\id 2TI
\h 2 TIMOTEO
\mt Nguscua San Pablo chaca quityi nu ndyaa ca slo Timoteo 
\c 1
\p
\v 1 Pablo laca naˈ. Cua nda ycuiˈ Ndyosi cña ˈna chaˈ lijya̱ naˈ tyijyuˈ ca nde quichi̱ tyi ma̱, chaˈ ta naˈ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo loˈo ma̱. Nacui̱ Ni chaˈ ná ngaˈa̱ chaˈ tye chalyuu jiˈi̱ ñati̱ nu xñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo. 
\v 2 Nscua naˈ quityi re chaˈ ca̱a̱ slo nuˈu̱, Timoteo, chaˈ sñiˈ naˈ laca nuˈu̱ ntiˈ naˈ, juaˈa̱ ntsuˈu tsa tyiquee naˈ ñaˈa̱ naˈ jinuˈu̱. Ndiˈya̱ ntiˈ naˈ, chaˈ ñaˈa̱ ti cuaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ tsoˈo loˈo nuˈu̱, chaˈ cuaˈni tyaˈna tiˈ Ni jinuˈu̱, chaˈ juaˈa̱ cuaˈni Ni chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ cresiya jinuˈu̱ xquiˈya Jesucristo nu Xuˈna na.
\s Nchcuiˈ Pablo jiˈi̱ chaˈ tlyu nu ndyuˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱
\p
\v 3 Ñiˈya̱ nu tyucui tyiquee jyoˈo cusuˈ jiˈna nguaˈni nguˈ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngua saˈni la, juaˈa̱ tyucui tyiquee naˈ ndyuˈni naˈ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi juani. Ndya naˈ xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ni loˈo nchcuiˈ naˈ loˈo Ni cuentya jinuˈu̱, chaˈ tsa̱ loˈo talya nchcuiˈ naˈ loˈo Ni.
\v 4 Ntsuˈu tiˈ naˈ chaˈ ngusiˈya nuˈu̱ loˈo nduˈu naˈ ndyaa naˈ, biˈ chaˈ ntiˈ tsa naˈ ñaˈa̱ naˈ jinuˈu̱ chaca quiyaˈ chaˈ ca chaa tiˈ na.
\v 5 Ntsuˈu tiˈ naˈ chaˈ chañi chaˈ ngusñi nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús. Xtyaˈa̱ cusuˈ nuˈu̱, nu maˈ Loida ni, biˈ laca nu cua ngusñi chaˈ biˈ tya clyo; loˈo liˈ maˈ Eunice xtyaˈa̱ nuˈu̱ cua ngusñi chaˈ biˈ; la cuiˈ juaˈa̱ nuˈu̱, tsoˈo tsa ngusñi nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús.
\p
\v 6 Ta naˈ sca cui̱i̱ loˈo nuˈu̱ juani: Cuaˈni tyacaˈa nuˈu̱ jiˈi̱ chaˈ tsoˈo nu cua nda ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱ tya loˈo ngusta yaˈ naˈ hique nuˈu̱, chaˈ taca cuaˈni nuˈu̱ cña cuentya jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na.
\v 7 Ná ntiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cutsi̱i̱ na; biˈ chaˈ nda Ni Xtyiˈi ycuiˈ Ni chaˈ tyanu neˈ cresiya jiˈna, chaˈ ca tlyu tyiquee na, chaˈ tsoˈo ti tyuˈu tyiquee na ñaˈa̱ na jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ na, chaˈ taca cuaˈni na ñiˈya̱ nu ntiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuaˈni na lcaa tsa̱. 
\v 8 Ná ca tyujuˈu tiˈ nuˈu̱; ta nuˈu̱ chaˈ loˈo nguˈ, ñiˈya̱ nu ngusñi nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na. La cuiˈ ti ná ca tyujuˈu tiˈ nuˈu̱ chaˈ ntsuˈu naˈ neˈ chcua̱. Nchcubeˈ nguˈ jnaˈ xquiˈya chaˈ nchcuiˈ naˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na, biˈ chaˈ ná quiñaˈa̱ tsa culacua tiˈ nuˈu̱ si loˈo jinuˈu̱ xcubeˈ nguˈ chaˈ nchcuiˈ nuˈu̱ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ Jesucristo loˈo nguˈ. Ta ycuiˈ Ndyosi juersa jiˈna chaˈ talo na,
\v 9 chaˈ ycuiˈ Ndyosi laca nu nguaˈni lyaá jiˈna; cua ngusubi Ni jiˈna chaˈ cuaˈni na cña nu ntiˈ Ni chaˈ cuaˈni na. Ntajaˈa̱ Ni cuaˈni lyaá Ni jiˈna chaˈ tsoˈo tyiquee ti Ni, masi siˈi xquiˈya chaˈ tsoˈo nu nguaˈni ycuiˈ ca na. Ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna; juaˈa̱ laca chaˈ nu nguluˈu Jesucristo jiˈna, chaˈ ngua tiˈ ycuiˈ Ndyosi cuaˈni Ni chaˈ tsoˈo loˈo na nu loˈo tya lyiji cuiñá Ni chalyuu.
\v 10 Cua nchca cuayáˈ tiˈ na chaˈ biˈ juani, xquiˈya chaˈ cua ya̱a̱ Jesucristo chalyuu, chaˈ biˈ laca nu nguaˈni lyaá jiˈna; ntiji̱loo Jesús tsiyaˈ ti jiˈi̱ nu xñaˈa̱ nu loˈo ndyuˈú yu chaca quiyaˈ loˈo cua ngujuii yu, biˈ chaˈ ná ngaˈa̱ chaˈ tye chalyuu jiˈi̱ lcaa na nu xñi na chaˈ jiˈi̱ Ni, chaˈ nguaˈni lyaá Jesús jiˈna. 
\p
\v 11 Chaˈ jiˈi̱ Jesucristo, biˈ laca chaˈ nu nchcuiˈ naˈ loˈo ñati̱. Cua ngusubi ycuiˈ Ndyosi ˈna chaˈ ndyaˈa naˈ nclyuˈu naˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ xaˈ tsuˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ni,
\v 12 biˈ chaˈ ndyiji chaˈ tiˈí ˈna juani. Pana ná tyujuˈu tiˈ naˈ, chaˈ cua jlo tiˈ naˈ tilaca laca nu ngusñi naˈ chaˈ jiˈi̱ Ni. Jlo tiˈ naˈ chaˈ nchca jiˈi̱ Ni ñaˈa̱si̱i̱ Ni ˈna; nchca jiˈi̱ Ni xtyucua Ni ˈna loˈo ndyuˈni naˈ cña nu nda Ni ˈna, chaˈ taca tyuˈu tsoˈo cña ˈna tsa̱ biˈ loˈo tya̱a̱ Jesús nde chalyuu chaca quiyaˈ.
\p
\v 13 Ñaˈa̱ ti tya tyiˈu tiˈ nuˈu̱ lcaa chaˈ nu cua nguluˈu naˈ jinuˈu̱ lacua. Chaˈ liñi laca biˈ, juaˈa̱ tsoˈo tsa si xñi tsoˈo nuˈu̱ chaˈ biˈ. Tsoˈo ti tyuˈu tyiquee nuˈu̱ ñaˈa̱ nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱, xquiˈya chaˈ ntsuˈu chaˈ jinuˈu̱ loˈo Jesucristo.
\v 14 Cuaˈni tyacaˈa nuˈu̱ jiˈi̱ chaˈ tsoˈo nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo na; xtyucua Xtyiˈi ycuiˈ Ni jinuˈu̱ chaˈ cuaˈni nuˈu̱ cña biˈ, biˈ chaˈ ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ni neˈ cresiya jiˈna.
\p
\v 15 Jlo tiˈ nuˈu̱ chaˈ quiñaˈa̱ ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo cua nguxtyanu nguˈ ˈna; masi cua ñaˈa̱ ca nguˈ nde loyuu su cuentya Asia, loˈo yu Figelo, loˈo yu Hermógenes, cua nguxtyanu nguˈ biˈ ˈna.
\v 16 Sca ti yu Onesíforo ni, nguxtyucua tsa yu biˈ ˈna; ná ngua tyujuˈu tiˈ yu chaˈ ntsuˈu naˈ neˈ chcua̱, pana ndyaa yu ndyaa naˈa̱ yu ˈna ca biˈ. Biˈ chaˈ ntiˈ naˈ chaˈ cuaˈni tyaˈna tiˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ yu, loˈo juaˈa̱ jiˈi̱ lcaa nguˈ nu ndiˈi̱ slo yu biˈ.
\v 17 Nu loˈo ndyalaa yu nde quichi̱ Roma re, liˈ ngulana tsa yu ˈna chaˈ ca̱a̱ yu ca slo naˈ.
\v 18 Ntiˈ naˈ chaˈ cuaˈni tyaˈna tiˈ ycuiˈ nu Xuˈna na jiˈi̱ yu biˈ, nu loˈo tyalaa tsa̱ nu cuaˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱. Loˈo juaˈa̱ cua jlo tsoˈo tiˈ nuˈu̱ lcaa ñaˈa̱ cña tsoˈo nu nguaˈni yu loˈo na ca quichi̱ Efeso.
\c 2
\s Tlyu cuaˈni tyiquee Timoteo, ntiˈ Pablo
\p
\v 1 Sñiˈ naˈ, ntiˈ naˈ chaˈ ta naˈ chaca cui̱i̱ loˈo nuˈu̱ juani: Caca tlyu tyiquee nuˈu̱ xquiˈya Jesucristo nu xcuiˈ chaˈ tsoˈo nduˈni loˈo na.
\v 2 Cua ndyuna nuˈu̱ lcaa chaˈ nu nguluˈu naˈ jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱; nu juani la cuiˈ ñiˈya̱ nu nguluˈu naˈ, juaˈa̱ culuˈu nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ nu tyucui tyiquee ntiˈ nguˈ culuˈu nguˈ chaˈ biˈ jiˈi̱ xi xaˈ la ñati̱, chaˈ ca tsaˈa̱ tsoˈo nu xaˈ la nguˈ biˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 3 Ñiˈya̱ ndalo sca sendaru loˈo ndyaˈa̱ yu cusu̱u̱, juaˈa̱ talo nuˈu̱ si cajá chaˈ tiˈí jinuˈu̱ loˈo ndyuˈni lyaˈ tiˈ nguˈ jinuˈu̱, chaˈ sendaru jiˈi̱ Jesucristo laca nuˈu̱ juani.
\v 4 Sca ti cña sendaru caca cuaˈni sendaru; ná caca cuaˈni yu xi xaˈ lo cña, si ntiˈ yu chaˈ ca tsoˈo tyiquee xuˈna yu loˈo yu, chaˈ biˈ laca nu cua ngusubi jiˈi̱ yu chaˈ caca yu sendaru.
\v 5 Juaˈa̱ si ntsuˈu sca chaˈ cuijya jiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ ni, cua laca nscua chaˈ ñiˈya̱ nu tsoˈo la quijya nguˈ, chaˈ taca cuaˈni tsaca yu ngana jiˈi̱ tyaˈa yu. Si ná taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ nu cua nscua biˈ, liˈ ná caja chaˈ xlyaˈbe jiˈi̱ ñati̱ nu cua nguaˈni ngana jiˈi̱ tyaˈa yu loˈo cua ndye chaˈ cuijya jiˈi̱ nguˈ liˈ.
\v 6 Chaca chaˈ ni, sca ñati̱ nu tlyu tsa cña nguaˈni lo xtya̱ jiˈi̱ yu, clyo cacu ycuiˈ yu na nu ndyuˈu lo xtya̱ biˈ.
\v 7 Culacua xi tiˈ nuˈu̱ jiˈi̱ chaˈ nu nguluˈu ca ti naˈ jinuˈu̱, loˈo juaˈa̱ xtyucua ycuiˈ nu Xuˈna na jinuˈu̱ chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nuˈu̱ lcaa chaˈ biˈ.
\p
\v 8 Tyiˈu tiˈ nuˈu̱ jiˈi̱ Jesucristo, chaˈ ycuiˈ laca nu ndyuˈú chaca quiyaˈ loˈo ngujuii yu. Tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ jyoˈo David laca yu biˈ. La cuiˈ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ Jesús nu luˈú ca nda naˈ loˈo ñati̱,
\v 9 biˈ chaˈ nduˈni lyaˈ tiˈ nguˈ ˈna juani. Ñiˈya̱ nu nchcubeˈ nguˈ jiˈi̱ sca ñati̱ cuxi, juaˈa̱ ngusca̱ˈ nguˈ jnaˈ neˈ chcua̱ juani. Ngusuˈba nguˈ jnaˈ neˈ chcua̱ tuˈni, pana ná nchca jiˈi̱ nguˈ suˈba yacu̱ˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi juaˈa̱;
\v 10 biˈ chaˈ talo tyiquee naˈ jiˈi̱ nguˈ, masi nchcubeˈ tsa nguˈ jnaˈ. Talo naˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi biˈ cuentya jiˈi̱ ca taˈa ñati̱ nu ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱, chaˈ loˈo ñati̱ biˈ nguaˈni lyaá Jesucristo jiˈi̱, chaˈ caja chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈi̱ ñati̱ biˈ. Caca tyiˈi̱ nguˈ biˈ ca slo ycuiˈ Ndyosi su tsoˈo tsa ñaˈa̱ lcaa chaˈ.
\p
\v 11 Ngaˈa̱ chaˈ xñi tsoˈo ma̱ chaˈ liñi nu ndiˈya̱ nchcuiˈ: 
\q Si cajaa na chaˈ laca na ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo, loˈo ti tyaa na tyiˈi̱ na loˈo ycuiˈ Ndyosi liˈ.
\q
\v 12 Si talo na loˈo xcubeˈ nguˈ jiˈna xquiˈya chaˈ jiˈi̱ Ni, liˈ caja su tyiˈi̱ na loˈo ycuiˈ Jesús ca su laca Ni loo ca biˈ.
\q Si ñacui̱ na chaˈ ná ntsuˈu chaˈ jiˈna loˈo Jesucristo, juaˈa̱ ycuiˈ Ni, ñacui̱ Ni chaˈ ná ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ Ni loˈo na.
\q
\v 13 Masi tyaˈa̱chu̱ˈ na jiˈi̱ ycuiˈ Ni, ñaˈa̱ ti tya tsoˈo tsa nduˈni Jesucristo loˈo na;
\q ná nchaˈa̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús, ñaˈa̱ ti tya cuaˈni Ni ñiˈya̱ nu cua nacui̱ ycuiˈ Ni chaˈ cuaˈni Ni.
\s Ñati̱ nu tsoˈo tsa cña ndyuˈni
\p
\v 14 Luˈba ti chcuiˈ nuˈu̱ loˈo nguˈ chaˈ taquiyaˈ nguˈ lcaa chaˈ nu nscua naˈ re. Cua jlo tiˈ ycuiˈ nu Xuˈna na lcaa ñaˈa̱ nu ndyuˈni scaa nguˈ, biˈ chaˈ culo nuˈu̱ cña chaˈ ngaˈaa xtyacui nguˈ chaˈ loˈo tyaˈa nguˈ cuentya jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca cuentyu nu nchcuiˈ ñati̱. Ná tsoˈo tsiyaˈ ti juaˈa̱, chaˈ lye tsa quichi̱ chaˈ hique nguˈ nu ndyuna chaˈ biˈ.
\v 15 Lye tsa cuaˈni nuˈu̱ cña nu cua nda ycuiˈ Ndyosi jinuˈu̱, chaˈ ná ca tyujuˈu tiˈ nuˈu̱ xquiˈya cña nu nguaˈni nuˈu̱ nu loˈo tsaa nuˈu̱ tyiˈi̱ ca slo Ni. Chañi tsa laca chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, biˈ chaˈ tya culuˈu la nuˈu̱ chaˈ liñi biˈ jiˈi̱ nguˈ lacua; tsoˈo ti caca tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jinuˈu̱ liˈ.
\v 16 Ná cuaˈa̱ jyaca̱ nuˈu̱ tsiyaˈ ti jiˈi̱ chaˈ cuxi nu nchcuiˈ nu nguˈ cuiñi biˈ, chaˈ tyijyuˈ tsa ndyaˈa̱chu̱ˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; ngaˈaa ndyaˈa̱ nguˈ biˈ tyucui̱i̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti.
\v 17 Chaˈ cuxi laca nu ncluˈu nguˈ biˈ, loˈo juaˈa̱ tlyu la caca chaˈ cuxi biˈ nde loo la. Ñiˈya̱ ndyaluu sca quichuˈ tyaala nu ngaˈa̱ lo cuañaˈ na, ñaˈa̱ cuayáˈ cuaˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ ñaˈa̱ tsaca cuañaˈ na, la cuiˈ juaˈa̱ laca chaˈ cuiñi nu nclyuˈu yu Himeneo loˈo yu Fileto biˈ.
\v 18 Nguxtyanu nguˈ biˈ chaˈ liñi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, loˈo nu juani nacui̱ nguˈ biˈ chaˈ ngaˈaa tyuˈú na chaca quiyaˈ: “Na cua ndyuˈú nguˈ chaca quiyaˈ, lcaa nguˈ nu ntsuˈu chaˈ tyuˈú”, nacui̱ nguˈ cuiñi biˈ. Pana ntsuˈu xi nguˈ tyaˈa na nu cua ngusñi chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ biˈ, loˈo juani ngaˈaa jlo tsoˈo tiˈ nguˈ ni chaˈ nu jlya tiˈ nguˈ tya clyo.
\v 19 Liñi tsa laca chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi; cuaˈni Ni chaˈ ná xtyanu na chaˈ biˈ, si jlya tiˈ na chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi ndiˈya̱: “Cua nslo ycuiˈ nu Xuˈna na tilaca laca ñati̱ jiˈi̱ Ni”. Loˈo chaca chaˈ nchcuiˈ ndiˈya̱: “Cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Cristo ni, ntsuˈu chaˈ xtyanu nguˈ biˈ lcaa chaˈ cuxi”. Juaˈa̱ nacui̱ quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 20 Ntsuˈu tsa yaˈ xña neˈ cosiña jiˈi̱ sca niˈi̱ tlyu: ntsuˈu na oro, juaˈa̱ ntsuˈu na plata, juaˈa̱ ntsuˈu na yaca, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu na yuu. Xcuiˈ cña tsoˈo ti nduˈni nguˈ loˈo caˈña oro, loˈo caˈña plata; pana ná ndube tiˈ nguˈ jiˈi̱ caˈña yaca, jiˈi̱ caˈña yuu, chaˈ tsaˈña ti ngaˈa̱ biˈ.
\v 21 Ñiˈya̱ ntiˈ yaˈ xña nu ntsuˈu neˈ cosiña, juaˈa̱ laca ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo; ntiˈ na chaˈ cuaˈni ycuiˈ nu Xuˈna na chaˈ tsoˈo loˈo na, chaˈ cube tiˈ Ni jiˈna ñiˈya̱ loˈo ndube tiˈ xuˈna niˈi̱ jiˈi̱ caˈña jiˈi̱, nu quiñaˈa̱ tsa ngaˈa̱. Ná caca cuaˈni na chaˈ tsoˈo biˈ si ná lubii cresiya jiˈna; biˈ chaˈ nduˈni chaˈ xtyanu na lcaa chaˈ cuxi chaˈ caca lubii cresiya jiˈna, chaˈ sca ti cña nu nda ycuiˈ Ndyosi jiˈna cuaˈni na liˈ.
\p
\v 22 Nguˈ cuañiˈ laca nuˈu̱, loˈo juaˈa̱ ntsuˈu tsa chaˈ cuxi nu ndiya tiˈ nguˈ cuañiˈ; pana ngaˈaa cuaˈni nuˈu̱ chaˈ biˈ. Ñaˈa̱ ti tya cuaˈni nuˈu̱ chaˈ tsoˈo ndiˈya̱: xñi tsoˈo nuˈu̱ chaˈ liñi biˈ, tsoˈo ti tyuˈu tyiquee nuˈu̱ ñaˈa̱ nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱; tsoˈo ti tyiˈi̱ nuˈu̱ loˈo tyaˈa ma̱ nu cua ngua lubii cresiya jiˈi̱ nguˈ, la cuiˈ tyaˈa ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo ycuiˈ nu Xuˈna na.
\v 23 Ngaˈaa xacui̱ nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ ñati̱ nu ná jlo tiˈ tsiyaˈ ti ñiˈya̱ laca sca chaˈ liñi; ná sca chaˈ jlo tiˈ nguˈ biˈ, pana ntiˈ nguˈ xu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo nuˈu̱ xquiˈya sca chaˈ laja ti.
\v 24 Nu ñati̱ nu ndyuˈni cña jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na ni, ná tsoˈo si xcuiˈ nxu̱u̱ ti nguˈ ndiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ; ntsuˈu chaˈ chcuiˈ tsoˈo ti nguˈ biˈ loˈo lcaa ñati̱. Tsoˈo si nchca jiˈi̱ nguˈ biˈ culuˈu nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ xaˈ ñati̱; juaˈa̱ ntsuˈu chaˈ talo tyiquee nguˈ biˈ jiˈi̱ ñati̱ nu cuaˈni lyaˈ tiˈ jiˈi̱ nguˈ,
\v 25 juaˈa̱ jiˈi̱ ñati̱ nu ñasi̱ˈ jiˈi̱ nguˈ. Tsoˈo ti chcuiˈ nguˈ biˈ loˈo ñati̱ nu ñasi̱ˈ, chaˈ juaˈa̱ taca cuaˈni ycuiˈ nu Xuˈna na cña neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱ nu ñasi̱ˈ biˈ, chaˈ taca culuˈu Ni jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ laca loˈo chaˈ liñi biˈ. Tsoˈo tsa si culochu̱ˈ ñati̱ nu ñasi̱ˈ biˈ lcaa chaˈ cuxi nu ndyuˈni nguˈ,
\v 26 chaˈ liˈ taca culo Ni jiˈi̱ nguˈ yaˈ nu xñaˈa̱. Na cua ngusñi nu xñaˈa̱ jiˈi̱ ñati̱ nu ñasi̱ˈ biˈ tya tsubiˈ la chaˈ cuaˈni nguˈ cña cuxi cuentya jiˈi̱. 
\c 3
\s Tyempo cuxi nu caca loˈo cua tye ti chalyuu
\p
\v 1 Culacua tsoˈo xi tiˈ nuˈu̱, Timoteo; nu loˈo cua tye ti chalyuu, liˈ lye tsa caca chaˈ jiˈi̱ nguˈ xquiˈya quiñaˈa̱ tsa chaˈ cuxi.
\v 2 Tyempo nde loo la, liˈ tyiˈi̱ tsa nguˈ cuxi: masi nguˈ nu sca ti cña jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ cube tiˈ, masi nguˈ nu tyacaˈa tsa cñi jiˈi̱, masi nguˈ nu tyixi tsa cuaˈni loˈo tyaˈa nguˈ, masi nguˈ nu ntiˈ chaˈ tlyu tsa ycuiˈ ca nguˈ, masi nguˈ nu subaˈ tsa chcuiˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, masi nguˈ nu ná taquiyaˈ jiˈi̱ sti nguˈ, ni jiˈi̱ xtyaˈa̱ nguˈ, masi nguˈ nu ná tya xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ni jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ nguˈ, masi nguˈ nu ná tyajaˈa̱ cuaˈni chi̱ nguˈ loo ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti,
\v 3 masi nguˈ nu ná ntsuˈu tyiquee ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ, masi nguˈ nu ná cuiˈya chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ, masi nguˈ nu lye tsa chcuiˈ cuentyu jiˈi̱ tyaˈa nguˈ loˈo xaˈ ñati̱, masi nguˈ nu ná tyajaˈa̱ cuaˈa jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ chaˈ ntiˈ nguˈ cuaˈni nguˈ lcaa chaˈ cuxi nu ndiya tiˈ nguˈ cuaˈni nguˈ, masi nguˈ nu tyaala tsa cuaˈni, masi nguˈ nu ná ndiya tiˈ tsiyaˈ ti ni sca chaˈ tsoˈo,
\v 4 masi nguˈ nu nñiloˈo jiˈi̱ tyaˈa tsoˈo ti nguˈ, masi nguˈ nu ná cube tiˈ tsiyaˈ tiˈ si lye tsa ndyuˈni tyucuaa tiˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ; cuaˈni nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ cuxi nu jña cresiya jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ, chaˈ ngaˈaa ntiˈ nguˈ biˈ taquiyaˈ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 5 Na cuiñi ti lcaa nguˈ biˈ loˈo cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ ná ndaquiyaˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ chaˈ jiˈi̱ Ni tsiyaˈ ti.
\p Xtyanu nuˈu̱ jiˈi̱ lcaa nguˈ biˈ.
\v 6 Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu xi nguˈ cuxi biˈ nu nñiloˈo jiˈi̱ ñati̱, nu ndyaˈa̱ neˈ niˈi̱ jiˈi̱ ñati̱ chaˈ culuˈu nguˈ chaˈ cuiñi ti jiˈi̱ nguˈ cunaˈa̱ nu ná nclyacua tsoˈo tiˈ. Na tonto tsa nguˈ cunaˈa̱ biˈ, chaˈ ntsuˈu tsa quiˈya jiˈi̱ nguˈ, chaˈ ntiˈ tsa nguˈ xñi nguˈ jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca chaˈ cuxi.
\v 7 Ntiˈ tsa nu nguˈ cunaˈa̱ biˈ ca tsaˈa̱ nguˈ sca chaˈ, pana ná nchca ca cuayáˈ tiˈ nguˈ ni sca chaˈ liñi. 
\v 8 Ñiˈya̱ ngua tiˈ jyoˈo Janes loˈo jyoˈo Jambres, nu nguˈ cuchaˈa̱ nu ngusu̱u̱ tyaˈa loˈo jyoˈo Moisés nu ngua saˈni, juaˈa̱ ntiˈ nu nguˈ cuxi biˈ; biˈ chaˈ nxu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo lcaa chaˈ liñi. Ngaˈaa nchca culacua tsoˈo tiˈ nguˈ, chaˈ ná jlya tiˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ Jesús tsiyaˈ ti.
\v 9 Pana ná talo tyiquee ñati̱ tyu̱u̱ tsa̱ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ndyuˈni nu nguˈ cuxi biˈ. Ñiˈya̱ loˈo ngua cuayáˈ tiˈ nguˈ saˈni chaˈ cuiñi tsa jyoˈo Janes loˈo jyoˈo Jambres nu ngua liˈ, la cuiˈ juaˈa̱ ca cuayáˈ tiˈ lcaa ñati̱ chaˈ xcuiˈ na nñiloˈo ti nguˈ cuxi biˈ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu juani.
\s Chaca quiyaˈ nclyo Pablo cña jiˈi̱ Timoteo
\p
\v 10 Loˈo nuˈu̱ ni, Timoteo, jlo tiˈ naˈ chaˈ ná nduˈni nuˈu̱ ñiˈya̱ nu nduˈni nu nguˈ cuxi biˈ. Stuˈba ti ntiˈ nuˈu̱ loˈo naˈ, biˈ chaˈ nduˈni nuˈu̱ ñiˈya̱ nu nguluˈu naˈ jinuˈu̱; ndyuˈni nuˈu̱ cña ñiˈya̱ nu ndyuˈni naˈ cña, chaˈ jlya tiˈ nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús ñiˈya̱ jlya tiˈ naˈ jiˈi̱. Cua naˈa̱ nuˈu̱ chaˈ ndalo tyiquee naˈ jiˈi̱ ñati̱, chaˈ ntsuˈu tyiquee naˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ ñati̱, chaˈ ndalo naˈ,
\v 11 masi lye tsa ndyuˈni lyaˈ tiˈ nguˈ ˈna, masi quicha tiˈ naˈ. Cua jlo tiˈ nuˈu̱ ñiˈya̱ ndalo naˈ ca quichi̱ Antioquía, ca quichi̱ Iconio, ca quichi̱ Listra, nu loˈo nguaˈni lyaˈ tiˈ nguˈ ˈna ca biˈ; pana cua ngulo ycuiˈ nu Xuˈna na ˈna jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi biˈ.
\v 12 Chañi chaˈ xcubeˈ ñati̱ jiˈi̱ lcaa tyaˈa na nu ntiˈ na chaˈ caca lubii cresiya jiˈna cuentya jiˈi̱ Jesucristo. 
\v 13 Pana nguˈ nu nduˈni chaˈ cuxi ni, cua nscua chaˈ tya cuxi la cuaˈni nguˈ biˈ; nguˈ cuiñi ni, cua nscua chaˈ tya cuiñi la cuaˈni nguˈ, juaˈa̱ ñaˈa̱ ti tya jlya la tiˈ ycuiˈ ca nguˈ chaˈ cuiñi liˈ.
\p
\v 14 Pana nuˈu̱ ni, ñaˈa̱ ti xñi tsoˈo nuˈu̱ lcaa chaˈ nu ngua tsaˈa̱ nuˈu̱; na cua ngua cuayáˈ tiˈ nuˈu̱ jiˈi̱ chaˈ biˈ, chaˈ liñi laca biˈ. Cua jlo tiˈ nuˈu̱ tilaca laca nu nguluˈu chaˈ biˈ jinuˈu̱ tya clyo.
\v 15 Tya cuañiˈ tsa nuˈu̱ loˈo nguxana nuˈu̱ ndyaca tsaˈa̱ nuˈu̱ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; quityi biˈ laca nu culuˈu liñi jiˈna ñiˈya̱ taca clyaá na jiˈi̱ nu cuxi, si xñi tsoˈo na chaˈ jiˈi̱ Jesucristo.
\v 16 Ycuiˈ Ndyosi nguaˈni chaˈ nguaˈya chaˈ hique ñati̱ chalyuu, chaˈ xcua nguˈ tyucui chaˈ jiˈi̱ Ni lo quityi biˈ, biˈ chaˈ tsoˈo tsa si tya culuˈu la na chaˈ nu nscua lo quityi biˈ jiˈi̱ ñati̱, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ tyucui chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ cuaˈa jiˈi̱ nguˈ loˈo ndyuˈni nguˈ chaˈ cuxi. Culuˈu quityi biˈ jiˈna ñiˈya̱ caca xñi tsoˈo na chaˈ jiˈi̱ Ni chaca quiyaˈ, ñiˈya̱ caca ca tsaˈa̱ na chaˈ cuaˈni na xcuiˈ chaˈ tsoˈo.
\v 17 La cuiˈ quityi biˈ laca nu culuˈu jiˈi̱ lcaa tyaˈa na nu laca na ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ñiˈya̱ taca cuaˈni tsoˈo na lcaa cña nu nda Ni jiˈna chaˈ cuaˈni na nde chalyuu.
\c 4
\s Cua ngulala ti tye chalyuu jiˈi̱ Pablo
\p
\v 1 Culo naˈ cña jinuˈu̱ chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, juaˈa̱ chacuayáˈ jiˈi̱ Jesucristo nu cuaˈni cuayáˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ luˈú loˈo jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu cua ngujuii. Ca̱a̱ Jesucristo chaca quiyaˈ chaˈ caca Ni loo jiˈi̱ lcaa ñati̱.
\v 2 Culo naˈ cña jinuˈu̱ chaˈ culuˈu nuˈu̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱; ñaˈa̱ ti tya culuˈu nuˈu̱ chaˈ biˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱, masi ntiˈ nguˈ cuna nguˈ chaˈ biˈ, masi ná ntiˈ nguˈ cuna nguˈ chaˈ biˈ. Tyucui tyiquee nuˈu̱ culuˈu nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ, chaˈ ta nguˈ cuentya jiˈi̱ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ; juaˈa̱ xtyucua nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ chaˈ culochu̱ˈ nguˈ chaˈ cuxi biˈ. Talo tyiquee nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ chaˈ tsoˈo ti culuˈu nuˈu̱ chaˈ tsoˈo biˈ jiˈi̱ nguˈ,
\v 3 chaˈ ca nde loo la ngaˈaa tyajaˈa̱ nguˈ cuna nguˈ chaˈ tsoˈo biˈ liˈ; culana nguˈ jiˈi̱ quiñaˈa̱ xaˈ la ñati̱ nu culuˈu jiˈi̱ nguˈ lcua ti chaˈ cuxi nu ndiya la tiˈ nguˈ biˈ cuna nguˈ.
\v 4 Liˈ culochu̱ˈ nguˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ liñi nu cua ndyuna nguˈ nquichaˈ, chaˈ ngaˈaa ntiˈ nguˈ cuna nguˈ chaˈ liñi biˈ; pana xñi tsoˈo nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ cuiñi, lcaa cuentyu liˈ.
\v 5 Loˈo nuˈu̱ ni, culacua xi tiˈ nuˈu̱ na laca nu tsoˈo la chaˈ cuaˈni nuˈu̱, chaˈ talo tyiquee nuˈu̱ loˈo lyaˈ tsa tiˈ nguˈ jinuˈu̱, chaˈ ñaˈa̱ ti chcuiˈ nuˈu̱ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱, chaˈ tya cuaˈni la nuˈu̱ lcaa cña nu ntsuˈu chaˈ cuaˈni nuˈu̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 6 Loˈo naˈ ni, cua tye ti cña jnaˈ nde chalyuu cuentya jiˈi̱ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; cua ngulala ti cajaa naˈ, ntiˈ naˈ.
\v 7 Cua ngusu̱u̱ tyaˈa naˈ loˈo nu cuxi; cua ndye ngutaˈa̱ naˈ tyucui̱i̱ jiˈi̱ Jesucristo, biˈ chaˈ cua tyalaa ti naˈ ca slo ycuiˈ Ndyosi. Nu chaˈ tsoˈo nu cua ngusñi naˈ ni, cua ndyanu tsoˈo chaˈ biˈ neˈ cresiya ˈna, 
\v 8 biˈ chaˈ jlo tiˈ naˈ chaˈ ntsuˈu sca chaˈ tsoˈo nu tyacua ˈna; ta ycuiˈ nu Xuˈna na chaˈ tsoˈo biˈ jnaˈ nu loˈo tyalaa tsa̱ loˈo cuaˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱, chaˈ liñi tsa nduˈni cuayáˈ ycuiˈ Ndyosi. Ta Ni chaˈ tsoˈo biˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu ntajatya tsa jiˈi̱ Cristo ni jacuaˈ ca̱a̱ Ni chaca quiyaˈ, xquiˈya chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ Ni; siˈi jnaˈ ti ta Ni chaˈ biˈ.
\s Chaˈ nu nda Pablo loˈo ndye quityi
\p
\v 9 Quiñi clya tyucui̱i̱ jinuˈu̱ chaˈ ca̱a̱ ca nde slo naˈ yala ti.
\v 10 Cua nguxtyanu Demas ˈna xquiˈya chaˈ ndiya la tiˈ yu jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu chalyuu, ndyaa yu ca quichi̱ Tesalónica. Nda naˈ jiˈi̱ Crescente ndyaa ca Galacia, juaˈa̱ nda naˈ jiˈi̱ Tito ndyaa ca Dalmacia;
\v 11 sca ti Lucas tya ndiˈi̱ ca nde loˈo naˈ. Tsaana nuˈu̱ jiˈi̱ Marcos chaˈ ca̱loˈo jiˈi̱ yu ca nde, chaˈ nchca jiˈi̱ yu xtyucua yu xi ˈna loˈo cña re.
\v 12 Ngulo naˈ cña jiˈi̱ Tíquico chaˈ tsaa yu ca quichi̱ Efeso.
\v 13 Nu loˈo ca̱a̱ nuˈu̱ ca nde, ca̱loˈo jiˈi̱ capa jnaˈ nu nguxtyanu naˈ toˈ tyi Carpo ca quichi̱ Troas, loˈo juaˈa̱ lcaa quityi ˈna ca̱loˈo nuˈu̱ jiˈi̱, chaˈ tiji̱ˈ tsa tiˈ naˈ jiˈi̱ quityi nu nguscua naˈ lo.
\p
\v 14 Alejandro, nu cuityi chcua̱ biˈ ni, lye tsa nguaˈni lyaˈ tiˈ yu ˈna; cuxi tsa cña nguaˈni yu loˈo naˈ. Cua jlo tiˈ ycuiˈ nu Xuˈna na lcaa chaˈ biˈ, juaˈa̱ tya ta Ni chaˈ cuxi jiˈi̱ yu biˈ.
\v 15 Pana tii tiˈ nuˈu̱ chaˈ ná tacu̱ˈ nu Alejandro biˈ chaˈ jinuˈu̱, nu loˈo ta nuˈu̱ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱.
\p
\v 16 Loˈo ngutaˈa̱ naˈ slo nguˈ tisiya clyo, ni sca ñati̱ ná nguxtyucua nguˈ ˈna liˈ, chaˈ ngusna nguˈ; biˈ chaˈ ndijña naˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cuiˈya Ni chaˈ clyu tiˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 17 Nguxtyucua ycuiˈ nu Xuˈna na jnaˈ liˈ, cua nda Ni juersa ˈna chaˈ tya nguluˈu la naˈ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ Jesucristo ñaˈa̱ cuayáˈ ndyuna lcaa ñati̱ xaˈ tsuˈ nu ndiˈi̱ ca nde. Cua nguaˈa ycuiˈ Ni ˈna jiˈi̱ cuichi tyaala biˈ. 
\v 18 Loˈo juaˈa̱ tya cuaˈa Ni jnaˈ jiˈi̱ lcaa lo chaˈ cuxi nu tyacua naˈ jiˈi̱; jlo tiˈ naˈ chaˈ ñaˈa̱ ti tya ñaˈa̱si̱i̱ Ni jnaˈ, chaˈ tsoˈo ti tyalaa naˈ su nclyo ycuiˈ Ndyosi cña. Ngaˈaa tye tsa̱ chaˈ cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ca biˈ. Juaˈa̱ caca chaˈ tuˈni.
\s Ngusalyaˈ Pablo loˈo nguˈ
\p
\v 19 Ta nuˈu̱ xlyo niˈi̱ jiˈi̱ Prisca, loˈo jiˈi̱ Aquila, loˈo jiˈi̱ lcaa nguˈ ca toˈ tyi Onesíforo cuentya jnaˈ. 
\v 20 Ndyanu Erasto ca quichi̱ Corinto, loˈo juaˈa̱ cua nguxtyanu naˈ jiˈi̱ Trófimo ca quichi̱ Mileto chaˈ quicha tiˈ yu. 
\v 21 Quiñi clya tyucui̱i̱ jinuˈu̱ chaˈ tyalaa nuˈu̱ ca nde loˈo bilya xana tyempo tlyaˈ. Lcaa nguˈ re nda nguˈ xlyo niˈi̱ jinuˈu̱, loˈo Eubulo, loˈo Pudente, loˈo Lino, loˈo Claudia, loˈo lcaa tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo quichi̱ re.
\p
\v 22 Tyanu Xtyiˈi ycuiˈ Jesucristo loˈo nuˈu̱, chaˈ taca caca nguula la tiˈ tyiquee nuˈu̱. Ñaˈa̱ ti cuaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ tsoˈo loˈo lcaa cuˈma̱. Juaˈa̱ caca chaˈ lacua. 
