\id EPH
\h EFESIOS
\mt Quityi nu nguscua San Pablo ndyaa ca slo ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nde quichi̱ Efeso
\c 1
\p
\v 1 Pablo laca naˈ nu nscua naˈ quityi re. Ngulo ycuiˈ Ndyosi cña ˈna, biˈ chaˈ ndyaˈa̱ naˈ nchcuiˈ naˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo loˈo nguˈ xaˈ quichi̱ tyijyuˈ la. Loˈo nu juani nscua naˈ quityi re chaˈ ca̱a̱ ca slo cuˈma̱ nguˈ Efeso, chaˈ laca ma̱ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ tsoˈo tsa ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo.
\v 2 Ndiˈya̱ ntiˈ naˈ, chaˈ ñaˈa̱ ti cuaˈni Ni chaˈ tsoˈo loˈo ma̱, chaˈ cuaˈni ycuiˈ Ndyosi Sti na chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ tyiquee ma̱ si xñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nu Xuˈna na.
\s Lcaa chaˈ tsoˈo nu tyacua jiˈna xquiˈya Cristo
\p
\v 3 Lye tsa tya na xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti na, nu laca Sti Jesucristo nu Xuˈna na. Cua ndyaca stuˈba chaˈ jiˈna loˈo Cristo; biˈ chaˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi, tsoˈo tsa ntiˈ Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna. Lcaa lo chaˈ tsoˈo nu tyacua jiˈna chaˈ ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesucristo, cua nguaˈni Ni chaˈ biˈ loˈo na xquiˈya Cristo.
\v 4 Loˈo tya lyiji tyaˈ chalyuu, tya liˈ cua ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈna chaˈ caca na ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni, nu loˈo caca stuˈba chaˈ jiˈna loˈo Cristo. Ngua tiˈ Ni chaˈ tyuˈutsuˈ na jiˈi̱ lcaa lo chaˈ cuxi, chaˈ juaˈa̱ ngaˈaa ntiˈ chaˈ sta Ni quiˈya jiˈna tsiyaˈ ti.
\v 5 Ntsuˈu tsa tyiquee ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈna, biˈ chaˈ tya liˈ, ngua tiˈ Ni chaˈ tyatí̱ chaˈ jiˈna loˈo Ni, ñiˈya̱ si laca na sñiˈ Ni xquiˈya Jesucristo.
\v 6 Loˈo juani ntsuˈu chaˈ cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ juaˈa̱ tlyu tsa chaˈ tsoˈo nu nguaˈni Ni loˈo na. Xlyaˈbe tsa ntiˈ Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna, chaˈ cua nda Ni jiˈi̱ Sñiˈ ycuiˈ ca Ni lijya̱, nu tyacaˈa tsa jiˈi̱ Ni, chaˈ juaˈa̱ caca stuˈba chaˈ jiˈna loˈo Ni.
\v 7 Cua ngulaá na jiˈi̱ nu cuxi nu ntsuˈu jiˈna, xquiˈya chaˈ cua ngujuii Sñiˈ ycuiˈ Ni lo crusi cuentya jiˈna, chaˈ cua ngüiˈya Ni chaˈ clyu tiˈ jiˈna jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈna liˈ; tlyu tsa chaˈ tsoˈo nu cua nguaˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo na laca biˈ.
\v 8 Ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna, biˈ chaˈ nguaˈni Ni juaˈa̱. Nduˈni Ni chaˈ ca jlo tiˈ na lcaa chaˈ jiˈi̱ Ni, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ na ñiˈya̱ caca chaˈ biˈ.
\v 9 Ñiˈya̱ nu nguaˈya chaˈ hique Ni tya saˈni, juaˈa̱ nguaˈni Ni liˈ; masi ná ndachaˈ Ni jiˈi̱ ñati̱ chalyuu nu ngua saˈni ñiˈya̱ caca chaˈ biˈ, tya liˈ ngua tiˈ Ni chaˈ cuaˈni Ni chaˈ cala Cristo nde chalyuu. Hasta juani cua ngua cuayáˈ tsoˈo tiˈ na ñiˈya̱ ngua tiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuaˈni Ni xquiˈya Cristo;
\v 10 ngua tiˈ Ni chaˈ caca stuˈba lcaa lo na nu ntsuˈu nde chalyuu, loˈo sca ti Cristo nu Xuˈna na caca loo la liˈ. Loˈo tyalaa tyempo biˈ, liˈ xutiˈi̱ Ni lcaa na nu ntsuˈu loyuu chalyuu, loˈo juaˈa̱ lcaa na nu ntsuˈu nde cua̱; liˈ sca ti Cristo caca loo jiˈi̱ lcaa na biˈ. 
\p
\v 11 Lcaa chaˈ nu ndyaca nde chalyuu, ndyaca biˈ xquiˈya chaˈ ntiˈ Ni chaˈ caca juaˈa̱. Loˈo juaˈa̱ na ni, tya clyo cua ngusubi Ni jiˈna chaˈ caca na ñati̱ jiˈi̱ Ni, chaˈ caca stuˈba chaˈ jiˈna loˈo Cristo, xquiˈya chaˈ juaˈa̱ ntiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ caca.
\v 12 Juaˈa̱ ngua chaˈ nu nguaˈni Ni, chaˈ taca chcuiˈ ñati̱ chaˈ tlyu tsa laca Ni, nu loˈo ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ya laja loˈo ndiˈi̱ ya nde chalyuu; chaˈ nu cuare ni, cua ngusñi ya chaˈ jiˈi̱ Cristo nde loo la jiˈi̱ xaˈ ñati̱.
\v 13 Loˈo liˈ la cuiˈ juaˈa̱ ndyaca loˈo cuˈma̱. Clyo ndyuna ma̱ chaˈ liñi biˈ jiˈi̱ Cristo; tsoˈo tsa ngua tiˈ ma̱ loˈo ndachaˈ nguˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ ma̱, chaˈ cua nguaˈni lyaá Ni jiˈi̱ ma̱ yaˈ nu cuxi. Ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ Cristo liˈ, loˈo liˈ nda Ni Xtyiˈi ycuiˈ Ni chaˈ tyanu neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, ñiˈya̱ si na cua ngusta Ni cuayáˈ nu jiˈi̱ ycuiˈ ca Ni hichu̱ˈ ma̱ chaˈ laca ma̱ ñati̱ jiˈi̱ Ni; la cuiˈ cña nu nacui̱ Ni chaˈ cuaˈni Ni, cua laca nguaˈni Ni liˈ.
\v 14 Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi ni, biˈ laca nu nda Ni jiˈna yala la, chaˈ caca cuayáˈ tiˈ na chaˈ chañi chaˈ cuaˈni Ni loˈo na ñiˈya̱ nu nacui̱ Ni chaˈ cuaˈni Ni loˈo lcaa ñati̱ jiˈi̱ Ni; ndyuˈni Xtyiˈi ycuiˈ Ni chaˈ taca ca cuayáˈ tiˈ na chaˈ tye cuaˈni lyaá lyiji Ni jiˈi̱ lcaa na nu ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Ni. ¡Biˈ chaˈ ntsuˈu chaˈ cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ni, chaˈ tlyu tsa chaˈ tsoˈo nu ndyuˈni Ni loˈo na!
\s Cua ntiˈ Pablo chaˈ tsoˈo la caca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ Cristo
\p
\v 15 Cua ndyuna naˈ ñiˈya̱ nu ndyuˈni ma̱ tya loˈo ngusñi tsoˈo ma̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús nu Xuˈna na; nacui̱ nguˈ chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ ñati̱ tyaˈa ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 16 Biˈ chaˈ juani, tsa cuˈ ti ndya naˈ xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi xquiˈya cuˈma̱; ndyiˈu tiˈ naˈ jiˈi̱ ma̱ laja loˈo ngaˈa̱ naˈ ndyuˈni tlyu naˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. 
\v 17 Tlyu tsa chaˈ tsoˈo ntsuˈu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti na, la cuiˈ ycuiˈ Ndyosi nu laca Sti Jesucristo nu Xuˈna na. Nchcuiˈ naˈ loˈo Ni chaˈ ta Ni Xtyiˈi ycuiˈ Ni jiˈi̱ ma̱, chaˈ juaˈa̱ ca cuayáˈ tiˈ ma̱ lcaa chaˈ liˈ; culuˈu Xtyiˈi ycuiˈ Ni jiˈi̱ ma̱ ñiˈya̱ laca ycuiˈ Ni, loˈo liˈ taca tyuloo tsoˈo la ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 18 Loˈo juaˈa̱ nchcuiˈ naˈ loˈo Ni chaˈ saala Ni hique ma̱, chaˈ ca cuayáˈ tsoˈo tiˈ ma̱ ñaˈa̱ chaˈ tsoˈo nu tyacua jiˈi̱ ma̱ juani, chaˈ cua ngusubi Ni jiˈi̱ ma̱; tlyu tsa chaˈ tsoˈo cua nacui̱ Ni chaˈ tyacua jiˈi̱ ma̱, loˈo jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni. 
\v 19 Nchcuiˈ naˈ loˈo Ni chaˈ ca cuayáˈ tsoˈo tiˈ ma̱ lcaa chaˈ nu nchcuiˈ naˈ re, chaˈ nduˈni tsa Ni cña neˈ cresiya jiˈna, lcaa na nu ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Ni. Cña nu nduˈni Ni loˈo na chaˈ caca na ñati̱ jiˈi̱ Ni,
\v 20 la cuiˈ tyaˈa cña tonu laca, ñiˈya̱ nu nguaˈni Ni nu loˈo nda Ni xtyiˈi ñaa neˈ cresiya jiˈi̱ Cristo chaca quiyaˈ, chaˈ tyuˈú yu nu loˈo ngujuii yu; tiyaˈ la liˈ ndyaloˈo Ni jiˈi̱ yu chaˈ ndyaa tucua yu laˈa tsuˈ cui̱ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi, ca chaca chalyuu tsoˈo la hasta ca nde cua̱.
\v 21 Ca biˈ laca Cristo loo la jiˈi̱ lcaa ñati̱; ngaˈaa ntsuˈu nu tlyu la que Cristo ca biˈ, ngaˈaa ntsuˈu nu culo cña jiˈi̱ yu. Ná ntsuˈu chaca xuˈna ñati̱ nde chalyuu nu taca tyiji̱loo jiˈi̱ Cristo; la cuiˈ ti ca chaca chalyuu ca nde cua̱ ni, ná ntsuˈu cuiˈi̱ cuxi, ni ná ntsuˈu ñati̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu taca tyiji̱loo jiˈi̱ Cristo.
\v 22 Cua nda Ni lcaa na tsiyaˈ ti jiˈi̱ Cristo chaˈ culo yu cña jiˈi̱. Loˈo liˈ xquiˈya chaˈ laca yu Xuˈna lcaa ca chalyuu, biˈ chaˈ ngusta Ni jiˈi̱ Cristo chaˈ caca yu loo jiˈi̱ lcaa taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Cristo cua ñaˈa̱ ca quichi̱ su ndiˈi̱ nguˈ.
\v 23 Ca taˈa na nu ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Cristo scaa quichi̱, tsa tlyu ti na ntsuˈu chaˈ jiˈna loˈo Cristo. Ndiˈya̱ laca na cuentya jiˈi̱ Cristo: ñiˈya̱ ntiˈ si laca na sca tsuˈ yaˈ Cristo, chaˈ cuaˈni na cña nu ntsuˈu jiˈi̱ Ni chalyuu. La cuiˈ juaˈa̱, lcaa ca na nu ñaˈa̱ na nu ntsuˈu nde chalyuu ni, cua ntsuˈu biˈ xquiˈya Cristo. 
\c 2
\s Nguaˈni lyaá Cristo jiˈna juaˈa̱ ti, chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna
\p
\v 1 Cua nda ycuiˈ Ndyosi chalyuu jiˈi̱ ma̱ chaca quiyaˈ xquiˈya chaˈ cua ndyuˈú Cristo chaca quiyaˈ. Nu ngua tsubiˈ la, ñiˈya̱ laca si na cua ndye chalyuu jiˈi̱ ma̱, juaˈa̱ ngua ma̱ xquiˈya quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi, chaˈ ná ndaquiyaˈ ma̱ tsiyaˈ ti jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi.
\v 2 Nu ngua tyempo biˈ, ndyaˈa̱ tsa ma̱ nduˈni ma̱ cua ñaˈa̱ ca chaˈ cuxi nu nduˈni ñati̱ chalyuu; ndaquiyaˈ tsa ma̱ jiˈi̱ nu xñaˈa̱ nu laca loo jiˈi̱ lcaa cuiˈi̱ cuxi nu ndyaˈa̱ nde chalyuu, la cuiˈ nu cuxi biˈ laca nu ndatsaa jiˈi̱ ñati̱ chalyuu chaˈ ná taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 3 Ca taˈa na ni, chañi chaˈ ñiˈya̱ nu ndaquiyaˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ nu cuxi, juaˈa̱ nguaˈni na tya tsubiˈ la; nguaˈni na cua ñaˈa̱ ca chaˈ cuxi nu ndijña tiˈ cresiya jiˈna. Na laca nu ngua tiˈ ycuiˈ ca na chaˈ cuaˈni na, nguaˈni na jiˈi̱ liˈ; cua ñaˈa̱ ca chaˈ cuxi nu nguaˈya hique ti na, nguaˈni na chaˈ biˈ. Biˈ chaˈ ndyanu chaˈ xcubeˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈna, chaˈ ñasi̱ˈ tsa Ni xquiˈya chaˈ cuxi nu nguaˈni na loˈo Ni; stuˈba ti xcubeˈ Ni jiˈna loˈo cua ñaˈa̱ ca ñati̱ chalyuu liˈ.
\p
\v 4 Pana ndyiˈya tsa ycuiˈ Ndyosi chaˈ clyu tiˈ jiˈna, chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna;
\v 5 biˈ chaˈ nda ycuiˈ Ndyosi chalyuu jiˈna chaca quiyaˈ, xquiˈya chaˈ cua ndyuˈú Cristo chaca quiyaˈ. Cua ndye chalyuu jiˈna ngua tiˈ na nquichaˈ, xquiˈya chaˈ ná ndaquiyaˈ na jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi; pana xquiˈya chaˈ xcuiˈ tyaˈna tsa tiˈ Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna, biˈ chaˈ cua ngulaá na jiˈi̱ nu cuxi, chaˈ cua ngüityi̱ Ni quiˈya nu ntsuˈu jiˈna.
\v 6 Cua chcunaˈ ti cresiya jiˈna nquichaˈ, loˈo liˈ cua nguaˈni lyaá Ni jiˈna, chaˈ cua ngua stuˈba chaˈ jiˈna loˈo Jesús. Ñiˈya̱ loˈo nda Ni xtyiˈi ñaa neˈ cresiya jiˈi̱ Jesucristo chaca quiyaˈ, chaˈ tyuˈú yu nu loˈo ngujuii yu, juaˈa̱ nguaˈni Ni loˈo na, chaˈ clyaá na jiˈi̱ nu cuxi. Cua ntiˈ Ni chaˈ caca stuˈba chaˈ jiˈna loˈo Jesús, masi chalyuu juani, masi ca chaca chalyuu tsoˈo la nde cua̱ ca su laca ycuiˈ Ni loo.
\v 7 Sca ti quiyaˈ nguaˈni Ni lcaa chaˈ biˈ, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ lcaa ñati̱ nu ca̱a̱ chalyuu nde loo la chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ ñati̱ chalyuu. Xquiˈya chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee Jesucristo ñaˈa̱ Ni jiˈna, biˈ chaˈ ca cuayáˈ tiˈ na chaˈ ná ntsuˈu su tye chaˈ nduˈni tsoˈo ycuiˈ Ndyosi loˈo na;
\v 8 na cua ngulaá na jiˈi̱ nu cuxi, xquiˈya chaˈ juaˈa̱ ti nduˈni Ni chaˈ tsoˈo loˈo na loˈo ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Cristo. Ni siˈi sca cña nu nguaˈni ycuiˈ ca na laca biˈ, sca chaˈ tsoˈo nu nguaˈni ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈna juaˈa̱ ti laca biˈ.
\v 9 Ná caca chcuiˈ tyucuaa tiˈ ma̱ loˈo xaˈ ñati̱ lacua, chaˈ siˈi cuˈma̱ nu nguaˈni chaˈ tlyu biˈ, chaˈ juaˈa̱ ndyaca jiˈi̱ ma̱ juani.
\v 10 Na cua ngüiñá Ni jiˈi̱ ca taˈa na, cua nguaˈni stuˈba Ni chaˈ jiˈna loˈo Jesucristo; juani cua ntiˈ Ni chaˈ xcuiˈ chaˈ tsoˈo ti cuaˈni na loˈo ndiˈi̱ na chalyuu, chaˈ cua laca nda Ni cña tsoˈo nu taca cuaˈni sa scaa na nde chalyuu.
\s Nguaˈni Jesús chaˈ sca ti ñati̱ laca na
\p
\v 11 Cuˈma̱ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Cristo, tyiˈu tiˈ ma̱ ñiˈya̱ ngua jiˈi̱ ma̱ tya tsubiˈ la; xaˈ lo ñati̱ laca ma̱ tyempo biˈ, xaˈ quichi̱ tyijyuˈ la ngula ma̱, ná stuˈba tsiyaˈ ti chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo nguˈ judío tyaˈa naˈ nu ngua liˈ. Nduˈni nguˈ judío jiˈi̱ ma̱ chaˈ laca ma̱ ñati̱ nu ná ngulacua̱ Ni jiˈi̱; pana ycuiˈ nguˈ judío ni, cua ngulacua̱ Ni jiˈi̱ nguˈ, nacui̱ nguˈ. Nu ngulacua̱ nguˈ biˈ ni, biˈ laca sca cuayáˈ su nsiˈyu nguˈ judío quiji̱ nguˈ quiˈyu sñiˈ nguˈ.
\v 12 Ñati̱ nu ndiˈi̱ xaˈ chalyuu laca cuˈma̱, biˈ chaˈ ná stuˈba chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo nguˈ judío, nu nguˈ nu cua ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nu ngua saˈni, chaˈ caca nguˈ biˈ ñati̱ jiˈi̱ Ni. Ni sca quiyaˈ saˈni la ná nda Ni chaˈ loˈo cuˈma̱ nguˈ xaˈ tsuˈ; ná ntsuˈu chaˈ tsoˈo nu caca jiˈi̱ ma̱ nde loo la, chaˈ ná jlo tiˈ ma̱ ni sca chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti chalyuu biˈ ca su ndiˈi̱ ma̱. Ná ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ cuˈma̱ loˈo Cristo tsiyaˈ ti nu ngua tsubiˈ.
\p
\v 13 Pana juani xaˈ ñaˈa̱ chaˈ ndyaca jiˈi̱ ma̱, tya loˈo ngua stuˈba chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo Jesucristo. Nu ngua saˈni la, ná nslo ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti; tyijyuˈ tsa ntucua ycuiˈ Ndyosi ca su ndiˈi̱ ma̱, ngua tiˈ ma̱. Pana juani cacua tsa ntucua ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱; cua nguije Ni jiˈi̱ ma̱, xquiˈya chaˈ ngujuii nu Cristo biˈ lo crusi.
\v 14 Cristo laca nu nguaˈni chaˈ ngua ti̱ chaˈ jiˈna loˈo ycuiˈ Ndyosi, loˈo juaˈa̱ nguaˈni Cristo chaˈ nguaalaˈ chaˈ jiˈi̱ nguˈ judío tyaˈa naˈ loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ tyaˈa ma̱; biˈ chaˈ juani cua ndyaca na sca ti ñati̱. Saˈni la cua ntsuˈu sca chaˈ nu ndacaˈa jiˈna; ndatsaa tsa chaˈ biˈ jiˈna chaˈ ná cuaˈni tyaˈa nguˈ judío tyaˈa naˈ loˈo xaˈ ñati̱ tsiyaˈ ti, chaˈ ná nchca tyaalaˈ chaˈ jiˈi̱ ya loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ.
\v 15 La cuiˈ chaˈ cusuˈ nu jlya tsa tiˈ nu nguˈ judío tyaˈa naˈ jiˈi̱, biˈ laca nu nñiloˈo jiˈi̱ ya chaˈ ná ca ti̱ chaˈ, chaˈ ntsuˈu tsa su ndatsaa chaˈ biˈ jiˈi̱ ya. Pana cua nguaˈni tye Jesús jiˈi̱ chaˈ cusuˈ biˈ, nu loˈo ngujuii yu lo crusi; biˈ chaˈ tyucuaa lo ñati̱ na, cua ndyaca na chaca tya ñati̱ juani, xquiˈya chaˈ cua ngua stuˈba chaˈ jiˈna loˈo ycuiˈ Ndyosi. Loˈo juaˈa̱ nduˈni Ni chaˈ caja ñiˈya̱ caca tyiˈi̱ ti̱ ti na loˈo Ni, juaˈa̱ loˈo tyaˈa ñati̱ na.
\v 16 Loˈo juaˈa̱ ngua chaˈ nguaˈni tye Cristo jiˈi̱ chaˈ cusu̱u̱ nu ntsuˈu jiˈi̱ ya loˈo cuˈma̱ nguˈ xaˈ tsuˈ, nu loˈo ngujuii yu lo crusi; juani ngua ti̱ chaˈ jiˈi̱ tyucuaa lo ñati̱ na loˈo ycuiˈ Ndyosi xquiˈya Cristo, chaˈ nguaˈni Cristo chaˈ ndyaca na sca ti ñati̱.
\p
\v 17 Cua ñaa Cristo ni, nda yu sca cui̱i̱ nu tsoˈo tsa loˈo nguˈ tyaˈa na, chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ na loˈo ycuiˈ Ndyosi, juaˈa̱ loˈo tyaˈa ñati̱ na; cua nchcuiˈ Cristo loˈo cuˈma̱ nguˈ nu ndiˈi̱ tyijyuˈ, loˈo juaˈa̱ cua nchcuiˈ yu loˈo nguˈ judío tyaˈa naˈ nu ndiˈi̱ cacua ti.
\v 18 Loˈo juani ná nduˈni chaˈ masi nguˈ judío laca ya, masi xaˈ ñati̱ laca ma̱, sca ti lo ñati̱ laca na loˈo lcaa tyaˈa na xquiˈya Cristo, sca ti Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi nduˈni chaˈ tyuloo na jiˈi̱ Ni;
\v 19 biˈ chaˈ juani ngaˈaa tyijyuˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ cuˈma̱. Cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ni, ná laca ma̱ ñiˈya̱ si laca ma̱ nguˈ xta nu ndiˈi̱ sca chalyuu tyijyuˈ nu siˈi quichi̱ tyi ma̱; lcaa chacuayáˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ ycuiˈ Ni cua nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱ juani, chaˈ laca ma̱ ñati̱ jiˈi̱ Ni. Stuˈba ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo lcaa ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi xaˈ quichi̱, biˈ chaˈ laca ma̱ ñiˈya̱ ntiˈ si stuˈba ti ndiˈi̱ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi.
\v 20-21 Lcaa cuˈma̱ nu ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ Cristo, cua laca ma̱ tyaˈa na; sca ti Cristo laca nu ndulo tsa chaˈ jiˈi̱ cuentya jiˈna. Xquiˈya Cristo, biˈ chaˈ cua ndyanu tsoˈo chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi; xquiˈya Cristo, biˈ chaˈ cua ngujui cña nu cuaˈni scaa ma̱, chaˈ caca ma̱ cña jiˈi̱ Ni, chaˈ cua ngua stuˈba chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo Ni. Ñiˈya̱ ntiˈ sca niˈi̱ nu tsoˈo tsa ndyaˈ, juaˈa̱ ntiˈ ma̱. Tachaa tsa ntsuˈu quiyaˈ niˈi̱ biˈ, chaˈ ntsuˈu sca quee tlyu nu cuiˈya jiˈi̱, nu ta juersa jiˈi̱ niˈi̱ biˈ; chu̱ˈ biˈ lijya̱ ndyaˈ ñaˈa̱ tsaca niˈi̱ liˈ. Nu nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús tya clyo, loˈo juaˈa̱ jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nchcuiˈ Ni loˈo ñati̱ nu ngua saˈni la, nguˈ biˈ laca nu ngusta su̱u̱ chaˈ, chaˈ ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; pana sca ti Cristo laca nu ndulo la chaˈ jiˈi̱ cuentya jiˈi̱ ma̱.
\v 22 Cua ngua stuˈba chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo Cristo; biˈ chaˈ juani loˈo cuˈma̱, loˈo lcaa xaˈ ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, stuˈba ti taca ca stuˈba chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi. Loˈo liˈ taca tyiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱, xquiˈya Xtyiˈi ycuiˈ Ni nu cua nda Ni jiˈi̱ ma̱.
\c 3
\s Tyijyuˈ ndyaˈa̱ Pablo, chaˈ nchcuiˈ yu chaˈ jiˈi̱ Cristo loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ
\p
\v 1 Xquiˈya chaˈ nu cua nchcuiˈ ca naˈ, biˈ chaˈ nchcuiˈ tsa naˈ loˈo Cristo cuentya jiˈi̱ cuˈma̱. La cuiˈ Pablo laca naˈ; ntsuˈu naˈ neˈ chcua̱ juani xquiˈya chaˈ cua nchcuiˈ naˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo loˈo ñati̱, chaˈ nguxtyucua naˈ jiˈi̱ cuˈma̱ nu siˈi nguˈ judío laca ma̱.
\v 2 Cua ngua cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ ycuiˈ Ndyosi laca nu nda cña biˈ ˈna, chaˈ xtyucua naˈ jiˈi̱ ma̱, xquiˈya chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna.
\v 3 Cua ndachaˈ Ni jnaˈ ñiˈya̱ nu ntiˈ Ni cuaˈni Ni nde chalyuu. Masi ná ndachaˈ Ni jiˈi̱ ñati̱ saˈni la ñiˈya̱ cuaˈni Ni nde chalyuu, hasta juani ndachaˈ Ni chaˈ biˈ jnaˈ, la cuiˈ ti chaˈ nu cua nscua tya saˈni nu caca tyempo juani; cua laca nscua naˈ xiˈ chaˈ biˈ lo quityi re nu cua ca̱a̱ ti slo cuˈma̱.
\v 4 Loˈo chcuiˈ ma̱ lo quityi re, liˈ caca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ nu nda naˈ loˈo ma̱ cuentya jiˈi̱ cña nu ntiˈ Cristo cuaˈni nde chalyuu;
\v 5 ni sca ñati̱ ná ngujui ñiˈya̱ caca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ biˈ tyempo nu cua nteje tacui. Pana juani xquiˈya Xtyiˈi ycuiˈ Ni cua nguluˈu Ni chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ nu laca cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, nu nguˈ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesús tya clyo biˈ. La cuiˈ juaˈa̱ nguluˈu Ni chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ nu tya nda la chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱ juani.
\v 6 Bilya cuna ñati̱ chalyuu chaˈ nu ndachaˈ Ni ˈna. Pana ndiˈya̱ ndyuˈu chaˈ biˈ: Nguˈ nu siˈi nguˈ judío laca nguˈ ni, caca nguˈ biˈ la cuiˈ ñiˈya̱ laca nguˈ judío nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi, nu loˈo ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ Cristo; si xñi nguˈ biˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo, loˈo nguˈ biˈ caca tsoˈo cresiya jiˈi̱ nguˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ. Caca stuˈba chaˈ jiˈi̱ tyucuaa lo nguˈ liˈ, chaˈ tsa tlyu ti tyaˈa ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Cristo caca nguˈ. Loˈo jiˈi̱ nguˈ nu siˈi nguˈ judío laca nguˈ biˈ, tyacua lcaa chaˈ nu cua nacui̱ Ni chaˈ tyacua jiˈi̱ nguˈ xquiˈya Jesucristo. 
\p
\v 7 Cua nda ycuiˈ Ndyosi cña biˈ jnaˈ chaˈ tsaˈa̱ chcuiˈ naˈ loˈo ñati̱, masi tyijyuˈ ntsuˈu nguˈ, xquiˈya chaˈ tsoˈo ti ntiˈ ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni ˈna. Tlyu tsa cña nguaˈni Ni loˈo naˈ chaˈ caca naˈ cña biˈ.
\v 8 Ná tsoˈo la naˈ tsiyaˈ ti que cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, tsoˈo la nguˈ biˈ que naˈ; pana nda Ni chacuayáˈ chaˈ tsaˈa̱ slo ñati̱ nu ndiˈi̱ xaˈ tsuˈ. Tsoˈo tsa cña nda Ni ˈna, chaˈ cachaˈ naˈ chaˈ tsoˈo biˈ jiˈi̱ nguˈ, masi tya lyiji tsa chaˈ tye ca cuayáˈ tiˈ ycuiˈ naˈ lcaa chaˈ tsoˈo nu nduˈni Cristo loˈo ñati̱.
\v 9 Cua nchcuiˈ Ni loˈo naˈ lacua. Ycuiˈ Ndyosi nu ngüiñá Ni lcaa na nu ntsuˈu chalyuu, ntiˈ Ni chaˈ culuˈu naˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱, chaˈ liˈ caca cuayáˈ tiˈ nguˈ ñiˈya̱ laca cña nu ntiˈ Ni chaˈ cuaˈni nguˈ. Nu ngua tya saˈni la, bilya cuna ñati̱ chaˈ nu ngua tiˈ ycuiˈ Ndyosi cuaˈni Ni xquiˈya Cristo;
\v 10 pana juani caca cuayáˈ tiˈ lcaa cuiˈi̱ nu laca loo nde cua̱, nu loˈo ñaˈa̱ cuiˈi̱ biˈ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu nu tsa tlyu ti ndyuˈni tlyu jiˈi̱ Cristo. Loˈo juaˈa̱ cuiˈi̱ nu ngua tiˈ tyiji̱loo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi saˈni la ni, caca cuayáˈ tiˈ cuiˈi̱ biˈ chaˈ nchca la jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi que cua ñaˈa̱ ca na nu ngüiñá ycuiˈ Ni. 
\v 11 Nguaˈni Ni chaˈ tlyu biˈ, nu loˈo nda Ni jiˈi̱ Jesucristo nu Xuˈna na ñaa chalyuu, ñiˈya̱ nu ngua tiˈ Ni cuaˈni Ni tya loˈo bilya tyaˈ chalyuu.
\v 12 Loˈo juani cua ntsuˈu chacuayáˈ jiˈna chaˈ tyuˈu chaˈ jiˈna loˈo ycuiˈ Ndyosi xquiˈya la cuiˈ Jesucristo biˈ; tyucui tyiquee na taca chcuiˈ na loˈo ycuiˈ Ndyosi xquiˈya chaˈ ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesucristo Sñiˈ ycuiˈ Ni. Loˈo juaˈa̱ ngaˈaa ntsuˈu chaˈ cutsi̱i̱ na loˈo chcuiˈ na loˈo ycuiˈ Ndyosi.
\v 13 Biˈ chaˈ juani chcuiˈ naˈ loˈo ma̱ chaˈ ná ca taja tiˈ ma̱, chaˈ ná tyaˈa̱chu̱ˈ ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, masi nchcubeˈ naˈ xi ca su ndiˈi̱ naˈ re cuentya jiˈi̱ cuˈma̱; sca chaˈ tsoˈo cuentya jiˈi̱ cuˈma̱ laca chaˈ biˈ.
\s Ntsuˈu tsa tyiquee Cristo ñaˈa̱ yu jiˈi̱ ñati̱
\p
\v 14 Ndyu̱ sti̱ˈ naˈ loˈo nchcuiˈ naˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti Jesucristo nu Xuˈna na lacua.
\v 15 Lcaa na loˈo tyaˈa na ndyuˈu tsa na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ni, chaˈ ngüiñá Ni lcaa lo ñati̱, masi nde cua̱, masi nde loyuu chalyuu. Loˈo juaˈa̱ nda Ni xtañi lcaa na. 
\v 16 Juani chcuiˈ naˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti na cuentya jiˈi̱ cuˈma̱; quiñaˈa̱ tsa chaˈ tsoˈo ntsuˈu jiˈi̱ Ni, biˈ chaˈ taca xtyucua Ni jiˈi̱ ma̱. Ndijña naˈ jiˈi̱ Ni chaˈ ta Ni juersa nu tyanu neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, chaˈ caca tlyu tyiquee ma̱ nu loˈo ta Ni Xtyiˈi ycuiˈ Ni chaˈ tyiˈi̱ biˈ loˈo ma̱;
\v 17 ndijña naˈ jiˈi̱ Ni chaˈ ca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ nguaˈni Ni chaˈ cua ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Jesús neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, nu loˈo ngusñi tsoˈo ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; ndijña naˈ jiˈi̱ Ni chaˈ tsa cuˈ ti tyuˈu tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱, xquiˈya chaˈ tsoˈo tsa ngusñi su̱u̱ chaˈ biˈ neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱;
\v 18 ndijña naˈ jiˈi̱ Ni chaˈ taca ca cuayáˈ tiˈ ma̱ ñiˈya̱ nu nduˈni ycuiˈ Cristo loˈo na, chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna. Nu ntsuˈu tyiquee Cristo ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ ñati̱ ni, jyacua Ni jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca ñati̱, ta Ni chaˈ biˈ loˈo nguˈ, masi ñati̱ tlyu laca nguˈ, masi laca nguˈ ñati̱ juaˈa̱ ti.
\v 19 Biˈ chaˈ ntiˈ tsa naˈ chaˈ ca cuayáˈ tsoˈo tiˈ ma̱ chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee Cristo ñaˈa̱ Ni jiˈna, masi sca chaˈ tlyu tsa nu ná nchca ca cuayáˈ tsoˈo tiˈ na jiˈi̱ laca chaˈ biˈ. Loˈo juaˈa̱ ntiˈ naˈ chaˈ tyiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo lcaa ma̱, chaˈ ná tyuˈu tyiquee ma̱ jiˈi̱ xaˈ la chaˈ tsiyaˈ ti.
\p
\v 20 Tsoˈo lacua. Chcuiˈ na chaˈ tlyu tsa laca ycuiˈ Ndyosi. Nchca tsa jiˈi̱ Ni, hasta nde loo la nduˈni Ni cuentya jiˈi̱ lcaa chaˈ nu ndijña na jiˈi̱ Ni; ná nchca ca cuayáˈ tiˈ na ñiˈya̱ nduˈni Ni lcaa chaˈ biˈ. La cuiˈ ycuiˈ Ndyosi nduˈni cña laja na, hasta nde neˈ cresiya jiˈna, chaˈ cuaˈni Ni cña nu ntiˈ Ni cuaˈni Ni loˈo na.
\v 21 Cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, lcaa na nu tsa tlyu ti ndyuˈni tlyu na jiˈi̱ Ni; la cuiˈ ti tlyu tsa laca Ni cuentya jiˈi̱ Jesucristo. Juaˈa̱ caca jiˈi̱ Ni tyucui tyempo nde chalyuu, la cuiˈ ti ná ntsuˈu tsa̱ nu tye chaˈ jiˈi̱ Ni tsiyaˈ ti. Juaˈa̱ caca chaˈ tuˈni. 
\c 4
\s Sca ti chaˈ ntsuˈu jiˈi̱ ca taˈa na nu cua ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Cristo
\p
\v 1 Preso laca naˈ juani xquiˈya chaˈ nda naˈ chaˈ jiˈi̱ nu Xuˈna na loˈo ñati̱. Pana nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ chaˈ tsoˈo ti cuaˈni ma̱ loˈo xaˈ ñati̱; ñiˈya̱ nu nchcuiˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngua tsaˈa̱ ma̱ tya loˈo ngusubi Ni jiˈi̱ ma̱ tya clyo, la cuiˈ juaˈa̱ cuaˈni ma̱ loˈo xaˈ ñati̱.
\v 2 Ná cuaˈni tyucuaa tiˈ ma̱ loˈo tyaˈa ñati̱ ma̱, tsoˈo ti chcuiˈ ma̱ loˈo lcaa nguˈ, talo tyiquee ma̱ jiˈi̱ nguˈ; juaˈa̱ xtyucua ma̱ jiˈi̱ nguˈ chaˈ ca cuayáˈ tiˈ xaˈ ñati̱ chaˈ chañi chaˈ ntsuˈu tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱.
\v 3 Cuaˈni cña tiˈ ma̱ lacua, loˈo juaˈa̱ xtyucua Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱, chaˈ sca ti chaˈ taca tyuˈu tyiquee ma̱ loˈo nguˈ tyaˈa ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo Cristo lcaa tsa̱. Loˈo juaˈa̱ cuaˈni stuˈba chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo tyaˈa ma̱ chaˈ taca tyiˈi̱ tsoˈo ti ma̱ loˈo nguˈ.
\v 4 Lcaa na nu ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Cristo, sca ti ñati̱ laca na, sca ti Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi ndiˈi̱ loˈo na; ndu̱ tiˈ na chaˈ stuˈba ti tyacua chaˈ jiˈna chalyuu ca nde loo la, biˈ chaˈ cua ngusubi Ni jiˈna.
\v 5 Sca ti Xuˈna na ntsuˈu jiˈi̱ ca taˈa na, sca ti chaˈ jlya tiˈ na cuentya jiˈi̱ Cristo, sca ti cuayáˈ ntyucuatya na cuentya jiˈi̱ Cristo,
\v 6 chaˈ sca ti ycuiˈ Ndyosi ntsuˈu; la cuiˈ Sti lcaa na laca biˈ, loˈo juaˈa̱ la cuiˈ biˈ laca loo jiˈi̱ lcaa na. Nduˈni Ni cña laja lcaa ñati̱ nu cua ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni, loˈo juaˈa̱ ndiˈi̱ Ni loˈo lcaa ñati̱ jiˈi̱ Ni.
\p
\v 7 Pana cua nda Ni sca cña chaˈ cuaˈni scaa na cuentya jiˈi̱ Ni; tsa ñaˈa̱ juersa nu nda Cristo jiˈi̱ scaa na, juaˈa̱ taca cuaˈni na cña biˈ.
\v 8 Ndiˈya̱ nscua lo quityi cusuˈ biˈ:
\q Nu loˈo ngutuˈu Ni ndyacuí̱ Ni ndyaa Ni nde cua̱, ndyaloˈo Ni jiˈi̱ quiñaˈa̱ tsa ñati̱ nu ngua preso nde chalyuu. 
\q Loˈo liˈ nda tsa Ni tyu̱u̱ lo chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ñati̱ chalyuu nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni.
\m Juaˈa̱ nscua lo quityi biˈ.
\p
\v 9 ¿Ni chaˈ laca nacui̱ quityi chaˈ cua ndyaa Ni nde cua̱? Na cua nguaˈya tiˈi̱ Ni clyo, ñaa Ni loyuu chalyuu ca su ndiˈi̱ ñati̱ cuxi tyaˈa na.
\v 10 La cuiˈ Jesús nu nguaˈya nde loyuu ni, biˈ laca nu ndyacuí̱ ndyaa ca su tlyu la, ca su ntucua ycuiˈ Ni ca nde cua̱. Loˈo juani cua ntsuˈu Xtyiˈi ycuiˈ Jesús tyucui ñaˈa̱ loyuu chalyuu, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu Xtyiˈi ycuiˈ Jesús lcaa seˈi̱ nde cua̱.
\v 11 Xquiˈya chaˈ tyu̱u̱ lo chaˈ tsoˈo nda Jesús loˈo ñati̱ chalyuu, biˈ chaˈ taca cuaˈni ñati̱ cña nu nda Ni jiˈi̱ nguˈ chaˈ cuaˈni nguˈ: clyo cua nguaˈa̱lo Cristo cña jiˈi̱ la cuiˈ ñati̱ nu ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ yu; loˈo juaˈa̱ cua nda Ni cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ caca chcuiˈ nguˈ na laca nu cua cuaˈni ti ycuiˈ Ndyosi chalyuu; loˈo xaˈ la ñati̱ jiˈi̱ Ni ntsuˈu cña jiˈi̱ chaˈ cachaˈ liñi jiˈi̱ ñati̱ ñiˈya̱ caca clyaá nguˈ jiˈi̱ nu cuxi; loˈo juaˈa̱ nguaˈa̱lo Ni cña jiˈi̱ ñati̱ nu caca loo jiˈi̱ tyaˈa, chaˈ caca nguˈ biˈ mstru, chaˈ culuˈu nguˈ biˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ tyaˈa nguˈ.
\v 12 Juaˈa̱ nduˈni choˈo Ni jiˈna, ñati̱ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Ni, chaˈ taca cuaˈni na cña jiˈi̱ Ni, chaˈ tachaa la tyanu chaˈ neˈ cresiya jiˈna nu tsa tlyu ti ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Cristo.
\v 13 Loˈo juaˈa̱ lcaa na loˈo tyaˈa na, sca ti cuayáˈ taca xñi na chaˈ jiˈi̱ Cristo, sca ti cuayáˈ taca tyuloo na jiˈi̱ Jesús nu sca ti Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi. Liˈ caca na ñati̱ tyucui tyiquee, taca caca na ñiˈya̱ nu ntiˈ Cristo chaˈ caca na.
\v 14 Liˈ ngaˈaa cuaˈni na ñiˈya̱ nduˈni nu sube nu luˈba ti nchaˈa̱ cña jiˈi̱, chaˈ nu ndijya nguˈ; ni ná ta na chacuayáˈ cojolaqui nguˈ jiˈna xaˈ tyucui̱i̱, nu loˈo chcuiˈ nguˈ loˈo na cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu bilya cuna na jiˈi̱. Ntsuˈu tsa chaˈ cuiñi nu nda ñati̱ nu tajuaˈ tsa nchcuiˈ loˈo na, ñati̱ nu ntiˈ tsa chaˈ tsaloˈo jiˈna nde tyucui̱i̱ cuxi.
\v 15 Pana xaˈ ñaˈa̱ cuaˈni na. Chcuiˈ na loˈo nguˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ liñi nu ntsuˈu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; culuˈu na jiˈi̱ nguˈ chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee na ñaˈa̱ na jiˈi̱ lcaa tyaˈa ñati̱ na, chaˈ ngaˈa̱ chaˈ xñi tsoˈo na lcaa chaˈ jiˈi̱ Cristo chaˈ caca stuˈba chaˈ jiˈna loˈo ycuiˈ Ni. Nu Cristo biˈ ni, la cuiˈ biˈ laca loo jiˈi̱ lcaa tyaˈa na nu tsa tlyu ti ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Ni; 
\v 16 xquiˈya Cristo, biˈ chaˈ ndyaca na sca ti ñati̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Ntsuˈu cña chaˈ cuaˈni sa scaa na loˈo tyaˈa na; ngaˈa̱ chaˈ cuaˈa na jiˈi̱ tyaˈa na chaˈ ná xñi na tyucui̱i̱ cuxi, chaˈ juaˈa̱ stuˈba ti ntsuˈu tyiquee na loˈo tyaˈa na. Si tsoˈo ti ndiˈi̱ na loˈo tyaˈa na, liˈ tsa tlyu ti xtyucua na jiˈi̱ tyaˈa na, chaˈ tachaa la tyanu chaˈ jiˈi̱ Jesús neˈ cresiya jiˈi̱ scaa na, xquiˈya chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee na ñaˈa̱ na jiˈi̱ tyaˈa na.
\s Chalyuu cucui nu ngujui jiˈna xquiˈya Cristo
\p
\v 17 Chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na chcuiˈ naˈ xi loˈo cuˈma̱ juani: Ntiˈ tsa naˈ culo naˈ cña jiˈi̱ cuˈma̱ chaˈ ngaˈaa cuaˈni ma̱ ñiˈya̱ nu nduˈni nguˈ nu ná nslo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti; cua ñaˈa̱ ca chaˈ cuxi nu ndaˈya hique nguˈ, xcuiˈ juaˈa̱ nduˈni nguˈ biˈ chalyuu. Sca chaˈ tonto tsa nduˈni nguˈ biˈ,
\v 18 talya tsiyaˈ ti chalyuu nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ biˈ; biˈ chaˈ ná nchca ca cuayáˈ tiˈ nguˈ tsiyaˈ ti. Ná ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo chalyuu cucui nu cua nda ycuiˈ Ndyosi jiˈna chaˈ tyiˈi̱ tsoˈo ti na, xquiˈya chaˈ ná jlo tiˈ nguˈ biˈ tsiyaˈ ti, chaˈ ná ntajaˈa̱ nguˈ biˈ xñi tyiquee nguˈ sca chaˈ liñi.
\v 19 Ngaˈaa nchca ca tyujuˈu tiˈ nguˈ biˈ, biˈ chaˈ quiñaˈa̱ la chaˈ cuxi ndyuˈni nguˈ, ñaˈa̱ cuayáˈ nda nguˈ chacuayáˈ jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca chaˈ cuxi chaˈ caca biˈ loo jiˈi̱ nguˈ. Ná tucui caca cuaˈa jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo nduˈni nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ subaˈ loˈo tyaˈa nguˈ.
\v 20 Pana nu cuˈma̱ ni, siˈi na ngua tsaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ Cristo chaˈ cuaˈni ma̱ chaˈ cuxi biˈ.
\v 21 Chañi chaˈ cua ndyuna ma̱ chaˈ jiˈi̱ Cristo, cua ngua tsaˈa̱ tsoˈo ma̱ chaˈ liñi jiˈi̱ Jesús nu nguluˈu nguˈ jiˈi̱ ma̱;
\v 22 biˈ chaˈ cuaˈni tye ma̱ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu nguaˈni ma̱ tya saˈni la. Quiñaˈa̱ tsa chaˈ ndatsaa chaˈ cuxi biˈ jiˈi̱ ma̱ nu ngua liˈ, ndacui tsa tiˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ cuxi biˈ, ñaˈa̱ cuayáˈ nu chcunaˈ tsiyaˈ ti chalyuu jiˈi̱ ma̱ xquiˈya chaˈ cuxi biˈ.
\v 23 Juani ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni cucui ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu ntsuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, juaˈa̱ lcaa chaˈ nu caˈya hique ma̱;
\v 24 ngaˈa̱ chaˈ xñi tsoˈo ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ xaˈ ñaˈa̱ cuaˈni ma̱ su ndiˈi̱ ma̱ chalyuu, chaˈ taca cuaˈni ma̱ ñiˈya̱ nu ntiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuaˈni ma̱. Biˈ chaˈ xcuiˈ chaˈ tsoˈo cuaˈni ma̱ chalyuu, xcuiˈ chaˈ lubii cuaˈni ma̱, si chañi chaˈ laca ma̱ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 25 Juani ngaˈaa chcuiˈ ma̱ chaˈ cuiñi loˈo tyaˈa ñati̱ ma̱ lacua; xcuiˈ chaˈ liñi chcuiˈ scaa ma̱ loˈo tyaˈa ma̱, chaˈ sca ti ñati̱ laca na, sca ti chaˈ ntsuˈu jiˈna loˈo tyaˈa na.
\p
\v 26 Loˈo ntsuˈu quiyaˈ ñasi̱ˈ ma̱ xi, cuiˈya ma̱ cuentya chaˈ ná tyanu quiˈya jiˈi̱ ma̱ liˈ; ná tsoˈo si caca ñasi̱ˈ tiˈ ma̱ tyucui tsa̱, tsa tyeje tacui ti chaˈ cuaˈni ma̱ jiˈi̱.
\v 27 Ná ta ma̱ tyempo tsiyaˈ ti jiˈi̱ nu xñaˈa̱ chaˈ caca biˈ loo jiˈi̱ ma̱.
\p
\v 28 Cuˈma̱ nu nguaana ma̱ na nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱ tya tsubiˈ la, ngaˈa̱ chaˈ xtyanu ma̱ cña biˈ jiˈi̱ ma̱, clyana ma̱ cña tsoˈo la nu cuaˈni ycuiˈ ma̱; tsoˈo la si cuaˈni ma̱ cña loˈo yaˈ ycuiˈ ma̱, chaˈ juaˈa̱ caja xi ñiˈya̱ nu xtyucua ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ma̱ nu lyiji tsa jiˈi̱.
\p
\v 29 Ná chcuiˈ ma̱ chaˈ tiˈí loˈo tyaˈa ñati̱ ma̱; clyana ma̱ chaˈ tsoˈo nu chcuiˈ ma̱ loˈo tyaˈa ma̱; clyana ma̱ ñiˈya̱ nu caca xtyucua ma̱ jiˈi̱ nguˈ chaˈ tyatí̱ la tiˈ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ tyanu sca chaˈ tsoˈo neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ nu loˈo cuna nguˈ chaˈ nu chcuiˈ ma̱.
\v 30 Ná cuaˈni ma̱ chaˈ ca xñiˈi̱ tiˈ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi; nu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi ni, ñiˈya̱ laca si cua ngusta Ni cuayáˈ nu jiˈi̱ ycuiˈ ca Ni hichu̱ˈ na, chaˈ laca na ñati̱ jiˈi̱ Ni, juaˈa̱ laca biˈ. Tyanu biˈ loˈo na ñaˈa̱ cuayáˈ nu tye chalyuu jiˈna, ñaˈa̱ cuayáˈ nu tyalaa tsa̱ nu cuaˈni lyaá Ni jiˈna.
\p
\v 31 Cuaˈni tye ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ su chi̱i̱ ntiˈ ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ ma̱ lacua; juaˈa̱ chaˈ liyeˈ tiˈ ma̱, juaˈa̱ chaˈ ñasi̱ˈ tiˈ ma̱, cuaˈni tye ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ biˈ. Ngaˈaa xiˈya cui̱i̱ ma̱ chaˈ subaˈ jiˈi̱ tyaˈa ma̱, ngaˈaa chcuiˈ ma̱ cuentyu jiˈi̱ tyaˈa ma̱, ngaˈaa ntsuˈu chaˈ chcuiˈ cuxi ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ma̱ tsiyaˈ ti.
\v 32 Xaˈ ñaˈa̱ cuaˈni ma̱ juani. Xcuiˈ tsoˈo ti cuaˈni ma̱ loˈo tyaˈa ñati̱ ma̱, tyuˈu tsa chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo tyaˈa ma̱; cuaˈni clyu tiˈ ma̱ jiˈi̱ quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ, chaˈ juaˈa̱ cua nguaˈni clyu tiˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈna xquiˈya Cristo.
\c 5
\s Ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni na chaˈ tsoˈo loˈo ndiˈi̱ na chalyuu, si laca na sñiˈ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 1 Ntsuˈu tsa tyiquee ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ ma̱, xquiˈya chaˈ laca ma̱ sñiˈ ycuiˈ Ni; biˈ chaˈ cuaˈni ma̱ chaˈ caca ma̱ ñiˈya̱ nu laca ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti.
\v 2 Tsoˈo ti tyuˈu tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ ñati̱, chaˈ la cuiˈ juaˈa̱ ntsuˈu tsa tyiquee Cristo ñaˈa̱ Ni jiˈna. Nu loˈo ñaa Jesús chalyuu ni, cua ntajaˈa̱ Jesús nda yu tyucui ñaˈa̱ ycuiˈ ca yu chaˈ caca sca msta̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈna. Tsoˈo tsa ngua tiˈ ycuiˈ Ndyosi liˈ.
\p
\v 3 Nu juani chaˈ laca ma̱ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ná tsoˈo si xcuiˈ chaˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ ntsuˈu tyiquee ma̱; ná cuaˈni ma̱ chaˈ subaˈ loˈo ñati̱, ni ná chcuiˈ ma̱ tsiyaˈ ti jiˈi̱ lcaa chaˈ biˈ loˈo tyaˈa ñati̱ ma̱; ná tyacui tiˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱.
\v 4 Ngaˈaa ntsuˈu chaˈ tyuˈu chaˈ subaˈ tuˈba ma̱. La cuiˈ ti ná chcuiˈ ma̱ chaˈ tonto, ná chcuiˈ ma̱ sca chaˈ ngunaˈ ti loˈo tyaˈa ñati̱ ma̱. Tsoˈo la si tya ma̱ xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 5 Sca chaˈ chañi tsa laca re: Ñati̱ nu juaˈa̱ xcuiˈ chaˈ cuxi nduˈni ni, ná caja chacuayáˈ tyaa nguˈ biˈ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi loˈo Cristo ca tiyaˈ la, nu loˈo caca Ni loo; ñati̱ nu xcuiˈ chaˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ ntsuˈu tyiquee nguˈ, ñati̱ nu nduˈni subaˈ, ñati̱ nu ndacui tiˈ, ná caja chacuayáˈ tyaa nguˈ biˈ ca su ntucua Ni. Nu ndacui tiˈ na jiˈi̱ sca chaˈ ni, laca chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee na jiˈi̱ chaˈ biˈ, ñiˈya̱ loˈo ntsuˈu tyiquee na ñaˈa̱ na jiˈi̱ sca joˈó.
\v 6 Ná ta ma̱ chacuayáˈ chaˈ ñiloˈo nguˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo sca chaˈ tonto ti. Xquiˈya chaˈ cuxi biˈ ñasi̱ˈ tsa ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ chalyuu nu ná ndaquiyaˈ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ Ni; xcubeˈ tsa Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo tye chalyuu.
\v 7 Biˈ chaˈ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱, chaˈ ná tyuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo ñati̱ nu nduˈni juaˈa̱.
\p
\v 8 Nu ngua saˈni la, talya tsiyaˈ ti chalyuu jiˈi̱ ma̱; pana juani cua ngua xee chalyuu jiˈi̱ ma̱, tya loˈo ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na. Ñiˈya̱ nduˈni ñati̱ nu cua ntsuˈu lo xee jiˈi̱ Cristo, juaˈa̱ ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni ma̱ su ndiˈi̱ ma̱ chalyuu juani.
\v 9 Na cua ntsuˈu nu xee lubii jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, biˈ laca nu nduˈni loˈo ma̱ chaˈ cuaˈni ma̱ chaˈ tsoˈo; nduˈni biˈ chaˈ tsoˈo ti tyuˈu tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ xaˈ ñati̱, chaˈ xcuiˈ chaˈ liñi chcuiˈ ma̱.
\v 10 Clyana ma̱ cua ñaˈa̱ ca chaˈ tsoˈo nu ntiˈ ycuiˈ nu Xuˈna na chaˈ cuaˈni ma̱, loˈo liˈ cuaˈni chaˈa̱ ma̱ chaˈ tsoˈo biˈ.
\v 11 Ná tyuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo ñati̱ nu xcuiˈ chaˈ cuijya ti, nu xcuiˈ chaˈ tonto ti nduˈni nguˈ, xquiˈya chaˈ talya chalyuu nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ; ta ma̱ sca cui̱i̱ loˈo nguˈ biˈ, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ cuxi ti ndyuˈni nguˈ.
\v 12 Pana ntsuˈu chaˈ cuxi nu nduˈni nguˈ cuaana ti, nu tyujuˈu tsa tiˈ na si chcuiˈ na jiˈi̱ chaˈ biˈ.
\v 13 Nu loˈo quijeloo chaˈ jiˈi̱ tyaˈa quichi̱ tyi nguˈ ñiˈya̱ ngua chaˈ cuxi biˈ, liˈ ca cuayáˈ liñi tiˈ lcaa nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ cuxi nu nguaˈni nguˈ. Liñi tsa sca chaˈ nu cua nduˈu lubii.
\v 14 Biˈ chaˈ ndiˈya̱ nchcuiˈ quityi cusuˈ:
\q Quee tiˈ cuˈma̱, chaˈ ñiˈya̱ laca si na lajaˈ ma̱, si na ngujuii ma̱, juaˈa̱ laca ma̱ xquiˈya quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱.
\q Ngaˈaa tyuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo chaˈ cuxi,
\q chaˈ liˈ taca ta Cristo xee nu tyuˈú neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱.
\m Juaˈa̱ nscua lo quityi.
\p
\v 15 Tsoˈo lacua, culacua tsoˈo tiˈ ma̱ ñiˈya̱ nu cuaˈni ma̱ laja loˈo ndiˈi̱ ma̱ chalyuu; ná cuaˈni ma̱ ñiˈya̱ nu nduˈni ñati̱ nu ná nduna tsiyaˈ ti, cuaˈni ma̱ ñiˈya̱ nu nduˈni ñati̱ nu nclyacua tsoˈo tiˈ.
\v 16 Clyana ma̱ chaˈ tsoˈo nu cuaˈni ma̱ laja loˈo ndiˈi̱ ma̱ chalyuu, chaˈ ná tyuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo chaˈ cuxi nu ndyuˈni xaˈ ñati̱ tyempo juani;
\v 17 ná caca ma̱ tonto lacua, cuaˈni chaˈa̱ ma̱ lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu ntiˈ ycuiˈ nu Xuˈna na chaˈ cuaˈni ma̱ chalyuu.
\v 18 Ná ca cuˈbi ma̱; nduˈni ñuˈu̱ tsa nu xñaˈa̱ jiˈi̱ ñati̱ chaˈ chcunaˈ chalyuu jiˈi̱ nguˈ, xquiˈya chaˈ cuˈbi nguˈ. Xaˈ ñaˈa̱ cuaˈni ma̱, chaˈ xtyucua Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱ loˈo cua ñaˈa̱ ca cña nu cuaˈni ma̱ chalyuu.
\v 19 Cula tuˈba ma̱ lcaa lo ji̱i̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu loˈo tyuˈu tiˈi̱ ma̱ loˈo tyaˈa ma̱ chaˈ cuaˈni tlyu ma̱ jiˈi̱ Ni, masi ji̱i̱ salmo nu nscua lo quityi tya saˈni, masi cua ñaˈa̱ ca ji̱i̱ nu nchcuiˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu caˈya hique ma̱; tyucui tyiquee ma̱ cuaˈni tlyu ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ji̱i̱ biˈ.
\v 20 Loˈo juaˈa̱ cua ñaˈa̱ ca hora tsoˈo tya ma̱ xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti na chacuayáˈ jiˈi̱ Jesucristo nu Xuˈna na; tya ma̱ xlyaˈbe jiˈi̱ Ni cuentya jiˈi̱ lcaa chaˈ nu ndyaca jiˈi̱ ma̱, masi tsoˈo chaˈ biˈ, masi ná tsoˈo chaˈ biˈ.
\s Nu loˈo tyucuaa nguˈ loˈo clyoˈo nguˈ ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 21 Taquiyaˈ tsoˈo ma̱ jiˈi̱ clyoˈo ma̱ xquiˈya ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 22 Cuˈma̱ nguˈ cunaˈa̱ ni, taquiyaˈ ma̱ chaˈ nu nchcuiˈ clyoˈo ma̱ ñiˈya̱ loˈo ndaquiyaˈ na chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ nu Xuˈna na.
\v 23 Loo laca sca nu quiˈyu jiˈi̱ clyoˈo yu. La cuiˈ juaˈa̱ Cristo laca loo jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu tsa tlyu ti ndyuˈni tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ni; Cristo laca nu ndacaˈa jiˈi̱ lcaa ñati̱ jiˈi̱ yu, chaˈ ná cuaˈni ñuˈu̱ nu cuxi jiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ.
\v 24 Cuˈma̱ nguˈ cunaˈa̱ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Cristo, ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni chi̱ ma̱ loo clyoˈo ma̱; tucuá ma̱ lcaa cña nu culo clyoˈo ma̱ jiˈi̱ ma̱, ñiˈya̱ nu ndyaca loˈo lcaa nguˈ tyaˈa ma̱ nu tsa tlyu ti ndyuˈni tlyu ma̱ jiˈi̱ Cristo, ntucuá ma̱ cña jiˈi̱ Cristo.
\p
\v 25 Nu cuˈma̱ nguˈ quiˈyu ni, tyuˈu tsoˈo tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ clyoˈo ma̱, chaˈ la cuiˈ juaˈa̱ tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee Cristo ñaˈa̱ yu jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ yu nde chalyuu; biˈ chaˈ ntajaˈa̱ yu nguaˈa̱ yu lo crusi xquiˈya ñati̱ nu xñi chaˈ jiˈi̱ yu ca tiyaˈ la. 
\v 26 Ngujuii yu chaˈ caja ñiˈya̱ cuaˈni lubii yu jiˈi̱ ñati̱ nu xñi chaˈ jiˈi̱ yu; ngua tiˈ Jesús chaˈ cuna nguˈ lcaa chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ yu, chaˈ taca cuityi̱ Ni quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ, chaˈ ta Ni chalyuu cucui jiˈi̱ nguˈ. Juaˈa̱ nguaˈni Ni chaˈ sca ti quiyaˈ laca nguˈ biˈ ñati̱ jiˈi̱ Ni. Loˈo liˈ taca tyucuatya nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ cuentya jiˈi̱ Jesús.
\v 27 Ngua tiˈ Cristo chaˈ tyiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ yu ca slo ycuiˈ Ndyosi loˈo tye chalyuu; tlyu tsa chaˈ tsoˈo caca nu loˈo tyiˈi̱ na ñati̱ jiˈi̱ Ni ca slo Ni tsa tlyu ti, nu loˈo lubii tyiquee na, nu loˈo ngaˈaa ntsuˈu quiˈya jiˈna, nu ná loˈo yabeˈ jiˈna, nu ná loˈo chaca chaˈ cuxi, chaˈ ná talo ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ ni sca chaˈ cuxi.
\v 28 Cuˈma̱ nguˈ quiˈyu nu ntsuˈu clyoˈo ma̱ ni, ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni tyacaˈa ma̱ jiˈi̱ clyoˈo ma̱, ñiˈya̱ nduˈni tyacaˈa ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca ma̱. Si tyacaˈa clyoˈo na jiˈna, laca chaˈ nduˈni na sca chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ ca na,
\v 29 chaˈ ni sca na, ni sca quiyaˈ ná nchca cuxi tyiquee na ñaˈa̱ na jiˈi̱ ycuiˈ ca na. Na ndacu tsoˈo na, na ñaˈa̱si̱i̱ tsoˈo na jiˈi̱ ycuiˈ ca na; la cuiˈ juaˈa̱ nduˈni tyacaˈa Cristo jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱,
\v 30 chaˈ sca ti taju laca ca taˈa na cuentya jiˈi̱ Cristo, chaˈ ntsuˈu cña nu nduˈni scaa na cuentya jiˈi̱ Ni. 
\v 31 Ndiˈya̱ laca chaˈ nu nscua lo quityi cusuˈ: “Xtyanu sca nu quiˈyu jiˈi̱ sti yu jiˈi̱ xtyaˈa̱ yu su ndiˈi̱ nguˈ, chaˈ tsaa tyiˈi̱ yu loˈo clyoˈo yu; loˈo liˈ nu tyucuaa nguˈ biˈ caca nguˈ sca ti ñati̱ tsiyaˈ ti cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi”, nacui̱ quityi biˈ.
\v 32 Tlyu tsa chaˈ nu nscua lo quityi cusuˈ biˈ. Ntiˈ naˈ chaˈ cuentya jiˈi̱ Cristo nchcuiˈ quityi biˈ, loˈo juaˈa̱ cuentya jiˈi̱ ca taˈa na nu nduˈni tlyu na jiˈi̱ Ni tsa tlyu ti, biˈ laca chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi lo quityi biˈ.
\v 33 Pana la cuiˈ juaˈa̱ nchcuiˈ quityi biˈ cuentya jiˈi̱ lcaa cuˈma̱, chaˈ cuaˈni tyacaˈa cuˈma̱ nguˈ quiˈyu ma̱ jiˈi̱ clyoˈo ma̱ ñiˈya̱ nu nduˈni tyacaˈa ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca ma̱. La cuiˈ juaˈa̱ ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni chi̱ nguˈ cunaˈa̱ ma̱ loo clyoˈo ma̱.
\c 6
\p
\v 1 Cuˈma̱ nguˈ cuañiˈ ni, tucuá ma̱ cña nu culo nguˈ cusuˈ jiˈi̱ ma̱, chaˈ cua ntiˈ tsa ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na chaˈ cuaˈni ma̱ juaˈa̱.
\v 2 Sca chaˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱ tya clyo, ndiˈya̱ nscua chaˈ biˈ: “Cuaˈni chi̱ ma̱ loo sti ma̱, loo xtyaˈa̱ ma̱”. Loˈo liˈ nda ycuiˈ Ndyosi chaca chaˈ loˈo na si cuaˈni na juaˈa̱:
\v 3 “Chaˈ juaˈa̱ caca tsoˈo tyiquee ma̱; loˈo liˈ quiñaˈa̱ yija̱ talo ma̱ tyiˈi̱ ma̱ chalyuu”, nacui̱ ycuiˈ Ndyosi. 
\p
\v 4 Cuˈma̱ nu laca ma̱ sti nu sube ni, ná suˈba ñasi̱ˈ ma̱ jiˈi̱ sñiˈ ma̱. Laja loˈo ndyuˈni cuˈú ma̱ jiˈi̱ sñiˈ ma̱, tyaˈni nguˈ xi si chañi chaˈ cuxi ndyuˈni nguˈ; culuˈu tsoˈo ma̱ jiˈi̱ nguˈ chaˈ taca taquiyaˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na.
\p
\v 5 Cuˈma̱ nguˈ msu nu ngüiˈya ñati̱ jiˈi̱ ma̱ chaˈ cuaˈni ma̱ cña jiˈi̱ nguˈ laja ti, cuaˈni ma̱ lcaa cña nu culo xuˈna ma̱ jiˈi̱ ma̱ nde loyuu chalyuu. Cube xi tiˈ ma̱ ñiˈya̱ nu cuaˈni ma̱ cña jiˈi̱ nguˈ, chaˈ tyucui tyiquee ma̱ cuaˈni ma̱ cña biˈ; cuaˈni ma̱ cña biˈ ñiˈya̱ laca si cña jiˈi̱ Cristo laca cña nu ndyuˈni ma̱.
\p
\v 6 Cuaˈni ma̱ cña jiˈi̱ nguˈ lacua; siˈi na cuaˈni ti ma̱ juaˈa̱ chaˈ tyanu tsoˈo ma̱ loˈo nguˈ, nu loˈo ndu̱ ti nguˈ ndyiˈya nguˈ cuentya jiˈi̱ ma̱ si ndyuˈni ma̱ cña. Tsoˈo la si tyiˈu tiˈ ma̱ chaˈ la cuiˈ msu jiˈi̱ Cristo laca ma̱, biˈ chaˈ tyucui tyiquee ma̱ cuaˈni ma̱ lcaa ñaˈa̱ cña nu ntiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuaˈni na.
\v 7 Tsoˈo ti cuaˈni ma̱ lcaa cña lacua, tyiˈu tiˈ ma̱ chaˈ cña jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na laca nu ndyuˈni ma̱, siˈi cña jiˈi̱ ñati̱ chalyuu ti.
\v 8 Ná nduˈni chaˈ masi msu nu ngüiˈya ti ñati̱ laca ma̱, masi msu nu ndiˈi̱ tsoˈo ti laca ma̱; cua jlo tiˈ na chaˈ ycuiˈ nu Xuˈna na tya chaˈ tsoˈo jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu nduˈni cña tsoˈo cuentya jiˈi̱ Ni.
\p
\v 9 Nu cuˈma̱ nguˈ xuˈna msu biˈ ni, la cuiˈ juaˈa̱ ngaˈa̱ chaˈ cñaˈa̱si̱i̱ tsoˈo ma̱ jiˈi̱ msu jiˈi̱ ma̱. Ná xcutsi̱i̱ ma̱ jiˈi̱ nguˈ, ni ná cuaˈni tyaala ma̱ loˈo nguˈ biˈ; tyiˈu tiˈ ma̱ chaˈ sca ti nu Xuˈna na laca loo jiˈi̱ cuˈma̱ loˈo jiˈi̱ nguˈ biˈ, loˈo juaˈa̱ sca ti cuayáˈ nduˈni Ni loˈo cua ñaˈa̱ ca ñati̱.
\s Yaˈ xña nu cuaˈnijoˈo jiˈi̱ nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Cristo, chaˈ xu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo nu xñaˈa̱
\p
\v 10 Juani ni, cuaˈni ma̱ chaˈ caca nguula tiˈ tyiquee ma̱, chaˈ stuˈba ti nduˈni ma̱ cña loˈo ycuiˈ nu Xuˈna na, loˈo juaˈa̱ nguula tsa juersa ntsuˈu jiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\v 11 Lcaa tyempo tyiˈu tiˈ ma̱ lcaa chaˈ nu cua nda ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱, chaˈ taca cuaˈa ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca ma̱, chaˈ ná cñiloˈo nu xñaˈa̱ jiˈi̱ ma̱.
\v 12 Siˈi na nxu̱u̱ tyaˈa na loˈo ñati̱ chalyuu ti, siyaˈ la juersa ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ biˈ; tyaˈa cusu̱u̱ na laca lcaa cuiˈi̱ cuxi nu ntsuˈu nde cua̱. Nguula tsa nu biˈ, hasta ngua tiˈ biˈ tyiji̱loo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; pana ná ngua jiˈi̱. La cuiˈ laca nu ngua tiˈ caca xuˈna chalyuu, loˈo juaˈa̱ nclyo biˈ cña jiˈi̱ ñati̱ chaˈ cuaˈni nguˈ lcaa lo chaˈ cuxi nde chalyuu juani.
\v 13 Pana chaˈ nu cua nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo na ni, ñiˈya̱ laca steˈ sendaru nu ndyaˈa̱ cusu̱u̱, juaˈa̱ laca chaˈ biˈ; xcuiˈ chcua̱ laca steˈ sendaru chaˈ cuaˈa jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ. Taquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ biˈ, xñi tsoˈo ma̱ jiˈi̱ chaˈ biˈ juani; loˈo tyalaa tyempo cuxi biˈ, liˈ taca talo ma̱ chaˈ xu̱u̱ tyaˈa ma̱ loˈo nu xñaˈa̱, chaˈ ngusñi ma̱ chaˈ tsoˈo biˈ, masi tyaˈa cusu̱u̱ na laca nu xñaˈa̱ biˈ. Si juaˈa̱ cuaˈni ma̱, nu loˈo tye chaˈ cusu̱u̱ biˈ, liˈ tya tyu̱ ma̱ ñiˈya̱ nu ndu̱ ti ma̱.
\v 14 Biˈ chaˈ cuaˈni tajuaˈ ma̱ lacua; ñiˈya̱ loˈo ndyaaca̱ˈ neˈ sendaru loˈo juata chaˈ xñi caˈa̱ tsoˈo steˈ nguˈ, juaˈa̱ cuˈma̱, xñi tsoˈo ma̱ chaˈ nu nchcuiˈ Ni biˈ. Xcuiˈ chaˈ liñi chcuiˈ ma̱, chaˈ liˈ taca xu̱u̱ tyaˈa ma̱ loˈo nu cuxi. Sca sendaru ni, ndyacu̱ˈ chcua̱ lo tyiquee yu loˈo nde chu̱ˈ yu, chaˈ cuaˈa yu jiˈi̱ tyiquee yu. Loˈo juaˈa̱ cuˈma̱, ná taca sta nguˈ quiˈya jiˈi̱ ma̱ si xcuiˈ chaˈ liñi nduˈni ma̱.
\v 15 Ndyuˈu xapatu quiyaˈ sendaru. Loˈo juaˈa̱ cuˈma̱ ni, quiñi tiˈ ma̱ chaˈ tsaa chcuiˈ ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱; chcuiˈ ma̱ chaˈ taca cuaˈni lyaá Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ chaˈ taca cuaˈni Ni chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ tyiquee nguˈ.
\v 16 Loˈo juaˈa̱ ndacui sca chcua̱ cuajaˈ yaˈ sendaru; nu loˈo cu̱ tyaˈa cusu̱u̱ yu clya nu ngaˈa̱ quiiˈ lo jiˈi̱ yu, liˈ cuaˈa yu jiˈi̱ ycuiˈ ca yu loˈo chcua̱ cuajaˈ biˈ. Juaˈa̱ caca jiˈi̱ ma̱ si chañi chaˈ ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, taca cuaˈa ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca ma̱ lcaa hora chaˈ ná cuaˈni lyaˈ tiˈ nu cuxi jiˈi̱ ma̱.
\v 17 Smalyu chcua̱ ntucua hique nguˈ sendaru chaˈ cuaˈa jiˈi̱ hique nguˈ. Loˈo juaˈa̱ cuˈma̱, cua nguaˈni lyaá Ni jiˈi̱ ma̱, biˈ chaˈ ntsuˈu nu ñaˈa̱si̱i̱ jiˈi̱ ma̱ liˈ. Xñi ma̱ lcaa chaˈ nu nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱ chaˈ caja ñiˈya̱ nu chcuiˈ ma̱ loˈo sca ñati̱, ñiˈya̱ laca si cua ngusñi ma̱ sca maxtyi cusu̱u̱ jiˈi̱ sendaru.
\v 18 Chcuiˈ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi nu loˈo nxu̱u̱ tyaˈa ma̱ loˈo nu cuxi, chaˈ jña ma̱ chacuayáˈ jiˈi̱ Ni; lcaa tyempo xtyucua Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱ chaˈ taca chcuiˈ ma̱ loˈo Ni. Loˈo juaˈa̱ chcuiˈ ma̱ loˈo Ni cuentya jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu cua ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni. Biˈ chaˈ lacua, tii ti tiˈ ma̱ chcuiˈ ma̱ loˈo Ni, chaˈ ná ca taja tiˈ ma̱.
\v 19 La cuiˈ juaˈa̱ tsoˈo si chcuiˈ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti na cuentya jnaˈ, chaˈ tya ta la Ni chaˈ nu chcuiˈ naˈ loˈo ñati̱, chaˈ caca tlyu la tyiquee naˈ chcuiˈ naˈ loˈo ñati̱ ñaˈa̱ cuayáˈ nu ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ taca cuaˈni lyaá Cristo jiˈi̱ nguˈ yaˈ nu cuxi; sca chaˈ nu bilya cuna nguˈ laca biˈ.
\v 20 Cua ngusubi Ni ˈna chaˈ tsaˈa̱ tyijyuˈ, chaˈ ta naˈ chaˈ biˈ loˈo ñati̱; biˈ chaˈ laca naˈ preso juani. Chcuiˈ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi cuentya jnaˈ lacua, chaˈ taca chcuiˈ liñi naˈ chaˈ biˈ loˈo ñati̱, ñiˈya̱ nu ngaˈa̱ chaˈ chcuiˈ naˈ.
\s Ngusalyaˈ Pablo loˈo nguˈ
\p
\v 21 Cua nda naˈ jiˈi̱ yu Tíquico chaˈ ca̱a̱ slo ma̱. Tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee ya chaˈ stuˈba tsa nduˈni ya cña jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na loˈo yu. Cachaˈ lyiji yu jiˈi̱ ma̱ lcaa chaˈ ñiˈya̱ nu ndyaca ˈna ca nde, ñiˈya̱ cña nu ndyuˈni naˈ.
\v 22 Biˈ chaˈ cua nda naˈ jiˈi̱ yu lijya̱ yu slo cuˈma̱, chaˈ tsoˈo la tyanu tyiquee ma̱ loˈo cuna ma̱ ñiˈya̱ nu ndyaca chaˈ jiˈi̱ cuare.
\p
\v 23 Chcuiˈ naˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi Sti na, loˈo juaˈa̱ loˈo Jesucristo nu Xuˈna na cuentya jiˈi̱ cuˈma̱ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Cristo; cuaˈni Ni chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ tyiquee ma̱, chaˈ tsoˈo ti tyuˈu tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ tyaˈa na, chaˈ lcaa tyempo jlya tiˈ ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 24 Loˈo juaˈa̱ ntiˈ naˈ chaˈ ñaˈa̱ ti cuaˈni Ni chaˈ tsoˈo loˈo lcaa cuˈma̱ nu ntsuˈu tyiquee ma̱ jiˈi̱ Jesucristo nu Xuˈna na, cuˈma̱ nu ngaˈaa ntiˈ tyaˈa̱chu̱ˈ ma̱ jiˈi̱ Cristo. Chañi chaˈ juaˈa̱ caca chaˈ biˈ. 
