cacua ti slo nu Pablo biˈ; ngulo cña chaˈ tejeyaˈ sendaru jiˈi̱ yu, chaˈ sca̱ˈ nguˈ jiˈi̱ yu loˈo tucua tyaˈa carena chcua̱. Liˈ nchcuane xuˈna sendaru biˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱, chaˈ caca cuayáˈ tiˈ ycuiˈ tilaca laca preso biˈ jiˈi̱, ñiˈya̱ laca quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ yu.
\v 34 Pana nxiˈya tsa nguˈ quichi̱ ndiˈi̱ nguˈ liˈ; nxiˈya tsaca nguˈ loˈo nxiˈya chaca nguˈ, biˈ chaˈ ná jlo tiˈ xuˈna sendaru biˈ na laca ngua jiˈi̱ nguˈ. Liˈ ngulo cña chaˈ tsaa loˈo sendaru jiˈi̱ Pablo ca toˈ tyi sendaru. 
\v 35 Loˈo cua ndyalaa sendaru su tyacui̱ lo ndyiyaˈ toˈ niˈi̱ jiˈi̱ nguˈ, liˈ ngusñi sendaru jiˈi̱ Pablo, ngüiˈya cua̱ nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ ñasi̱ˈ tsa nguˈ quichi̱ jiˈi̱ yu.
\v 36 Tlyu tsa taju ñati̱ nu ndyaa lcaˈa̱ jiˈi̱ sendaru. 
\p ―Cujuii clya ma̱ jiˈi̱ ―nacui̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ sendaru biˈ.
\s Nda Pablo chaˈ loˈo nguˈ quichi̱ ñiˈya̱ ngua jiˈi̱ yu 
\p
\v 37 Cua tyatí̱ ti nguˈ toniˈi̱ jiˈi̱ sendaru, liˈ nchcuiˈ Pablo loˈo xuˈna sendaru biˈ:
\p ―Cusuˈ, cuaˈni chaˈ tsoˈo ta nuˈu̱ chacuayáˈ chcuiˈ naˈ xi ―nacui̱ Pablo jiˈi̱.
\p ―¿Ha nchca jinuˈu̱ chcuiˈ chaˈ griego? ―nacui̱ xuˈna sendaru jiˈi̱ Pablo liˈ.
\p ―Nchca ˈna ―nacui̱ Pablo.
\p
\v 38 ―¿Ha siˈi nuˈu̱ laca nu nguˈ Egipto nu ngua loo jiˈi̱ nguˈ nu ngusu̱u̱ tyaˈa loˈo gobierno tsubiˈ? ―nacui̱ jiˈi̱ Pablo―. ¿Ha siˈi nuˈu̱ ndyaa loˈo jiˈi̱ jacua mil tyaˈa ñati̱ cuxi ca lo nati̱ˈ btyi?
\p
\v 39 ―Siˈi naˈ ―nacui̱ Pablo―. Nguˈ judío laca naˈ. Tarso naa quichi̱ tyi naˈ, la cuiˈ sca quichi̱ tlyu xi ca loyuu su cuentya Cilicia ―nacui̱―. Cuaˈni nuˈu̱ chaˈ tsoˈo ta nuˈu̱ chacuayáˈ jnaˈ chcuiˈ naˈ xi loˈo nguˈ quichi̱ re juani.
\p
\v 40 Liˈ nda xuˈna sendaru chacuayáˈ chcuiˈ Pablo, biˈ chaˈ ndatu̱ yu lo ndyiyaˈ quee biˈ liˈ, ngutacui yaˈ yu chaˈ ca ti̱ nu nguˈ quiñaˈa̱ biˈ. Loˈo ngua ti̱ nguˈ, liˈ chaˈ hebreo nchcuiˈ Pablo loˈo nguˈ, chaˈ biˈ laca chaˈcña jiˈi̱ nguˈ judío.
\c 22
\p
\v 1 ―Cuˈma̱ nguˈ cusuˈ, nguˈ tyaˈa naˈ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―, cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ jiˈi̱ chaˈ nu chcuiˈ naˈ loˈo ma̱ ―nacui̱―, si caca cuaˈni lyaá naˈ jiˈi̱ ycuiˈ ca naˈ loˈo chcuiˈ naˈ loˈo ma̱.
\p
\v 2 Ndyuna nguˈ judío chaˈ nchcuiˈ Pablo chaˈcña jiˈi̱ nguˈ loˈo nguˈ, biˈ chaˈ ti̱ ti ndiˈi̱ nguˈ laja loˈo nchcuiˈ yu:
\p
\v 3 ―Tyaˈa cuˈma̱ nguˈ judío laca naˈ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―. Quichi̱ Tarso ngula naˈ ca loyuu su cuentya Cilicia; tiyaˈ la ndyalaa naˈ quichi̱ Jerusalén re, chaˈ ngua tsaˈa̱ naˈ slo mstru Gamaliel liˈ. Tsoˈo ngua tsaˈa̱ naˈ lcaa chaˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo jyoˈo cusuˈ jiˈna nu nscua lo quityi. Tyucui tyiquee naˈ ngua tiˈ naˈ taquiyaˈ naˈ lcaa chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, la cuiˈ ñiˈya̱ nu ndyuˈni ma̱ tsa̱ juani.
\v 4 Cua saˈni la loˈo ycuiˈ naˈ lcaˈa̱ cusu̱u̱ naˈ jiˈi̱ nguˈ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo, chaˈ cujuii naˈ jiˈi̱ nguˈ. Ntejeyaˈ naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, masi nguˈ quiˈyu, masi nguˈ cunaˈa̱, ngusuˈba naˈ jiˈi̱ nguˈ neˈ chcua̱.
\v 5 Jlo tiˈ xuˈna sti joˈó, loˈo juaˈa̱ nguˈ cusuˈ quichi̱ re ni, jlo tiˈ nguˈ chaˈ biˈ; biˈ chaˈ cua nda nguˈ quityi jnaˈ nu nguscua nguˈ chaˈ tsaa slo nguˈ judío tyaˈa na ca quichi̱ Damasco. Ndyaˈa̱ naˈ ca biˈ chaˈ clyana la naˈ jiˈi̱ ñati̱ nu cua ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo, chaˈ tya̱a̱ loˈo naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ nde Jerusalén re, chaˈ xcubeˈ ma̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\s Nda Pablo chaˈ loˈo nguˈ ñiˈya̱ nguxcutsaˈa̱ Jesús cresiya jiˈi̱ yu
\p
\v 6 ’Ndyaˈa̱ naˈ tyucui̱i̱, cua tyalaa ti naˈ ca quichi̱ Damasco biˈ. Nde hora ngua, loˈo tsi tsiyaˈ ca ndacaˈa̱ sca xee tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nde cua̱; tyucui ñaˈa̱ lo yuu su ndu̱ naˈ ngujuiˈi̱ xee biˈ.
\v 7 Nclyú naˈ tyucui̱i̱ liˈ, ndyuna naˈ chaˈ nchcuiˈ sca ñati̱ loˈo naˈ: “Saulo, Saulo”, nacui̱ yu, “¿ni chaˈ laca nxu̱u̱ tyaˈa nuˈu̱ loˈo naˈ?”
\v 8 “¿Tilaca laca nuˈu̱, cusuˈ?” nacui̱ naˈ jiˈi̱ liˈ. “Jesús Nazaret laca naˈ”, nacui̱ yu jnaˈ. “Nxu̱u̱ tyaˈa nuˈu̱ loˈo ycuiˈ naˈ, biˈ chaˈ nchca quicha tiˈ naˈ.”
\v 9 Cua naˈa̱ nguˈ nu ndyaˈa̱ loˈo naˈ xee biˈ. Ndyutsi̱i̱ tsa nguˈ liˈ, masi ná ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ Jesús loˈo naˈ.
\v 10 “¿Na laca nu ntiˈ nuˈu̱ chaˈ cuaˈni naˈ, Xuˈna?” nacui̱ naˈ jiˈi̱ Jesús liˈ. “Tyatu̱ nuˈu̱”, nacui̱ nu Xuˈna na jnaˈ, “tsaa nuˈu̱ ca quichi̱ Damasco. Ndejua ndiˈi̱ sca ñati̱ nu culuˈu jinuˈu̱ lcaa ñaˈa̱ cña nu ntsuˈu chaˈ cuaˈni nuˈu̱.”
\v 11 Ngua cuityi̱ˈ naˈ xquiˈya xee tlyu biˈ liˈ, biˈ chaˈ nu nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ naˈ biˈ, ngusñi nguˈ yaˈ naˈ chaˈ tsaa la ya tyucui̱i̱ nde quichi̱ Damasco biˈ.
\p
\v 12 ’Ndiˈi̱ sca nu cusuˈ nu naa Ananías quichi̱ biˈ, nu ndaquiyaˈ tsa jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nguscua jyoˈo Moisés lo quityi saˈni. Lcaa nguˈ judío tyaˈa na nu ndiˈi̱ quichi̱ Damasco ni, nchcuiˈ nguˈ chaˈ tsoˈo tsa tyiquee nu Ananías biˈ.
\v 13 Ndyalaa nu cusuˈ biˈ slo naˈ liˈ: “Saulo tyaˈa na”, nacui̱ yu jnaˈ, “cuaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ tyaala cloo nuˈu̱ chaca quiyaˈ juani”. Hora ti ndyaala cloo naˈ chaca quiyaˈ, naˈa̱ naˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ananías liˈ.
\v 14 “Ycuiˈ Ndyosi nu nguaˈni tlyu sti na jiˈi̱, biˈ laca nu ngusubi jinuˈu̱ cua saˈni la”, nacui̱ Ananías jnaˈ. “Ngusubi ycuiˈ Ni jinuˈu̱ chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nuˈu̱ ñaˈa̱ chaˈ nu ntiˈ ycuiˈ Ni, chaˈ ñaˈa̱ nuˈu̱ jiˈi̱ ycuiˈ nu liñi ca, chaˈ cuna nuˈu̱ chaˈ nu chcuiˈ Ni loˈo nuˈu̱”, nacui̱ jnaˈ.
\v 15 “Ntsuˈu chaˈ tsaa nuˈu̱ slo lcaa ñati̱ chaˈ cachaˈ nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu cua naˈa̱ nuˈu̱, lcaa ñaˈa̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu cua ndyuna nuˈu̱. 
\v 16 Ngaˈaa ntsuˈu chaˈ jatya la nuˈu̱ ca nde; tyatu̱ clya nuˈu̱ juani; cua ngüityi̱ ycuiˈ Ni quiˈya nu ntsuˈu jinuˈu̱, xquiˈya chaˈ ngusñi nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús. Loˈo liˈ tyucuatya nguˈ jinuˈu̱.” Juaˈa̱ nchcuiˈ Ananías loˈo naˈ liˈ.
\s Ndyaa Pablo slo nguˈ xaˈ tsuˈ
\p
\v 17 ’Nu loˈo nguxtyu̱u̱ naˈ nde Jerusalén, liˈ ndyaa naˈ neˈ laa tlyu jua chaˈ chcuiˈ naˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi. Ñiˈya̱ ntiˈ si nchcuiˈ sca xcalá na,
\v 18 juaˈa̱ cua naˈa̱ naˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na. “Tyaa clya nuˈu̱”, nacui̱ nu Xuˈna na jnaˈ, “tyuˈu nuˈu̱ quichi̱ Jerusalén re; yaa clya nuˈu̱”, nacui̱ Ni, “chaˈ ná jlya tiˈ nguˈ nde loˈo chcuiˈ nuˈu̱ chaˈ jnaˈ loˈo nguˈ.” 
\v 19 “Xuˈna”, nacui̱ naˈ jiˈi̱ nu Xuˈna na liˈ, “jlo tiˈ nguˈ quichi̱ re chaˈ ngutaˈa̱ naˈ neˈ laa lcaa quichi̱, chaˈ ngusñi naˈ jiˈi̱ nguˈ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo nuˈu̱, ngusuˈba naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ neˈ chcua̱, ngujuiˈi̱ naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 20 Nu loˈo ngu̱ nguˈ quee jiˈi̱ Esteban, ndyalú tañi yu; ndyujuii nguˈ jiˈi̱ yu xquiˈya chaˈ liñi nchcuiˈ yu chaˈ jinuˈu̱ loˈo nguˈ. Loˈo naˈ ni, stuˈba ti ndu̱ naˈ loˈo nguˈ biˈ liˈ, ngunaˈa̱si̱i̱ naˈ steˈ nguˈ nu ndyujuii jiˈi̱ yu. Tsoˈo ntiˈ naˈ tyempo biˈ, nu loˈo naˈa̱ naˈ chaˈ cua ngujuii yu biˈ.” Juaˈa̱ nchcuiˈ naˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi neˈ laa biˈ.
\v 21 “Tyaa nuˈu̱ juani”, nacui̱ ycuiˈ nu Xuˈna na jnaˈ liˈ. “Culo naˈ cña jinuˈu̱ chaˈ tsaa nuˈu̱ xaˈ quichi̱ tyijyuˈ la, chaˈ culuˈu nuˈu̱ jiˈi̱ xaˈ ñati̱; ngaˈaa siˈi jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa nuˈu̱ ti culuˈu nuˈu̱.”
\s Ntsuˈu Pablo preso jiˈi̱ xuˈna sendaru
\p
\v 22 Loˈo ndyuna nguˈ quichi̱ chaˈ biˈ, ngaˈaa ntiˈ nguˈ cuna la nguˈ chaˈ liˈ. Nxiˈya loˈo tsa nguˈ jiˈi̱ sendaru chaˈ ñasi̱ˈ nguˈ:
\p ―Cujui ma̱ jiˈi̱ nu quiˈyu re ―nacui̱ nguˈ―. Ngaˈaa tsoˈo chaˈ tyiˈi̱ yu chalyuu.
\p
\v 23 Cui̱i̱ ngusiˈya loˈo nguˈ jiˈi̱ Pablo liˈ, ngusaaˈ nguˈ steˈ ycuiˈ ca nguˈ, ngusñi nguˈ yuu ngu̱ nde cua̱ chaˈ ñasi̱ˈ tsa nguˈ.
\v 24 Biˈ chaˈ ngulo xuˈna sendaru cña chaˈ tsaa loˈo sendaru jiˈi̱ preso niˈi̱, chaˈ quijiˈi̱ sendaru jiˈi̱ yu loˈo juata nu ntsuˈu chcua̱ laja. Cuaˈni nguˈ juaˈa̱ ngua tiˈ xuˈna sendaru, chaˈ liˈ tyajaˈa̱ yu cachaˈ yu ñaˈa̱ chaˈ cuxi nu nguaˈni yu, chaˈ ngusiˈya tsa nguˈ quichi̱ xquiˈya chaˈ biˈ.
\v 25 Cua ngusca̱ˈ nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ quijiˈi̱ juata nguˈ jiˈi̱ yu, loˈo liˈ nchcuiˈ Pablo loˈo nu capitán biˈ: 
\p ―¿Ha ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ ma̱ quijiˈi̱ ma̱ jiˈi̱ sca nguˈ romano? ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ capitán―. ¿Ha siˈi na cuaˈni cuayáˈ nguˈ tisiya jiˈi̱ nguˈ romano clyo?
\p
\v 26 Hora ti ngusna capitán ndyaa nda xi chaˈ loˈo xuˈna sendaru liˈ:
\p ―Cuiˈya nuˈu̱ cuentya ñiˈya̱ ñaˈa̱ cuaˈni nuˈu̱ loˈo nu quiˈyu jua ―nacui̱ capitán jiˈi̱ xuˈna―. Sca nguˈ romano laca yu.
\p
\v 27 Hora ti lijya̱ nu xuˈna sendaru biˈ slo Pablo liˈ. 
\p ―¿Ha chañi chaˈ nuˈu̱ laca nguˈ romano? ―nacui̱ jiˈi̱ Pablo.
\p ―Chañi ―nacui̱ Pablo jiˈi̱.
\p
\v 28 ―Quiñaˈa̱ tsa cayaˈ nda naˈ chaˈ laca naˈ nguˈ romano ―nacui̱ xuˈna sendaru liˈ.
\p ―Ná loˈo cayaˈ nda naˈ, chaˈ nguˈ romano laca sti naˈ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱.
\p
\v 29 Nu sendaru nu ndiˈi̱ slo yu chaˈ quijiˈi̱ nguˈ jiˈi̱ yu ni, hora ti ndatsuˈ nguˈ loˈo ndyuna nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ yu. Liˈ cua ndyutsi̱i̱ tsa xuˈna sendaru chaˈ cua ngulo cña jiˈi̱ nguˈ, chaˈ ngusca̱ˈ nguˈ jiˈi̱ sca nguˈ romano, masi ná loˈo chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ bese.
\s Ndu̱ Pablo slo nguˈ nu laca loo jiˈi̱ nguˈ judío
\p
\v 30 Ca chaca tsa̱ tya ntiˈ xuˈna sendaru ca cuayáˈ tiˈ ni quiˈya laca nu ngusta nguˈ judío biˈ jiˈi̱ Pablo. Ngusati̱ˈ nguˈ carena chcua̱ nu ndyaaca̱ˈ Pablo liˈ. Ngulo xuˈna sendaru biˈ cña jiˈi̱ sti joˈó tlyu loˈo jiˈi̱ lcaa nguˈ cusuˈ chaˈ tyuˈu tiˈi̱ nguˈ seˈi̱ ti. Liˈ ndyaa loˈo jiˈi̱ Pablo ca slo nguˈ biˈ.
\c 23
\p
\v 1 Cua ndyuˈu tiˈi̱ lcaa nguˈ cusuˈ biˈ. Liˈ ñaˈa̱ tsa Pablo jiˈi̱ nguˈ cusuˈ nu cuaˈni cuayáˈ jiˈi̱ yu.
\p ―Cuˈma̱ nguˈ cusuˈ tyaˈa naˈ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ liˈ―, lcaa tsa̱ tsoˈo ndiˈi̱ naˈ. Lubii cresiya jnaˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 2 Ananías naa nu laca xuˈna sti joˈó biˈ; liˈ ngulo nu Ananías biˈ cña jiˈi̱ nguˈ nu ndu̱ cacua ti chaˈ quijiˈi̱ yaˈ nguˈ tuˈba Pablo.
\p
\v 3 ―La cuiˈ juaˈa̱ quijiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱ tuˈni ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ xuˈna sti joˈó biˈ liˈ―. Cuiñi nuˈu̱. ¿Ha liñi tsa nduˈni nuˈu̱ ntiˈ? Nde ndyuˈni cuayáˈ ma̱ jnaˈ cuentya jiˈi̱ chacuayáˈ nu ntsuˈu jiˈna, pana cua ngulo nuˈu̱ cña chaˈ quijiˈi̱ yaˈ nguˈ tuˈba naˈ, masi ná ntsuˈu chacuayáˈ cuaˈni nuˈu̱ juaˈa̱.
\p
\v 4 Nchcuiˈ nguˈ nu ndu̱ cacua ti loˈo Pablo liˈ:
\p ―¿Ha nchcuiˈ subaˈ nuˈu̱ loˈo xuˈna sti joˈó nu laca cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi? ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Pablo.
\p
\v 5 ―Cuˈma̱ nguˈ cusuˈ tyaˈa naˈ ―nacui̱ Pablo―, ná jlo tiˈ naˈ si xuˈna sti joˈó laca jua. Ná tsoˈo chaˈ nu nchcuiˈ naˈ si juaˈa̱, chaˈ cua nscua sca chaˈ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ndiˈya̱: “Ná chcuiˈ cuxi ma̱ jiˈi̱ xuˈna ma̱”.
\p
\v 6 Pana ngua cuayáˈ tiˈ Pablo liˈ chaˈ ngaˈa̱ nguˈ fariseo, loˈo juaˈa̱ ngaˈa̱ xi nguˈ saduceo laja nguˈ cusuˈ biˈ. Cui̱i̱ nchcuiˈ Pablo chaca quiyaˈ liˈ:
\p ―Cuˈma̱ nguˈ cusuˈ tyaˈa naˈ ―nacui̱ yu jiˈi̱ nguˈ―, nguˈ fariseo laca naˈ ―nacui̱ Pablo―, loˈo juaˈa̱ nguˈ fariseo ngua sti naˈ. Ndyuˈni cuayáˈ ma̱ jnaˈ xquiˈya chaˈ jlya tiˈ naˈ chaˈ ntsuˈu chaˈ tyuˈú lcaa jyoˈo chaca quiyaˈ ca nde loo la.
\p
\v 7 Nu loˈo ndyuna nguˈ chaˈ biˈ, liˈ nguxlyú nguˈ chaˈ hichu̱ˈ tyaˈa nguˈ; nguˈ fariseo nxu̱u̱ tyaˈa loˈo nguˈ saduceo liˈ.
\v 8 Ná jlya tiˈ nguˈ saduceo chaˈ tya taca tyuˈú sca ñati̱ chaca quiyaˈ loˈo cua ngujuii, ni ná jlya tiˈ nguˈ chaˈ ntsuˈu xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ni ná jlya tiˈ nguˈ chaˈ ntsuˈu cuiˈi̱; pana nguˈ fariseo ni, jlya tiˈ nguˈ lcaa chaˈ biˈ.
\v 9 Biˈ chaˈ lye tsa nxu̱u̱ tyaˈa nguˈ biˈ. Loˈo liˈ ndyatu̱ xi nguˈ fariseo nu nslo tsoˈo jiˈi̱ quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p ―Ná nguaˈni nu quiˈyu re chaˈ cuxi ―nacui̱ nguˈ biˈ―. Ná tsoˈo xu̱u̱ tyaˈa na loˈo ycuiˈ Ndyosi si chañi chaˈ cua nchcuiˈ sca cuiˈi̱ tsoˈo loˈo yu re, si cua nchcuiˈ sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo yu.
\p
\v 10 Lye la nxu̱u̱ tyaˈa nguˈ xquiˈya chaˈ biˈ liˈ. Ngulacua tsa tiˈ xuˈna sendaru si cujuii nguˈ jiˈi̱ Pablo, biˈ chaˈ ngulo cña jiˈi̱ sendaru chaˈ tejeyaˈ nguˈ jiˈi̱ Pablo, chaˈ xaˈ tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu ca toˈ tyi sendaru chaca quiyaˈ.
\p
\v 11 Loˈo ngua talya lye, liˈ ndyalaa ycuiˈ nu Xuˈna na slo Pablo.
\p ―Cuaˈni tlyu tyiquee nuˈu̱ Pablo ―nacui̱ Ni―. Ñiˈya̱ cua nchcuiˈ nuˈu̱ chaˈ jnaˈ nde quichi̱ Jerusalén re, juaˈa̱ ntsuˈu chaˈ chcuiˈ nuˈu̱ chaˈ jnaˈ ca quichi̱ Roma.
\s Ngua tiˈ nguˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ Pablo
\p
\v 12 Loˈo cua nguxee chaca tsa̱, liˈ ngüiñi chaˈ jiˈi̱ nguˈ judío loˈo tyaˈa nguˈ chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ Pablo. Ndiˈya̱ nguaˈni nguˈ jura liˈ:
\p ―Ñaˈa̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈna chaˈ chañi ca chaˈ ná cacu na ná coˈo na tsiyaˈ ti ñaˈa̱ cuayáˈ nu cua ndyujuii na jiˈi̱ nu Pablo biˈ ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ. 
\p
\v 13 Cua ntsuˈu tuˈba tyaˈa ñati̱ nu ngua tiˈ cuaˈni cña cuxi biˈ.
\v 14 Biˈ chaˈ ndyaa nguˈ, nchcuiˈ nguˈ loˈo sti joˈó nu laca loo loˈo nguˈ cusuˈ quichi̱ biˈ:
\p ―Cua ngüiñi chaˈ jiˈi̱ ya loˈo ycuiˈ Ndyosi ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ nu laca loo―. Nchcuiˈ ya loˈo Ni chaˈ ná cacu ya tsiyaˈ ti ñaˈa̱ cuayáˈ nu cua ndyujuii ya jiˈi̱ nu Pablo biˈ ―nacui̱ nguˈ―.
\v 15 Biˈ chaˈ juani, lcaa cuˈma̱ nguˈ cusuˈ loˈo nguˈ tisiya, jña ma̱ jiˈi̱ xuˈna sendaru biˈ chaˈ ca̱a̱ loˈo nguˈ jiˈi̱ Pablo ca slo ma̱ chaca quiyaˈ. Ta ma̱ chaˈ loˈo nguˈ chaˈ tya ntiˈ ma̱ cuaˈni cuayáˈ ma̱ la xi jiˈi̱ yu biˈ. Liˈ tsaa ya chcaˈa̱ cuaana ya toˈ tyucui̱i̱, chaˈ cujuii ya jiˈi̱ yu laja loˈo tyeje tacui nguˈ loˈo yu liˈ.
\p
\v 16 Laja liˈ cua ngujui chaˈ jiˈi̱ sñiˈ tyaˈa Pablo, ñaˈa̱ chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ biˈ. Yala ti ndyaa yu cuañiˈ biˈ toˈ tyi sendaru chaˈ ta yu chaˈ loˈo chi tyaˈa yu. 
\v 17 Liˈ ngusiˈya Pablo jiˈi̱ sca capitán:
\p ―Cuaˈni chaˈ tsoˈo tsaa loˈo jiˈi̱ yu cuañiˈ re ca slo xuˈna ma̱ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱―. Ntsuˈu sca chaˈ nu ta yu loˈo nu laca xuˈna ma̱.
\p
\v 18 Ndyaa loˈo capitán jiˈi̱ yu cuañiˈ biˈ slo xuˈna nguˈ liˈ:
\p ―Cua ngusiˈya Pablo jnaˈ ―nacui̱ capitán jiˈi̱ xuˈna―, nu Pablo nu ntsuˈu neˈ chcua̱ ―nacui̱ capitán―. Nacui̱ yu ˈna chaˈ ca̱a̱ loˈo naˈ jiˈi̱ yu cuañiˈ re slo nuˈu̱, chaˈ ntsuˈu sca chaˈ nu ntiˈ chcuiˈ loˈo nuˈu̱.
\p
\v 19 Ntejeyaˈ xuˈna sendaru yaˈ yu cuañiˈ biˈ liˈ, ndyaa loˈo jiˈi̱ su ná cuna xaˈ ñati̱ chaˈ nu chcuiˈ:
\p ―¿Ha ntsuˈu sca chaˈ nu ntiˈ nuˈu̱ chcuiˈ loˈo naˈ? ―nacui̱ xuˈna sendaru jiˈi̱ yu cuañiˈ biˈ liˈ.
\p
\v 20 ―Cua ngüiñi chaˈ jiˈi̱ nu nguˈ judío biˈ loˈo tyaˈa nguˈ chaˈ jña nguˈ chaˈ clyu tiˈ jinuˈu̱, chaˈ ca̱a̱ loˈo nuˈu̱ jiˈi̱ Pablo ca slo nguˈ tisiya biˈ la quee ―nacui̱ yu cuañiˈ biˈ jiˈi̱ xuˈna sendaru liˈ―. Chcuiˈ nguˈ loˈo nuˈu̱ chaˈ tya ntiˈ la nguˈ cuaˈni cuayáˈ nguˈ xi jiˈi̱ Pablo slo nguˈ.
\v 21 Chaˈ cuiñi laca biˈ. Cua ntsuˈu masi tuˈba tyaˈa ñati̱ nu ntajatya nguˈ jiˈi̱ ma̱ cuaana ti toˈ tyucui̱i̱ biˈ; cua nchcuiˈ nguˈ biˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi chaˈ ná cacu nguˈ ná coˈo nguˈ tsiyaˈ ti, ñaˈa̱ cuayáˈ nu cua ndyujuii nguˈ jiˈi̱ nu Pablo biˈ. Loˈo juaˈa̱ cua laca ndiˈi̱ nguˈ juani, ntajatya nguˈ chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo nuˈu̱.
\p
\v 22 Liˈ ngulo xuˈna sendaru cña jiˈi̱ yu cuañiˈ biˈ, chaˈ ná cachaˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ chaˈ nu cua nda loˈo sendaru. Liˈ ngusalyaˈ yu cuañiˈ biˈ loˈo xuˈna sendaru, nduˈu ndyaa.
\s Nda xuˈna sendaru jiˈi̱ Pablo chaˈ tsaa yu ca slo Félix nu laca gobernador
\p
\v 23 Loˈo liˈ ngusiˈya xuˈna sendaru jiˈi̱ tucua tyaˈa capitán chaˈ ca̱a̱ nguˈ slo. Ngulo cña jiˈi̱ capitán biˈ, chaˈ cuaˈni choˈo nguˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ tsaa nguˈ loˈo quiñaˈa̱ tyaˈa sendaru ca quichi̱ Cesarea; nacui̱ chaˈ hora cua caa nde talya tsaa nguˈ. Tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ tucua siyento tyaˈa sendaru nu tyaˈa̱ quiyaˈ ti, loˈo juaˈa̱ tya xna yala tyi tyaˈa sendaru nu tyucua hichu̱ˈ cuayu ti, loˈo juaˈa̱ tya tyucuaa siyento tyaˈa sendaru nu tyaˈa̱ loˈo clya chcua̱, tsaa loˈo nguˈ jiˈi̱ liˈ.
\v 24 Loˈo juaˈa̱ ngulo cña chaˈ cuaˈni choˈo nguˈ jiˈi̱ cuayu nu tyucua Pablo. Ntsuˈu chaˈ cuaˈa tsoˈo sendaru jiˈi̱ Pablo tyucui̱i̱ ñaˈa̱ cuayáˈ nu tyalaa tsoˈo ti yu ca slo gobernador Félix.
\v 25 Liˈ nguscua xuˈna sendaru sca quityi chaˈ tsaa slo nu Félix biˈ; ndiˈya̱ nchcuiˈ quityi biˈ:
\p
\v 26 “Claudio Lisias nscua quityi re chaˈ tsaa slo nuˈu̱, gobernador Félix, chaˈ nuˈu̱ laca loo. Xlyo niˈi̱.
\v 27 Cua ntejeyaˈ nguˈ judío jiˈi̱ nu quiˈyu re, cua cujuii ti nguˈ jiˈi̱ yu loˈo ndyalaa naˈ loˈo sendaru. Ngua tii naˈ chaˈ nguˈ romano laca yu re, biˈ chaˈ ngulo naˈ jiˈi̱ yu yaˈ nguˈ cuxi biˈ.
\v 28 Loˈo liˈ ngua tiˈ naˈ ca cuayáˈ tiˈ naˈ ni quiˈya ntsuˈu jiˈi̱ yu loˈo nguˈ, biˈ chaˈ ndyaa loˈo naˈ jiˈi̱ yu ca slo nguˈ nu laca loo jiˈi̱ nguˈ judío. 
\v 29 Liˈ ngua cuayáˈ tiˈ naˈ chaˈ cua ngusta nguˈ quiˈya jiˈi̱ yu cuentya jiˈi̱ chaˈ cusuˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ tyaˈa nguˈ judío ti, pana ná ntsuˈu chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ yu, ná ntsuˈu chaˈ suˈba nguˈ jiˈi̱ yu neˈ chcua̱. 
\v 30 Liˈ ngua tii naˈ chaˈ cuaana ti cua ngüiñi chaˈ jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ judío chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ yu re, biˈ chaˈ nda naˈ jiˈi̱ yu lijya̱ yu slo nuˈu̱ juani. Ngulo naˈ cña jiˈi̱ nu nguˈ judío biˈ, chaˈ ca̱a̱ nguˈ ca slo nuˈu̱ chaˈ sta nguˈ quiˈya jiˈi̱ yu re, si ntsuˈu sca quiˈya jiˈi̱ yu cuentya jiˈi̱ nguˈ. Tsa lo cua ti chaˈ nscua naˈ juani.” Juaˈa̱ nguscua nu xuˈna sendaru biˈ lo quityi.
\p
\v 31 Ñiˈya̱ nu ngulo xuˈna sendaru cña jiˈi̱ nguˈ, juaˈa̱ ngua chaˈ biˈ liˈ. Loˈo ngua talya, liˈ ndyaa nguˈ ndyaa quiˈya nguˈ jiˈi̱ Pablo, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu ca quichi̱ Antípatris.
\v 32 Ca chaca tsa̱ nguxtyu̱u̱ sendaru nu ndyaˈa̱ quiyaˈ ti, ñaa nguˈ nde toˈ tyi nguˈ. Tya ndyaa la nguˈ nu ntucua hichu̱ˈ cuayu biˈ, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ Pablo tyucui̱i̱.
\v 33 Ndyalaa nguˈ ca quichi̱ Cesarea liˈ, nda nguˈ quityi jiˈi̱ gobernador, loˈo juaˈa̱ nguxtyanu nguˈ jiˈi̱ preso slo nu cusuˈ biˈ liˈ.
\v 34 Nchcuiˈ gobernador lo quityi biˈ, liˈ nchcuane jiˈi̱ Pablo ma nguˈ laca. Nguxacui̱ Pablo chaˈ jiˈi̱ liˈ:
\p ―Loyuu su cuentya Cilicia ndiˈi̱ quichi̱ tyi naˈ ―nacui̱ Pablo.
\p
\v 35 ―Ñaˈa̱ naˈ ñiˈya̱ caca chaˈ jinuˈu̱ loˈo ca̱a̱ nguˈ biˈ slo naˈ chaˈ sta nguˈ quiˈya jinuˈu̱ ―nacui̱ gobernador jiˈi̱ Pablo.
\p Loˈo liˈ ngulo nu gobernador biˈ cña jiˈi̱ sendaru chaˈ tyiˈi̱ nguˈ sendaru cua̱ jiˈi̱ Pablo ca toniˈi̱ cña su ngutucua jyoˈo rey Herodes cua saˈni la.
\c 24
\s Ndachaˈ Pablo jiˈi̱ Félix ñiˈya̱ ngua jiˈi̱ yu
\p
\v 1 Loˈo cua ndyaˈa caˈyu tsa̱, liˈ ndyalaa Ananías nu xuˈna sti joˈó biˈ; ndyalaa yu loˈo nguˈ cusuˈ loˈo sca ñati̱ nu laca tuˈba nu naa Tértulo. Liˈ ndyaa nguˈ biˈ slo gobernador chaˈ sta nguˈ quiˈya jiˈi̱ Pablo, 
\v 2 biˈ chaˈ ngulo gobernador cña jiˈi̱ sendaru chaˈ ca̱a̱ loˈo nguˈ jiˈi̱ Pablo ca slo. Liˈ nchcuiˈ Tértulo biˈ loˈo Félix nu laca gobernador biˈ:
\p ―Chaˈ clyu tiˈ tyuˈu jinuˈu̱, cusuˈ, chcuiˈ ya xi loˈo nuˈu̱ ―nacui̱ Tértulo―. Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee ya chaˈ xcuiˈ cña tsoˈo nduˈni nuˈu̱ loˈo laca nuˈu̱ loo loyuu chalyuu re. Tsoˈo ti ndiˈi̱ ya, chaˈ tsoˈo tsa jlo tiˈ nuˈu̱ ñiˈya̱ culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ ya ―nacui̱―. 
\v 3 Biˈ chaˈ tsoˈo ntsuˈu tyiquee ya, nxñi ya cua ñaˈa̱ ca chaˈ tsoˈo nu ndyuˈni nuˈu̱ loˈo ya, macala ndyuˈni nuˈu̱ cña. Loˈo nu juani ndyuˈni chi̱ ya loo nuˈu̱, cusuˈ ―nacui̱―.
\v 4 Cuiˈya chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ ya, masi sca hora ti culo laja nuˈu̱ xi; cuaˈni nuˈu̱ sna Ndyosi cuna xi loˈo chcuiˈ naˈ sca chaˈ re loˈo nuˈu̱.
\v 5 Cua lijya̱ ya ca nde chaˈ cachaˈ liñi ya jinuˈu̱ lcaa ñaˈa̱ cña cuxi nu nguaˈni yu re. Nslo ya jiˈi̱ yu re chaˈ subaˈ tsa nchcuiˈ yu, lyaˈ tsa tiˈ yu. Nsuˈba yu chaˈ cusu̱u̱ jiˈi̱ ñati̱ lcaa quichi̱ su ndyaˈa̱ yu slo nguˈ judío tyaˈa ya, chaˈ yu re laca loo jiˈi̱ taju nguˈ nazareno.
\v 6 Ngua tiˈ yu tsaa loˈo yu jiˈi̱ xi nguˈ xaˈ tsuˈ ca neˈ laa jiˈi̱ cuare, ca su ná ntsuˈu chacuayáˈ chaˈ tsaa xaˈ ñati̱; biˈ chaˈ ntejeyaˈ ya jiˈi̱ yu, ndyaa loˈo ya jiˈi̱ yu chaˈ ca cuayáˈ jiˈi̱ yu loˈo ya xquiˈya chaˈ cusuˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ ya.
\v 7 Liˈ ndyalaa Lisias nu xuˈna sendaru quichi̱ biˈ. Tyaala tsa ngua biˈ loˈo nguxlyaá jiˈi̱ nu Pablo biˈ yaˈ ya, ndyaa loˈo nguˈ jiˈi̱ yu liˈ.
\v 8 Ngulo Lisias cña jiˈi̱ ya chaˈ ca̱a̱ ya slo nuˈu̱ chaˈ sta ya quiˈya jiˈi̱ yu ca nde. Tsoˈo la si xcuane nuˈu̱ jiˈi̱ yu si chaˈ liñi nchcuiˈ ya jiˈi̱ yu.
\p
\v 9 Loˈo juaˈa̱ nchcuiˈ nu nguˈ judío nu ndu̱ loˈo Tértulo biˈ, chaˈ liñi tsa chaˈ nu nchcuiˈ Tértulo cuentya jiˈi̱ Pablo.
\v 10 Nda gobernador chacuayáˈ chcuiˈ ycuiˈ Pablo liˈ:
\p ―Tsoˈo ntsuˈu tyiquee naˈ si caca cuaˈni lyaá naˈ jiˈi̱ ycuiˈ ca naˈ laja loˈo chcuiˈ naˈ loˈo nuˈu̱ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ Félix biˈ―. Cua jlo tiˈ naˈ chaˈ cua tyu̱u̱ yija̱ laca nuˈu̱ loo jiˈi̱ nación re ―nacui̱―. 
\v 11 Liñi chaˈ nu nchcuiˈ naˈ re, taca ca cuayáˈ tiˈ nuˈu̱ chaˈ liñi tsa laca chaˈ biˈ. Cua tii tyucuaa ti tsa̱ ntsuˈu loˈo ndyalaa naˈ nde quichi̱ Jerusalén chaˈ cuaˈni tlyu naˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 12 Ná nguxlyú naˈ chaˈ hichu̱ˈ ñati̱; ná nguaˈni cuxi naˈ loˈo ñati̱, masi neˈ laa tonu, masi xaˈ neˈ laa, masi laja quichi̱ ti, ná nchcuiˈ naˈ chaˈ cuxi loˈo ñati̱ liˈ.
\v 13 Quiˈya laja ti ngusta nguˈ re ˈna. Ná tucui ndu̱ nu taca chcuiˈ chaˈ liñi laca chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ re jnaˈ.
\v 14 Chañi laca chaˈ nduˈni tlyu naˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni, la cuiˈ ycuiˈ Ndyosi biˈ laca nu nguaˈni tlyu jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ ya jiˈi̱ Ni. Loˈo juaˈa̱ cua ngusñi naˈ chaˈ cucui nu cua nda ycuiˈ Ndyosi loˈo na nu ngua tsubiˈ ti, masi nchcuiˈ nguˈ re chaˈ chaˈ cuiñi laca biˈ. Pana ñaˈa̱ ti tya ndaquiyaˈ naˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nguscua jyoˈo Moises lo quityi saˈni, loˈo juaˈa̱ ndaquiyaˈ naˈ jiˈi̱ lcaa quityi nu nguscua jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngua saˈni.
\v 15 Ñiˈya̱ nu jlya tiˈ nguˈ judío re, juaˈa̱ jlya tiˈ naˈ. Chañi chaˈ cuaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ tyuˈú lcaa jyoˈo chaca quiyaˈ, masi ñati̱ tsoˈo ngua jyoˈo biˈ, masi ñati̱ cuxi ngua nguˈ;
\v 16 biˈ chaˈ ntiˈ naˈ cuaˈni naˈ xcuiˈ chaˈ tsoˈo laja loˈo ndiˈi̱ naˈ chalyuu, chaˈ ná caja ñiˈya̱ nu cutsi̱i̱ naˈ ca slo ycuiˈ Ndyosi, loˈo juaˈa̱ ná cutsi̱i̱ naˈ slo ñati̱ ti liˈ.
\p
\v 17 ’Tyu̱u̱ yija̱ ndyaˈa̱ naˈ xaˈ quichi̱ tyijyuˈ la, loˈo tsubiˈ ti nguxtyu̱u̱ naˈ ndyalaa naˈ nde loyuu su ndiˈi̱ quichi̱ tyi ya chaca quiyaˈ, chaˈ ta naˈ sca msta̱ nu xtyucua xi jiˈi̱ nguˈ tiˈi nde jua, la cuiˈ msta̱ nu cua nda nguˈ tyijyuˈ chaˈ tsaa slo nguˈ tiˈi biˈ. Loˈo juaˈa̱ naˈ, ngua tiˈ naˈ chaˈ ta naˈ sca msta̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 18 Ñiˈya̱ nu nscua chaˈ cuaˈni ya chaˈ laca ya nguˈ judío, juaˈa̱ nguaˈni lubii naˈ jiˈi̱ ycuiˈ ca naˈ chaˈ tsaˈa̱ neˈ laa. Ngaˈa̱ naˈ neˈ laa tonu liˈ, nda naˈ msta̱ biˈ; ti̱ ti ngutiˈi̱ naˈ neˈ laa, ná ndiˈi̱ quiñaˈa̱ ñati̱. Loˈo liˈ ndyalaa xi nguˈ judío tyaˈa ya nu ca tyi loyuu su cuentya Asia, naˈa̱ nguˈ biˈ jnaˈ liˈ.
\v 19 ¿Ni chaˈ laca ná ñaa nguˈ biˈ ca nde chaˈ sta nguˈ quiˈya jnaˈ lacua, si chañi chaˈ ntsuˈu quiˈya ˈna loˈo nguˈ?
\v 20 Masi ná ñaa nguˈ biˈ, pana taca xcuane nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ re ñiˈya̱ laca quiˈya nu ntsuˈu jnaˈ, nu nquijeloo jiˈi̱ nguˈ tisiya nu loˈo ndu̱ naˈ slo nguˈ nu laca loo biˈ.
\v 21 Ná jlo tiˈ naˈ si chcuiˈ nguˈ chaˈ cuxi ngua chaˈ biˈ, nu loˈo cui̱i̱ nchcuiˈ naˈ loˈo nguˈ ndiˈya̱: “Ndyuˈni cuayáˈ ma̱ jnaˈ juani xquiˈya chaˈ jlya tiˈ naˈ chaˈ chañi, cuaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ tyuˈú lcaa jyoˈo chaca quiyaˈ”, nacui̱ naˈ jiˈi̱ nguˈ liˈ.
\p
\v 22 Ndyuna Félix lcaa chaˈ nu nchcuiˈ Pablo, loˈo liˈ ná ntajaˈa̱ yu cuaˈni cuayáˈ yu jiˈi̱ Pablo la cuiˈ tsa̱ biˈ; jlo tiˈ Félix ñiˈya̱ nu nchca jiˈi̱ ñati̱ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo, biˈ chaˈ ca tiyaˈ la ngua tiˈ yu.
\p ―Tsoˈo la si xaˈ chcuiˈ ma̱ loˈo naˈ chaca quiyaˈ loˈo tyalaa Lisias, nu xuˈna sendaru biˈ ―nacui̱ Félix jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 23 Liˈ nchcuiˈ Félix loˈo capitán jiˈi̱ sendaru nu ngaˈa̱ cua̱ jiˈi̱ Pablo, chaˈ ta chacuayáˈ jiˈi̱ yu chaˈ cuaˈni yu ñiˈya̱ nu ntiˈ ti yu, masi ñaˈa̱ ti tya chcaˈa̱ nguˈ cua̱ jiˈi̱ yu; juaˈa̱ nda chacuayáˈ chaˈ ca̱a̱ nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ yu ca slo yu chaˈ ta nguˈ na laca nu lyiji xi jiˈi̱. Nduˈu Félix ndyaa liˈ.
\p
\v 24 Loˈo nteje tacui la xi tsa̱, liˈ ndyalaa Félix quichi̱ biˈ chaca quiyaˈ; stuˈba ti ndyalaa nu cusuˈ biˈ loˈo clyoˈo nu naa Drusila, nguˈ judío laca nu cunaˈa̱ biˈ. Liˈ ngulo Félix cña chaˈ ca̱a̱ loˈo nguˈ jiˈi̱ Pablo slo, chaˈ culuˈu Pablo ñiˈya̱ nu ntsuˈu chaˈ cuaˈni nguˈ si xñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo.
\v 25 Liˈ nguluˈu Pablo jiˈi̱ nguˈ chaˈ ntiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ xcuiˈ chaˈ liñi ti cuaˈni ñati̱ chalyuu, chaˈ cuaˈa nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ chaˈ ngaˈaa cuaˈni nguˈ chaˈ cuxi, biˈ laca cña nu ntiˈ ycuiˈ Ndyosi; juaˈa̱ nguluˈu yu chaˈ ntsuˈu chaˈ cuaˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu loˈo cua ndye chalyuu. Ndyutsi̱i̱ xi Félix liˈ. 
\p ―Tyaa nuˈu̱ juani ―nacui̱ nu cusuˈ biˈ jiˈi̱ Pablo―. Xiˈya naˈ jinuˈu̱ chaca quiyaˈ si ntsuˈu sca hora nu laja xi jnaˈ.
\p
\v 26 Ndiˈya̱ ngulacua tiˈ Félix: si tyiqueeˈ tyanu Pablo neˈ chcua̱, liˈ ta yu cñi chaˈ culaá Félix jiˈi̱ yu; biˈ chaˈ luˈba ti nxiˈya Félix jiˈi̱ yu chaˈ ca̱a̱ yu ca slo.
\v 27 Juaˈa̱ ti nteje tacui tucua yija̱. Liˈ ngutsaˈa̱ nu laca loo; ngaˈaa siˈi Félix laca gobernador liˈ, Porcio Festo naa gobernador cui. Pana nguxtyanu Félix jiˈi̱ Pablo neˈ chcua̱ chaˈ caca tsoˈo tyiquee nguˈ judío ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Félix, ngua tiˈ nu cusuˈ biˈ.
\c 25
\s Ndu̱ Pablo slo Festo
\p
\v 1 Loˈo liˈ ndyalaa Festo ca quichi̱ Cesarea chaˈ caca yu gobernador. Sna tsa̱ ti ngutiˈi̱ yu quichi̱ biˈ, liˈ ndyaa clya yu ca quichi̱ Jerusalén.
\v 2 Nu loˈo ndyalaa yu quichi̱ biˈ, liˈ nu sti joˈó nu laca loo loˈo nguˈ cusuˈ jiˈi̱ nguˈ judío ni, nchcuiˈ nguˈ chaˈ tiˈí jiˈi̱ Pablo ca slo Festo biˈ liˈ;
\v 3 juaˈa̱ ndijña nguˈ jiˈi̱ yu si cuaˈni yu chaˈ tsoˈo chaˈ ca̱a̱ loˈo jiˈi̱ Pablo ca Jerusalén. Ndijña nguˈ juaˈa̱ chaˈ cuaana ti cua ngüiñi chaˈ jiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ Pablo laja loˈo ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ tyucui̱i̱.
\v 4 Pana ná ntajaˈa̱ Festo tsiyaˈ ti; nacui̱ yu chaˈ ca quichi̱ Cesarea ntsuˈu Pablo neˈ chcua̱, loˈo juaˈa̱ yala ti xtyu̱u̱ ycuiˈ yu nde quichi̱ biˈ.
\p
\v 5 ―Tsoˈo la si stuˈba ti tsaa nguˈ nu laca loo jiˈi̱ ma̱ loˈo naˈ ―nacui̱ Festo jiˈi̱ nguˈ―. Tsaa ma̱ loˈo naˈ ca Cesarea chaˈ sta ma̱ quiˈya jiˈi̱ yu biˈ cajua, si ntsuˈu sca chaˈ cuxi nu nguaˈni yu loˈo ma̱.
\p
\v 6 Ngutiˈi̱ nu cusuˈ Festo snuˈ tsa̱, masi tii tsa̱ ngutiˈi̱ yu ca Jerusalén, liˈ nguxtyu̱u̱ yu ndyaa yu nde Cesarea chaca quiyaˈ. Ca chaca tsa̱ ntucua Festo lo yaca xlya tsoˈo ca su ntucua ycuiˈ gobernador nu loˈo ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ chaˈ ca cuayáˈ jiˈi̱ nguˈ. Liˈ ngulo yu cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ ca̱a̱ loˈo nguˈ jiˈi̱ Pablo ca slo yu. 
\v 7 Ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ Pablo liˈ. Loˈo juaˈa̱ ndiˈi̱ nu nguˈ nu laca loo jiˈi̱ quichi̱ Jerusalén, cua ndyalaa ca ti nguˈ. Cacua ti slo Pablo ndu̱ nguˈ biˈ, loˈo liˈ tlyu tsa quiˈya ngusta nguˈ jiˈi̱ nu Pablo biˈ; pana ná tucui ndu̱ nu chcuiˈ si chaˈ liñi laca nu nchcuiˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ Pablo.
\v 8 Nchcuiˈ ycuiˈ Pablo loˈo nguˈ biˈ chaˈ tyuˈu lubii chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ loˈo nguˈ:
\p ―Ni sca chaˈ cuxi ná nguaˈni naˈ ―nacui̱ Pablo―. Ná nguaˈni naˈ chaˈ cuxi cuentya jiˈi̱ chaˈ cusuˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa ya, ni ná nguaˈni cuxi naˈ neˈ laa tonu, la cuiˈ ti ná nguaˈni naˈ chaˈ cuxi cuentya jiˈi̱ cña nu ngulo rey nu laca loo jiˈi̱ nguˈ romano; biˈ chaˈ ntiˈ naˈ chaˈ ná ntsuˈu quiˈya ˈna. 
\p
\v 9 Pana nu Festo biˈ ni, ngua tiˈ yu chaˈ cuaˈni tyaˈa yu loˈo nguˈ judío, biˈ chaˈ nchcuane yu jiˈi̱ Pablo ndiˈya̱:
\p ―¿Ha ntiˈ nuˈu̱ tsaa ca Jerusalén? ―nacui̱ Festo jiˈi̱ Pablo―, chaˈ ca cuayáˈ jinuˈu̱ loˈo naˈ ca ndacua. 
\p
\v 10 ―Ca nde laca su nduˈni cuayaˈ ma̱ jiˈna cuentya jiˈi̱ rey jiˈi̱ nguˈ romano nu laca loo la ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ―, ca nde ca cuayáˈ jnaˈ loˈo nuˈu̱ lacua ―nacui̱―. Jlo tsoˈo tiˈ nuˈu̱ chaˈ ni sca chaˈ cuxi ná nguaˈni naˈ cuentya jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa naˈ.
\v 11 Siˈi ñati̱ xñaˈa̱ laca naˈ; loˈo tyalaa hora chaˈ cajaa naˈ, ná cutsi̱i̱ naˈ chaˈ caja̱a̱ liˈ. Si ná laca naˈ ñati̱ xñaˈa̱, ná ntsuˈu chaˈ ta nuˈu̱ chacuayáˈ tsaa naˈ slo nguˈ biˈ liˈ; biˈ chaˈ jña naˈ chacuayáˈ jinuˈu̱ juani chaˈ tsaˈa̱ ca slo ycuiˈ rey jiˈi̱ nguˈ romano nu laca loo la, chaˈ cuaˈni cuayáˈ yu biˈ jnaˈ cajua.
\p
\v 12 Nu loˈo cua ndyuna Festo chaˈ biˈ, liˈ nchcuiˈ yu xi loˈo nguˈ cusuˈ nu nxtyucua jiˈi̱ yu. Liˈ nchcuiˈ yu loˈo Pablo chaca quiyaˈ:
\p ―Tsoˈo ―nacui̱ Festo jiˈi̱ Pablo―. Cua ndijña nuˈu̱ chaˈ tsaa slo rey jiˈi̱ nguˈ romano nu laca loo la chaˈ caca cuayáˈ jinuˈu̱ ca quichi̱ biˈ, tsaa nuˈu̱ ca biˈ lacua.
\s Ndu̱ Pablo slo rey Agripa
\p
\v 13 Nu loˈo cua nteje tacui xi tsa̱, liˈ ndyalaa rey Agripa ca quichi̱ Cesarea. Ndyalaa rey loˈo sca nu cunaˈa̱ tyaˈa nu naa Berenice, chaˈ ta nguˈ xlyo niˈi̱ jiˈi̱ nu cusuˈ Festo biˈ.
\v 14 Tyu̱u̱ tsa̱ ndyanu nguˈ slo Festo. Laja liˈ nchcuiˈ Festo chaˈ jiˈi̱ Pablo loˈo nguˈ:
\p ―Ntsuˈu sca ñati̱ ca nde nu ngusuˈba Félix jiˈi̱ neˈ chcua̱ ―nacui̱ Festo jiˈi̱ nguˈ―.
\v 15 Nu loˈo ngutiˈi̱ naˈ nde Jerusalén, liˈ nu sti joˈó nu laca loo loˈo nguˈ cusuˈ jiˈi̱ quichi̱ biˈ ni, nchcuiˈ nguˈ loˈo naˈ, ngusta nguˈ quiˈya jiˈi̱ yu biˈ; ngua tiˈ nguˈ chaˈ culo naˈ cña chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ yu liˈ.
\v 16 Pana nguxacui̱ naˈ chaˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ siˈi juaˈa̱ nduˈni nguˈ romano; ná taca cuaˈni cuayáˈ ya jiˈi̱ yu, nu loˈo bilya ta ya tyempo jiˈi̱ yu chaˈ tyuˈu lubii chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ yu loˈo nguˈ su ndu̱ nguˈ nu ngusta quiˈya jiˈi̱.
\v 17 Ndyalaa nguˈ ca nde slo naˈ liˈ. Loˈo ngua chaca tsa̱, hora ti ntucua naˈ lo yaca xlya tsoˈo ca su ntucua gobernador nu loˈo nduˈni cuayáˈ naˈ jiˈi̱ ñati̱. Liˈ ngulo naˈ cña chaˈ ca̱a̱ loˈo nguˈ jiˈi̱ nu quiˈyu biˈ.
\v 18 Ngua tiˈ naˈ chaˈ cua nguaˈni yu sca chaˈ cuxi, pana siˈi juaˈa̱ ngua quiˈya nu ngusta nguˈ biˈ hichu̱ˈ yu;
\v 19 cuentya jiˈi̱ chaˈ nu jlya tsa tiˈ nguˈ judío ti, tsa biˈ ti chaˈ ngua biˈ. Loˈo juaˈa̱ nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ sca ñati̱ nu naa Jesús nu cua ngujuii, nacui̱ nguˈ, pana nacui̱ nu Pablo biˈ chaˈ xaˈ ndyuˈú nu Jesús biˈ chaca quiyaˈ.
\v 20 Ná jlo tiˈ naˈ ñiˈya̱ quiñi chaˈ jnaˈ loˈo nguˈ biˈ. Liˈ nchcuane naˈ jiˈi̱ Pablo si ntiˈ yu tsaa yu ca Jerusalén chaˈ ca cuayáˈ jiˈi̱ yu loˈo naˈ cajua;
\v 21 pana cua ndijña Pablo chacuayáˈ jnaˈ chaˈ ca cuayáˈ jiˈi̱ yu ca slo rey Augusto nu laca loo la. Biˈ chaˈ ngulo naˈ cña chaˈ tyanu yu neˈ chcua̱, chaˈ ta naˈ jiˈi̱ yu chaˈ tsaa yu slo rey nu laca loo la biˈ.
\p
\v 22 Nchcuiˈ rey Agripa loˈo Festo liˈ:
\p ―Loˈo naˈ nta̱ˈ cuna naˈ chaˈ nu nchcuiˈ yu biˈ ―nacui̱ Agripa jiˈi̱.
\p ―La quee taca cuna nuˈu̱ ni chaˈ ta yu ―nacui̱ Festo liˈ.
\p
\v 23 Ca chaca tsa̱ nu Agripa loˈo maˈ Berenice biˈ, ndyacuˈ lcaa steˈ nguˈ nu tsoˈo tsa ñaˈa̱ chaˈ cuaˈni chi̱ nguˈ quichi̱ loo. Liˈ ndyaa nguˈ su ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ; loˈo lcaa xuˈna sendaru, loˈo nguˈ nu laca loo jiˈi̱ quichi̱, ndyaˈa̱ nguˈ loˈo nguˈ biˈ. Liˈ ngusiˈya Festo jiˈi̱ sendaru chaˈ ca̱a̱ loˈo nguˈ jiˈi̱ Pablo ca slo. 
\p
\v 24 ―Ñaˈa̱ nuˈu̱ yiˈa̱, rey Agripa ―nacui̱ Festo―, juaˈa̱ lcaa cuˈma̱ nu ndyuˈu tiˈi̱ ma̱ ca nde, ñaˈa̱ tsoˈo ma̱ jiˈi̱ nu quiˈyu re. Cua tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ judío nchcuiˈ chaˈ jiˈi̱ yu re loˈo naˈ, masi ca Jerusalén, masi quichi̱ Cesarea re. Lcaa quiyaˈ loˈo nchcuiˈ nguˈ loˈo naˈ nacui̱ nguˈ chaˈ ntsuˈu chaˈ cajaa yu,
\v 25 pana ná nchca cuayáˈ tiˈ naˈ ni chaˈ laca chaˈ ntsuˈu chaˈ cajaa yu. Liˈ ngüijña yu ˈna chaˈ ca cuayáˈ jiˈi̱ yu loˈo rey Augusto nu laca loo la, biˈ chaˈ ngulacua tiˈ naˈ chaˈ ta naˈ jiˈi̱ yu chaˈ tsaa yu ca slo rey biˈ.
\v 26 Tsa biˈ ti chaˈ, ná jlo tiˈ naˈ ñiˈya̱ nu scua naˈ quityi nu tsaa slo xuˈna naˈ, nu rey nu laca loo la biˈ, chaˈ ta naˈ xi chaˈ cuentya jiˈi̱ yu re. Biˈ chaˈ ngusiˈya naˈ jiˈi̱ yu chaˈ ca̱a̱ yu tyatu̱ yu slo lcaa cuˈma̱, juaˈa̱ slo ycuiˈ nuˈu̱, rey Agripa. Juani taca xcuane nuˈu̱ jiˈi̱ yu na laca nu nguaˈni yu, liˈ caja ñiˈya̱ scua naˈ chaˈ lo quityi biˈ.
\v 27 Ná taca tsaa yu preso cajua si ná loˈo quityi nu nscua ñiˈya̱ laca quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ yu.
\c 26
\s Nchcuiˈ Pablo si caca cuaˈni lyaá jiˈi̱ ycuiˈ
\p
\v 1 ―Ta naˈ chacuayáˈ chcuiˈ nuˈu̱ juani, si caca tyuˈu lubii chaˈ jinuˈu̱ loˈo nguˈ re ―nacui̱ rey Agripa jiˈi̱ Pablo liˈ.
\p Nguaˈni yaˈ Pablo jiˈi̱ rey, liˈ nguxana nchcuiˈ yu loˈo nguˈ:
\p
\v 2 ―Tsoˈo ntsuˈu tyiquee naˈ, rey Agripa ―nacui̱ Pablo―, chaˈ slo nuˈu̱ ndu̱ naˈ juani ―nacui̱―, chaˈ ta naˈ sca chaˈ loˈo cuˈma̱, ñiˈya̱ nu ngua chaˈ ngusta nguˈ judío tyaˈa na quiˈya biˈ jnaˈ.
\v 3 Jlo tiˈ naˈ chaˈ nchca cuayáˈ tiˈ nuˈu̱ lcaa chaˈ cusuˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa na; nu loˈo lye tsa nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ, nchca cuayáˈ tiˈ nuˈu̱ liˈ. Biˈ chaˈ cuaˈni nuˈu̱ chaˈ tsoˈo, talo tyiquee nuˈu̱ cuaˈa̱ jyaca̱ nuˈu̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu chcuiˈ naˈ loˈo nuˈu̱ juani.
\s Nu loˈo bilya culuˈu loo Jesucristo jiˈi̱ Pablo
\p
\v 4 ’Jlo tiˈ lcaa nguˈ judío tyaˈa na ñiˈya̱ nu nguaˈni naˈ lcaa yija̱ loˈo ngutiˈi̱ naˈ ca quichi̱ tyi naˈ, masi loˈo ngutiˈi̱ naˈ ca quichi̱ Jerusalén;
\v 5 jlo tiˈ nguˈ chaˈ biˈ. Si ntiˈ nguˈ, taca chcuiˈ nguˈ loˈo ma̱ chaˈ nguˈ fariseo laca naˈ tya loˈo cuañiˈ naˈ, loˈo juaˈa̱ liñi la ndaquiyaˈ nguˈ fariseo jiˈi̱ lcaa chaˈ cusuˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ judío.
\v 6 Ñiˈya̱ nu jlya tiˈ jyoˈo cusuˈ jiˈna chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ, juaˈa̱ jlya tiˈ naˈ juani; biˈ chaˈ nchca cuayáˈ jnaˈ loˈo ma̱ juani.
\v 7 Ca taˈa tii tyucuaa tyaˈa taju nguˈ Israel nu laca nguˈ tyaˈa na ni, ntajatya nguˈ ni jacuaˈ cuaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ tyuˈú lcaa jyoˈo chaca quiyaˈ; biˈ chaˈ nduˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, lcaa tsa̱ loˈo lcaa talya nduˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ Ni. La cuiˈ juaˈa̱ loˈo naˈ, jlya tiˈ naˈ chaˈ biˈ, rey Agripa; biˈ chaˈ laca ngusta nguˈ judío tyaˈa na quiˈya jnaˈ.
\v 8 ¿Ni chaˈ laca ntsuˈu ñati̱ cuˈma̱ nu ná jlya tiˈ chaˈ nchca jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cuaˈni Ni chaˈ tyuˈú jyoˈo chaca quiyaˈ?
\s Nguaˈni lyaˈ tiˈ Pablo jiˈi̱ nu ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ngua saˈni la
\p
\v 9 ’Clyo ngua tiˈ naˈ chaˈ lye tsa xcubeˈ naˈ jiˈi̱ ñati̱ nu cua ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesús Nazaret,
\v 10 biˈ chaˈ nguaˈni lyaˈ tiˈ naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ ca quichi̱ Jerusalén. Ngusñi naˈ jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo liˈ, ngusuˈba naˈ jiˈi̱ nguˈ neˈ chcua̱ xquiˈya chacuayáˈ nu cua nda sti joˈó nu laca loo jnaˈ; stuˈba ntsuˈu tyiquee naˈ loˈo nguˈ nu ndyujuii jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ.
\v 11 Chañi chaˈ lye tsa nguaˈni lyaˈ tiˈ naˈ jiˈi̱ ñati̱ biˈ, ngua tsa tiˈ naˈ chaˈ xtyanu nguˈ tsiyaˈ ti chaˈ jiˈi̱ Jesús. Juaˈa̱ nguaˈni naˈ lcaa neˈ laa jiˈi̱ nguˈ judío, masi quichi̱ loyuu re, masi quichi̱ tyijyuˈ la su ngusna nguˈ, chaˈ ñasi̱ˈ tsa naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ. 
\s Ngusñi Pablo chaˈ jiˈi̱ Jesucristo
\p
\v 12 ’Loˈo liˈ ngua sca tsa̱ ndyaˈa̱ naˈ tyucui̱i̱ su tsaa quichi̱ Damasco. Ntsuˈu quityi chacuayáˈ nu nda sti joˈó nu laca loo la jnaˈ, chaˈ cuaˈni naˈ la cuiˈ cña cuxi biˈ ca quichi̱ biˈ.
\v 13 Nde hora ngua, rey Agripa, liˈ ndacaˈa̱ sca xee tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nde cua̱; lcaa su ndu̱ cua loˈo tyaˈa ndyaˈa̱ ya ngujuiˈi̱ xee biˈ lo yuu. Joˈo la ngujuiˈi̱ xee cuichaa, lye la ngujuiˈi̱ xee biˈ.
\v 14 Lcaa ya nclyú ya tyucui̱i̱ biˈ, chaˈ ndyutsi̱i̱ tsa ya. Liˈ nchcuiˈ Ni xi loˈo naˈ; chaˈcña ˈna, chaˈcña jiˈi̱ nguˈ judío nchcuiˈ Ni loˈo naˈ: “Saulo, Saulo”, nacui̱ Ni jnaˈ, “¿ni chaˈ laca lye tsa nxu̱u̱ tyaˈa nuˈu̱ loˈo naˈ?” nacui̱ Ni. “La cuiˈ ca nuˈu̱ nduˈni chaˈ quicha tiˈ ycuiˈ nuˈu̱; ñiˈya̱ nduˈni sca toro, juaˈa̱ nduˈni nuˈu̱. Na ntyijiˈi̱ quiyaˈ toro la cuiˈ seˈi̱ su ndatu̱ nguˈ yaca cha siyuˈ niˈ; loˈo juaˈa̱ nuˈu̱, nduˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca ti nuˈu̱.”
\v 15 “¿Tilaca laca nuˈu̱, Xuˈna?” ni naˈ jiˈi̱ Ni liˈ. “Jesús laca naˈ”, nacui̱ Ni. “Jiˈi̱ ycuiˈ naˈ ndyuˈni nuˈu̱ chaˈ ca quicha tiˈ naˈ”, nacui̱ Ni.
\v 16 “Tyatu̱ nuˈu̱ juani. Cua nguluˈu loo naˈ jinuˈu̱ juani chaˈ cuaˈni nuˈu̱ cña jnaˈ, chaˈ cachaˈ nuˈu̱ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ chaˈ cua naˈa̱ nuˈu̱ jnaˈ tsa̱ juani. Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu chaˈ ta nuˈu̱ chaˈ loˈo nguˈ, lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu culuˈu naˈ jinuˈu̱ nde loo la.
\v 17 Cuaˈni lyaá naˈ jinuˈu̱ yaˈ nguˈ judío tyaˈa cusu̱u̱ nuˈu̱, loˈo jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ si cuaˈni tyaala nguˈ. Loˈo juaˈa̱ culo naˈ cña jinuˈu̱ chaˈ tsaa nuˈu̱ slo nguˈ xaˈ tsuˈ,
\v 18 chaˈ ñiˈya̱ si ndyaˈa̱ nguˈ cuityi̱ˈ, juaˈa̱ ndyaˈa̱ ñati̱ biˈ chalyuu; ñiˈya̱ si talya tsa ñaˈa̱ su ndyaˈa̱ nguˈ, juaˈa̱ ndyuˈni nguˈ biˈ. Biˈ chaˈ ntsuˈu chaˈ culuˈu nuˈu̱ chaˈ jnaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ xñi nguˈ chaˈ jnaˈ. Liˈ ngaˈaa tyaˈa̱ nguˈ su talya ñaˈa̱, ñiˈya̱ si cuityi̱ˈ ti nguˈ; taca tyaˈa̱ nguˈ tyucui̱i̱ su xee cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, taca ñaˈa̱ nguˈ liˈ. Satanás laca nu nclyo cña jiˈi̱ nguˈ biˈ juani, pana ca liˈ caca nguˈ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Ntsuˈu chaˈ xñi nguˈ biˈ chaˈ jnaˈ, chaˈ taca cuiˈya ycuiˈ Ni chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ biˈ. Liˈ caca stuˈba chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo ñati̱ nu cua lubii cresiya jiˈi̱ xquiˈya naˈ”, nacui̱ ycuiˈ Jesús ˈna liˈ.
\s Ndaquiyaˈ Pablo jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo yu
\p
\v 19 ’Cusuˈ rey Agripa, cua nguaˈni naˈ cña nu ngulo Jesús jnaˈ, nu loˈo nguluˈu loo Jesús jnaˈ.
\v 20 Clyo nguluˈu naˈ jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa na nu ndiˈi̱ ca quichi̱ Damasco, chaˈ culochu̱ˈ nguˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu tsa tyiquee nguˈ jiˈi̱ tya saˈni la, chaˈ xñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ; loˈo juaˈa̱ xcuiˈ chaˈ tsoˈo ntsuˈu chaˈ cuaˈni nguˈ liˈ, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ xaˈ ñati̱ chaˈ cua nguxcutsaˈa̱ Ni cresiya jiˈi̱ nguˈ biˈ. La cuiˈ juaˈa̱ nguluˈu naˈ jiˈi̱ nguˈ Jerusalén, loˈo jiˈi̱ nguˈ lcaa quichi̱ nu ndiˈi̱ loyuu su cuentya Judea re. Loˈo liˈ nguluˈu naˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ.
\v 21 Biˈ chaˈ ntejeyaˈ nguˈ judío tyaˈa na jnaˈ toˈ laa tlyu, chaˈ ngua tiˈ nguˈ chaˈ cujuii nguˈ jnaˈ.
\v 22 Ná sca ntiˈ naˈ lo cña re, chaˈ nxtyucua ycuiˈ Ndyosi jnaˈ lcaa tsa̱ chaˈ culuˈu naˈ chaˈ jiˈi̱ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱, masi jiˈi̱ nguˈ tlyu, masi jiˈi̱ nguˈ tiˈi. La cuiˈ ti chaˈ nclyuˈu naˈ jiˈi̱ nguˈ juani ñiˈya̱ nu nguscua jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngua saˈni la; cua nguscua nguˈ lcaa chaˈ nu caca nde loo la, loˈo la cuiˈ chaˈ biˈ laca nu nguscua jyoˈo Moisés.
\v 23 Cua nguscua nguˈ chaˈ lye tsa xcubeˈ ñati̱ jiˈi̱ nu Cristo biˈ nde loo la; ntsuˈu chaˈ cajaa yu, loˈo liˈ Cristo laca nu clyo nu tyuˈú chaca quiyaˈ loˈo cua ngujuii yu. Cua nguscua nguˈ chaˈ tyuˈú yu chaca quiyaˈ chaˈ cuaˈni lyaá Ni jiˈi̱ lcaa na, masi nguˈ judío tyaˈa na, masi nguˈ xaˈ tsuˈ. Juaˈa̱ nclyuˈu naˈ jiˈi̱ ñati̱. 
\s Ngua tsa tiˈ Pablo chaˈ xñi rey Agripa chaˈ jiˈi̱ Jesús 
\p
\v 24 Nu loˈo nchcuiˈ Pablo juaˈa̱ loˈo nguˈ, liˈ lye nchcuiˈ Festo loˈo:
\p ―Na loco nuˈu̱, Pablo ―nacui̱ Festo jiˈi̱―. Chaˈ lye tsa nchcuiˈ nuˈu̱ lo quityi, biˈ chaˈ cua ngüichi̱ yaa hique nuˈu̱ ―nacui̱.
\p
\v 25 Nguxacui̱ Pablo chaˈ jiˈi̱ nu cusuˈ biˈ liˈ:
\p ―Siˈi na loco naˈ, cusuˈ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ Festo―. Ná nguichi̱ chaˈ nu nchcuiˈ naˈ, xcuiˈ chaˈ liñi nda naˈ loˈo ma̱.
\v 26 Cua jlo tiˈ rey Agripa re, xquiˈya chaˈ nchca cuayáˈ tiˈ nu cusuˈ chaˈ biˈ; biˈ chaˈ tlyu tyiquee naˈ loˈo nchcuiˈ naˈ loˈo nu cusuˈ re. Loˈo juaˈa̱ jlo tiˈ nu cusuˈ ñiˈya̱ ngua chaˈ biˈ, chaˈ siˈi na cuaana ti ngua chaˈ jiˈi̱ Jesús.
\v 27 Cusuˈ rey Agripa, ¿ha jlya tiˈ nuˈu̱ chaˈ nu nguscua jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngua saˈni? Jlo tiˈ naˈ chaˈ loˈo nuˈu̱ jlya tiˈ chaˈ biˈ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ rey Agripa.
\p
\v 28 ―¿Ha yala ti ntiˈ nuˈu̱ chaˈ caca naˈ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo? ―nacui̱ rey Agripa jiˈi̱ Pablo liˈ.
\p
\v 29 ―Masi yala ti, masi ca tiyaˈ la ―nacui̱ Pablo―, tsoˈo tsa si xñi lcaa tyaˈa ma̱ chaˈ biˈ, loˈo nuˈu̱, rey Agripa, loˈo lcaa cuˈma̱ nu ndyuna ma̱ chaˈ nuˈ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ tsa̱ juani; tsoˈo tsa si caca stuˈba chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo naˈ loˈo xñi ma̱ chaˈ biˈ liˈ. Sca ti chaˈ ná tsoˈo, si sca̱ˈ nguˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo carena chcua̱ ñiˈya̱ nu ngusca̱ˈ nguˈ jnaˈ.
\p
\v 30 Cua ndye nchcuiˈ Pablo loˈo nguˈ, liˈ ndatu̱ rey, ndatu̱ gobernador loˈo maˈ Berenice, loˈo juaˈa̱ ndatu̱ lcaa nguˈ nu ngaˈa̱ loˈo nguˈ biˈ liˈ.
\v 31 Nduˈu nguˈ lijya̱ nguˈ nde liyaˈ liˈ. Nchcuiˈ tsaca nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ:
\p ―Ná ntsuˈu chaˈ cuxi nu nguaˈni nu quiˈyu jua ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ―. Ná ntsuˈu chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ yu, ni ná ntsuˈu chaˈ tyuˈú yu neˈ chcua̱.
\p
\v 32 Nchcuiˈ Agripa loˈo Festo liˈ:
\p ―Taca culaá na jiˈi̱ yu re nquichaˈ, si ná ngüijña ycuiˈ yu chaˈ ca cuayáˈ jiˈi̱ yu ca slo rey nu laca loo la ―nacui̱ Agripa jiˈi̱ Festo.
\c 27
\s Nda nguˈ jiˈi̱ Pablo ndyaa ca quichi̱ Roma
\p
\v 1 Loˈo liˈ ngua stuˈba chaˈ jiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ chaˈ ta nguˈ jiˈi̱ Pablo tsaa yu ca loyuu su cuentya Italia. Loˈo naˈ nu nscua̱ quityi re, ngutaˈa̱ naˈ loˈo nguˈ liˈ. Ngulo nguˈ cña jiˈi̱ sca capitán jiˈi̱ sendaru nu naa Julio chaˈ tsaa loˈo jiˈi̱ Pablo loˈo xaˈ preso. Julio laca capitán jiˈi̱ taju sendaru nu cuentya jiˈi̱ Augusto.
\v 2 Loˈo juaˈa̱ ndyaa Aristarco nguˈ Tesalónica loˈo ya. (Quichi̱ Tesalónica ndiˈi̱ ca loyuu su cuentya Macedonia.) Ndyaa ya ndyatí̱ ya neˈ sca yaca niˈi̱ nu cua tsaa ti nde tyu̱u̱ tyaˈa quichi̱ nde loyuu su cuentya Asia. Loˈo juaˈa̱ quichi̱ tyi xuˈna yaca niˈi̱ biˈ naa Adramitio. 
\v 3 Nduˈu ya ndyaa ya liˈ, ca chaca tsa̱ ndyalaa ya ca quichi̱ Sidón. Tsoˈo tsa tyiquee nu Julio biˈ, nda biˈ chacuayáˈ jiˈi̱ Pablo chaˈ tsaa yu slo tyaˈa tsoˈo yu nu ndiˈi̱ quichi̱ biˈ, chaˈ xtyucua xi tyaˈa yu jiˈi̱ yu.
\v 4 Loˈo liˈ nduˈu ya ndyaa ya chaca quiyaˈ loˈo yaca niˈi̱ biˈ. Cacua ti tuˈba yuu Chipre nteje tacui ya liˈ; laˈa tsuˈ coca ndyanu loyuu btyi biˈ, chaˈ ná nda cuiˈi̱ chacuayáˈ tsaa ya chaca tsuˈ loyuu biˈ.
\v 5 Juaˈa̱ ngua chaˈ ndyaa ya tyucui̱i̱ lo tyujoˈo nu nteje tacui cacua ti tuˈba yuu Cilicia loˈo Panfilia, ñaˈa̱ cuayáˈ nu ndyalaa ya quichi̱ Mira ca loyuu su cuentya Licia.
\p
\v 6 Ca quichi̱ biˈ ngujui chaca yaca niˈi̱ jiˈi̱ capitán jiˈi̱ sendaru biˈ. Quichi̱ tyi xuˈna yaca niˈi̱ biˈ naa Alejandría. Na cua tsaa ti biˈ ca loyuu su cuentya Italia, biˈ chaˈ ngulo capitán biˈ cña jiˈi̱ ya chaˈ tyatí̱ ya neˈ yaca niˈi̱ biˈ, chaˈ tsaa loˈo jiˈi̱ ya ndejua.
\v 7 Tyu̱u̱ tsa tsa̱ ngutaˈa̱ ya lo hitya liˈ, chaˈ tiyaˈ tsa ndyaˈa̱ yaca niˈi̱ biˈ. Lquiˈya ti ndyalaa ya cacua ti quichi̱ Gnido liˈ, chaˈ lye tsa nguaˈa cuiˈi̱ jiˈi̱ yaca niˈi̱ biˈ. Liˈ nteje tacui ya cacua ti toˈ quichi̱ Salmón chaˈ tsaa ya cacua la toˈ yuu nu naa Creta nu ndiˈi̱ claˈbe tyujoˈo, chaˈ ngaˈaa ndyaca lye cuiˈi̱ nde jua, ngua tiˈ nguˈ.
\v 8 Tiyaˈ tsa ndyaˈa̱ yaca niˈi̱ biˈ, laja loˈo nteje tacui cacua ti toˈ loyuu biˈ; liˈ ndyalaa ya su naa Buenos Puertos, nu ndiˈi̱ cacua ti quichi̱ Lasea.
\p
\v 9 Cua quiñaˈa̱ tsa tsa̱ ngunaˈ jiˈi̱ ya xquiˈya cuiˈi̱ biˈ, chaˈ lquiˈya tsa cua nteje tacui yaca niˈi̱ lo tyujoˈo tyucui̱i̱ su lijya̱ ya ca Buenos Puertos. Cua ndyatí̱ coˈ tlyaˈ nu lye tsa ndyaca cuiˈi̱ tlyaˈ liˈ; biˈ chaˈ nchcuiˈ Pablo loˈo nguˈ nu laca loo liˈ:
\p
\v 10 ―Ngaˈaa tsoˈo chaˈ tsaa la na juani, cusuˈ ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―. Cua ngua tii naˈ chaˈ quiñuˈu̱ yaca niˈi̱ re, chcunaˈ lcaa yuˈba liˈ ―nacui̱―, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu nu cajaa lo hitya liˈ.
\p
\v 11 Pana ná ndyuna capitán jiˈi̱ sendaru chaˈ nu nchcuiˈ Pablo loˈo; jlo la tiˈ nguˈ nu nclyaˈ yaˈ yaca niˈi̱ loˈo nu laca loo jiˈi̱ yaca niˈi̱ biˈ, ngua tiˈ nguˈ. 
\v 12 Tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ, ngulacua tiˈ nguˈ chaˈ tsoˈo la si tya tsaa la yaca niˈi̱ biˈ ca quichi̱ Fenice ca nde loo la xi; la cuiˈ loyuu Creta biˈ ndiˈi̱ quichi̱ Fenice, pana nde loo la xi. Jlo tiˈ nguˈ chaˈ nde quichi̱ Fenice tsoˈo la tyanu yaca niˈi̱ tyucui tyempo tlyaˈ, chaˈ ná ndyaca lye cuiˈi̱ tlyaˈ ndejua; biˈ chaˈ ná tsoˈo tyanu yaca niˈi̱ ca Buenos Puertos, ngua tiˈ nguˈ.
\s Lye tsa ndyaca cuiˈi̱ lo tyujoˈo
\p
\v 13 Loˈo liˈ nguxana ndyaca sca cuiˈi̱ tsoˈo, biˈ chaˈ ngulacua tiˈ nguˈ chaˈ tsoˈo la masi tsaa clya ya ca quichi̱ Fenice biˈ. Nduˈu ya ndyaa ya loˈo yaca niˈi̱ liˈ. Ndyanu ya cacua ti toˈ loyuu su cuentya Creta biˈ, 
\v 14 pana tiyaˈ la ngutsaˈa̱ cuiˈi̱; chaca quiyaˈ tyaala tsa ngua biˈ liˈ, chaˈ nde lo yuu btyi biˈ lijya̱ cuiˈi̱. Tyaala tsa cuiˈi̱ nu naa Nordeste biˈ,
\v 15 nducuniˈi̱ cuiˈi̱ biˈ jiˈi̱ yaca niˈi̱ macala su ntiˈ tsaa loˈo jiˈi̱ ya liˈ.
\v 16 Nteje tacui ya cacua ti su ndiˈi̱ sca yuu claˈbe sube ti nu naa Clauda; joˈo la xi ngua cuiˈi̱ sca hora ti liˈ, biˈ chaˈ sa cuˈ ti ntucua laqui ya jiˈi̱ canoa chaˈ tyuˈu biˈ lo hitya, chaˈ xcoˈo ya jiˈi̱ neˈ yaca niˈi̱. Ntucua ju̱u̱ hique canoa biˈ, chaˈ tyucua laqui ya jiˈi̱.
\v 17 Nu loˈo cua ndyuˈu coˈo canoa biˈ, liˈ ngüixi̱i̱ nguˈ reta tonu siiˈ tyiˈi̱ ca chu̱ˈ yaca niˈi̱ biˈ, chaˈ ná culaˈa clyooˈ jiˈi̱ yaca niˈi̱. Ntsi̱i̱ tsa nguˈ si tyacua ya su lati hitya claˈbe tyujoˈo, ca lo yusi̱ nu naa Sirte, biˈ chaˈ ndaˈya nguˈ tasá nu ngutacui lo yaca niˈi̱ chaˈ ngaˈaa tucuniˈi̱ cuiˈi̱ jiˈi̱ lateˈ biˈ, chaˈ ngaˈaa xna loˈo lye cuiˈi̱ jiˈi̱ yaca niˈi̱ biˈ liˈ.
\v 18 Ca chaca tsa̱ ñaˈa̱ ti lye tsa ndyaca cuiˈi̱, loˈo juaˈa̱ lye tsa ntyijiˈi̱ clyooˈ jiˈi̱ yaca niˈi̱, biˈ chaˈ nguxana nguˈ nchcua̱a̱ nguˈ yuˈba nu ntsuˈu neˈ yaca niˈi̱ lo hitya tyujoˈo.
\v 19 Tsa̱ nchca tyuna, liˈ nchcua̱a̱ ya lcaa yaˈ xña nu ntucua jiˈi̱ yaca niˈi̱ biˈ, nu nduˈni nguˈ cña loˈo nquichaˈ; loˈo yaˈ ycuiˈ ya nguxcua̱a̱ ya yaˈ xña biˈ lo hitya.
\v 20 Tyu̱u̱ tsa̱ ngaˈaa naˈa̱ ya xee cuichaa liˈ, ngaˈaa naˈa̱ ya cualya loˈo cuii nu ngaˈa̱ nde cua̱, hasta loˈo ngaˈaa tyuˈú ya xquiˈya cuiˈi̱ tyaala biˈ, ngulacua tiˈ ya.
\p
\v 21 Cua ngua tyu̱u̱ tsa̱ nu ngaˈaa ndyacu ya tsiyaˈ ti, biˈ chaˈ ndatu̱ Pablo chaˈ chcuiˈ yu loˈo nguˈ biˈ liˈ: 
\p ―Cuˈma̱ nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ na ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―, tsoˈo la ngua si cua ngüiˈya ma̱ cuentya jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ tya clyo, chaˈ tyanu na ca loyuu su cuentya Creta biˈ. Juani ngunaˈ yuˈba jiˈi̱ ma̱, loˈo juaˈa̱ cua ngunuˈu̱ yaca niˈi̱ re.
\v 22 Pana cuaˈni tlyu tyiquee ma̱ juani, taca jlya tiˈ ma̱ chaˈ ni sca ma̱ ná nscua chaˈ cajaa ma̱, masi chcunaˈ yaca niˈi̱ re.
\v 23 Jlo tiˈ ma̱ chaˈ ycuiˈ Ndyosi laca nu Xuˈna naˈ, chaˈ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ni ndyuˈni naˈ. Talya ti nguluˈu loo sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ˈna;
\v 24 ndiˈya̱ nchcuiˈ nu biˈ loˈo naˈ: “Ná cutsi̱i̱ nuˈu̱, Pablo”, nacui̱ xca̱ biˈ jnaˈ. “Na cua nscua chaˈ tyatu̱ nuˈu̱ slo rey jiˈi̱ nguˈ romano nu laca loo la”, nacui̱, “biˈ chaˈ cuaˈni lyaá ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lcaa nguˈ tyaˈa ndyaˈa̱ nuˈu̱ neˈ yaca niˈi̱ re xquiˈya nuˈu̱, chaˈ nuˈu̱ laca tuˈba jiˈi̱ Ni.”
\v 25 Cuaˈni tlyu tyiquee ma̱ lacua. Jlya tiˈ naˈ chaˈ nu cua nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo naˈ; jlo tiˈ naˈ chaˈ caca chaˈ jiˈna ñiˈya̱ nu nacui̱ xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jnaˈ,
\v 26 masi clyo ntsuˈu chaˈ tsaa loˈo cuiˈi̱ jiˈna ca sca loyuu claˈbe tyujoˈo.
\p
\v 27 Cua ndye tucua semana nu ndyaa loˈo cuiˈi̱ jiˈi̱ ya juaˈa̱ ti, ca liˈ ndyalaa ya sca tyujoˈo su nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱, tyujoˈo Adria. Ngua claˈbe talya nu loˈo ngua tii nguˈ nu nclyaˈ yaˈ yaca niˈi̱ chaˈ ntsuˈu yuu btyi cacua ti;
\v 28 biˈ chaˈ ngusuˈba cuayáˈ nguˈ jiˈi̱ hitya, ni tsa lo cuayáˈ clyaa hitya. Liˈ nquije chaˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ calaa tyii ntucua scuá metro cuayáˈ clyaa hitya biˈ. Ca nde loo la xi ngusuˈba cuayáˈ nguˈ jiˈi̱ hitya chaca quiyaˈ, calaa ntucua cati ti metro cuayáˈ clyaa hitya liˈ.
\v 29 Ntsi̱i̱ nguˈ si tyaˈni caˈa̱ siyuˈ yaca niˈi̱ chu̱ˈ quee tlyu, biˈ chaˈ nguxlyuˈu nguˈ jacua tyaˈa chcua̱ ngratu lo ju̱u̱ nde siyuˈ yaca niˈi̱, chaˈ ngaˈaa tyaˈa̱ la. Loˈo liˈ ndyutsi̱i̱ tya nguˈ ndiˈi̱ nguˈ, ntajatya nguˈ ñaˈa̱ cuayáˈ nu quixee chaca tsa̱.
\v 30 Laja liˈ nu nguˈ nu ndyalaˈ yaˈ yaca niˈi̱ biˈ ni, cuaana ti ndaˈya nguˈ jiˈi̱ canoa lo hitya loˈo ju̱u̱; chaˈ cuiñi ti nchcuiˈ nguˈ chaˈ cua tsaa ti nguˈ xlyuˈu nguˈ xaˈ chcua̱ ngratu nde que yaca niˈi̱, chaˈ ngua tiˈ nguˈ tyaa nguˈ cuaana ti neˈ canoa biˈ.
\v 31 Liˈ nchcuiˈ Pablo loˈo sendaru, juaˈa̱ loˈo capitán jiˈi̱ nguˈ:
\p ―Si ná tyanu nguˈ nu ndyalaˈ yaˈ yaca niˈi̱, cajaa lcaa ma̱ neˈ hitya ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ sendaru.
\p
\v 32 Hora ti ngusiˈyu sendaru ju̱u̱ nu ndyaaca̱ˈ jiˈi̱ canoa liˈ, nguxtyú nguˈ jiˈi̱ juaˈa̱ ti lo hitya, ndyaa liˈ; ná loˈo ñati̱ ndyaa.
\p
\v 33 Cua quixee ti chaca tsa̱, liˈ nchcuiˈ Pablo loˈo nguˈ chaˈ cacu nguˈ xi.
\p ―Cua ndye tucua semana juani ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―, loˈo ná ndyacu ma̱ tsiyaˈ ti, ni ná ngujuaˈ tsoˈo ma̱ ―nacui̱―.
\v 34 Tsoˈo la si cacu ma̱ xi juani chaˈ caja juersa jiˈi̱ ma̱. Ni sca cuˈma̱ ná nscua chaˈ cajaa ma̱, ni ná ca quicha ma̱.
\p
\v 35 Loˈo ndye nchcuiˈ Pablo loˈo nguˈ, liˈ ngusñi yu sca xlyá. Ndya yu xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi slo lcaa nguˈ, ngusaˈbe yu xlyá biˈ, ndyacu yu liˈ.
\v 36 Tsoˈo la ngua tyiquee nguˈ chaˈ naˈa̱ nguˈ ñiˈya̱ nu nguaˈni Pablo, biˈ chaˈ ndyacu lcaa nguˈ xi liˈ; 
\v 37 tucua siyento ntucua snayala tyii ntucua scuá tyaˈa ñati̱, tsa lo cua tyaˈa ya ntsuˈu ya neˈ yaca niˈi̱ biˈ.
\v 38 Lcaa nguˈ ndyacu nguˈ ñaˈa̱ cuayáˈ nu nguaalaˈ tiˈ nguˈ. Liˈ ngulo nguˈ yuˈba jiˈi̱, ndye nguxcua̱a̱ nguˈ jiˈi̱ lcaa siˈyu trigo biˈ lo hitya, chaˈ ca lasa la xi yaca niˈi̱ liˈ.
\s Ndye chaˈ jiˈi̱ yaca niˈi̱
\p
\v 39 Loˈo nguxee chaca tsa̱, liˈ naˈa̱ ya chaˈ cua ndyalaa ya sca toˈ yuu, pana ná ngüiˈya nguˈ cuentya macala laca su ndyalaa ya. Naˈa̱ nguˈ su ngaˈa̱ xi yusi̱ toˈ yuu btyi biˈ, loˈo juaˈa̱ ti̱ ti nscua hitya ca biˈ. Ngua tiˈ nguˈ chaˈ tsoˈo la si xtyii yaca niˈi̱ lo yusi̱i̱ biˈ, si caja ñiˈya̱ nu tyeje tacui yaca niˈi̱ cajua; 
\v 40 biˈ chaˈ ngusiˈyu nguˈ reta jiˈi̱ chcua̱ ngratu su ndyaaca̱ˈ yaca niˈi̱ nde siyuˈ, ndyanu chcua̱ ngratu neˈ hitya. Liˈ ngusati̱ˈ nguˈ yaˈ yaca niˈi̱, ngutacui nguˈ tasá lo yaca chaˈ tucuniˈi̱ cuiˈi̱ jiˈi̱ yaca niˈi̱ tsaa ca biˈ.
\v 41 Ndyaa ya liˈ, ndyalaa yaca niˈi̱ sca seˈi̱ su nxna tucua tyaˈa yaˈ hitya. Lati tsa hitya jua xquiˈya yusi̱, biˈ chaˈ ndyaa scua hique yaca niˈi̱ lo yusi̱ biˈ liˈ, nguxana nclyaˈa clyooˈ tonu jiˈi̱ siyuˈ yaca niˈi̱ biˈ liˈ.
\v 42 Ngulacua tiˈ sendaru chaˈ si ntsuˈu chaˈ xcuatya nguˈ lo hitya, loˈo ti xna lcaa preso jiˈi̱ nguˈ; biˈ chaˈ ngulacua tiˈ nguˈ chaˈ tsoˈo la cujuii nguˈ jiˈi̱ lcaa preso yala ti.
\v 43 Pana ná nda capitán chacuayáˈ jiˈi̱ sendaru chaˈ cujuii nguˈ jiˈi̱ preso, chaˈ ná ntiˈ capitán biˈ cujuii jiˈi̱ Pablo. Liˈ ngulo capitán cña jiˈi̱ lcaa nguˈ nu nchca jiˈi̱ nguˈ xcuatya nguˈ, chaˈ tsaa nguˈ lo hitya chaˈ tyuˈu tsoˈo ti nguˈ ca loyuu btyi;
\v 44 nguˈ nu ná nchca xcuatya ni, ntsuˈu chaˈ xñi nguˈ ngocaˈ, masi xñi nguˈ yuˈbe yaca niˈi̱ ti biˈ. Loˈo juaˈa̱ tsoˈo ti ndyalaa lcaa ya toˈ yuu btyi biˈ liˈ. 
\c 28
\s Ndiˈi̱ Pablo loyuu su cuentya Malta nde claˈbe tyujoˈo 
\p
\v 1 Cua nduˈu ya toˈ tyujoˈo, loˈo liˈ nchcuiˈ nguˈ ca tyi loˈo ya chaˈ loyuu su ca tyi nguˈ biˈ naa Malta. 
\v 2 Nguaˈni tyaˈna tiˈ nguˈ ca tyi jiˈi̱ ya liˈ; nguxtyuˈu nguˈ sca quiiˈ tlyu toˈ hitya, xquiˈya chaˈ ndaˈya tyo, loˈo juaˈa̱ tlyaˈ tsa ndyaca, liˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo ya chaˈ tsaa ya toˈ lquiiˈ chaˈ ca chcatsu̱ ya xi.
\v 3 Ndyaa Pablo xi xaca, liˈ ngusta yu la xi yaca lo quiiˈ; chaˈ tyiqueˈ tsa, hora ti ndyuˈu tucua sca cuaña tyaala nu ndyacu yaˈ yu, liˈ ndyanu ndacui cuaña yaˈ yu.
\v 4 Naˈa̱ nguˈ ca tyi jiˈi̱ cuaña nu ndacui yaˈ Pablo, loˈo hora ti nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ liˈ:
\p ―Ñati̱ nu cua ndyujuii jiˈi̱ tyaˈa laca nu quiˈyu cua ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ―. Masi cua ngulaá yu jiˈi̱ tyujoˈo, pana cajaa yu juani, chaˈ ñati̱ xñaˈa̱ laca yu.
\p
\v 5 Liˈ nchquiña Pablo yaˈ yu chaˈ xtyú jiˈi̱ cuaña lo quiiˈ, ngua tiˈ yu. Ná sca ngua jiˈi̱ yu liˈ.
\v 6 Ntajatya nguˈ ca tyi, ñaˈa̱ tsa nguˈ jiˈi̱ yu si tyacuí̱ qui̱i̱ yaˈ Pablo, si clyú yu lo yuu chaˈ cajaa yu, ngua tiˈ nguˈ. Tyiqueeˈ ntajatya nguˈ, liˈ naˈa̱ nguˈ chaˈ ná sca ngua jiˈi̱ Pablo; xaˈ ngulacua tiˈ nguˈ liˈ, xaˈ chaˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ:
\p ―Sca joˈó laca nu quiˈyu re ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ liˈ.
\p
\v 7 Cacua ti su ndiˈi̱ ya cua nscua xi yuu jiˈi̱ sca nu cusuˈ nu naa Publio. Loˈo nu Publio ni, laca biˈ loo jiˈi̱ yuu claˈbe nu naa Malta biˈ. Liˈ nchcuiˈ ycuiˈ nu cusuˈ biˈ loˈo ya chaˈ tsaa ya ca toˈ tyi ycuiˈ. Ndyaa ya liˈ; sna tsa̱ ngutiˈi̱ ya loˈo nu cusuˈ biˈ, loˈo tsoˈo tsa ngua tyiquee nu cusuˈ biˈ ñaˈa̱ jiˈi̱ ya.
\v 8 Ngua quicha sti Publio; ntsuˈu tyiqueˈ jiˈi̱, loˈo juaˈa̱ cutseˈ tañi ndyuˈni jiˈi̱. Ndyaa naˈa̱ Pablo jiˈi̱ sti Publio biˈ liˈ. Nchcuiˈ yu loˈo ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈi̱ nu quicha biˈ, ngusta yaˈ yu chu̱ˈ nu quicha; hora ti ngua tsoˈo nu quicha biˈ liˈ.
\v 9 Loˈo liˈ ngujui chaˈ biˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ quicha nu ndiˈi̱ loyuu biˈ, cuati ndyalaa nguˈ slo ya chaˈ cuaˈni Pablo joˈo jiˈi̱ nguˈ; ndyaca tsoˈo nguˈ biˈ liˈ.
\v 10 Quiñaˈa̱ tsa chaˈ tsoˈo nda nguˈ jiˈi̱ ya liˈ, loˈo juaˈa̱ lye tsa nguaˈni chi̱ nguˈ loo ya ñaˈa̱ cuayáˈ nu nduˈu ya ndyaa ya. La cuiˈ tsa̱ biˈ, ñaa loˈo nguˈ jiˈi̱ lcaa na nu lyiji jiˈi̱ ya, ngusuˈba nguˈ jiˈi̱ neˈ yaca niˈi̱ chaˈ tsaa ya loˈo.
\s Ndyalaa Pablo ca quichi̱ Roma
\p
\v 11 Sna coˈ ngutiˈi̱ ya loyuu su cuentya Malta biˈ, liˈ ndyatí̱ ya neˈ sca yaca niˈi̱ chaˈ tyaa ya; na cua ndyanu yaca niˈi̱ biˈ nde Malta tyucui tyempo tlyaˈ. Alejandría naa quichi̱ tyi xuˈna yaca niˈi̱ biˈ, loˈo juaˈa̱ cua ndu̱ lcui̱ joˈó que yaca niˈi̱ biˈ, la cuiˈ lcui̱ joˈó culacaˈ Cástor loˈo Pólux. (Juaˈa̱ naa joˈó biˈ.) Nduˈu ya ndyaa ya loˈo yaca niˈi̱ biˈ liˈ.
\v 12 Xti ti tsa̱ ngua loˈo ndyalaa ya ca quichi̱ Siracusa, loˈo liˈ sna tsa̱ ngutiˈi̱ ya quichi̱ biˈ.
\v 13 Xaˈ nduˈu ya liˈ, ndyaa yaca niˈi̱ cacua ti toˈ yuu btyi chaˈ tyalaa ya ca quichi̱ Regio. Ca chaca tsa̱ tsoˈo tsa ndyaca cuiˈi̱, biˈ chaˈ tsa̱ nchca tyuna ndyalaa ya ca quichi̱ Puteoli.
\v 14 Ca biˈ ndyacua tyaˈa ya loˈo tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ nu laca tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo. Nchcuiˈ nguˈ loˈo ya chaˈ tyanu ya slo nguˈ, biˈ chaˈ cati tsa̱ ngutiˈi̱ ya loˈo nguˈ biˈ. Liˈ nduˈu ya ndyaa ya tyucui̱i̱ nu ndyaa quichi̱ Roma.
\v 15 Cua ngujui chaˈ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ca tyi nde Roma chaˈ cua lijya̱ ya tyucui̱i̱, biˈ chaˈ nduˈu nguˈ toˈ tyi nguˈ lijya̱ nguˈ chaˈ tyacua tyaˈa nguˈ loˈo ya tyucui̱i̱. Ndyacua tyaˈa ya loˈo sca taju nguˈ biˈ ca quichi̱ Foro de Apio, loˈo liˈ ndyacua tyaˈa ya loˈo chaca taju nguˈ ca su naa Tres Tabernas; ndya tsa Pablo xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo naˈa̱ yu jiˈi̱ ca taˈa nguˈ biˈ, ngua tlyu la tyiquee yu liˈ.
\v 16 Ndyalaa ya ca quichi̱ tlyu nu naa Roma liˈ, ndyalaa loˈo capitán jiˈi̱ lcaa preso biˈ slo xuˈna chaca latya sendaru nu ndiˈi̱ cua̱ cajua. Loˈo liˈ nda nguˈ chacuayáˈ jiˈi̱ Pablo chaˈ tyiˈi̱ yu xaˈ niˈi̱, masi ñaˈa̱ ti ndiˈi̱ sca sendaru cua̱ jiˈi̱ yu lcaa hora.
\s Nguluˈu Pablo chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na ca Roma
\p
\v 17 Cua ngua sna tsa̱ tya loˈo ndyalaa ya ca quichi̱ Roma, liˈ nda Pablo chaˈ ndyaa slo nguˈ cusuˈ jiˈi̱ taju tyaˈa nguˈ judío nu ndiˈi̱ quichi̱ biˈ. Ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ slo Pablo liˈ:
\p ―Cuˈma̱ nguˈ cusuˈ tyaˈa na ―nacui̱ Pablo jiˈi̱ nguˈ―, ná sca chaˈ cuxi nguaˈni naˈ loˈo nguˈ judío tyaˈa na; ná sca chaˈ cuxi nguaˈni naˈ cuentya jiˈi̱ chaˈ cusuˈ nu jlya tiˈ na, nu nda jyoˈo cusuˈ jiˈna loˈo na. Pana ntejeyaˈ nguˈ jnaˈ ca Jerusalén, preso laca naˈ loˈo nda nguˈ jnaˈ yaˈ nguˈ romano.
\v 18 Ngua cuayáˈ jnaˈ loˈo nguˈ romano biˈ liˈ; pana nacui̱ nguˈ biˈ chaˈ ná ntsuˈu quiˈya ˈna xquiˈya biˈ cujuii nguˈ jnaˈ. Ngua tiˈ nguˈ biˈ cuaˈni lyaá nguˈ jnaˈ liˈ. 
\v 19 Ná ntajaˈa̱ nu laca loo jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa na tsiyaˈ ti. Su cua ndye, liˈ ngüijña naˈ chaˈ ca cuayáˈ jnaˈ loˈo rey jiˈi̱ nguˈ romano nu laca loo la, nu ndiˈi̱ quichi̱ re, masi ná ntiˈ naˈ sta naˈ quiˈya jiˈi̱ nguˈ tyaˈa quichi̱ tyi na.
\v 20 Loˈo nu juani ntiˈ naˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ chcuiˈ naˈ loˈo ma̱, biˈ chaˈ cua nda naˈ chaˈ lijya̱ slo ma̱, chaˈ cuaˈni ma̱ chaˈ tsoˈo ca̱a̱ ma̱ ca slo naˈ. Ca taˈa na laca na nguˈ Israel; juaˈa̱ ntajatya tsa na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ni jacuaˈ cuaˈni Ni lcaa chaˈ nu cua nchcuiˈ Ni loˈo jyoˈo cusuˈ jiˈna cua saˈni la. Loˈo naˈ, jlya tiˈ naˈ chaˈ biˈ stuˈba ti loˈo cuˈma̱, biˈ chaˈ ngusca̱ˈ nguˈ jnaˈ loˈo carena chcua̱ re. 
\p
\v 21 Nguxacui̱ nguˈ cusuˈ chaˈ jiˈi̱ Pablo liˈ:
\p ―Bilya tyalaa ni sca quityi slo ya nu cua nguscua nguˈ nu ndiˈi̱ loyuu su cuentya Judea chaˈ chcuiˈ chaˈ jinuˈu̱ loˈo ya ―nacui̱ nguˈ jiˈi̱ Pablo―. Bilya tyalaa xaˈ nguˈ judío tyaˈa na nu ntiˈ chcuiˈ chaˈ cuxi jinuˈu̱ loˈo ya ―nacui̱ nguˈ―.
\v 22 Ntiˈ ya cuna ya tyucui ñaˈa̱ chaˈ nu ntsuˈu chaˈ ta nuˈu̱ loˈo ya cuentya jiˈi̱ tyucui̱i̱ cucui biˈ, chaˈ jlo tiˈ ya chaˈ lcaa quichi̱ ntsuˈu nguˈ nu ñasi̱ˈ tsa jiˈi̱ nguˈ nu cua ngusñi tyucui̱i̱ biˈ.
\p
\v 23 Liˈ ngüiñi chaˈ jiˈi̱ nguˈ ni tsa̱ tyuˈu tiˈi̱ lcaa nguˈ slo Pablo. Tsa̱ biˈ quiñaˈa̱ tsa ñati̱ ndyuˈu tiˈi̱ slo yu. Tyucui tsa̱ nguluˈu yu jiˈi̱ nguˈ; nguluˈu yu ñiˈya̱ nu nclyo ycuiˈ Ndyosi cña, ñiˈya̱ ngua chaˈ nu nguscua jyoˈo Moisés cuentya jiˈi̱ Ni, ñiˈya̱ ngua chaˈ nu nguscua jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ Ni lo quityi loˈo nchcuiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús.
\v 24 Ntsuˈu nguˈ nu jlya tiˈ chaˈ nu nchcuiˈ Pablo loˈo nguˈ liˈ, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu nguˈ nu ná jlya tiˈ chaˈ biˈ tsiyaˈ ti;
\v 25 ná nchca ca stuˈba tyiquee nguˈ. Liˈ ngua tiˈ nguˈ tyaa nguˈ, pana xaˈ nchcuiˈ Pablo loˈo nguˈ:
\p ―Liñi tsa chaˈ nu nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo jyoˈo Isaías nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngua saˈni, chaˈ nu nchcuiˈ biˈ loˈo jyoˈo cusuˈ jiˈna. Ndiˈya̱ ntsuˈu chaˈ biˈ:
\q
\v 26 Tsaa nuˈu̱ slo nguˈ jua chaˈ chcuiˈ nuˈu̱ loˈo nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu ta naˈ loˈo nuˈu̱, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi.
\q Ndiˈya̱ chcuiˈ nuˈu̱ loˈo nguˈ:
\q Ná tyiqueeˈ cuna ma̱ chaˈ jnaˈ, pana ná ca cuayáˈ tiˈ ma̱ ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ nu cua ndyuna ma̱;
\q ná tyiqueeˈ ñaˈa̱ ma̱ chaˈ jnaˈ, pana ná ta ma̱ cuentya ni chaˈ nu cua naˈa̱ ma̱.
\q
\v 27 Tacalya tsa cresiya jiˈi̱ nguˈ tyaˈa ma̱, chaˈ ná ntiˈ nguˈ biˈ taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ naˈ tsiyaˈ ti.
\q Ná nduna tsoˈo nguˈ biˈ, xquiˈya chaˈ ná ntajaˈa̱ nguˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ jnaˈ;
\q ná ntiˈ nguˈ biˈ ta nguˈ cuentya, chaˈ ná nchca jiˈi̱ nguˈ ñaˈa̱ tsoˈo nguˈ;
\q ná ntajaˈa̱ nguˈ biˈ culochu̱ˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ.
\q Biˈ chaˈ ná nchca cuiˈya naˈ chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ nguˈ xquiˈya chaˈ cuxi biˈ.
\m Juaˈa̱ nacui̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ.
\v 28 Taca ca cuayáˈ tiˈ ma̱ juani chaˈ cua nguxana Ni nda Ni chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni ndyaa ca su ndiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ; tyajaˈa̱ Ni cuityi̱ Ni quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ biˈ, nu loˈo xñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Ni. Loˈo juaˈa̱ ngaˈaa caca tye chaˈ biˈ juani, chañi chaˈ cuna nguˈ biˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 29 Loˈo ndye nchcuiˈ Pablo, liˈ nduˈu ca taˈa nguˈ judío ndyaa nguˈ; pana lye tsa nguxlyú nguˈ chaˈ hichu̱ˈ tyaˈa nguˈ.
\p
\v 30 Tucua yija̱ ndyanu Pablo ca Roma neˈ sca niˈi̱ ngüijña ti. Tsoˈo ntsuˈu tyiquee yu ñaˈa̱ yu jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ndyaˈa̱ slo yu,
\v 31 ná ntsi̱i̱ yu culuˈu yu jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ caca ycuiˈ Ndyosi loo neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ. Loˈo juaˈa̱ ná nguaˈa nguˈ jiˈi̱ yu chaˈ ná ta yu lcaa chaˈ jiˈi̱ Jesucristo loˈo nguˈ. 
