\id REV
\h APOCALIPSIS
\mt Loˈo cua tye ti chalyuu re
\c 1
\s Nguluˈu Jesucristo jiˈi̱ Juan sca chaˈ nu ntsuˈu yacu̱ˈ ti tya saˈni la
\p
\v 1 Nde nscua naˈ chaˈ nu nguluˈu Jesucristo ˈna. Juan laca naˈ, loˈo nde nscua naˈ sca chaˈ nu ntsuˈu yacu̱ˈ ti tya saˈni la. Tya clyo la cua nda ycuiˈ Ndyosi chaˈ biˈ loˈo Jesús chaˈ culuˈu jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu cua lijya̱ ti chaˈ caca nde chalyuu. Liˈ nda Jesús chaˈ biˈ loˈo naˈ, nu loˈo nda Ni sca xca̱ jiˈi̱ Ni nu ngutuˈu nde cua̱ ya̱a̱ ca slo naˈ, chaˈ ndyuˈni naˈ cña jiˈi̱ Ni.
\v 2 Nde nscua naˈ lcaa chaˈ nu cua naˈa̱ ycuiˈ naˈ; juaˈa̱ nchcuiˈ liñi naˈ loˈo ñati̱ jiˈi̱ Ni lcaa chaˈ nu cua nda ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ, la cuiˈ chaˈ tsoˈo nu nchcuiˈ tsa Jesús jiˈi̱ loˈo ñati̱.
\p
\v 3 Tsoˈo tsa caca tyiquee ma̱, ñati̱ nu chcuiˈ lo quityi re, juaˈa̱ cuˈma̱ loˈo cuna ma̱ chaˈ nu nchcuiˈ quityi re, lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu cua lijya̱ ti chaˈ caca nde chalyuu; nu loˈo taquiyaˈ na jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nscua re, tsoˈo tsa caca tyiquee na liˈ. Loˈo juaˈa̱ cua ngulala ti caca chaˈ nu nscua re.
\s Nscua Juan chaˈ nu ndyaa slo ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo nde cati tyaˈa quichi̱
\p
\v 4 Juan laca naˈ nu nda̱ quityi re tsaa nde cati tyaˈa quichi̱ loyuu su cuentya Asia, ca su ndiˈi̱ taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Jesucristo. Nda naˈ xlyo niˈi̱ jiˈi̱ ma̱ chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti na, juaˈa̱ chacuayáˈ jiˈi̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi, juaˈa̱ chacuayáˈ jiˈi̱ Jesucristo. Cua ntiˈ naˈ chaˈ ñaˈa̱ ti cuaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ tsoˈo loˈo ma̱, ñaˈa̱ ti cuaˈni Ni chaˈ ti̱ ti tyiˈi̱ tyiquee ma̱. Nu ngua tya clyo luˈú ycuiˈ Ndyosi, na luˈú Ni juani, loˈo ñaˈa̱ ti tya luˈú Ni tyempo nde loo la. Ntucua Xtyiˈi ycuiˈ Ni nde loo su tlyu su ntucua ycuiˈ Ni, la cuiˈ cati tyaˈa cuiˈi̱ lubii nu nda Xtyiˈi Ni laca biˈ.
\v 5 Tsoˈo tsa nchcuiˈ liñi Jesucristo jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti yu ñaˈa̱ cuayáˈ ndyujuii nguˈ jiˈi̱ yu. Pana loˈo ndyuˈú Jesús chaca quiyaˈ loˈo ngujuii yu, liˈ naˈa̱ nguˈ chaˈ tlyu tsa chaˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ yu. Loˈo juani laca Jesucristo loo jiˈi̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu, xquiˈya chaˈ laca yu loo jiˈi̱ lcaa nu laca xuˈna chalyuu. Ntsuˈu tsa tyiquee Jesús ñaˈa̱ yu jiˈna, biˈ chaˈ ngujuii yu lo crusi; cua ndyalú tañi yu, chaˈ nguaˈni lyaá yu jiˈna jiˈi̱ nu cuxi nu ntsuˈu jiˈna.
\v 6 Cua nguaˈni Jesús chaˈ laca na sca lo ñati̱ nu ndulo tsa cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, nu ndyuˈni cña nu ntiˈ ycuiˈ Ndyosi Sti Jesús chaˈ cuaˈni na. Cua ntiˈ na chaˈ lcaa yija̱ nu lijya̱ nde loo la ná tye chaˈ cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ nchca jiˈi̱ Ni cuaˈni Ni lcaa lo cña tsiyaˈ ti. Juaˈa̱ caca chaˈ lacua.
\p
\v 7 Cuiˈya ma̱ cuentya, chaˈ tya tya̱a̱ Jesucristo nde chalyuu chaca quiyaˈ laja coo. Ñaˈa̱ lcaa ñati̱ jiˈi̱ yu liˈ; juaˈa̱ nu ñati̱ nu liyeˈ tsa tiˈ ñaˈa̱ jiˈi̱ yu nu ngua tsubiˈ, juaˈa̱ nu ñati̱ nu cua ndyojoˈ chcua̱ jiˈi̱ yu, loˈo nguˈ biˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ yu chaca quiyaˈ liˈ. Xiˈya ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu chaˈ xñiˈi̱ tiˈ nguˈ loˈo tya̱a̱ Jesús chaca quiyaˈ, chaˈ cua jlo tiˈ nguˈ chaˈ ntsuˈu quiˈya jiˈi̱ nguˈ. Juaˈa̱ caca chaˈ biˈ lacua.
\p
\v 8 “Ñiˈya̱ ntiˈ letra A, juaˈa̱ nguxana lcaa chaˈ loˈo naˈ; ñiˈya̱ ntiˈ letra Z, juaˈa̱ tye lcaa chaˈ loˈo naˈ”, nacui̱ ycuiˈ nu Xuˈna na nu lcaa cña nchca jiˈi̱ Ni. Nu ngua tya clyo luˈú ycuiˈ Ndyosi, na luˈú Ni juani, loˈo ñaˈa̱ ti tya luˈú Ni tyempo nde loo la.
\s Naˈa̱ Juan jiˈi̱ Cristo ca su tlyu su ntucua ycuiˈ Ni
\p
\v 9 Juan laca naˈ, tyaˈa ntsuˈu chaˈ jiˈna loˈo Jesús laca naˈ. Ñiˈya̱ nu ndyaca jiˈi̱ cuˈma̱, la cuiˈ juaˈa̱ ndyaca jnaˈ, chaˈ stuˈba ti ndyiji chaˈ tiˈí jiˈna cuentya jiˈi̱ Jesús; pana jlya tiˈ na chaˈ Cristo laca loo jiˈna juani, biˈ chaˈ ndalo na jiˈi̱ chaˈ tiˈí nu tyacua jiˈna. Nde chaˈ nu ngua ˈna loˈo ndiˈi̱ naˈ loyuu su naa Patmos, sca yuu piti ti nu nscua claˈbe hitya. Ca biˈ ntsuˈu naˈ neˈ chcua̱, xquiˈya chaˈ ná ntsi̱i̱ naˈ nchcuiˈ naˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱; nchcuiˈ naˈ lcaa chaˈ tsoˈo nu cua nda Jesús loˈo na.
\v 10 Tsa̱ clyo jiˈi̱ semana ngua, tsa̱ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na, liˈ tyucui ñaˈa̱ naˈ ngua tii naˈ chaˈ nguaˈya Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi lo naˈ tsiyaˈ ti; ngaˈaa ngua cuaˈni naˈ xaˈ la chaˈ. Liˈ ndyuna naˈ chaˈ nchcuiˈ tsaca ñati̱ nde chu̱ˈ su ndu̱ naˈ; cui̱i̱ ngusiˈya biˈ loˈo nchcuiˈ, ñiˈya̱ ndañi nclyaˈá nguˈ sca cuiˈchcua̱.
\v 11 Ndiˈya̱ nchcuiˈ nu biˈ loˈo naˈ:
\p ―Ñiˈya̱ ntiˈ letra A, juaˈa̱ nguxana lcaa chaˈ loˈo naˈ; ñiˈya̱ ntiˈ letra Z, juaˈa̱ tye lcaa chaˈ loˈo naˈ ―nacui̱ nu nchcuiˈ biˈ―. Scua clya nuˈu̱ lcaa chaˈ nu cachaˈ naˈ jinuˈu̱ juani; lcaa chaˈ nu ñaˈa̱ nuˈu̱ juani, scua clya nuˈu̱ jiˈi̱ lo quityi. Liˈ ta nuˈu̱ quityi re chaˈ tsaa slo nu cati tyaˈa taju ñati̱ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Jesucristo ca quichi̱ tyi nguˈ, ca loyuu su cuentya Asia nu ñacui̱ naˈ re: quichi̱ Efeso, juaˈa̱ quichi̱ Esmirna, juaˈa̱ quichi̱ Pérgamo, juaˈa̱ quichi̱ Tiatira, juaˈa̱ quichi̱ Sardis, juaˈa̱ quichi̱ Filadelfia, juaˈa̱ quichi̱ Laodicea.
\p
\v 12 Liˈ nguxtyacui naˈ su ndu̱ naˈ chaˈ ñaˈa̱ naˈ tilaca laca nu nda chaˈ loˈo naˈ. Liˈ naˈa̱ naˈ ndu̱ cati tyaˈa candyeru nu cua ndyaˈ loˈo chcua̱ oro.
\v 13 Laja candyeru biˈ ndu̱ sca nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ ñati̱ ñaˈa̱, juaˈa̱ ñaˈa̱ nu cusuˈ biˈ ngua tiˈ naˈ. Tyucui̱ tsa lateˈ lacuˈ Ni, nu ndyalaa ca yane quiyaˈ Ni tsiyaˈ ti, loˈo juaˈa̱ cua ndyaaca̱ˈ tyiquee Ni loˈo sca sintya oro.
\v 14 Ngati̱ tsa ñaˈa̱ quicha̱ˈ hique Ni, ñiˈya̱ ngati̱ ñaˈa̱ quicha̱ˈ xlyaˈ, masi yelu tlyaˈ nu ngati̱ ñaˈa̱. Tsoˈo tsa ngulane xee cloo Ni ñiˈya̱ laca loˈo lye tsa ndyatu̱ quiiˈ su talya ñaˈa̱.
\v 15 Ndubi tsa ñaˈa̱ quiyaˈ Ni, ñiˈya̱ laca loˈo ndubi ñaˈa̱ chcua̱ ngatsi nu cua ndyaa lo quiiˈ, loˈo liˈ ngusubii nguˈ jiˈi̱. Nu loˈo nchcuiˈ Ni, ñiˈya̱ laca loˈo ndyalú sca staˈa̱ clyaa toˈ quee jaaˈ su cua̱ tsa ndyalú hitya, juaˈa̱ nguañi xtyiˈi liˈ.
\v 16 Yaˈ tsuˈ cui̱ Ni ndacui cati tyaˈa cuii, ñiˈya̱ laca cuii nu ntsuˈu nde cua̱; tuˈba Ni ntucua sca xlyu cusu̱u̱ nu cha tsa tyucuaa chu̱ˈ biˈ. Ndubi tsa ñaˈa̱ loo Ni, ñiˈya̱ laca loˈo ntyijiˈi̱ xee cuichaa nde hora.
\p
\v 17 Loˈo cua naˈa̱ naˈ jiˈi̱ Ni, tsiyaˈ ca nclyú naˈ nde quiyaˈ Ni; cua culiji ti tiˈ naˈ ngua, xquiˈya chaˈ ndyutsi̱i̱ tsa naˈ. Liˈ yaˈ tsuˈ cui̱ Ni ngusta Ni hichu̱ˈ naˈ, ndiˈya̱ nchcuiˈ Ni loˈo naˈ:
\p ―Ná cutsi̱i̱ nuˈu̱ ―nacui̱ Ni―. Naˈ ntucua̱ loˈo nguxana chalyuu, loˈo juaˈa̱ la cuiˈ naˈ tyucua̱ loˈo tye chalyuu.
\v 18 Ycuiˈ Ni nu luˈú ca laca naˈ ―nacui̱ Ni―. Cua ngujuii naˈ nu ngua liˈ, pana xaˈ ndyuˈú naˈ chaca quiyaˈ, loˈo juani ngaˈaa tye chaˈ luˈú naˈ. Naˈ nclyu̱ cña loˈo ndyijii ñati̱, juaˈa̱ la cuiˈ naˈ nclyu̱ cña macala su tyaa cresiya jiˈi̱ nguˈ.
\v 19 Scua nuˈu̱ chaˈ nu ndyaca re juani, chaˈ nu ñaˈa̱ nuˈu̱ ca nde, juaˈa̱ chaˈ nu caca nde chalyuu tyempo nde loo la, chaˈ tsaa quityi slo taju ñati̱ ˈna nde quichi̱ tyi nguˈ biˈ.
\v 20 Ndiˈya̱ ndyuˈu chaˈ nu naˈa̱ nuˈu̱ tsa̱, chaˈ jiˈi̱ nu cati tyaˈa cuii nu ntsuˈu nde cua̱ nu naˈa̱ nuˈu̱ chaˈ ndacui yaˈ naˈ laˈa tsuˈ cui̱, juaˈa̱ nu cati tyaˈa candyeru oro biˈ, chaˈ ná ngua cuayáˈ tiˈ nuˈu̱ nquichaˈ: nu cati tyaˈa cuii biˈ, biˈ laca nu cati tyaˈa ñati̱ nu ndu̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ chcuiˈ nguˈ loˈo nu cati tyaˈa taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo, sca taju ñati̱ biˈ scaa quichi̱; loˈo juaˈa̱ nu cati tyaˈa candyeru oro, biˈ laca nu cati tyaˈa taju ñati̱ biˈ.
\c 2
\s Chaˈ nu nda Jesús loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni nde quichi̱ Efeso
\p
\v 1 Liˈ nacui̱ Jesús:
\p ―Nde chaˈ nu scua nuˈu̱ chaˈ tsaa slo nu ñati̱ nu ndu̱ cuentya jnaˈ nde quichi̱ Efeso, chaˈ culuˈu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ biˈ: “Ndiˈya̱ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱, la cuiˈ naˈ nu ndacui nu cati tyaˈa cuii biˈ yaˈ naˈ, nu ndu̱ naˈ claˈbe laja nu cati tyaˈa candyeru oro biˈ:
\v 2 Cua jlo tiˈ naˈ lcaa ñaˈa̱ nu nduˈni ma̱, nacui̱ Jesús. Jlo tiˈ naˈ chaˈ ndalo tsa tyiquee ma̱, masi ndyiji tsa chaˈ tiˈí jiˈi̱ ma̱ chaˈ ndacu̱ˈ ma̱ chaˈ jiˈi̱ nguˈ xñaˈa̱, nacui̱ Ni. Loˈo juaˈa̱ jlo tiˈ naˈ chaˈ ná ndalo ma̱ tsiyaˈ ti jiˈi̱ ñati̱ cuxi. Cua nguaˈni cuayáˈ ma̱ jiˈi̱ ñati̱ nu nacui̱ chaˈ cua nda naˈ jiˈi̱ ycuiˈ nguˈ lijya̱ slo ma̱, masi ná nda naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ lijya̱; cua nquijeloo chaˈ jiˈi̱ ma̱ chaˈ cuiñi nguˈ biˈ, nacui̱ Ni.
\v 3 Loˈo juaˈa̱ jlo tiˈ naˈ chaˈ ná nchca taja tiˈ ma̱; masi ndyiji tsa chaˈ tiˈí jiˈi̱ ma̱, ná ndyaˈa̱chu̱ˈ ma̱ chaˈ jnaˈ.
\v 4 Pana nde quiˈya ntsuˈu chaˈ sta naˈ hichu̱ˈ ma̱, chaˈ ná ntsuˈu tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ ˈna ñiˈya̱ nu nguaˈni ma̱ tya clyo la, nacui̱ Jesús.
\v 5 Biˈ chaˈ juani cuaˈni clya ma̱ chaˈ tyiˈu tiˈ ma̱ ñiˈya̱ nu tsoˈo tsa ntsuˈu tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jnaˈ, nu loˈo ngusñi ma̱ chaˈ ˈna tya clyo; loˈo juani ñaˈa̱ ti ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni ma̱ la cuiˈ chaˈ tsoˈo biˈ chaca quiyaˈ. Si ná tyajaˈa̱ ma̱ cuaˈni ma̱ juaˈa̱, liˈ ca̱a̱ naˈ ca̱quiˈya̱ jiˈi̱ candyeru jiˈi̱ ma̱ ca su ntucua biˈ, tyaloˈo naˈ jiˈi̱, nacui̱ Ni.
\v 6 Pana nde cña nguaˈni ma̱ nu tsoˈo tsa ntiˈ naˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱, nacui̱ Ni, chaˈ stuˈba ntiˈ ma̱ loˈo naˈ cuentya jiˈi̱ nguˈ nicolaítas; tsoˈo chaˈ ná ndiya tiˈ ma̱ tsiyaˈ ti lcaa ñaˈa̱ nu ndyuˈni nguˈ biˈ.
\v 7 Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ xi jiˈi̱ ñaˈa̱ chaˈ nu nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni scaa quichi̱, si tyajaˈa̱ ca ma̱ cuna ma̱: Tsoˈo ti cuaˈni naˈ loˈo cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu tyiji̱loo jiˈi̱ nu xñaˈa̱ ñaˈa̱ cuayáˈ tye chalyuu jiˈi̱ nguˈ; caja chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈi̱ nguˈ biˈ, loˈo juaˈa̱ ta naˈ chacuayáˈ cacu nguˈ siˈyu yaca tsoˈo nu ndu̱ ca claˈbe yuu tsoˈo su ndiˈi̱ ycuiˈ Ni, nacui̱ Jesús.”
\s Chaˈ nu nda Jesús loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni nde quichi̱ Esmirna
\p
\v 8 ’Loˈo juaˈa̱ scua nuˈu̱ chaˈ re chaˈ tsaa slo nu ñati̱ nu ndu̱ cuentya jnaˈ nde quichi̱ Esmirna, chaˈ culuˈu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ biˈ: “Ndiˈya̱ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱, naˈ nu ntucua̱ loˈo nguxana lcaa chaˈ, la cuiˈ naˈ nu tya tyucua̱ loˈo tye lcaa chaˈ: Chañi chaˈ ngujuii naˈ, pana cua ndyuˈú naˈ chaca quiyaˈ. 
\v 9 Jlo tiˈ naˈ lcaa ñaˈa̱ nu nduˈni cuˈma̱, nacui̱ Ni. Jlo tiˈ naˈ chaˈ lye tsa ndyuˈni lyaˈ tiˈ nguˈ jiˈi̱ ma̱, chaˈ tiˈi tsa ma̱ cuentya jiˈi̱ nguˈ biˈ, masi liñi la ñacui̱ na chaˈ ntsuˈu tsa chaˈ tsoˈo jiˈi̱ cuˈma̱ cuentya jnaˈ, nacui̱ Ni. Loˈo juaˈa̱ jlo tiˈ naˈ chaˈ cuxi tsa nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱ ma̱. Nacui̱ nguˈ chaˈ sñiˈ ycuiˈ Ndyosi laca ycuiˈ nguˈ; pana sca chaˈ nduˈni ti nguˈ laca chaˈ biˈ, chaˈ stuˈba ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo Satanás, nacui̱ Ni.
\v 10 Ná cutsi̱i̱ ma̱ jiˈi̱ chaˈ tiˈí nu caca jiˈi̱ ma̱ nde loo la, masi cuaˈni nu xñaˈa̱ chaˈ tyu̱u̱ tyaˈa ma̱ tsaa ma̱ xi neˈ chcua̱. Cua ntiˈ yu cuaˈni cuayáˈ yu jiˈi̱ ma̱ si ñaˈa̱ ti tya nxñi ma̱ chaˈ jnaˈ. Pana tii ti tsa̱ xcubeˈ yu jiˈi̱ ma̱, nacui̱ Ni. Ñaˈa̱ ti tyucui tyiquee ma̱ xñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ, masi cajaa ma̱, chaˈ ná ngaˈa̱ chaˈ tye chalyuu nu ta naˈ jiˈi̱ ma̱ nde loo la liˈ.
\v 11 Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ jiˈi̱ ñaˈa̱ chaˈ nu nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni scaa quichi̱, si tyajaˈa̱ ca ma̱ cuna ma̱ xi: Tsoˈo ti cuaˈni naˈ loˈo cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu tyiji̱loo jiˈi̱ nu xñaˈa̱ ñaˈa̱ cuayáˈ tye chalyuu jiˈi̱ nguˈ; ná sca caca jiˈi̱ nguˈ biˈ tsiyaˈ ti tsa̱ biˈ, nu loˈo culo ycuiˈ Ndyosi cña jiˈi̱ ñati̱ cuxi nu ntsuˈu ca bilyaa chaˈ tyaa nguˈ nde chalyuu talya, nacui̱ Jesús.”
\s Chaˈ nu nda Jesús loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni nde quichi̱ Pérgamo
\p
\v 12 ’Loˈo juaˈa̱ scua nuˈu̱ chaˈ re chaˈ tsaa slo nu ñati̱ nu ndu̱ cuentya jnaˈ nde quichi̱ Pérgamo, chaˈ culuˈu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ biˈ: “Ndiˈya̱ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱, nacui̱ Jesús, naˈ nu ntsuˈu xlyu cusu̱u̱ ˈna nu cha tsa tyucuaa chu̱ˈ xlyu biˈ.
\v 13 Cua jlo tiˈ naˈ lcaa ñaˈa̱ nu nduˈni ma̱, nacui̱ Ni. Jlo tiˈ naˈ chaˈ laca Satanás loo ca su ndiˈi̱ cuˈma̱; pana masi juaˈa̱ laca chaˈ, tya tsoˈo tsa nxñi ma̱ chaˈ ˈna, nacui̱ Ni. Bilya tyaˈa̱chu̱ˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ jnaˈ; ñaˈa̱ ti jlya tiˈ ma̱ ˈna, masi tyempo cuxi nu ngua liˈ, nu loˈo ndyujuii nguˈ jiˈi̱ jyoˈo Antipas. Ná ndyutsi̱i̱ yu biˈ, nchcuiˈ yu chaˈ ˈna ca quichi̱ tyi ma̱ su ntucua Satanás loo.
\v 14 Pana tya ntsuˈu xi quiˈya nu sta naˈ hichu̱ˈ ma̱, nacui̱ Jesús, chaˈ tya ntsuˈu xi nguˈ tyaˈa ndyuˈu tiˈi̱ ma̱ ca quichi̱ Pérgamo biˈ, nu ná ntiˈ xtyanu jiˈi̱ chaˈ cuxi, la cuiˈ chaˈ cuxi nu nguluˈu jyoˈo Balaam jiˈi̱ ñati̱ nu ngua saˈni. Cua nchcuiˈ jyoˈo biˈ loˈo jyoˈo Balac nu ngua liˈ, chaˈ culuˈu yu chaˈ cuxi biˈ jiˈi̱ nguˈ Israel, chaˈ cacu nguˈ msta̱ nu nscua slo lcui̱ joˈó jiˈi̱ xaˈ ñati̱ nu ná ndaquiyaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti, loˈo juaˈa̱ chaˈ cuaˈni nguˈ chaˈ subaˈ loˈo xaˈ nu cunaˈa̱.
\v 15 Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu xi nguˈ tyaˈa ndyuˈu tiˈi̱ ma̱ nu ná ntajaˈa̱ nguˈ xtyanu nguˈ jiˈi̱ xaˈ chaˈ cuxi nu nguluˈu nguˈ nicolaítas biˈ. Ná ndiya tiˈ naˈ chaˈ cuxi biˈ tsiyaˈ ti, nacui̱ Ni.
\v 16 Biˈ chaˈ juani culochu̱ˈ ma̱ lcaa chaˈ cuxi biˈ, nacui̱ Ni. Si ná tyajaˈa̱ ma̱ cuaˈni ma̱ juaˈa̱, yala ti ca̱a̱ naˈ ca su ndiˈi̱ ma̱ chaˈ xu̱u̱ tyaˈa naˈ loˈo ma̱ loˈo xlyu cusu̱u̱ nu ntucua tuˈba naˈ, nacui̱ Ni.
\v 17 Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ xi jiˈi̱ ñaˈa̱ chaˈ nu nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni scaa quichi̱, si tyajaˈa̱ ca ma̱ cuna ma̱: Tsoˈo ti cuaˈni naˈ loˈo cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu tyiji̱loo jiˈi̱ nu xñaˈa̱ ñaˈa̱ cuayáˈ tye chalyuu jiˈi̱ nguˈ; caca tyaalaˈ tiˈ tyiquee nguˈ biˈ, cacu nguˈ chaˈ tsoˈo nu cua nguxcoˈo naˈ chaˈ caja jiˈi̱ nguˈ. Loˈo juaˈa̱ ta naˈ sca quee sube ti nu ngati̱ ñaˈa̱, nu nscua xtañi scaa nguˈ chu̱ˈ, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ nguˈ biˈ, chaˈ tsoˈo ti ntiˈ naˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ nguˈ; chaca xtañi nu tsoˈo la laca nu nscua chu̱ˈ quee biˈ. Ná caja chacuayáˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ tyuloo xtañi biˈ; cua laca ti ñati̱ nu caja xtañi biˈ jiˈi̱, biˈ laca nu caja chacuayáˈ chaˈ tyuloo jiˈi̱, nacui̱ Ni.”
\s Chaˈ nu nda Jesús loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni nde quichi̱ Tiatira
\p
\v 18 ’Loˈo juaˈa̱ scua nuˈu̱ chaˈ re chaˈ tsaa slo nu ñati̱ nu ndu̱ cuentya jnaˈ nde quichi̱ Tiatira, chaˈ culuˈu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ biˈ: “Ndiˈya̱ nchcui̱ˈ loˈo ma̱, naˈ nu laca̱ nu sca ti Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi, naˈ nu ngulane tsa xee cloo naˈ ñiˈya̱ laca loˈo lye tsa ndyatu̱ quiiˈ su talya ñaˈa̱, naˈ nu ndubi tsa ñaˈa̱ quiyaˈ naˈ ñiˈya̱ laca sca chcua̱ ngatsi nu scui chu̱ˈ.
\v 19 Cua jlo tiˈ naˈ lcaa ñaˈa̱ nu nduˈni ma̱, nacui̱ Ni. Ntsuˈu tsa tyiquee ma̱ ñaˈa̱ ma̱ jiˈi̱ tyaˈa ma̱ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo naˈ, chaˈ tsoˈo tsa ngusñi ma̱ chaˈ ˈna; nxtyucua ma̱ jiˈi̱ ñati̱ nu lyiji tsa chaˈ tsoˈo jiˈi̱, juaˈa̱ ndalo tsa tyiquee ma̱ loˈo ndyuˈni lyaˈ tiˈ nguˈ jiˈi̱ ma̱. Loˈo juani tsoˈo la xi ndyuˈni ma̱, ngaˈaa siˈi ñiˈya̱ nu nguaˈni ma̱ tya saˈni la, nacui̱ Jesús.
\v 20 Pana nde quiˈya nu ntsuˈu chaˈ sta naˈ hichu̱ˈ ma̱, nacui̱ Ni, laca chaˈ tya nda ma̱ chacuayáˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ Jezabel biˈ, chaˈ culuˈu chaˈ cuxi jiˈi̱ nguˈ tyaˈa ma̱. Ycuiˈ maˈ nacui̱ maˈ chaˈ laca maˈ tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, pana ndatsaa tsa maˈ biˈ jiˈi̱ ñati̱ nu ntsuˈu cuentya jnaˈ; ncluˈu quiˈi̱ jiˈi̱ nguˈ chaˈ cuaˈni nguˈ chaˈ subaˈ loˈo xaˈ cunaˈa̱, juaˈa̱ ncluˈu maˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ cacu nguˈ msta̱ nu nscua slo lcui̱ joˈó jiˈi̱ nguˈ, nacui̱ Ni.
\v 21 Cua ntajatya tsa naˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ, ni jacuaˈ culochu̱ˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱; pana ná ntajaˈa̱ maˈ biˈ xtyanu maˈ chaˈ subaˈ nu nduˈni maˈ. 
\v 22 Biˈ chaˈ juani ta naˈ chaˈ tiˈí jiˈi̱ maˈ biˈ, nacui̱ Ni. Stuˈba ti caca quicha nu cunaˈa̱ biˈ loˈo nu ñati̱ nu subaˈ tsa ndyuˈni loˈo, lye tsa caca quicha nguˈ. Juaˈa̱ cuaˈni naˈ loˈo nguˈ biˈ, si ná ca tyujuˈu tiˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ndyuˈni nguˈ, chaˈ culochu̱ˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi biˈ;
\v 23 hasta cujuii naˈ jiˈi̱ ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ, nacui̱ Ni. Loˈo liˈ lcaa taju ñati̱ jiˈi̱ Jesucristo lcua ti quichi̱, caja chaˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ cua nguaˈni tye naˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi biˈ; liˈ taca jlya tsoˈo tiˈ nguˈ chaˈ cua jlo tiˈ naˈ lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu nclyacua tiˈ ñati̱ chalyuu. Loˈo liˈ ca cuayáˈ tiˈ lcaa ma̱ chaˈ la cuiˈ ñiˈya̱ nguaˈni ma̱ chaˈ cuxi tya loˈo ya̱a̱ ma̱ chalyuu, juaˈa̱ xcubeˈ naˈ jiˈi̱ ma̱, nacui̱ Jesús.
\v 24 Juani chcuiˈ naˈ xi loˈo cuˈma̱ tyaˈa ngusñi ma̱ chaˈ jnaˈ, nu ndyanu ma̱ nde Tiatira, cuˈma̱ nu ná ngusñi ma̱ chaˈ cuxi nu nclyuˈu nu cunaˈa̱ cuxi biˈ: ná jlo tiˈ ma̱ cuaˈni ma̱ chaˈ cuxi nu nacui̱ nguˈ biˈ chaˈ sca chaˈ nu tucui tsa nu ntsuˈu jiˈi̱ Satanás laca, loˈo juaˈa̱ laca chaˈ cuxi biˈ. Tsoˈo nduˈni ma̱ lacua. Ná ta naˈ xaˈ cña nu cuaˈni ma̱, nacui̱ Ni,
\v 25 masi sca ti chaˈ chcuiˈ naˈ loˈo ma̱, chaˈ ñaˈa̱ ti tya tyanu tsoˈo chaˈ neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, lcaa chaˈ nu cua ndyuna ma̱ tya tsubiˈ la; tyanu chaˈ biˈ ñaˈa̱ cuayáˈ nu ca̱a̱ naˈ, nacui̱ Jesús.
\v 26 Tsoˈo ti cuaˈni naˈ loˈo cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu tyiji̱loo jiˈi̱ nu xñaˈa̱, ñati̱ nu ndalo, chaˈ nduˈni nguˈ cua ñaˈa̱ ca cña nu ntiˈ naˈ chaˈ cuaˈni nguˈ ñaˈa̱ cuayáˈ tye chalyuu, nacui̱ Ni. Stuˈba ti tyucua nguˈ biˈ loˈo naˈ, chaˈ caca ya loo jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu ca liˈ, 
\v 27 chaˈ cua nda ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ chacuayáˈ chaˈ caca naˈ loo; juaˈa̱ tlyu tsa chacuayáˈ ta ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo caca nguˈ loo jiˈi̱ ñati̱. Liˈ xcubeˈ tsa nguˈ jiˈi̱ ñati̱ nu ná tyajaˈa̱ taquiyaˈ jiˈi̱ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 28 Loˈo juaˈa̱ ta naˈ sca xee nu tyuˈú neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ ñiˈya̱ laca sca cuii tlyu nu ntyucua nde nguxee, nacui̱ Ni.
\v 29 Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ xi jiˈi̱ ñaˈa̱ chaˈ nu nda naˈ loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni scaa quichi̱, si tyajaˈa̱ ca ma̱ cuna ma̱, nacui̱ Jesús.”
\c 3
\s Chaˈ nu nda Jesús loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni nde quichi̱ Sardis
\p
\v 1 ’Loˈo juaˈa̱ scua nuˈu̱ chaˈ re chaˈ tsaa slo nu ñati̱ nu ndu̱ cuentya jnaˈ nde quichi̱ Sardis, chaˈ culuˈu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ biˈ: “Ndiˈya̱ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱: Ndiˈi̱ Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo naˈ, biˈ laca cati tyaˈa cuiˈi̱ lubii nu nda Ni ndyaa tyucui ñaˈa̱ chalyuu. La cuiˈ juaˈa̱ yaˈ naˈ ndacui nu cati tyaˈa cuii ndubi biˈ. Cua nda naˈ cuentya jiˈi̱ lcaa ñaˈa̱ nu nduˈni ma̱, nacui̱ Ni. Jlo tiˈ naˈ chaˈ ngunuˈu̱ cresiya jiˈi̱ ma̱, masi nacui̱ nguˈ quichi̱ chaˈ lubii tsa nduˈni ma̱, nacui̱ Ni.
\v 2 Quee tiˈ ma̱ juani, chaˈ ndiˈi̱ ma̱ ñiˈya̱ si lajaˈ ti ma̱. Cuaˈni clya ma̱ nu tya xi ca chaˈ tsoˈo nu tya jlo tiˈ ma̱ chaˈ cuaˈni ma̱, chaˈ ná chcunaˈ cña biˈ tsiyaˈ ti; bilya ñaˈa̱ naˈ si cua nduˈu scua cña biˈ jiˈi̱ ma̱, nacui̱ Ni.
\v 3 Tyiˈu tiˈ ma̱ chaˈ tsoˈo tsa ngusñi ma̱ chaˈ ˈna nu loˈo nguluˈu nguˈ chaˈ jiˈi̱ ma̱ tya clyo; taquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ chaˈ biˈ chaca quiyaˈ, pana culochu̱ˈ ma̱ chaˈ cuxi nu ndyuˈni ma̱ juani, nacui̱ Jesús. Si ná tyajaˈa̱ ma̱ taquiyaˈ ma̱ chaˈ ˈna, liˈ tsiyaˈ ca tyuˈu tucua naˈ ca̱a̱ naˈ slo cuˈma̱, ñiˈya̱ ntiˈ lijya̱ sca nu cuaana; ca̱a̱ naˈ chaˈ xcubeˈ naˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo ná ca tii ma̱ ni hora laca nu ca̱a̱ naˈ, nacui̱ Ni.
\v 4 Masi juaˈa̱ jlo tiˈ naˈ chaˈ tya ntsuˈu xi ñati̱ nu tsoˈo tsa ngusñi chaˈ jnaˈ nde Sardis biˈ, nu lubii cresiya jiˈi̱ nguˈ. Nu xaˈ la nguˈ tyaˈa ndyuˈu tiˈi̱ ma̱ ni, cua nguiˈi̱ tsa nguˈ ndyuˈni nguˈ chaˈ cuxi; pana ngati̱ tsa lateˈ caja jiˈi̱ ñati̱ nu tya nxñi chaˈ jnaˈ, tyaˈa̱ nguˈ biˈ loˈo naˈ, nacui̱ Ni. Ndacui chaˈ caca juaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ,
\v 5 chaˈ xcuiˈ ngati̱ tsa lateˈ cacuˈ ñati̱ nu cua ntiji̱loo jiˈi̱ nu xñaˈa̱, nacui̱ Ni. Ngaˈaa cuityi̱ naˈ xtañi nguˈ biˈ jiˈi̱ quityi ca su nscua xtañi ñati̱ nu ngujui chalyuu cucui jiˈi̱ juaˈa̱. Loˈo tyalaa naˈ ca su ntucua ycuiˈ Sti naˈ loˈo nguˈ xca̱ jiˈi̱ Ni, liˈ ñacui̱ naˈ jiˈi̱ Ni chaˈ ñati̱ ˈna laca nguˈ biˈ, nacui̱ Ni.
\v 6 Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ xi jiˈi̱ ñaˈa̱ chaˈ nu nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni scaa quichi̱, si tyajaˈa̱ ca ma̱ cuna ma̱, nacui̱ Jesús.” 
\s Chaˈ nu nda Jesús loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni nde quichi̱ Filadelfia
\p
\v 7 ’Loˈo juaˈa̱ scua nuˈu̱ chaˈ re chaˈ tsaa slo nu ñati̱ nu ndu̱ cuentya jnaˈ nde quichi̱ Filadelfia, chaˈ culuˈu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ biˈ: “Ndiˈya̱ nchcui̱ˈ loˈo ma̱, naˈ nu laca̱ nu sca ti Sñiˈ ycuiˈ Ndyosi: Xcuiˈ lubii tsa cresiya ˈna, xcuiˈ chaˈ liñi nduˈni naˈ. Juani laca naˈ loo jiˈi̱ ñati̱ ˈna ñiˈya̱ ngua jyoˈo David loo jiˈi̱ nguˈ tya saˈni la. Nu loˈo ta naˈ chacuayáˈ chaˈ cuaˈni ñati̱ sca cña, ná tucui taca jiˈi̱ tacu̱ˈ chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ; nu loˈo tacu̱ˈ naˈ chaˈ jiˈi̱ ñati̱ chaˈ ná cuaˈni nguˈ sca cña, ná tucui taca jiˈi̱ cuaˈni cña biˈ liˈ.
\v 8 Nda naˈ cuentya jiˈi̱ lcaa ñaˈa̱ nu nduˈni ma̱, nacui̱ Ni. Cua nda naˈ sca cña tsoˈo chaˈ cuaˈni ma̱, loˈo ná tucui taca tacu̱ˈ chaˈ jiˈi̱ ma̱ liˈ, masi jlo tiˈ naˈ chaˈ ná caca jiˈi̱ ma̱ chcuiˈ lye ma̱ loˈo ñati̱ cuentya jnaˈ, chaˈ ná nguula tiˈ tyiquee ma̱ tsiyaˈ ti; pana ñaˈa̱ ti tya ndaquiyaˈ ma̱ jiˈi̱ lcaa chaˈ nu nclyuˈu naˈ jiˈi̱ ma̱, bilya xtyanu ma̱ ˈna.
\v 9 Ntsuˈu xi taju ñati̱ nu cuiñi ti nda chaˈ loˈo tyaˈa nguˈ chaˈ ñati̱ jnaˈ laca nguˈ; liñi la ñacui̱ na chaˈ ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo Satanás. Ca tiyaˈ la xi cuane naˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ tya̱a̱ nguˈ ca slo cuˈma̱, tyu̱ sti̱ˈ nguˈ slo ma̱ chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ma̱ liˈ; caca cuayáˈ tiˈ nguˈ juaˈa̱ chaˈ tyacaˈa tsa cuˈma̱ ˈna.
\v 10 Cua ndyiˈu tiˈ ma̱ chaˈ nu nacui̱ naˈ jiˈi̱ ma̱ tsubiˈ, chaˈ talo tyiquee ma̱ chaˈ tu̱ tiˈ ma̱ ˈna ni tsa̱ tya̱a̱ naˈ chaca quiyaˈ; biˈ chaˈ juani cuaˈni naˈ chaˈ ná sca caca jiˈi̱ ma̱ loˈo tyalaa tyempo cuxi nde chalyuu. Cua lijya̱ caca chaˈ cuxi biˈ, nu cuaˈni cuayáˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu.
\v 11 Cua tya̱a̱ ti naˈ. Ná ta ma̱ chacuayáˈ chaˈ culiji yuˈu juaˈa̱ ti chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ ma̱, tya cuaˈni ma̱ ñiˈya̱ nu nguaˈni ma̱ tya saˈni la. Tii ti tiˈ tyiˈi̱ ma̱ chaˈ caja chalyuu tsoˈo nu ta ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱ loˈo tye chalyuu re.
\v 12 Cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu tyiji̱loo jiˈi̱ nu xñaˈa̱ ni, tlyu tsa caca ñati̱ biˈ laja ñati̱ ˈna loˈo cua ndyee chalyuu; tsoˈo tsa tyiˈi̱ nguˈ biˈ ca su ndiˈi̱ naˈ. Scua naˈ xtañi ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ loo nguˈ biˈ, loˈo juaˈa̱ scua naˈ ni naa quichi̱ tlyu nu ca jiˈi̱ ycuiˈ Ni; Jerusalén cucui naa quichi̱ biˈ. Tyuˈu biˈ nde su ntucua ycuiˈ Ndyosi, ca̱a̱ caˈya biˈ lo yuu. Juaˈa̱ scua naˈ xtañi ycuiˈ naˈ loo nguˈ biˈ, chaˈ laca nguˈ ñati̱ ˈna.
\v 13 Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ xi jiˈi̱ ñaˈa̱ chaˈ nu nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni scaa quichi̱, si tyajaˈa̱ ca ma̱ cuna ma̱, nacui̱ Jesús.” 
\s Chaˈ nu nda Jesús loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni nde quichi̱ Laodicea
\p
\v 14 ’Loˈo juaˈa̱ scua nuˈu̱ chaˈ re chaˈ tsaa slo nu ñati̱ nu ndu̱ cuentya jnaˈ nde quichi̱ Laodicea, chaˈ culuˈu chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ biˈ: “Ndiˈya̱ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱: Chañi chaˈ ndyuˈu tucua chaˈ, lcaa chaˈ nu nda naˈ loˈo ñati̱; liñi tsa nchcuiˈ naˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti naˈ loˈo ñati̱, chaˈ tyucui tyiquee naˈ nduˈni naˈ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ni. Nu loˈo nguxana ndyaˈ lcaa na nu ntsuˈu chalyuu, stuˈba ti ndu̱ naˈ loˈo ycuiˈ Ni nu ngua liˈ, nacui̱ Jesús.
\v 15 Cua jlo tiˈ naˈ lcaa ñaˈa̱ nu nduˈni cuˈma̱; jlo tiˈ naˈ chaˈ ni siˈi na ngusñi tsoˈo ma̱ chaˈ ˈna, loˈo juaˈa̱ ni siˈi na ndyaˈa̱chu̱ˈ ma̱ chaˈ ˈna. Tsoˈo la masi tyucui tyiquee ma̱ xñi ma̱ chaˈ ˈna, masi xtyanu ma̱ chaˈ ˈna tsiyaˈ ti.
\v 16 Ñiˈya̱ laca si coˈo na hitya nu conuˈ ti chcatsu̱, ni siˈi na tyiqueˈ, ni siˈi na tyacalaˈ, na conuˈ ti chcatsu̱ biˈ; ná tsoˈo ndyiˈyu biˈ, salú na jiˈi̱ nde lo yuu, ngaˈaa coˈo na jiˈi̱. Juaˈa̱ laca cuˈma̱ cuentya jnaˈ, chaˈ sa claˈbe ti ná ngusñi ma̱ chaˈ ˈna.
\v 17 Quiñaˈa̱ tsa chaˈ ntsuˈu jiˈi̱ ya, nacui̱ ma̱. Cua ngujui sca chalyuu tsoˈo jiˈi̱ ya, biˈ chaˈ ngaˈaa ntsuˈu chaˈ nu lyiji jiˈi̱ ya, nacui̱ ma̱. Pana ná nda ma̱ cuentya chaˈ tyaˈna tsa ma̱ ntiˈ naˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ ma̱. Tsoˈo la si ca tyujuˈu tiˈ ma̱, ntiˈ naˈ, chaˈ ngaˈaa ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ tsiyaˈ ti; ntsuˈu tsa chaˈ nu lyiji jiˈi̱ ma̱ ntiˈ naˈ ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ ma̱, biˈ chaˈ ná nchca culacua tsoˈo tiˈ ma̱ tsiyaˈ ti.
\v 18 Ta naˈ sca cui̱i̱ loˈo ma̱ lacua, biˈ chaˈ cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ jiˈi̱ chaˈ nu chcuiˈ naˈ loˈo ma̱, chaˈ chañi taca culuˈu chaˈ biˈ jiˈi̱ ma̱ ñiˈya̱ caca xutacui chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ ma̱: Ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni ma̱ chaˈ caja sca chalyuu cucui jiˈi̱ ma̱ su ngaˈaa cuaˈni ma̱ chaˈ cuxi, chaˈ ngaˈaa ntsuˈu chaˈ ca tyujuˈu la tiˈ ma̱ liˈ. Cuaˈni ma̱ chaˈ culacua tsoˈo xi tiˈ ma̱ lacua, chaˈ ca cuayáˈ tiˈ ma̱ scaa chaˈ.
\v 19 Lcaa ñati̱ nu tyacaˈa tsa ˈna, ndacaˈa naˈ xi jiˈi̱ nguˈ, nchcubeˈ naˈ xi jiˈi̱ nguˈ. Cuaˈni clya ma̱ lacua, chaˈ culochu̱ˈ ma̱ chaˈ cuxi nu ndyuˈni ma̱.
\v 20 Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱: Cua ndyalaa naˈ nde slo cuˈma̱; ndu̱ ti naˈ nchcuiˈ naˈ loˈo ma̱ juani, chaˈ cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu tucuá chaˈ ˈna, tyanu naˈ slo nguˈ biˈ liˈ; tyiˈi̱ naˈ slo nguˈ biˈ, tsoˈo tsa tyuˈu chaˈ jnaˈ loˈo nguˈ biˈ liˈ.
\v 21 Cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu tyiji̱loo jiˈi̱ nu xñaˈa̱ ñaˈa̱ cuayáˈ tye chalyuu, ta naˈ su tyucua ñati̱ biˈ ca su ntucua naˈ chaˈ laca na loo; chaˈ juaˈa̱ naˈ, cua ntiji̱loo naˈ jiˈi̱ nu xñaˈa̱ biˈ, loˈo juani ngaˈa̱ naˈ slo ycuiˈ Sti naˈ su laca Ni loo.
\v 22 Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ xi jiˈi̱ ñaˈa̱ chaˈ nu nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo taju ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni scaa quichi̱, si tyajaˈa̱ ca ma̱ cuna ma̱.”
\p Cua ndye chaˈ nu nda Jesús ndyaa slo taju ñati̱ jiˈi̱ Ni scaa quichi̱.
\c 4
\s Ndyuˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ca su ntucua Ni 
\p
\v 1 Liˈ nguxñaˈa̱ naˈ nde cua̱, naˈa̱ naˈ chaˈ ntucua yaala sca toniˈi̱ ca biˈ. Liˈ xaˈ nguañi nchcuiˈ nu ñati̱ nu cua nchcuiˈ loˈo naˈ tsaca quiyaˈ nu ngua tya tsa̱ la; ñiˈya̱ ndañi nclyaˈá cuiˈchcua̱, juaˈa̱ nxiˈya nu biˈ nchcuiˈ loˈo naˈ. Ndiˈya̱ nchcuiˈ nu biˈ loˈo naˈ liˈ:
\p ―Tyacuí̱ clya nuˈu̱ ca nde, culuˈu naˈ jinuˈu̱ lcaa chaˈ nu ngaˈa̱ chaˈ caca tyempo nde loo la.
\p
\v 2 Hora ti nguaˈya Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi lo naˈ liˈ. Claˈbe nde cua̱ biˈ naˈa̱ naˈ chaˈ ntucua sca yaca xlya tlyu nu tsoˈo tsa ñaˈa̱. Nde biˈ ntucua sca ñati̱.
\v 3 Ndubi tsa ñaˈa̱ loo ycuiˈ nu Cusuˈ nu ntucua ca biˈ, loˈo tyu̱u̱ tyaˈa color ntsuˈu loo Ni, ñiˈya̱ laca quee ndubi nu ngatsi ñaˈa̱, ñiˈya̱ laca quee nu ngaˈa tsa ñaˈa̱. Tyiˈi̱ ca chu̱ˈ su ntucua biˈ ndu̱ cuaña taa nu ngaˈaa ñaˈa̱ nclyuˈu xee.
\v 4 Nde chu̱ˈ la ntucua xaˈ la yaca xlya; lo yaca biˈ ntyucua calaa ntucua jacua tyaˈa nguˈ cusuˈ, tsa lo scuii ti ntucua nguˈ tyiˈi̱ ca chu̱ˈ su ntucua Ni. Lacuˈ nguˈ biˈ lateˈ ngati̱, juaˈa̱ ntucua sneˈ oro hique scaa nguˈ.
\v 5 Lye tsa nguañi nchcuiˈ tyiˈyu liˈ, lye tsa ndyubii ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi liˈ. Nde loo su tlyu su ntucua Ni ndu̱ cati tyaˈa quityee yaˈ ndyaqui̱, biˈ laca nu cati tyaˈa cuiˈi̱ lubii nu laca Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi nu nduˈu ndyaa tyucui ñaˈa̱ chalyuu.
\v 6 Nde claˈbe su ntucua ñati̱ biˈ, ngua tiˈ naˈ chaˈ naˈa̱ naˈ sca tayuˈ; ñiˈya̱ ndubi ñaˈa̱ sca caatya̱, juaˈa̱ ndubi ñaˈa̱ biˈ.
\p Tyiˈi̱ ca chu̱ˈ su ndu̱ yaca xlya tlyu biˈ, ca biˈ ndu̱ jacua tyaˈa na luˈú nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ naˈni, juaˈa̱ ñaˈa̱; ndu̱ niˈ cua̱. Tyucui ñaˈa̱ niˈ ntucua cloo niˈ; masi nde siiˈ niˈ, masi nde chu̱ˈ niˈ ntucua cloo niˈ. 
\v 7 Naˈni nu nchca clyo biˈ, ñiˈya̱ ñaˈa̱ cuichi ñaˈa̱ niˈ; naˈni nu nchca tyucuaa biˈ, ñiˈya̱ ñaˈa̱ toro cuañiˈ ñaˈa̱ niˈ; naˈni nu nchca tyuna biˈ, ñiˈya̱ ñaˈa̱ sacaˈ ñati̱, juaˈa̱ ñaˈa̱ sacaˈ niˈ; naˈni nu nchca jacua biˈ, ñiˈya̱ ñaˈa̱ cuaˈya ndyacui, juaˈa̱ ñaˈa̱ niˈ.
\v 8 Scuá tyaˈa luˈbe ntsuˈu jiˈi̱ scaa naˈni biˈ, pana ntucua cloo niˈ tyucui ñaˈa̱ hichu̱ˈ luˈbe niˈ; loˈo nde neˈ luˈbe niˈ, la cuiˈ juaˈa̱ ntucua cloo niˈ. Ngaˈaa nchca ti̱ chaˈ ndula tuˈba niˈ tsa̱ loˈo talya: 
\q Xcuiˈ na lubii tsa cresiya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu nchca jiˈi̱ nduˈni lcaa cña, nacui̱ niˈ loˈo ndyula tuˈba niˈ.
\q Nu ngua tya clyo luˈú ycuiˈ Ni, la cuiˈ juaˈa̱ na luˈú Ni juani,
\q loˈo ñaˈa̱ ti tya luˈú Ni tyempo nde loo la.
\m Juaˈa̱ nacui̱ niˈ loˈo ndyula tuˈba niˈ.
\p
\v 9 Luˈba ti ndyula tuˈba nu ca taˈa jacua naˈni tacati biˈ liˈ. Nduˈni tlyu niˈ jiˈi̱ Ni, nduˈni chi̱ niˈ loo ycuiˈ Ni; ndya tsa niˈ xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ni nu ntucua lo yaca xlya tlyu biˈ, chaˈ lcaa yija̱ luˈú ycuiˈ Ndyosi. 
\v 10 Lcaa quiyaˈ loˈo ndyula tuˈba naˈni biˈ, liˈ ndyatu̱ sti̱ˈ nu nguˈ cusuˈ biˈ nde loo su ntucua ycuiˈ Ni lo yaca xlya tlyu biˈ; nduˈni tlyu nguˈ cusuˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni chaˈ lcaa yija̱ luˈú Ni. Liˈ ndaˈya nguˈ sneˈ oro nu ntucua hique nguˈ, nsta nguˈ jiˈi̱ nde loo su tlyu su ntucua ycuiˈ Ni. Ndiˈya̱ nchcuiˈ nguˈ loˈo Ni liˈ:
\q
\v 11 Ndyosi Xuˈna ya, ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni tlyu ya jinuˈu̱, chaˈ cuaˈni chi̱ ya loo nuˈu̱, nacui̱ nguˈ.
\q Nchca jinuˈu̱ cuaˈni nuˈu̱ lcaa lo cña tsiyaˈ ti nu ntiˈ nuˈu̱ cuaˈni nde chalyuu.
\q Na cua ngüiñá nuˈu̱ lcaa lo na nu ntsuˈu nde chalyuu; 
\q chacuayáˈ jinuˈu̱ luˈú lcaa na, chaˈ nda nuˈu̱ chacuayáˈ chaˈ ndyaˈa̱ lcaa na luˈú.
\m Juaˈa̱ nacui̱ nguˈ loˈo ndyula tuˈba nguˈ liˈ.
\c 5
\s Nu ñati̱ nu taca jiˈi̱ chcuiˈ lo quityi nu ntsuˈu yaˈ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 1 Liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ ntsuˈu quityi yaˈ tsuˈ cui̱ nu cusuˈ laca loo nu ntucua lo yaca xlya biˈ. Sca quityi nchcu̱ˈ, nu ngutu ti ñaˈa̱ laca biˈ; juaˈa̱ tyucuaa chu̱ˈ quityi biˈ cua nscua chaˈ. Cati seˈi̱ ngaˈa̱ nguiñaˈ tuˈba quityi su ndyacu̱ˈ biˈ.
\v 2 Liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ ndu̱ sca ñati̱ nguula, sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Cui̱i̱ tsa ngusiˈya xca̱ biˈ:
\p ―¿Tilaca laca nu ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ chaˈ suu nguiñaˈ nu ngaˈa̱ tuˈba quityi nchcu̱ˈ biˈ, chaˈ chcana quityi biˈ? ―nacui̱.
\p
\v 3 Liˈ masi tyucui ñaˈa̱ su ntucua ycuiˈ Ndyosi biˈ, masi tyucui ñaˈa̱ lo yuu chalyuu, masi tyucui ñaˈa̱ chaca baˈa chalyuu su ndyaa ñati̱ nu cua ngujuii, ná ngujui nu scana jiˈi̱ quityi chaˈ chcuiˈ nguˈ lo.
\v 4 Tiˈi tsa ngusiˈya naˈ liˈ, chaˈ ngaˈaa ngujui nu scana jiˈi̱ quityi chaˈ chcuiˈ nguˈ lo.
\v 5 Liˈ nguxana nchcuiˈ sca nu cusuˈ loˈo naˈ:
\p ―Ngaˈaa xiˈya nuˈu̱ juani ―nacui̱―. Cua ngujui nu scana jiˈi̱ quityi biˈ, nu taca jiˈi̱ suu nguiñaˈ biˈ, masi nu cati tyaˈa nguiñaˈ nu ngaˈa̱ tuˈba quityi biˈ. Ycuiˈ yu biˈ laca loo jiˈi̱ nguˈ Judá, chaˈ la cuiˈ tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ jyoˈo David laca yu biˈ. Cua ntiji̱loo yu jiˈi̱ nu xñaˈa̱, biˈ chaˈ juani taca jiˈi̱ yu scana yu quityi biˈ.
\p
\v 6 Liˈ naˈa̱ naˈ ndu̱ sca ñati̱; ñiˈya̱ ñaˈa̱ sca xlyaˈ cuañiˈ, juaˈa̱ ñaˈa̱ ñati̱ biˈ. Ndu̱ yu biˈ nde loo su tlyu su ntucua ycuiˈ Ndyosi, laja su ndu̱ nu nguˈ cusuˈ biˈ, laja nu naˈni tacati biˈ. Tya tyaca̱ˈ nscua cuayáˈ hichu̱ˈ yu tya loˈo ndyujuii nguˈ jiˈi̱ yu tsaca quiyaˈ, juaˈa̱ ñaˈa̱ yu biˈ. Cati tyaˈa sata ntucua hique nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ nu ndu̱ cuentya jiˈi̱ Jesús. La cuiˈ juaˈa̱ ntucua cati tyaˈa cloo Ni; nu cloo Ni ni, biˈ laca cati tyaˈa cuiˈi̱ lubii nu laca Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi nu nduˈu ndyaa tyucui ñaˈa̱ chalyuu.
\v 7 Liˈ ndyaa nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ ndyiquiˈya Ni jiˈi̱ quityi nchcu̱ˈ nu ntsuˈu yaˈ tsuˈ cui̱ nu cusuˈ laca loo nu ntucua su tlyu biˈ.
\v 8 Loˈo ngusñi Ni quityi biˈ, liˈ ngutu̱ sti̱ˈ ca taˈa jacua naˈni tacati biˈ; loˈo juaˈa̱ nu calaa ntucua jacua tyaˈa nguˈ cusuˈ biˈ, ndu̱ sti̱ˈ nguˈ nde loo nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ. Ntsuˈu sañi yaˈ nguˈ cusuˈ biˈ, loˈo juaˈa̱ ntucua cuu oro yaˈ lcaa nguˈ cusuˈ biˈ; ntsuˈu yana joˈó nu ndyaqui̱ neˈ cuu biˈ. Ñiˈya̱ loˈo ntyucua xtyiˈi yana joˈó ndyaqui̱ biˈ, juaˈa̱ ndyaa chaˈ nu nchcuiˈ nguˈ ca slo ycuiˈ Ni loˈo nchcuiˈ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo Ni.
\v 9 Liˈ ndyula tuˈba nguˈ biˈ sca ji̱i̱ chaˈ cuaˈni chi̱ nguˈ loo nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ. Bilya cuna naˈ ji̱i̱ nu ndyula tuˈba nguˈ biˈ:
\q Cua nda ycuiˈ Ni chacuayáˈ jinuˈu̱ chaˈ xñi nuˈu̱ quityi nchcu̱ˈ biˈ, nacui̱ nguˈ,
\q chaˈ suu nuˈu̱ nguiñaˈ nu ngaˈa̱ tuˈba quityi biˈ. 
\q Na cua ndyujuii ñati̱ jinuˈu̱ tsaca quiyaˈ;
\q pana loˈo ngujuii nuˈu̱ ni, liˈ nguaˈni nuˈu̱ cña cuentya jiˈi̱ ya chaˈ caca ya ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. 
\q Ñati̱ nu cua ndyuˈu cua ñaˈa̱ ca quichi̱ tyi nguˈ, ñati̱ nu nchcuiˈ cua ñaˈa̱ ca lo chaˈcña nu nchcuiˈ ñati̱ chalyuu,
\q ñati̱ nu ndyuˈu tyucui ñaˈa̱ chalyuu mala su ndiˈi̱ ñati̱, biˈ ñati̱ nu ngusubi nuˈu̱ jiˈi̱.
\q
\v 10 Cua nguaˈni nuˈu̱ chaˈ caca nguˈ biˈ sca lo ñati̱ nu ndulo tsa cuentya jiˈi̱ ycuiˈ nuˈu̱,
\q chaˈ taca cuaˈni nguˈ cña nu ntiˈ ycuiˈ Ndyosi Sti na. 
\q Loˈo juaˈa̱ caca nguˈ biˈ loo nde chalyuu.
\p
\v 11 Loˈo ndye ndañi ji̱i̱ biˈ, chaca quiyaˈ naˈa̱ naˈ ca biˈ. Liˈ ndyuna naˈ ndyula tuˈba tyu̱u̱ tsa mil tyaˈa xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; nde chu̱ˈ su ntucua yaca xlya, nde chu̱ˈ su ndu̱ naˈni tacati biˈ, nde chu̱ˈ su ndu̱ nguˈ cusuˈ biˈ, ca biˈ ndu̱ quiñaˈa̱ tsa nguˈ xca̱ biˈ liˈ.
\v 12 Cui̱i̱ tsa ndyula tuˈba nguˈ liˈ:
\q Cua ndyujuii nguˈ jiˈi̱ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ tsaca quiyaˈ, nacui̱ nguˈ.
\q Xquiˈya ñati̱ chalyuu, biˈ chaˈ ngujuii Ni.
\q Loˈo juani ngaˈa̱ chaˈ chcuiˈ na jiˈi̱ Ni, chaˈ lcaa lo cña tsiyaˈ ti nchca jiˈi̱ Ni cuaˈni Ni;
\q juaˈa̱ na jiˈi̱ Ni laca lcaa lo na tsiyaˈ ti.
\q Lcaa chaˈ jlo tiˈ Ni, lcaa cña nchca jiˈi̱ Ni;
\q biˈ chaˈ ndyuˈni chi̱ na loo Ni, ndyuˈni tlyu na jiˈi̱ Ni, loˈo juaˈa̱ tsoˈo tsa chcuiˈ na jiˈi̱ Ni loˈo ñati̱. 
\m Juaˈa̱ nacui̱ xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ndyula tuˈba nguˈ.
\p
\v 13 Liˈ nguañi ndyula tuˈba lcaa ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu, lcaa nguˈ nu cua nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lijya̱ nde chalyuu; masi nde cua̱ su ntucua ycuiˈ Ni, masi nde lo yuu chalyuu, masi chaca baˈa chalyuu su ndyaa ñati̱ nu ngujuii, masi lo tyujoˈo, lcaa ñati̱ biˈ ndyuˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Ndiˈya̱ nchcuiˈ nguˈ:
\q Cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ nu Cusuˈ nu ntucua ca su tlyu, nacui̱ nguˈ, cuaˈni chi̱ na loo Ni.
\q Juaˈa̱ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ, cuaˈni tlyu na jiˈi̱ Ni.
\q Sca ti ycuiˈ Ndyosi ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ Ni chaˈ cuaˈni Ni lcaa lo cña tsiyaˈ ti;
\q loˈo juaˈa̱ ná ngaˈa̱ chaˈ tye chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni tsiyaˈ ti, nacui̱ nguˈ.
\p
\v 14 Nu ca taˈa jacua naˈni tacati biˈ ni, nguxacui̱ niˈ chaˈ jiˈi̱ nguˈ liˈ:
\p ―Juaˈa̱ caca chaˈ lacua ―nacui̱ niˈ.
\p Liˈ ndu̱ sti̱ˈ nu calaa ntucua jacua tyaˈa nguˈ cusuˈ biˈ, nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ ná ngaˈa̱ chaˈ tye yija̱ jiˈi̱ Ni.
\c 6
\s Nu loˈo ndyaala quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 1 Liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ ngusuu nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ sca nguiñaˈ nu ngaˈa̱ tuˈba quityi biˈ. Ndyuna naˈ nchcuiˈ sca naˈni tacati biˈ liˈ. Lye tsa nguañi nchcuiˈ niˈ ñiˈya̱ loˈo ndañi nchcuiˈ tyiˈyu:
\p ―Cua̱a̱ clya nuˈu̱ ca nde ―nacui̱.
\p
\v 2 Liˈ nguxñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ nu ñati̱ nu nchcuiˈ naˈni tacati biˈ loˈo, naˈa̱ naˈ ndu̱ sca cuayu ngati̱; yu nu ntucua hichu̱ˈ cuayu biˈ ni, naˈa̱ naˈ ntucua sca cuatyi yaˈ yu, loˈo juaˈa̱ cua nda nguˈ sca sneˈ chcua̱ chaˈ tyucua hique yu. Liˈ ngutuˈu yu ndyaa yu cusu̱u̱; ntiji̱loo yu liˈ, loˈo ñaˈa̱ ti tya tyiji̱loo la yu xi jiˈi̱ tyaˈa cusu̱u̱ yu.
\p
\v 3 Loˈo liˈ ngusuu nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ chaca nguiñaˈ nu ngaˈa̱ toˈ quityi biˈ. Ndyuna naˈ nchcuiˈ naˈni tacati nu nchca tyucuaa liˈ:
\p ―Cua̱a̱ clya nuˈu̱ ca nde ―nacui̱.
\p
\v 4 Liˈ ngutuˈu tucua chaca cuayu nu ngaˈa ñaˈa̱ color jiˈi̱. Yu nu ntucua hichu̱ˈ niˈ biˈ ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ cuaˈni chaˈ cusu̱u̱ lo yuu chalyuu, chaˈ juaˈa̱ cujuii ñati̱ chalyuu jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ nguˈ. Tonu tsa xlyu cusu̱u̱ ngujui jiˈi̱ yu biˈ.
\p
\v 5 Loˈo liˈ nu nchca tyuna quiyaˈ ngusuu nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ nguiñaˈ nu ngaˈa̱ toˈ quityi. Ndyuna naˈ chaˈ nu nchcuiˈ naˈni tacati nu nchca tyuna liˈ:
\p ―Cua̱a̱ clya nuˈu̱ ca nde ―nacui̱.
\p Liˈ naˈa̱ naˈ ndu̱ sca cuayú nu ngata ñaˈa̱; scaˈ cuayáˈ ndacui yaˈ ñati̱ nu ntucua hichu̱ˈ cuayu biˈ.
\v 6 Liˈ ngua tiˈ naˈ chaˈ nguañi nchcuiˈ sca ñati̱ nu nda xtyiˈi laja su ndu̱ nu jacua tyaˈa naˈni tacati biˈ:
\p ―Sa scaˈ ti nscuaˈ caja jiˈi̱ nguˈ cuaˈni nguˈ cña sca tsa̱ ―nacui̱―, loˈo juaˈa̱ sca milya ti siˈyu nscuaˈ joˈo caja jiˈi̱ nguˈ sca tsa̱; pana ñaˈa̱ ti quiñaˈa̱ ngaˈa̱ caca setye, loˈo juaˈa̱ quiñaˈa̱ caca vino nu ndyiˈyu nguˈ ―nacui̱ yu biˈ.
\p
\v 7 Loˈo liˈ nu nchca jacua quiyaˈ ngusuu nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ nguiñaˈ nu ngaˈa̱ tuˈba quityi biˈ. Ndyuna naˈ nchcuiˈ naˈni tacati nu nchca jacua liˈ:
\p ―Cua̱a̱ clya nuˈu̱ ca nde ―nacui̱ niˈ.
\p
\v 8 Liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ ndu̱ sca cuayu nu ngatsi ñaˈa̱. La Muerte naa nu ntucua hichu̱ˈ cuayu biˈ, chaˈ biˈ laca nu ndyaa ndyujuii jiˈi̱ ñati̱; nde chu̱ˈ biˈ ngutuˈu lcaˈa̱ tsa tlyu ti cresiya jiˈi̱ nguˈ jyoˈo. Ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ yu biˈ, chaˈ cujuii yu jiˈi̱ ñaˈa̱ tsaca yuˈbe ñati̱ nu ndiˈi̱ chalyuu; lcaa niˈi̱ su ndiˈi̱ jacua tyaˈa ñati̱ ni, cujuii yu jiˈi̱ tsaca tyaˈa nguˈ liˈ, masi loˈo caca chaˈ cusu̱u̱ jiˈi̱ nguˈ, masi loˈo caca jbiˈña jiˈi̱ nguˈ, masi loˈo quicha nguˈ, masi loˈo cuaˈni xñaˈa̱ naˈni tyaala loˈo nguˈ. 
\p
\v 9 Loˈo liˈ nu nchca caˈyu quiyaˈ ngusuu nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ nguiñaˈ nu ngaˈa̱ tuˈba quityi biˈ. Liˈ naˈa̱ naˈ sca mesa tlyu nde loo su ntucua ycuiˈ Ndyosi, mesa biˈ laca nu tyucua msta̱ lo. Nde neˈ mesa biˈ ntsiya tyu̱u̱ tyaˈa nguˈ nu ngujuii; cua ndyujuii ñati̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ xquiˈya chaˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ biˈ, chaˈ ná ntsi̱i̱ nguˈ biˈ nchcuiˈ nguˈ chaˈ biˈ loˈo tyaˈa ñati̱ nguˈ liˈ.
\v 10 Cui̱i̱ ngusiˈya jyoˈo biˈ:
\p ―Ndyosi Xuˈna ya ―nacui̱ nguˈ―, xcuiˈ lubii tsa cresiya jinuˈu̱; xcuiˈ chaˈ liñi nduˈni nuˈu̱ ―nacui̱ jyoˈo biˈ―. ¿Ha tya tiyaˈ tsa cuaˈni cuayáˈ nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu? ¿Ha tya tiyaˈ tsa xcubeˈ nuˈu̱ jiˈi̱ nguˈ xquiˈya chaˈ cua ndyujuii nguˈ jiˈi̱ ya? ―nacui̱ jyoˈo biˈ.
\p
\v 11 Loˈo ti ngujui lateˈ ngati̱ cacuˈ lcaa jyoˈo biˈ, liˈ nchcuiˈ ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ biˈ:
\p ―Xaˈ xtyii cñaˈ ma̱ tya xi ca, ñaˈa̱ cuayáˈ tyalaa tyu̱u̱ tyaˈa jyoˈo nguˈ tyaˈa ma̱, tyaˈa ngusñi ma̱ chaˈ jiˈi̱ Jesús, tyaˈa ndyuˈni ma̱ cña jiˈi̱ Ni; tya cujuii ñati̱ chalyuu jiˈi̱ nguˈ biˈ ñiˈya̱ loˈo cua ndyujuii nguˈ jiˈi̱ cuˈma̱ ―nacui̱ Ni.
\p
\v 12 Loˈo liˈ naˈa̱ naˈ jiˈi̱ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ, chaˈ nu nchca scuá quiyaˈ ngusuu Ni nguiñaˈ nu ngaˈa̱ toˈ quityi biˈ; lye tsa ngulacui̱ chalyuu liˈ. Liˈ ndyacu cuichaa, ngua talya xee; ñiˈya̱ laca sca lateˈ ngata nu nchcuˈ ñati̱ su nscua jyoˈo, juaˈa̱ ñaˈa̱ ngua biˈ. Loˈo juaˈa̱ coˈ ni, ngua ngaˈa ñaˈa̱ biˈ; ñiˈya̱ ñaˈa̱ tañi, juaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ.
\v 13 Liˈ ndyalú cuii nu ntsuˈu nde cua̱; ñiˈya̱ ntiˈ ndyalú mancu̱ yeˈe loˈo lye tsa nchca cuiˈi̱ nchquiña jiˈi̱ sta̱ˈ yaca, juaˈa̱ ndyalú cuii nde lo yuu liˈ.
\v 14 Ngaˈaa chcana ñaˈa̱ nguˈ nde cua̱ liˈ; cua nguliji yuˈu biˈ, chaˈ ngulatsuˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱. La cuiˈ juaˈa̱ ngulatsuˈ Ni jiˈi̱ lcaa caˈya cua̱; juaˈa̱ lcaa yuu claˈbe nu nscua claˈbe hitya, ngulatsuˈ Ni jiˈi̱. 
\v 15 Liˈ ngutuˈu cuatsiˈ ti lcaa ñati̱, masi tyuquee, masi quiyaˈ cuaˈa̱, masi siiˈ caˈya; lcaa nguˈ nu laca loo, cuati nu laca loo jiˈi̱ ñati̱ cusu̱u̱, masi culiyaˈ nguˈ, masi tlyu tsa ñati̱ laca nguˈ, masi msu nu ngüiˈya ti ñati̱, masi msu nu ndiˈi̱ tsoˈo ti laca nguˈ biˈ, lcaa nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ ngutuˈu cuatsiˈ nguˈ.
\v 16 Liˈ ngusiˈya nguˈ jiˈi̱ caˈya loˈo jiˈi̱ quee tlyu: 
\p ―Cua̱a̱ clya ma̱ xasu ma̱ hichu̱ˈ ya, chaˈ ná ñaˈa̱ ycuiˈ nu Cusuˈ nu ntucua su tlyu jiˈi̱ ya; ñasi̱ˈ tsa nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ ya ―nacui̱ nguˈ.
\p
\v 17 Cua ndyalaa tsa̱ chaˈ xcubeˈ Ni jiˈi̱ ñati̱, loˈo ná ndalo nguˈ tsiyaˈ ti jiˈi̱ chaˈ biˈ.
\c 7
\s Ni tsa lo tyaˈa nguˈ Israel nu cua ngaˈa̱ cuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nde tyaca̱a̱ nguˈ
\p
\v 1 Tiyaˈ la liˈ naˈa̱ naˈ jiˈi̱ jacua tyaˈa xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; naˈa̱ naˈ nde quiyaˈ chalyuu, nde jacua seˈi̱ su ndu̱ nu jacua tyaˈa nguˈ xca̱ biˈ. Ndacaˈa xca̱ biˈ jiˈi̱ ca taˈa jacua cuiˈi̱ nu nclyatuˈu lo chalyuu; ngaˈaa nda nguˈ xca̱ biˈ chacuayáˈ culatuˈu cuiˈi̱ biˈ, masi nde lo yuu, masi nde tyujoˈo, ni sca chu̱ˈ yaca ná culatuˈu cuiˈi̱.
\v 2 Liˈ naˈa̱ naˈ nduˈu tucua chaca yu xca̱, nu nduˈu tucua lijya̱ nde su ntyucua cuichaa. Ndyiˈya yu cuayáˈ nu cua nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ yu, chaˈ cuaˈa̱ yu hichu̱ˈ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; la cuiˈ Ni nu nda chalyuu jiˈna laca biˈ. Cui̱i̱ nchcuiˈ yu loˈo nu jacua tyaˈa xca̱ nu ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ chaˈ cuaˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ chalyuu loˈo jiˈi̱ tyujoˈo.
\v 3 Ndiˈya̱ nchcuiˈ yu loˈo nguˈ xca̱ biˈ liˈ:
\p ―Ná calaˈ ma̱ chalyuu, ná calaˈ ma̱ tyujoˈo, ná calaˈ ma̱ yaca; tya lyiji cuaˈa̱ ycuiˈ Ndyosi cuayáˈ nde tyaca̱a̱ ñati̱ nu ndyuˈni cña jiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\p
\v 4 Liˈ nguluˈu nguˈ ˈna ni tsa lo tyaˈa ñati̱ nu cua nguaˈa̱ ycuiˈ Ndyosi cuayáˈ nde tyaca̱a̱ nguˈ; sca siyento ntucua tuˈba ntucua jacua mil tyaˈa ñati̱ laca biˈ. Tyuˈu nguˈ biˈ jiˈi̱ nu tii tyucuaa tyaˈa taju nguˈ Israel, nu sca xtañi laca jiˈi̱ sca taju nguˈ:
\q
\v 5 Tyuˈu tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi Judá nu nguaˈa̱ ycuiˈ Ndyosi cuayáˈ jiˈi̱,
\q cuati tyuˈu chaca tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi Rubén,
\q cuati tyuˈu tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi Gad,
\q
\v 6 cuati tyuˈu tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi Aser,
\q cuati tyuˈu tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi Neftalí,
\q cuati tyuˈu tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi Manasés;
\q
\v 7 la cuiˈ juaˈa̱ tyuˈu tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi Simeón,
\q cuati tyuˈu tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi Leví,
\q cuati tyuˈu tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi Isacar,
\q
\v 8 cuati tyuˈu tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi Zabulón,
\q cuati tyuˈu tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi José,
\q cuati tyuˈu tii tyucuaa mil tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ nguˈ tyaˈa xtañi Benjamín.
\m Tsa lo cua ti tyaˈa nguˈ Israel nguaˈa̱ ycuiˈ Ndyosi cuayáˈ jiˈi̱.
\s Nu xaˈ la ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu nu ta ycuiˈ Ndyosi lateˈ ngati̱ jiˈi̱
\p
\v 9 Tiyaˈ la liˈ naˈa̱ naˈ ndu̱ tsa tlyu ti ñati̱ nu cua nguaˈni lyaá Jesús jiˈi̱; quiñaˈa̱ tsa ñati̱ ngaˈa̱, biˈ chaˈ ná tucui ngua jiˈi̱ culacua jiˈi̱ ñati̱ biˈ. Tyucui ñaˈa̱ chalyuu mala su ndiˈi̱ ñati̱ ngutuˈu nguˈ ya̱a̱ nguˈ; lcaa lo ñati̱ chalyuu ya̱a̱, chaˈ cua ñaˈa̱ ca quichi̱ tyi nguˈ ngutuˈu nguˈ, cua ñaˈa̱ ca lo chaˈcña nu nchcuiˈ ñati̱ chalyuu nchcuiˈ nguˈ biˈ. Ndyatu̱ nguˈ nde loo su ntucua yaca xlya tlyu, nde loo su ndu̱ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ. Lateˈ ngati̱ lacuˈ nguˈ, ntucua lacaˈ nguiña yaˈ nguˈ ndu̱ nguˈ.
\v 10 Cui̱i̱ nchcuiˈ nguˈ liˈ:
\q Cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na nu ntucua lo yaca xlya tlyu,
\q la cuiˈ biˈ laca nu nduˈni lyaá jiˈna,
\m nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ;
\q juaˈa̱ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ nduˈni lyaá jiˈna, 
\m nacui̱ nguˈ.
\v 11 Loˈo juaˈa̱ lcaa xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, loˈo nguˈ biˈ ndu̱ nguˈ nde chu̱ˈ su ntucua yaca xlya biˈ; nde chu̱ˈ su ndu̱ naˈni tacati biˈ, nde chu̱ˈ su ndu̱ nguˈ cusuˈ, ca biˈ ndiˈi̱ nguˈ. Ndyaa stii nguˈ nde loo nguˈ lo yuu liˈ, chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. 
\v 12 Liˈ nacui̱ nu nguˈ xca̱ biˈ:
\q Juaˈa̱ caca chaˈ lacua; cuaˈni tlyu na jiˈi̱ Ni, cuaˈni chi̱ na loo Ni,
\q tya na xlyaˈbe jiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\q Chcuiˈ na chaˈ lcaa chaˈ jlo tiˈ Ni, na jiˈi̱ Ni laca lcaa lo na nu ntsuˈu chalyuu;
\q lcaa lo cña tsiyaˈ ti nchca jiˈi̱ Ni cuaˈni Ni, sca ti ycuiˈ Ni ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ Ni cuaˈni Ni lcaa cña. 
\q Lcaa yija̱ ná ngaˈa̱ chaˈ tye chaˈ juaˈa̱ caca jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti na.
\q Chañi chaˈ juaˈa̱ caca.
\m Juaˈa̱ nacui̱ nguˈ xca̱ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ.
\p
\v 13 Liˈ nchcuane sca nguˈ cusuˈ jnaˈ:
\p ―¿Tilaca laca ñati̱ nu nchcuˈ lateˈ ngati̱, ntiˈ nuˈu̱? ―nacui̱―. ¿Macala nduˈu ñati̱ biˈ lijya̱? 
\p
\v 14 ―Ná jlo tiˈ naˈ, Cusuˈ. Culuˈu nuˈu̱ xi jnaˈ ―ni naˈ jiˈi̱.
\p Nchcuiˈ nu cusuˈ loˈo naˈ liˈ:
\p ―Cua nteje tacui ca ti chaˈ lye tsa nchcubeˈ ñati̱ biˈ, xquiˈya chaˈ ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús ―nacui̱ nu cusuˈ jnaˈ―. Cua laca lacuˈ nguˈ lateˈ ngati̱; cua ngua lubii neˈ cresiya jiˈi̱ nguˈ laca chaˈ biˈ, xquiˈya chaˈ cua ngujuii nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ lo crusi cuentya jiˈi̱ nguˈ.
\v 15 Biˈ chaˈ ndu̱ nguˈ nde loo su tlyu su ntucua ycuiˈ Ndyosi juani ―nacui̱ nu cusuˈ biˈ―, chaˈ tsa̱ loˈo talya ndyuˈni nguˈ biˈ cña jiˈi̱ Ni ca su ndiˈi̱ Ni. Ycuiˈ Ni nu ntucua lo yaca xlya tlyu biˈ tyanu cacua ti su ndiˈi̱ nguˈ, chaˈ cuaˈa jiˈi̱ nguˈ chaˈ ná tyacua chaˈ cuxi jiˈi̱ nguˈ.
\v 16 Ngaˈaa tyucua chaˈ ntyuteˈ nguˈ biˈ chaca quiyaˈ, ni ngaˈaa tyucua chaˈ nguityi nguˈ hitya; ngaˈaa tsumi̱ˈ xee cua̱ jiˈi̱ nguˈ, ni ngaˈaa ca chiyaˈa̱ tiˈ nguˈ loˈo tyiqueˈ cua̱.
\v 17 Ñaˈa̱si̱i̱ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ, chaˈ ndiˈi̱ Ni la cuiˈ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi loo; biˈ laca nu tsaloˈo jiˈi̱ nguˈ su caja hitya coˈo nguˈ chaˈ caja chalyuu cucui jiˈi̱ nguˈ liˈ. Loˈo juaˈa̱ xquityi Ni hitya cloo nguˈ chaˈ ngaˈaa cunaa nguˈ liˈ. 
\c 8
\s Nu cuu oro nu nguxcua̱a̱ chaca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi lo yuu
\p
\v 1 Loˈo liˈ nu nchca cati quiyaˈ ngusuu nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ nguiñaˈ nu ngaˈa̱ toˈ quityi ngutu biˈ. Loˈo ngua juaˈa̱, ti̱ ti ndiˈi̱ lcaa na su ntucua ycuiˈ Ndyosi liˈ.
\v 2 Cuati naˈa̱ naˈ jiˈi̱ tya tyacati tyaˈa xca̱ nu ndu̱ cña nde loo ycuiˈ Ndyosi; cua nda nguˈ cati tyaˈa cuiˈchcua̱ jiˈi̱ nguˈ xca̱ biˈ chaˈ culaˈá nguˈ.
\v 3 Liˈ ya̱a̱ chaca yu xca̱ nu ndyiˈya cuu oro lijya̱. Ya̱a̱ biˈ ngutu̱ toˈ mesa su ntucua msta̱, la cuiˈ mesa nu ndu̱ nde loo su ntucua yaca xlya tlyu. Cua ngujui quiñaˈa̱ yana joˈó jiˈi̱ yu chaˈ taqui̱ yu lo mesa su ntucua msta̱ biˈ. La cuiˈ tyempo nu loˈo nchcuiˈ nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi, lcaa ñati̱ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi ni, biˈ tyempo laca nu ndyaqui̱ yana joˈó biˈ.
\v 4 Lo yaˈ xca̱ nu ndu̱ slo ycuiˈ Ndyosi, ca biˈ ndatu̱ sñii yana joˈó nu ndyaqui̱ neˈ cuu biˈ; stuˈba ti ndyatu̱ sñii biˈ ndyaloˈo chaˈ nu nchcuiˈ ñati̱ biˈ loˈo Ni. Juaˈa̱ ndyuˈni tlyu nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 5 Liˈ ndyaloˈo xca̱ jiˈi̱ cuu biˈ, ngusuˈba yu quiiˈ nchcubiˈ neˈ, ngu̱ yu jiˈi̱ cuu ndyaa chaˈ tyú nde lo yuu chalyuu. Liˈ lye tsa nguañi nde chalyuu, lye tsa nguañi nchcuiˈ tyiˈyu, lye tsa ndyubii, lye tsa ngulacui̱ chalyuu.
\s Nu cati tyaˈa cuiˈchcua̱
\p
\v 6 Nu cati tyaˈa xca̱ nu cua naˈa̱ naˈ tsa̱ ni, nguxana ngulaˈá nguˈ loˈo cuiˈchcua̱ nu ntsuˈu yaˈ nguˈ liˈ. 
\p
\v 7 Liˈ ngulaˈá xca̱ nu nchca clyo loˈo cuiˈchcua̱ jiˈi̱ yu; hora ti ndyalú tyo quee loˈo quiiˈ nde lo yuu liˈ. Loˈo ndyalú biˈ hichu̱ˈ ñati̱, liˈ ndyalú tañi nguˈ. Sa claˈbe chalyuu ndye ndyaqui̱ liˈ, juaˈa̱ ndyaqui̱ sa claˈbe yaca ndu̱, ndye ndyaqui̱ sa claˈbe su quii jiˈi̱ nguˈ.
\p
\v 8 Liˈ ngulaˈá xca̱ nu nchca tyucuaa loˈo cuiˈchcua̱ jiˈi̱; hora ti ndyacua̱ sca caˈya cua̱, ñaˈa̱ tsaca chu̱ˈ caˈya ndyaqui̱ nguaˈya nde lo tyujoˈo. Liˈ sa claˈbe ti hitya tyujoˈo ngua tañi,
\v 9 sa claˈbe ti na luˈú nu ntsuˈu lo hitya tyujoˈo ngujuii, sa claˈbe lcaa yaca niˈi̱ nu ntsuˈu chalyuu ndye nguti̱ liˈ.
\p
\v 10 Liˈ ngulaˈá xca̱ nu nchca tyuna loˈo cuiˈchcua̱ jiˈi̱; hora ti ndyalú sca cuii tlyu nu ntsuˈu nde cua̱, nu ndyaqui̱ ñiˈya̱ ndyaqui̱ quityee. Ndyú cuii biˈ nguaˈya nde lo hitya staˈa̱, nde su ntyucua hitya tyucui ñaˈa̱ chalyuu. Liˈ ngunuˈu̱ sa claˈbe hitya tsoˈo nu ntsuˈu chalyuu.
\v 11 Cuii Quixi̱ˈ Clyaaˈ naa cuii tlyu biˈ, chaˈ nda clyaaˈ nu nguaˈya sa claˈbe ti hitya nu ndyiˈyu nguˈ. Quiñaˈa̱ ñati̱ ngujuii xquiˈya chaˈ cua ndyiˈo nguˈ hitya biˈ, chaˈ clyaaˈ tsa hitya biˈ.
\p
\v 12 Liˈ ngulaˈá xca̱ nu nchca jacua loˈo cuiˈchcua̱ jiˈi̱. Liˈ ngunuˈu̱ lcaa xee tlyu nu ntsuˈu nde cua̱, chaˈ sa claˈbe ti xee ndyubiˈ liˈ; loˈo xee cuichaa, loˈo xee coˈ, loˈo xee cuii, sa claˈbe ti xee ndyubiˈ. Sa claˈbe ti nde cua̱, sa claˈbe ti nde talya, ngaˈaa nda biˈ xee.
\p
\v 13 Liˈ naˈa̱ naˈ su ndacui sca xca̱ claˈbe cua̱ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ cuaˈya ñaˈa̱ biˈ. Ndyuna naˈ chaˈ cui̱i̱ tsa ngusiˈya yu:
\p ―Tyaˈna tsa cuˈma̱ loˈo culaˈá tya xna tyaˈa xca̱ biˈ loˈo cuiˈchcua̱ jiˈi̱ nguˈ ca tiyaˈ la xi; tyaˈna tsa caca lcaa ñati̱ nu tya ndyanu chalyuu loˈo cañi biˈ liˈ.
\c 9
\p
\v 1 Liˈ ngulaˈá xca̱ nu nchca caˈyu loˈo cuiˈchcua̱ jiˈi̱; hora ti naˈa̱ naˈ nguaˈya sca nu cuxi nde chalyuu. Masi cua ngua yu sca nu laca loo nde cua̱ nquichaˈ, pana ndyú yu lo yuu liˈ, ñiˈya̱ ndyú sca cuii. Cua ngujui yaˈ jiˈi̱ yu chaˈ saala yu toˈ tyuquee su ndiˈi̱ lcaa nu cuiñaja.
\v 2 Ngusaala yu toˈ tyuu, quiñaˈa̱ tsa sñii ntyucua liˈ; ñiˈya̱ ntiˈ sca horno tonu, juaˈa̱ ntyucua sñii biˈ. Ngua talya xee cua̱ liˈ, ndacu̱ˈ jiˈi̱ xee xquiˈya sñii nu ntyucua toˈ tyuu biˈ.
\v 3 Laja sñii biˈ ntyucua sca taju tlyu tscuˈ, nguaˈya niˈ lo yuu. Ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ niˈ caca niˈ tyaala, ñiˈya̱ laca chuniˈi̱ tyaala.
\v 4 Ngaˈaa ngujui chacuayáˈ jiˈi̱ niˈ cuaˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ su quii, jiˈi̱ yaca ndu̱. Ni sca na nu ndyataa nguˈ, ná ca cuaˈni ñuˈu̱ niˈ jiˈi̱; sca ti chacuayáˈ ngujui jiˈi̱ niˈ chaˈ ta xi nu tiˈí jiˈi̱ nu nguˈ cuxi biˈ, ñati̱ nu ná nscua cuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nde tyaca̱a̱ nguˈ.
\v 5 Ná ngua jiˈi̱ niˈ cujuii niˈ jiˈi̱ ñati̱, sca ti chaˈ tiˈí tsa xcubeˈ niˈ jiˈi̱ nguˈ sa caˈyu coˈ ti; ñiˈya̱ loˈo ndacu chuniˈi̱ jiˈna, juaˈa̱ tiˈí tsa xcubeˈ tscuˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ.
\v 6 Cuayáˈ caˈyu coˈ, liˈ culana nguˈ ñiˈya̱ caca chaˈ cajaa nguˈ, pana ná nquijeloo chaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ; ca tiˈ nguˈ cajaa nguˈ, pana tya lyiji tsa chaˈ cajaa nguˈ.
\p
\v 7 Nu tscuˈ biˈ ni, cua laca nguaˈni choˈo niˈ jiˈi̱ niˈ chaˈ xu̱u̱ tyaˈa niˈ loˈo ñati̱, ñiˈya̱ laca cuayu nu ndu̱ tajuaˈ ti chaˈ cusu̱u̱. Sca sneˈ ntucua scuaˈ que niˈ nu ñiˈya̱ sneˈ oro ñaˈa̱; pana cloo niˈ ni, ñiˈya̱ ñaˈa̱ cloo ñati̱ ñaˈa̱ cloo niˈ biˈ.
\v 8 Ñiˈya̱ ñaˈa̱ quicha̱ˈ hique sca nu cunaˈa̱, juaˈa̱ ñaˈa̱ quicha̱ˈ hique niˈ; ñiˈya̱ ñaˈa̱ laˈya cuichi, juaˈa̱ ñaˈa̱ laˈya niˈ.
\v 9 Loˈo juaˈa̱ cua ndyacu̱ˈ tyiquee niˈ ñiˈya̱ si loˈo sca lata chcua̱. Lye ndañi luˈbe niˈ ndacui niˈ, ñiˈya̱ loˈo ndañi cuayu nu ntojolaqui carreta ndyaˈa̱ cusu̱u̱. 
\v 10 Loˈo juaˈa̱ ntucua xtyiˈi̱ niˈ ñiˈya̱ ntucua xtyiˈi̱ chuniˈi̱; la cuiˈ juaˈa̱ ntucua ltsuˈ xtyiˈi̱ niˈ, chaˈ loˈo xtyiˈi̱ niˈ xcubeˈ niˈ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu ñaˈa̱ cuayáˈ tye caˈyu coˈ.
\v 11 Ntsuˈu nu laca loo jiˈi̱ niˈ, la cuiˈ nu ntucua tlyu ca neˈ tyuquee biˈ; Abadón naa nu biˈ chaˈcña jiˈi̱ nguˈ judío, loˈo juaˈa̱ Apolión naa nu biˈ chaˈcña jiˈi̱ nguˈ griego, nu ntiˈ ñacui̱ chaˈcña jiˈna: ycuiˈ nu nduˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ chalyuu.
\p
\v 12 Cua ndye tsaca chaˈ nu chiyaˈa̱ tsa ndañi. Tya lyiji tyuˈu tucua tya tyucuaa tyaˈa chaˈ nu chiyaˈa̱ tsa ndañi.
\p
\v 13 Liˈ ngulaˈá xca̱ nu nchca scuá loˈo cuiˈchcua̱ jiˈi̱ yu. Loˈo ndyuna naˈ, liˈ nchcuiˈ ñati̱ ca su ndu̱ mesa tlyu oro nu nscua nde loo su ntucua ycuiˈ Ndyosi. Ca taˈa jacua jyaca̱ mesa nguañi nchcuiˈ ñati̱ biˈ,
\v 14 nchcuiˈ biˈ loˈo xca̱ nu nchca scuá nu ntsuˈu cuiˈchcua̱ yaˈ yu:
\p ―Clyaá ma̱ jiˈi̱ nu jacua tyaˈa xca̱ nu ndiˈi̱ ndyaaca̱ˈ ca toˈ staˈa̱ tlyu, staˈa̱ Eufrates biˈ.
\p
\v 15 Loˈo juaˈa̱ ngua liˈ. Nu loˈo ngulaá nu jacua tyaˈa nguˈ xca̱ biˈ, hora ti ngutuˈu ndyaa xca̱ biˈ, chaˈ cujuii jiˈi̱ sa claˈbe ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu. Cua laca ndu̱ yala xca̱ biˈ chaˈ cujuii jiˈi̱ nguˈ loˈo caca la cuiˈ hora, masi la cuiˈ tsa̱, masi la cuiˈ coˈ, masi la cuiˈ yija̱ chaˈ cuaˈni Ni cña biˈ.
\v 16 Loˈo juaˈa̱ cua laca ngujui chaˈ ˈna, ni tsa lo tyaˈa sendaru nu ntyucua hichu̱ˈ cuayu ndyaˈa̱ cusu̱u̱ tyaˈa loˈo nu jacua tyaˈa xca̱ biˈ; tucua siyento miyon tyaˈa sendaru caca biˈ.
\p
\v 17 La cuiˈ laja loˈo nchcuiˈ xcalá naˈ, liˈ naˈa̱ naˈ nu tyu̱u̱ tyaˈa cuayu biˈ, loˈo juaˈa̱ naˈa̱ naˈ jiˈi̱ ñati̱ nu ntucua hichu̱ˈ niˈ. Ñiˈya̱ ñaˈa̱ quiiˈ, chaˈ ngatsi ngaˈa ti ñaˈa̱, juaˈa̱ ñaˈa̱ chcua̱ ndyacu̱ˈ lo tyiquee nguˈ; juaˈa̱ loˈo chcua̱ cuaa ñaˈa̱ ngaˈa̱ tyiquee nguˈ biˈ. Ñiˈya̱ scuaˈ que cuichi, juaˈa̱ ñaˈa̱ scuaˈ que cuayu biˈ. Loˈo juaˈa̱ nde tyuu tuˈba niˈ ndyuˈu quiiˈ loˈo sñii juaˈa̱ ti, loˈo sñii ngatsi nu chiyaˈa̱ tsa xtyiˈi ndyuˈu.
\v 18 Sa claˈbe ti ñati̱ chalyuu ngujuii xquiˈya quicha nu nguxtyanu quiiˈ biˈ, nu nguxtyanu sñii biˈ, nu nguxtyanu sñii ngatsi nu chiyaˈa̱ tsa xtyiˈi biˈ; la cuiˈ quicha nu nduˈu tyuu tuˈba cuayu laca biˈ.
\v 19 Nde tyuu tuˈba niˈ, loˈo juaˈa̱ nde lo xtyiˈi̱ niˈ, ndacua ndyiji juersa jiˈi̱ niˈ chaˈ cuaˈni niˈ chaˈ cuxi; taca jiˈi̱ niˈ ta chaˈ tiˈí jiˈi̱ ñati̱ loˈo xtyiˈi̱ ti niˈ chaˈ ntucua ltsuˈ lo xtyiˈi̱ niˈ, ñiˈya̱ nu ntsuˈu jiˈi̱ cuaña.
\p
\v 20 Pana ñaˈa̱ ti tya nguaˈni nguˈ chaˈ cuxi, nu ñati̱ nu ná ngujuii loˈo quicha biˈ; ná nguxtyanu nguˈ chaˈ cuxi nu nduˈni nguˈ. Ñaˈa̱ ti tya ndyuˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ cuiˈi̱ cuxi, juaˈa̱ jiˈi̱ lcui̱ joˈó nu ndyaˈ loˈo oro, masi joˈó ndyaˈ loˈo plata, masi joˈó ndyaˈ loˈo chcua̱ ngatsi, masi joˈó ndyaˈ loˈo quee, masi joˈó ndyaˈ loˈo yaca ti; ñaˈa̱ ti ndyuˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ joˈó nu ná nchca jiˈi̱ ñaˈa̱ jiˈna, ni ná nduna chaˈ nu nchcuiˈ na, ni ná nchca jiˈi̱ joˈó biˈ tyaˈa̱. 
\v 21 Loˈo juaˈa̱ ná ntajaˈa̱ nguˈ cuaˈni tye nguˈ chaˈ ndujuii nguˈ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ nguˈ, ni ná ndye chaˈ nduˈni cuchaˈa̱ nguˈ, ni ná ndye chaˈ nduˈni subaˈ nguˈ loˈo xaˈ nu cunaˈa̱, ni ná ndye chaˈ ntyucuaana nguˈ.
\c 10
\s Nu xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ndyiˈya sca quityi piti 
\p
\v 1 Liˈ laja coo ti naˈa̱ naˈ chaca xca̱ nu ngutuˈu ca slo ycuiˈ Ndyosi, nu ya̱a̱ nde cua̱ nguaˈya nde lo yuu liˈ; lcaa cña nchca jiˈi̱ xca̱ biˈ. Ndu̱ cuaña taa lo xlya hique xca̱ biˈ, juaˈa̱ ndubi tsa ñaˈa̱ cloo xca̱ biˈ ñiˈya̱ ndubi ñaˈa̱ loo cuichaa; loˈo juaˈa̱ tyijya̱ quiyaˈ yu, juaˈa̱ tyijya̱ nda̱ yu, lye ndyuˈu xee ñiˈya̱ laca loˈo ndyatu̱ quiiˈ.
\v 2 Yaˈ yu ntucua sca quityi piti ti nu cua nchcana. Liˈ quiyaˈ yu tsuˈ cui̱ ngusta yu nde lo tyujoˈo, quiyaˈ yu tsuˈ coca ngusta yu nde lo yuu btyi.
\v 3 Loˈo liˈ cui̱i̱ ngusiˈya xca̱ biˈ, ñiˈya̱ ntiˈ nxiˈya cuichi; loˈo ngusiˈya nu xca̱ biˈ, lye nguañi nchcuiˈ tyiˈyu liˈ, chaˈ stuˈba ti nchcuiˈ nu cati tyaˈa tyiˈyu nu ntsuˈu chalyuu.
\v 4 Loˈo ndye nchcuiˈ tyiˈyu biˈ, liˈ cua scua ti naˈ chaˈ nu nda tyiˈyu biˈ, pana ndyuna naˈ nchcuiˈ sca nu ntucua ca slo ycuiˈ Ndyosi liˈ:
\p ―Xuˈba cuatsiˈ nuˈu̱ chaˈ nu nda nu cati tyaˈa tyiˈyu biˈ ―nacui̱ Ni jnaˈ―. Ngaˈaa scua nuˈu̱ chaˈ biˈ lo quityi.
\p
\v 5 Liˈ ngusicua̱ xca̱ biˈ yaˈ tsuˈ cui̱ nde cua̱, la cuiˈ xca̱ nu cua naˈa̱ naˈ ndu̱ lo tyujoˈo, nu ndu̱ lo yuu btyi.
\v 6 Liˈ nchcuiˈ xca̱ biˈ:
\p ―Chacuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ná tye tsiyaˈ ti yija̱ jiˈi̱ Ni, biˈ laca chaˈ nu nchcuiˈ naˈ re ―nacui̱ xca̱ biˈ―. Ycuiˈ Ni laca nu ngüiñá lcaa na nu ntsuˈu nde cua̱, juaˈa̱ ngüiñá Ni lcaa na nu ntsuˈu nde lo yuu chalyuu, juaˈa̱ ngüiñá Ni lcaa na nu ntsuˈu lo tyujoˈo. Ndiˈya̱ nchcuiˈ chaˈ nu nda Ni: Ngaˈaa tiyaˈ tsa nacui̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ ca̱a̱ Ni chaˈ cuaˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ ñati̱ chalyuu;
\v 7 loˈo xana culaˈá xca̱ nu nchca cati loˈo cuiˈchcua̱ jiˈi̱, liˈ xana cuaˈni Ni cña nu cua ndachaˈ Ni jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ nu nda chaˈ jiˈi̱ Ni loˈo ñati̱ tya saˈni la. Ntsuˈu yacu̱ˈ ti chaˈ biˈ cua saˈni, pana juani cua ndañi liñi chaˈ biˈ.
\p
\v 8 Liˈ chaca quiyaˈ nguañi nchcuiˈ nu ntucua ca slo ycuiˈ Ndyosi biˈ, nchcuiˈ loˈo naˈ:
\p ―Yaa xñi nuˈu̱ quityi piti ti nu cua nchcana ntucua yaˈ xca̱ nu ndu̱ lo tyujoˈo nu ndu̱ lo yuu chalyuu biˈ.
\p
\v 9 Ndyaˈa̱ naˈ su ndu̱ xca̱ biˈ liˈ, ni naˈ jiˈi̱ chaˈ ta quityi piti ti biˈ ˈna.
\p ―Yaloˈo nuˈu̱ jiˈi̱ quityi re ―nacui̱―. Chcuiˈ lyiji nuˈu̱ lo quityi re, chaˈ ca cuayáˈ tsoˈo tiˈ nuˈu̱ jiˈi̱; caca xñiˈi̱ tiˈ nuˈu̱ liˈ, masi tsoˈo ti ngua tiˈ nuˈu̱ loˈo naˈa̱ nuˈu̱ jiˈi̱ tya clyo.
\p
\v 10 Liˈ ngusñi naˈ quityi piti ti nu ntucua yaˈ yu, nchcuiˈ naˈ lo quityi biˈ. Loˈo naˈa̱ naˈ jiˈi̱, liˈ tsoˈo tsa ngua tiˈ naˈ, ñiˈya̱ laca loˈo ndyacu na cuiñaaˈ cuityu̱ chaˈ tyixi tsa; pana nu loˈo cua ngua cuayáˈ tiˈ naˈ ni chaˈ nda, xñiˈi̱ tsa ngua tiˈ naˈ.
\v 11 Liˈ nchcuiˈ Ni loˈo naˈ:
\p ―Tya chaca quiyaˈ ntsuˈu chaˈ chcuiˈ nuˈu̱ chaˈ loˈo ñati̱, lcaa chaˈ nu cua ntiˈ ycuiˈ Ndyosi ta Ni loˈo lcaa lo ñati̱ chalyuu, masi loˈo nguˈ nu laca loo, masi loˈo ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu mala su ndiˈi̱ ñati̱; masi loˈo ñati̱ nu nchcuiˈ cua ñaˈa̱ ca lo chaˈcña nu nchcuiˈ ñati̱ chalyuu chcuiˈ nuˈu̱.
\c 11
\s Tucua tyaˈa ñati̱ nu ndu̱ nde chalyuu nchcuiˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 1 Liˈ nda ycuiˈ Ndyosi sca yaca cualyaa ˈna; lyaa tsa yaca biˈ, chaˈ tyuˈu cuayáˈ loˈo. Nchcuiˈ Ni loˈo naˈ liˈ:
\p ―Suˈba cuayáˈ clya nuˈu̱ nde niˈi̱ tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ caca niˈi̱ biˈ cuentya jnaˈ chaˈ ñaˈa̱si̱i̱ naˈ jiˈi̱; juaˈa̱ suˈba cuayáˈ nuˈu̱ loo mesa su ntucua msta̱ nu nsta ngu cuentya jnaˈ. Clyacua nuˈu̱ ni lcua tyaˈa ñati̱ nu ndiˈi̱ ca biˈ nu ndyuˈni tlyu jnaˈ nu laca̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ.
\v 2 Ngaˈaa suˈba cuayáˈ nuˈu̱ nde liyaˈ toniˈi̱ tlyu biˈ, chaˈ cuentya jiˈi̱ xaˈ ñati̱ nu ná ndaquiyaˈ jnaˈ nu laca̱ ycuiˈ Ndyosi tsiyaˈ ti laca biˈ. Chiyaˈa̱ tsa cuaˈni nguˈ biˈ loˈo tyiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ, la cuiˈ quichi̱ tlyu nu laca quichi̱ nu cuentya jnaˈ laca biˈ. Tuˈba ntucua tucua coˈ tyiˈi̱ nguˈ biˈ,
\v 3 liˈ ta naˈ tucua tyaˈa ñati̱ nu ca̱a̱ chalyuu chaˈ chcuiˈ nguˈ lcaa chaˈ nu ntiˈ naˈ ta naˈ loˈo ñati̱. Tyucuaa nguˈ biˈ tsatu̱ nguˈ claˈbe quichi̱ biˈ tyempo liˈ ―nacui̱ Ni ˈna―, ñaˈa̱ cuayáˈ tyaˈa tii tyucuaa siyento ntucua snayala tsa̱ tyu̱ nguˈ biˈ. Tyucui tyempo cacuˈ nguˈ biˈ lateˈ ngata, chaˈ tonu tsa chaˈ nu ta nguˈ loˈo ñati̱, ñiˈya̱ nu cuaˈni naˈ nde loo la.
\p
\v 4 Loˈo ndu̱ tyucuaa ñati̱ biˈ chalyuu, ndu̱ nguˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu laca loo tyucui ñaˈa̱ chalyuu; nxtyucua tsa ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ chcuiˈ nguˈ lcaa chaˈ nu ntiˈ ycuiˈ Ni ta Ni loˈo ñati̱. Caca nguˈ ñiˈya̱ laca tucua tyaˈa yaca siˈyu olivo, loˈo juaˈa̱ caca nguˈ ñiˈya̱ laca tucua tyaˈa candyeru. (Tsoˈo tsa setye ndyuˈu jiˈi̱ siˈyu olivo biˈ, chaˈ tyaqui̱ neˈ candyeru.)
\v 5 Loˈo cua ntiˈ ñati̱ chalyuu cuaˈni lyaˈ tiˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, liˈ tyalú quiiˈ tuˈba nguˈ nu ndu̱ biˈ, chaˈ tsumi̱ˈ jiˈi̱ ñati̱ cuxi; tye cuaˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ biˈ liˈ. Juaˈa̱ cajaa lcaa ñati̱ nu cuaˈni lyaˈ tiˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ.
\v 6 Cua ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ nguˈ nu ndu̱ biˈ, chaˈ cuaˈa nguˈ jiˈi̱ coo, chaˈ ná caˈya tyo tsiyaˈ ti tyucui tyempo loˈo ta nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱; juaˈa̱ ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ cuaˈni ñuˈu̱ nguˈ jiˈi̱ lcaa su̱u̱ hitya chaˈ caca tañi; juaˈa̱ taca jiˈi̱ nguˈ ta nguˈ lcaa lo quicha chaˈ quiji̱ˈ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu, ni jacuaˈ ntiˈ nguˈ chaˈ caca quicha ñati̱.
\v 7 Loˈo tye cña nu cuaˈni tyucuaa ñati̱ biˈ nde chalyuu, liˈ xana nu naˈni xñaˈa̱ nu ntsuˈu ca tyuquee biˈ, xu̱u̱ tyaˈa niˈ loˈo tyucuaa ñati̱ nu ndu̱ biˈ liˈ; tyiji̱loo nu biˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ, cuati cujuii jiˈi̱ nguˈ.
\v 8 Liˈ tyanu tyucuaa jyoˈo biˈ ca su ntsiya ngujuii toˈ calle quichi̱ tlyu biˈ, la cuiˈ quichi̱ su ngujuiˈi̱ caˈa̱ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na lo crusi. Xñaˈa̱ tsa nguˈ quichi̱ biˈ, biˈ chaˈ ntsuˈu sca chaˈ nu nchcuiˈ ñati̱ jiˈi̱, chaˈ ñiˈya̱ ngua nguˈ quichi̱ Sodoma cua saˈni, la cuiˈ ñiˈya̱ ngua nguˈ quichi̱ Egipto cua saˈni, juaˈa̱ laca nguˈ quichi̱ tlyu biˈ juani.
\v 9 Loˈo liˈ tya̱a̱ ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu mala su ndiˈi̱ ñati̱, lcaa lo ñati̱ chalyuu, masi ñati̱ nu ngutuˈu cua ñaˈa̱ ca quichi̱ tyi nguˈ, masi ñati̱ nu nchcuiˈ cua ñaˈa̱ ca lo chaˈcña nu nchcuiˈ ñati̱ chalyuu; tyuˈu scua sna tsa̱ claˈbe nu tya̱a̱ nguˈ tya̱a̱ naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ jyoˈo biˈ ca su nscua nguˈ. Ná ta nguˈ chacuayáˈ chaˈ tyatsiˈ jyoˈo biˈ.
\v 10 Chaa tsa tiˈ caca ñati̱ chalyuu chaˈ cua ngujuii tyucuaa ñati̱ nu ngutu̱ biˈ, biˈ chaˈ cuaˈni nguˈ taˈa; luˈba ti ta nguˈ xlyaˈbe tyaa su ndiˈi̱ tyaˈa nguˈ, chaˈ chaa tsa tiˈ nguˈ. Xquiˈya tyucuaa jyoˈo biˈ quiñaˈa̱ tsa chaˈ nchcubeˈ ngujui jiˈi̱ ñati̱ chalyuu, nacui̱ nguˈ.
\v 11 Pana nu loˈo cua nduˈu scua sna tsa̱ claˈbe biˈ, liˈ chaca quiyaˈ nda ycuiˈ Ndyosi xtyiˈi ndyalaa neˈ cresiya jiˈi̱ tyucuaa nguˈ jyoˈo biˈ; xaˈ ndatu̱ nguˈ liˈ. Ndyutsi̱i̱ tsa lcaa ñati̱ nu naˈa̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ cua ndyuˈú nguˈ chaca quiyaˈ.
\v 12 Liˈ ndyuna tyucuaa ñati̱ biˈ loˈo ngusiˈya ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ ca su ntucua Ni nde cua̱:
\p ―Tyacuí̱ clya ma̱ ca nde cua̱ re ―nacui̱ Ni.
\p Laja loˈo ñaˈa̱ tyaˈa cusu̱u̱ nguˈ jiˈi̱ nguˈ, liˈ ngutuˈu nguˈ ndyaa nguˈ nde cua̱; laja coo ti ndyaa nguˈ.
\v 13 La cuiˈ hora biˈ lye tsa ngulacui̱ chalyuu; su nchca tii tyaˈa bariyu quichi̱ biˈ, tyucui ñaˈa̱ sca bariyu ndye nguti̱ liˈ. Cati mil tyaˈa ñati̱ ngujuii liˈ, xquiˈya chaˈ ngulacui̱ chalyuu. Lye tsa ndyutsi̱i̱ nu xaˈ la ñati̱ nu ndyanu liˈ, ndyutsi̱i̱ tsa nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ndiˈi̱ nde cua̱ chaˈ nchca jiˈi̱ Ni cuaˈni Ni cña nu juaˈa̱ tonu tsa; ndube tsa tiˈ nguˈ chaˈ nguaˈni Ni juaˈa̱.
\p
\v 14 Cua tucua quiyaˈ ndye chaˈ cuxi nu ya̱a̱ lo chalyuu, pana cua lijya̱ ti chaˈ caca chaca chaˈ cuxi nde chalyuu. 
\s Chaca tya quiyaˈ ngulaˈá cuiˈchcua̱
\p
\v 15 Liˈ cua ndyaˈa cati quiyaˈ nguañi ngulaˈá xca̱ loˈo cuiˈchcua̱ jiˈi̱. Nguañi nda xtyiˈi tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ nde cua̱ liˈ, nu ndiˈya̱ nchcuiˈ:
\q Ca juani ndyanu tachaa chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ nu Xuˈna na, juaˈa̱ jiˈi̱ Cristo,
\q chaˈ caca Ni loo jiˈi̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu, nacui̱ nguˈ.
\q Loˈo juani ná ngaˈa̱ chaˈ tye chaˈ culo Ni cña chalyuu. 
\p
\v 16 Liˈ nguaˈni tlyu nu nguˈ cusuˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, nu calaa ntucua jacua tyaˈa nguˈ cusuˈ nu ntyucua lo yaca xlya ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi; ndyaa stii nguˈ nde loo nguˈ lo yuu chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ Ni. 
\v 17 Ndiˈya̱ nchcuiˈ nguˈ liˈ:
\q Ndyosi Xuˈna ya, nacui̱ nguˈ, cua nchca jinuˈu̱ cuaˈni lcaa cña.
\q Na luˈú nuˈu̱ juani, loˈo la cuiˈ ti luˈú nuˈu̱ nu ngua tya clyo la, juaˈa̱ tya luˈú nuˈu̱ nde loo la. 
\q Tsa xlyaˈbe jinuˈu̱ chaˈ cua nguxana nuˈu̱ ndyuˈni nuˈu̱ quiñaˈa̱ tsa cña tlyu nde chalyuu.
\q Ndube tsa tiˈ ya chaˈ cua nguxana nuˈu̱ laca nuˈu̱ loo,
\q
\v 18 masi tiˈí tsa nchca ñasi̱ˈ xaˈ la ñati̱ nu ná ndaquiyaˈ jinuˈu̱.
\q Cua ngulala ti tyempo chaˈ ta nuˈu̱ chaˈ tiˈí jiˈi̱ nguˈ biˈ,
\q chaˈ cuaˈni cuayáˈ nuˈu̱ jiˈi̱ lcaa jyoˈo.
\q La cuiˈ tyempo tya nuˈu̱ xlyaˈbe jiˈi̱ ñati̱ nu nguaˈni cña jinuˈu̱,
\q chaˈ cua nguaˈa̱loo nuˈu̱ cña jiˈi̱ nguˈ chaˈ chcuiˈ nguˈ chaˈ jinuˈu̱ nde chalyuu;
\q juaˈa̱ tya nuˈu̱ xlyaˈbe jiˈi̱ ñati̱ nu ndaquiyaˈ jinuˈu̱, masi ñati̱ cuañiˈ, masi ñati̱ cusuˈ.
\q Cua ndyalaa tyempo chaˈ cuaˈni ñuˈu̱ nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ nu nguaˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu.
\p
\v 19 Liˈ naˈa̱ naˈ su ntucua laa tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nde cua̱, naˈa̱ naˈ ca neˈ laa su nscua cñáˈ tacati, su ngutucua ycuiˈ Ndyosi laja ñati̱ jiˈi̱ Ni nu ngua tya saˈni la. Loˈo liˈ lye tsa nguañi nde chalyuu, lye tsa ndyubii, cuati lye tsa ndañi nchcuiˈ tyiˈyu; liˈ ngulacui̱ chalyuu, juaˈa̱ clyaa tsa tyo quee nguaˈya. 
\c 12
\s Ndyuˈni tyaala cuaña tonu jiˈi̱ sca nu cunaˈa̱
\p
\v 1 Liˈ nde cua̱ ndyuˈu tucua sca cuayáˈ nu nda ycuiˈ Ndyosi chaˈ culuˈu Ni jiˈna, sca chaˈ nu ndyaca chalyuu laca biˈ; biˈ laca sca nu cunaˈa̱ nu ntsuˈu steˈ ndubi ñaˈa̱. Ñiˈya̱ ndubi ñaˈa̱ xee cuichaa, juaˈa̱ ñaˈa̱ lateˈ lacuˈ nu cunaˈa̱ biˈ. Liˈ ngusta quiyaˈ nu cunaˈa̱ chu̱ˈ coˈ. Tii tyucuaa tyaˈa cuii nscua lo xlya hique nu cunaˈa̱ biˈ; ñiˈya̱ nscua sca sneˈ ti, juaˈa̱ nscua biˈ.
\v 2 Cua ntsuˈu sñiˈ nu cunaˈa̱ biˈ; nchcubeˈ tsa nu cunaˈa̱, ngusiˈya tsa chaˈ cua ngulala ti cala sñiˈ.
\v 3 Yala ti ndyuˈu tucua chaca cuayáˈ nde cua̱ liˈ; sca cuaña tlyu nu ngaˈa ñaˈa̱ laca biˈ, nu cati tyaˈa scuaˈ que niˈ ntucua. Juaˈa̱ sca sneˈ oro ntucua ca taˈa scuaˈ que niˈ biˈ, loˈo juaˈa̱ ntucua tii tyaˈa sata niˈ. 
\v 4 Ngujuiˈi̱ xtyiˈi̱ niˈ cuii nu ntsuˈu nde cua̱; ngusalú niˈ ñaˈa̱ tsaca claˈbe lcaa cuii biˈ, ndyalú cuii nde lo yuu chalyuu. Liˈ ndatu̱ nu cuaña biˈ nde loo su ndu̱ nu cunaˈa̱ nu cua cala ti sñiˈ; loˈo cala biˈ, hora ti cacu cuaña jiˈi̱, ngua tiˈ niˈ.
\v 5 Ngula sca sñiˈ quiˈyu jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ liˈ. Cua lijya̱ biˈ chalyuu, chaˈ liñi ti culo biˈ cña jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu; pana hora ti ngüiˈya ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ sñiˈ nu cunaˈa̱ biˈ, ndyaloˈo Ni jiˈi̱ yu nde su tlyu su ntucua ycuiˈ Ni.
\v 6 Liˈ ngusna nu cunaˈa̱ ndyaa neˈ quixi̱ˈ ca su tyiˈi̱ ycuiˈ ti maˈ; cua laca nguaˈni choˈo ycuiˈ Ndyosi sca su tyiˈi̱ maˈ, su ñaˈa̱si̱i̱ Ni jiˈi̱ maˈ, ca biˈ tyanu maˈ tii tyucuaa siyento ntucua snayala tsa̱ liˈ.
\p
\v 7 Liˈ nguxana chaˈ cusu̱u̱ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi. Ndu̱ Miguel nu laca xuˈna xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ndu̱ loˈo xca̱ nu cuentya jiˈi̱ Ni; juaˈa̱ cua ndu̱ nu cuaña tonu loˈo xca̱ jiˈi̱. Tiˈí tsa ngusu̱u̱ tyaˈa nguˈ liˈ. 
\v 8 Pana cua ntiji̱loo Miguel jiˈi̱ nu cuaña biˈ, ngaˈaa ngua jiˈi̱ nu cuaña biˈ tyanu ca slo ycuiˈ Ndyosi loˈo xca̱ jiˈi̱ Ni liˈ;
\v 9 cua nguloˈo Ni jiˈi̱ nguˈ nu ndu̱ cuentya jiˈi̱ nu cuaña biˈ liˈ. Saˈni ndyaˈa̱ nu cuaña biˈ, ycuiˈ nu xñaˈa̱ naa biˈ; la cuiˈ biˈ laca nu naa Satanás. Xcuiˈ na ñiloˈo biˈ jiˈi̱ ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu. Pana cua nguloˈo ycuiˈ Ni jiˈi̱ nu xñaˈa̱ loˈo xca̱ jiˈi̱, ndyaa nguˈ nde lo yuu chalyuu liˈ.
\p
\v 10 Loˈo liˈ cui̱i̱ tsa nguañi nchcuiˈ sca ñati̱ nde cua̱:
\p ―Juani taca ñaˈa̱ na ñiˈya̱ nguaˈni lyaá ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ chalyuu yaˈ nu xñaˈa̱ ―nacui̱ nguˈ―. Nguula tsa cña nduˈni Ni chalyuu, biˈ chaˈ laca Ni loo juani, loˈo juaˈa̱ cua ndyalaa tyempo chaˈ caca Cristo loo tyucui ñaˈa̱ chalyuu. Nu ngua tya tsubiˈ la ndu̱ nu xñaˈa̱ biˈ ca slo ycuiˈ Ndyosi, chaˈ tsa̱ loˈo talya ngusta biˈ quiˈya hichu̱ˈ ñati̱ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesús; pana juani cua nguloˈo Ni jiˈi̱ ca su ntucua ycuiˈ Ni, cua ndyuˈu laja nguˈ biˈ liˈ.
\v 11 Nu nguˈ tyaˈa ngusñi na chaˈ jiˈi̱ Jesús ni, cua ntiji̱loo nguˈ jiˈi̱ nu xñaˈa̱ biˈ, xquiˈya chaˈ ngujuii Jesús nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ. Ná ntsi̱i̱ nguˈ biˈ ta nguˈ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ Jesús loˈo xaˈ ñati̱; ntajaˈa̱ nguˈ biˈ chcuiˈ nguˈ chaˈ biˈ, masi cujuii ñati̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ xquiˈya chaˈ ñasi̱ˈ tsa ñati̱ jiˈi̱ Jesús.
\v 12 Biˈ chaˈ juani ―nacui̱ nu ntucua nde cua̱ biˈ―, ca chaa tiˈ cuˈma̱ nu ndiˈi̱ ma̱ nde su ntucua ycuiˈ Ndyosi; pana tyaˈna tsa caca cuˈma̱ nu ndiˈi̱ ma̱ nde chalyuu, nu ndiˈi̱ ma̱ nde lo tyujoˈo. Cua nguaˈya ycuiˈ nu xñaˈa̱ nde su ndiˈi̱ ma̱, loˈo juani ñasi̱ˈ tsa biˈ ndyaˈa̱; cua jlo tiˈ biˈ chaˈ tya xi tya tsa̱ ndyanu jiˈi̱ chaˈ cuaˈni lyaˈ tiˈ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu.
\p
\v 13 Nu loˈo ngua cuayáˈ tiˈ nu cuaña tonu biˈ chaˈ cua nguloˈo ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ lijya̱ nde lo yuu chalyuu, liˈ ngutuˈu lcaˈa̱ niˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ nu ntsuˈu sñiˈ quiˈyu biˈ, chaˈ lye tsa cuaˈni lyaˈ tiˈ jiˈi̱ maˈ ngua tiˈ niˈ.
\v 14 Liˈ nda ycuiˈ Ndyosi sca latya luˈbe jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ, ñiˈya̱ ñaˈa̱ luˈbe sca cuaˈya tlyu, chaˈ taca jiˈi̱ maˈ tyacui maˈ tsaa maˈ ca su tyanu tsoˈo ti maˈ neˈ quixi̱ˈ, su tyijyuˈ tsa jiˈi̱ ca su ndyaˈa̱ cuaña biˈ. Ca biˈ ñaˈa̱si̱i̱ Ni jiˈi̱ maˈ, ñaˈa̱ cuayáˈ nu tyuˈu scua sna yija̱ claˈbe.
\v 15 Liˈ ngusalú nu cuaña biˈ hitya tuˈba niˈ ndyaa chu̱ˈ nu cunaˈa̱ biˈ; ñiˈya̱ sca staˈa̱ clyaa, juaˈa̱ ndyalú hitya tuˈba niˈ chaˈ clyaˈba lyiji choˈ ngua tiˈ niˈ. 
\v 16 Liˈ nguxtyucua yuu jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ, biˈ chaˈ si̱i̱ nchcana tuˈba yuu, ndye hitya ngutuˈu tuˈba cuaña ndyoˈo yuu liˈ.
\v 17 Ngunasi̱ˈ tsa nu cuaña biˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ liˈ, ndyaa ndyaana niˈ chaˈ cusu̱u̱ loˈo lcaa ñati̱ nu tyuˈu jiˈi̱ nu cunaˈa̱ ca tiyaˈ la; nxu̱u̱ tyaˈa niˈ loˈo lcaa ñati̱ nu taquiyaˈ jiˈi̱ cña nu ngulo ycuiˈ Ndyosi jiˈna, nu ñaˈa̱ ti ná ntsi̱i̱ nguˈ chaˈ cachaˈ liñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ Jesús jiˈi̱ xaˈ ñati̱.
\c 13
\s Nu tucua tyaˈa naˈni nu chiyaˈa̱ ñaˈa̱
\p
\v 1 Ndyaa naˈ ndyatu̱ naˈ toˈ tyujoˈo liˈ. Naˈa̱ naˈ nde toˈ hitya tyujoˈo lijya̱ nduˈu tucua sca naˈni nu chiyaˈa̱ tsa ñaˈa̱; ntucua tii tyaˈa sata niˈ, cuati ntsuˈu cati tyaˈa hique niˈ. Ca taˈa sata niˈ biˈ cua ntucua sneˈ nu ndubi tsa ñaˈa̱, chaˈ laca niˈ loo nde chalyuu. Ca taˈa scuaˈ que niˈ cua nscua xtañi cuiñaja, xtañi biˈ nchcuiˈ chaˈ tiˈí jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\v 2 Ñiˈya̱ cuichi joˈó, juaˈa̱ ñaˈa̱ niˈ, ngua tiˈ naˈ; pana tyaala ñaˈa̱ quiyaˈ niˈ, tyucui̱ tsa xcatya̱ˈ niˈ ñiˈya̱ ñaˈa̱ xcatya̱ˈ oso. Loˈo tuˈba niˈ ni, ñiˈya̱ ñaˈa̱ tuˈba cuichi saˈa cuiñaˈ, juaˈa̱ ñaˈa̱ tuˈba niˈ. Nda nu cuaña biˈ cña loo jiˈi̱ nu naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ, chaˈ caca niˈ loo jiˈi̱ ñati̱ chalyuu, ñiˈya̱ laca ycuiˈ loo. Loˈo juaˈa̱ nu cuaña biˈ ni, nda niˈ chacuayáˈ jiˈi̱ naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ, chaˈ caca cuaˈni niˈ cña, chaˈ tyanu tlyu niˈ macala su ntiˈ ycuiˈ niˈ.
\v 3 Cua ndyanu cuayáˈ lo sca scuaˈ que niˈ su ngua quicha niˈ; cua cajaa ti niˈ tyempo biˈ, ngua tiˈ naˈ, pana ngua tsoˈo su lye tsa quicha niˈ. Ndube tsa tiˈ ñati̱ chalyuu ñaˈa̱ jiˈi̱ niˈ; ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ niˈ liˈ, xquiˈya chaˈ ngua tsoˈo chaca quiyaˈ su lye quicha niˈ.
\v 4 Nguaˈni tlyu lcaa ñati̱ jiˈi̱ nu cuaña biˈ liˈ, chaˈ cua nda biˈ chacuayáˈ chaˈ caca tlyu nu naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ; juaˈa̱ nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱. Nchcuiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ liˈ:
\p ―Ná tucui ndiˈi̱ chalyuu nu stuˈba loˈo nu naˈni jua. Ngaˈaa nchca jiˈi̱ ñati̱ xu̱u̱ tyaˈa loˈo niˈ.
\p
\v 5 Cua ngujui chacuayáˈ jiˈi̱ nu naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ, chaˈ chcuiˈ cua ñaˈa̱ ca ti chaˈ, masi lye tsa cuaˈni tyucuaa tiˈ niˈ, masi chcuiˈ cuxi niˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Tuˈba ntucua tucua coˈ ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ niˈ chaˈ caca niˈ loo nde chalyuu.
\v 6 Liˈ nguxana naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ nda niˈ quiˈya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi: nchcuiˈ cuxi naˈni biˈ jiˈi̱ lcaa cña nu nduˈni Ni; juaˈa̱ nchcuiˈ cuxi niˈ jiˈi̱ su tlyu nde cua̱ ca su ntucua ycuiˈ Ni; juaˈa̱ cuxi tsa nchcuiˈ niˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\v 7 Ngujui chacuayáˈ jiˈi̱ niˈ chaˈ xu̱u̱ tyaˈa niˈ loˈo ñati̱ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi, chaˈ tyiji̱loo niˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ. Loˈo liˈ ngujui chacuayáˈ jiˈi̱ niˈ chaˈ caca niˈ loo jiˈi̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu mala su ndiˈi̱ ñati̱, masi lcaa lo ñati̱ chalyuu nu ngutuˈu cua ñaˈa̱ ca quichi̱ tyi nguˈ, nu nchcuiˈ cua ñaˈa̱ ca lo chaˈcña nu nchcuiˈ ñati̱ chalyuu;
\v 8 lcaa ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ naˈni biˈ liˈ, si ná nscua xtañi nguˈ lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Nu ngua tya clyo la loˈo tya lyiji cuiñá Ni chalyuu, tya liˈ nguscua Ni xtañi ñati̱ nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye chalyuu jiˈi̱. Cua ndyanu quityi biˈ cuentya jiˈi̱ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ nu cua ndyujuii ñati̱ jiˈi̱ tsaca quiyaˈ.
\p
\v 9 Biˈ chaˈ cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ juani, si tyajaˈa̱ ma̱ cuna ma̱ xi.
\v 10 Si loˈo nscua chaˈ tsaloˈo nguˈ jiˈi̱ tsaca ma̱ neˈ chcua̱, juaˈa̱ caca lacua. Ná cutsi̱i̱ ma̱ liˈ. Si loˈo nscua chaˈ cujuii ñati̱ jiˈi̱ tsaca ma̱, masi loˈo maxtyi, juaˈa̱ caca lacua. Ná cutsi̱i̱ ma̱ liˈ. Nduˈni chaˈ talo tsaa tyiquee na jiˈi̱ chaˈ cuxi; nduˈni chaˈ lcaa tsa̱ taquiyaˈ na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi si ntsuˈu chaˈ jiˈna loˈo Ni nde chalyuu.
\p
\v 11 Liˈ naˈa̱ naˈ chaca naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ lijya̱ ndyuˈu tucua nde lo yuu chalyuu. Ntucua tucua tyaˈa sata niˈ; ñiˈya̱ ñaˈa̱ sata xlyaˈ cuañiˈ, juaˈa̱ ñaˈa̱ sata niˈ, pana nchcuiˈ niˈ ñiˈya̱ nu nchcuiˈ nu cuaña tonu biˈ. 
\v 12 Ñiˈya̱ nchca jiˈi̱ naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ nu ya̱a̱ tya clyo la nclyo niˈ cña, la cuiˈ juaˈa̱ nchca jiˈi̱ nu chaca naˈni biˈ culo niˈ cña jiˈi̱ ñati̱; chaˈ juersa ndatsaa niˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ naˈni nu ya̱a̱ clyo, nu ngua tsoˈo su tiˈí tsa ngulaˈa hique niˈ.
\v 13 Loˈo nu chaca naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ, loˈo biˈ nguaˈni quiñaˈa̱ chaˈ tlyu; nguaˈni biˈ chaˈ ndyalú quiiˈ nu ntsuˈu nde cua̱ nde lo yuu chaˈ ñaˈa̱ lcaa ñati̱ jiˈi̱.
\v 14 Loˈo juaˈa̱ nguñiloˈo niˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu xquiˈya chaˈ tlyu nu ndyuˈni niˈ loˈo ndiˈi̱ niˈ slo nu naˈni nu ya̱a̱ tya clyo biˈ. Liˈ nchcuiˈ niˈ loˈo lcaa ñati̱ chalyuu chaˈ cuiñá nguˈ sca lcui̱ tyu̱, chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ lcui̱ biˈ; ngüiñá nguˈ lcui̱ jiˈi̱ nu naˈni nu ya̱a̱ tya clyo biˈ liˈ, naˈni nu ngua tsoˈo masi tiˈí tsa ngulaˈa hique niˈ. 
\v 15 Loˈo liˈ ngujui chacuayáˈ jiˈi̱ nu chaca naˈni biˈ, chaˈ culatuˈu cuiˈi̱ chaˈ tya̱a̱ xtyiˈi lo lcui̱ jiˈi̱ naˈni nu ya̱a̱ clyo biˈ; ngua jiˈi̱ lcui̱ chcuiˈ loˈo ñati̱ liˈ, ngua jiˈi̱ cujuii jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu ná ntajaˈa̱ cuaˈni tlyu jiˈi̱.
\v 16 Ngulo niˈ cña jiˈi̱ lcaa ñati̱ chaˈ chcaˈa̱ cuayáˈ yaˈ nguˈ laˈa tsuˈ cui̱, masi chcaˈa̱ cuayáˈ nde tyaca̱a̱ nguˈ; masi ñati̱ tlyu, masi ñati̱ juaˈa̱ ti, masi culiyaˈ nguˈ, masi tiˈi nguˈ, masi msu nu cua ngüiˈya ñati̱ jiˈi̱, masi msu nu ndiˈi̱ tsoˈo ti, chcaˈa̱ cuayáˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ cuentya jiˈi̱ nu xñaˈa̱.
\v 17 Ni sca ñati̱ ngaˈaa ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ chaˈ cuiˈya yuˈba, ni chaˈ cujuiˈ yuˈba, si ná nguaˈa̱ cuayáˈ jiˈi̱ niˈ loo nguˈ. Loˈo nu cuayáˈ biˈ ni, xtañi naˈni nu chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ laca, chaˈ número nu ca jiˈi̱ xtañi niˈ laca cuayáˈ biˈ.
\v 18 Cuiˈya na cuentya ni chaˈ ndyaca re. Si culacua tsoˈo tiˈ na, quije chaˈ jiˈna ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ jiˈi̱ número jiˈi̱ naˈni biˈ; número jiˈi̱ niˈ ni, ñiˈya̱ laca xtañi ñati̱, juaˈa̱ laca biˈ. Nde laca número biˈ: scuá siyento ntucua snayala ntucua scuá.
\c 14
\s Sca siyento ntucua tuˈba ntucua jacua mil tyaˈa ñati̱ lubii
\p
\v 1 Loˈo liˈ naˈa̱ naˈ chaca quiyaˈ ca ndacua su ndu̱ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ lo xlya caˈya Sión; stuˈba ti ndu̱ biˈ loˈo sca siyento ntucua tuˈba ntucua jacua mil tyaˈa ñati̱. Nde tyaca̱a̱ ñati̱ biˈ, ndacua nscua xtañi nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ, loˈo la cuiˈ biˈ nscua xtañi ycuiˈ Ndyosi Sti Ni.
\v 2 Cui̱i̱ nguañi nde su ntucua ycuiˈ Ndyosi liˈ; ñiˈya̱ ndañi ndyalú hitya sca staˈa̱ clyaa toˈ quee jaaˈ su cua̱ tsa ndyalú hitya, ñiˈya̱ ndañi loˈo lye tsa nchcuiˈ tyiˈyu, juaˈa̱ nguañi biˈ, ngua tiˈ naˈ. Ndacua ndu̱ tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ nu tsoˈo tsa ntyijiˈi̱ yaˈ nguˈ lo sañi, ngua tiˈ naˈ;
\v 3 nde loo su ndu̱ yaca xlya tlyu su ntucua ycuiˈ Ndyosi, ca su ndu̱ nu jacua tyaˈa naˈni tacati biˈ, ca su ndu̱ nu nguˈ cusuˈ biˈ, ca biˈ ndu̱ ñati̱ nu ndyula loˈo sañi biˈ. Sca ti nu ñati̱ quiñaˈa̱ biˈ ngua jiˈi̱ cula tuˈba ji̱i̱ biˈ; ná ngua jiˈi̱ xaˈ ñati̱ chalyuu ca tsaˈa̱ nguˈ ji̱i̱ biˈ, chaˈ sca ji̱i̱ nu bilya cuna ñati̱ chalyuu laca biˈ. Sca ti nu sca siyento ntucua tuˈba ntucua jacua mil tyaˈa ñati̱ nu nguaˈni lyaá Ni jiˈi̱ nde chalyuu, biˈ ñati̱ laca nu ngua jiˈi̱ cula tuˈba ji̱i̱ biˈ.
\v 4 Ñati̱ lubii tsiyaˈ ti laca nu nguˈ quiñaˈa̱ biˈ. Ná ngutuˈu chaˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ loˈo xaˈ nu cunaˈa̱ nu loˈo ngutiˈi̱ nguˈ chalyuu, ná nguaˈni nguˈ biˈ chaˈ subaˈ tsiyaˈ ti; ngutaˈa̱ nguˈ loˈo nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ macala su ndyaˈa̱. Cua nguaˈni lyaá Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ biˈ laca ñati̱ nu tsoˈo ntiˈ ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ Ni jiˈi̱ tya loˈo nguxana chaˈ jiˈi̱ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ. Tya clyo ngusubi Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ cuaˈni nguˈ cña jiˈi̱ Ni.
\v 5 Ná ntucua chaˈ cuiñi tuˈba nguˈ biˈ tsiyaˈ ti, chaˈ ná ntsuˈu chaˈ cuxi jiˈi̱ nguˈ biˈ tsiyaˈ ti.
\s Tya xna tyaˈa xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi
\p
\v 6 Naˈa̱ naˈ ndyaa chaca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ, nu cua̱ tsa ndacui ndyaa; ndyaloˈo biˈ jiˈi̱ sca chaˈ tsoˈo nu ngua tiˈ ycuiˈ Ndyosi chcuiˈ loˈo lcaa ñati̱ chalyuu, sca chaˈ nu ndulo tsa jiˈi̱ ñati̱ chaˈ cuna nguˈ. Lcaa tyempo ná tye chca chaˈ biˈ. Slo lcaa lo ñati̱ chalyuu tyucui ñaˈa̱ chalyuu mala su ndiˈi̱ ñati̱, cua ñaˈa̱ ca quichi̱ tyi nguˈ, ñati̱ nu nchcuiˈ cua ñaˈa̱ ca lo chaˈcña nu nchcuiˈ ñati̱ chalyuu, ca biˈ ndyaa xca̱ biˈ, chaˈ chcuiˈ loˈo lcaa ñati̱.
\v 7 Cui̱i̱ nchcuiˈ xca̱ biˈ loˈo nguˈ liˈ:
\p ―Cutsi̱i̱ cuˈma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, cube tiˈ ma̱ jiˈi̱ Ni chaˈ tlyu tsa cña nduˈni Ni chalyuu ―nacui̱ xca̱ biˈ―. Cua ndyalaa tyempo chaˈ cuaˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu. Cuaˈni tlyu ma̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ cua ngüiñá Ni nde cua̱, juaˈa̱ ngüiñá Ni chalyuu, juaˈa̱ ngüiñá Ni tyujoˈo, juaˈa̱ ngüiñá Ni lcaa su ntyucua hitya ―nacui̱ xca̱.
\p
\v 8 Loˈo ndyaa xca̱ biˈ, liˈ ndyalaa chaca xca̱ chaˈ chcuiˈ loˈo ñati̱:
\p ―Cua nguti̱ quichi̱ ―nacui̱ nu chaca xca̱ biˈ―. Cua nguti̱ quichi̱ tlyu nu naa Babilonia, xquiˈya chaˈ nguaˈni ñuˈu̱ nguˈ quichi̱ biˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu. Cuxi tsa cña nu nguaˈni nguˈ quichi̱ biˈ, xquiˈya chaˈ nduˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ lcui̱ joˈó; juaˈa̱ nguluˈu quiˈi̱ nguˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱ chaˈ cuaˈni nguˈ la cuiˈ ti chaˈ cuxi slo joˈó ―nacui̱ xca̱ nu nchca tyucuaa biˈ.
\p
\v 9 Nchca sna quiyaˈ juani ya̱a̱ chaca xca̱. Cui̱i̱ nchcuiˈ loˈo ñati̱ liˈ:
\p ―Xcubeˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu ndyuˈni tlyu jiˈi̱ nu naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ, masi jiˈi̱ ycuiˈ niˈ, masi jiˈi̱ lcui̱ jiˈi̱ niˈ. Loˈo juaˈa̱ xcubeˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu ngaˈa̱ cuayáˈ jiˈi̱ niˈ nde tyaca̱a̱ nguˈ, juaˈa̱ si ngaˈa̱ cuayáˈ jiˈi̱ niˈ chu̱ˈ yaˈ nguˈ; 
\v 10 xcubeˈ Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ lye tsa ngunasi̱ˈ Ni. Tyaqui̱ nguˈ biˈ loˈo sca quiiˈ tlyu nu nguxaˈ loˈo yuu sufri su ñaˈa̱ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ jiˈi̱ nguˈ; juaˈa̱ lcaa xca̱ nu cuentya jiˈi̱ Ni ñaˈa̱ jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ.
\v 11 Tyucui tyempo ná tye chaˈ tyatu̱ sñii quiiˈ su nchcubeˈ ñati̱ biˈ; ná caja ñiˈya̱ clyaá nguˈ biˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, lcaa ñati̱ nu cua nguaˈni tlyu jiˈi̱ naˈni biˈ, masi jiˈi̱ lcui̱ ti nguaˈni tlyu nguˈ; masi ngaˈa̱ cuayáˈ ti jiˈi̱ niˈ nde tyaca̱a̱ nguˈ loˈo chu̱ˈ yaˈ nguˈ, ngaˈaa clyaá nguˈ biˈ.
\v 12 Loˈo nu na ni, talo na jiˈi̱ chaˈ cuxi sca ti si ntsuˈu chaˈ jiˈna loˈo ycuiˈ Ndyosi, sca ti si taquiyaˈ na cña nu ngulo Ni jiˈna, sca ti si xñi tsoˈo na chaˈ jiˈi̱ Jesús; sca ti juaˈa̱ taca jiˈna talo na jiˈi̱ nu chaˈ cuxi biˈ.
\p
\v 13 Liˈ ndañi xtyiˈi ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi, nchcuiˈ sca ñati̱ loˈo naˈ:
\p ―Scua clya nuˈu̱ chaˈ re: “Tsoˈo tsa caca tyiquee ñati̱ nu ndyijii laja loˈo ndyuˈni nguˈ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na tyempo nde loo la”. La cuiˈ juaˈa̱ laca chaˈ nu nda Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi loˈo ma̱. Nacui̱ chaˈ ca biˈ tyiˈi̱ cñaˈ ñati̱ biˈ liˈ, chaˈ tsoˈo tsa cña nu nguaˈni nguˈ loˈo ya̱a̱ nguˈ chalyuu; ndiya tiˈ Ni cña nu nguaˈni nguˈ, biˈ chaˈ tyiˈu tiˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ cña nu cua nguaˈni nguˈ biˈ liˈ ―nacui̱ Ni jnaˈ.
\s Nchca clacua nde chalyuu
\p
\v 14 Liˈ naˈa̱ naˈ su ndacui sca coo ngati̱, chu̱ˈ coo biˈ ntucua sca nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ ñati̱ ñaˈa̱; ntucua sca sneˈ oro hique Ni, loˈo yaˈ Ni ndacui sca maxtyi cha tuˈba.
\v 15 Liˈ ngutuˈu sca xca̱ neˈ laa jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nde cua̱, nu cui̱i̱ ngusiˈya jiˈi̱ ñati̱ nu ntucua chu̱ˈ coo biˈ:
\p ―Xuˈba clya nuˈu̱ maxtyi jinuˈu̱, xutiˈi̱ nuˈu̱ jiˈi̱ quixi̱ˈ trigo, chaˈ biˈ laca ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni nu ndiˈi̱ chalyuu. Cua ndyalaa la cuiˈ hora chaˈ caca clacua chalyuu, cua laca nguscua seˈi̱ chaˈ caca biˈ.
\p
\v 16 Nguaˈya nu ntucua chu̱ˈ coo biˈ nde lo yuu liˈ, nguscui̱ maxtyi jiˈi̱ chaˈ siˈyu quixi̱ˈ liˈ; juaˈa̱ ngua clacua nde chalyuu.
\p
\v 17 Liˈ naˈa̱ naˈ chaca xca̱ nu ngutuˈu neˈ laa jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nde cua̱, nu ndacui maxtyi cha tuˈba yaˈ yu.
\v 18 Juaˈa̱ ngutuˈu tya chaca xca̱ nu ndu̱ toˈ mesa su ndyaqui̱ msta̱, ya̱a̱ liˈ; biˈ laca nu laca loo jiˈi̱ quiiˈ biˈ. Liˈ cui̱i̱ ngusiˈya biˈ loˈo xca̱ nu ndacui maxtyi cha tuˈba yaˈ:
\p ―Xuˈba clya nuˈu̱ maxtyi jinuˈu̱, xiˈyu jyacuaˈ siˈyu losuˈ tyixi nu ntsuˈu chalyuu, chaˈ ngumi̱ tsa ñaˈa̱ siˈyu biˈ.
\p
\v 19 Nguaˈya xca̱ biˈ liˈ, nguscui̱ yu maxtyi jiˈi̱ yu nde lo yuu chalyuu, ngusiˈyu yu jiˈi̱ jyacuaˈ siˈyu losuˈ biˈ, ngu̱ jiˈi̱ ndyaa neˈ sca pilya quee nu tlyu xi chaˈ satá nguˈ jiˈi̱; la cuiˈ juaˈa̱ xcubeˈ tsa ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ chalyuu, xquiˈya chaˈ ñasi̱ˈ tsa Ni jiˈi̱ nguˈ.
\v 20 Toˈ quichi̱ nscua su ngusi̱ siˈyu biˈ, la cuiˈ su ngujuii ñati̱ chaˈ nchcubeˈ Ni jiˈi̱ nguˈ. Clyaa tsa tañi ndyalú lijya̱ lo yuu liˈ; tsa ñaˈa̱ cuayáˈ nu ndyalaa tuˈba cuayu, tsa lo cua clyaa tañi ndyalú biˈ. Sna siyento kilómetro cuayáˈ tyijyuˈ ngusna tañi biˈ ndyaa.
\c 15
\s Ya̱loˈo xca̱ jiˈi̱ quicha nu cuaˈni tye jiˈi̱ chalyuu 
\p
\v 1 Ngutuˈu tucua chaca cuayáˈ tlyu nde cua̱ liˈ. Ndube tsa tiˈ naˈ loˈo naˈa̱ naˈ jiˈi̱, chaˈ ndu̱ cati tyaˈa xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ndu̱ loˈo cati tyaˈa quicha nu caca su cua tye ti chalyuu. Loˈo cua ndye ngua quicha biˈ chalyuu, liˈ cati̱ chaˈ ñasi̱ˈ ycuiˈ Ni.
\p
\v 2 Liˈ naˈa̱ naˈ sca tayuˈ nu ñiˈya̱ ndubi caatya̱, juaˈa̱ ndubi ñaˈa̱ lo tayuˈ biˈ; ñiˈya̱ ndyatu̱ sca quiiˈ ndyaqui̱, juaˈa̱ ñaˈa̱ tayuˈ biˈ, ngua tiˈ naˈ. Toˈ tayuˈ caatya̱ biˈ naˈa̱ naˈ ndu̱ lcaa ñati̱ nu cua ntiji̱loo jiˈi̱ nu naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ; masi cua ngujuii nguˈ biˈ xquiˈya chaˈ biˈ, ná ntajaˈa̱ nguˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ lcui̱ jiˈi̱ naˈni biˈ, ni ná ntajaˈa̱ nguˈ chcaˈa̱ cuayáˈ jiˈi̱ niˈ hichu̱ˈ yaˈ nguˈ loˈo número nu cuentya jiˈi̱ xtañi niˈ. Ndu̱ nguˈ biˈ ndyula nguˈ loˈo sañi nu cua nda ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ.
\v 3 Ndyula tuˈba nguˈ sca ji̱i̱ nu cua ndyula tuˈba jyoˈo Moisés nu ngua saˈni, la cuiˈ Moisés nu nguaˈni cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; loˈo nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ ndyula tuˈba la cuiˈ ji̱i̱ biˈ. Ndiˈya̱ nchcuiˈ ji̱i̱ biˈ: 
\q Ndyosi Xuˈna ya, lcaa cña nchca jinuˈu̱;
\q tlyu tsa cña nduˈni nuˈu̱, hasta ndube tsa tiˈ lcaa ñati̱ jiˈi̱ cña biˈ.
\q Xcuiˈ nduˈni liñi nuˈu̱ loˈo ñati̱ chalyuu, chañi tsa laca lcaa chaˈ nu nchcuiˈ nuˈu̱ loˈo ñati̱.
\q Sca ti nuˈu̱ laca Xuˈna lcaa ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu. 
\q
\v 4 ¿Ha ná ntsi̱i̱ nguˈ jinuˈu̱?
\q ¿Ha ná tyajaˈa̱ nguˈ ñacui̱ nguˈ chaˈ tlyu tsa cña nu nduˈni nuˈu̱?
\q Sca ti ycuiˈ nuˈu̱ nu lubii tsa cresiya jinuˈu̱.
\q Cua naˈa̱ nguˈ lcaa su ndyuˈni cuayáˈ nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ chaˈ liñi tsa ndyuˈu chaˈ;
\q biˈ chaˈ tya̱a̱ lcaa ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu ca su ntucua nuˈu̱, chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ jinuˈu̱.
\m Ndye ji̱i̱ nu ndyula tuˈba nguˈ liˈ.
\p
\v 5 Tiyaˈ la liˈ naˈa̱ naˈ neˈ laa tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu ntucua nde cua̱. Ca claˈbe biˈ ndu̱ niˈi̱ nu tacati tsa su ntsuˈu coˈo quee cuajaˈ nu nscua chaˈ lo; la cuiˈ chaˈ nu cua nda ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱ tya clyo la laca biˈ.
\v 6 Liˈ ngutuˈu nu cati tyaˈa xca̱ biˈ neˈ laa, ndyaloˈo nguˈ jiˈi̱ ca taˈa cati quicha nu caca loˈo cua tye ti chalyuu. Xcuiˈ lateˈ ngati̱ lacuˈ xca̱ biˈ, lateˈ nu lubii tsa ñaˈa̱; juaˈa̱ cua ndyaaca̱ˈ sintya oro tyiquee nguˈ.
\v 7 Loˈo liˈ ndatu̱ sca naˈni tacati biˈ, loˈo juaˈa̱ cati tyaˈa caˈña oro ntucua yaˈ niˈ; neˈ caˈña biˈ ntsuˈu chaˈ tiˈí nu ta ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ chalyuu, chaˈ ñasi̱ˈ tsa Ni jiˈi̱ nguˈ, ycuiˈ Ndyosi nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye yija̱ jiˈi̱ Ni. Nda niˈ caˈña biˈ jiˈi̱ nu cati tyaˈa xca̱ biˈ liˈ.
\v 8 Ngutsaˈá̱ neˈ laa ntsuˈu sñii chaˈ xcutsi̱i̱ jiˈna, chaˈ tacati tsa chaˈ biˈ, chaˈ tlyu tsa chaˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Ná tucui ngua jiˈi̱ tsaa neˈ laa biˈ ñaˈa̱ cuayáˈ tye ca taˈa cati quicha nu ta nu cati tyaˈa xca̱ biˈ lijya̱ nde chalyuu.
\c 16
\s Caˈña nu ntsuˈu chaˈ tiˈí nu ta ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ñati̱ 
\p
\v 1 Loˈo liˈ ndyuna naˈ chaˈ nchcuiˈ sca ñati̱ neˈ laa tlyu biˈ, cui̱i̱ nchcuiˈ loˈo nu cati tyaˈa xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi biˈ:
\p ―Yaa clya ma̱ salú ma̱ na nu ntsuˈu neˈ caˈña biˈ nde lo yuu chalyuu, nu cati tyaˈa caˈña nu ntsuˈu chaˈ tiˈí neˈ, nu ta Ni jiˈi̱ ñati̱.
\p
\v 2 Liˈ ndyaa xca̱ nu nchca clyo, ndyaa ngusalú na nu ntsuˈu neˈ caˈña jiˈi̱ nde lo yuu chalyuu. Liˈ tonu tsa quichuˈ ntyucua tyucui ñaˈa̱ hichu̱ˈ ñati̱; tiˈí tsa ntiˈ nguˈ liˈ, lcaa ñati̱ nu cua ngaˈa̱ cuayáˈ jiˈi̱ naˈni nu chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ, lcaa ñati̱ nu cua ndyuˈni tlyu jiˈi̱ niˈ.
\p
\v 3 Loˈo liˈ ndyaa xca̱ nu nchca tyucuaa, ndyaa ngusalú na nu ntsuˈu neˈ caˈña jiˈi̱ ca lo tyujoˈo; ngutsaˈa̱ hitya liˈ, ngua tyucu̱ ñiˈya̱ ntiˈ tañi sca jyoˈo. Ngujuii lcaa na luˈú nu ntsuˈu lo tyujoˈo liˈ.
\p
\v 4 Loˈo liˈ ndyaa xca̱ nu nchca tyuna, ndyaa ngusalú na nu ntsuˈu neˈ caˈña jiˈi̱ tyucui ñaˈa̱ toˈ staˈa̱, lcaa su ntyucua hitya tyucui ñaˈa̱ chalyuu; ngutsaˈa̱ hitya biˈ liˈ, ngua tañi.
\v 5 Liˈ ndyuna naˈ nchcuiˈ xca̱ nu laca loo jiˈi̱ hitya: 
\p ―Liñi tsa cña ndyuˈni nuˈu̱ chaˈ nchcubeˈ nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ cuxi biˈ, Xuˈna ―nacui̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi―, chaˈ lubii tsa cresiya jiˈi̱ ycuiˈ nuˈu̱. Luˈú nuˈu̱ juani, juaˈa̱ nu ngua tya clyo luˈú nuˈu̱.
\v 6 Tya ndyiˈu tiˈ nuˈu̱ ñiˈya̱ ngua lo yuu tya saˈni la, nu loˈo cua ndyujuii nguˈ jiˈi̱ ñati̱ jinuˈu̱; cua ndyujuii nguˈ biˈ jiˈi̱ tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ nu ngua tuˈba jinuˈu̱ chaˈ nchcuiˈ nuˈu̱ loˈo ñati̱. Loˈo juani la cuiˈ ñiˈya̱ nu nguaˈni nguˈ tya liˈ, la cuiˈ juaˈa̱ nda nuˈu̱ chaˈ tiˈí jiˈi̱ nguˈ, chaˈ tyiˈu tiˈ nguˈ jiˈi̱ jyoˈo nu cua ndyujuii nguˈ jiˈi̱ tya saˈni la. 
\p
\v 7 Liˈ ndyuna naˈ chaˈ nu nchcuiˈ ñati̱ nde su ntucua mesa su ndyaqui̱ msta̱:
\p ―Ndyosi Xuˈna ya ―nacui̱ nguˈ―, ycuiˈ nuˈu̱ ni, lcaa cña nchca jinuˈu̱ ―nacui̱ nguˈ―. Liñi tsa ndyuˈni nuˈu̱ loˈo nchcubeˈ nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ biˈ juaˈa̱; chañi tsa chaˈ nu nchcuiˈ nuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ biˈ, chaˈ cuxi tsa cña nduˈni nguˈ biˈ.
\p
\v 8 Loˈo liˈ ndyaa xca̱ nu nchca jacua, ndyaa ngusalú na nu ntsuˈu neˈ caˈña jiˈi̱ lo cuichaa; tyiqueˈ tsa ndyaca liˈ, chaˈ cua nda ycuiˈ Ndyosi chacuayáˈ jiˈi̱ cuichaa chaˈ chumi̱ˈ hichu̱ˈ ñati̱.
\v 9 Tyu̱u̱ tyaˈa ñati̱ ngua quicha liˈ, chaˈ nguula tsa tyiqueˈ nda biˈ. Liˈ nguxana nguˈ, lye tsa nxlyú nguˈ chaˈ hichu̱ˈ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ ycuiˈ Ni laca nu ngulo cña chaˈ ya̱a̱ quicha biˈ; pana ná ntajaˈa̱ nguˈ tsiyaˈ ti culochu̱ˈ nguˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ, chaˈ liˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi.
\p
\v 10 Loˈo liˈ ndyaa xca̱ nu nchca caˈyu, ndyaa ngusalú na nu ntsuˈu neˈ caˈña jiˈi̱ nde loo su ntucua tlyu naˈni nu chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ; ngua talya yata tyucui ñaˈa̱ su laca niˈ loo liˈ. Tiˈí tsa ntiˈ ñati̱ chalyuu, cua laca ñiˈya̱ si na cua nguliji tiˈ nguˈ.
\v 11 Ñaˈa̱ ti tya nda nguˈ quiˈya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu laca loo nde cua̱, chaˈ nda Ni chaˈ tiˈí biˈ jiˈi̱ nguˈ, nda Ni quichuˈ biˈ ntyucua hichu̱ˈ nguˈ; pana ná ntajaˈa̱ nguˈ xtyanu nguˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi nu nduˈni nguˈ.
\p
\v 12 Loˈo liˈ ndyaa xca̱ nu nchca scuá, ndyaa ngusalú na nu ntsuˈu neˈ caˈña jiˈi̱ nde toˈ staˈa̱ tlyu nu naa Eufrates; ndye staˈa̱ biˈ ngüityi liˈ, ndyanu sca tyucui̱i̱ nu cua laca ngua tsoˈo ti chaˈ ca̱a̱ tyu̱u̱ tyaˈa nu laca loo chaˈ cusu̱u̱. Tyijyuˈ tsa tyuˈu nguˈ ca̱a̱ nguˈ, ca su ntyucua cuichaa tyuˈu nguˈ biˈ.
\p
\v 13 Liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ ngutuˈu tucua sna tyaˈa cuiñaja; ñiˈya̱ ñaˈa̱ cuityiˈ, juaˈa̱ ñaˈa̱ cuiñaja biˈ. Ngutuˈu biˈ nde tyuu tuˈba cuaña tonu biˈ, cuati nde tyuu tuˈba naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ, cuati nde tyuu tuˈba nu ñati̱ nu cuiñi ti nchcuiˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; ca biˈ ngutuˈu cuiñaja biˈ lijya̱.
\v 14 Msu jiˈi̱ nu xñaˈa̱ laca cuiñaja biˈ; nchcutsi̱i̱ biˈ jiˈi̱ ñati̱, chaˈ nchca jiˈi̱ cuaˈni chaˈ tlyu. Ndyaˈa̱ cuiñaja biˈ nxutiˈi̱ jiˈi̱ lcaa nu laca loo chalyuu, chaˈ tya̱a̱ nguˈ chaˈ cusu̱u̱ tsa̱ tlyu loˈo cua tye ti chalyuu. Cua ntsuˈu cña nu cuaˈni ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na loˈo ndyaca chaˈ cusu̱u̱ biˈ.
\v 15 “Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱”, nacui̱ Jesús, “tsiyaˈ ca tyuˈu tucua naˈ tya̱a̱ naˈ ñiˈya̱ ntiˈ sca nu cuaana. Tsoˈo caca tyiquee ñati̱ nu tii ti tiˈ tyiˈi̱ chalyuu, xquiˈya chaˈ ngusñi nguˈ chaˈ jnaˈ; ngaˈaa ca tyujuˈu tiˈ nguˈ biˈ slo ñati̱ loˈo tyalaa hora nu tya̱a̱ naˈ liˈ.” Juaˈa̱ nacui̱ Jesús jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Ni.
\v 16 Liˈ nxutiˈi̱ cuiñaja biˈ jiˈi̱ nguˈ laca loo, chaˈ tya̱a̱ nguˈ nde sca nati̱ˈ, su naa Armagedón chaˈcña jiˈi̱ nguˈ judío.
\p
\v 17 Loˈo liˈ ndyaa xca̱ nu nchca cati, ndyaa ngusalú na nu ntsuˈu neˈ caˈña jiˈi̱ lo cuiˈi̱ ti. Liˈ cui̱i̱ nchcuiˈ nu ntucua lo yaca xlya tlyu nde neˈ laa tlyu jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nde cua̱:
\p ―Cua ngua biˈ juani ―nacui̱ Ni.
\p
\v 18 Liˈ lye tsa ndyubi, lye tsa nguañi tyucui ñaˈa̱ lo tyujoˈo, lye tsa nchcuiˈ tyiˈyu, lye tsa ngulacui̱ chalyuu; bilya clyacui̱ chalyuu juaˈa̱ tya loˈo ngüiñá Ni jiˈi̱ ñati̱ chalyuu. Tlyu tsa chaˈ ngua.
\v 19 Tiˈí tsa ngutsu yuu su nscua quichi̱ tlyu, nu quichi̱ Babilonia biˈ; sna yuˈbe ngua quichi̱ biˈ liˈ. Loˈo juaˈa̱ nguti̱ lcaa quichi̱ tonu nu ndiˈi̱ xaˈ chalyuu, chaˈ ndyiˈu tiˈ Ni nchcubeˈ Ni jiˈi̱ nguˈ quichi̱ tlyu biˈ; tlyu tsa chaˈ tiˈí nguaˈni ycuiˈ Ndyosi loˈo nguˈ biˈ, chaˈ ñasi̱ˈ tsa Ni jiˈi̱ nguˈ.
\v 20 Ndye nguliji yuˈu lcaa yuu nu ntsuˈu claˈbe hitya, nguliji yuˈu lcaa caˈya cua̱ juaˈa̱ ti; ngaˈaa naˈa̱ nguˈ jiˈi̱ liˈ.
\v 21 Cuati nde cua̱ ndyalú tyo quee tonu nguaˈya lo yuu. Tiˈi̱ tsa biˈ; ñaˈa̱ cuayáˈ tuˈba kilo, tsa lo cua cuayáˈ tiˈi̱ ntsuˈu sca ti yuˈbe tyo quee nu ndyalú hique ñati̱ chalyuu liˈ. Loˈo juaˈa̱ tlyu tsa chaˈ cuxi nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ; lye tsa nguxlyú nguˈ chaˈ hichu̱ˈ Ni xquiˈya tyo quee biˈ, chaˈ tlyu tsa cña ndyuˈni Ni nde chalyuu.
\c 17
\s Nduˈni ñuˈu̱ tsa nguˈ quichi̱ tlyu jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu
\p
\v 1 Liˈ ya̱a̱ sca xca̱ ca slo naˈ, sca nguˈ tyaˈa nu cati tyaˈa xca̱ nu ntucua caˈña oro yaˈ biˈ. Nchcuiˈ loˈo naˈ liˈ:
\p ―Cua̱a̱ nuˈu̱ ca nde chaˈ culuˈu naˈ jinuˈu̱ ñiˈya̱ xcubeˈ Ni jiˈi̱ nguˈ quichi̱ tlyu nu lye tsa ndyuˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu; la cuiˈ quichi̱ tlyu laca su ntsuˈu tyu̱u̱ tyaˈa staˈa̱ cacua ti toˈ quichi̱. 
\v 2 Quiñaˈa̱ tsa chaˈ subaˈ ndyuˈni nguˈ nu laca loo nde chalyuu, chaˈ tyu̱u̱ tsa tyaˈa joˈó ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ xquiˈya nguˈ quichi̱ tlyu biˈ; juaˈa̱ ngunuˈu̱ tyiquee ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu xquiˈya chaˈ subaˈ nu ndyuˈni nguˈ biˈ.
\p
\v 3 Liˈ ndyaloˈo Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi ˈna, ndyaa naˈ loˈo sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni ca neˈ quixi̱ˈ su ná ndiˈi̱ ñati̱. Ca biˈ naˈa̱ naˈ su ntucua sca nu cunaˈa̱ hichu̱ˈ sca naˈni ngaˈa, nu chiyaˈa̱ tsa ñaˈa̱; hichu̱ˈ niˈ nscua quiñaˈa̱ tsa chaˈ cuxi, nu tiˈí tsa nchcuiˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Ntucua cati tyaˈa hique niˈ, cuati ntucua tii tyaˈa sata niˈ.
\v 4 Lateˈ cuaa ñaˈa̱, lateˈ ngaˈa catsi ñaˈa̱ lacuˈ nu cunaˈa̱ biˈ; chu̱ˈ lateˈ biˈ ndacui quiñaˈa̱ tsa chcua̱ tsoˈo loˈo quee ndubi loˈo xaˈ la quee nu quiñaˈa̱ tsa ngaˈa̱. Ntucua sca tasa oro yaˈ nu cunaˈa̱ biˈ; neˈ biˈ ntsuˈu lcaa lo chaˈ cuxi, lcaa lo chaˈ subaˈ nu cua nguaˈni nu cunaˈa̱ biˈ ya̱a̱ nde chalyuu.
\v 5 Nde tyaca̱a̱ nscua sca xtañi nu cunaˈa̱ biˈ, pana ná ca cuayáˈ tiˈ na jiˈi̱ si ná nslo na xtañi biˈ: “Babilonia tonu laca re, chaˈ nde laca quichi̱ tyi lcaa ñati̱ nu ndyuˈni chaˈ subaˈ tyucui ñaˈa̱ chalyuu”. Juaˈa̱ nscua nde tyaca̱a̱ nu cunaˈa̱ biˈ.
\v 6 Liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ lye tsa ndyuˈni nu cunaˈa̱ biˈ; ñiˈya̱ nduˈni sca nu cuˈbi, juaˈa̱ ndyuˈni nu cunaˈa̱ biˈ, xquiˈya chaˈ cua ndyujuii biˈ jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ndyujuii jiˈi̱ ñati̱ nu ná ntsi̱i̱ nchcuiˈ liñi chaˈ jiˈi̱ Jesús nde chalyuu. Loˈo cua naˈa̱ naˈ jiˈi̱ nu cunaˈa̱ biˈ, quiñaˈa̱ tsa chaˈ ngulacua tiˈ naˈ liˈ.
\v 7 Loˈo liˈ ndachaˈ nu xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi biˈ ˈna: 
\p ―¿Ni chaˈ laca ndube tsa tiˈ nuˈu̱? ―nacui̱―. Culuˈu naˈ jinuˈu̱ cua ñaˈa̱ ca chaˈ tucui nu ntsuˈu jiˈi̱ nu cunaˈa̱ nu ntucua chu̱ˈ naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ jua, nu naˈni nu ntucua cati tyaˈa hique niˈ loˈo tii tyaˈa sata niˈ; culuˈu naˈ jinuˈu̱ sca chaˈ nu ná nchca cuayáˈ tiˈ ñati̱ jiˈi̱ ―nacui̱―.
\v 8 Naˈni nu cua naˈa̱ nuˈu̱ jua, ngutuˈu biˈ nu ngua tya saˈni la, ngaˈaa luˈú biˈ juani; pana cua ngulala ti tyuˈú niˈ chaca quiyaˈ, masi nscua nde tyuquee quiˈñi biˈ, chaˈ tyaa niˈ ca chalyuu talya su tye niˈ cati̱ niˈ tsiyaˈ ti ―nacui̱―. Cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu ná nscua xtañi lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, quiñaˈa̱ tsa chaˈ culacua tiˈ nguˈ loˈo ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ naˈni biˈ; pana tya clyo loˈo tya lyiji xana chalyuu re, cua nscua xtañi ñati̱ nu cua nda ycuiˈ Ndyosi chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈi̱. Ngutuˈú naˈni biˈ nu ngua tya saˈni la, masi ngaˈaa luˈú biˈ juani; pana ñaˈa̱ ti tya tyuˈú biˈ, masi chaca tya quiyaˈ.
\p
\v 9 ’Ndiˈya̱ ndyuˈu chaˈ biˈ si ca cuayáˈ tiˈ ma̱ jiˈi̱ ―nacui̱ xca̱ ˈna―. Nu cati tyaˈa hique naˈni biˈ ni, biˈ laca cati tyaˈa lo cuati̱i̱ su nscua quichi̱ tlyu nu lye tsa ndyuˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ chalyuu. Loˈo juaˈa̱ ndiˈi̱ cati tyaˈa rey nu laca loo chalyuu.
\v 10 Cua ndye chaˈ jiˈi̱ caˈyu tyaˈa rey nu laca loo biˈ, juaˈa̱ ñaˈa̱ ti tya ntucua chaca rey tyaˈa nu laca loo biˈ, loˈo juaˈa̱ tya lyiji tyuˈu tucua chaca tyaˈa rey nu caca loo biˈ nde loo la; pana xti ti tyempo tyiˈi̱ biˈ loˈo tya̱a̱ biˈ chalyuu.
\v 11 Loˈo nu naˈni nu ngutuˈú nu ngua saˈni biˈ, pana ngaˈaa luˈú biˈ juani, biˈ laca tya chaca tyaˈa rey nu laca loo; ñiˈya̱ laca loo nu cati tyaˈa rey biˈ nde chalyuu, juaˈa̱ caca loo nu chaca rey biˈ nde lo yuu chalyuu, chaˈ la cuiˈ biˈ laca nu cua tyaa ti ca bilyaa ―nacui̱ xca̱ jnaˈ―.
\p
\v 12 ’Loˈo naˈa̱ nuˈu̱ naˈni biˈ, chaˈ tii tyaˈa sata niˈ ntucua hique niˈ, biˈ laca tya tii tyaˈa rey nu tya lyiji caca loo chalyuu. Cua ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ nguˈ biˈ, chaˈ caca nguˈ loo masi chaca hora tya; stuˈba ti caca tlyu nguˈ biˈ loˈo nu naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ liˈ.
\v 13 Sca ti chaˈ ndaˈya hique nu tii tyaˈa rey biˈ, chaˈ xtyucua nguˈ jiˈi̱ naˈni biˈ, chaˈ ta nguˈ chacuayáˈ jiˈi̱ niˈ.
\v 14 Xcuiˈ xu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo ycuiˈ Ni, nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ; pana tyiji̱loo nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ jiˈi̱ naˈni biˈ, loˈo juaˈa̱ tyiji̱loo ñati̱ nu ndyaˈa̱ loˈo Ni jiˈi̱ niˈ, xquiˈya chaˈ laca ycuiˈ Ni Xuˈna lcaa ñati̱ chalyuu, laca ycuiˈ Ni loo la jiˈi̱ lcaa nguˈ nu laca loo nde chalyuu. Loˈo juaˈa̱ nu ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni ni, cua ngusubi Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ; na cua nguane Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ, loˈo juaˈa̱ tsoˈo tsa ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni ―nacui̱ xca̱ ˈna.
\p
\v 15 Tya nchcuiˈ la nu xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi biˈ loˈo naˈ liˈ:
\p ―Ñiˈya̱ laca staˈa̱ nu nscua cacua ti toˈ quichi̱ tlyu biˈ, juaˈa̱ laca ñati̱ chalyuu, chaˈ tsa tlyu ti lijya̱ lcaa lo ñati̱ chalyuu ca quichi̱ biˈ; ngutuˈu nguˈ tyucui ñaˈa̱ chalyuu mala su ndiˈi̱ ñati̱, nchcuiˈ nguˈ lcaa lo chaˈcña nu nchcuiˈ ñati̱ chalyuu.
\v 16 Loˈo lcaa rey nu laca nu tii tyaˈa sata naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ nu naˈa̱ ca ti nuˈu̱, loˈo juaˈa̱ ycuiˈ naˈni biˈ, loˈo nguˈ biˈ ca tiˈí tiˈ nguˈ ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ quichi̱ tlyu biˈ; xlyaá nguˈ lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ, tyanu nguˈ quichi̱ juaˈa̱ ti liˈ. Taqui̱ rey quichi̱ biˈ liˈ, cuaˈni tye nguˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ.
\v 17 Cua nguaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ caˈya chaˈ hique rey, biˈ chaˈ cuaˈni nguˈ juaˈa̱, chaˈ ta nguˈ chacuayáˈ caca nu naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ loo, ñaˈa̱ cuayáˈ tyuˈu scua lcaa chaˈ nu nacui̱ Ni chaˈ caca.
\v 18 Nu cunaˈa̱ nu naˈa̱ nuˈu̱ ni, ñiˈya̱ ntiˈ nu quichi̱ tlyu nu laca loo biˈ, juaˈa̱ laca nu cunaˈa̱ biˈ; nclyo biˈ cña jiˈi̱ lcaa nguˈ nu laca loo chalyuu.
\c 18
\s Nguti̱ quichi̱ Babilonia
\p
\v 1 Tiyaˈ la liˈ naˈa̱ naˈ jiˈi̱ chaca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi lijya̱ caˈya nde lo yuu chalyuu; tlyu tsa chacuayáˈ ntsuˈu jiˈi̱ xca̱ biˈ, loˈo juaˈa̱ ndubi tsa ñaˈa̱ tyucui ñaˈa̱ yu, ñaˈa̱ cuayáˈ nda yu xee tyucui ñaˈa̱ chalyuu.
\v 2 Cui̱i̱ tsa nchcuiˈ xca̱ biˈ:
\p ―Cua ndye chaˈ jiˈi̱ quichi̱ Babilonia biˈ ―nacui̱―, ndye quichi̱ tlyu biˈ nguti̱. Ca su ngutiˈi̱ quichi̱ biˈ cua tsubiˈ la, ca biˈ laca toˈ tyi cuxee juani, masi tyi cuiñaja laca biˈ juani. Ca biˈ ntucua toˈ tyi lcaa lo cuiˈi̱ cuxi, lcaa lo naˈni cuityi nu ntucua luˈbe nu chiyaˈa̱ ñaˈa̱.
\v 3 Tya saˈni nguluˈu nguˈ quichi̱ biˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱ chalyuu chaˈ cuaˈni nguˈ chaˈ subaˈ, chaˈ cuaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ xaˈ joˈó; lye ndatsaa nguˈ biˈ jiˈi̱ ñati̱, chaˈ loˈo nguˈ cuaˈni nguˈ chaˈ cuxi loˈo tyaˈa ñati̱. Subaˈ tsa nguaˈni lcaa nu laca loo chalyuu loˈo ngutaˈa̱ nguˈ nde quichi̱ biˈ. Ná tye chca chaˈ cuxi nu nguaˈni nguˈ ca quichi̱ biˈ, biˈ chaˈ ngua jiˈi̱ nguˈ culiyaˈ nguaˈni tsa nguˈ ngana.
\p
\v 4 Liˈ xaˈ nguañi nchcuiˈ sca ñati̱ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi, nchcuiˈ loˈo ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni:
\p ―Tyuˈu clya cuˈma̱ ñati̱ ˈna juani, tyuˈutsuˈ ma̱ nde quichi̱ tlyu biˈ ―nacui̱ Ni―. Ná ntsuˈu chaˈ cuaˈni stuˈba ma̱ chaˈ loˈo nguˈ biˈ, nu loˈo ndyuˈni nguˈ chaˈ cuxi, chaˈ ná xcubeˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ ma̱ stuˈba ti loˈo nu nguˈ cuxi biˈ.
\v 5 Quiñaˈa̱ tsa chaˈ cuxi ndyuˈni nguˈ quichi̱ biˈ; hasta cua jlo tiˈ ycuiˈ Ndyosi chaˈ ntsuˈu tsa quiˈya jiˈi̱ nguˈ, loˈo juaˈa̱ ndyiˈu tiˈ Ni jiˈi̱ chaˈ cuxi nu nduˈni nguˈ.
\v 6 Xcubeˈ Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ; la cuiˈ ñiˈya̱ loˈo cua nguxcubeˈ nguˈ jiˈi̱ ma̱, juaˈa̱ xcubeˈ Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ, masi tucua quiyaˈ ta Ni chaˈ tiˈí jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ. Lye tsa ndyuˈni lyaˈ tiˈ nguˈ biˈ jiˈi̱ xaˈ ñati̱, biˈ chaˈ cuaˈni yala Ni chaˈ tucua quiyaˈ xcubeˈ Ni jiˈi̱ nguˈ.
\v 7 Tsoˈo si chcubeˈ ñati̱ biˈ, tsoˈo si caca xñiˈi̱ tiˈ nguˈ, chaˈ lye tsa nduˈni tyucuaa tiˈ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ xquiˈya chaˈ culiyaˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ. Xcuiˈ ndiˈya̱ ntsuˈu tyiquee nguˈ biˈ: “Ñiˈya̱ ntiˈ ntucua rey, juaˈa̱ ntucua na”, nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ. “Siˈi nguˈ tiˈi laca na, ná ngaˈa̱ chaˈ caca xñiˈi̱ tiˈ na”, nacui̱ nguˈ.
\v 8 Xquiˈya chaˈ juaˈa̱ ntsuˈu tyiquee nguˈ, biˈ chaˈ cuaˈni Ni chaˈ sca ti tsa̱ xñi lcaa quicha jiˈi̱ nguˈ, lcaa quicha nu ngaˈa̱ chaˈ tyacua jiˈi̱ nguˈ biˈ. Cajaa nguˈ xquiˈya quicha tlyu, xiˈya tsa nguˈ chaˈ xñiˈi̱ tiˈ nguˈ, caca jbiˈña jiˈi̱ nguˈ, cuati juaˈa̱ tye quichi̱ tyi nguˈ tyaqui̱. Tlyu tsa cña nu nduˈni ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na, biˈ laca Ni nu ndyuˈni cuayáˈ jiˈi̱ nguˈ quichi̱ tlyu biˈ.
\p
\v 9 Cunaa tsa lcaa nguˈ nu laca loo chalyuu; xiˈya tsa nguˈ loˈo ñaˈa̱ nguˈ tyatu̱ sñii chaˈ ndyaqui̱ quichi̱ tlyu biˈ, chaˈ stuˈba ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ nguˈ loˈo nguˈ quichi̱ biˈ. Nduˈni lyaˈ tiˈ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa ñati̱ nguˈ, loˈo juaˈa̱ subaˈ tsa nduˈni nguˈ loˈo nguˈ. 
\v 10 Tyijyuˈ ti tsatu̱ nguˈ chaˈ tyutsi̱i̱ tsa nguˈ loˈo ñaˈa̱ nguˈ chaˈ cati̱ quichi̱ biˈ:
\p ―Tiˈi tsa cuˈma̱ juani, nguˈ quichi̱ Babilonia ―nacui̱ nguˈ liˈ―. Tlyu tsa quichi̱ tyi ma̱ nquichaˈ, si̱i̱ tsa loo chalyuu su ngua loo quichi̱ tyi ma̱; pana juani ni, sca hora ti ndye nchcubeˈ ma̱.
\p
\v 11 Loˈo juaˈa̱ lcaa nguˈ culiyaˈ nu ndiˈi̱ chalyuu, tyaˈna tsa cuaˈni nguˈ; xñiˈi̱ tsa caca tyiquee nguˈ chaˈ ngaˈaa caja ñati̱ nu cuiˈya yuˈba jiˈi̱ nguˈ: 
\v 12 ngaˈaa cuiˈya nguˈ oro jiˈi̱ nguˈ, masi plata, masi quee ndubi, masi tyaaca̱ˈ quee ngati̱; ngaˈaa cuiˈya nguˈ lateˈ ngati̱ jiˈi̱ nguˈ, nu quiñaˈa̱ tsa ngaˈa̱, masi lateˈ cuaa ñaˈa̱, masi lateˈ sera, masi lateˈ nu ntsuˈu tyu̱u̱ tyaˈa color jiˈi̱; juaˈa̱ lcaa lo yaca nu ñaa tyijyuˈ, lcaa na ndyaˈ loˈo tyijya̱ sata ngati̱, masi na ndyaˈ loˈo yaca nu quiñaˈa̱ ngaˈa̱, masi na ndyaˈ loˈo chcua̱ ngatsi, masi na ndyaˈ loˈo chcua̱ ti, masi na ndyaˈ loˈo quee tacalya ti, ngaˈaa cuiˈya nguˈ jiˈi̱ tsiyaˈ ti;
\v 13 juaˈa̱ canelya, loˈo lcaa lo xtyiˈi nu tyuˈu lo na cacu na, masi yana joˈó nguxaˈ ti, masi yana joˈó ycuiˈ nu ngati̱ ti, masi taná jiˈi̱ yaca mirra nu tyixi xtyiˈi, ngaˈaa cuiˈya nguˈ jiˈi̱; loˈo juaˈa̱ lcaa lo xaˈ la yuˈba nu ndujuiˈ ñati̱, masi vino, masi setye nu tyuˈu lo na cacu na, masi catyá xlyá, masi nscuaˈ, masi bata, masi xlyaˈ, masi cuayu, juaˈa̱ carreta nu ntyojolaqui cuayu, masi msu nu ndyiˈya ñati̱, masi tyucui ñaˈa̱ tsaca ñati̱ chalyuu na, ngaˈaa caca cayaˈ biˈ.
\v 14 Chcuiˈ nguˈ nu ndujuiˈ yuˈba biˈ loˈo nguˈ quichi̱ biˈ liˈ:
\p ―Cua ndye nguliji lcaa chaˈ tsoˈo nu ndacui tsa tiˈ ma̱ jiˈi̱; juaˈa̱ cua ndye chaˈ culiyaˈ jiˈna, cua ndye lcaa lo na nu tsoˈo ñaˈa̱ jiˈna ―ñacui̱ nguˈ―. Ngaˈaa quije chaˈ tsoˈo biˈ jiˈna juani.
\p
\v 15 Loˈo juaˈa̱ nu nguˈ culiyaˈ biˈ ni, nguˈ nu ngujui chaˈ culiyaˈ jiˈi̱ loˈo ndyuˈni nguˈ ngana nde lquichi̱ biˈ, tyijyuˈ ti tsatu̱ nguˈ, chaˈ tyutsi̱i̱ tsa nguˈ ñaˈa̱ nguˈ loˈo cati̱ quichi̱ biˈ; tyaˈna tsa cuaˈni nguˈ, chaˈ xñiˈi̱ tsa tiˈ nguˈ caca.
\v 16 Loˈo liˈ ndiˈya̱ chcuiˈ nguˈ biˈ:
\p ―Tiˈi tsa ma̱, cuˈma̱ nguˈ quichi̱ re juani; tlyu tsa quichi̱ tyi ma̱ nquichaˈ ―ñacui̱ nguˈ culiyaˈ liˈ―. Tya saˈni la xcuiˈ lateˈ ngati̱ ñaˈa̱, loˈo lateˈ cuaa ñaˈa̱, loˈo lateˈ nu ntsuˈu tyu̱u̱ tyaˈa color nchcuˈ nguˈ quichi̱ tyi ma̱; xcuiˈ chcua̱ oro, loˈo quee ndubi, loˈo tyaaca̱ˈ quee ngati̱ ndacui yane nguˈ, yane yaˈ nguˈ.
\v 17 Juani ni, sca hora ti ngunaˈ lcaa chaˈ culiyaˈ biˈ jiˈna ―ñacui̱ nguˈ.
\p Loˈo juaˈa̱ tyu̱ lcaa nu nclyaˈ yaca niˈi̱, loˈo nguˈ nu ndyuˈni cña neˈ yaca niˈi̱, loˈo nguˈ nu nda cayaˈ chaˈ tsaa tyijyuˈ loˈo yaca niˈi̱ biˈ, loˈo juaˈa̱ xaˈ ñati̱ nu ndyiji ngana jiˈi̱ tyijyuˈ loˈo yaca niˈi̱ biˈ; tyijyuˈ ti tsatu̱ nguˈ biˈ,
\v 18 xiˈya tsa nguˈ loˈo ñaˈa̱ nguˈ tyatu̱ sñii chaˈ ndyaqui̱ quichi̱ tlyu biˈ:
\p ―Bilya ñaˈa̱ na chaca quichi̱ nu culiyaˈ la, ñiˈya̱ ngua culiyaˈ tsa quichi̱ re ―ñacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ.
\p
\v 19 Liˈ cu̱ nguˈ sñii yuu nde hique nguˈ, ñiˈya̱ nu nduˈni nguˈ biˈ loˈo xñiˈi̱ tsa tiˈ nguˈ. Xiˈya tsa nguˈ liˈ: 
\p ―Tiˈi tsa ma̱, cuˈma̱ nguˈ tyaˈa quichi̱ tyi na juani, chaˈ tlyu tsa quichi̱ tyi na nquichaˈ ―ñacui̱ nguˈ biˈ―. Tya saˈni la culiyaˈ tsa ngua lcaa na nu laca na xuˈna yaca niˈi̱, nu ndyaˈa̱ na loˈo yuˈba jiˈi̱ quichi̱ biˈ tyijyuˈ. ¿Ma caja chaˈ biˈ juani? Sca hora ti ngunaˈ lcaa chaˈ tsoˈo jiˈna ―ñacui̱ nu ndyaˈa̱ loˈo yaca niˈi̱ biˈ.
\p
\v 20 Pana cachaˈ naˈ jiˈi̱ ma̱ juani, cuˈma̱ nu ndiˈi̱ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi nde cua̱, cuaˈni ma̱ chaˈ ca chaa tsa tiˈ ma̱ loˈo tyalaa hora cati̱ quichi̱ biˈ; loˈo juaˈa̱ cuˈma̱ ñati̱ chalyuu nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo ycuiˈ Ndyosi, loˈo cuˈma̱ ñati̱ nu nguaˈa̱loo Ni jiˈi̱ ma̱ chaˈ cuaˈni ma̱ cña jiˈi̱ Ni, loˈo cuˈma̱ nu laca ma̱ tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi chaˈ nchcuiˈ Ni loˈo ñati̱, cuaˈni ma̱ chaˈ ca chaa tsa tiˈ ma̱ chaˈ liñi tsa nduˈni Ni loˈo xcubeˈ Ni jiˈi̱ nguˈ quichi̱ biˈ, xquiˈya chaˈ xñaˈa̱ tsa nguaˈni nguˈ biˈ loˈo ma̱.
\p
\v 21 Loˈo liˈ ya̱a̱ sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu tlyu tsa cña ngua jiˈi̱ cuaˈni. Ngusicua̱ xca̱ biˈ sca quee tonu nu lo scuii ti ñaˈa̱; ñiˈya̱ ñaˈa̱ sca quee jiˈi̱ molino, juaˈa̱ ñaˈa̱ quee biˈ. Ngu̱ jiˈi̱ ndyaa nde lo hitya tyujoˈo liˈ.
\p ―La cuiˈ juaˈa̱ caca jiˈi̱ quichi̱ Babilonia, quichi̱ tlyu biˈ ―nacui̱ xca̱ biˈ―, chaˈ xlyú nguˈ jiˈi̱ quichi̱ biˈ ca lo yuu tsiyaˈ ti; ngaˈaa ñaˈa̱ nguˈ jiˈi̱ quichi̱ biˈ chaca quiyaˈ liˈ.
\v 22 Ngaˈaa cañi culaˈá nguˈ musca lquichi̱ biˈ liˈ; masi sañi, masi yaca quii, masi cuiˈchcua̱, ngaˈaa cañi tsiyaˈ ti culaˈá nguˈ jiˈi̱ chaca quiyaˈ. Ngaˈaa caja tsiyaˈ ti nguˈ cuityi nu cuiñá niˈi̱ jiˈi̱ ma̱, nu cuiñá yaca jiˈi̱ ma̱, ni ngaˈaa cañi tsiyaˈ ti coo molino ca su ngutiˈi̱ ma̱;
\v 23 ngaˈaa tyaca̱ˈ tsiyaˈ ti tyuˈu xee toniˈi̱ jiˈi̱ nguˈ quichi̱, ngaˈaa cañi chcuiˈ nguˈ cuañiˈ loˈo tyaˈa ngujui clyoˈo ca ti nguˈ. Tya saˈni la ná ntsuˈu nguˈ culiyaˈ tyucui ñaˈa̱ chalyuu ñiˈya̱ nu culiyaˈ cuˈma̱ quichi̱ biˈ; pana cua nñiloˈo ma̱ jiˈi̱ quiñaˈa̱ tyaˈa ñati̱ chalyuu, xquiˈya chaˈ tlyu tsa chaˈ cuchaˈa̱ nchca jiˈi̱ ma̱.
\p
\v 24 Biˈ chaˈ cua nchcubeˈ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ quichi̱ Babilonia biˈ, xquiˈya chaˈ cua nquijeloo jiˈi̱ Ni quiˈya nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ biˈ; tyucui ñaˈa̱ chalyuu cua ndyujuii nguˈ biˈ jiˈi̱ jyoˈo cusuˈ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, loˈo juaˈa̱ cua ndyujuii nguˈ biˈ jiˈi̱ xaˈ la ñati̱ chalyuu nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo Ni.
\c 19
\p
\v 1 Tiyaˈ la xi ndyuna naˈ nchcuiˈ ñati̱ nu ndiˈi̱ tsa tlyu ti ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi. Ndiˈya̱ nchcuiˈ nguˈ liˈ:
\q Cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, chaˈ nchca jiˈi̱ Ni cuaˈni lyaá Ni jiˈi̱ ñati̱.
\q Cuaˈni chi̱ na loo ycuiˈ Ndyosi, chaˈ nchca jiˈi̱ Ni cuaˈni Ni lcaa lo cña tsiyaˈ ti.
\q
\v 2 Chañi tsa laca lcaa chaˈ nu nchcuiˈ ycuiˈ Ni loˈo ñati̱, liñi tsa ndyuˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ ñati̱ chalyuu.
\q Cua nchcubeˈ Ni jiˈi̱ nguˈ quichi̱ tlyu nu lye tsa nguaˈni ñuˈu̱ jiˈi̱ chalyuu, xquiˈya chaˈ subaˈ nu ndyuˈni nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ;
\q juaˈa̱ nchcubeˈ Ni jiˈi̱ nguˈ biˈ, xquiˈya chaˈ cua ndyujuii nguˈ jiˈi̱ ñati̱ nu ndyuˈni cña jiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\p
\v 3 Tya chaca quiyaˈ cui̱i̱ nchcuiˈ nguˈ liˈ:
\p ―Cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi. Ngaˈaa tye chaˈ tyatu̱ sñii ca su ndyaqui̱ quichi̱ tlyu biˈ.
\p
\v 4 Liˈ nguxana nu calaa ntucua jacua tyaˈa nguˈ cusuˈ biˈ, la cuiˈ juaˈa̱ nguxana nu jacua tyaˈa naˈni tacati, ndyaa stii nguˈ lo yuu nde loo su tlyu su ntucua ycuiˈ Ndyosi; nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni. Ndiˈya̱ nchcuiˈ nguˈ biˈ:
\p ―Juaˈa̱ caca chaˈ lacua. Cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ni ―nacui̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ.
\p
\v 5 Liˈ nguañi nchcuiˈ sca ñati̱ ca su ntucua yaca xlya tlyu:
\q Lcaa tyaˈa na nu nduˈni na cña jiˈi̱ ycuiˈ Ni, cuaˈni tlyu na jiˈi̱ Ni juani;
\q lcaa na loˈo tyaˈa na nu ndube tsa tiˈ na jiˈi̱ Ni, 
\q masi cuañiˈ na, masi ngusuˈ na, cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\s Taˈa ngujui clyoˈo ycuiˈ yu nu ngujuii lo crusi xquiˈya na
\p
\v 6 Quiñaˈa̱ tsa ñati̱ nguañi nchcuiˈ tsa tlyu ti liˈ. Ñiˈya̱ ndañi ndyalú sca staˈa̱ clyaa toˈ quee jaaˈ su cua̱ tsa ndyalú hitya, ñiˈya̱ ndañi loˈo cui̱i̱ tsa nchcuiˈ tyiˈyu, juaˈa̱ nguañi loˈo nchcuiˈ ñati̱ quiñaˈa̱ biˈ, ngua tiˈ naˈ. Ndiˈya̱ nchcuiˈ nguˈ liˈ: 
\q Cuaˈni tlyu na jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na, nu lcaa lo cña nchca jiˈi̱ Ni nduˈni Ni, nacui̱ nguˈ jiˈi̱ tyaˈa nguˈ.
\q Cua nguxana Ni, laca Ni loo jiˈna juani;
\q
\v 7 biˈ chaˈ tsoˈo tsa caca tyiquee na, ca chaa tiˈ na juani, cuaˈni chi̱ na loo ycuiˈ Ni.
\q Cua ndyalaa tsa̱ chaˈ caja clyoˈo ycuiˈ yu nu ngujuii lo crusi cuentya jiˈna.
\q Loˈo lcaa na, ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni nde chalyuu, 
\q laca na ñiˈya̱ si laca na cuxi̱i̱ jiˈi̱ yu, masi tsa tlyu ti na sca tyempo ti.
\q Cua nguaˈni choˈo na ñiˈya̱ si caja clyoˈo na loˈo ycuiˈ yu, nacui̱ nguˈ.
\q
\v 8 Cua nda Ni lateˈ lubii nu ngati̱ tsa ñaˈa̱, nu tsoˈo tsa ñaˈa̱ chaˈ cacuˈ na.
\p Lcaa cña tsoˈo nu nguaˈni nguˈ biˈ nde chalyuu xquiˈya chaˈ ngusñi nguˈ chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni, biˈ laca ñiˈya̱ ñaˈa̱ steˈ nguˈ nu tsoˈo tsa ñaˈa̱ biˈ.
\p
\v 9 Nchcuiˈ nu xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi biˈ loˈo naˈ liˈ: 
\p ―Scua clya nuˈu̱ chaˈ re lo quityi ―nacui̱―: “Tsoˈo ntsuˈu tyiquee ñati̱ nu nguane naˈ jiˈi̱ chaˈ tsaa su caja clyoˈo loˈo yu nu ngujuii lo crusi cuentya jiˈi̱ nguˈ”, nacui̱ Ni. La cuiˈ chaˈ liñi nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱ laca chaˈ biˈ ―nacui̱ xca̱ biˈ jnaˈ. 
\p
\v 10 Liˈ ngutu̱ sti̱ˈ naˈ ngustii naˈ nde loo su ndu̱ xca̱ biˈ, chaˈ cuaˈni tlyu naˈ jiˈi̱ ngua tiˈ naˈ, pana ngaˈaa nda biˈ chacuayáˈ ˈna:
\p ―Ngaˈaa cuaˈni nuˈu̱ juaˈa̱ loˈo naˈ ―nacui̱ nu xca̱ biˈ ˈna―. La cuiˈ tyaˈa ndyuˈni na cña jiˈi̱ ycuiˈ Ni laca na. La cuiˈ tyaˈa naˈ laca lcaa cuˈma̱ nu ngusñi tsoˈo ma̱ chaˈ tsoˈo nu cua nda Jesús loˈo ma̱. Jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi cuaˈni tlyu nuˈu̱ tsoˈo la ―nacui̱ xca̱ jnaˈ.
\p Nu chaˈ tsoˈo nu nda Jesús loˈo ñati̱, la cuiˈ chaˈ laca nu nda ycuiˈ Ndyosi loˈo ñati̱ nu laca tuˈba jiˈi̱ Ni.
\s Nu ntucua chu̱ˈ sca cuayu ngati̱
\p
\v 11 Loˈo liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ ntucua yaala toˈ tyuu niˈi̱ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi; ca biˈ ndu̱ sca cuayu ngati̱, juaˈa̱ ntucua sca ñati̱ hichu̱ˈ niˈ. Nacui̱ lcaa nguˈ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi chaˈ ñati̱ tsoˈo laca nu biˈ, chaˈ chañi tsa laca chaˈ nu nchcuiˈ Ni loˈo ñati̱. Liñi tsa chaˈ nu nda Ni loˈo ndyuˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ ñati̱. Liñi tsa nduˈni Ni loˈo ñati̱ loˈo ndyaˈa̱ Ni cusu̱u̱. 
\v 12 Nu xee cloo Ni ni, tsoˈo tsa ngulane xee ñiˈya̱ laca loˈo cua̱ tsa ndyatu̱ quiiˈ. Loˈo juaˈa̱ tyu̱u̱ tyaˈa sneˈ oro ntucua lo xlya hique Ni. Cua nscua sca xtañi Ni hichu̱ˈ Ni nu ndachaˈ ñiˈya̱ laca cña nu nduˈni Ni. Ná taca jiˈi̱ xaˈ ñati̱ ñacui̱ nguˈ ñiˈya̱ ndyuˈu chaˈ jiˈi̱ xtañi biˈ, chaˈ sca ti ycuiˈ Ni nslo Ni ñiˈya̱ ndyuˈu xtañi biˈ.
\v 13 Ndiˈya̱ nchcuiˈ nguˈ jiˈi̱ Ni: “La cuiˈ nde laca chaˈ nu cua nda Ni loˈo ñati̱”. Tyucui ñaˈa̱ lo steˈ Ni nduˈu tañi.
\v 14 Loˈo lcaa ñati̱ nu ndiˈi̱ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi, tsa tlyu ti ndyaˈa̱ nguˈ loˈo Ni macala su tsaa Ni chaˈ cusu̱u̱; ntucua nguˈ hichu̱ˈ cuayu ngati̱, juaˈa̱ lacuˈ nguˈ lateˈ ngati̱ nu lubii tsa ñaˈa̱.
\v 15 Liñi tsa chaˈ nu ndyuˈu tuˈba Ni loˈo nda Ni chaˈ loˈo ñati̱ chalyuu. Loˈo juaˈa̱ tatsaa Ni jiˈi̱ ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu chaˈ taquiyaˈ nguˈ chaˈ jiˈi̱ Ni. Lye tsa culo Ni cña jiˈi̱ nguˈ, juaˈa̱ xcubeˈ Ni jiˈi̱ ñati̱ cuxi; ñiˈya̱ laca loˈo satá nguˈ siˈyu losuˈ tyixi neˈ sca pilya quee nu tlyu xi chaˈ tyuˈu hitya siˈyu biˈ, la cuiˈ juaˈa̱ xcubeˈ Ni jiˈi̱ ñati̱ biˈ, xquiˈya chaˈ ñasi̱ˈ tsa ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ, ycuiˈ Ni nu nchca jiˈi̱ nduˈni Ni lcaa lo cña.
\v 16 Tsaca xtañi Ni nscua lo lateˈ lo tyiquee Ni, loˈo juaˈa̱ la cuiˈ ti chaˈ nscua lo lateˈ nde chu̱ˈ Ni: “Nu nde laca Rey nu chañi ca, nu nde laca Xuˈna ñati̱ nu chañi ca”. Juaˈa̱ nchcuiˈ chaˈ nu cua nscua lo lateˈ jiˈi̱ Ni.
\p
\v 17 Loˈo liˈ naˈa̱ naˈ su ndu̱ sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi nde cua̱, nu cui̱i̱ tsa nxiˈya jiˈi̱ lcaa naˈni luˈbe nu ndyacui claˈbe nde cua̱ jua:
\p ―Cua̱a̱ clya ma̱ chaˈ tyuˈu tiˈi̱ ma̱ ca su ndyuˈni ycuiˈ Ndyosi sca taˈa nu tlyu tsa.
\v 18 Cua̱a̱ clya ma̱ chaˈ cacu ma̱ cuañaˈ lcaa jyoˈo ñati̱, masi rey, masi capitán, masi sendaru, masi cuañaˈ cuayu, masi cuañaˈ ñati̱ nu cua ntyucua hichu̱ˈ niˈ biˈ; loˈo juaˈa̱ cuañaˈ lcaa lo ñati̱, masi msu nu ngüiˈya ñati̱ ti, masi msu nu ngutiˈi̱ tsoˈo ti, masi nguˈ cusuˈ, masi nguˈ cuañiˈ, cua̱a̱ clya ma̱ chaˈ cacu ma̱ jiˈi̱. 
\p
\v 19 Loˈo liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ ndyuˈu tiˈi̱ nu naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ loˈo lcaa nguˈ nu laca loo nde chalyuu, loˈo juaˈa̱ taju ñati̱ cusu̱u̱ jiˈi̱ nguˈ; cua ndyuˈu tiˈi̱ nguˈ loˈo tyaˈa nguˈ chaˈ cuaˈni nguˈ cusu̱u̱ loˈo nu ntucua hichu̱ˈ cuayu ngati̱ biˈ, juaˈa̱ loˈo taju ñati̱ jiˈi̱ Ni.
\v 20 Nxu̱u̱ tyaˈa nguˈ, loˈo liˈ ngua nu naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ preso; loˈo juaˈa̱ nu cuiñi nu nduˈni chaˈ tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laca, loˈo biˈ ngua preso. La cuiˈ nu cuiñi biˈ nguaˈni chaˈ tlyu ca slo naˈni biˈ tya tsubiˈ la, chaˈ xcutsi̱i̱ jiˈi̱ ñati̱; cua ngüiñiloˈo biˈ jiˈi̱ lcaa ñati̱, biˈ chaˈ nda nguˈ chacuayáˈ chcaˈa̱ cuayáˈ jiˈi̱ naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ nde tyaca̱a̱ nguˈ, juaˈa̱ nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ lcui̱ jiˈi̱ niˈ liˈ. Loˈo liˈ nchcua̱a̱ ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nu naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ loˈo nu cuiñi biˈ, ndyaa nguˈ ñaˈa̱ luˈú ti nguˈ nde lo tayuˈ su ntsuˈu quiiˈ tlyu nu tiˈí tsa ndyumi̱ˈ nguˈ chaˈ loˈo yuu sufri ndyaqui̱.
\v 21 Nu ntucua hichu̱ˈ cuayu ngati̱ biˈ ni, ndyujuii Ni jiˈi̱ lcaa taju ñati̱ cusu̱u̱ jiˈi̱ nu xñaˈa̱ biˈ; juaˈa̱ ndyujuii Ni jiˈi̱ nguˈ nu nguaˈni cusu̱u̱ loˈo lcaa chaˈ nu ndyuˈu tuˈba Ni. Nguaalaˈ tsa tiˈ naˈni nu ndyacui nde cua̱ biˈ, chaˈ cua ndyacu niˈ cuañaˈ ñati̱ ngujuii biˈ liˈ.
\c 20
\s Ndiˈi̱ nu xñaˈa̱ ndyaaca̱ˈ preso sca mil yija̱
\p
\v 1 Loˈo liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ lijya̱ caˈya chaca xca̱ nu ngutuˈu ya̱a̱ nde cua̱ ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi. Yaˈ xca̱ ndacui yaˈ jiˈi̱ toˈ tyuquee ca su ndiˈi̱ nu cuiñaja, juaˈa̱ ndyiˈya yu sca carena tyucui̱ cuˈ lijya̱ yu. 
\v 2 Liˈ ndayaˈ xca̱ biˈ jiˈi̱ nu cuaña tlyu, la cuiˈ cuaña laca nu ndiˈi̱ chalyuu tya saˈni, la cuiˈ nu xñaˈa̱ nu naa Satanás laca biˈ. Tachaa ngusca̱ˈ xca̱ biˈ jiˈi̱ nu xñaˈa̱ biˈ loˈo carena ñaˈa̱ cuayáˈ talo sca mil yija̱ ndyaaca̱ˈ.
\v 3 Ntucua yaˈ xca̱ biˈ jiˈi̱ nu cuaña biˈ ndyaa nde neˈ tyuquee; liˈ nguaˈa̱ xca̱ yaˈ toˈ tyuquee, cuati nguaˈa̱ sello nguiñaˈ toˈ tyuu, chaˈ ngaˈaa tyuˈu nu cuaña biˈ, chaˈ ná taca ñiloˈo biˈ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu ñaˈa̱ cuayáˈ tye tyuˈu scua sca mil yija̱. Pana loˈo cua ndye yija̱ biˈ, liˈ nscua chaˈ tyuˈu biˈ tya xi tya tyempo chaˈ tya cuaˈni la chaˈ cuxi.
\p
\v 4 Loˈo liˈ naˈa̱ naˈ su ntucua tyu̱u̱ tyaˈa yaca xlya tlyu. Ndyuloo naˈ jiˈi̱ nguˈ nu ntucua lo yaca xlya biˈ, chaˈ laca nguˈ nu ntsuˈu chacuayáˈ jiˈi̱ cuaˈni cuayáˈ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu. Laja nguˈ nu ntucua biˈ naˈa̱ naˈ jiˈi̱ ñati̱ chalyuu nu cua ndyujuii tyaˈa ñati̱ jiˈi̱, xquiˈya chaˈ ná ntsi̱i̱ nguˈ cachaˈ liñi nguˈ chaˈ tsoˈo jiˈi̱ tyaˈa ñati̱, chaˈ nu cua nda Jesús loˈo na cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi Sti yu. Ná nguaˈni tlyu jyoˈo biˈ jiˈi̱ naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ, la cuiˈ ti ná nguaˈni tlyu nguˈ jiˈi̱ lcui̱ jiˈi̱ naˈni biˈ, juaˈa̱ ná nguaˈa̱ cuayáˈ naˈni biˈ nde tyaca̱a̱ nguˈ, nde chu̱ˈ yaˈ nguˈ; cua ndyuˈú nguˈ biˈ chaca quiyaˈ, loˈo juani laca nguˈ cña loˈo Cristo ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi ñaˈa̱ cuayáˈ tyuˈu scua sca mil yija̱.
\v 5 Jyoˈo nu cua naˈa̱ naˈ ni, biˈ jyoˈo laca nu cua ndyuˈú chaca quiyaˈ yala la, chaˈ xaˈ la jyoˈo ñati̱ chalyuu, tya lyiji tyuˈú nguˈ; ñaˈa̱ cuayáˈ tyaˈa sca mil yija̱, ca liˈ tyuˈú nu xaˈ la nguˈ biˈ chaca quiyaˈ.
\v 6 Tsoˈo tsa caca tyiquee ñati̱ nu yala la tyuˈú chaca quiyaˈ, chaˈ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laca nguˈ biˈ; ná ntsuˈu chaˈ chcubeˈ nguˈ biˈ tsiyaˈ ti loˈo tyaa lcaa ñati̱ cuxi nde chalyuu talya, nu loˈo cua ndye lcaa chaˈ. Cuaˈni nguˈ biˈ cña jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi; la cuiˈ juaˈa̱ cuaˈni nguˈ cña jiˈi̱ Cristo, chaˈ stuˈba ti caca nguˈ loo loˈo Cristo ñaˈa̱ cuayáˈ tyuˈu scua sca mil yija̱.
\p
\v 7 Loˈo tye nu sca mil yija̱ biˈ, liˈ tyuˈu Satanás neˈ chcua̱ su ngutuˈú yu nchcubeˈ yu,
\v 8 tsaa laja ti nu Satanás biˈ xi chaˈ cñiloˈo yu xi jiˈi̱ lcaa ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu, lcaa tyaˈa cusu̱u̱ ycuiˈ Ndyosi; nguˈ Gog loˈo nguˈ Magog laca ñati̱ biˈ. Ñiˈya̱ nu ná caca jiˈna culacua na ni lcua tyaˈa satya yusi̱ ndiˈi̱ toˈ tyujoˈo, juaˈa̱ ná caca culacua na ni tsa lo cua tyaˈa ñati̱ nu xutiˈi̱ Satanás jiˈi̱ chaˈ xu̱u̱ tyaˈa nguˈ loˈo ycuiˈ Ndyosi.
\v 9 Liˈ tyuˈu ñati̱ jiˈi̱ Satanás tyaa nguˈ tyucui ñaˈa̱ lo yuu chalyuu. Tyanu nguˈ tyiˈi̱ ca chu̱ˈ su ndiˈi̱ taju ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ; loˈo juaˈa̱ quixi̱i̱ nguˈ tyiˈi̱ ca toˈ quichi̱ tlyu nu tyacaˈa tsa jiˈi̱ ycuiˈ Ni, chaˈ cuaˈni tye nguˈ jiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, ntiˈ nguˈ. Liˈ tyalú slu quiiˈ nu ngutuˈu ca nde cua̱, tyalú su ndiˈi̱ nguˈ biˈ, tye nguˈ tyaqui̱ nguˈ.
\v 10 Loˈo liˈ tyucua yaˈ Ni jiˈi̱ nu xñaˈa̱ nu ngüiñiloˈo jiˈi̱ nguˈ tya clyo, tyaloˈo Ni jiˈi̱ lo tayuˈ su ntsuˈu quiiˈ ndyaqui̱ loˈo yuu sufri; la cuiˈ seˈi̱ laca su cua nchcua̱a̱ Ni jiˈi̱ nu naˈni chiyaˈa̱ ñaˈa̱ biˈ, su cua nchcua̱a̱ Ni jiˈi̱ nu cuiñi nu nacui̱ chaˈ tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laca. Tsa̱ loˈo talya ná tye chaˈ tiˈí tsa chcubeˈ nguˈ ca biˈ.
\s Nu loˈo ndyuˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ ñati̱ loˈo cua ndye chalyuu
\p
\v 11 Loˈo liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ ntucua sca ñati̱ tlyu lo sca yaca xlya tlyu nu ndubi tsa ñaˈa̱. Liˈ nguti̱ lcaa chalyuu, juaˈa̱ nguti̱ lcaa ca na nu ntsuˈu nde cua̱, nu loˈo nduˈu tucua ycuiˈ Ni; ngaˈaa tyaca̱ˈ tsiyaˈ ti ma nde su nguliji yuˈu chalyuu biˈ.
\v 12 Loˈo liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ ca biˈ ndiˈi̱ lcaa ñati̱ nu cua ngujuii, masi nguˈ cusuˈ, masi nguˈ cuañiˈ, ndiˈi̱ nguˈ nde loo yaca xlya su ntucua tlyu ycuiˈ Ni. Cua nchcana quityi liˈ, loˈo juaˈa̱ cua nchcana nu chaca quityi biˈ; lo quityi biˈ cua nscua xtañi ñati̱, lcaa ñati̱ nu cua ngujui chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈi̱, chaˈ cua ndyuˈú nguˈ chaca quiyaˈ. Liˈ cuentya jiˈi̱ quityi nu nguscua ycuiˈ Ni, nguaˈni cuayáˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu cua ngujuii biˈ, chaˈ lo quityi biˈ cua laca nscua lcaa cña nu nguaˈni nguˈ loˈo ya̱a̱ nguˈ chalyuu.
\v 13 Liˈ chaca quiyaˈ ndyuˈú ñati̱ nu cua ngujuii lo hitya tyujoˈo, juaˈa̱ chaca quiyaˈ ndyuˈú ñati̱ nu ndyaloˈo La Muerte jiˈi̱, juaˈa̱ chaca quiyaˈ ndyuˈu xaˈ la jyoˈo ca su ngaˈa̱ chaˈ tsaa nguˈ loˈo ndyijii nguˈ; lcaa nguˈ biˈ nduˈu nguˈ lijya̱ nguˈ. Liˈ ngua cuayáˈ jiˈi̱ lcaa nguˈ cuentya jiˈi̱ lcaa cña nu nguaˈni nguˈ loˈo ya̱a̱ nguˈ chalyuu.
\v 14 Liˈ nguxcua̱a̱ Ni jiˈi̱ La Muerte, loˈo juaˈa̱ nguxcua̱a̱ Ni chalyuu su ngutiˈi̱ jyoˈo biˈ, ndyaa biˈ nde lo tayuˈ su ntsuˈu quiiˈ tlyu ndyaqui̱. Lcaa nu ndyaa ca lo tayuˈ biˈ ni, cua ndyaa nguˈ chalyuu talya, cua ndye chaˈ ngujuii nguˈ biˈ; ngaˈaa tyuˈú nguˈ biˈ tsiyaˈ ti. 
\v 15 Loˈo liˈ xcua̱a̱ Ni jiˈi̱ cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu ná nscua xtañi lo quityi jiˈi̱ ycuiˈ Ni, tyaa nguˈ nde lo tayuˈ ca su ntsuˈu quiiˈ biˈ, chaˈ ndachaˈ quityi biˈ tilaca laca ñati̱ nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye chalyuu jiˈi̱.
\c 21
\s Cua ndye ndyaˈ chalyuu cucui
\p
\v 1 Loˈo liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ cua ndyaca cucui tyucui ñaˈa̱ nde cua̱, cua ndye ndyaˈ chaca baˈa chalyuu cucui. Nguliji yuˈu lcaa na nu ntsuˈu nde cua̱ tya tsubiˈ la; juaˈa̱ chalyuu cusuˈ re, juaˈa̱ tyucui ñaˈa̱ tyujoˈo, nguliji yuˈu biˈ, ngaˈaa ñaˈa̱ naˈ jiˈi̱ tsiyaˈ ti. 
\v 2 La cuiˈ Juan laca naˈ, loˈo liˈ naˈa̱ naˈ chaˈ cua nscua chaca quichi̱ Jerusalén cucui. Lubii tsa ñaˈa̱ quichi̱ biˈ juani; nde su ntucua ycuiˈ Ndyosi ngutuˈu quichi̱ biˈ, nguaˈya nde lo yuu cucui. Tyucui ñaˈa̱ quichi̱ cua ngalyaˈ tsoˈo; tsoˈo tsa ñaˈa̱ biˈ, ndubi tsa ñaˈa̱ biˈ. Ñiˈya̱ ñaˈa̱ sca cuxi̱i̱ jiˈi̱ ñati̱, nu tsoˈo tsa ñaˈa̱ steˈ, juaˈa̱ tsoˈo tsa ñaˈa̱ quichi̱ cucui biˈ.
\v 3 Cui̱i̱ tsa nchcuiˈ sca nu ndu̱ cacua ti su tlyu ca su ntucua ycuiˈ Ndyosi liˈ:
\p ―Ca juani ntucua tyi ycuiˈ Ndyosi la cuiˈ ca su ndiˈi̱ ñati̱ nu ngusñi chaˈ jiˈi̱ Ni nde chalyuu. Tyiˈi̱ ycuiˈ Ni ca su ndiˈi̱ ñati̱ jiˈi̱ Ni liˈ; juaˈa̱ caca nguˈ biˈ ñati̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ni, caca ycuiˈ Ni loo jiˈi̱ nguˈ biˈ liˈ.
\v 4 Loˈo liˈ cuaˈni ycuiˈ Ndyosi chaˈ ngaˈaa xiˈya nguˈ nu ndyunaa tsa tya tsubiˈ la ―nacui̱ nu nchcuiˈ biˈ―. Ngaˈaa ntsuˈu chaˈ cajaa ñati̱ liˈ, ngaˈaa ntsuˈu chaˈ ca xñiˈi̱ tiˈ nguˈ, ngaˈaa xiˈya nguˈ, ni ngaˈaa tyacua chaˈ tiˈí jiˈi̱ nguˈ liˈ; cua ndye lcaa chaˈ nu ngua jiˈi̱ nguˈ loˈo ngutiˈi̱ nguˈ chalyuu cusuˈ ―nacui̱ nu nchcuiˈ biˈ.
\p
\v 5 Nchcuiˈ ycuiˈ nu ntucua lo yaca xlya tlyu biˈ liˈ: 
\p ―Ñaˈa̱ ma̱ yaˈa̱ ñiˈya̱ nu caca juani. Xaˈ cuiñá cui naˈ lcaa na nu tyuˈu nde chalyuu cucui ―nacui̱ Ni. 
\p Chaca chaˈ nchcuiˈ Ni loˈo naˈ liˈ:
\p ―Scua clya nuˈu̱ chaˈ nu nchcuiˈ naˈ lo quityi; chañi tsa laca chaˈ biˈ, taca jlya tiˈ ma̱ jiˈi̱.
\p
\v 6 Liˈ nchcuiˈ Ni loˈo naˈ chaca quiyaˈ:
\p ―Juaˈa̱ caca lacua. Ñiˈya̱ ntiˈ letra A ―nacui̱ Ni―, juaˈa̱ nguxana lcaa chaˈ loˈo naˈ; ñiˈya̱ ntiˈ letra Z, juaˈa̱ tye lcaa chaˈ loˈo naˈ ―nacui̱ Ni―. Xlyaˈbe ti ta naˈ na coˈo ñati̱ nu jña tsa chaˈ biˈ ˈna; nu na coˈo nguˈ biˈ, tyuˈu biˈ ca su tyuˈu lcaa chaˈ tsoˈo nu ta naˈ jiˈi̱ nguˈ chaˈ cuaˈni cuˈú cresiya jiˈi̱ nguˈ.
\v 7 Ndiˈya̱ caca jiˈi̱ ñati̱ nu tyiji̱loo jiˈi̱ nu xñaˈa̱ ñaˈa̱ cuayáˈ tye chalyuu; cuaˈni tlyu nguˈ biˈ ˈna chaˈ naˈ laca̱ ycuiˈ Ndyosi cuentya jiˈi̱ nguˈ, loˈo juaˈa̱ caca nguˈ biˈ sñiˈ naˈ.
\v 8 Pana lcaa ñati̱ nu ntsi̱i̱ tsa chaˈ tyuˈu chaˈ jiˈi̱ loˈo naˈ, juaˈa̱ ñati̱ nu ná ndaquiyaˈ jnaˈ tsiyaˈ ti, juaˈa̱ nu chiyaˈa̱ tsa nduˈni, juaˈa̱ nu ndujuii jiˈi̱ tyaˈa ñati̱, juaˈa̱ nu nduˈni subaˈ loˈo nu cunaˈa̱, juaˈa̱ nu cuchaˈa̱, juaˈa̱ ñati̱ nu jlya tsa tiˈ jiˈi̱ chaˈ cuchaˈa̱, juaˈa̱ ñati̱ nu nduˈni tlyu jiˈi̱ lcui̱ joˈó, juaˈa̱ nu cuiñi, lcaa nguˈ biˈ tyaa nguˈ ca lo tayuˈ tlyu ca su ntsuˈu quiiˈ nu ndyaqui̱ loˈo yuu sufri. Lcaa nguˈ nu cua ndyaa nde tayuˈ biˈ ni, cua ndyaa nguˈ nde chalyuu talya; cua ndye chaˈ ngujuii nguˈ tsiyaˈ ti liˈ.
\s Quichi̱ Jerusalén cucui
\p
\v 9 Ndyalaa sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ca slo naˈ liˈ; la cuiˈ tyaˈa yu laca loˈo nu tya tyacati tyaˈa xca̱ biˈ, nguˈ nu ntucua caˈña oro yaˈ, nu ntsuˈu cati tyaˈa quicha biˈ. Biˈ quicha caca loˈo cua tye ti chalyuu. Nchcuiˈ xca̱ biˈ loˈo naˈ liˈ:
\p ―Cua̱a̱ clya nuˈu̱ ca nde chaˈ culuˈu̱ hi̱ ñiˈya̱ ñaˈa̱ quichi̱ tlyu ca su tyaa ma̱, lcaa cuˈma̱ nu ntsuˈu chaˈ jiˈi̱ ma̱ loˈo nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ. Tsoˈo tsa ñaˈa̱ quichi̱ biˈ.
\p
\v 10 Liˈ ngua tii naˈ chaˈ nguaˈya Xtyiˈi ycuiˈ Ndyosi tyucui ñaˈa̱ loo naˈ. Ndyaloˈo xca̱ biˈ ˈna ca lo sca caˈya nu cua̱ tsa, ca lo xlya caˈya tsiyaˈ ti; ca biˈ nguluˈu yu ˈna ñiˈya̱ ñaˈa̱ quichi̱ Jerusalén cucui. Lubii tsa ñaˈa̱ quichi̱ biˈ, chaˈ nde su ntucua ycuiˈ Ndyosi ngutuˈu quichi̱ biˈ, nguaˈya nde lo yuu.
\v 11 Tsoˈo tsa ñaˈa̱ xee nu ntucua lo quichi̱ biˈ, chaˈ xee jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi laca biˈ. Ndubi tsa ñaˈa̱ tyucui ñaˈa̱ quichi̱ biˈ; ñiˈya̱ ñaˈa̱ sca quee ndubi, ñiˈya̱ laca quee jaspe, juaˈa̱ ñaˈa̱ xee nu ntucua lo quichi̱ biˈ.
\v 12 Cua̱ tsa loˈo nu ntsuˈu ca toˈ quichi̱ biˈ, pana cua laca ntucua yaala ti tii tyucuaa tyaˈa toloˈo; sca xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi ndu̱ cua̱ scaa toloˈo biˈ. Chu̱ˈ quee nu ntucua nde que toloˈo biˈ nscua xtañi nu tii tyucuaa tyaˈa taju ñati̱ nguˈ Israel, chaˈ biˈ ñati̱ laca nu cua ngusubi ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ tya clyo loˈo nguxana chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ni; scaa xtañi nguˈ nscua nde que scaa toloˈo.
\v 13 Sna tyaˈa toloˈo ntucua sca laˈa toˈ quichi̱: nde laˈa su ntyucua cuichaa ntucua sna tyaˈa toloˈo biˈ, nde laˈa su ndyaa cuichaa ntucua tya xna tyaˈa toloˈo, chaca laˈa ntucua chaca tya xna tyaˈa toloˈo, chaca laˈa nde siiˈ, la cuiˈ juaˈa̱ ntucua tya xna tyaˈa toloˈo.
\v 14 Tii tyucuaa tyaˈa quee tonu ntsiya quiyaˈ loˈo; juaˈa̱ hichu̱ˈ quee biˈ cua nscua xtañi nu tii tyucuaa tyaˈa nguˈ nu nguaˈa̱loo nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ cña jiˈi̱ nguˈ, nu cuaˈni nguˈ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ni.
\p
\v 15 Yaˈ xca̱ nu cua nchcuiˈ loˈo naˈ ntucua sca chcua̱ oro, chaˈ xñi yu cuayáˈ jiˈi̱ quichi̱ tlyu biˈ, juaˈa̱ jiˈi̱ toloˈo biˈ, juaˈa̱ jiˈi̱ loˈo nu ntsuˈu toˈ quichi̱. 
\v 16 Stuˈba tsa ñaˈa̱ quichi̱ biˈ; jacua jyaca̱ ntsuˈu jiˈi̱ tsiyaˈ ti, juaˈa̱ stuˈba cuayáˈ cuˈ loˈo cuayáˈ loo. Liˈ ngusñi xca̱ cuayáˈ jiˈi̱ ycuiˈ quichi̱ tlyu biˈ loˈo cuayáˈ oro jiˈi̱; tucua mil ntucua tucua siyento kilómetro cuayáˈ tyucui̱ sca laˈa, la cuiˈ juaˈa̱ cuayáˈ loo, la cuiˈ juaˈa̱ cuayáˈ cua̱ quichi̱ tlyu biˈ.
\v 17 Liˈ ngusñi xca̱ biˈ cuayáˈ jiˈi̱ loˈo jiˈi̱ quichi̱, chaˈ snayala ntucua jacua metro cuayáˈ cua̱ biˈ. Ñiˈya̱ laca cuayáˈ chcua̱ nu cuaˈnijoˈo jiˈna nde chalyuu, la cuiˈ juaˈa̱ ñaˈa̱ cuayáˈ chcua̱ nu nguaˈnijoˈo jiˈi̱ xca̱ biˈ, nu loˈo ngusñi yu cuayáˈ jiˈi̱ quichi̱.
\p
\v 18 Cua ndyaˈ loˈo jiˈi̱ quichi̱ biˈ loˈo quee jaspe, sca quee ngaˈa nu ndubi tsa ñaˈa̱, pana loˈo xcuiˈ oro tsiyaˈ ti ndyaˈ ycuiˈ quichi̱ biˈ, nu ndubi ñaˈa̱ ñiˈya̱ ndubi caatya̱.
\v 19 Cua ngalyaˈ lcaa lo quee ndubi nu ntsuˈu chalyuu chu̱ˈ quee tonu nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo jiˈi̱ quichi̱: cua ngalyaˈ quee nu ntucua clyo nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee jaspe; cuati ngalyaˈ quee nu nchca tyucuaa nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee zafiro, sca quee azul ñaˈa̱; cuati ngalyaˈ quee nu nchca tyuna nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee ágata; cuati ngalyaˈ quee nu nchca jacua nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee esmeralda, sca quee ngaˈá ñaˈa̱;
\v 20 cuati ngalyaˈ quee nu nchca caˈyu nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee ónice; cuati ngalyaˈ quee nu nchca scuá nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee cornalina, sca quee ngaˈa ñaˈa̱; cuati ngalyaˈ quee nu nchca cati nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee crisólito, sca quee ngatsi ñaˈa̱; cuati ngalyaˈ quee nu nchca snuˈ nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee berilo, sca quee ngaˈá tsa ñaˈa̱; cuati ngalyaˈ quee nu nchca caa nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee topacio, sca quee ngatsi tsa ñaˈa̱; cuati ngalyaˈ quee nu nchca tii nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee crisoprasa; cuati ngalyaˈ quee nu nchca tii chaca nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee jacinto, chaca nu azul ñaˈa̱; cuati ngalyaˈ quee nu nchca tii tyucuaa nu ntsuˈu quiyaˈ loˈo, loˈo quee amatista. Biˈ laca lcaa quee ndubi nu cua ngalyaˈ quiyaˈ loˈo jiˈi̱ quichi̱. 
\v 21 Cua ndyaˈ ca taˈa tii tyucuaa toloˈo jiˈi̱ quichi̱ loˈo quee ndubi nu ngati̱ ñaˈa̱, nu naa quee perla; tii tyucuaa tyaˈa quee ngati̱ laca biˈ, sca ti quee ngati̱ biˈ nguaˈnijoˈo ndyaˈ sca toloˈo. Xcuiˈ oro tsiyaˈ ti nscua laja calle quichi̱ biˈ; ñiˈya̱ ñaˈa̱ ndubi caatya̱, juaˈa̱ ñaˈa̱ ndubi calle biˈ.
\p
\v 22 Ná ntucua laa ca quichi̱ biˈ, ná naˈa̱ naˈ chaˈ ntucua biˈ tsiyaˈ ti. Tsoˈo chaˈ ntucua ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na quichi̱ biˈ, ycuiˈ Ni nu nchca jiˈi̱ nduˈni Ni lcaa lo cña; la cuiˈ juaˈa̱ ntucua nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ. Biˈ chaˈ ni sca laa ngaˈaa ntiˈ quichi̱ biˈ.
\v 23 Ngaˈaa cuaˈnijoˈo xee cuichaa cuentya jiˈi̱ quichi̱ biˈ, la cuiˈ juaˈa̱ ngaˈaa ntiˈ chaˈ quijiˈi̱ xee coˈ lo. Tsoˈo tsa ñaˈa̱ xee quichi̱ biˈ, xquiˈya chaˈ lubii tsa xee nu nda ycuiˈ Ndyosi, juaˈa̱ lubii tsa xee su ntucua nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ;
\v 24 biˈ laca nu ta xee su tyaˈa̱ ñati̱ tyucui ñaˈa̱ chalyuu cucui. Loˈo juaˈa̱ ntsuˈu xi nguˈ nu laca loo chalyuu nu tyalaa ca quichi̱ tlyu biˈ, tya̱loˈo nguˈ jiˈi̱ lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu jiˈi̱ nguˈ ca biˈ. 
\v 25 Lcaa tsa̱ tsiyaˈ ti tyucua yaala toloˈo jiˈi̱ quichi̱ biˈ; ná tyacu̱ˈ chca biˈ, chaˈ ná caca talya ca biˈ. 
\v 26 Lcaa chaˈ culiyaˈ, lcaa chaˈ tsoˈo nu ntsuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱, tya̱a̱ chaˈ biˈ nde quichi̱ tlyu biˈ;
\v 27 pana ni sca chaˈ cuxi ná taca tyatí̱ quichi̱ biˈ. Lcaa ñati̱ nu nduˈni subaˈ loˈo nu cunaˈa̱, juaˈa̱ nguˈ cuiñi, ná caja chacuayáˈ tyatí̱ nguˈ ca quichi̱ biˈ; ñati̱ nu ntsuˈu xtañi lo quityi nu ntucua yaˈ nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ, nu ndachaˈ tilaca laca nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye chalyuu jiˈi̱, biˈ ti ñati̱ laca nu caja chacuayáˈ jiˈi̱ tyalaa ca quichi̱ biˈ.
\c 22
\p
\v 1 Loˈo liˈ nguluˈu xca̱ ˈna mala nxna staˈa̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, staˈa̱ biˈ laca nu nda chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈna. Lubii tsa ñaˈa̱ su nxna hitya staˈa̱ biˈ. Nde su tlyu su ntucua ycuiˈ Ndyosi, nde su ntucua nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ, ca biˈ ntsuˈu su̱u̱ staˈa̱ biˈ;
\v 2 nxna lijya̱ staˈa̱ nde calle tlyu nu nscua claˈbe quichi̱ biˈ. Tyucuaa tsuˈ staˈa̱ biˈ ndu̱ sca yaca; loˈo siˈyu nu nda yaca biˈ ni, biˈ laca nu ta chalyuu nu ná ngaˈa̱ chaˈ tye jiˈna. Tii tyucuaa quiyaˈ nda yaca biˈ siˈyu chu̱ˈ sca yija̱, sca quiyaˈ ndyuˈu siˈyu yaca biˈ sca coˈ. Tsoˈo tsa joˈo nduˈni lacaˈ yaca siˈyu biˈ, ná ca quicha na loˈo cacu na jiˈi̱.
\v 3 Pana lquichi̱ biˈ ngaˈaa caja chaˈ tiˈí jiˈi̱ nguˈ tsiyaˈ ti, ñiˈya̱ nu ntsuˈu nde chalyuu xquiˈya yabeˈ nu ntsuˈu jiˈi̱ ñati̱. Ca quichi̱ biˈ stuˈba ti caca loo ycuiˈ Ndyosi loˈo nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ; ndacua ntucua yaca xlya tlyu jiˈi̱ Ni, chaˈ cuaˈni tlyu lcaa ñati̱ nu ndyuˈni cña jiˈi̱ Ni jiˈi̱ ycuiˈ Ni nu ntucua ca ndacua.
\v 4 Tyuloo tsoˈo nguˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi liˈ, chaˈ ca biˈ tyalaa lcaa nguˈ nu nscua xtañi Ni nde tyaca̱a̱ nguˈ. 
\v 5 Ngaˈaa caca talya su ndiˈi̱ nguˈ ca biˈ; biˈ chaˈ ngaˈaa cuaˈnijoˈo xee cuichaa jiˈi̱ nguˈ, ngaˈaa ntiˈ chaˈ cuaˈa̱ nguˈ xee nde niˈi̱. Ycuiˈ Ndyosi nu Xuˈna na, biˈ laca nu ta xee jiˈi̱ nguˈ, ni ná tye tyempo chaˈ stuˈba ti caca nguˈ loo loˈo ycuiˈ Ni.
\s Yala ti tya̱a̱ Jesús chaca quiyaˈ
\p
\v 6 Loˈo liˈ xaˈ nchcuiˈ nu xca̱ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi biˈ loˈo naˈ:
\p ―Liñi tsa chaˈ nu nda naˈ loˈo nuˈu̱ juani, taca jlya tsoˈo tiˈ nuˈu̱ chaˈ biˈ; naˈ ndacha̱ˈ jiˈi̱ ñati̱ cuentya jiˈi̱ ycuiˈ Ni lcaa ñaˈa̱ chaˈ nu cua lijya̱ chaˈ caca nde lo yuu chalyuu. Laca naˈ sca xca̱ jiˈi̱ Ni, biˈ chaˈ cua nda ycuiˈ nu Xuˈna na Xtyiˈi ycuiˈ Ni jnaˈ; la cuiˈ juaˈa̱ cua nda Ni Xtyiˈi ycuiˈ Ni jiˈi̱ lcaa ñati̱ nu laca tuˈba jiˈi̱ Ni nde chalyuu.
\p
\v 7 ―Yala ti tya̱a̱ naˈ chaca quiyaˈ ―nacui̱ Jesús.
\p Tsoˈo tsa caca tyiquee lcaa ñati̱ nu taquiyaˈ jiˈi̱ chaˈ nu cua nda Ni loˈo naˈ, nu cua nscua naˈ lo quityi re; chaˈ biˈ laca nu ndachaˈ jiˈna ñiˈya̱ caca chalyuu nde loo la.
\p
\v 8 Cua naˈa̱ naˈ chaˈ biˈ, cua ndyuna naˈ lcaa chaˈ nu nscua lo quityi re. Juan laca naˈ. Loˈo cua ndye naˈa̱ naˈ chaˈ biˈ, liˈ ndyaa stii naˈ lo yuu nde loo su ndu̱ xca̱ nu nguluˈu chaˈ biˈ ˈna, chaˈ ngua tiˈ naˈ cuaˈni tlyu naˈ jiˈi̱ xca̱ biˈ.
\v 9 Hora ti nchcuiˈ yu loˈo naˈ liˈ:
\p ―Ná cuaˈni nuˈu̱ juaˈa̱. Loˈo naˈ, tyaˈa ndyuˈni na cña jiˈi̱ ycuiˈ Ni laca naˈ; stuˈba ntsuˈu chaˈ ˈna loˈo jyoˈo ñati̱ tyaˈa ma̱ nu ngua tuˈba jiˈi̱ ycuiˈ Ni nde chalyuu, juaˈa̱ tyaˈa naˈ loˈo cua ñaˈa̱ ca ñati̱ nu taquiyaˈ jiˈi̱ chaˈ nu nscua lo quityi re. Sca ti ycuiˈ Ndyosi laca nu ngaˈa̱ chaˈ cuaˈni tlyu na jiˈi̱. 
\p
\v 10 Liˈ nchcuiˈ xca̱ loˈo naˈ chaca quiyaˈ:
\p ―Cua nchcuiˈ Ni ñiˈya̱ caca chaˈ nde loo la, biˈ chaˈ ná xcoˈo nuˈu̱ quityi re; ngaˈa̱ chaˈ cuna ñati̱ chalyuu lcaa chaˈ biˈ, xquiˈya chaˈ cua ngulala ti caca lcaa chaˈ nu nscua lo quityi re.
\v 11 Nu loˈo bilya tye chalyuu tya cuaˈni cuxi lcaa ñati̱ nu ntiˈ cuaˈni chaˈ cuxi, loˈo juaˈa̱ ngaˈaa caja tyempo jiˈi̱ nguˈ chaˈ xtyanu nguˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi biˈ liˈ; lcaa nu nduˈni subaˈ juani, ngaˈaa caja tyempo chaˈ xtyanu nguˈ jiˈi̱ chaˈ cuxi biˈ liˈ. Lcaa ñati̱ nu tsoˈo nduˈni juani, tya ntsuˈu chaˈ cuaˈni la nguˈ cña tsoˈo ñaˈa̱ cuayáˈ nu tye chalyuu; lcaa nguˈ nu lubii ndiˈi̱ chalyuu, tya ntsuˈu chaˈ cuaˈni la nguˈ chaˈ tsoˈo ―nacui̱ xca̱ biˈ.
\p
\v 12 ―Cuaˈa̱ jyaca̱ ma̱ jiˈi̱ chaˈ nu chcuiˈ naˈ re ―nacui̱ ycuiˈ Jesús liˈ―. Yala ti ca̱a̱ naˈ chaca quiyaˈ. Loˈo ca̱a̱ naˈ, liˈ tyiˈu tiˈ naˈ chaˈ cuaˈni naˈ loˈo lcaa ñati̱ ñiˈya̱ nu nguaˈni nguˈ loˈo ya̱a̱ nguˈ chalyuu; tsoˈo tsa caca jiˈi̱ nguˈ nu nguaˈni chaˈ tsoˈo, loˈo juaˈa̱ chaˈ tiˈí caja jiˈi̱ nguˈ nu nguaˈni chaˈ cuxi. 
\v 13 Ñiˈya̱ ntiˈ letra A ntiˈ naˈ, chaˈ naˈ ntucua̱ su nguxana lcaa chaˈ; ñiˈya̱ ntiˈ letra Z, juaˈa̱ ntiˈ naˈ, chaˈ la cuiˈ naˈ ntucua̱ ca su tye lcaa chaˈ. 
\p
\v 14 Tsoˈo tsa caca tyiquee ñati̱ nu cua ngua lubii cresiya jiˈi̱, chaˈ biˈ ñati̱ laca nu ntsuˈu chacuayáˈ cacu siˈyu yaca nu caja jiˈna nde chalyuu cucui. Juaˈa̱ liˈ taca tyatí̱ nguˈ toloˈo jiˈi̱ quichi̱ tlyu biˈ.
\v 15 Toˈ loˈo nde liyaˈ tyanu lcaa ñati̱ nu chiyaˈa̱ tsa nduˈni, loˈo juaˈa̱ ñati̱ nu jlya tsa tiˈ jiˈi̱ chaˈ cuchaˈa̱, loˈo ñati̱ nu nduˈni subaˈ loˈo nu cunaˈa̱, loˈo nu ndujuii jiˈi̱ ñati̱; la cuiˈ juaˈa̱ lcaa ñati̱ nu nduˈni tlyu jiˈi̱ lcui̱ joˈó ti, loˈo ñati̱ nu ndiya tiˈ nduˈni nguˈ chaˈ cuiñi, lcaa ñati̱ biˈ tyanu nde chu̱ˈ loˈo jiˈi̱ quichi̱ biˈ. Ni sca ñati̱ biˈ ná ntsuˈu chacuayáˈ tyatí̱ nguˈ neˈ loˈo quichi̱ biˈ.
\p
\v 16 Xaˈ nchcuiˈ Jesús liˈ:
\p ―Cua nda naˈ xca̱ ˈna chaˈ ca̱a̱ ca su ndiˈi̱ taju ñati̱ cuˈma̱ macala laca su ntsuˈu quichi̱ tyi ma̱. Naˈ laca̱ nu tyaˈa ñati̱ jiˈi̱ jyoˈo David, nu ñati̱ tlyu nu cua ya̱a̱ chalyuu nu ngua saˈni. Ñiˈya̱ laca xee nu nda cuii tlyu nu ntyucua nde cuxee, juaˈa̱ laca xee nu ta naˈ chaˈ tyuˈu neˈ cresiya jiˈi̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús.
\p
\v 17 ―Tya̱a̱ ma̱ ca nde ―nacui̱ nu laca Xtyiˈi ycuiˈ Ni.
\p La cuiˈ juaˈa̱ laca chaˈ nu nda lcaa na nu ngusñi na chaˈ jiˈi̱ ycuiˈ Ndyosi, tyucui ñaˈa̱ taju ñati̱ tyaˈa na nu ntsuˈu chaˈ jiˈna loˈo nu ñiˈya̱ ñaˈa̱ xlyaˈ biˈ. Loˈo liˈ la cuiˈ juaˈa̱ ngaˈa̱ chaˈ chcuiˈ lcaa na nu ndyuna na chaˈ re:
\p ―Tya̱a̱ cuˈma̱ loˈo cua ―ñacui̱ na liˈ.
\p Lcaa ñati̱ nu lyiji tsa chaˈ jiˈi̱, tya̱a̱ nguˈ chaˈ coˈo nguˈ hitya nu ta ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ xlyaˈbe ti; caja chalyuu cucui nu ta ycuiˈ Ndyosi jiˈi̱ nguˈ liˈ, lcaa ñati̱ nu ntiˈ tsa chaˈ caja chaˈ biˈ jiˈi̱. 
\p
\v 18-19 Tsa lo cua ti chaˈ nda ycuiˈ Ndyosi chaˈ scua naˈ lo quityi re, biˈ chaˈ ngaˈaa scua ma̱ xi xaˈ la chaˈ lo quityi re. Si tya scua la nguˈ xi xaˈ la chaˈ, liˈ ta Ni chaˈ tiˈí jiˈi̱ nguˈ biˈ, la cuiˈ ñaˈa̱ chaˈ tiˈí nu nscua lo quityi re. La cuiˈ juaˈa̱, ná cuityi̱ ma̱ ni tsaca chaˈ nu nscua re; nu loˈo cuityi̱ nguˈ sca chaˈ, liˈ xlyaá Ni chalyuu nu ngaˈa̱ chaˈ caja jiˈi̱ nguˈ biˈ. Liˈ ngaˈaa caja chacuayáˈ cacu nguˈ biˈ siˈyu nu ntsuˈu lo yaca biˈ, ngaˈaa tyalaa nguˈ biˈ ca quichi̱ tlyu nu lubii tsa ñaˈa̱, ñiˈya̱ nu nchcuiˈ quityi re. Juaˈa̱ nchcuiˈ naˈ loˈo lcaa ñati̱ nu ndyuna chaˈ nu nscua lo quityi re, la cuiˈ chaˈ nu caca nde loo la laca biˈ.
\p
\v 20 Ycuiˈ Jesús nchcuiˈ chaˈ liñi tsa nscua lcaa chaˈ re:
\p ―Chañi chaˈ biˈ. Yala ti ca̱a̱ naˈ chaca quiyaˈ ―nacui̱ Ni.
\p Juaˈa̱ caca tuˈni. Ca̱a̱ nuˈu̱ lacua, La Jesús.
\p
\v 21 Ñaˈa̱ ti cuaˈni Jesús nu Xuˈna na chaˈ tsoˈo loˈo lcaa cuˈma̱ lacua. Tsa lo cua ti chaˈ chcuiˈ na. 
