\id 1TI
\h 1 TIMOTEO
\mt Quityi nu nguscua San Pablo tya clyo chaˈ ndyaa ca slo Timoteo
\c 1
\p
\v 1 Pablo laca naˈ. Sca ñati̱ nu ndyaˈa̱ nchcuiˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nde xaˈ quichi̱ laca naˈ, chaˈ ycuiˈ Ndyosi nu nduˈni lyaá jiˈi̱ ñati̱ ngulo cña jnaˈ chaˈ cuaˈni naˈ cña biˈ; ngulo Jesucristo cña jnaˈ, la cuiˈ nu Cristo nu ndu̱ tiˈ na jiˈi̱ chaˈ tya̱a̱ Ni chaca quiyaˈ.
\v 2 Nscua naˈ quityi re chaˈ ca̱a̱ slo nuˈu̱, Timoteo, chaˈ ñiˈya̱ si laca nuˈu̱ sñiˈ naˈ, juaˈa̱ ntiˈ naˈ ñaˈa̱ naˈ jinuˈu̱, chaˈ ngusñi nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo tya loˈo nguluˈu naˈ chaˈ biˈ jinuˈu̱. Ndiˈya̱ ntiˈ naˈ, chaˈ ñaˈa̱ ti cuaˈni ycuiˈ Ndyosi Sti na chaˈ tsoˈo loˈo nuˈu̱, chaˈ cuaˈni tyaˈna tiˈ Ni jinuˈu̱, chaˈ juaˈa̱ cuaˈni Ni chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ cresiya jinuˈu̱ xquiˈya Jesucristo nu Xuˈna na.
\s Ná tsoˈo chaˈ jlya tiˈ nguˈ cuentyu ti
\p
\v 3 Loˈo cua tsaˈa ti naˈ ca Macedonia, liˈ cua nchcuiˈ naˈ loˈo nuˈu̱ chaˈ tyanu nuˈu̱ nde quichi̱ Efeso; chaca quiyaˈ chcuiˈ naˈ loˈo nuˈu̱ juani, chaˈ tyanu nuˈu̱ ca quichi̱ biˈ. Ntsuˈu nguˈ quichi̱ Efeso nu ncluˈu xaˈ lo chaˈ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa na; ngaˈa̱ chaˈ culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ ngaˈaa culuˈu tsa nguˈ xaˈ la chaˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ.
\v 4 Loˈo juaˈa̱ culo nuˈu̱ cña chaˈ ngaˈaa ca tsaˈa̱ nguˈ cuentyu cusuˈ, ngaˈaa cuaˈa̱ jyaca̱ nguˈ jiˈi̱ cña cua̱ nu ndyanu jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ nguˈ saˈni. Nguichi̱ tsa chaˈ biˈ, loˈo juaˈa̱ ná tye chca chaˈ biˈ tsiyaˈ ti. Ná xtyucua chaˈ biˈ jiˈna chaˈ cuaˈni na cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; sca ti si xñi na chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesús, liˈ caca cuaˈni na cña jiˈi̱ Ni.
\p
\v 5 Culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ tsoˈo tsa tyuˈu tyiquee nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ, chaˈ biˈ laca cña nu nduˈni ñati̱ nu ngua lubii cresiya jiˈi̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; jlo tiˈ ñati̱ biˈ ñiˈya̱ laca cña tsoˈo, loˈo juaˈa̱ ndyuˈni nguˈ biˈ cña tsoˈo biˈ liˈ. Chañi chaˈ ngusñi nguˈ biˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi si ntsuˈu tyiquee nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ.
\v 6 Pana ntsuˈu xi xaˈ la ñati̱ nu ná ntajaˈa̱ nguˈ cuna nguˈ chaˈ biˈ; xaˈ tyucui̱i̱ ngusñi nguˈ biˈ, chaˈ nchcuiˈ tsa nguˈ cuentyu.
\v 7 Mstru caca nguˈ biˈ, ntiˈ nguˈ, nguˈ nu ncluˈu ñiˈya̱ cña nu ngulo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱, nu nguscua jyoˈo Moisés; pana ná nda nguˈ biˈ cuentya ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ ca nguˈ, ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ nu nda chaˈ cusuˈ biˈ, masi lye tsa ncluˈu nguˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ nguˈ.
\p
\v 8 Jlo tiˈ na chaˈ tsoˈo tsa chaˈ cusuˈ nu nguscua jyoˈo Moisés biˈ, si taquiyaˈ na jiˈi̱.
\v 9 Pana siˈi xquiˈya ñati̱ nu tsoˈo tyiquee nda ycuiˈ Ndyosi chaˈ cusuˈ biˈ; na cua nda Ni chaˈ biˈ xquiˈya ñati̱ nu ná ntiˈ cuaˈni chaˈ tsoˈo, xquiˈya ñati̱ nu ná ntajaˈa̱ taquiyaˈ jiˈi̱ chaˈ biˈ, xquiˈya ñati̱ nu ná ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi, xquiˈya ñati̱ nu ntsuˈu quiˈya jiˈi̱, xquiˈya ñati̱ nu cuxi tyiquee, xquiˈya ñati̱ nu nchcuiˈ subaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, xquiˈya ñati̱ nu ndujuii jiˈi̱ sti nguˈ, jiˈi̱ xtyaˈa̱ nguˈ, xquiˈya ñati̱ nu ndujuii jiˈi̱ tyaˈa ñati̱,
\v 10 xquiˈya ñati̱ nu nduˈni subaˈ loˈo nu cunaˈa̱, xquiˈya nu cunaˈa̱ nu nduˈni subaˈ loˈo nu quiˈyu, xquiˈya nu quiˈyu nu nduˈni subaˈ loˈo tyaˈa quiˈyu ti, xquiˈya ñati̱ nu ntucuaana jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ chaˈ tsaloˈo jiˈi̱ nguˈ juaˈa̱ ti, xquiˈya nu cuiñi, xquiˈya ñati̱ nu nchcuiˈ chaˈ cuiñi slo nguˈ tisiya. Nda ycuiˈ Ndyosi chaˈ cusuˈ biˈ, chaˈ juaˈa̱ ca cuayáˈ tiˈ lcaa ñati̱ nu ná ntiˈ taquiyaˈ jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca chaˈ nu liñi ca nu ncluˈu na cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 11 La cuiˈ chaˈ tsoˈo biˈ ncluˈu naˈ chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi juani, loˈo ncluˈu naˈ chaˈ tlyu tsa laca ycuiˈ Ndyosi, chaˈ tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna.
\s Tsoˈo tsa nduˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo na
\p
\v 12 Ndya tsa naˈ xlyaˈbe jiˈi̱ Jesucristo nu Xuˈna na chaˈ nguaˈni Ni chaˈ caca cuaˈni naˈ cña jiˈi̱ Ni; ndya naˈ xlyaˈbe jiˈi̱ Ni chaˈ ngusubi Ni jnaˈ chaˈ cuaˈni naˈ cña jiˈi̱ Ni, chaˈ jlo tiˈ Ni chaˈ ndaquiyaˈ naˈ jiˈi̱ Ni.
\v 13 Ngusubi Ni jnaˈ, masi subaˈ tsa nchcuiˈ naˈ jiˈi̱ Ni cua saˈni la, tyempo loˈo nguxcubeˈ naˈ jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo; tyaala tsa naˈ nu ngua liˈ. Pana ná jlo tiˈ naˈ tyempo biˈ, chaˈ bilya xñi naˈ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, biˈ chaˈ ngua tyaˈna tsa tiˈ Ni jnaˈ. 
\v 14 Ntsuˈu tsa tyiquee nu Xuˈna na ñaˈa̱ Ni ˈna, biˈ chaˈ ngusñi naˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesucristo liˈ; loˈo nu juani ntsuˈu tyiquee naˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ Jesús, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu tyiquee naˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ naˈ.
\p
\v 15 Taca xñi tsoˈo nguˈ chaˈ nu nchcuiˈ ndiˈya̱: Cua ya̱a̱ Jesucristo nde chalyuu chaˈ cuaˈni lyaá Ni jiˈi̱ ñati̱ chalyuu nu ntsuˈu quiˈya jiˈi̱. Loˈo naˈ, tlyu la xquiˈya naˈ que xaˈ la ñati̱, chaˈ cuxi tsa cña nu nguaˈni naˈ loˈo ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu ngua saˈni la.
\v 16 Ngüiˈya tsa Jesucristo chaˈ clyu tiˈ ˈna loˈo ngüityi̱ Ni quiˈya nu ntsuˈu ˈna, chaˈ culuˈu ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ xaˈ la ñati̱ ñiˈya̱ caca xñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Ni. Ñiˈya̱ loˈo tyaˈna tiˈ Jesús jnaˈ tya clyo, juaˈa̱ ca tyaˈna tiˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu xñi chaˈ jiˈi̱ Jesús ca nde loo la, chaˈ si jlya tiˈ nguˈ jiˈi̱ Ni, ná ngaˈa̱ chaˈ tye chalyuu jiˈi̱ nguˈ liˈ.
\v 17 Biˈ chaˈ cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi juani, cuaˈni chi̱ na loo Ni, chaˈ ná tye tsa̱ nu laca Ni loo tyucui ñaˈa̱ chalyuu; ná tye chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ ná ntsuˈu chaˈ cajaa Ni. Ná nchca jiˈna ñaˈa̱ na jiˈi̱ Ni chaˈ laca na ñati̱ chalyuu ti, pana sca ti ycuiˈ Ni laca ycuiˈ Ndyosi. Juaˈa̱ laca chaˈ jiˈi̱ Ni tuˈni. 
\p
\v 18 Culo naˈ cña jinuˈu̱ juani, Timoteo, chaˈ ñiˈya̱ ntiˈ naˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ sca sñiˈ naˈ, juaˈa̱ ntiˈ naˈ ñaˈa̱ naˈ jinuˈu̱: Tya cuaˈni la nuˈu̱ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ñiˈya̱ nu cua nacui̱ nguˈ nu laca tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ni chaˈ cuaˈni nuˈu̱; tyiˈu tiˈ nuˈu̱ chaˈ nu cua nchcuiˈ nguˈ biˈ jinuˈu̱ tya tsubiˈ la, chaˈ caca nguula la tiˈ tyiquee nuˈu̱. Liˈ ñiˈya̱ caca jiˈi̱ sca sendaru tsoˈo, juaˈa̱ taca jinuˈu̱ xu̱u̱ tyaˈa loˈo nu cuxi nu ntsuˈu chalyuu;
\v 19 taca xu̱u̱ tyaˈa nuˈu̱ loˈo nu cuxi biˈ si xñi tsoˈo nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo, si xcuiˈ chaˈ tsoˈo cuaˈni nuˈu̱ loˈo ñati̱. Ntsuˈu nguˈ nu ngua jlo tiˈ ñiˈya̱ laca sca chaˈ liñi, pana ngaˈaa ndyuˈni nguˈ chaˈ liñi biˈ juani; cua ndyaˈa̱chu̱ˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ nguxtyanu nguˈ chaˈ tsoˈo biˈ.
\v 20 Ñiˈya̱ ntiˈ yu Himeneo loˈo yu Alejandro ni, ngaˈaa ndaquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ liñi, biˈ chaˈ cua nguxtyanu naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ yaˈ nu xñaˈa̱, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ tlyu tsa chaˈ cuxi laca loˈo nchcuiˈ nguˈ chaˈ subaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\c 2
\s Ndiˈya̱ cuaˈni na loˈo chcuiˈ na loˈo ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 1 Ngaˈa̱ chaˈ chcuiˈ na loˈo ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, nu loˈo jña na chaˈ jiˈi̱ Ni, lcaa chaˈ nu lyiji jiˈi̱ ñati̱; chcuiˈ na cuentya jiˈi̱ xaˈ ñati̱ loˈo nchcuiˈ na loˈo ycuiˈ nu Xuˈna na, juaˈa̱ loˈo tya na xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈi̱ ñati̱.
\v 2 Ngaˈa̱ chaˈ chcuiˈ na loˈo ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈi̱ lcaa nguˈ nu laca loo, cuentya jiˈi̱ lcaa nguˈ nu laca cña; jña ma̱ chaˈ cuaˈni Ni chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ tyiquee na, chaˈ ná xu̱u̱ tyaˈa nguˈ laca loo biˈ loˈo na, chaˈ ta nguˈ biˈ chacuayáˈ chaˈ cuaˈni na lcaa lo chaˈ tsoˈo, ñiˈya̱ nu ntiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuaˈni na.
\v 3 Juaˈa̱ ntiˈ ycuiˈ Ndyosi nu nduˈni lyaá jiˈna; tsoˈo ntiˈ Ni si juaˈa̱ chcuiˈ na loˈo Ni,
\v 4 chaˈ ntiˈ Ni chaˈ cuaˈni lyaá Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, ntiˈ Ni chaˈ ca cuayáˈ tiˈ lcaa ñati̱ ñiˈya̱ nu ntsuˈu chaˈ liñi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 5 Sca ti ycuiˈ Ndyosi ntsuˈu tsiyaˈ ti, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu sca ti ñati̱ nu ndiˈi̱ slo ycuiˈ Ni nu nchcuiˈ loˈo Ni cuentya jiˈi̱ ñati̱ chalyuu; la cuiˈ Jesucristo laca nu ñati̱ biˈ.
\v 6 Nda Jesucristo chacuayáˈ chaˈ ndyujuii nguˈ jiˈi̱ yu cua tsubiˈ la; juaˈa̱ nda yu cayaˈ lo quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱ chalyuu, nu loˈo ngujuii yu lo crusi. Nguaˈni ycuiˈ Ndyosi cña biˈ la cuiˈ hora loˈo ngua tiˈ Ni chaˈ cuaˈni Ni jiˈi̱.
\v 7 Ngusubi Ni ˈna chaˈ ndyaˈa naˈ nda naˈ chaˈ tsoˈo biˈ loˈo ñati̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ni, chaˈ loˈo nguˈ xaˈ tsuˈ ndyuna nguˈ chaˈ tsoˈo biˈ liˈ; ndyaˈa naˈ nguluˈu naˈ jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ caca xñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Chaˈ liñi nscua naˈ nde, siˈi chaˈ cuiñi nchcuiˈ naˈ.
\p
\v 8 Biˈ chaˈ lacua, lcaa seˈi̱ su ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo tsa tlyu ti, ntiˈ naˈ chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi. Tsoˈo ti tyiquee nguˈ ta nguˈ chaˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi liˈ, chaˈ ná tsoˈo chcuiˈ nguˈ loˈo Ni si ñasi̱ˈ nguˈ, ni ná tsoˈo chcuiˈ nguˈ loˈo Ni laja loˈo nxu̱u̱ tyaˈa nguˈ.
\v 9 Loˈo nu nguˈ cunaˈa̱ ni, cacuˈ nguˈ steˈ tsoˈo ti, siˈi lateˈ nu quiñaˈa̱ tsa ngaˈa̱; ná talyaˈ lye nguˈ quicha̱ˈ hique nguˈ, ná cacuˈ lye nguˈ oro ni quee ndubi nu quiñaˈa̱ tsa ngaˈa̱, chaˈ ná tsoˈo chaˈ cuaˈni tyixi tsa nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ chaˈ xñaˈa̱ xaˈ nu quiˈyu jiˈi̱ nguˈ liˈ;
\v 10 tsoˈo la ñaˈa̱ nu cunaˈa̱ nu xcuiˈ chaˈ tsoˈo nduˈni cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 11 Ngaˈa̱ chaˈ tyiˈi̱ ti̱ ti nguˈ cunaˈa̱ loˈo culuˈu nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laja loˈo ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ, chaˈ loˈo nguˈ cunaˈa̱ biˈ ca tsaˈa̱ loˈo nguˈ, chaˈ loˈo nguˈ cunaˈa̱ taquiyaˈ jiˈi̱ chaˈ biˈ.
\v 12 Ná ta naˈ chacuayáˈ jiˈi̱ sca nu cunaˈa̱ chaˈ culuˈu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ tyaˈa nguˈ loˈo ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ tsa tlyu ti, chaˈ ná tsoˈo si culo nu cunaˈa̱ cña jiˈi̱ nu quiˈyu juaˈa̱. Ti̱ ti tyiˈi̱ nguˈ cunaˈa̱ tsoˈo la.
\v 13 Nu ngua tya clyo ni, ngüiñá ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nu quiˈyu Adán; tiyaˈ la xi, liˈ ngüiñá Ni jiˈi̱ sca nu cunaˈa̱ nu ngua naa Eva.
\v 14 Loˈo juaˈa̱ siˈi jiˈi̱ jyoˈo Adán biˈ nguaˈni nu xñaˈa̱ ngana tyempo biˈ; jiˈi̱ nu cunaˈa̱ jiˈi̱ yu nguaˈni biˈ ngana, nu loˈo nguaˈni jyoˈo Eva biˈ chaˈ cuxi. 
\v 15 Biˈ chaˈ tlyu tsa cña ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ cunaˈa̱ loˈo cala sñiˈ nguˈ juani; pana cuaˈni lyaá ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ cunaˈa̱ si xñi tsoˈo nguˈ chaˈ jiˈi̱ Ni, si ntsuˈu tyiquee nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ. Cuaˈni Ni chaˈ ca lubii cresiya jiˈi̱ nguˈ cunaˈa̱ biˈ, si talo nguˈ cuaˈni nguˈ chaˈ tsoˈo biˈ, si nchca jiˈi̱ nguˈ cunaˈa̱ biˈ cuaˈa jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ chaˈ ná ca tyucuaa tiˈ nguˈ jiˈi̱ ñati̱.
\c 3
\s Ñati̱ nu caca loo jiˈi̱ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesús 
\p
\v 1 Ngaˈa̱ chaˈ jlya tsoˈo tiˈ ma̱ chaˈ liñi nu nchcuiˈ ndiˈya̱: Tsoˈo tsa si tyajaˈa̱ sca nguˈ tyaˈa ma̱ caca loo jiˈi̱ ñaˈa̱ taju ti ma̱ nu ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ tsoˈo tsa cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi si ntiˈ sca ñati̱ cuaˈni cña biˈ.
\v 2 Si laca sca ñati̱ loo jiˈi̱ ñaˈa̱ taju tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo, liˈ ntsuˈu chaˈ cuaˈni yu xcuiˈ chaˈ tsoˈo loˈo ñati̱, chaˈ ná caja ñiˈya̱ jña nguˈ quiˈya jiˈi̱ yu liˈ. Caja clyoˈo yu biˈ loˈo sca ti nu cunaˈa̱; juaˈa̱ ntsuˈu chaˈ culacua tsoˈo tiˈ yu, chaˈ cuaˈa yu jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu tyiquee ycuiˈ ca yu, chaˈ tsoˈo ti tyiˈi̱ yu loˈo tyaˈa ñati̱. Ntsuˈu chaˈ ta yu niˈi̱ jiˈi̱ yu loˈo jña ñati̱ nu lijya̱ tyijyuˈ, juaˈa̱ ntsuˈu chaˈ ta yu na cacu nguˈ biˈ. Ntsuˈu chaˈ culuˈu yu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱, biˈ chaˈ ná tsoˈo si ná nchca jiˈi̱ yu.
\v 3 Ná caca yu cña biˈ si cuˈbi yu, si xu̱u̱ tyaˈa yu loˈo ñati̱; ngaˈa̱ chaˈ talo tyiquee yu jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ yu, chaˈ ná caja tyaˈa cusu̱u̱ yu. Ná tsoˈo chaˈ jña yu cñi jiˈi̱ tyaˈa ñati̱, chaˈ caca culiyaˈ tsa ycuiˈ ca yu.
\v 4 Ntsuˈu chaˈ culo tsoˈo yu biˈ cña jiˈi̱ nguˈ tyaˈa ndiˈi̱ ti yu, chaˈ juaˈa̱ taquiyaˈ sñiˈ yu cña nu nclyo yu jiˈi̱ nguˈ, chaˈ cuaˈni chi̱ sñiˈ yu loo yu.
\v 5 Ná caca jiˈi̱ sca ñati̱ caca loo jiˈi̱ taju tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi si ná loˈo culo tsoˈo yu biˈ cña toˈ tyi yu;
\v 6 biˈ chaˈ ná tsoˈo caca loo sca ñati̱ nu ngusñi ca ti chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ tya lyiji ca tsaˈa̱ tsoˈo yu. Ná tyiqueeˈ lye tsa cuaˈni tyucuaa tiˈ yu jiˈi̱ tyaˈa yu, loˈo liˈ ntsuˈu chaˈ xcubeˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ yu ñiˈya̱ loˈo xcubeˈ Ni jiˈi̱ nu xñaˈa̱.
\v 7 Nu ñati̱ nu caca loo biˈ ni, tsoˈo si caca yu sca ñati̱ nu nchcuiˈ nguˈ quichi̱ jiˈi̱ yu chaˈ tsoˈo ti nduˈni yu, masi nguˈ nu ná ndaquiyaˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo tsiyaˈ ti chcuiˈ nguˈ juaˈa̱ jiˈi̱ yu. Loˈo liˈ ná caca chcuiˈ nguˈ cuentyu jiˈi̱ yu biˈ, ná caca cojolaqui nu xñaˈa̱ jiˈi̱ yu biˈ, chaˈ cuaˈni yu chaˈ cuxi.
\s Ñati̱ nu laca cña jiˈi̱ nguˈ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesús
\p
\v 8 Loˈo juaˈa̱ ñati̱ nu laca cña jiˈi̱ nguˈ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesús ni, loˈo nguˈ biˈ ntsuˈu chaˈ cuaˈni nguˈ xcuiˈ chaˈ tsoˈo. Ná tsoˈo si tucua chaˈ ntsuˈu tyiquee nguˈ biˈ loˈo nduˈni nguˈ cña biˈ; ná tsoˈo si cuˈbi nguˈ biˈ, ni ná tsoˈo si jña nguˈ biˈ cñi jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ chaˈ caca culiyaˈ tsa ycuiˈ ca nguˈ. 
\v 9 Ntsuˈu chaˈ xñi tsoˈo nguˈ biˈ lcaa chaˈ liñi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, tyaˈa chaˈ nu ngusñi lcaa na, chaˈ juaˈa̱ tyucui tyiquee nguˈ cuaˈni nguˈ xcuiˈ chaˈ tsoˈo.
\v 10 Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu chaˈ cuaˈni cuayáˈ ma̱ jiˈi̱ ñati̱ biˈ, chaˈ ñaˈa̱ ma̱ si xcuiˈ chaˈ tsoˈo nduˈni nguˈ. Ñati̱ nu nduˈni tsoˈo ni, taca caca nguˈ cña jiˈi̱ tyaˈa nguˈ chaˈ xtyucua nguˈ jiˈi̱ ñaˈa̱ taju nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesús, chaˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cuaˈni nguˈ biˈ cña liˈ.
\v 11 Loˈo nu nguˈ cunaˈa̱ ni, ntsuˈu chaˈ cuaˈni nguˈ xcuiˈ chaˈ tsoˈo nu loˈo caca nguˈ cña chaˈ xtyucua nguˈ jiˈi̱ ñaˈa̱ taju nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesús; ná tsoˈo chaˈ chcuiˈ nu cunaˈa̱ biˈ cuentyu jiˈi̱ tyaˈa nguˈ loˈo xaˈ ñati̱. Ngaˈa̱ chaˈ culacua tsoˈo tiˈ nu cunaˈa̱ biˈ, chaˈ talo jiˈi̱ cña nu nda nguˈ jiˈi̱. 
\v 12 Ñati̱ nu laca cña jiˈi̱ ñaˈa̱ taju nguˈ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesús ni, caja clyoˈo ñati̱ biˈ loˈo sca ti nu cunaˈa̱; ngaˈa̱ chaˈ culo tsoˈo ñati̱ biˈ cña jiˈi̱ sñiˈ nguˈ, chaˈ taquiyaˈ tsoˈo lcaa ñati̱ nu ndiˈi̱ toˈ tyi nguˈ chaˈ nu chcuiˈ nguˈ biˈ.
\v 13 Loˈo juaˈa̱ tsoˈo tsa chcuiˈ cua ñaˈa̱ ca ñati̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ si tsoˈo nduˈni nguˈ chaˈ laca nguˈ cña, chaˈ nxtyucua nguˈ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa na; liˈ tyatí̱ la tiˈ nguˈ jiˈi̱ Jesucristo, loˈo juaˈa̱ caca tlyu tyiquee nguˈ chaˈ culuˈu nguˈ chaˈ liñi jiˈi̱ xaˈ ñati̱.
\s Ñiˈya̱ laca chaˈ jiˈi̱ Jesús nu cua ngusñi na
\p
\v 14-15 Yala ti ca̱a̱ naˈ slo nuˈu̱, ntiˈ naˈ. Juaˈa̱ nta̱ˈ, pana ná jlo tiˈ naˈ ni jacuaˈ caca ˈna, si ntsuˈu nu tacu̱ˈ tyucui̱i̱ jnaˈ; biˈ chaˈ juani nscua naˈ quityi re chaˈ caca cuayáˈ la tiˈ nuˈu̱ ñiˈya̱ ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo loˈo tyaˈa nguˈ, ñiˈya̱ nu ntsuˈu chaˈ cuaˈni nguˈ loˈo ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ tsa tlyu ti. Nduˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu luˈú ca, lcaa taju na loˈo tyaˈa na, loˈo juaˈa̱ ncluˈu lcaa nguˈ tyaˈa na chaˈ liñi jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na jiˈi̱ xaˈ ñati̱. Ná tye chaˈ liñi biˈ tsiyaˈ ti nde chalyuu xquiˈya lcaa taju nguˈ tyaˈa na liˈ.
\v 16 Chañi chaˈ tlyu tsa chaˈ tsoˈo jiˈi̱ Jesucristo nu ngusñi na. Ndiˈya̱ nchcuiˈ chaˈ biˈ:
\q Nu ngua saˈni la ni, ni sca ñati̱ ná ngua cuayáˈ tiˈ ñiˈya̱ cuaˈni lyaá ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ;
\q pana nu juani jlo tiˈ na, xquiˈya chaˈ ngula Jesucristo chalyuu, chaˈ ngua ycuiˈ Ni sca ñati̱.
\q Loˈo juaˈa̱ nchcuiˈ Xtyiˈi ycuiˈ Ni chaˈ jiˈi̱ yu, chaˈ sca ñati̱ nu lubii tsa laca yu;
\q cua naˈa̱ xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ Jesús, nu ñati̱ lubii biˈ.
\q Liˈ nclyuˈu nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo biˈ jiˈi̱ ñati̱ ca quiñaˈa̱ tsa quichi̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu;
\q ngusñi ñati̱ lcaa quichi̱ chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱ Ni liˈ.
\q Cua ndyaa Jesús ca slo ycuiˈ Ndyosi Sti na nde cua̱, loˈo juani tlyu tsa laca Jesús cajua.
\c 4
\s Tyaˈa̱chu̱ˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ liñi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ca tiyaˈ la
\p
\v 1 Xquiˈya Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi nchca cuayáˈ tiˈ na ñiˈya̱ caca tyempo nde loo la, chaˈ ntsuˈu ñati̱ nu cua ngusñi tyucui̱i̱ jiˈi̱ Jesucristo nquichaˈ, loˈo liˈ tyuˈutsuˈ nguˈ biˈ tyucui̱i̱ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na. Xtyanu ñati̱ biˈ jiˈi̱ Ni liˈ, chaˈ cñiloˈo cuiˈi̱ cuxi nu nduˈni cña cuentya jiˈi̱ nu xñaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ; tyiji̱loo cuiˈi̱ cuxi biˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ.
\v 2 Ntsuˈu nguˈ nu nchcuiˈ tucua lo chaˈ, nu ngaˈaa ntyujuˈu tiˈ chaˈ ngusñi nguˈ chaˈ cuiñi nu nchcuiˈ nu xñaˈa̱; jiˈi̱ nguˈ cuiñi biˈ cuna xi nguˈ tyaˈa na, tyuˈutsuˈ nguˈ jiˈi̱ tyucui̱i̱ tsoˈo liˈ.
\v 3 Ncluˈu nguˈ cuiñi biˈ chaˈ ná tsoˈo caja clyoˈo na; ncluˈu nguˈ chaˈ ntsuˈu tsa na ndacu na nu ná tsoˈo cacu na, nacui̱ nguˈ biˈ. Tlyu tsa chaˈ cuiñi nu nda nguˈ biˈ. Pana ngüiñá ycuiˈ Ndyosi lcaa na nu ndacu na chaˈ tsoˈo ti cacu na jiˈi̱, lcaa tyaˈa na nu ntsuˈu chaˈ jiˈna loˈo Jesucristo; biˈ chaˈ tya na xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo cua cacu ti na, chaˈ jlo tiˈ na chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\v 4 Tsoˈo tsa cña nguaˈni Ni, tsoˈo ngüiñá Ni lcaa lo na; biˈ chaˈ ná tsoˈo si xcua̱a̱ na sca chaˈ tsoˈo nu ngüiñá Ni. Xñi na lcaa chaˈ tsoˈo biˈ, loˈo liˈ ndiˈya̱ chcuiˈ na loˈo ycuiˈ Ndyosi: “Tsaa xlyaˈbe jinuˈu̱, Ndyosi Sti ya”, ñacui̱ na.
\v 5 Juaˈa̱ chcuiˈ na loˈo ycuiˈ Ndyosi chaˈ nda Ni lcaa na nu tsoˈo chaˈ cacu na; culacua̱ Ni jiˈi̱ lcaa na nu ndacu na liˈ, chaˈ chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ndacu na jiˈi̱.
\s Ñaˈa̱ ti cuaˈni tsoˈo nuˈu̱ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi 
\p
\v 6 Culuˈu nuˈu̱ lcaa chaˈ nu nscua naˈ lo quityi re jiˈi̱ ca taˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo cajua, chaˈ caca nuˈu̱ sca ñati̱ nu tsoˈo tsa nduˈni cña jiˈi̱ Jesucristo, Timoteo. Tyiˈu tsoˈo tiˈ nuˈu̱ lcaa chaˈ liñi nu cua ngusñi nuˈu̱, chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni; ñaˈa̱ ti xñi tsoˈo nuˈu̱ tyucui̱i̱ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na liˈ, ñiˈya̱ nu ndyuˈni ti nuˈu̱.
\v 7 Ná taquiyaˈ nuˈu̱ jiˈi̱ cuentyu nu ná nchcuiˈ chaˈ liñi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ cuxi tsa laca chaˈ biˈ. Pana nuˈu̱ ni, ntsuˈu chaˈ quiˈi̱ nuˈu̱ chaˈ cuaˈni nuˈu̱ xcuiˈ cña nu ndiya tiˈ ycuiˈ Ndyosi.
\v 8 Tsoˈo xi chaˈ nguiˈi̱ quiyaˈ na chaˈ tyaˈa̱ na, nguiˈi̱ yaˈ na chaˈ cuaˈni na cña; pana tsoˈo la si quiˈi̱ tyiquee na chaˈ taquiyaˈ na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi lcaa tyempo. Tsoˈo ti tyiˈi̱ na nde chalyuu, nu loˈo cuaˈni na cua ñaˈa̱ ca cña nu ntiˈ nu Xuˈna na chaˈ cuaˈni na; la cuiˈ tsoˈo ti tyiˈi̱ na ca slo ycuiˈ Ndyosi, si cuaˈni na ñiˈya̱ nu ntiˈ Ni chaˈ cuaˈni na.
\v 9 Chañi tsa chaˈ nu nscua naˈ nde, juaˈa̱ ntsuˈu chaˈ xñi tsoˈo na chaˈ biˈ.
\v 10 Jlya tiˈ na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu luˈú ca; biˈ chaˈ lye cuaˈni na cña jiˈi̱ Ni, masi lyaˈ tsa tiˈ nguˈ jiˈna. Loˈo ycuiˈ Ndyosi ni, cuaˈni lyaá Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ si taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ Ni. Loˈo xñi na chaˈ jiˈi̱ Ni, liˈ ca cuayáˈ tsoˈo la tiˈ na chaˈ biˈ.
\p
\v 11 Culo nuˈu̱ cña nu nguscua naˈ re jiˈi̱ lcaa nguˈ tyaˈa ma̱, culuˈu tsoˈo nuˈu̱ chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ. 
\v 12 Ná ta nuˈu̱ chacuayáˈ xtyí loˈo nguˈ jinuˈu̱ chaˈ tya cuañiˈ nuˈu̱, ntiˈ nguˈ. Cuaˈni nuˈu̱ xcuiˈ cña tsoˈo chaˈ ñaˈa̱ lcaa tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo; xcuiˈ chaˈ tsoˈo chcuiˈ nuˈu̱, xcuiˈ chaˈ tsoˈo cuaˈni nuˈu̱, loˈo juaˈa̱ tsoˈo tsa tyuˈu tyiquee nuˈu̱ ñaˈa̱ nuˈu̱ jiˈi̱ xaˈ la ñati̱. Liˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ chaˈ tsoˈo tsa ngusñi nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo, xquiˈya chaˈ xcuiˈ lubii ti cresiya jinuˈu̱ ndyuˈni nuˈu̱ cña. 
\v 13 Laja loˈo tya lyiji ti tyalaa naˈ slo nuˈu̱, ñaˈa̱ ti tya chcuiˈ nuˈu̱ lcaa chaˈ nu nscua lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ; tya chcuiˈ la nuˈu̱ ñiˈya̱ laca chaˈ liñi biˈ, tya culuˈu la nuˈu̱ chaˈ tsoˈo biˈ jiˈi̱ nguˈ tsa tlyu ti loˈo tyuˈu tiˈi̱ nguˈ.
\v 14 Na cua nda ycuiˈ Ndyosi tyucui chacuayáˈ jiˈi̱ Ni jinuˈu̱ loˈo ngusta yaˈ nguˈ cusuˈ hique nuˈu̱, chaˈ cuaˈni nuˈu̱ cña cuentya jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na. Cua nchcuiˈ nguˈ cuentya jiˈi̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuaˈni nuˈu̱ cña biˈ; biˈ chaˈ cuiˈya tsoˈo nuˈu̱ cuentya jiˈi̱ chaˈ tsoˈo nu cua nda ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱ tsa̱ biˈ, chaˈ talo nuˈu̱ jiˈi̱ cña nu ntsuˈu jinuˈu̱.
\p
\v 15 Loˈo ycuiˈ nuˈu̱ ni, cuiˈya tsoˈo nuˈu̱ cuentya jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nguscua naˈ nde; liˈ ñaˈa̱ nguˈ chaˈ cua ndyaca tsaˈa̱ tsoˈo nuˈu̱ chaˈ caca nuˈu̱ loo jiˈi̱ nguˈ.
\v 16 Talo nuˈu̱ jiˈi̱ cña biˈ. Cuaˈa nuˈu̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca chaˈ xcuiˈ chaˈ tsoˈo ti cuaˈni nuˈu̱. Tsoˈo ti culuˈu nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa na, chaˈ juaˈa̱ cuna tsoˈo nguˈ chaˈ nu ncluˈu nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ, chaˈ cuaˈni lyaá ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ. Loˈo juaˈa̱ cuaˈni lyaá Ni jinuˈu̱ liˈ.
\c 5
\s Tsoˈo ti cuaˈni na loˈo tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesús
\p
\v 1 Ná cuaˈni tyaala nuˈu̱ jiˈi̱ sca nguˈ cusuˈ si nguaˈni cuxi yu; ta nuˈu̱ sca cui̱i̱ loˈo yu ñiˈya̱ loˈo nchcuiˈ na loˈo sti na. La cuiˈ ti chaˈ loˈo nu nguˈ quiˈyu cuañiˈ ni, ta sca cui̱i̱ loˈo nguˈ ñiˈya̱ loˈo ncluˈu na jiˈi̱ tyaˈa na.
\v 2 Loˈo sca maˈ cusuˈ ni, ta sca cui̱i̱ loˈo maˈ ñiˈya̱ loˈo nchcuiˈ na loˈo xtyaˈa̱ na; la cuiˈ ti chaˈ loˈo nu nguˈ cunaˈa̱ cuañiˈ ni, ta sca cui̱i̱ loˈo nguˈ ñiˈya̱ loˈo ncluˈu na jiˈi̱ sca nu cunaˈa̱ tyaˈa na. Pana xcuiˈ lubii ti cresiya jinuˈu̱ ñaˈa̱ nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\p
\v 3 Ntsuˈu chaˈ ñaˈa̱si̱i̱ nguˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ cunaˈa̱ tiˈi si cua ngujuii nu laca clyoˈo nguˈ, si ndyanu ycuiˈ ti nguˈ.
\v 4 Si ntsuˈu sñiˈ nu cunaˈa̱ tiˈi, masi sca sñiˈ steˈ, ntsuˈu chaˈ ñaˈa̱si̱i̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ xtyaˈa̱ nguˈ liˈ; ngaˈa̱ chaˈ ca tsaˈa̱ sñiˈ nguˈ chaˈ ñaˈa̱si̱i̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ cusuˈ jiˈi̱, ñiˈya̱ loˈo ngunaˈa̱si̱i̱ nguˈ cusuˈ biˈ jiˈi̱ sñiˈ nguˈ loˈo ngua cuañiˈ nguˈ. Biˈ laca cña nu ndacui jiˈi̱ nguˈ cuañiˈ chaˈ cuaˈni nguˈ cuentya jiˈi̱ nguˈ cusuˈ jiˈi̱, chaˈ tsoˈo ntsuˈu tyiquee ycuiˈ Ndyosi loˈo ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ nguˈ cuañiˈ nu ñaˈa̱si̱i̱ tsoˈo jiˈi̱ nguˈ cusuˈ jiˈi̱.
\v 5 Sca ti jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ndu̱ tiˈ nguˈ cunaˈa̱ tiˈi nu chañi chaˈ ndyanu ycuiˈ ti nguˈ; sca ti ycuiˈ Ni xtyucua Ni jiˈi̱ nguˈ ntiˈ nguˈ, biˈ chaˈ nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi tsa̱ loˈo talya, ndijña nguˈ jiˈi̱ Ni na ca nu lyiji jiˈi̱ nguˈ.
\v 6 Siˈi juaˈa̱ nduˈni nu cunaˈa̱ tiˈi nu ndyuˈni cua ñaˈa̱ ca chaˈ, ñiˈya̱ nu ntiˈ ti cresiya jiˈi̱ ycuiˈ nguˈ; ntiˈ nguˈ chaˈ tsoˈo ti ndiˈi̱ nguˈ chalyuu, pana cua tye ti chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 7 Ntsuˈu chaˈ culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ lcaa nguˈ biˈ, chaˈ ná caca sta xaˈ la ñati̱ quiˈya jiˈi̱ cuˈma̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo xquiˈya nguˈ cunaˈa̱ tiˈi biˈ.
\v 8 Ná tsoˈo nduˈni ñati̱ nu ná ndube tiˈ jiˈi̱ tyaˈa, masi jiˈi̱ sti nguˈ, masi jiˈi̱ xtyaˈa̱ nguˈ, masi jiˈi̱ sñiˈ nguˈ; chaˈ cuiñi nchcuiˈ nguˈ loˈo nacui̱ nguˈ chaˈ ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo si ná ñaˈa̱si̱i̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ, chaˈ tsoˈo la ndyuˈni xaˈ ñati̱ nu ná ndaquiyaˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo tsiyaˈ ti.
\p
\v 9 Tsoˈo la scua nguˈ cusuˈ xtañi lcaa nu cunaˈa̱ tiˈi nu cua ndye snayala yija̱ jiˈi̱, maˈ cusuˈ nu sca ti quiyaˈ ngujui clyoˈo, nu sca ti loˈo clyoˈo maˈ ngutiˈi̱ maˈ chalyuu.
\v 10 Scua nguˈ xtañi maˈ cusuˈ nu nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ tsoˈo tsa cña nduˈni maˈ cusuˈ biˈ: si cua nguaˈni cuˈú tsoˈo maˈ jiˈi̱ nu sube; si cua nda maˈ su tyiˈi̱ ñati̱ nu lijya̱ tyijyuˈ; si cua nguxtyucua maˈ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo, masi tlyu cña ntsuˈu chaˈ cuaˈni maˈ; si ngua tyaˈna tiˈ maˈ jiˈi̱ ñati̱ nu quicha tiˈ. Si juaˈa̱ xcuiˈ cña tsoˈo nduˈni maˈ cusuˈ biˈ, scua nguˈ xtañi maˈ lo quityi biˈ lacua.
\p
\v 11-12 Ná scua nguˈ xtañi nu cunaˈa̱ cuañiˈ la nu ndyanu tiˈi, chaˈ ntsuˈu quiyaˈ ná talo nu nguˈ cuañiˈ biˈ. Pana nu cunaˈa̱ nu nscua xtañi lo quityi ni, sca ti cuaˈni nguˈ cña jiˈi̱ Jesucristo ntiˈ nguˈ, biˈ chaˈ ngüiñi chaˈ jiˈi̱ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi liˈ. Ñiˈya̱ caca si tiyaˈ la xaˈ caja clyoˈo nu cunaˈa̱ cuañiˈ biˈ, loˈo liˈ ngaˈaa cuaˈni nguˈ ñiˈya̱ nu nacui̱ nguˈ chaˈ cuaˈni nguˈ cuentya jiˈi̱ Jesucristo liˈ, juaˈa̱ ntsuˈu quiˈya jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ liˈ.
\v 13 Biˈ chaˈ tsoˈo la si ná scua nguˈ tsiyaˈ ti xtañi nu cunaˈa̱ cuañiˈ nu ndyanu tiˈi. Ná tyiqueeˈ xcuiˈ paseya ti tyaˈa̱ nguˈ cuañiˈ biˈ slo ñati̱; pana si juaˈa̱ cuaˈni nguˈ, caca taja nguˈ cunaˈa̱ biˈ, chcuiˈ tsa nguˈ cuentyu jiˈi̱ xaˈ ñati̱ liˈ, masi jiˈi̱ tyaˈa nguˈ, masi jiˈi̱ xaˈ la ñati̱. Ni siˈi sca ti chaˈ taja nu cunaˈa̱ tiˈi nu nduˈni juaˈa̱, masi loˈo chcuiˈ tsa nguˈ cunaˈa̱ biˈ loˈo tyaˈa nguˈ lcua ti lo chaˈ nu ná tsoˈo chaˈ chcuiˈ na.
\v 14 Biˈ chaˈ tsoˈo la si xaˈ caja clyoˈo nu cunaˈa̱ cuañiˈ nu ndyanu tiˈi, ntiˈ naˈ; caja sñiˈ nguˈ liˈ, ñaˈa̱si̱i̱ nguˈ toˈ tyi ycuiˈ nguˈ, chaˈ ná caja ñiˈya̱ nu sta nguˈ quiˈya jiˈna xquiˈya nu cunaˈa̱ biˈ.
\v 15 Juaˈa̱ nta̱ˈ chaˈ cuaˈni ma̱, chaˈ cua ntsuˈu xi nguˈ cunaˈa̱ cuañiˈ nu ndyanu tiˈi nu cua ngulochu̱ˈ jiˈi̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ cua ngusñi nguˈ tyucui̱i̱ jiˈi̱ Satanás nu xñaˈa̱ liˈ.
\p
\v 16 Culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ ca taˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo jua, masi jiˈi̱ nguˈ quiˈyu, masi jiˈi̱ nguˈ cunaˈa̱, chaˈ ñaˈa̱si̱i̱ nguˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ tiˈi tyaˈa nguˈ; ná xtyanu nguˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ tiˈi tyaˈa nguˈ chaˈ caca biˈ cuentya jiˈi̱ taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo. Liˈ caca xtyucua tyucui taju nguˈ biˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ nu chañi chaˈ tiˈi nguˈ, nu nguˈ cunaˈa̱ tiˈi nu ná ntsuˈu ni sca ñati̱ jiˈi̱ chaˈ xtyucua jiˈi̱.
\p
\v 17 Cuaˈni chi̱ ma̱ loo nguˈ cusuˈ nu laca loo jiˈi̱ taju jiˈi̱ ma̱ si tsoˈo ti nduˈni nguˈ loˈo ma̱. Lye la cuaˈni chi̱ ma̱ loo nguˈ cusuˈ nu nchcuiˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱, nguˈ cusuˈ nu ncluˈu chaˈ biˈ jiˈi̱ ma̱. Ta ma̱ cayaˈ jiˈi̱ nguˈ cusuˈ biˈ.
\v 18 La cuiˈ ti chaˈ nscua lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu nchcuiˈ ndiˈya̱: “Ná sca̱ˈ ma̱ tuˈba toro laja loˈo nxatá niˈ jiˈi̱ trigo chaˈ tyuˈu siˈyu; cacu niˈ xi, tsoˈo la liˈ”, nacui̱ quityi. Xaˈ nchcuiˈ lo quityi biˈ ndiˈya̱: “Liñi ndyuˈu chaˈ xñi nguˈ cayaˈ lo cña nu nguaˈni nguˈ”, nacui̱ quityi.
\p
\v 19 Ná tucuá nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ nguˈ si sta sca ñati̱ quiˈya jiˈi̱ sca nguˈ cusuˈ biˈ; sca ti si stuˈba ti sta tucua sna tyaˈa ñati̱ quiˈya biˈ jiˈi̱ nguˈ cusuˈ biˈ, liˈ ngaˈa̱ chaˈ tucuá nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ nguˈ.
\v 20 Si chañi chaˈ ndyuˈni nguˈ cusuˈ biˈ chaˈ cuxi, liˈ chcuiˈ nuˈu̱ loˈo nu cusuˈ biˈ slo tyucui taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo biˈ, chaˈ cube tiˈ lcaa nguˈ, chaˈ ná cuaˈni cuxi nguˈ juaˈa̱.
\v 21 Nclyo naˈ cña biˈ jinuˈu̱, Timoteo, chaˈ cuaˈni nuˈu̱ lcaa cña nu nguscua naˈ lo quityi re; loˈo juaˈa̱ jlo tiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ nu nguscua naˈ re, jlo tiˈ Jesucristo, jlo tiˈ xca̱ nu ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱. Nu loˈo ntsuˈu chaˈ cuaˈni cuayáˈ nuˈu̱ jiˈi̱ sca nguˈ tyaˈa ma̱ ni, jatya nuˈu̱ xi chaˈ ca cuayáˈ tsoˈo tiˈ nuˈu̱ lcaa lo chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ sca ti cuayáˈ liñi tyuˈu chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, masi tyaˈa tsoˈo nuˈu̱, masi chaca tyaˈa nguˈ.
\v 22 Ná yala tsa cuaˈni nuˈu̱ chaˈ sta yaˈ nuˈu̱ hichu̱ˈ sca ñati̱, chaˈ caca yu loo jiˈi̱ sca taju ñati̱ jiˈi Jesucristo; jatya xi chaˈ ñaˈa̱ si chañi chaˈ ñati̱ nu xcuiˈ nduˈni chaˈ tsoˈo laca yu, si chañi chaˈ tsoˈo tsa cña ndyuˈni yu, chaˈ ná tyanu quiˈya yu hichu̱ˈ nuˈu̱ si ntsuˈu chaˈ cuxi neˈ cresiya jiˈi̱ yu biˈ. Loˈo nuˈu̱ ni, xcuiˈ lubii ti cresiya jinuˈu̱ cuaˈni nuˈu̱ cña.
\p
\v 23 Jlo tiˈ naˈ chaˈ quicha xi tiˈ nuˈu̱; biˈ chaˈ ngaˈaa coˈo nuˈu̱ xcuiˈ hitya ti, tsoˈo coˈo nuˈu̱ xi vino nu ndyuˈu lo siˈyu losuˈ chaˈ caca joˈo neˈ nuˈu̱. 
\p
\v 24 Ntsuˈu ñati̱ nu ntsuˈu quiˈya jiˈi̱, pana jlo tiˈ xaˈ ñati̱ ni chaˈ cuxi ndyuˈni nguˈ biˈ, masi bilya caca cuayáˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ. Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu ñati̱ nu cuxi tyiquee nguˈ, pana ná jlo tiˈ xaˈ ñati̱ ni chaˈ cuxi ndyuˈni nguˈ biˈ; loˈo caca cuayáˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, hasta liˈ ca cuayáˈ tiˈ xaˈ ñati̱ ñiˈya̱ laca quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 25 La cuiˈ juaˈa̱ loˈo ñati̱ nu tsoˈo tsa tyiquee, jlo tiˈ xaˈ ñati̱ ni chaˈ tsoˈo nu ndyuˈni nguˈ biˈ. Pana si ntsuˈu ñati̱ nu tsoˈo tyiquee, nu ná jlo tiˈ xaˈ ñati̱ jiˈi̱, ca nde loo la tyuˈu tucua chaˈ, ca cuayáˈ tiˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ tsoˈo nu nguaˈni nguˈ biˈ liˈ. 
\c 6
\p
\v 1 Lcaa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nu laca msu nu ngüiˈya ñati̱ ntsuˈu chaˈ cuaˈni chi̱ nguˈ loo xuˈna nguˈ, masi tiˈi̱ tsa cña nu nda xuˈna jiˈi̱. Liˈ ná caca chcuiˈ cuxi nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi xquiˈya msu biˈ, ni ná caca chcuiˈ cuxi nguˈ jiˈi̱ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo nu ncluˈu na.
\v 2 Ñati̱ nu laca msu nu cua ngüiˈya tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo saˈni la ni, ná tsoˈo si cuaˈni tyixi msu biˈ loˈo xuˈna nguˈ, chaˈ stuˈba ntsuˈu tyiquee nguˈ loˈo Jesucristo; ntsuˈu chaˈ lye la cuaˈni chi̱ msu biˈ loo xuˈna nguˈ, tsoˈo la cuaˈni msu biˈ cña jiˈi̱ xuˈna nguˈ, chaˈ nu tyaˈa ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús laca nguˈ juani, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu tyiquee nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ. Stuˈba ti ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo, biˈ chaˈ culuˈu nuˈu̱ chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ, loˈo juaˈa̱ culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ cuaˈni nguˈ lcaa lo chaˈ nu nscua lo quityi re.
\s Ná culacua tsa tiˈ na chaˈ jiˈi̱ cñi
\p
\v 3 Liñi tsa chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Jesucristo nu Xuˈna na; cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu ncluˈu xi xaˈ la chaˈ jiˈi̱ ma̱, ná liñi ndyuˈni nu ñati̱ biˈ, ná ntajaˈa̱ nguˈ tsiyaˈ ti taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ liñi biˈ.
\v 4 Na ncluˈu nguˈ biˈ xaˈ la chaˈ xquiˈya chaˈ ná jlo tiˈ nguˈ biˈ tsiyaˈ ti, chaˈ tyixi tsa tyiquee nguˈ. Ná tsoˈo tyiquee nguˈ biˈ, chaˈ xcuiˈ na ndiya tsa tiˈ nguˈ xu̱u̱ tyaˈa nguˈ cuentya jiˈi̱ scaa chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ; ná tsoˈo cña nu nduˈni nguˈ biˈ, chaˈ juaˈa̱ caca liyeˈ tiˈ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ, loˈo juaˈa̱ xu̱u̱ tyaˈa nguˈ biˈ liˈ, chaˈ xcuiˈ cuentyu chcuiˈ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ, loˈo juaˈa̱ sta nguˈ quiˈya laja ti jiˈi̱ tyaˈa nguˈ liˈ.
\v 5 Lye tsa nchcuiˈ nguˈ biˈ, xquiˈya chaˈ ná ngusñi tsoˈo nguˈ chaˈ liñi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, juaˈa̱ ngaˈaa nclyacua tsoˈo tiˈ nguˈ biˈ; chaˈ cuiñi ti nduˈni tlyu nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ caja cñi jiˈi̱ nguˈ, ntiˈ nguˈ. Ná tyaˈa̱ nuˈu̱ stuˈba ti loˈo nguˈ biˈ.
\v 6 Chañi chaˈ ntsuˈu xi chaˈ tsoˈo nu tyacua jiˈna xquiˈya ycuiˈ Ndyosi, si cuaˈni tlyu na jiˈi̱ Ni tyucui tyiquee na; pana sca ti si nguaalaˈ tiˈ na loˈo lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈna nde chalyuu.
\v 7 Ná sca na loˈo jiˈna nu loˈo ngula na chalyuu, loˈo juaˈa̱ ná sca na tyaloˈo na loˈo cajaa na.
\v 8 Cuayáˈ jiˈna nde chalyuu si ntsuˈu na cacu na, si ntsuˈu steˈ na;
\v 9 pana ntsuˈu ñati̱ nu ntiˈ tsa chaˈ caca culiyaˈ nguˈ. Ná tsoˈo chaˈ biˈ, chaˈ liˈ cuaˈni cuayáˈ nu xñaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ si caca tyuˈu chaˈ cuxi tyiquee nguˈ; tye chalyuu jiˈi̱ nguˈ liˈ, chcunaˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ. 
\v 10 Loˈo ntsuˈu tsa tyiquee ñati̱ jiˈi̱ cñi, biˈ laca su̱u̱ quiñaˈa̱ tsa chaˈ cuxi. Ntsuˈu ñati̱ nu tiji̱ˈ tsa tiˈ jiˈi̱ cñi, biˈ chaˈ cua ngulochu̱ˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ nu Xuˈna na, chaˈ ngaˈaa taquiyaˈ nguˈ biˈ chaˈ jiˈi̱ Ni. Xñiˈi̱ tsa tiˈ ndiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ, chaˈ nchcubeˈ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ.
\s Tya nda Pablo xi chaˈ loˈo yu Timoteo
\p
\v 11 Loˈo nuˈu̱ Timoteo, ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laca nuˈu̱, biˈ chaˈ xtyanu nuˈu̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi biˈ; xcuiˈ chaˈ liñi cuaˈni nuˈu̱, cua ñaˈa̱ ca lo chaˈ tsoˈo nu ntiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuaˈni na. Tya nxñi tsoˈo nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, juaˈa̱ cuaˈni nuˈu̱ chaˈ tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee nuˈu̱ ñaˈa̱ nuˈu̱ jiˈi̱ lcaa ñati̱; talo nuˈu̱ masi xcubeˈ nguˈ jinuˈu̱, juaˈa̱ cuaˈni tyaˈna tiˈ nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱.
\v 12 Tyucui tyiquee nuˈu̱ cuaˈni nuˈu̱ cña jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na, xquiˈya chaˈ ngusñi tsoˈo nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ Ni. Cua jlo tiˈ nuˈu̱ chaˈ ná ngaˈa̱ chaˈ tye chalyuu jinuˈu̱, chaˈ ngusubi ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱, loˈo liˈ cua nda nuˈu̱ chaˈ loˈo tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ ñiˈya̱ ngua loˈo ngusñi nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo; siˈi sca chaˈ cuaana ti ngua biˈ.
\v 13 Culo naˈ cña jinuˈu̱ juani chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu nduˈni cuˈú jiˈi̱ lcaa na luˈú nu ntsuˈu chalyuu; la cuiˈ juaˈa̱ culo naˈ cña jinuˈu̱ chacuayáˈ jiˈi̱ Jesucristo nu tsoˈo tsa nguxacui̱ chaˈ jiˈi̱ Poncio Pilato nu laca loo nu loˈo ngua cuayáˈ jiˈi̱ Jesús. Ná ntsi̱i̱ yu nguxacui̱ yu chaˈ cuentya jiˈi̱ cña nu ndyaca jiˈi̱ yu chaˈ nu sca ti Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi laca yu.
\v 14 Culo naˈ cña jinuˈu̱ chaˈ xcuiˈ tsoˈo ti cuaˈni nuˈu̱, chaˈ cuaˈni lyiji nuˈu̱ lcaa chaˈ nu nguscua naˈ lo quityi re, loˈo juaˈa̱ ná ta nuˈu̱ tyempo nu caja ñiˈya̱ sta nguˈ quiˈya jinuˈu̱. Na ntajatya na jiˈi̱ Jesucristo nu Xuˈna na ñaˈa̱ cuayáˈ tya̱a̱ Ni chaca quiyaˈ,
\v 15 chaˈ tsa̱ nu ntiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ ca̱a̱ Jesús, liˈ tyuˈu tucua Ni chaca quiyaˈ. Nu ycuiˈ Ndyosi ni, tsoˈo ntsuˈu tyiquee Ni tyucui tyempo, loˈo juaˈa̱ ycuiˈ Ni laca loo tsiyaˈ ti; laca Ni rey nu tlyu la, nu Xuˈna nu laca loo la.
\v 16 Ná ntsuˈu chaˈ cajaa ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti, ná tye chaˈ jiˈi̱ Ni. Ndubi tsa ñaˈa̱ xee ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi, ni ná ntsuˈu ñati̱ nu caca tsaa ca slo Ni juaˈa̱ ti xquiˈya xee tlyu biˈ. La cuiˈ juaˈa̱ ná ntsuˈu ñati̱ nu cua naˈa̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ ná nchca ñaˈa̱ ñati̱ jiˈi̱ Ni nde chalyuu. Biˈ chaˈ cuaˈni chi̱ na loo ycuiˈ Ndyosi lacua, chaˈ laca Ni nu tlyu la. Juaˈa̱ laca chaˈ tuˈni.
\p
\v 17 Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu chaˈ culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ nguˈ culiyaˈ tyaˈa ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús, chaˈ ná cuaˈni tyucuaa tiˈ nguˈ biˈ loˈo tyaˈa nguˈ. Ná tsoˈo si xcuiˈ culacua tsa tiˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ cñi jiˈi̱ nguˈ; la cuiˈ ti ná culacua tsa tiˈ nguˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ, chaˈ yala ti ndye cñi jiˈna. Tsoˈo la si cube tiˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu luˈú ca, chaˈ cua nda Ni lcaa lo na nu ntsuˈu jiˈna chaˈ caca tsoˈo tyiquee na nde chalyuu.
\v 18 Culo nuˈu̱ cña jiˈi̱ nguˈ culiyaˈ biˈ ndiˈya̱: Xcuiˈ chaˈ tsoˈo cuaˈni nguˈ; cuaˈni tyaˈna tiˈ nguˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱, loˈo juaˈa̱ tyiˈu tiˈ nguˈ jiˈi̱ nguˈ tiˈi, chaˈ ta nguˈ na nu lyiji jiˈi̱ nguˈ tiˈi biˈ.
\v 19 Juaˈa̱ ti caca culiyaˈ nguˈ slo ycuiˈ Ndyosi xquiˈya chaˈ tsoˈo nu nguaˈni nguˈ ca nde, xquiˈya chaˈ ngusñi nguˈ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ni. Ná ngaˈa̱ chaˈ tye chalyuu jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ.
\s Chaca tya cña nclyo Pablo jiˈi̱ yu
\p
\v 20 Loˈo nuˈu̱ Timoteo, cuaˈni tyacaˈa nuˈu̱ jiˈi̱ chaˈ nu ntsuˈu chaˈ culuˈu nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Ná taquiyaˈ nuˈu̱ tsiyaˈ ti jiˈi̱ chaˈ cuxi nu nchcuiˈ nu nguˈ cuiñi biˈ. Jlo tsa tiˈ ycuiˈ ca nguˈ, juaˈa̱ ntiˈ nu nguˈ cuiñi biˈ; pana ná nda nguˈ biˈ cuentya tsiyaˈ ti ñiˈya̱ laca sca chaˈ liñi. 
\v 21 Ntsuˈu nguˈ nu jlya tiˈ chaˈ cuiñi nu nchcuiˈ nguˈ cuiñi biˈ, pana juani ngaˈaa ndyaˈa̱ stuˈba nguˈ biˈ loˈo nguˈ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p Ñaˈa̱ ti cuaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ tsoˈo loˈo nuˈu̱. Juaˈa̱ caca chaˈ lacua. 
