\id JUD
\h JUDAS
\mt Quityi nu nguscua San Judas
\c 1
\p
\v 1 Judas naa naˈ, la cuiˈ tyaˈa Jacobo; cña laca naˈ cuentya jiˈi̱ Jesucristo. Nscua naˈ quityi re chaˈ tsaa ca slo lcaa cuˈma̱ nu ndaquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti na, chaˈ cua ngusubi Ni jiˈi̱ ma̱. Ycuiˈ Ndyosi laca nu nguaˈni lubii jiˈi̱ cresiya jiˈi̱ ma̱, loˈo ñaˈa̱ ti tya cñaˈa̱si̱i̱ Ni jiˈi̱ ma̱ juani xquiˈya Jesucristo.
\v 2 Tyaˈna tsa tiˈ ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ ma̱, biˈ chaˈ ti̱ ti taca tyiˈi̱ tyiquee ma̱, xquiˈya chaˈ cua jlo tiˈ ma̱ chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ ma̱. Juaˈa̱ ntiˈ naˈ chaˈ caca jiˈi̱ ma̱ lcaa tsa̱. 
\s Ntsuˈu xi ñati̱ nu nclyuˈu chaˈ cuiñi jiˈi̱ nguˈ
\p
\v 3 Cuˈma̱ nguˈ tyaˈa tsoˈo na nu tyacaˈa tsa ma̱ ˈna, ntiˈ tsa naˈ scua naˈ quityi chaˈ tsaa ca slo ma̱, sca quityi nu chcuiˈ jiˈi̱ chaˈ tlyu nu nguaˈni Jesús chaˈ taca clyaá na jiˈi̱ nu cuxi; pana ná ngua scua naˈ jiˈi̱ yala ti. Loˈo nu juani ngaˈa̱ chaˈ scua naˈ quityi re chaˈ tsaa ca slo ma̱, chaˈ ta naˈ sca cui̱i̱ loˈo ma̱; ngaˈa̱ chaˈ cuaˈa ma̱ jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca nguˈ cuiñi, xquiˈya chaˈ ná jlya tiˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ liñi nu cua nda ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na loˈo na, lcaa na nu ntsuˈu chaˈ jiˈna loˈo Jesucristo. Ná cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ tsiyaˈ ti jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ cuiñi biˈ. 
\v 4 Nduˈni chaˈ ca cuayáˈ tiˈ ma̱ chaˈ cua ndyatí̱ xi ñati̱ cuiñi biˈ laja cuˈma̱, masi ná stuˈba chaˈ nu jlya tiˈ ma̱ loˈo nguˈ. Cua saˈni tsa nscua chaˈ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ xcubeˈ Ni jiˈi̱ nu nguˈ cuxi biˈ; pana ná ndaquiyaˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti, ni ná ndube tiˈ nguˈ biˈ si ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ ñati̱ chalyuu. Nacui̱ nguˈ biˈ, chaˈ ná nduˈni chaˈ masi cuaˈni nguˈ chaˈ subaˈ, masi cuaˈni nguˈ lcaa lo chaˈ cuxi, chaˈ si ntsuˈu tsa tyiquee Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna, ná xcubeˈ Ni jiˈna liˈ, ntiˈ nguˈ. Cuiñi tsa nguˈ biˈ, siˈi ycuiˈ Jesucristo laca xuˈna nguˈ biˈ. Pana nu na ni, sca ti ycuiˈ Jesucristo laca nu Xuˈna na, sca ti ycuiˈ Ni laca nu chañi chaˈ laca Ni loo jiˈna.
\p
\v 5 Cua jlo tiˈ ma̱ lcaa chaˈ nu nscua lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ngua saˈni la, pana xaˈ cachaˈ naˈ xi chaˈ biˈ jiˈi̱ ma̱ juani: Nguaˈni lyaá ycuiˈ nu Xuˈna na jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ jiˈi̱ nguˈ Israel, nu loˈo ngutiˈi̱ nguˈ preso ca loyuu su cuentya Egipto; pana ca tiyaˈ la ndyujuii ycuiˈ Ni jiˈi̱ lcaa jyoˈo cusuˈ nu ná ndaquiyaˈ jiˈi̱ chaˈ nu cua nchcuiˈ Ni loˈo nguˈ biˈ.
\v 6 Loˈo juaˈa̱ tyiˈu tiˈ ma̱ jiˈi̱ xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ná ntajaˈa̱ taquiyaˈ jiˈi̱ cña nu nda Ni jiˈi̱ nguˈ nu ngua saˈni, biˈ chaˈ nguxtyanu xca̱ biˈ tyi nguˈ ca slo ycuiˈ Ndyosi. Pana juani cua ndu̱ xca̱ cuxi biˈ ndyaaca̱ˈ loˈo carena; ca su talya ñaˈa̱ tsiyaˈ ti ndu̱ xca̱ cuxi biˈ, chaˈ preso jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laca nguˈ juani. Juaˈa̱ ntsuˈu chaˈ jatya xca̱ biˈ ni jacuaˈ tyalaa tsa̱ nu cuaˈni cuayáˈ ycuiˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱. 
\v 7 Loˈo juaˈa̱ tyiˈu tiˈ ma̱ jiˈi̱ quichi̱ Sodoma loˈo quichi̱ Gomorra loˈo xaˈ la quichi̱ nu ndiˈi̱ cacua ti; ñiˈya̱ nguaˈni nguˈ xca̱ biˈ chaˈ cuxi, juaˈa̱ lye tsa nguaˈni cuxi nu jyoˈo cusuˈ nu ngutiˈi̱ quichi̱ biˈ, hasta nu nguaˈni subaˈ nguˈ loˈo tyaˈa quiˈyu ti nguˈ. Cua ndyujuii ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lcaa nguˈ quichi̱ biˈ loˈo quiiˈ tlyu jiˈi̱ Ni liˈ. Juaˈa̱ ca cuayáˈ tiˈ lcaa ñati̱ ñaˈa̱ chaˈ tlyu nu nchca jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nduˈni Ni; la cuiˈ loˈo sca quiiˈ tlyu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tyubiˈ tsiyaˈ ti, juaˈa̱ xcubeˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu nduˈni chaˈ cuxi.
\p
\v 8 Loˈo nu nguˈ cuiñi biˈ ni, ñiˈya̱ nu nguaˈni cuxi jyoˈo cusuˈ biˈ, juaˈa̱ nduˈni nguˈ; ñiˈya̱ si nchcuiˈ xcalá ti nguˈ biˈ, juaˈa̱ laca chaˈ cuxi nu nduˈni nguˈ. Xñaˈa̱ tsa tyiquee nguˈ biˈ, nduˈni tsa nguˈ chaˈ subaˈ; juaˈa̱ ná ndaquiyaˈ nguˈ biˈ tsiyaˈ ti jiˈi̱ chaˈ nu nchcuiˈ cua ñaˈa̱ ca nguˈ nu laca loo. Loˈo liˈ hasta nchcuiˈ subaˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ntucua nde cua̱.
\v 9 Pana siˈi juaˈa̱ nguaˈni Miguel nu laca loo jiˈi̱ xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; nu loˈo ngusu̱u̱ tyaˈa nu Miguel biˈ loˈo nu xñaˈa̱ xquiˈya jyoˈo Moisés, ná nchcuiˈ ni sca chaˈ cuxi loˈo nu xñaˈa̱ biˈ. Ndiˈya̱ ti nchcuiˈ loˈo: “Ycuiˈ nu Xuˈna naˈ ntsuˈu chaˈ cuaˈa jinuˈu̱”, nacui̱ Miguel jiˈi̱ nu xñaˈa̱ biˈ liˈ.
\v 10 Pana juani nchcuiˈ nu nguˈ cuiñi biˈ chaˈ cuxi jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca chaˈ jiˈi̱ Jesús, masi ná nchca cuayáˈ tiˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ biˈ tsiyaˈ ti; ndyuˈni ñuˈu̱ nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ ca nguˈ, xquiˈya chaˈ nduˈni nguˈ ñiˈya̱ nduˈni naˈni nu ná nchca culacua tiˈ.
\p
\v 11 Tyaˈna tsa nu nguˈ cuiñi biˈ. Cua ngusñi nguˈ tyucui̱i̱ cuxi nu nguluˈu jyoˈo Caín jiˈi̱ ñati̱; cua nduˈutsuˈ nguˈ jiˈi̱ tyucui̱i̱ tsoˈo chaˈ caja cñi jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ nguaˈni jyoˈo Balaam, nu loˈo ngusñi yu cayaˈ cuentya jiˈi̱ cña cuxi nu cua cuaˈni ti yu nu ngua saˈni. Ntsuˈu chaˈ cajaa nu nguˈ cuiñi biˈ tsiyaˈ ti, ñiˈya̱ cua ngujuii jyoˈo Coré nu loˈo lye tsa ngusu̱u̱ tyaˈa yu loˈo ycuiˈ nu Xuˈna na.
\v 12 Masi cuxi tsa nduˈni nu nguˈ cuiñi biˈ, ná ntyujuˈu tiˈ nguˈ tsiyaˈ ti chaˈ ndiˈi̱ nguˈ loˈo ma̱ nu loˈo ndyuˈu tiˈi̱ ma̱ chaˈ cacu ma̱ si̱i̱ loˈo tyaˈa ma̱, xquiˈya chaˈ ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ Jesucristo. Quiñaˈa̱ tsa ndacu nguˈ biˈ liˈ, quiñaˈa̱ tsa ndyiˈyu nguˈ, chaˈ tsa biˈ ti chaˈ ntiˈ nguˈ ndyaˈa̱ nguˈ slo ma̱; ná ndube tiˈ nguˈ biˈ tsiyaˈ ti. Ñiˈya̱ laca sca xuˈna xlyaˈ nu ná ñaˈa̱si̱i̱ tsoˈo jiˈi̱ xlyaˈ jiˈi̱, juaˈa̱ laca nguˈ biˈ; ñiˈya̱ ntiˈ coo btyi nu nxna lijya̱ loˈo cuiˈi̱ ti masi ná caˈya tyo, juaˈa̱ ntiˈ nu nguˈ cuiñi biˈ; ñiˈya̱ laca sca yaca siˈyu nu ná nda siˈyu, juaˈa̱ laca nguˈ biˈ. Pana sca yaca nu cua ngüityi, ntsuˈu chaˈ xcua̱a̱ na jiˈi̱, chaˈ ngaˈaa ntsuˈu juersa jiˈi̱ chaˈ cuˈú la liˈ; cua ndye ngujuii yaca biˈ. 
\v 13 Ñiˈya̱ nxasu clyooˈ tyujoˈo, nchcua̱a̱ clyooˈ ngoˈ cuuˈ ca toˈ hitya, juaˈa̱ laca cña cuxi nu ndyuˈni nguˈ biˈ; ñiˈya̱ laca sca cuii nde cua̱ nu ngusna ndyaa xaˈ tyucui̱i̱ chaˈ ngaˈaa ta xee nde talya, juaˈa̱ laca nguˈ cuiñi biˈ. Pana cua nguaˈni choˈo ycuiˈ Ndyosi sca seˈi̱ su ná ntsuˈu xee tsiyaˈ ti su tyaa nu nguˈ cuiñi biˈ.
\p
\v 14 Cua saˈni tsa nchcuiˈ jyoˈo Enoc ñiˈya̱ nu caca jiˈi̱ nguˈ cuiñi nu nduˈni juaˈa̱. Cua ndyaˈa caˈyu latya sñiˈ steˈ jyoˈo Adán, loˈo liˈ ngula nu Enoc nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ chcuiˈ Ni loˈo ñati̱ nu ngua saˈni. Ndiˈya̱ nchcuiˈ Enoc biˈ: “Cua naˈa̱ naˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na, chaˈ lijya̱ Ni loˈo tyu̱u̱ tsa tyaˈa mil xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni,
\v 15 chaˈ cuaˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱. Liˈ xcubeˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ cuxi xquiˈya chaˈ cuxi nu cua nguaˈni nguˈ, xquiˈya chaˈ subaˈ nu cua nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.” Juaˈa̱ nacui̱ jyoˈo Enoc biˈ.
\v 16 Nu nguˈ cuiñi biˈ ni, xcuiˈ na chi̱i̱ ntiˈ nguˈ biˈ ndiˈi̱ nguˈ chalyuu; ná sca na ná ndiya tiˈ nguˈ biˈ tsiyaˈ ti, chaˈ chiyaˈa̱ ti nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱ lcua ti chaˈ. Xcuiˈ ndiya la tiˈ nguˈ biˈ lcaa lo chaˈ cuxi nu ntsuˈu tyiquee nguˈ jiˈi̱. Lye tsa nchcuiˈ tyucuaa tiˈ nguˈ biˈ loˈo tyaˈa nguˈ, pana xcuiˈ tsoˈo tsa nchcuiˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ ñati̱ si xtyucua nguˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo sca cña cuxi.
\s Cña nu ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni ñati̱ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo
\p
\v 17 Cuˈma̱ nguˈ tyaˈa tsoˈo na nu tyacaˈa tsa ma̱ ˈna, ngaˈa̱ chaˈ tyiˈu tiˈ ma̱ chaˈ nu nchcuiˈ ñati̱ loˈo na, nu ñati̱ nu cua ngua tsaˈa̱ jiˈi̱ Jesucristo nu Xuˈna na tya clyo.
\v 18 “Tyuˈu tucua xi ñati̱ cuiñi loˈo cua tye ti chalyuu”, nacui̱ nguˈ biˈ jiˈna. “Xtyí loˈo nguˈ cuiñi biˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, juaˈa̱ cuaˈni nguˈ cua ñaˈa̱ ca chaˈ cuxi nu ndiya tiˈ nguˈ jiˈi̱”, nacui̱ nguˈ biˈ jiˈna.
\v 19 Cuaˈni nu nguˈ cuiñi biˈ chaˈ ngaˈaa stuˈba chaˈ nu culacua tiˈ ma̱ loˈo tyaˈa ma̱. Ndiya tsa tiˈ nguˈ biˈ lcaa chaˈ cuxi nu ntsuˈu chalyuu, chaˈ ná ndyanu Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ biˈ tsiyaˈ ti.
\p
\v 20 Pana nu cuˈma̱ nguˈ tyaˈa tsoˈo na ni, xaˈ ñaˈa̱ cuaˈni ma̱; ngaˈa̱ chaˈ xtyucua ma̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa ma̱ chaˈ lcaa ma̱ talo ma̱ cuaˈni ma̱ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Taca talo ma̱ xquiˈya chaˈ ngusñi tsoˈo ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni. Loˈo juaˈa̱ ta Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi juersa jiˈi̱ ma̱ chaˈ taca chcuiˈ ma̱ loˈo Ni.
\v 21 Biˈ chaˈ lacua, cuaˈa ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ ca ma̱; cuiˈya ma̱ cuentya ñiˈya̱ nu cuaˈni ma̱ nde chalyuu, chaˈ jlo tiˈ ma̱ chaˈ ntsuˈu tsa tyiquee ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ ma̱. Jatya ma̱ ni jacuaˈ tyalaa tsa̱ loˈo ta ycuiˈ Jesucristo nu Xuˈna na chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye tsiyaˈ ti jiˈna, chaˈ tyaˈna tsa tiˈ Ni ñaˈa̱ Ni jiˈna.
\p
\v 22 Cuaˈni tyaˈna tiˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa nguˈ tyaˈa ma̱ nu bilya xñi tsoˈo chaˈ jiˈi̱ Jesucristo, loˈo juaˈa̱ culuˈu tsoˈo la ma̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 23 Cuaˈni lyaá ma̱ jiˈi̱ nguˈ nu cua tyumi̱ˈ ti lo quiiˈ jiˈi̱ nu xñaˈa̱, culo ma̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ yaˈ nu xñaˈa̱. Ñaˈa̱ ti tya cuaˈni tyaˈna tiˈ ma̱ jiˈi̱ nguˈ nu xcuiˈ chaˈ cuxi nduˈni; ñaˈa̱ ti xtyucua ma̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ taca ca cuayáˈ tsoˈo la tiˈ nguˈ chaˈ liñi jiˈi̱ ycuiˈ Ni, masi cutsi̱i̱ ma̱ xi jiˈi̱ chaˈ cuxi nu nduˈni nguˈ, ñiˈya̱ si cojolaqui nu chaˈ cuxi biˈ jiˈi̱ ma̱. 
\s Ndyuˈni tlyu Judas jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 24-25 Sca ti ycuiˈ Ndyosi ntsuˈu chalyuu. Taca cuaˈni lyaá Ni jiˈna xquiˈya Jesucristo nu Xuˈna na; sca ti ycuiˈ Ni nchca jiˈi̱ Ni ñaˈa̱si̱i̱ Ni jiˈna, laja loˈo ndyaˈa̱ na tyucui̱i̱ tsoˈo nu nguluˈu Ni jiˈna. Xtyucua Ni jiˈna chaˈ ná tyeje sna quiyaˈ na, chaˈ ná tyuˈutsuˈ na jiˈi̱ tyucui̱i̱ biˈ, ñaˈa̱ cuayáˈ nu tyalaa na tsoˈo ti ca su ndubi tsa ñaˈa̱ xee, ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi. Lubii tsiyaˈ ti caca cresiya jiˈna loˈo cua ndyalaa na ca slo Ni, loˈo juaˈa̱ caca chaa tsa tiˈ na liˈ. Biˈ chaˈ juani cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ntucua ca su tlyu nde cua̱, chaˈ sca ti ycuiˈ Ndyosi ntsuˈu nu tlyu tsa laca Ni; sca ti ycuiˈ Ni laca Ni loo jiˈi̱ lcaa lo na nu ntsuˈu chalyuu, juaˈa̱ sca ti ycuiˈ Ni nchca jiˈi̱ Ni cuaˈni Ni lcaa lo cña tonu tsiyaˈ ti. Luˈú ycuiˈ Ndyosi tya loˈo bilya tyaˈ chalyuu, loˈo juaˈa̱ luˈú Ni juani; ná ngaˈa̱ chaˈ tye tyempo chaˈ luˈú Ni ca nde loo la. Juaˈa̱ laca chaˈ lacua. 
