\id ACT
\h HECHOS
\toc1 HECHOS
\mt1 A BAꞌ TU BETAJOB A MAC A TETAꞌB QUIR U TSECꞌTOB U TꞌɅN CꞌUJ
\mt2 HECHOS
\c 1
\s Tu toc araj Jesús jeꞌ u tar u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj
\p
\v 1 Ucheꞌ tin yʌn tsꞌibtaj u juꞌunin tech Teófilo, a mac in jach yajeꞌ. Caj in waꞌaraj tech tu cotor a baꞌ caj u betaj Jesúseꞌ. Bayiriꞌ xan, tu cotor a baꞌ caj u camsaj a raꞌ u qꞌuinin tu yʌnxchun u beyaj Jesúseꞌ.
\v 2 Tin toc tsꞌibtaj tech Teófilo a baꞌ caj u betaj Jesús hasta caj bin caꞌanan. Chen mʌꞌ toy xic Jesús caꞌananiꞌ, caj u tetaj u camsʌwinicob. Mʌꞌ ja wirej, tsꞌaꞌb u tꞌʌnin tiꞌob ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj soc yerob a baꞌ cu bin u beticob.
\v 3 Caj tsꞌoc u mucꞌyaj Jesús, caj riqꞌuij caj u yesaj u bʌj tiꞌ u camsʌwinicob cuxaꞌan. Jach jaj caj u yesaj u bʌj tiꞌob. Yaꞌab u beyaj caj u yesaj tiꞌob soc yerob cuxaꞌan. Cuarenta qꞌuin tiꞌ yʌn yejer u camsʌwinicob cu tsicbar tiꞌob bic cu bin u reyinticob Cꞌuj.
\p
\v 4 Tiꞌ toy yʌn Jesús yejer u camsʌwinicob caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Mʌꞌ a yʌn pꞌʌtiquex ich u cajar Jerusalén. Tiꞌ a yʌn toc pajiquex a baꞌ tu toc araj in Tet Cꞌuj u tsꞌic techex ―quij―. Baxuc caj in waꞌaraj techex.
\v 5 Mʌꞌ ja wirej, a Juanoꞌ caj u yacsaj jaꞌ tu joꞌr mac yejer jaꞌ. Chen mʌꞌ yaꞌab qꞌuin jeꞌ u tar ta wicnʌnex u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj. Rajiꞌ bin u caꞌ cꞌasiquex techex in tꞌʌn.
\s Jesús caj caꞌ binij caꞌanan
\p
\v 6 Tiꞌ u rʌc muchꞌaꞌanob u camsʌwinicob ich Jesús barej caj cꞌataꞌb tiꞌ ten u camsʌwinicob:
\p ―Ber u qꞌuinin cu bin u reyinticob u ruꞌumin u winiquirob israel? Bajeꞌrer wa? ―quij.
\p
\v 7 Caj u nuncaj tiꞌob Jesús tan yaꞌaric tiꞌob:
\p ―Mʌꞌ tsꞌajaꞌan techex quir a wetiquex tu qꞌuinin u tar. Mʌꞌ chumuc yaxqꞌuin, wa ju qꞌuinin cu tar jaꞌ. Chen Cꞌuj u ricsmʌn tiꞌ, u bʌjiriꞌ yer.
\v 8 Barej caꞌ bin tac u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, jeꞌ a cꞌʌmiquex u mucꞌ ich a worex. Taj jeꞌ a bin a waꞌariquenex ich u cajar Jerusalén, cax ich u ruꞌumin Judea, cax ich u ruꞌumin Samaria hasta tu cu xur tu cotor u cajarob ich yocꞌocab.
\p
\v 9 Caj tsꞌoc u yaꞌaric a jeroj tiꞌob, jeroj tiꞌ toy cu pʌcticob Jesús. Seb caj binij caꞌanan. Robob caj u yirajob u bin caꞌanan, jeroj caj tar u muyarir. Jeroj, mʌꞌ chʌcaꞌan u bin Jesúsiꞌ.
\v 10 Cu quiꞌquiꞌ chanticob caꞌanan u camsʌwinicob Jesús, caj tarob tu yʌnob caꞌtur xib. Robob u buquimʌnob jach sʌc u nocꞌ.
\v 11 Tu yaꞌarajob tiꞌ u camsʌwinicob Jesús:
\p ―Mʌꞌ a yʌn pʌctiquex caꞌanan, a techex u xibirechex u ruꞌumin Galilea. Jeꞌ u caꞌ tareꞌ Jesús an bic caj a wirajex u bin caꞌanan ―baxuc araꞌb tiꞌob ten a caꞌtur xiboꞌ.
\s Tetaꞌb Matías quir u yocar tu beyaj Judas
\p
\v 12 Tiꞌ u witsir u cꞌabaꞌ Olivo, caj sutpʌjob ich u cajar Jerusalén. A ray witsoꞌ, nʌtsꞌaꞌan tiꞌ u cajar Jerusalén, bay u nachir u bin mac u qꞌuinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. Caꞌtur kilómetro.
\v 13 Caj wʌcꞌʌs sutnʌjob u camsʌwinicob ich u cajar Jerusalén. Tiꞌ nacob caꞌanan tu jun cꞌas naj tu jamach ocob. Rʌc tiꞌ yʌnob Pedro, Jacobo, Juan, Andrés, Felipe, Tomás, Bartalomé, Mateo, Jacobo, raꞌ u parar Alfeo. Simón, a cu sayʌr tu pach cananistajeꞌ yejer Judas u sucuꞌun Jacobo.
\v 14 Tu cotor a jeroj quet yorob cu tꞌʌnicob Cꞌuj quet yejer a xquicoꞌ. Mʌꞌ ja wirej, tiꞌ yʌn u nʌꞌ Jesús cu tꞌʌnic Cꞌuj xan. Tiꞌ yʌn u jach itsꞌinob Jesús xan.
\p
\v 15 Raꞌiriꞌ u qꞌuinin tu cu tꞌʌnicob Cꞌuj, caj riqꞌuij u chꞌictar Pedro ich chumuc tu yʌn a mac a yacsmʌnob tu yorob. Tiꞌ yʌn ciento veinte a mac a yacsmʌnob tu yorobeꞌ. Caj yaꞌaraj Pedro tiꞌob:
\p
\v 16 ―In wet acsaꞌorirex, yʌn u tsꞌocsic a tu tsꞌibaꞌan u tꞌʌn Cꞌuj a tu araꞌb ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj uch. Mʌꞌ ja wirej ―quij―, David ic nunquirex caj u tsꞌibtaj tiꞌ ixbaꞌ Judas uch, a raꞌ caj u cꞌubaj Jesús caꞌ quinsac. 
\v 17 Mʌꞌ ja wirej, ber caj tetaꞌb Judas ten Jesús, pꞌeriꞌ ic beyajex yejer Judas. A Judasoꞌ rajiꞌ ic nupex.
\v 18 Chen rajiꞌ Judas yejer u taqꞌuin a ju boꞌorir tu tu cꞌubaj Jesús caj u mʌnaj u ruꞌumin. Tiriꞌ tu jichꞌaj u cꞌoꞌoch, caj u quinsaj u bʌj. Caj rub Judas bʌjaꞌan binquij u joꞌr. Jeroj caj buj u nʌcꞌ, caj jocꞌ u chocher, caj jocꞌ u qꞌuiqꞌuer Judas.
\v 19 Rajen a mac a cʌjaꞌan ich u cajar Jerusalén caj yubob bic caj u quinsaj u bʌj Judas, jeroj robob tu pʌchajob u cꞌabaꞌ u ruꞌumin a tu mʌnajeꞌ, Acéldama, raꞌ u cꞌat yaꞌaric, u ruꞌumin tu jocꞌ u qꞌuiqꞌuer Judas.
\v 20 Mʌꞌ ja wirej ―quij Pedro―, toc tsꞌibaꞌan ich u juꞌunin salmos tu cu yaꞌaric: “Mʌꞌ a chaꞌic u cajʌr mac soc chen saj nʌj.” Tu caꞌ araj ich u jer ich u juꞌunin salmos, tu cu yaꞌaric: “Arej u chꞌaj u yet beyaj soc u jer quir u cꞌʌnic beyaj”, baxuc caj yaꞌaraj ich u tꞌʌn Cꞌuj a salmosoꞌ.
\p
\v 21 ’Rajen ―quij Pedro―, in wet acsaꞌorirex caꞌ ic tetex bajeꞌrer a mac ij quet manex yejeroꞌonex u burur qꞌuin tiꞌ yʌnoꞌonex yejer Jesús uch.
\v 22 Rajiꞌ caꞌ ic tetex a mac a caj u yiraj Juan tu yacsaj jaꞌ tu joꞌr mac hasta caj u yiraj tu wich u bin Jesús caꞌanan, quireꞌ rajiꞌ yʌn u man u jumintej wa riqꞌuij Jesús. Taj cu bin u jumintej Jesús.
\p
\v 23 Jeroj caꞌturob caj u tetajob ich u racꞌob. Jeroj José, caꞌpꞌer u cꞌabaꞌ José, Barsabás, rajiꞌ u yoꞌnen Justo. Jeroj u jer tuririꞌ tetaꞌb xan, Matías u cꞌabaꞌ.
\v 24 Jeroj tuneꞌ, caj u rʌc tꞌʌnajob Cꞌuj caj yaꞌarob: 
\p ―Tech, Jaj Tsꞌurir ―quij yaꞌaric―. A werob u pixam tu cotor mac, ese toꞌonex mac a cꞌat tech ich a jeꞌ caꞌturob.
\v 25 Soc rajiꞌ cu caꞌ tsecꞌtic a tꞌʌn soc rajiꞌ cu bin quir u yamticoꞌonex. Mʌꞌ ja wirej, caj u pꞌʌtaj u beyaj Judas caj u cꞌubaj Jesús, jeroj caj bin erar Judas.
\p
\v 26 Jeroj caj yʌrʌcꞌtajob u chan tunich quir yiric mac cu yocar beyaj yejer u camsʌwinicob Jesús. Caj tsꞌoc u puric a chan tunichoꞌ, jeroj caj u tetaj Matías. Caj oc u beyaj yejer u camsʌwinicob Jesús, yejer a oncejoꞌ. 
\c 2
\s Caj tarij u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj
\p
\v 1 Caj cꞌuchij tu qꞌuinin Pentecostés, pꞌeriꞌ muchꞌricob ich naj a caj u yacsaj tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj. U qꞌuinin Pentecostés, raꞌ u qꞌuinin u quiꞌquiꞌ janʌnob u winiquirob judío.
\v 2 Jeroj tuneꞌ, caj u yubob u tar u jum icꞌ, seb caj yubob u tar. Tar u tar u jum icꞌ ich caꞌanan. Cꞌam u jum icꞌ oc ich naj tu muchꞌaꞌanob tu curucbarob a yacsmʌnob tu yorob.
\v 3 Caj tar tiꞌob irej u job cꞌacꞌ. Caj u rʌc jʌsaj tiꞌob jujuntur, bajen u job cꞌacꞌ tu joꞌrob. Chichin u job tu joꞌrob a mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj.
\v 4 Caj tarij u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj yicnʌob quir u tar u mucꞌ Cꞌuj tu yʌnob.
\p
\v 5 Raꞌiriꞌ u qꞌuinin, caj tarob u winiquirob judío quir u cꞌujinticob Cꞌuj. Tarob ich u jer u cajarob tarob quir u cꞌujinticob Cꞌuj ich u cajar Jerusalén. Tiꞌ cʌjaꞌanob ich u cajar Jerusalén.
\v 6 Robob xan, caj yubob u jum bajen u tar u jum icꞌ, robob xan, caj binob u yiricob a baꞌ u ber ich a yacsmʌnob tu yorob. Caj cꞌuchob a pimoꞌ tu muchꞌaꞌanob ich naj. Jeroj, caj jaqꞌuij u yorob quireꞌ yubaꞌb bajen u wʌcꞌʌs tꞌʌnob a tub u tarob. Robob cu tꞌʌnob a mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj.
\v 7 Jaqꞌuij yorob a pimoꞌ, sajacob, mʌꞌ cu jocꞌarob u tꞌʌnob. Chen sasameꞌ caj jocꞌ u tꞌʌnob, caj yaꞌarajob: 
\p ―Ir a wirej ―quij yaꞌaric―. A mac a cu tꞌʌnob tar u tarob ich u ruꞌumin Galilea.
\v 8 Baꞌ u ber, quireꞌ quij cuyiquex u tꞌʌnob ich ic tꞌʌnex? 
\v 9 Teꞌ yʌnaꞌ tu yʌnoꞌonex a mac a cu tarob ich u cajar Partia. U jer a tar u tarob ich u cajar Media. Tiꞌ yʌn xan, a tar u tarob ich u cajar Elam. Tiꞌ yʌn xan, a cu tarob ich u cajar Mesopotamia. Tiꞌ yʌn xan, a cu tarob ich u cajar Judea. Tiꞌ yʌn xan, a cu tarob ich u cajar Ponto. Tiꞌ yʌn xan, a cu tarob ich u ruꞌumin Asia.
\v 10 Teꞌ yʌnaꞌ tu yʌnoꞌonex a mac a tar u tarob ich u cajar Panfilia. Tiꞌ yʌn xan, a cu tarob ich u ruꞌumin Egipto. Tiꞌ yʌn xan a cu tarob ich u cajar Libia tu nʌtsꞌaꞌan Cirene. Tiꞌ yʌn xan, a mac u winiquirob romano, quireꞌ raꞌ u cajar Roma, Tar binob yirej ich u cajar Jerusalén, u winiquirob romanojoꞌ. A jeꞌ pimaꞌ u winiquirob judío. Chen yʌn mac teꞌ yʌnaꞌ tu yʌnoꞌonex caj tarob u cꞌujinticob Cꞌuj irej u winiquirob judío cu beticob.
\v 11 Teꞌ yʌnaꞌ tu yʌnoꞌonex a mac a tar u tarob ich u cajar Arabia, cax mʌꞌ u winiquirob judío, tar u cꞌujinticob Cꞌuj an ten bic u winiquirob judío, cax tiꞌ u ruꞌumin Creta caj tarob xan. Chen biquinin quij cuyiquex u tsicbarob toꞌonex ich ic wʌcꞌʌs tꞌʌnobex tan u yaꞌaricob a baꞌ jach manan u beyaj Cꞌuj a tu betaj? ―baxuc caj yaꞌarajob a pimoꞌ a caj tarob tu yʌn a yacsmʌnob tu yorobeꞌ. 
\p
\v 12 Tu yʌnob a pimoꞌ, tu cotor jach jacꞌaꞌan yorob quireꞌ mʌꞌ yerob baꞌ quiriꞌ. Caj u cꞌatajob ich u bʌjob:
\p ―A baꞌ u cꞌat yaꞌaric tu cotor a jeraꞌ, a quij cuyiquexeꞌ? 
\p
\v 13 U jerob a tu yubob u tꞌʌnob a tu yacsaj tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj, robob caj u cheꞌtajob caj yaꞌarob:
\p ―Cʌraꞌanob, rajen cu tsicbarob ich ic tꞌʌnobex.
\s A baꞌ araꞌb ten Pedro tiꞌ a pimoꞌ
\p
\v 14 Rajen caj riqꞌuij Pedro yejer u yet camsʌwinicob a mac tuchitaꞌb ten Jesús. Caj ricꞌob u chꞌictarob, chen Pedro, cꞌam caj u tꞌʌnaj a mac a caj u cheꞌtob, caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Uꞌyex u xibirex Judea, bayiriꞌ xan a techoꞌ a mac a cʌjaꞌanob ich u cajar Jerusalén. Quiꞌquiꞌ uꞌyex in tꞌʌn soc a najtiquex.
\v 15 Ca tucriquex cʌraꞌanenob a tenob, chen mʌꞌ cʌraꞌanenobiꞌ. Mʌꞌ ja wirej ―quij Pedro―, mʌꞌ nacʌc a qꞌuinoꞌ bajeꞌrer, quireꞌ mʌꞌ u carchʌjʌr a mac u winiquirob judío a bay qꞌuinoꞌ.
\v 16 A baꞌ ca wiriquex bajeꞌrer tu yʌn tsꞌibtaj Joel uch. Mʌꞌ ja wirej, rajiꞌ Joel tsꞌab u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj. Rajen caj u yaꞌaraj Joel tiꞌ Cꞌuj a baꞌ tu toc araj Cꞌuj. Uꞌyex baꞌ tu toc araj:
\q
\v 17 Jeꞌ u cꞌuchur tu qꞌuinin a tabar u xur tꞌʌn ich yocꞌocab, quij yaꞌaric Cꞌuj. Jeꞌ in tuchitic u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj soc rajiꞌ tiꞌ yʌn tuꞌ yʌnechex, a mac a tiꞌ yʌn ich yocꞌocabeꞌ. A pararex jeꞌ u tsecꞌticob in tꞌʌnob, cax xquic xan. A mʌꞌ xuraꞌan xiboꞌ, quij yaꞌaric Cꞌuj, jeꞌ u yiricob a baꞌ cu yesaꞌ ten Cꞌuj a bajen u wʌyʌcꞌ. Jeꞌ u wʌyʌcꞌtiquenob a mac nuxiboꞌ, quij yaꞌaric Cꞌuj. 
\v 18 A raꞌiriꞌ u qꞌuinin a tabar u xur tꞌʌnoꞌ, quij yaꞌaric Cꞌuj, a mac a cu yamtiquenob, cax wa xib, cax wa xquic, Jeꞌ in tuchiꞌtic u Tajꞌor in Pixam Cꞌuj soc tiꞌ yʌn tu yʌnob. Robob jeꞌ u tsecꞌticob in tꞌʌnob a jeꞌ xibaꞌ, bayiriꞌ, a jeꞌ xquicaꞌ xan.
\v 19 Jeꞌ in wesic techex, quij yaꞌaric Cꞌuj, raꞌ cu bin u jacꞌar a worex ich caꞌanan. Bayiriꞌ xan, ich yocꞌocab bin in caꞌ in wesic techex carem beyaj soc a werex u chichir in mucꞌ. Jeꞌ a wiriquex, quij yaꞌaric Cꞌuj, qꞌuicꞌ. Jeꞌ a wiriquex cꞌacꞌ, quij yaꞌaric Cꞌuj, a bay u pimin muyar u butsꞌir.
\v 20 A raꞌiriꞌ u qꞌuininoꞌ, quij yaꞌaric Cꞌuj, bin in caꞌ in wesic techex u chichir in mucꞌ, a tenoꞌ u Jaj Tsꞌuriren tu cotor mac. Tabar in tar u Jaj Tsꞌuriren tu cotor mac. Bin u caꞌ acꞌbirchʌjʌr qꞌuin.
\v 21 Tu cotor mac, quij yaꞌaric Cꞌuj, a mac a cu tꞌʌniquen quir in taquiqueꞌ, jeꞌ in taquiqueꞌ. Baxuc caj u tsꞌibtaj toꞌon Joel, a mac tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsꞌibtic a baꞌ u cꞌat Cꞌujoꞌ.
\p
\v 22 Pedro caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Uꞌyex in wac, u xibirechex Israel. A werex Jesús, a cʌjaꞌan ich u cajar Nazaret uch. Rajiꞌ caj u yesaj toꞌonex carem u beyaj, rajen ij querex wa tetaꞌb Jesús ten Cꞌuj. A techexoꞌ, caj a wirajex a baꞌ betaꞌb ten Cꞌuj tiꞌ Jesús, wa ber tiꞌ yʌn Jesús tiꞌ yʌn yejeroꞌonex uch.
\v 23 A Cꞌujoꞌ, yer jeꞌ a cꞌubiquex quinsbir Jesús quireꞌ sasir u wich Cꞌujoꞌ. A Cꞌujoꞌ yer xan bin a quinsiquex Jesús, chen rajiꞌ tu chaꞌjex. A techexoꞌ, caj a cꞌubex Jesús tiꞌ a mac jach cꞌasoꞌ caꞌ u sinejob ich cruz quir u quimin.
\v 24 Chen rajiꞌ caj ricꞌsaꞌb ten Cꞌuj ich u quimirir. Mʌꞌ tu chaꞌj u pꞌatʌr Jesús ich u quimirir rajen ricꞌsaꞌb. 
\v 25 Mʌꞌ ja wirej, David caj u toc tsꞌibtaj uch wa yʌn u riqꞌuir Cristo. Rajen caj u yaꞌaraj David a uchoꞌ:
\q U burur qꞌuin quin quibic u tꞌʌn Jaj Tsꞌur, rajraꞌ tiꞌ yʌn Jaj Tsꞌur tin wicnʌn soc mʌnaꞌ baꞌ cu tar ten.
\v 26 Rajen quiꞌ in wor in cꞌay, quij David. Mʌnaꞌ baꞌ quin tucric quireꞌ tech ca cʌnantiquen. Cax quimic in winquirir, mʌꞌ in tucric quireꞌ quiꞌ in wor, quij.
\v 27 In wer, quij David. Mʌꞌ ja pꞌʌtic in pixam ich in quimirir caꞌ bin quimiquen. Mʌꞌ ja chaꞌj u tuꞌtar in winquirir tu tꞌajaꞌanen. In wer a jach yajen.
\v 28 A techoꞌ, quij David, caj a wesaj in ber quir in bin caꞌanan quir in cuxtar munt qꞌuin. Jeꞌ a quiꞌquintic in wor quireꞌ pꞌeriꞌ quij cuxtarex.
\m Baxuc caj u yaꞌaraj David a uchoꞌ.
\p
\v 29 Pedro caj u yaꞌaraj:
\p ―In wet winiquirob israel ―quij Pedro―. Taj yʌn in waꞌaric techex. Uch quimic ic nunquirex David. Tiꞌ tꞌajaꞌan u baquer ich u japnin tunich, chʌcaꞌan tu tꞌajaꞌan u baquer bajeꞌrer.
\v 30 David u toc er aroꞌ quireꞌ rajiꞌ tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u yaꞌaric a baꞌ u cꞌat Cꞌuj. Jach araꞌb tiꞌ ten Cꞌuj tan u yaꞌaric tiꞌ:
\q Jeꞌ u tar a Cristojoꞌ. Jeꞌ u yʌn tar baxuc u parareꞌ. Rajiꞌ bin u caꞌ reyintic irej David.
\m
\v 31 A uchoꞌ yer David jeꞌ u riqꞌuir Cristojeꞌ tu quimen, rajen caj u tsꞌibtaj David mʌꞌ u tuꞌtar u winquirir Cristo, mʌꞌ ju pꞌatʌr tu tꞌajaꞌan u baquer.
\v 32 Taj quin waꞌaric techex ―quij Pedro―. Raꞌiriꞌ Jesús caj ricꞌsaꞌb ten Cꞌuj, in bʌjiriroꞌ caj in wirajob rajen quin waꞌaricob techex.
\v 33 Mʌꞌ ja wirej, caj ricꞌsaꞌb Jesús ten Cꞌuj ich u noj Cꞌuj soc u sʌjtaꞌ ten tu cotor mac. Caj u cꞌʌmaj u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj Jesús, quireꞌ toc araꞌb tiꞌ ten Cꞌuj uch. A baꞌ caj a toc irajex bajeꞌrer, baxuc a baꞌ caj a toc uꞌyajex, raꞌ cu tar ich Cristo. Mʌꞌ ja wirej, Cristo caj u tuchiꞌtaj u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj.
\v 34 Chen David u bʌjiriꞌ mʌꞌ bin caꞌananiꞌ quireꞌ tu yʌn araj David tan yaꞌaric:
\q In Jaj Tsꞌurir caj u yaꞌaraj tiꞌ in Jaj Tsꞌurir: “Yʌn curen, quij Cꞌuj, tin noj,
\v 35 hasta quin tsꞌic tech u mosatiquech a mac u pꞌec yiriquechoꞌ.”
\m Baxuc caj araꞌb tiꞌ David a uchoꞌ.
\p
\v 36 Caj u yaꞌaraj Pedro:
\p ―Yʌn cꞌʌꞌotiquex quireꞌ u winiquechex israel soc mʌꞌ a tucriquex wa mʌꞌ Cristo. Quireꞌ rajiꞌ tetaꞌb ten Cꞌuj Cristo quir u reyintaꞌr ten tu cotor mac. Raꞌiriꞌ Jaj Tsꞌur xan. Chen techex a ta bʌjex ich cruz soc u quimin. Quin waꞌaric techex quen, rajiꞌ u jach tajir Cristo. 
\p
\v 37 Caj tsꞌoc u tsicbar Pedro, a mac a caj u yubob u tꞌʌn Pedro jach choc yorob caj yubob u yet winiquirob judío. Robob caj u cꞌatajob tiꞌ Pedro yejer u yet camsʌwinicob a mac tuchiꞌtaꞌb ten Jesús. Tan u cꞌataꞌ tiꞌob:
\p ―Baꞌ quic bin ic betex quireꞌ ic bʌjobechex? ―baxuc caj u cꞌatajob tiꞌ Pedro.
\p
\v 38 Pedro caj u nuncaj, cu yaꞌaric tiꞌob:
\p ―Caꞌ a cꞌaxex a worex tan a pꞌʌtiquex a cꞌasirex. Caꞌ a tꞌʌnex Jesús yʌn cꞌatiquex tiꞌ caꞌ u jawsej a siꞌpirex. Bayiriꞌ caꞌ yʌn acsac jaꞌ ta joꞌrex, jujuntur techex. Jeroj tuneꞌ, Cꞌuj jeꞌ u tuchiꞌtiquechex u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj quir u tar tu yʌnechex.
\v 39 Quireꞌ Cꞌuj caj u toc araj, jeꞌ u tsꞌic techex u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tiꞌ a pararex xan, an ten bic techex. Jeꞌ u tsꞌic tiꞌ a mac a nach xan. Bayiriꞌ, jeꞌ u tsꞌic u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tiꞌ a mac tetaꞌb ten Cꞌuj xan.
\p
\v 40 Pedro taj caj u yaꞌaraj tiꞌ u yet winiquirob judío yejer u jer yaꞌab tꞌʌn, cu chich aric tiꞌob:
\p ―Caꞌ a acsex ta worex, yʌn pꞌʌtiquex a mac a cu beticob cꞌas soc mʌꞌ quet a werarex ich cꞌacꞌ ―baxuc tu yaꞌaraj Pedro tiꞌ a pimoꞌ.
\p
\v 41 Tsoy caj yubob u tꞌʌn Pedro a ju yet winiquirob judío, rajen caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jesús bayiriꞌ xan, caj acsaꞌb jaꞌ tu joꞌrob. Raꞌiriꞌ u qꞌuinin caj u yacsajob tu yorob tres mil winic.
\v 42 Robob xan, caj u tsꞌaj u tucurob tiꞌ a baꞌ camsaꞌb ten a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u cʌnicob u tꞌʌn. Rajen pꞌeriꞌ yorob bayiriꞌ quiꞌ yorob. Robob xan caj u tꞌʌnajob Cꞌuj. Bayiriꞌ pꞌeriꞌ u janʌnob quir u cꞌʌꞌoticob wa ber caj quimij Cristo tiꞌob.
\s Raꞌ tu yʌn acsajob tu yorob tiꞌ u tꞌʌn Cꞌuj
\p
\v 43 A pimoꞌ, caj u yirajob bic jach chich u mucꞌ Cꞌuj caj jaqꞌuij u yorob a pimoꞌ. Mʌꞌ ja wirej, caj u yirajob u jach carem beyaj a ju camsʌwinicob a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌticob u tꞌʌn. Cꞌuj caj u yamtaj tiꞌob tu beyajob a ju camsʌwinicob a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌticob u tꞌʌn.
\v 44 A mac a caj u yacsajob tu yorob, pꞌeriꞌ u tucurob, bayiriꞌ xan, pꞌeriꞌ u baꞌtacob.
\v 45 Robob caj u canajob u baꞌtac, caj u rʌc jʌsajob u taqꞌuin tiꞌ a mac a ju cꞌat u jʌsicob tiꞌeꞌ.
\v 46 Rajraꞌ samaneꞌ tiꞌ yʌnob tu cu cꞌujinticob u winiquirob judío ich a carem najoꞌ. Bayiriꞌ xan, tiꞌ cu janʌnob ich yatochob, pꞌeriꞌ u janticob yoꞌoch pan quireꞌ quiꞌ yorob. Mʌꞌ ja wirej, pꞌeriꞌob yorob a caj u yacsajob tu yorob.
\v 47 Robob, cu cꞌujinticob Cꞌuj a caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj tan yaꞌaricob:
\p ―A Cꞌujoꞌ, jach tsoy.
\p A ju yet cajarob cu sʌjticob a caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Cꞌujeꞌ. A Cꞌujoꞌ cu pimquintic u yacsicob tu yorob. Mʌꞌ ja wirej, u jer u qꞌuinin cu jach pimtarob.
\c 3
\s Jawsaꞌb a mech yoqueꞌ
\p
\v 1 Tan u bin qꞌuin, raꞌ u qꞌuinin cu naj tꞌʌnicob Cꞌuj u winiquirob judío tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío ich a carem najoꞌ. Tiꞌ cu binob xan Pedro yejer Juan, quir u tꞌʌnicob Cꞌuj. Raꞌ u cꞌat yaꞌaric las tres cu binob.
\v 2 Caj cꞌuchob tu yʌn ich u jor carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío, raꞌ u cꞌabaꞌ u jor naj, A Jach Tsoyoꞌ. Tiꞌ yʌn ich a ray u jor najoꞌ a mac mech u yoqueꞌ. Toc beriꞌ caj rochaꞌb ten u nʌꞌ uch. Rajraꞌ cu tarob saman cu tar purbir ten u racꞌob, quir u cꞌatic u taqꞌuin tiꞌ a mac a cu yocar ich a carem najoꞌ. Tan tu cꞌuchur a mech yoqueꞌ caj tarob Pedro yejer Juan.
\v 3 Jeroj caj cꞌataꞌb u taqꞌuinob ten a mac mech u yoqueꞌ tiꞌ Pedro yejer Juan. Cu yocarob Pedro yejer Juan, caj cꞌataꞌb u taqꞌuinob tiꞌob.
\v 4 Caj xurob Pedro yejer Juan, caj quiꞌ pʌctaꞌb u wich, a mech u yoqueꞌ, ten Pedro yejer Juan, chen Pedro caj u yaꞌaraj:
\p ―Pʌctenob ―quij Pedro.
\p
\v 5 Pʌctaꞌb Pedro ten a mac mech u yoqueꞌ. Mʌꞌ ja wirej, cu tucriqueꞌ, jeꞌ u tsꞌabʌr u taqꞌuineꞌ.
\v 6 Chen Pedro caj u yaꞌaraj tiꞌ:
\p ―Cax mʌnaꞌ in taqꞌuinoꞌ, a tenoꞌ jeꞌ in yamtiquecheꞌ yejer u mucꞌ Jesucristo a caj u tsꞌaj teneꞌ. A cu tar tu cajar Nazaret ucheꞌ.
\p Pedro caj u tꞌʌnaj caj u yaꞌaraj tiꞌ:
\p ―Riqꞌuen, chꞌicren ―quij Pedro.
\p
\v 7 Jeroj, caj mach u cꞌʌb ten Pedro caj u ricꞌsaj, caj chꞌicrʌj, quireꞌ seb caj chichnʌjij u joꞌr u baquer, rʌc yejer u yoc, jeroj caj chꞌicrʌj.
\v 8 Jeroj, a mac mech u yoqueꞌ, caj sitꞌnʌjij quir u chꞌictar, caj ximbanʌjij. Jach quiꞌ yor cu man cu quiꞌ tꞌʌntic Cꞌuj, cu yaꞌaric: “Bayoꞌ Cꞌuj.” Cu sitꞌ xan, jeroj quet yejer Pedro yejer Juan caj oquij ich carem naj.
\v 9 Tu cotor mac cu yiricob u man u ximbar cu quiꞌ tꞌʌntic Cꞌuj.
\v 10 A mac a caj u yirajob tu cꞌʌꞌotajob tiꞌ a cu naj cutar ich u jor carem naj. Tiꞌ cu naj cꞌatic u taqꞌuin ich u jor naj a ju cꞌabaꞌ A Jach Tsoyoꞌ. Rʌc jaqꞌuij yorob caj u yirajob jach seb caj rʌc jaw a mech yoqueꞌ.
\s Pedro cu tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío
\p
\v 11 Tiꞌ yʌn Pedro yejer Juan tu reꞌaꞌan u jor naj a pach u cꞌabaꞌ U Jor Naj a Salomónoꞌ. A mac mech u yoc ucheꞌ, caj u mʌchaj u cꞌʌb Pedro yejer Juan. Mʌꞌ u cꞌat u chaꞌbʌr. A mac a caj u yirajobiꞌ caj u cꞌʌnajob yacab quir u muchꞌquinticob u bʌj ich Pedro yejer Juan. Jach jacꞌaꞌan u yorob.
\v 12 Pedro caj u yiraj cu muchꞌquinticob u bʌj tu yʌnob, jeroj tuneꞌ, Pedro caj u tꞌʌnaj tiꞌob, tan yaꞌaric: 
\p ―Uꞌyex u xibirechex Israel, biquinin ca pʌctiquenex a tenoboꞌ? Biquinin cu jacꞌʌr a worex an ten bic a tenob caj in jawsajob a mech yoqueꞌ yejer in mucꞌob? Quireꞌ chen Cꞌuj caj u jawsaj tiꞌ. A techexoꞌ, ca tucriquex a tenob caj in jawsajobiꞌ, quireꞌ taj quin cꞌujinticob Cꞌuj.
\v 13 Mʌꞌ ja wirej, ij cꞌujirex, baxuc u cꞌujir ic nunquirex Abraham, baxuc u cꞌujir ic nunquirex Isaac, baxuc u cꞌujir ic nunquirex Jacob, rajiꞌ caj u yesaj toꞌonex bic jach carem u parar Cꞌuj, a Jesúsoꞌ, quireꞌ ricsaꞌb Jesús ten Cꞌuj ich u quimirir. Rajiꞌ caj pay caꞌanan ten Cꞌuj quir u sʌjtaꞌ ten tu cotor mac. A techexoꞌ ―quij Pedro―, caj a cꞌubajex quinsbir Jesús ten Pilato, cax u cꞌat u chaꞌbʌr ten Pilato uch. Chen a techexoꞌ ―quij Pedro―, mʌꞌ a cꞌatex u chaꞌbʌr. A techex, a cꞌatex a wiriquex u quimin.
\v 14 Jesús ―quij Pedro―, jach taj yor, rajiꞌ caj u betaj a baꞌ tsoy tu tꞌʌn Cꞌuj. Chen a techexoꞌ, mʌꞌ ja cꞌatex u chaꞌbʌriꞌ. Raꞌ caj a cꞌatajex u chaꞌbʌr yʌjquinsir mac.
\v 15 A techexoꞌ ―quij Pedro―, caj a waꞌarajex u quinsaꞌ a mac a cu tsꞌic ij cuxtarex munt qꞌuin. Chen a Cꞌujoꞌ caj u ricsajiꞌ ich u quimirir. A tenob in werob taj quireꞌ caj in wirajob cuxaꞌan a Jesúsoꞌ.
\v 16 A techexoꞌ, caj a cꞌʌꞌotajex ―quij Pedro―, a rʌc jaw a mech u yoqueꞌ, quireꞌ caj in wacsajob tin worob u cꞌabaꞌ Jesús. Mʌꞌ ja wirej, quireꞌ caj in wacsajob tin worob u tꞌʌn Jesús rajen jaw a jeꞌ macaꞌ a mech u yoc ucheꞌ. Ʌcʌtan ta cotorechex caj a wirajex tsꞌoc u jawʌr a mech u yoqueꞌ.
\p
\v 17 Pedro caj u yaꞌaraj tiꞌob tan yaꞌaric:
\p ―Uꞌyex in wet winiquirob judío. Techex mʌꞌ ja werex a baꞌ caj a betajex caj a waꞌarajex u quinsaꞌ Jesús. Mʌꞌ yerob xan ic jach tsꞌurirex a baꞌ caj u betajob tiꞌ Jesús. A tenoꞌ in wer mʌꞌ ja najtexiꞌ.
\v 18 Mʌꞌ ja wirej, a Cꞌujoꞌ caj u tsꞌaj u tucur tiꞌ mac caꞌ u tsicbʌtob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj rajen robob caj u tsecꞌtajob wa yʌn u mucꞌyaj Cristo, yʌn u quinsaꞌ xan. Toc nupꞌsaꞌb a baꞌ araꞌb ten Cꞌuj bajeꞌrer.
\v 19 Rajen caꞌ a cꞌaxex a worex. Caꞌ a pꞌʌtex a cꞌasirex. Caꞌ a tꞌʌnex Cꞌuj quir u jawsic a siꞌpirex soc quiꞌ a worex tiꞌ Cꞌuj.
\v 20 Soc jaj ix tʌcoj wa Cꞌuj, jeꞌ u caꞌ tuchiꞌtic Jesús quir u caꞌ tar teraꞌ. Mʌꞌ ja wirej, uch tetaꞌb Cristo ten Cꞌuj quir u taquic tu cotor mac.
\v 21 Chen Jesús tiꞌ cu yʌn pꞌatʌr ich caꞌanan bajeꞌrer hasta caꞌ bin cꞌuchuc tu qꞌuinin quir u tar. Yʌn u tsꞌocar u tajquintic teraꞌ ich yocꞌocab, a baꞌ toc araꞌb ten Cꞌuj, tiꞌ a mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj.
\v 22 Mʌꞌ ja wirej ―quij Pedro―, ic nunquirex Moisés caj u yaꞌaraj: “A Jaj Tsꞌuroꞌ, a Cꞌujir techex, jeꞌ u tetic caꞌ tac ich a wet winiquirob judíojoꞌ tuririꞌ mac, a jeꞌ u tsꞌabʌr u tucur ten Cꞌuj, quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj an ten bic Cꞌuj caj u tetaj a tenoꞌ. Caꞌ uꞌyex a baꞌ cu bin u tsecꞌtic techex.
\v 23 Chen tu cotor mac a mʌꞌ u yubicob u tꞌʌn a cu bin u tsecꞌticoꞌ, jeꞌ u jocꞌsaꞌ ten Cꞌuj ich u yet winiquirob judío quir u bin erar.” A baxucoꞌ caj u yaꞌaraj Moisés uch ―quij Pedro.
\p
\v 24 Raꞌiriꞌ xan, caj u tsecꞌtajob uch tu cotor mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj a baꞌ ca wiriquex bajeꞌrer. A Samueloꞌ, a mac tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj, rajiꞌ caj u tsecꞌtaj a baꞌ ca wiriquex bajeꞌrer, bayiriꞌ xan, a ju jerob, a mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj a caj tarob tu pach Samueloꞌ caj u tsecꞌtajob a baꞌ ca wiriquex bajeꞌrer xan.
\v 25 A techexoꞌ ―quij Pedro―, u pararechex a mac a tsꞌaꞌb u tucurob ten Cꞌuj uch, quir u tsicbarob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj, quireꞌ robob a nunquirex a mac a tsꞌaꞌb u tucurob ten Cꞌuj quir u tsicbarob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj. Mʌꞌ ja wirej, a techexoꞌ bin a cꞌʌmex a quet yor tꞌʌnoꞌ, a caj u betaj Cꞌuj yejer a nunquirex a baꞌ tu toc araj tiꞌob uch. Quireꞌ baxuc caj yaꞌaraj Cꞌuj tiꞌ ic nunquirex Cꞌuj uch. Uꞌyex baꞌ caj u yaꞌaraj Cꞌuj tiꞌ ic nunquirex Abraham uch: “Barer caꞌ bin pimac u parar a parar, quij yaꞌaric Cꞌuj, jeꞌ u tar tuririꞌ mac ich u parar a caꞌ parar quir u yamtic tu cotor mac a tiꞌ yʌn ich yocꞌocab.” 
\v 26 Rajen, a Cꞌujoꞌ caj u tetaj u parar Cꞌuj caꞌ u tuchiꞌtej ich yocꞌocab tu yʌnechex u winiquirob judío. Pʌyber caj u tuchiꞌtaj ich techex soc a cꞌaxiquex a worex soc a pꞌʌtiquex a siꞌpirex ―baxucoꞌ caj u tsecꞌtaj Pedro tiꞌ u yet winiquirob judío.
\c 4
\s Pedro yejer Juan ʌcʌtan chꞌiric ich u jach tsꞌurirob a carem najoꞌ tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío
\p
\v 1 Tiꞌ toy cu tsicbar Pedro yejer u yet winiquirob judío a tu muchꞌquintajob u bʌj ich Pedro yejer Juan, quireꞌ jawsaꞌb a mech u yoqueꞌ. Jeroj caj cꞌuchob u jach tsꞌurirob a sacerdote tiꞌ u winiquirob judío yejer u tsꞌurirob u policía a tiꞌ yʌn ich a carem najoꞌ tu cu naj cꞌujinticob u winiquirob judío. Yet taracob saduceo, a cu yaꞌaricob: “Mʌꞌ u riqꞌuir mac ich u quimirir.”
\v 2 Raꞌ u jach tsꞌuririrob caj pꞌujob tiꞌ Pedro yejer Juan quireꞌ cu camsicob u yet winiquirob judío ich a carem najoꞌ. Mʌꞌ jaꞌririꞌ, pꞌujob quireꞌ cu tsecꞌticob wa jeꞌ u riqꞌuir mac ich u quimirir an ten bic Jesús riqꞌuij ich u quimirir.
\v 3 Jeroj tuneꞌ, chuc Pedro yejer Juan ten u policía a tiꞌ yʌnob ich carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Quireꞌ caj u chucajob oqꞌuin caj bin purbir mʌcbir tu cu naj mʌquic mac soc samaneꞌ cu jocꞌsicob u tocar u joꞌr Pedro yejer Juan.
\v 4 Yʌn yaꞌab mac a caj u yacsajob tu yorob tu tu yubob u tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj Pedro. Yʌn cinco mil xib caj u yacsajob tu yorob, jaꞌriꞌ xacaꞌan a xiboꞌ, mʌꞌ xacaꞌan a xquicoꞌ.
\p
\v 5 Caj sasij caj u muchꞌquintajob u bʌj ich u cajar Jerusalén quir u tocar u joꞌr Pedro yejer Juan. Caj tarob u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, yet taracob yʌjcamsʌyʌjirob u tꞌʌn Moisés, yet taracob u tsꞌurir u cajar a cu yaꞌaraꞌ a nuxiboꞌ.
\v 6 Yet tarac Anás, rajiꞌ u jach tsꞌurir tu cotor u sacerdote u winiquirob judío. Yet tarac Caifás, yet tarac Juan, yet tarac Alejandro u bʌjob Anás.
\v 7 Jeroj tuneꞌ, caj tuchiꞌtaꞌb mac caꞌ xic pʌybir Pedro yejer Juan tu mʌcaꞌanob. Caj cꞌuchob caj chꞌicrʌj Pedro yejer Juan ich ʌcʌtan tu cotor u tsꞌurirob u winiquirob judío. Caj cꞌataꞌb ten u tsꞌurirob u winiquirob judío tiꞌ Pedro yejer Juan:
\p ―Baꞌquir a muqꞌuexiꞌ quir a jawsiquex a mac mech u yoqueꞌ? Mac caj u tsꞌaja techex a beyajex quir a betiquex a baxucoꞌ?
\p
\v 8 Caj u nuncaj tiꞌob Pedro, chen Pedro mʌꞌ cu nunquiquiꞌ, u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, rajen rajiꞌ caj u yaꞌaraj tiꞌob: 
\p ―Ca cꞌatiquex tenob an ten bic caj in jawsajob a mech u yoqueꞌ.
\v 9 Uꞌyex ―quij Pedro―, in jach tsꞌurir ij quet winiquirob judío yejer in tsꞌurir a nuxiboꞌ. Bayiriꞌ xan, uꞌyex tu cotorechex u winiquirob judío.
\v 10 Uꞌyex a baꞌ quin wac techex caꞌ a najtex bic tabar caj in jawsajob a mech yoqueꞌ. Mʌꞌ ja wirej, yejer u mucꞌ Jesús caj in jawsajob a mech yoqueꞌ. A Jesúsoꞌ, a cʌjaꞌan ich u cajar Nazaret ucheꞌ. A caj a sinajex ich cruzeꞌ, chen ricꞌsaꞌb Jesús ich u quimirir ten Cꞌuj. Rajen tiꞌ yʌn ʌcʌtan techex chꞌicric tu yʌnechex a mech yoc ucheꞌ bajeꞌrer.
\v 11 Uꞌyex tu cotorechex u winiquirob judíojoꞌ, rajen tsꞌibtaꞌb ich u tꞌʌn Cꞌuj tiꞌ Jesús tu cu yaꞌaric wa rajiꞌ u tunichir a pur ten a mac a tu tsꞌʌpquintajob tunich quir u beticob a carem najoꞌ. Chen bajeꞌrer raꞌ u tunichir a cu chichquintic u yoc najeꞌ. Mʌnaꞌ u jer u tunichir an ten bic rajiꞌ. Mʌꞌ ja wirej, a techexoꞌ, caj a cʌnajex a mac a caj u pichꞌtajob a ray u tunichiroꞌ, quireꞌ techex mʌꞌ ja cꞌʌmex Jesús.
\v 12 Mʌꞌ ja wirej ―quij Pedro―, mʌnaꞌ u jer mac cu bin u taquicoꞌonex, quireꞌ mʌnaꞌ u jer tuchiꞌtaꞌb ten Cꞌuj quir u taquicoꞌonex teraꞌ ich yocꞌocab ―baxuc tu yaꞌaraj Pedro tiꞌob.
\p
\v 13 U jach tsꞌurirob u winiquir judio caj tsꞌoc u yubicob a baꞌ araꞌb tiꞌob ten Pedro yejer Juan caj u yaꞌarajob: 
\p ―A biquinin jach chich yorob yubicob, robob mʌꞌ yerob juꞌuniꞌ, tin tꞌʌnob robob yubicob gente?
\p Chen caj u cꞌʌꞌotob yet manacob yejer Jesús rajen jacꞌaꞌan u yorob u jach tsꞌurirob u winiquirob judío.
\v 14 Bayiriꞌ xan, caj u yirob tiꞌ chꞌicaꞌan a mac a jaw u yoqueꞌ tu yʌnob rajen mʌꞌ yerob bic tabar u nuquicob. 
\v 15 Jeroj caj u jamach jocꞌsajob Pedro yejer Juan ich tancab soc u tsicbarob ich u wʌcꞌʌs jach tsꞌurirob.
\v 16 Caj u tsicbʌjtajob tan yaꞌaricob:
\p ―Bic quic bin ic betex tiꞌ a ray xiboꞌ a tiꞌ yʌn ich tancaboꞌ? Mʌꞌ ja wirej, caj u yubob ij quet winiquir judío u jumintaꞌ u jawʌr a mech u yoqueꞌ rajen yerob tu cotor mac ich u cajar Jerusalén. Mʌꞌ bic tabar ij cariquex: “Mʌꞌ tajiꞌ” wa quij cariquex mʌꞌ carem u beyaj aroꞌ.
\v 17 Soc mʌꞌ u manob u tsecꞌticob Pedro yejer Juan, caꞌ ic jacꞌsex u yorob soc u pꞌʌticob u tsecꞌticob u tꞌʌn tiꞌ Jesús ―baxuc caj u yaꞌarajob u jach tsꞌurirob u winiquirob judío.
\p
\v 18 U jach tsꞌurirob u winiquirob judío caj u wʌcꞌʌs pʌyajob Pedro yejer Juan ich tu yʌn a jach tsꞌurirob u winiquirob judío. Jeroj acsaꞌb Pedro yejer Juan tu yʌnob. Jeroj tuneꞌ, caj qꞌueyaꞌb Pedro yejer Juan ten u jach tsꞌurirob cu yaꞌaricob wa mʌꞌ u yʌn camsicob tiꞌ Jesús mʌꞌ u yʌn tsecꞌticob tiꞌ xan.
\v 19 Pedro caj u nuncaj tiꞌob, tan yaꞌaric:
\p ―Tucrex wa baꞌ tsoy tu tꞌʌn Cꞌuj, wa quin chen uꞌyicob a tꞌʌnex, wa yʌn in wuꞌyicob a baꞌ cu yaꞌaric Cꞌuj? 
\v 20 Tin tꞌʌn, mʌꞌ in wuꞌyicob a tꞌʌnex, yʌn in wuꞌyicob a baꞌ cu yaꞌaric Cꞌuj. Yʌn in man in waꞌaricob a baꞌ caj in wirajob yejer a baꞌ caj in wuꞌyajob ―baxuc tu yaꞌaraj Pedro tiꞌ u jach tsꞌurirob.
\p
\v 21 Jeroj tuneꞌ, chich tꞌʌn Pedro yejer Juan ten u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, caj tsꞌoquij caj chaꞌb u binob ten u jach tsꞌurirob. Mʌꞌ ja wirej, u jach tsꞌurirob mʌꞌ yerob bic cu bin u beticob tiꞌob quireꞌ cu sʌjtaꞌr u yet winiquirob judío quireꞌ robob cu jach tꞌʌnicob Cꞌuj cu yaꞌaricob bic jach carem Cꞌuj, quireꞌ a baꞌ u ber tiꞌ a mech u yoqueꞌ.
\v 22 Bayiriꞌ xan, a mac jawsaꞌb tiꞌ a mech yoqueꞌ manij cuarenta yaxqꞌuin.
\s A mac a yacsmʌnob tu yorob cu tꞌʌnicob Cꞌuj quir u chichquintic u yorob
\p
\v 23 Caj tsꞌoc u chaꞌbʌr Pedro yejer Juan ten u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, caj binob tu yʌn a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj. Caj cꞌuchob caj tsicbanʌjij Pedro a baꞌ araꞌb tiꞌob ten u jach tsꞌurirob u winiquirob judío a nuxiboꞌ, yejer u jach tsꞌurirob u sacerdote u winiquirob judío.
\v 24 Caj tsꞌoc u yubicob a baꞌ caj u yaꞌaraj Pedro tiꞌob jeroj caj u tꞌʌnajob Cꞌuj. Pꞌeriꞌob cu tsicbarob yejer Cꞌuj tu cu tꞌʌnicob, tan yaꞌaricob:
\p ―Jach caremech Cꞌuj ―quij yaꞌaricob―, cꞌuchaꞌan a wor a betej tu cotor baꞌ. Tech Cꞌuj caj a betaj ruꞌum, tech caj a betaj cꞌacꞌnab yejer tu cotor a baꞌ yʌn ich cꞌacꞌnab. Tech caj a betaj caꞌanan yejer tu cotor a baꞌ tiꞌ yʌn ich caꞌanan.
\v 25 Ic nunquirex David caj u quibaj a baꞌ araꞌb tiꞌ ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj rajen baxuc a jeraꞌ caj u tsꞌibtaj uch:
\q An biquinin caj pꞌujob tu cotor u cajar a tu yʌn a mʌꞌ u winiquirob judío? An biquinin cu tucricob cꞌas a pimoꞌ? quij David.
\v 26 Mʌꞌ ja wirej, cu tsꞌiquintaꞌ Cꞌuj ten u jach tsꞌurirob u cajarob. Bayiriꞌ xan, cu tsꞌiquintaꞌ Cꞌuj ten a reyoꞌ a cu reyinticob u cajarob. Cu rʌc muchꞌquinticob u bʌj quir u tsꞌictarob yejer Cꞌuj, bayiriꞌ yejer a mac a tetaꞌb ten Cꞌuj.
\m Baxuc caj u tsꞌibtaj David caj tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj uch.
\p
\v 27 A mac a tiꞌ toy cu tꞌʌnicob Cꞌuj caj u yaꞌarajob tiꞌ Cꞌuj:
\p ―Jach jaj Cꞌuj, toc nupꞌ a tꞌʌn tech bajeꞌrer, quireꞌ ich a jeꞌ cajaraꞌ, u cajar Jerusalénaꞌ, cu muchꞌquintob u bʌj. Mʌꞌ ja wirej, cu muchꞌquintob u bʌj Pilato yejer u rey a Herodes yejer a mac a mʌꞌ u winiquirob judío, cax yejer u winiquirob judío quireꞌ u pꞌec yiricob Jesús. Tan u tsꞌiquintaꞌr a parar Jesús, Cꞌuj, a mac a tech caj a tetaj.
\v 28 Jeroj, caj tsꞌoc u pꞌacticob caj u quinsajob a parar Cꞌuj an ten bic tech caj a toc araj uch, quireꞌ baxuc caj a toc tucraj tu chꞌic chunin.
\v 29 Ir a wirej Cꞌuj, ―quij yaꞌaric a yacsmʌnob tu yorob―, bajeꞌrer robob cu pꞌacticob a tenob a mac a tech caj a tetaj. Rajen chichquintej in worob a tenoboꞌ Cꞌuj bajeꞌrer, soc mʌꞌ in chꞌic sajaquirob tiꞌob, soc in bin in tsecꞌticob a tꞌʌn Cꞌuj.
\v 30 Chuquej tenob a mucꞌ Cꞌuj, soc cꞌuchaꞌan in worob in jawsicob a mac a yʌn u yajiriroꞌ. Chuquej tenob a mucꞌ Cꞌuj, quir in beticob carem beyajob, soc in wesicob tiꞌob u mucꞌ a parar Jesús, Cꞌuj. ―baxuc caj u tꞌʌnajob Cꞌuj a yacsmʌnob tu yorob.
\p
\v 31 Jeroj caj tsꞌoc u tsicbarob tiꞌ Cꞌuj, tu curaꞌanob ich naj caj pecnʌjij u nʌjir, jeroj tuneꞌ, caj tar u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tu yʌnob a yacsmʌnob tu yorob, jeroj caj rucꞌob, caj binob u tsecꞌticob u tꞌʌn Cꞌuj. Jach chichij u yorob tu tu tsecꞌtajob u tꞌʌn Cꞌuj.
\s Raꞌ u baꞌtac tu cotor mac
\p
\v 32 A mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj caj u pꞌeriquintob u tucurob soc pꞌeriꞌ u yorob. Rajen mʌnaꞌ mac cu yaricob: “A tenoꞌ ten yʌninoꞌ.” Quireꞌ tu cotor mac yʌnin.
\v 33 Mʌꞌ ja wirej, a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Cristo cu man u tsicbʌticob riqꞌuij Cristo. Jach manan yʌn u mucꞌob tu cu tsicbʌticob tiꞌ Cristo ich mac. Mʌꞌ ja wirej, a Cꞌuj jach manan caj u yamtaj tiꞌob.
\v 34 Quireꞌ tʌcʌ yʌn u nocꞌob. Wa cu yiricob mʌnaꞌ u baꞌtac cu jasʌr tiꞌ. Baxuc wa mʌnaꞌ u yoꞌochob cu jasʌr tiꞌ. Wa mʌnaꞌ u nocꞌob cu tsꞌabʌr tiꞌ. Quireꞌ a mac a yʌnin ruꞌum cu cʌnic quir u jaricob u taqꞌuin, bayiriꞌ xan, a mac a yʌnin yatochoꞌ cu canic quir u jaric u taqꞌuin. 
\v 35 Tu cu jaricob u taqꞌuinob tiꞌ cu binob u pꞌʌticob u taqꞌuinob ich a mac a tuchtaꞌbob ten Jesús quir u tsecꞌticob u tꞌʌn. Robob tuneꞌ, cu rʌc jʌsicob tiꞌ a mac mʌnaꞌ tiꞌeꞌ.
\v 36 A baywoꞌ, José tiꞌ yʌn tu yʌnob a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj. Rajiꞌ cʌjaꞌan ich u petenin Chipre uch. Raꞌ pachij u jer u cꞌabaꞌ, Bernabé u cꞌabaꞌ. Rajiꞌ pʌchaꞌan ten a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌticob u tꞌʌn, quireꞌ rajiꞌ u cꞌat u yaꞌaric: Raꞌ cu chichquintic u yor mac. Raꞌ u yoꞌnen Leví xan, a Bernabéjoꞌ.
\v 37 Bernabé xan, caj u canaj u ruꞌum caj tsꞌoc u canic caj tar pꞌʌtbir u taqꞌuin u boꞌorir u ruꞌum ich a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌticob u tꞌʌn.
\c 5
\s U siꞌpir Ananías yejer u siꞌpir Safira
\p
\v 1 Chen tiꞌ yʌn u jer xib caj tꞌʌnij Ananías. Yʌn u racꞌ a tꞌʌnij Safira. Bayiriꞌ xan, tu canajob u ruꞌum. Jun xotꞌ caj u canajob, pꞌeriꞌ u ruꞌumobeꞌ.
\v 2 U racꞌ Ananías u cꞌabaꞌ Safira yer mun tu jaraj caj u canaj u ruꞌumob. Mʌꞌ ja wirej, tu mucu chꞌaj jun xotꞌ u taqꞌuin tu tu canajob u ruꞌum, jeroj tuneꞌ, Ananías caj bin u pꞌʌtej a jun xotꞌ u taqꞌuinoꞌ ich a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn.
\v 3 Pedro caj yaꞌaraj tiꞌ Ananías:
\p ―An biquinin caj a wuꞌyaj u tꞌʌn quisin quireꞌ a techoꞌ caj a chen pꞌʌtaj jun xotꞌ a taqꞌuinex ich a tenob? Jeꞌ wa ju cꞌuchur a wor a tusic tiꞌ u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj Ananías. Mʌꞌ ja wirej, caj a mucu chꞌaj jun xotꞌ a taqꞌuinex tu caj a canaj a ruꞌumex soc yʌn taqꞌuin tiꞌ a nojnoj bʌjiriꞌex.
\v 4 Mʌꞌ ja wirej, Ananías quen, wa mʌꞌ ta cʌnajex a ruꞌumex caꞌch, toc techex yʌnin, bayiriꞌ xan, caj tsꞌoc a caniquex a ruꞌumex toc techex yʌnin a taqꞌuinoꞌ. An biquinin techex caj a tucrajex a mucu chꞌiquex jun xotꞌ a taqꞌuinoꞌ? Mʌꞌ ta tusa xibiꞌ an bic ten caj a tusen, ta tusex Cꞌuj. 
\p
\v 5 Caj tsꞌoc u yubic u tꞌʌn Pedro, Ananías seb caj quimij. Tu cotor mac a tu yubob bic tabar quimij Ananías caj jaqꞌuij u yorob.
\v 6 Jeroj tuneꞌ, caj tarob caꞌtur xib, a mʌꞌ uch xuruc u baqueroꞌ caj ricꞌob quir u pixicob u baquer Ananías. Jeroj caj cꞌochaꞌb u baquer caj binob u muquejob u baquer. 
\p
\v 7 Caj tsꞌoc u man tres hora caj cꞌuchij u racꞌ a Safirajoꞌ, caj cꞌuchij ich tu yʌnob a yacsmʌnob tu yorob. Chen mʌꞌ yer wa quimij u mamiꞌ.
\v 8 Caj cꞌataꞌb tiꞌ Safira ten Pedro:
\p ―Arej ten wa baxuc u boꞌorir caj a canaj a ruꞌumex? 
\p Safira caj u nuncaj:
\p ―Jach baxucoꞌ u boꞌorir caj u canaj.
\p
\v 9 Pedro caj u yaꞌaraj tiꞌ:
\p ―An biquinin periꞌ caj a tumtajex u yor u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj quir a wiriquex wa sasir u wich? A ra chꞌicaꞌanob tu jor naj a yʌjcꞌochirob u baquer a mamoꞌ. Baxuc tech caꞌ bin u cꞌochob a baquer tech xan ―baxuc caj u yaꞌaraj Pedro.
\p
\v 10 Seb caj quimij Safira ʌcʌtan ich Pedro. Jeroj tuneꞌ, caj tarob yʌjcꞌochirob u baquer u mam. Caj irir quimen Safira caj u cꞌochob u baquer caj muquij. Caꞌrac caj mucob.
\v 11 Caj rʌc jaqꞌuij yorob a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj tu muchꞌaꞌanob ich Pedro. Baxuc a mac yubmʌnob an bic tabar quimob Ananías yejer Safira, jaqꞌuij u yorob xan.
\s U carem beyajob a mac a tuchiꞌtꞌb ten Jesús quir u tsecꞌticob u tꞌʌn
\p
\v 12 A mac tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌticob u tꞌʌn caj u yesajob u mucꞌ Cꞌuj yaꞌab, ich tu cotor mac a tiꞌ yʌn ich u cajar Jerusalén. Mʌꞌ ja wirej, robob ich u cajar Jerusalén caj u yirajob a carem beyajob a tu betajob. A mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj tu muchꞌquintajob u bʌj tu reꞌaꞌan u jor naj u cꞌabaꞌ Salomón.
\v 13 Cu chen iricob tsoy a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj ten a mac cʌjaꞌanob ich u cajar Jerusalén. Chen cu sʌjticob. Cu chꞌic sajquirob tiꞌ u yet winiquirob judío ten a mʌꞌ u yacsmʌnob tu yorob tiꞌ u tꞌʌn Cꞌuj. Mʌꞌ ju binob tu yʌn a yacsmʌnob tu yor u tꞌʌn Cꞌuj.
\v 14 Cax yʌn yaꞌab mac a mʌꞌ yacsmʌnob tu yorob, a yacsmʌnob tu yorob tan u jach pimtarob cax xib, cax xquic tan u rʌc pimtarob.
\v 15 Tu cu man Pedro tiꞌ cu tar purbir u yajirob soc u jawʌrob. Cax tiꞌ cu chaquinticob ich u boꞌoy Pedro, yerob jeꞌ u jawareꞌ. Cu tarob purbir yejer chꞌac bayiriꞌ xan, yejer yorxaꞌan cu tarob purbir ich Pedro.
\v 16 Bayiriꞌ xan, a mac cʌjaꞌanob bʌytʌc tu cajar Jerusalén cu tarob purbir a mac acaꞌan u quisinin tiꞌob. Cu tarob purbir ich Pedro quir u jocꞌsaꞌr u quisinin. Baxuc a mac a yajoꞌ, cu tarob purbir ich Pedro caꞌ jawʌcob u yajirob. Pedro caj u rʌc jawsaj u yajirob.
\s Chuc Pedro yejer Juan
\p
\v 17 Mʌꞌ ja wirej, jach choquij yorob u sacerdote u winiquirob judío yejer u nupob u winiquirob a saduceojoꞌ, quireꞌ cu yiricob a mac tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn, a baꞌ tsoyir cu beticob.
\v 18 Rajen tuchiꞌtaꞌb policía ten u jach tsꞌurirob, caꞌ u chuquejob a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn. Caj tsꞌoc u chuquicob caj binob u purob tu cuch tu cu naj mʌquicob mac.
\v 19 Chen acꞌbir, caj tarij yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj tu mʌcaꞌanob a mac tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn. Rajiꞌ caj u qꞌueꞌaj u jor tu mʌcaꞌanob, caj jocꞌsaꞌob. Acꞌbir caj jocꞌsaꞌbob, jeroj tuneꞌ, rajiꞌ caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p
\v 20 ―Joqꞌuenex, caꞌ xiquechex, arex yubob ich carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Toc arej tiꞌob u tꞌʌn Cꞌuj, soc yerob bic tabar u cuxtarob mac munt qꞌuin, caꞌ jawʌc u siꞌpirob.
\p
\v 21 Barej caj tsꞌoc u yubicob a baꞌ araꞌb tiꞌob ten yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj, a mac mʌcaꞌanob caꞌch caj binob tu carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Jeroj tuneꞌ, caj ocob u camsicob u tꞌʌn Cꞌuj. Tabar u sastar caj cꞌuchob.
\p Jeroj tuneꞌ, u jach tsꞌurir sacerdote caj cꞌuchij yejer a mac u yet binacob, robob caj u pʌyob caꞌ tac u muchꞌquinticob u bʌj tu cotor u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, quet yejer u jach tsꞌurirob u winiquirob judío a cu yaꞌaric, a nuxiboꞌ. Barej caj rʌc cꞌuchob tu cotor u jach tsꞌurirob, jeroj tuneꞌ, caj tuchiꞌtaꞌb pʌybir tu mʌcaꞌanob a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn.
\v 22 Chen caj cꞌuchob a policíajoꞌ tu mʌcaꞌanob caꞌch, a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn, caj u yirob mʌnaꞌ. A policíajoꞌ, caj wʌcꞌʌs urob ich u jach tsꞌurirob u winiquirob judío.
\v 23 Caj u yaꞌarajob:
\p ―Mʌnaꞌ, quiꞌ toy cꞌʌraꞌan u jor, bayiriꞌ xan, tiꞌ yʌnob yʌjcʌnʌnyʌjirob tu mʌcaꞌanob caꞌch. Caj in qꞌueꞌajob, mʌnaꞌ tu cuch, chen naj ―baxuc tu yaꞌaraj a policíajoꞌ tiꞌ u jach tsꞌurirob.
\p
\v 24 Caj yubob u jach tsꞌurirob u sacerdote u winiquirob judío yejer u capitán a policíajoꞌ, jaqꞌuij yorob. Mʌꞌ ja wirej, robob mʌꞌ yerob bic tabar caj jocꞌob, quireꞌ quiꞌ cꞌʌraꞌan u jor tu mʌcaꞌan a mac tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn.
\v 25 Raꞌiriꞌ u qꞌuinin caj tarij mac caj u yaꞌaraj tiꞌob: 
\p ―A caj a mʌcajex joꞌoraj tiꞌ yʌnob ich carem naj tu quic naj cꞌujinticob Cꞌuj. Tiꞌ chꞌicaꞌanob, cu camsicob u yet winiquirob judío.
\p
\v 26 Caj tsꞌoc u rʌc uꞌyicob yaꞌaraj, caj binob pʌybirob ten u capitánoꞌ policía yejer u racꞌob u yet policía. Caj binob u pʌyej a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn. Caj cꞌuchob tu yʌnob a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn, caj u quiꞌ pʌyajob, quireꞌ wa mʌꞌ ju quiꞌ pʌyob, cu chꞌic sajquirob u chꞌininob u joꞌr ten u yet winiquirob judío, a tiꞌ muchꞌaꞌanob ich a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn.
\v 27 Jeroj caj tarob purbir ich u jach tsꞌurirob sacerdote u winiquirob judío yejer u yet tsꞌurirob u winiquirob judío, tsꞌar u pachob u chꞌictarob ich ʌcʌtan u jach tsꞌurirob u winiquirob judío. Chen a mac u jach tsꞌurir u sacerdote u winiquirob judío, caj u cꞌataj tiꞌob tan yaꞌaric:
\p
\v 28 ―Mʌꞌ wa caj in waꞌarob techex, mʌꞌ a yʌn camsiquex u tꞌʌn Jesús? Chen mʌꞌ ja quibex in tꞌʌnob. Raꞌ a mac cʌjaꞌan ich u cajar Jerusalén caj u yubob baꞌ caj a camsajex. Mʌꞌ jariꞌ, ca pʌqꞌuiquex in pachob an ten bic caj in quinsob tiꞌ.
\p
\v 29 Pedro caj u nuncaj tiꞌ u jach tsꞌurir u sacerdote u winiquirob judío. Bayiriꞌ a ju yet tuchiꞌtacob ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn, caj u nuncajob u tꞌʌn xan, caj u yaꞌarajob:
\p ―Yʌn uꞌyibir a baꞌ cu yaꞌaric Cꞌuj caꞌ in quibejob, cax mʌꞌ in wuꞌyicob u tꞌʌn mac, a baꞌ cu yaqueꞌ.
\v 30 A techexoꞌ, caj a quinsajex Jesús caj a waꞌarajex caꞌ sinic ich cruz, chen ij Cꞌujirex raꞌ u Cꞌujir ic nunquirex caj u ricꞌsaj Jesús tiꞌ u quimirir.
\v 31 A Jesúsoꞌ, caj payij caꞌanan ich u noj Cꞌuj quir u tsꞌurintic tu cotor mac, bayiriꞌ xan, quir u taquic tu cotor mac. Mʌꞌ ja wirej, a Cꞌujoꞌ u cꞌat u yiric u cꞌaxicob u yorob soc u pꞌʌticob u cꞌasirob tu cotor u winiquirob israel, quir u jawsic u siꞌpirob.
\v 32 A jeꞌ quin waꞌaricob techex, taj quireꞌ caj tsꞌoc u riqꞌuir ich u quimirir caj in wirajob tin wich, bayiriꞌ xan, u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj yer a baꞌ quin tsicbʌticob techex jach taj. Mʌꞌ ja wirej, jariꞌ tsꞌaꞌb u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tiꞌ a mac a cu quibicob u tꞌʌn ―baxuc caj u nuncajob a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn.
\p
\v 33 Caj yubob yaꞌaraꞌr ten a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn, jeroj u jach tsꞌurirob, u winiquirob judío jach pꞌujob yorob rajen u jach tsꞌurirob u jach cꞌat u quinsicob a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn.
\v 34 Chen tuririꞌ a tiꞌ yʌniꞌ ich u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, a mac a fariseojoꞌ, Gamaliel u cꞌabaꞌ, rajiꞌ xan, yʌjcamsʌyʌjir u tꞌʌn Moisés. Tsoy yiricob Gamaliel tu cotor mac. Caj riqꞌuij chꞌictar Gamaliel quir u tsicbar yejer u yet tsꞌurirob u winiquirob judío. Chen caj u yʌn araj caꞌ jocꞌsacob ich tancab a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn. Jamach jocꞌsaꞌb tu muchꞌaꞌanob u jach tsꞌurirob u winiquirob judío.
\v 35 Caj jocꞌsaꞌb, jeroj caj u tꞌʌnaj u yet jach tsꞌurirob u winiquirob judío Gamaliel, caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―In wet jach tsꞌurirobex u winiquirob judío, a techexoꞌ, u xibirechob Israel quiꞌ quiꞌ cʌnantej a bʌjex tiꞌ a jeꞌ xiboꞌ a ca pʌqꞌuiquex u pachob, a mac a tiꞌ yʌn ich tancab bajeꞌrer.
\v 36 Mʌꞌ wa cꞌaj techex a ray u qꞌuininoꞌ caj tsꞌiquij Teudas, quireꞌ u jach tsꞌurir u cajar. Cꞌaj wa techex a baꞌ caj u yaꞌaraj Teudas? Mʌꞌ wa caj u yaꞌaraj: “A tenoꞌ u jach tsꞌuriren tu cotor mac.” Yʌn mac tu quibajob u tꞌʌn, rajen caj sayob tu pach Teudas. Yʌn cuatrocientos xib caj sayob tu pach Teudas ucheꞌ. Chen caj quinsaꞌb Teudas jeroj a mac a sayob tu pach ucheꞌ caj rʌc binob tu yatochob. A baywoꞌ tsꞌoc u binob.
\p
\v 37 Caj u wʌcꞌʌs araj Gamaliel tiꞌ u yet tsꞌurirob u winiquirob judío, tan yaꞌaric:
\p ―Mʌꞌ wa ja cꞌʌꞌotex u qꞌuinin caj ic tsꞌibtajex ij cꞌabaꞌex quet yejer tu cotor mac soc yerob mun u piminoꞌonex? Jeroj tuneꞌ, caj tsꞌiquij a mac u cꞌabaꞌ Judas yejer u jach tsꞌurirob tu cajar. A Judasoꞌ raꞌ cʌjaꞌan ich u ruꞌumin Galilea. Raꞌiriꞌ xan, caj u pʌyaj caꞌ xicob tu pach a pimoꞌ. Jeroj caj quimij Judas xan. A mac a cu sayʌrob tu pach ucheꞌ caj binob ich yatochob.
\v 38 Rajen quin waꞌaric techex ―quij Gamaliel―. Yʌn tsireꞌej, pꞌʌtej tu junanob. Jeꞌ u tsꞌocareꞌ ―quij―, wa chen yejer u mucꞌ xib cu camsicob.
\v 39 Chen wa cu tar ich Cꞌuj a baꞌ cu camsicobeꞌ. Mʌꞌ u cꞌuchur a worex a suꞌsiquex a baꞌ cu camsicobeꞌ. Mʌꞌ ja wirej, jeꞌ a tsꞌiquintiquex Cꞌuj ―baxuc caj yaꞌaraj Gamaliel tiꞌ u yet tsꞌurirob u winiquirob judío.
\p
\v 40 U jach tsꞌurirob u winiquirob judío caj u quibajob a baꞌ caj u yubob yaꞌaraꞌ tiꞌob ten Gamaliel. Jeroj, tu caꞌ acsajob a mac tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn ich tu yʌn u jach tsꞌurirob u winiquirob judío. Robob caj u cꞌam tꞌʌnajob tiꞌob, caj tsꞌoc u jʌtsꞌicob u pachob, caj yaꞌarob tiꞌ a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn:
\p ―Mʌꞌ a yʌn manex a camsiquex u tꞌʌn Jesús, mʌꞌ biqꞌuin ca camsiquex u tꞌʌn. Jeroj tuneꞌ.
\p Caj chaꞌbob caꞌ xicob a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn.
\v 41 Robob caj jocꞌob tiꞌ u jach tsꞌurirob u winiquirob judío jach manan quiꞌ yorob a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn. Mʌꞌ ja wirej, quiꞌ yorob quireꞌ Cꞌuj caj u chaꞌj u mucꞌyajob quireꞌ caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jesús.
\v 42 Jeroj tuneꞌ, a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn mʌꞌ ju pꞌʌtob u camsicob u tꞌʌn Jesús, mʌꞌ ju pꞌʌtob u tsecꞌticob wa Jesús rajiꞌ a Mesíasoꞌ, cax ich carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío, cax ich yatoch mac.
\c 6
\s A siete yʌjyaminob u beyaj
\p
\v 1 A ray u qꞌuininoꞌ, cu pimtarob a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj. Seb caj pimjijob a caj u yacsob tu yorob. Chen a mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj a ju tꞌʌnob griego, cax u winiquirob judío, robob mʌꞌ quet yorob yejer u yet winiquirob judío a ju tꞌʌnob hebreo. Rajen caj u yaꞌarob a mac u tꞌʌnob griego tiꞌ a mac a ju tꞌʌnob hebreo:
\p ―Iric, mʌꞌ tsoy a jʌsiquex, quireꞌ coy a jʌsiquex yoꞌoch tiꞌ a xquicoꞌ a quimenob u mameꞌ, a mac a cu tꞌʌnob griego, quireꞌ rajraꞌ coy a jʌsiquex yoꞌoch. 
\p
\v 2 Rajen a mac a tetaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn, caj u tꞌʌnajob u yet acsaꞌorirob quir u muchꞌquinticob u bʌj ich a doce xib a tetaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn. Robob caj u yaꞌarajob tiꞌ u yet acsaꞌorirob: 
\p ―Mʌꞌ tsoy in chen pꞌʌticob in tsecꞌticob u tꞌʌn Cꞌuj soc tsoy in jʌsicob a baꞌ u cꞌat a xquicoꞌ a quimenob u mameꞌ.
\v 3 Rajen in wet acsaꞌorirex caꞌ ic tetejex ich ij quet acsaꞌorirex siete xib a mac tsoy ta tꞌʌnex, a raꞌ cu tsꞌurinticob u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, a ju jach erob baꞌ. A ray xibob, jeꞌ ic tetiquex soc robob cu jasʌrob a baꞌ u cꞌat tiꞌ a xquicoꞌ a quimenob u mameꞌ.
\v 4 Chen a tenob, a mac a tetaꞌb ten Cꞌuj quir in tsecꞌticob u tꞌʌn, chen rajraꞌ quin tsecꞌticob u tꞌʌn Cꞌuj quet rajraꞌ quin tꞌʌnicob Cꞌuj quireꞌ raꞌ in beyajob ―baxuc caj u yaꞌaraj ij cʌjtuchiyʌjir Jesús.
\p
\v 5 Caj quiꞌjij yorob a ju yet acsʌꞌorirob caj tsꞌoc u yubicob a baꞌ araꞌb tiꞌob ten a xiboꞌ a tetaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn, rajen pꞌeriꞌob caj u tetajob Esteban, quireꞌ taj caj u yacsaj tu yor u tꞌʌn Jesús, bayiriꞌ xan, quireꞌ u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj cu jach tsꞌurintic Esteban. Caj tetaꞌb xan, Felipe. Caj tetaꞌb Prócoro. Caj tetaꞌb Nicanor. Caj tetaꞌb Timón. Caj tetaꞌb Parmenas. Caj tetaꞌb Nicolás a raꞌ cu tar ich u cajar Antioquía. Mʌꞌ ja wirej, rajiꞌ a uchoꞌ, caj u cꞌujintaj Cꞌuj an ten bic u winiquirob judío, chen a bajeꞌreroꞌ caj u yacsaj tu yor u tꞌʌn Jesús.
\v 6 Jeroj caj tsꞌoc u teticob a siete xiboꞌ, a cu bin u yamticob u beyaj a mac a tetaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn, caj pʌyob ich ʌcʌtan a ray doce xiboꞌ. Jeroj caj tsicbanjʌjob Cꞌuj a mac a tetaꞌb ten Cꞌuj quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn, u yʌjyaminob u beyaj. Caj tsꞌoc u tꞌʌnicob Cꞌuj caj u tsꞌancꞌʌbtajob tiꞌob, a tetaꞌanobeꞌ, quir u cꞌʌmicob u beyajob a tetaꞌaneꞌ.
\p
\v 7 A baywoꞌ, yaꞌab mac caj u yʌnxchun u cꞌʌmicob u tꞌʌn Cꞌuj. Mʌꞌ ja wirej, cu jach pimtarob a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén. Cax yaꞌab u sacerdote u winiquirob judío tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío caj u cꞌʌmajob u tꞌʌn Cꞌuj, caj sayob tu pach Jesús. 
\s Chuc Esteban
\p
\v 8 Mʌꞌ ja wirej, a Estebanoꞌ quireꞌ tan u yamtaꞌ ten Cꞌuj, rajen jach chich u mucꞌ. Jeroj tuneꞌ, caj u yesaj yaꞌab u carem beyajob, cax a baꞌ cu jacꞌsic yorob mac xan. Baxuc caj esaꞌb ten Esteban tiꞌ u yet winiquirob judío soc yeticob tiꞌ yʌn Cꞌuj yejer Esteban.
\v 9 Chen a ray u qꞌuininoꞌ, tiꞌ yʌn mac a cu tarob tiꞌ u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. A ju chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌujoꞌ, a rayoꞌ, pʌchaꞌan u cꞌabaꞌ ten mac uch: “A cꞌurewoꞌ.” Mʌꞌ ja wirej, tiꞌ cu tarob u cꞌurewob mac a uchoꞌ, chen bajeꞌrer toc chaꞌb u binob. Ich a ray xiboꞌ tar u tarob ich u cajar Cirene. Tiꞌ cu tarob ich u cajar Alejandría. Tiꞌ cu tarob ich u cajar Cilicia. Bayiriꞌ xan, tiꞌ cu tarob jun yar ich u ruꞌumin Asia. Robob caj rʌc binob tu yʌn Esteban quir u nuncaꞌrob u tꞌʌn Esteban.
\v 10 Jeꞌ wa ju cꞌuchur yorob u nuncbir u tꞌʌn Esteban ten a ray xiboꞌ? Mʌꞌ cꞌuchaꞌan yorob u nuncaꞌrob u tꞌʌn Esteban, quireꞌ u neꞌer baꞌ, quireꞌ tan u yamtaꞌr u nuncaꞌr u tꞌʌn Esteban ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj.
\v 11 Quireꞌ caj u yirajob mʌꞌ cꞌuchaꞌan yorob tiꞌ Esteban, a ray xiboꞌ caj u mucu boꞌtajob a cu nuncaꞌrob u tꞌʌn Estebaneꞌ. Caj boꞌotaꞌbob mac soc u tus pacꞌʌr u pach Esteban. Caj u tusarajob:
\p ―Mʌꞌ ja wirej ―quij―, tij cuꞌyajex tan u pꞌastic Moisés, Esteban. Bayiriꞌ xan, tij cuꞌyajex tan u pꞌastic Cꞌuj.
\p
\v 12 Baxuc a jeraꞌ a mac a cu nuncaꞌob u tꞌʌn Esteban caꞌch, caj u pꞌusajob u yorob a nuxiboꞌ a mac u tsꞌurirob u cajar. Baxuc xan, caj u pꞌusajob u yorob a yʌjcamsʌjʌjirob u tꞌʌn Moisés, quet bayiriꞌ caj u pꞌusajob u yorob a pimoꞌ soc u tarob chucbir Esteban quir u pʌyic ich tu muchꞌaꞌanob u jach tsꞌurirob u winiquirob judío.
\v 13 A mac a boꞌotaꞌb ten a mac a cu nuncaꞌob u tꞌʌn Esteban caꞌch, robob cu pacꞌarob u pach Esteban ich ʌcʌtan u jach tsꞌurirob u winiquirob judío. Caj yaꞌarajob tiꞌob: 
\p ―A jeꞌ Estebanaꞌ, mʌꞌ u xur u pꞌastic u tꞌʌn Cꞌuj a tu yaꞌaraj Moisés ucheꞌ. Mʌꞌ ju xur u pꞌastic a jeꞌ carem najaꞌ.
\v 14 Tij cuꞌyajex yaꞌaric, Jesús, a cu tar ich u cajar Nazareteꞌ, jeꞌ u rʌc jubsic a jeꞌ carem najaꞌ. Bayiriꞌ, tij cuꞌyajex yaꞌaric bin u rʌc tsꞌocsej Jesús u tꞌʌn Moisés yejer a baꞌ nanij tic rʌc betajex ―baxuc caj u yaꞌaraj a mac a tan u pʌqꞌuicob u pach Esteban.
\p
\v 15 Tiꞌ curaꞌanob u jach tsꞌurirob u winiquirob judío caj u pʌctajob u tsꞌurirob u winiquirob judío. Cu pʌcticob Esteban. Robob caj u yirob u sasir u wich Esteban irej sasir u wich yʌjmasirob u tꞌʌn Cꞌuj.
\c 7
\s Tu nunca Esteban tiꞌob
\p
\v 1 Caj cꞌataꞌb tiꞌ Esteban ten u jach tsꞌurir sacerdote u winiquirob judío:
\p ―Jach taj wa tu pʌqꞌuicob a pach? ―quij.
\p
\v 2 Esteban caj u nuncaj tiꞌ caj u yaꞌaraj:
\p ―Uꞌyex a baꞌ quin wac techex in jach tsꞌurirechex ij quet winiquirob judío, bayririꞌ xan, uꞌyex in wet winiquirob judío. U Cꞌujir, a mac jach manan chichir u muqꞌueꞌ, caj u tꞌʌnaj ic nunquirex Abraham uch, wa ber tiꞌ toy yʌn uch ich u ruꞌumin Mesopotamia, cax mʌꞌ toy xic cʌjtariꞌ ich u cajar Harán.
\v 3 Mʌꞌ ja wirej, a Cꞌujoꞌ caj u yaꞌaraj tiꞌ ic nunquirex Abraham uch: “Toc pꞌʌt a bʌjob ―quij Cꞌuj. Toc pꞌʌt a cajar caꞌ xiquech tu quin pʌyic a ber. Tiꞌ ca bin cʌjtar.” Baxuc caj araꞌb ten Cꞌuj tiꞌ ic nunquirex Abraham ―quij Esteban.
\v 4 Ic nunquirex Abraham caj joqꞌuij caj u pꞌʌtaj tu cʌjaꞌanob u winiquirob Caldea. Jeroj tuneꞌ, bin u cʌjtar ich u cajar Harán. Caj quimij u tet Abraham, caj pʌyij ten Cꞌuj, caj u pꞌʌtaj u cajar Harán, caj bin cajʌr ich u cajar tu cʌjoꞌonex bajeꞌrer.
\v 5 Chen a Cꞌujoꞌ mʌꞌ ju tsꞌajaj a jeꞌ ruꞌumaꞌ tiꞌ ic nunquirex, mʌꞌ tsꞌaꞌb tiꞌ chichin ruꞌumiꞌ. Taj toc araꞌb tiꞌ ten Cꞌuj: “Jeꞌ in tsꞌic tech a jeꞌ ruꞌumaꞌ soc u cajʌrob u parar a pararob.” Mʌꞌ wa cꞌaj techex, mʌnaꞌ u pararob ic nunquirex Abraham caj toc araꞌb tiꞌ ten Cꞌuj aroꞌ ―quij.
\p
\v 6 A Estebanoꞌ, tiꞌ toy cu tsicbar ich u jach tsꞌurirob u winiquirob judío:
\p ―Mʌꞌ jarariꞌoꞌ, quij yaꞌaric Cꞌuj tiꞌ ic nunquirex Abraham uch. Caj u toc araj Cꞌuj wa jeꞌ u binob u parar u pararob ich u jer ruꞌum. Tiriꞌ cu bin cꞌʌnbir beyajob u parar u pararob Abraham. Tiriꞌ cu bin jʌtsꞌbir soc u beyajob xan hasta caꞌ bin manʌc cuatrocientos yaxqꞌuin. 
\v 7 Chen a Cꞌujoꞌ caj u toc araj tiꞌ ic nunquirex Abraham: “Jeꞌ in tsꞌic u siꞌpirob, quij Cꞌuj, tiꞌ a mac a cu cꞌʌnicob tu beyajob u parar a pararob. Mʌꞌ ja wirej, quij Cꞌuj, a mac a tu jʌtsꞌajob u pachob u parar a pararob soc u beyajob, jeꞌ in tsꞌic u siꞌpirobeꞌ. Caꞌ bin tsꞌocac aroꞌ, quij Cꞌuj, quin bin in pʌyic u parar a pararob quir u cꞌujintiquenob a tenoꞌ a teraꞌ.”
\v 8 Rajen Cꞌuj, soc quet u yor yejer ic nunquirex Abraham caj u tsꞌajaj u tꞌʌn tiꞌ, rajen ic nunquirex Abraham soc u yesaꞌr quet u yor yejer a baꞌ araꞌb tiꞌ ten Cꞌuj, jeroj u yʌnxchun u tsꞌiric u chan parar a xiboꞌ, caj tsꞌoc u man tuririꞌ semana. Rajen caj rochaꞌb ten u nʌꞌ Isaac caj u chꞌuctaj tuririꞌ semana, jeroj tuneꞌ, caj tsꞌiraꞌb Isaac ten u tet Abraham. Caj cꞌuchij tu qꞌuinin caj pararnʌjij u racꞌ Isaac, bayiriꞌ caj u chꞌuctaj tuririꞌ semana caj tsꞌiraꞌb u parar ten u tet. Jacob u parar. Baxuc caj pararnʌjij u racꞌob, Jacob caj tsꞌiraꞌb u parar. Mʌꞌ ja wirej, a doce u pararob Jacob raꞌ u yoꞌnenob ic nunquirob uch.
\p
\v 9 Caj u yaꞌaraj Esteban tiꞌ u jach tsꞌurir u winiquirob judío:
\p ―A doce u pararob Jacob, raꞌ u yoꞌnenob ic nunquirob uch. Chen tiꞌ yʌn ich a docejoꞌ a mac pʌchꞌaꞌan u cꞌabaꞌ José. Jeroj caj con José ten u sucuꞌunob quireꞌ choc yorob tiꞌ u yitsꞌinoꞌ. Caj conij tiꞌ a mac a cu binob ich u ruꞌumin Egipto. Chen Cꞌuj tiꞌ yʌn yejer ic nunquirex José.
\v 10 Mʌꞌ ja wirej, Cꞌuj caj u tsꞌaj u tꞌʌnin tiꞌ rey, a Faraónoꞌ. Rajen caj u jocꞌsaj José quireꞌ yirir jach tꞌoj a Joséjoꞌ. Rajen tsꞌaꞌb u tꞌʌnin ten Faraón quir u yocar u tsꞌurintic u ruꞌumin Egipto. Cax a mac a tiꞌ yʌnob ich yatoch Faraón.
\p
\v 11 Jeroj tuneꞌ, caj cꞌuchij tu qꞌuinin mʌꞌ ju chꞌijir u yoꞌochob ich u ruꞌumin Egipto, quireꞌ mʌnaꞌ jaꞌ. Mʌꞌ ju chꞌijir ich u ruꞌumin Canaán. Caj u masajob wiꞌij, quireꞌ mʌꞌ ju chꞌijir yoꞌoch ic nunquirex.
\v 12 Jeroj caj u yubaj Jacob tiꞌ yʌn yoꞌoch ich u ruꞌumin Egipto, rajen caj u yʌn chꞌic tuchiꞌtaj u mʌnejob yoꞌoch ic nunquirex uch, robob ic nunquirex u pararob Jacob. 
\v 13 Caj wʌcꞌʌs binob ic nunquirex ich u ruꞌumin Egipto, jeroj, caj u tꞌʌnaj u sucuꞌunob soc u cꞌʌꞌotaꞌ ten u sucuꞌunob, a ray u qꞌuininoꞌ, caj cꞌʌꞌotaꞌb José ten u sucuꞌunob, caj tsꞌoc u tꞌʌnʌnob. Bayiriꞌ xan, caj cꞌʌꞌotaꞌb José ten a rey Faraón tu cu tar u yoꞌnen José. 
\v 14 Jeroj tuneꞌ, José, caj u tuchiꞌtaj u sucuꞌunob pʌybir u tet Jacob. Caj pay u tet yejer tu cotor u bʌjob. Rajen caj rucꞌob ich u ruꞌumin tu yʌnoꞌonex ―quij Esteban―, caj rʌc binob ich u ruꞌumin Egipto tu yʌn José, caj cꞌuchob ich José tiꞌ yʌn setenta y cinco u bʌjob José.
\v 15 A baywoꞌ, caj cꞌuchij u tet José ich u ruꞌumin Egipto. Jacob u tet José. Jeroj tiriꞌ quim Jacob yejer tu cotor ic nunquirex ich u ruꞌumin Egipto.
\v 16 Caj manij yaꞌab yaxqꞌuin, caj cuchob purbir u baquer Jacob yejer u baquerob ic nunquirex ich u japnin tunich. A jeꞌ u japnin tunichoꞌ u toc mʌnmʌn ic nunquirex Abraham uch ich u ruꞌumin Siquem. Mʌꞌ ja wirej, rajiꞌ caj u mʌnaj u ruꞌumin tu yʌn u japnin tunich tiꞌ u parar Hamor yejer u bʌjiriꞌ u taqꞌuin.
\p
\v 17 Tiꞌ toy cu tsicbar Esteban ich u jach tsꞌurirob u winiquirob judío. Rajiꞌ caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Jeroj, jach tabar u cꞌuchur tu qꞌuinin a baxuc caj toc araꞌb ten Cꞌuj tiꞌ ic nunquirex Abraham uch, jach pimij u pararob ic nunquirex ich u ruꞌumin Egipto uch. Mʌꞌ ja wirej, Cꞌuj yʌn u tsꞌic u ruꞌumin an ten bic caj u toc araj.
\v 18 Jeroj tuneꞌ, caj oc u jer rey quir u reyinticob u ruꞌumin Egipto. Rajiꞌ mʌꞌ iraꞌan José, mʌꞌ cꞌʌꞌotaꞌan ten reyiꞌ José.
\v 19 A jeꞌ reyoꞌ, caj u tsꞌʌraj u pach ic nunquirex tan u jatsꞌʌrob soc u beyajob. Mʌꞌ ja wirej, rajiꞌ caj u yaꞌaraj caꞌ jocꞌacob u chan och a xiboꞌ ic nunquirex soc u quinsaꞌ.
\v 20 Raꞌiriꞌ u qꞌuininoꞌ a ray reyoꞌ, tan u reyinticob u ruꞌumin Egipto, baxuc raꞌiriꞌ u qꞌuinin caj rochaꞌb Moisés ten u nʌꞌ. A chan Moisésoꞌ jach tsoy tu wich Cꞌuj. Caj tsemtaꞌb ten u nʌꞌ ich yatoch u tet hasta tres ic nʌꞌ.
\v 21 Wa ber caj jocꞌsaꞌb Moisés ten u nʌꞌ ich chiꞌ jaꞌ, jeroj caj irir ten u parar rey Faraón. Xquic u parar rey Faraón. Rajiꞌ u parar Faraón caj u chꞌaj u tsemtej chan Moisés an ten bic u wʌcꞌʌs bʌjiriꞌ u parar.
\v 22 Rajen caj camsaꞌb Moisés tiꞌ tu cotor baꞌ yerob ich u ruꞌumin Egipto. Jach tꞌoj Moisés tsicbar, bayiriꞌ tꞌoj a baꞌ cu betic xan.
\p
\v 23 ’Caj cꞌuchij tu qꞌuinin yʌn cuarenta yaxqꞌuin a Moisésoꞌ, u cꞌat u bin u yiric u yet winiquirob judío, raꞌ u pararob u nunquir israel.
\v 24 Caj cꞌuchij Moisés, caj u yiraj tan u jatsꞌʌr ten u winiquir egipto u yet winiquir israel, rajen Moisés tu yamtaj u yet winiquir israel. Mʌꞌ ja wirej, caj u tacaj u racꞌob tiꞌ a winiquir egipto caj u quinsa Moisés u winiquir egipto.
\v 25 Mʌꞌ ja wirej, caj u tucraj jeꞌ u cꞌʌꞌotaꞌr Moisés ten u yet winiquir israel wa tuchiꞌtaꞌb ten Cꞌuj a Moisésoꞌ. Chen robob mʌꞌ tu najtajobiꞌ wa tuchiꞌtaꞌb Moisés ten Cꞌuj soc u taquicob tu cu cꞌanan beyajob ten u jach tsꞌurir u beyajob.
\v 26 Wʌcꞌʌs bin Moisés saman ―quij Esteban―, ich u racꞌob. Caj cꞌuchij caj u yiraj Moisés tan u tsꞌictarob caꞌtur u racꞌob. A Moisésoꞌ, u cꞌat u sisquintic u yorob, rajen Moisés caj u tꞌʌnob u racꞌob: “In racꞌob, quij Moisés, biquinin ca tsꞌictarex yejer a bʌj? Mʌꞌ tsoy wa ja tsꞌictarex yejer a bʌj”, quij.
\v 27 Chen a mac a yʌn u siꞌpir tiꞌ, caj pꞌujij yor caj u tenchꞌintaj Moisés. Jeroj caj u yaꞌaraj tiꞌ: “Mʌꞌ ju tetech Cꞌuj quir in tsꞌuritiquechob. Mʌꞌ a yʌn aric caꞌ tsoyac in worob.
\v 28 Jeꞌ wa ja quinsiquen an ten bic caj a quinsaj u winiquir egipto joꞌoraj?”
\v 29 Caj yubaj Moisés a baꞌ caj u yaꞌaraj caj jaqꞌuij yor Moisés caj putsꞌij. Ti bin u cajar ich u jer u cajar ich u ruꞌumin Madián, tuꞌ mʌnaꞌ mac yeriꞌ. Tiriꞌ caj u chꞌaj u racꞌ Moisés caj yʌnjijoꞌ u parar. Caꞌ tur xib u pararob.
\p
\v 30 Tiꞌ toy cu tsicbar Esteban ich u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, jeroj caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Wa ber caj wʌcꞌʌs manij u jer cuarenta yaxqꞌuin, tiriꞌ yʌn Moisés ich tʌcay ruꞌum baytʌc tu yʌn u pꞌuc witsir u cꞌabaꞌ Sinaí. Caj u yiraj yerar cꞌacꞌ ich u chan cheꞌer. A Moisésoꞌ caj bin u yirej yerar cꞌacꞌ ich u chan cheꞌer quireꞌ mʌꞌ ju tupur u cꞌaqꞌuir. Jeroj seb, caj u yiraj yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj tu cu yerar cꞌacꞌ. 
\v 31 A baꞌ caj u yirajeꞌ jacꞌ yor Moisés. Tu cꞌʌs nʌtsꞌaj u bʌj u yirej Moisés caj u yubaj u tꞌʌn Jaj Tsꞌur. Caj tꞌʌn Moisés ten Jaj Tsꞌur.
\v 32 Moisés caj u yubaj yaꞌaraꞌ: “A tenoꞌ Cꞌujen. Tu cꞌujintajen a nunquir Abraham. Tu cꞌujintajen a nunquir Isaac. Tu cꞌujintajen a nunquir Jacob.” Jach jaqꞌuij yor Moisés rajen caj babacnʌjij. Mʌꞌ u cꞌat u pʌctic biqꞌuiniꞌ.
\v 33 Araꞌb tiꞌ Moisés ten Jaj Tsꞌur: “Yʌn pit a pech xʌnʌb caꞌ ocaquech teraꞌ tu jach tsoy u ruꞌumin, quij Cꞌuj, quireꞌ ten yʌnin u ruꞌumin, quij Cꞌuj.
\v 34 A tenoꞌ, quij Cꞌuj, jach taj caj in wiraj u jatsꞌʌrob tu cu tsꞌarʌr u pachob beyajob. Caj in wuꞌyaj tu cu cꞌanan tu cu tsꞌaraꞌr u pachob u beyajob ten u winiquirob egipto. Taren in taquicob, quij yaꞌaric tiꞌ, caꞌ xiquech bajeꞌrer ich u ruꞌumin Egipto.”
\p
\v 35 Esteban caj u yaꞌaraj tiꞌ u jach tsꞌurirob u winiquirob judío:
\p ―A jeꞌ Moisésoꞌ, a mac tenchꞌintaꞌb ten u wʌcꞌʌs racꞌob, a jeꞌ Moisésoꞌ, a mac araꞌb tiꞌ: “Mʌꞌ ju tetech Cꞌuj quir in tsꞌurintiquechobꞌ. Mʌꞌ a yʌn aric tenob caꞌ tsoyac in worob.” A jeꞌ Moisésoꞌ tuchiꞌtaꞌb ten Cꞌuj quir u yocar u tsꞌurinbir ten u racꞌob. Rajiꞌ tuchiꞌtaꞌb ten Cꞌuj quir u tocar ic nunquirex ich u ruꞌumin Egipto. Mʌꞌ ja wirej, a ray u qꞌuininoꞌ, caj tuchiꞌtaꞌb Moisés ten Cꞌuj, a ray u qꞌuininoꞌ, caj u masaj u tꞌʌn Cꞌuj yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj tu tu yiraj Moisésoꞌ yerar cꞌacꞌ ich u chan cheꞌer.
\v 36 A jeꞌ Moisésoꞌ caj u jocꞌsaj ic nunquirex tiꞌ u ruꞌumin Egipto tan u pʌyir u berob. Rajiꞌ caj u yesaj carem beyajob yejer u jer yaꞌab baꞌ a cu jacꞌʌr u yor mac teꞌ ich u ruꞌumin a Egiptojoꞌ, bayiriꞌ xan, tiriꞌ ich u chiꞌ cꞌacꞌnab u cꞌabaꞌ Chʌc Cꞌacꞌnab bayiriꞌ xan, tiriꞌ ich tʌcay ruꞌum tu cu pʌyic u berob cuarenta yaxqꞌuin. 
\v 37 A jeꞌraꞌ raꞌiriꞌ a Moisésoꞌ a tu yaꞌaraj tiꞌ u yet winiquirob israel: “Jeꞌ u tetic Cꞌuj u jer a mac a cu bin tsꞌaꞌbir u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj an ten bic caj tu tetaj ten, quij Moisés. Tiriꞌ cu bin u tetic ich in wet winiquirob israel. A ray macoꞌ, a cu bin taroꞌ yʌn quiꞌ uꞌwiquex a baꞌ cu yaꞌaric techex.” 
\v 38 A jeꞌ Moisésaꞌ uch ―quij Esteban―. Tiriꞌ tiꞌ yʌn ich tʌcay ruꞌum yejer ic nunquirex wa ber caj tarob tu tu muchꞌquintajob u bʌj ich u pꞌuc witsir Sinaí. Tiriꞌ yʌn Moisés caj tꞌʌnij ten yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj caj cꞌuchij ich u jach joꞌr u pꞌuc witsir Sinaí. Bayiriꞌ xan, tiriꞌ yʌn Moisés, caj tsꞌoc u tsicbar yejer u yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj, caj bin u masej u tꞌʌnob tiꞌ ic nunquirex tu yʌnob cabar ich u nʌcꞌ u witsir Sinaí. Mʌꞌ ja wirej, a jeꞌ Moisésoꞌ, rajiꞌ caj u cꞌʌmaj u tꞌʌn Cꞌuj, a cuxaꞌanoꞌ, quir u masic toꞌonex.
\p
\v 39 ’Chen ic nunquirex ―quij Esteban―, tu mʌꞌquintob u quibicob u tꞌan Moisés. Mʌꞌ tu cꞌʌmajob u tꞌʌn Moisés, quireꞌ ic nunquirex tu wʌcꞌʌs pachtajob u sutob tu pach ich u yorob tu tarob ich u ruꞌumin Egipto.
\v 40 Mʌꞌ ja wirej, tiꞌ yʌn Moisés ich u joꞌr u pꞌuc witsir cuarenta qꞌuin, jeroj caj cꞌuchob ic nunquirex ich u sucuꞌun Moisés, Aarón. Caj u yaꞌarajob tiꞌ: “Mʌꞌ ij querex baꞌ u ber Moisés a witsꞌinoꞌ, a cu pʌyicoꞌonex ich u ruꞌumin Egipto. Aarón cu yaꞌaraꞌ ten u yet winiquirob israel: Betej cꞌujob toꞌonex soc caꞌ manʌc ʌcʌtan toꞌonex quir u pʌyic ic berex.”
\v 41 A ray u qꞌuininoꞌ, caj u betajob chan wacʌx u tus cꞌuj. Raꞌ betaꞌb u taqꞌuin oro. Jeroj caj u quinsajob yaꞌab u yʌrʌcꞌ wacʌx quir u tsꞌic tiꞌ u tus cꞌuj. Tiriꞌ tu tsꞌʌpquintajob u bʌqꞌuer wacʌx ich u tus cꞌuj quir u cꞌujinticob. U winiquir israel caj u quiꞌquintaj yorob quireꞌ u tus cꞌuj caj u betajob.
\v 42 Rajen pꞌat ic nunquirex ten Cꞌuj quir u chaꞌic u cꞌujinticob u tus cꞌuj, caj u chaꞌaj u cꞌujinticob, a saboꞌ a tiꞌ yʌn ich caꞌananoꞌ. Baxuc tu tsꞌibtaj a mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj uch tu cu yaꞌaric:
\q A techexoꞌ, u winiquirechex israel wa ber caj a quinsajex a wʌrʌcꞌ wacʌx quir a toquiquex ten wa ber tiꞌ yʌnechex cuarenta yaxqꞌuin ich tʌcay ruꞌum?
\v 43 A mʌꞌ ta chen cuchajex u yatoch a tus cꞌujex, a raꞌ u yatoch a tus cꞌuj Moloc, a yʌn yochir sab, a tus cꞌuj Renfán caj a cuchajex quir a cꞌujintiquex cax a bʌjiriꞌex ta betajexiꞌ. Rajen, quij Cꞌuj, jeꞌ in jocꞌsiquechex caꞌ xiquechex pichir tu yʌn u cajar Babilonia.
\m Baxuc caj u tsꞌibtaj a mac tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsꞌibtic a baꞌ u cꞌat Cꞌuj.
\p
\v 44 Tiꞌ toy cu tsicbar Esteban ich u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, barej caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Wa ber tiꞌ yʌnob ic nunquirex ich tʌcay ruꞌum a uchoꞌ, caj u cuchajob u najir otꞌ quir u cꞌujinticob Cꞌuj tu yʌnob ich tʌcay ruꞌum. A ray u najiroꞌ, a betaꞌb ten ic nunquirex caj betaꞌb an ten bic esaꞌb tiꞌ yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj. Mʌꞌ ja wirej, toc araꞌb tiꞌ Moisés caꞌ u betej an ten bic esaꞌb ich u joꞌr u pꞌuc witsir uch. 
\v 45 Tiꞌ toy yʌn Moisés caj tetaꞌb Josué ten Cꞌuj. A Josuéjoꞌ, caj u pʌyaj u ber ic nunquirex caj tsꞌoc u quimin Moisés. Mʌꞌ ja wirej, ic nunquirex caj u cꞌʌmajob a ray u najir otꞌ, rajen pꞌeriꞌob caj u cuchajob yejer Josué ich u ruꞌumin tu cʌjaꞌanoꞌonex bajeꞌrer ―quij Esteban―. Tiꞌ binob ich u ruꞌumin a teraꞌ ―quij Esteban―, a toc araꞌb ten Cꞌuj uch. Cꞌuj caj u jocꞌsaj caꞌ xicob a mac yʌnin u ruꞌumin uch. U berer caj u cꞌujintajob Cꞌuj ic nunquirex ich u najir otꞌ hasta caj cꞌuchij tu qꞌuinin u tar ic nunquirex David u reyinticob ic nunquirex. 
\v 46 Jach yajbir David ten Cꞌuj rajen cu yaꞌaric ic nunquirex David tiꞌ Cꞌuj: “Arej in betej tech carem naj soc tiriꞌ cu tarob u cꞌujinticob tech tu cotor mac, a techoꞌ, u cꞌujirech Jacob.”
\v 47 Chen mʌꞌ chaꞌb u betic a carem najoꞌ ten Cꞌuj. Chen u parar ic nunquirex chaꞌb u betic a carem najoꞌ ten Cꞌuj. U cꞌabaꞌ Salomón.
\v 48 Chen ―quij Esteban―, U cꞌujir caꞌanan jach carem. Mʌꞌ u cʌjtar ich carem naj tu cu cꞌaxʌr ten mac, quireꞌ quet bayiriꞌ caj u yaꞌaraj a mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj caj u tsꞌibtaj a baꞌ u cꞌat Cꞌuj uch:
\q
\v 49 A tenoꞌ, quij Cꞌuj, cu chen tsꞌurintiquen mac ich caꞌanan a mac, a tiꞌ yʌn ich yocꞌocab. A tenoꞌ, quij Cꞌuj, tiꞌ yʌnen ich caꞌanan, bayiriꞌ xan, tiꞌ yʌnen ich yocꞌocab. Rajen mʌꞌ in watochintej a mac a cu cꞌʌxic yatoch, quireꞌ tiꞌ yʌnen, quij Cꞌuj, ich tu cotor mac. 
\v 50 Mʌꞌ ja wirej, quij Cꞌuj, mʌꞌ wa ten caj in rʌc betaj tu cotor baꞌ?
\m
\v 51 Esteban caj u yaꞌaraj tiꞌ u jach tsꞌurirob a tiꞌ yʌnob:
\p ―Jach chich a joꞌrex, quen. Jach tam a pixamex. Jach tam a xiquinex, an ten bic a mac a mʌꞌ yerob Cꞌuj. Rajraꞌ tan a mʌquiquex u ber u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, caj a jach cʌnajex a nunquirex.
\v 52 Arex ten baꞌ u cꞌabaꞌ a mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj a mʌꞌ tu chucob u pachob ic nunquirex? Mʌꞌ wa robob caj u quinsajob uch a mac a tarob tan u tsecꞌticob uch jeꞌ u tar a mac a jach taj u yoroꞌ? A mac tsecꞌtaꞌb ten a mac tsꞌab u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj jeroj cꞌuchij, chen a techexoꞌ caj a cꞌubajex soc u quinsaꞌr. 
\v 53 Jin, techex ―quij Esteban―, a ta cꞌʌmajex u tꞌʌn Cꞌuj a tu masaj techex Moisés uch. Mʌꞌ wa raꞌ tu yʌn masaj u yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj tiꞌ Moisés. Cax caj a cꞌʌmajex u tꞌʌn Cꞌuj, mʌꞌ ta quibajexiꞌ.
\s Chꞌin u joꞌr Esteban
\p
\v 54 A mac a tiꞌ yʌnob ich Esteban an ber caj u yubajob caj jach tsꞌiquijob. Caj u jʌtsꞌajob u cojob an ten bic cu tsꞌictarob jach qꞌuecꞌʌn.
\v 55 A Estebanoꞌ, caj u jach tsꞌurintaj u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, caj u quiꞌ pʌctaj caꞌanan, a ray u qꞌuininoꞌ, caj u yiraj u sasirir Cꞌuj. Bayiriꞌ xan, caj u yiraj chꞌiric Jesús ich u noꞌj Cꞌuj, raꞌiriꞌ Jesús a tuchiꞌtaꞌb ten Cꞌuj ich yocꞌocab uch.
\v 56 Jeroj caj u yaꞌaraj Esteban quireꞌ cu yiric ich caꞌanan: 
\p ―Ir a wirej ―quij―. Quin wiric chꞌiric Jesús ich u noꞌj Cꞌuj, raꞌiriꞌ tiꞌ a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Cꞌuj ich yocꞌocab uch.
\p
\v 57 U winiquirob judío, a mac a tiꞌ yʌnob ich Esteban, caj u mʌcob u xiquinob, quireꞌ mʌꞌ u cꞌat yubob u tꞌʌn Esteban. Jach cꞌam awʌtnʌjob, jeroj tuneꞌ, tu cotorob caj u cꞌʌnajob yacabob chubir Esteban.
\v 58 Robob u winiquirob judío, caj tsꞌoc u chuquicob Esteban, caj jocꞌsaꞌb tiꞌ ich tancab u cajarob. Tiriꞌ caj u purobiꞌ. Jeroj caj u pitob u caꞌ yaꞌarir u nocꞌ soc tsoy u chꞌinicob u joꞌr Esteban. Caj u pꞌʌtob u nocꞌob u cʌnantej Saulo, soc tsoy u chꞌinicob Esteban. Caj chꞌin u joꞌr Esteban a caj u tacajob u joꞌr ucheꞌ.
\v 59 Barej caj u chꞌinob u joꞌr Esteban a ray u qꞌuininoꞌ, caj u tꞌʌnaj Cꞌuj Esteban, tan yaꞌaric:
\p ―Cꞌʌmej in pixam, in Jaj Tsꞌurech Jesús ―quij.
\p
\v 60 Caj xonrʌj Esteban cꞌam cu puraj u tꞌʌn tiꞌ Cꞌuj:
\p ―Jawsej u siꞌpirob Jaj Tsꞌur, quireꞌ caj u chꞌinob in joꞌr.
\p Caj tsꞌoc u yaꞌaric, jeroj caj quimij Esteban.
\c 8
\s Saulo cu chuquic u pachob a mac a yacsmʌnob tu yorob 
\p
\v 1 A Saulojoꞌ, caj u quetquint u yor soc u quinsaꞌ Esteban uch.
\p Raꞌiriꞌ u qꞌuinin caj chꞌinij Esteban caj u yʌnxchun u chuquicob u pachob a yacsmʌnob tu yorob ten a mac a mʌꞌ yacsmʌnob tu yorob. Jach jocꞌ u yorob a mac a mʌꞌ ju yacsob tu yorob quireꞌ a yacsmʌnob tu yorob a tiꞌ yʌnob ich u cajar Jerusalén. Rajen putsꞌob a yacsmʌnob tu yorobeꞌ. Tiꞌ putsꞌob ich u ruꞌumin Judea. Tiꞌ putsꞌob ich u ruꞌumin Samaria, chen robob a mac tetaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn, tiriꞌ pꞌatob ich u cajar Jerusalén. 
\v 2 Chen a mac a cu sʌjticob Cꞌuj, caj u yirajob quimij Esteban caj u chꞌajob u mucob u baquer Esteban. Jach acꞌtaꞌb Esteban ten a yacsmʌnob tu yorob.
\v 3 Chen a Saulo ucheꞌ, caj u pachtaj u chꞌesic a mac a caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jesús. A Sauloꞌ, cu rʌc jocꞌsic ich yatoch tu yʌn a mac a caj u yacsajob tu yorob caꞌ xic mʌcbir, cax xquic, cax xib cu chuquic. Rajiꞌ caj manij cʌxtaꞌbir tu cʌjaꞌanob a mac a tu yacsajob tu yorob caꞌ u chuquej, caꞌ u chopʌytejob u purej tu cu naj mʌquicob mac.
\s Caj u tsecꞌtaj u tꞌʌn Cꞌuj ich u cajar Samaria
\p
\v 4 A yacsmʌnob tu yorob, a putsꞌob tiꞌ u cajar Jerusalén, quireꞌ chucob u pachob, cax tu binob ich u jerob u cajarob, caj u tsecꞌtajob u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj. 
\v 5 A Felipejoꞌ, tuririꞌ a mac a putsꞌoꞌ, caj bin ich u cajar Samaria, jeroj tuneꞌ, caj u yʌnxchun u tsecꞌtic tiꞌob, caj yaꞌaraj wa Jesús, rajiꞌ a Mesíasoꞌ.
\v 6 A mac a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u cajar Samaria, caj u quiꞌ sarob u xiquin tiꞌ a baꞌ araꞌb tiꞌob ten Felipe. Mʌꞌ ja wirej, tu quiꞌ sarob u xiquin, quireꞌ a baꞌ caj u yaꞌaraj tiꞌob quet bayiriꞌ, quireꞌ caj u yirajob u carem beyaj a caj u betaj.
\v 7 A Felipejoꞌ, caj u jocꞌsaj quisin, a mac acaꞌan quisin tiꞌ. Caj jocꞌsaꞌb u quisinin barej awatnʌjob, caj jocꞌob u quisinin ich u winquirir. Cax a mech yoc caj u jawsaj Felipe, cax a mac a characbarob, a mʌꞌ u pequeꞌ, caj u jawsaj Felipe.
\v 8 Rajen tu cotor mac caj quiꞌjij yorob ich u cajar Samaria. 
\p
\v 9 Tiriꞌ yʌn ich u cajar Samaria, tuririꞌ xib, u cꞌabaꞌ Simón. Rajiꞌ cu man u tus cꞌʌyic u yet cajarob, rajen jacꞌaꞌan u yorob. Rajiꞌ caj u yaꞌaraj tu cu man:
\p ―A tenoꞌ ―quij Simón―, jach manan caremen a tenoꞌ. 
\p
\v 10 Tu cotor mac a tiꞌ cʌjaꞌanob tu cajar Samaria caj u quiꞌ sarob u xiquin tiꞌ Simón, quireꞌ cu tus sʌjtaꞌ ten u racꞌob, cax a chichanoꞌ, cax u jach tsꞌurirob tu cajar Samaria. Mʌꞌ ja wirej, caj u yaꞌarajob:
\p ―A jeꞌ Simónaꞌ, yʌn u mucꞌ Cꞌuj tiꞌ, a cu yaꞌariqueꞌ: A Jach Manan Mucꞌoꞌ ―baxuc cu yaꞌaricob.
\p
\v 11 A mac cʌjaꞌan ich u cajar Samaria caj u yirajob an bic caj u cꞌʌyaj mac, jeroj caj u quiꞌquiꞌ sarob u xiquin tiꞌ, quireꞌ jacꞌaꞌan u yorob tiꞌ uch.
\v 12 Chen a Felipejoꞌ caj u tsecꞌtaj tiꞌob u jach tsoyir u tꞌʌn an bic cu bin u reyinticob Cꞌuj, bayiriꞌ caj u tsecꞌtaj tiꞌob u cꞌabaꞌ Jesucristo. Jeroj tuneꞌ, robob a mac a tiꞌ yʌnob ich u cajar Samaria caj u yacsjob tu yorob, bayiriꞌ xan, acsaꞌbob jaꞌ tu joꞌrob, cax xquic, cax xib.
\v 13 Cax u bʌjiriꞌ yʌjcꞌʌyir mac Simón caj u yacsaj tu yor u tꞌʌn Jesús, bayiriꞌ acsaꞌb jaꞌ tu joꞌr xan. Caj u pꞌeriꞌquint u bʌj soc u yet man Felipe, Simón. Jach jaqꞌuij yor Simón caj u yiraj carem beyaj caj u betaj Felipe, bayiriꞌ xan, barej u yiraj a baꞌ cu jacꞌsic u yor mac a caj u betaj Felipe xan.
\p
\v 14 Barej caj u yubajob a mac a tetaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn a pꞌatob ich u cajar Jerusalén. Mʌꞌ ja wirej, caj u yubajob cu yacsicob tu yorob a mac a cʌjaꞌanob ich u cajar Samaria. Rajen tuchiꞌtaꞌbob Pedro yejer Juan ten a mac a tetaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn.
\v 15 Caj cꞌuchob Pedro yejer Juan ich u cajar Samaria tu muchꞌaꞌanob a mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús. Robob caj u tꞌʌnajob Cꞌuj soc u cꞌʌmbicob u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj ten a mac a yacsmʌnob tu yor u tꞌʌn Jesús.
\v 16 Quireꞌ u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj mʌꞌ toy tac tu yicnʌnobiꞌ. Jarariꞌ chen acsaꞌbob jaꞌ tu joꞌrob ich u cꞌabaꞌ Jaj Tsꞌur Jesús, quireꞌ caj u cꞌʌmajob u tꞌʌn Jesús.
\v 17 Jeroj tuneꞌ, tsꞌancꞌʌbtaꞌb a yacsmʌnob tu yorob ten Pedro quet yejer Juan, jeroj caj tar u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj ich yicnʌnob a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Samaria.
\p
\v 18 Barej u yiraj Simón bic caj tar u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj caj tsꞌaꞌb tiꞌob tu ju chen tsꞌancꞌʌbtajob Pedro quet yejer Juan. A Simónoꞌ, u cꞌat u tsꞌic u taqꞌuin tiꞌob, Pedro yejer Juan.
\v 19 Caj u yaꞌaraj Simón:
\p ―Jeꞌ a taqꞌuinexaꞌ, caꞌ a chan chuquex ten u mucꞌ Cꞌuj soc in tsꞌancꞌʌbtic mac xan, soc u tar u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tu yicnʌnob xan.
\p
\v 20 Caj u nuncaj Pedro tiꞌ Simón tan yaꞌaric tiꞌ:
\p ―Caꞌ xiquech yejer a taqꞌuin tu ca bin erar, quireꞌ caj a tucraj a mʌnej u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj yejer a taqꞌuin. Mʌꞌ ja wirej, rajiꞌ sijbir tiꞌ mac ten Cꞌuj.
\v 21 Cꞌuj yer ―quij Pedro―, mʌꞌ taj caj a wacsaj ta wor u tꞌʌn Jesús, Simón. Rajen mʌꞌ quet a beyaj yejer Cꞌuj, baxuc a tenob, mʌꞌ in beyajob yejerech xan.
\v 22 Toc cꞌaxej a wor Simón tiꞌ a jeꞌ cꞌasir caj a tucraj sam. Caꞌ a tꞌʌnej Cꞌuj soc ix tiꞌ u rucꞌsic tech a baꞌ cꞌasir caj a tucraj.
\v 23 Quin wiric choc a wor ―quij Pedro―, bayiriꞌ xan toc yʌn tech a siꞌpir.
\p
\v 24 Caj u nuncaj Simón, caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Tꞌʌnex Jaj Tsꞌur ten soc mʌꞌ u tar tin wocꞌor a baꞌ caj a waꞌara sam.
\p
\v 25 Caj tsꞌoc u tsecꞌticob u tꞌʌn Jesús a baꞌ caj u yirob, Pedro yejer Juan u betic Jesús, quet bayiriꞌ a baꞌ caj u yirob tu tsicbataj Jesús tu cu tsecꞌtaj u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj uch. Jeroj caj jocꞌob Pedro yejer Juan caj u wʌcꞌʌs sutnʌjob tu pach ich u cajar Jerusalén caj u tsecꞌtajob u jach tsoyir u tꞌʌn ich yaꞌab u cajarob a tiꞌ yʌn ich u ruꞌumin Samaria.
\s Tiꞌ tu nupꞌaj Felipe a mac a cu tar tu ruꞌumin Etiopía 
\p
\v 26 Caj tsꞌoc aroꞌ, caj cꞌuchij u yʌjmasir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur ich Felipe, caj tꞌan Felipe ten yʌjmasir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur, caj araꞌb tiꞌ:
\p ―Joqꞌuen ich u cajar Samaria caꞌ xiquech tu berir a cu bin ich u cajar Jerusalén a raꞌ u berir cu bin ich nojar a tar u wich u bin ich u cajar Gaza ―baxuc araꞌb tiꞌ.
\p Raꞌ u wich u berir a cu bin ich tʌcay ruꞌum.
\v 27 Jeroj tuneꞌ, Felipe caj riqꞌuij caj binij. Tar binij ich nojar ich u berir Gaza. Jeroj tiꞌ yʌn xib a cu tar ich u ruꞌumin Etiopía, toc pꞌesaꞌan soc mʌꞌ u pararʌncʌr uch. A jeꞌ xibaꞌ acsaꞌb tu tsꞌurir ten a mac a cu reyinticob u ruꞌumin Etiopía, xquic a cu reyinticob u winiquirob etiopía, u cꞌabaꞌ Candace. A xiboꞌ cu cʌnantic u taqꞌuin a Candacejoꞌ. A jeꞌ xibaꞌ caj cꞌuchij ich u cajar Jerusalén quir u cꞌujintic Cꞌuj.
\v 28 Bajeꞌrer cu sut tu pach quir u wʌcꞌʌs ur ich u ruꞌumin Etiopía. Rajiꞌ curucbar ich u carro a cu jitaꞌr ten tsimineꞌ. Tu curaꞌan cu xaquic tꞌʌn a tu tsꞌibtaj uch a Isaíasoꞌ, rajiꞌ a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsꞌibtic a baꞌ u cꞌat Cꞌuj.
\v 29 A ray u qꞌuininoꞌ, caj araꞌb tiꞌ Felipe ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj:
\p ―Cꞌʌnej a wacab caꞌ a nupꞌej u carro u winiquir etiopía. 
\p
\v 30 Caj tsꞌoc u yaꞌaraꞌ ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, caj u cꞌʌnaj u yacab Felipe quir u nupꞌic a carrojoꞌ a cu cuchic u winiquir etiopía. Caj cꞌuchij ich yicnʌn caj u yubaj cu xaquic u juꞌunin a tsꞌibaꞌan ten Isaías quireꞌ tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsꞌibtic uch. Caj cꞌataꞌb tiꞌ ten Felipe:
\p ―Ca quiꞌ najtic wa ca xaquic?
\p
\v 31 U winiquir etiopía caj u yaꞌaraj tiꞌ:
\p ―Bic tabar quin najtic wa mʌnaꞌ mac cu camsiquen? 
\p Caj tꞌʌn Felipe caꞌ tac nacʌr ich u carro soc pꞌeriꞌ caꞌ curacob.
\p
\v 32 A tu xaquic Isaías, raꞌ jun xotꞌ tsꞌibaꞌan u tꞌʌn Cꞌuj. Baxuc a jeraꞌ, cu yaꞌaric Isaías ich a baꞌ tu tsꞌibtaj uch:
\q Baxuc tʌmʌn yuc cu chaꞌbʌr u quinsaꞌr ten mac, bayiriꞌ xan, irej a mac a tetaꞌb ten Cꞌuj caꞌ xic quinsbir. Baxuc cu jochꞌtaꞌr u tsoꞌtser a tʌmʌn yucoꞌ, mʌꞌ u jocꞌar yawʌt, bayiriꞌ xan, irej a mac a tetaꞌb ten Cꞌujeꞌ, mʌꞌ u jocꞌar yawʌt cax jatsꞌʌc ten mac.
\v 33 Mʌꞌ ja wirej, pꞌastaꞌb a mac a tetaꞌb ten Cꞌuj, cax mʌnaꞌ u siꞌpir toc quinsaꞌb an ten bic mac a yʌn u siꞌpir caj quinsaꞌb. Mʌnaꞌ mac cꞌuchaꞌan yor yaꞌaric u siꞌpirob a ray u qꞌuinin cuxaꞌan a mac a tetaꞌb ten Cꞌuj quireꞌ tu quinsajob.
\m Baxuc caj u yaꞌaraj a mac a tsꞌaꞌb u tucur quir u tsꞌibtic a baꞌ u cꞌat Cꞌuj.
\p
\v 34 Jeroj tuneꞌ, u winiquir etiopía tan u cꞌataꞌ tiꞌ Felipe:
\p ―Chan arej ten soc quin najtic. U bʌjiriꞌ wa Isaías wʌcꞌʌs aric, wa Cꞌuj tsꞌaj u tucur Isaías quir yaꞌaric a mac cu bin tar biqꞌuin?
\p
\v 35 Caj tꞌan Felipe, caj u yʌnxchun u tsicbʌtic tub u tsꞌibmʌn Isaías, caj u tsibʌtaj tiꞌ u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj a cu tsicbʌtic Jesús u tar.
\v 36 Caj u manob ich bej, u berir a cu bin Gaza, caj cꞌuchob tu yʌn jaꞌ. Caj araꞌb tiꞌ ten a ju winiquir etiopía: 
\p ―A jeꞌ jaꞌ ―quij yaꞌaric tiꞌ―. Tsoy wa ca wacsic jaꞌ tin joꞌr? ―quij.
\p
\v 37 Caj u nuncaj Felipe:
\p ―Wa jach taj caj ta wacsaj ta wor, tu cotor wa ta wor ca wacsic u tꞌʌn Jesús. Jeꞌ in wacsic jaꞌ ta joꞌr. 
\p Rajiꞌ caj u nuncaj tan yaꞌaric:
\p ―In wacsmʌn tin wor u tꞌʌn Jesús, quireꞌ in wer rajiꞌ u parar Cꞌuj.
\p
\v 38 U winiquir etiopía caj u yaꞌaraj caꞌ xuruc u carro, jeroj tuneꞌ, robob a caꞌturoꞌ caj emob ich jaꞌ. Jeroj Felipe caj u yacsaj jaꞌ tu joꞌr u winiquir etiopía. 
\v 39 Cu nacʌticob u chiꞌ jaꞌ caj pʌyij Felipe ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj. Mʌꞌ caꞌ irij Felipe ten u winiquir etiopía. Rajiꞌ caj sutnʌjij tu cajar jach quiꞌ yor.
\v 40 Chen Felipe seb caj cꞌuchij ich u cajar Azoto. Caj u man u tsecꞌtic u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj. Caj u man tu cotor u cajarob ich u ruꞌumin aroꞌ hasta cꞌuchij ich u cajar Cesarea.
\c 9
\s Caj u yacsaj tu yor u tꞌʌn Jesús, Saulo
\r (Hch. 22.6‑16; 26.12‑18)
\p
\v 1 Mʌꞌ ja wirej, a Sauloꞌ mʌꞌ ju pꞌʌtic u chuquic u pachob a yacsmʌnob tu yorob, quireꞌ u cꞌat u rʌc chꞌesicob. Rajen caj binij ich yicnʌn u jach tsꞌurir sacerdote u winiquirob judío.
\v 2 Rajiꞌ bin u cꞌatej u juꞌunin quir u bin u chuquej a jeꞌ mac a cu sayʌrob tu pach Jesúseꞌ, a mac a tiꞌ yʌnob ich u cajar Damasco. Caj bin u cꞌatej caꞌ tsꞌibtac juꞌun ten u jach tsꞌurir sacerdote tiꞌ u jach tsꞌurirob ich jujuntur u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío ich u cajar Damasco. Ich a jeꞌ juꞌunaꞌ caj cꞌataꞌbir ten u jach tsꞌurir sacerdote caꞌ yamtacob Saulo quir u chuquicob, cax xquic, cax xib caꞌ u chuquejob caꞌ xic u purej ich u cajar Jerusalén. Cax a mun cu yiricob cu chuquicob cu bin u purob.
\v 3 Jeroj, caj bin Saulo, cu tar ich bej caj cꞌuchij bʌytʌc tu yʌn u cajar Damasco. Seb caj sasichʌjij caꞌanan. Caj tar u sasir caꞌanan ich Saulo, rʌc bʌcristaꞌb Saulo ten u sasir caꞌanan.
\v 4 Caj rub Saulo ich ruꞌum jeroj, caj yubaj u tꞌʌn Jaj Tsꞌurir:
\p ―Biquinin tech Saulo, ca man a chuquic u pachob a mac a cu sayʌrob tin pacheꞌ? Mʌꞌ ja wirej ―quij―, ten tan a man a chuc quin pach ―quij Jesús.
\p
\v 5 Caj u cꞌataj Saulo:
\p ―Maquechiꞌ, Jaj Tsꞌurir?
\p Caj yubaj u nuncaꞌ tiꞌ Saulo:
\p ―A tenoꞌ ―quij―, Jesúsen, a macaꞌ ca man a chuquicob ten ―quij Jesús. A wʌcꞌʌs bʌjiriꞌ ca pꞌactic a bʌj Saulo. Mʌꞌ ja wirej, baxuquech a wacʌxoꞌ, a tan u conconchꞌʌctic a quiꞌ yej u niꞌeꞌ.
\p
\v 6 Caj jaqꞌuij yor Saulo cu babacancʌr tu cotor u winquirir Saulo. Caj u yaꞌaraj Saulo:
\p ―Baꞌ a jach cꞌat in betech, Jaj Tsꞌurir?
\p Caj yaꞌaraj Jesús:
\p ―Riqꞌuen, Saulo chꞌicren, caꞌ ocaquech ich u cajar Damasco. Jeꞌ u yac tech a baꞌ ca bin a betej.
\p
\v 7 A mac a yet binacob Saulo, robob xib, mʌꞌ u jocꞌarob u tꞌʌn, quireꞌ jach jacꞌaꞌan yorob. Mʌꞌ ja wirej, a yet tarob Saulo, cu chen uꞌyaꞌr u jum u tꞌʌn Jesús, chen mʌꞌ u yubaꞌr baꞌ cu yaꞌaric Jesús, quireꞌ mʌꞌ ju yirajob maquiꞌ.
\v 8 Barej caj chꞌicraj Saulo caj pꞌir u wich, chen mʌꞌ u yir u ber, quireꞌ acꞌbichʌj u wich. Caj mach u cꞌʌb Saulo caꞌ xic purbir ich u cajar Damasco.
\v 9 Tiꞌ yʌn Saulo ich u cajar Damasco mʌnaꞌ u nup u qꞌuinin, acꞌbir u wich, mʌꞌ ju janan, mʌꞌ ju yucꞌur.
\p
\v 10 Chen tiꞌ cʌjaꞌan ich u cajar Damasco turiri xib a yacsmʌn tu yor tiꞌ u tꞌʌn Jesús. U cꞌabaꞌ Ananías. Jeroj caj u wʌyʌcꞌtaj Jaj Tsꞌur, Ananías caj araꞌb tiꞌ ten Jaj Tsꞌur:
\p ―Ananías ―quij.
\p Rajiꞌ caj u nuncaj tiꞌ:
\p ―Teꞌ yʌnenaꞌ, Jaj Tsꞌurir.
\p
\v 11 Jeroj tuneꞌ, caj araꞌb tiꞌ ten Jaj Tsꞌur:
\p ―Riqꞌuen caꞌ xiquech ich u berir a cu yaꞌaraꞌ Taj. Mʌꞌ ja wirej, raꞌ u cꞌabaꞌ u berir taj. Caꞌ bin cꞌuchuquech, cꞌatej ich yatoch Judas, quireꞌ tiꞌ yʌn tuririꞌ xib, u cꞌabaꞌ Saulo, a cu tar ich u cajar Tarso ucheꞌ. Tiriꞌ yʌn Saulo cu tꞌʌniquen ―quij Jesús.
\v 12 A Sauloꞌ, caj u wʌyʌcꞌtaj a tar Ananías. Caj u wʌyʌcꞌtaj a wocar a tsꞌancꞌʌbtej caꞌ jawʌc u yacꞌbirir u wich ―quij Jesús.
\p
\v 13 Ananías caj tsꞌoc u yubic a baꞌ araꞌb ten Jaj Tsꞌur, caj u nuncaj, tan yaꞌaric:
\p ―Jaj Tsꞌurir ―quij―, caj in wuꞌyob u jumintaꞌ u bʌjiriꞌ Saulo cu man u chuquic u pachob a mac a tu yacsajob tu yorob a tꞌʌn ich u cajar Jerusalén ucheꞌ.
\v 14 Caj in wuꞌyob u bʌjiriꞌ tarij Saulo quir u chuquic u cꞌʌxenob, caꞌ u pur u maquenob ich u cajar Jerusalén. Caj in wuꞌyob baxuc caj u tsꞌibtaj u jach tsꞌurir sacerdote u winiquirob judío.
\p
\v 15 Chen Ananías tan u nuncaꞌ ten u Jaj Tsꞌurir.
\p ―A tenoꞌ, in tetmʌn Saulo quir u beyaj ten bajeꞌrer. Caꞌ manʌc u tsecꞌt in tꞌʌn ich tu mʌꞌ u winiquirob judío, bayiriꞌ xan, caꞌ manʌc u tsecꞌt in tꞌʌn ich u yet winiquirob israel, bayiriꞌ xan, caꞌ manʌc u tsecꞌt in tꞌʌn ich a reyob tu cu reyinticob mac, rajen caꞌ xiquech ich Saulo.
\v 16 A tenoꞌ, in bʌjiriꞌ jeꞌ in wesic tiꞌ mun cu bin mucꞌyaj tu cu tsecꞌtic in tꞌʌn ―quij Jesús.
\p
\v 17 Jeroj caj tsꞌoc yubic ich u wʌyacꞌ a baꞌ araꞌb ten Jaj Tsꞌur, caj riqꞌuij caj binij, caj cꞌuchij yatoch Judas tu yʌn Saulo. Caj oquij Ananías caj u tsꞌancꞌʌbta Saulo. Caj araꞌb ten Ananías:
\p ―In wet acsaꞌorirech Saulo ―quij―. Ic Jaj Tsꞌurir Jesús a ta wiraj caj tarech ich bej, rajiꞌ caj u tuchiꞌten caꞌ tac in tsꞌancꞌʌbtech caꞌ jawʌc a wich. Caꞌ a tsꞌurintej u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, Saulo.
\p
\v 18 Barej caj tsꞌoc u tsicbar Ananías, seb caj rucꞌ u pix u wich, jeroj caj sasichʌjij u wich Saulo, jeroj tuneꞌ, caj riqꞌuij caj acsaꞌb jaꞌ tu joꞌr.
\v 19 Jeroj, barej caj janij, caj tar u mucꞌ xan tu caꞌ ten.
\s Saulo cu tsecꞌtic u tꞌʌn Jesús ich u cajar Damasco
\p Jeroj tune, Saulo tiriꞌ pꞌatij mʌꞌ yaꞌab u qꞌuinin ich u yet acsaꞌorirob.
\v 20 Seb Saulo caj bin u tsecꞌtic u tꞌʌn Jesús ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Tan yaꞌaric uch Saulo: “Jach jaj u parar Cꞌuj Jesús.”
\v 21 A mac a yubmʌnob cu tsecꞌtic u tꞌʌn Jesús, jach jaqꞌuij yorob caj u yaꞌarajob:
\p ―A ray macoꞌ, mʌꞌ wa raꞌ cu chuquic a mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús ich u cajar Jerusalén quir u chꞌesicob uch? Mʌꞌ wa tij cuꞌyajex tarij a ray macoꞌ, quir u chuquic a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús teꞌ ich ij cajarex Damasco, quir u puricob mʌcbir ich u cajar Jerusalén, tu yʌn u jach tsꞌurirob sacerdote?
\p
\v 22 Chen a Saulojoꞌ, chich caj u tsecꞌtaj u tꞌʌn Jesús, mʌꞌ u jacꞌʌr yor u tsecꞌtic u tꞌʌn Jesús. A mac a cu yubicob tu cu tsecꞌtic u tꞌʌn Jesús, mʌꞌ cꞌuchaꞌan yorob u nunquicob tiꞌ Saulo. Mʌꞌ ja wirej, tu cu tsecꞌtic u tꞌʌn Jesús tiꞌ a mac cʌjaꞌanob ich u cajar Damasco, cu yaꞌaric tiꞌob:
\p ―Jach jaj, a Cristojoꞌ a mac tetaꞌan ten Cꞌuj tarij ich yocꞌocab uch, rajiꞌ Jesús.
\s U winiquirob judío cu putsꞌicob Saulo
\p
\v 23 Caj tsꞌoc u man mʌꞌ yaꞌab u qꞌuinin, caj u muchꞌquintajob u bʌj u winiquirob judío. Tiriꞌ caj u tucrajob bic tabar cu bin u chuquicob Saulo quir u quinsaꞌ.
\v 24 Chen a baꞌ cꞌasir caj u tucrajobeꞌ, caj nup u tꞌʌnob ten mac, jeroj caj u masaj tiꞌ Saulo. U winiquirob judío caj u cʌnantob u jor u paꞌteꞌ ich u cajar Damasco. U burur qꞌuin u burur acꞌbir cu pajicob ich u jor paꞌteꞌ quir u chuquicob u quinsej Saulo.
\v 25 Chen a mac a tu yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jesús, caj u yacsajob Saulo, caj emsaꞌb yejer carem xac pichir bʌcris paꞌteꞌ u cajar Damasco. Acꞌbir caj putsꞌij Saulo. 
\s Saulo tar u tar ich u cajar Jerusalén
\p
\v 26 Barej caj cꞌuchij Saulo ich u cajar Jerusalén, cu chen cꞌat u pʌcteꞌquintic u bʌjob yejer a yacsmʌnob tu yorobeꞌ. Chen a yacsmʌnob tu yorob cu sʌjtaꞌrob Saulo quireꞌ mʌꞌ yerob wa yacsmʌn tu yor Saulo u tꞌʌn Jesús ucheꞌ.
\v 27 Caj tar irbir Saulo ten Bernabé, caj payij Saulo ten Bernabé ich tu yʌn a xiboꞌ a tetaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn. Caj tsicbanʌjij Bernabé ʌcʌtan a ray xiboꞌ, caj u toc araj tiꞌob baꞌ u ber Saulo ich u berir Damasco an bic caj u yiraj Jaj Tsꞌur, an bic caj u tsicbʌtaj tiꞌ Jaj Tsꞌur. Bayiriꞌ xan, caj u tsicbʌtaj tiꞌob bic Saulo caj u chich tsecꞌtaj u tꞌʌn Jesús ich u cajar Damasco. 
\v 28 A bajeꞌrer caj u quibob u yacsmʌn tu yor Saulo. Jeroj yet manob, quireꞌ caj u quibob a baꞌ araꞌb tiꞌob ten Bernabé. Tiriꞌ pꞌatij Saulo ich u cajar Jerusalén yejer a mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús.
\v 29 Saulo chich caj u tsecꞌtaj u tꞌʌn Jesús. Suꞌsuꞌ cu tsicbar Saulo tiꞌ u winiquirob judío. Cꞌam u nunquirob u tꞌʌn Saulo u winiquirob judío a ju tꞌʌn griego. Rajen caj u tumtob yirej wa jeꞌ u quinsicob Saulo.
\v 30 Barej a yacsmʌnob caj u yorob tu yubob yaꞌaraꞌ u quinsaꞌ Saulo, rajen tiꞌ bin purbir Saulo ich u cajar Cesarea, pachir caj tuchiꞌtaꞌb Saulo ich u jach cajar Tarso.
\p
\v 31 Caj tsꞌoc u yacsic tu yor u tꞌʌn Jesús, Saulo, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u ruꞌumin Judea, bayiriꞌ xan, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u ruꞌumin Galilea, bayiriꞌ xan, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Samaria, rʌc sisij yorob a mac a caj u chucob u pachob ucheꞌ, mʌnaꞌ mac cu man u chuquicob u pachob. Jeroj, caj jach quiꞌ tajijoꞌ u quiꞌ acsicob tu yorob a yacsmʌnob tu yorobeꞌ. A baꞌ araꞌan tiꞌob ten Cꞌuj cu quiꞌquiꞌquibicob. Tan u chichquintaꞌr u yorob ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, rajen cu jach pimtar a yacsmʌnob tu yorob.
\s Jawsaꞌb Eneas ten Pedro
\p
\v 32 Cꞌuchij tu qꞌuinin caj manij Pedro yirej tu cotor u ruꞌumin tu cʌjaꞌanob mac a yacsmʌnob tu yorob, caj u nupaj xan, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Lida.
\v 33 Barej caj cꞌuchij ich u cajar Lida caj u yiraj tuririꞌ xib. U cꞌabaꞌ Eneas. Jach yaj, ocho yaxqꞌuin u cʌnmʌn u yajir, mʌꞌ ju pec, u burur qꞌuin characbar Eneas. 
\v 34 Pedro caj u tꞌʌnaj, caj u yaꞌaraj:
\p ―Jesucristo jeꞌ u jawsiquech bajeꞌrer, Eneas. Riqꞌuen, quen Eneas. Jʌyej a tas.
\p Seb caj riqꞌuij Eneas caj u jʌyaj u tas.
\v 35 Caj irir ten u racꞌob, a mac cʌjaꞌan ich u cajar Lida bic jawsaꞌb Eneas, bayiriꞌ xan, a mac a cʌjaꞌanob ich u cajar Sarón, rajen caj u rʌc pꞌʌtajob a baꞌ camsaꞌb tiꞌob ten u nunquirob uch, caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur.
\s Ricsaꞌb tu quimirir Dorcas
\p
\v 36 Tiꞌ yʌn ich u cajar Jope tuririꞌ xquic u cꞌabaꞌ Tabita. Rajiꞌ u yacsmʌn tu yor. U cꞌabaꞌ Tabita chen wa tꞌʌnbir ich u tꞌʌn griego cu yaꞌaric Dorcas. A jeꞌ xquicaꞌ Dorcas cu naj jʌsic u yoꞌoch tiꞌ a mac a jach otsir, cu naj yamtic mac wa baꞌ u cꞌat.
\v 37 A ray u qꞌuininoꞌ, barej tiꞌ yʌn Pedro ich u cajar Jope, caj yajij Dorcas, jeroj caj quimij. Caj tsꞌoc u pꞌobar u baquer ten u racꞌob, an ten bic cu naj pꞌoꞌicob u winiquirob judío a mac a cu quiminoꞌ. Jeroj tuneꞌ, caj acsaꞌb u baquer ich jun cꞌas naj.
\v 38 A mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Lida yubmʌnob tiꞌ yʌn Pedro ich u cajar Jope, quireꞌ tiꞌ yʌn bʌytʌc tu cajar Lida, rajen tuchiꞌtaꞌb caꞌtur xib pʌybir Pedro. Araꞌb tiꞌ:
\p ―Chich pʌyex Pedro, chan arex tiꞌ caꞌ tac seb tu yʌnoꞌonex teꞌ ich u cajar Lida.
\p
\v 39 Caj tsꞌoc u yubic a baꞌ araꞌb tiꞌ ten a caꞌtur yʌjpʌyirob Pedro, caj bin yejerob. Caj cꞌuchij, caj bin purbir tu yʌn a quimeneꞌ. Caj oc Pedro ich jun cꞌas naj caꞌanan tu yʌn u baquer a quimenoꞌ. Jeroj, caj u yesob u nocꞌob tiꞌ Pedro a chuꞌy u nocꞌob ten Dorcas, a cuxaꞌan toy Dorcas ucheꞌ. Raꞌ a quiminob u mameꞌ, robob caj u yesajob u nocꞌob tiꞌ Pedro. Tan yacꞌataꞌr Dorcas ten a xquicoꞌ a quimen u mamoꞌ.
\v 40 Pedro caj u rʌc jocꞌsaj tu cotor mac tancab, chen Pedro pꞌat tu junan tu yʌn u baquer Dorcas. Jeroj tuneꞌ, caj xonrʌj Pedro quir u tꞌʌnic Cꞌuj. Caj tsꞌoc u tꞌʌnic Cꞌuj, caj riqꞌuij Pedro. Caj u sut u bʌj caj u pʌctaj u baquer Dorcas. Tu tꞌʌn Pedro:
\p ―Riqꞌuen, Tabita, quen.
\p Jeroj tuneꞌ, Dorcas caj u pꞌir u wich, caj u yiraj Pedro, caj ricꞌ cutar.
\v 41 Pedro caj u tsꞌaj u cꞌʌb tiꞌ, caj mach u cꞌʌb ten Dorcas, caj u ricꞌsaj caꞌ chꞌicrar. Jeroj tuneꞌ, caj tꞌan a yacsmʌnob tu yorob ten Pedro. Caj tꞌan xan a xquicoꞌ a quimen u mameꞌ caꞌ rʌc tacob. Caj esaꞌbob tiꞌ, cuxaꞌan Dorcas.
\v 42 Tu yubob ricꞌsaꞌb tiꞌ u quimirir Tabita ten Pedro, rajen yaꞌab mac caj u yacsob tu yorob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur. 
\v 43 Tiriꞌ pꞌat yaꞌab u qꞌuinin Pedro ich u cajar Jope. Acsaꞌb Pedro ten Simón. A jeꞌ Simónoꞌ cu banic u yotꞌer wacʌx.
\c 10
\s Pedro yejer Cornelio
\p
\v 1 Tiꞌ yʌn tuririꞌ xib uch ich u cajar Cesarea, Cornelio u cꞌabaꞌ. A jeꞌ xibaꞌ u jach tsꞌurir quinientos soldados. Aroꞌ pʌchaꞌan ich u tꞌʌn a mac u tꞌʌn Italiano u cꞌat yaꞌaric: Jun muchꞌ quinientos soldados.
\v 2 A Corneliojoꞌ, yejer tu cotor mac a tiꞌ yʌn ich yatochoꞌ, cu naj cꞌujinticob Cꞌuj, bayiriꞌ xan, cu rʌc sʌjticob Cꞌuj. A Corneliojoꞌ, cu naj jʌsic u taqꞌuin quir u yamtic u winiquirob judío. Rajiꞌ xan, suꞌsuꞌ cu tꞌʌnic Cꞌuj. 
\v 3 Tuririꞌ u qꞌuinin caj cꞌuchij tu qꞌuinin las mʌnaꞌ u nup caj u yiraj irej wa wʌyacꞌ u caꞌ tuririꞌ yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj. Jach chʌcaꞌan caj u yiraj. Yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj caj oquij tu yʌn Cornelio. Caj tꞌʌnij ten yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj Cornelio. Tan yaꞌaraꞌ tiꞌ:
\p ―Cornelio ―quij.
\p
\v 4 Caj u quiꞌ pʌctaj yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj, Cornelio. Jeroj tuneꞌ, jach jacꞌaꞌan yor, rajiꞌ caj u yaꞌaraj tiꞌ: 
\p ―Baꞌ quiriꞌ, Jaj Tsꞌurir? ―quij.
\p Caj nuncaꞌb u tꞌʌn Cornelio ten yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj. Tan yaꞌaraꞌ tiꞌ:
\p ―Cu yubic a tꞌʌnic, a Cꞌujoꞌ, bayiriꞌ xan, Cꞌuj yer ca jʌsic a taqꞌuin quir a yamtic u winiquirob judío. Rajen u cꞌʌꞌotech Cꞌuj.
\v 5 Bajeꞌrer, tuchiꞌtej xib ich u cajar Jope quir u bin pʌybir Simón Pedro teraꞌ tu yʌnech.
\v 6 A Simón Pedrojoꞌ, jamach acsaꞌb ten Simón a cu banic u yotꞌer wacʌxoꞌ. A yatoch Simónoꞌ, tiꞌ yʌn ich chiꞌ cꞌacꞌnab jeꞌ u yaꞌaric tech baꞌ ca bin a betej ―baxuc araꞌb tiꞌ Cornelio ten u yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj.
\p
\v 7 Barej caj binij yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj, a mac a tu tꞌʌnaj Cornelio caꞌcheꞌ. Cornelio caj u pʌyaj caꞌtur u cꞌurew a tiꞌ yʌnob ich yatoch. Bayiriꞌ xan, caj u pʌyaj tuririꞌ u winiquirob soldado, a cu sʌjtic Cꞌuj xan. Raꞌ cu naj beyaj ich Cornelio.
\v 8 Cornelio caj u toc araj tiꞌob a caj u yubaj yaꞌaraꞌ ten yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj, Cornelio. Caj tsꞌoc u toc aric tiꞌob a baꞌ u ber, caj u tuchiꞌtaj a mʌnaꞌ u nup a xiboꞌ caꞌ xicob pʌbir Pedro ich u cajar Jope.
\p
\v 9 Caj sasij a mʌnaꞌ u nup xiboꞌ, caj binob ich u berir Jope. Caj cꞌuchij cꞌacꞌchunqꞌuin jach bʌytʌc u cꞌuchurob a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Cornelio ich u cajar Jope. Raꞌiriꞌ u qꞌuinin xan, Pedro naquij caꞌanan tu caꞌtsꞌab u joꞌr yatoch a pacꞌaꞌan najoꞌ. Tiꞌ naquij quir u tꞌʌnic Cꞌuj. 
\v 10 Caj yubaj wiꞌij Pedro u cꞌat u janʌn Pedro uch. Mʌꞌ tsꞌocac u betaꞌr yoꞌoch, caj u yiraj irej wʌyacꞌ u caꞌ.
\v 11 A ray u qꞌuininoꞌ caj wʌyacꞌnʌjij Pedro, caj u yiraj ich caꞌanan. Jeroj caj u yiraj yeman baꞌ irej nocꞌ. Jach coch u noqꞌuir caj u yiraj Pedro. Caj u yiraj cꞌaxaꞌan u xax u noqꞌuir. Caj u yiraj u yemen ich yicnʌn Pedro ich ruꞌum.
\v 12 Pedro caj u yiraj bʌcꞌ ich u noqꞌuir. Tiꞌ yʌn tu cotor baꞌ bʌqꞌuir. Caj u yiraj u bʌqꞌuir cꞌax, caj u yiraj u bʌqꞌuir a ʌrʌcꞌaꞌanoꞌ. Caj u yiraj can, caj u yiraj juj yejer tu cotor u racꞌob bʌcꞌ, caj u rʌc iraj tu cotor chꞌichꞌ xan.
\v 13 Jeroj, caj araꞌb tiꞌ Pedro, caj u yubaj u tꞌʌn mac tan yaꞌaraꞌ tiꞌ:
\p ―Riqꞌuen, chuquej a quinsej a chiꞌej a woꞌoch bʌcꞌ, Pedro.
\p
\v 14 Pedro caj u nuncaj tiꞌ, caj u yaꞌaraj tiꞌ:
\p ―Mʌꞌ jin chiꞌej Jaj Tsꞌurir ―quij―. Mʌꞌ in chiꞌmʌniꞌ ―quij Pedro―. Jarariꞌ quin chiꞌic a baꞌ u toc armʌn Moisés uch, a tsoy in chiꞌicoboꞌ. Mʌꞌ tsoy in chiꞌic aroꞌ, Jaj Tsꞌurir ―quij.
\p
\v 15 Caꞌten caj u yubaj u tꞌʌnʌn Pedro, caj araꞌb tiꞌ: 
\p ―Tsoy a chiꞌic a baꞌ cu yaꞌaric Cꞌuj, tsoy u chibir. Rajen mʌꞌ a yʌn aric, mʌꞌ tsoy in chiꞌic a tenoꞌ.
\p
\v 16 Mʌnaꞌ u nup, u tenin u caꞌ iric Pedro aroꞌ, caj u wʌcꞌʌs ir u bin ich caꞌanan, a irej noqꞌueꞌ.
\v 17 A baꞌ caj u yiraj sam Pedro mʌꞌ yer baꞌ u cꞌat yaꞌaric, rajen xacꞌaꞌan u tucur Pedro, jeroj tuneꞌ, caj cꞌuchob a mʌnaꞌ u nup xiboꞌ, a tuchiꞌtaꞌb ten Cornelio. Cu manob cʌxtaꞌbir yatoch Simón, a cu banic yotꞌer wacʌx.
\v 18 Jeroj caj cꞌuchob tu jor naj, caj u purajob u tꞌʌn tiꞌ, caj yaꞌarob:
\p ―Teꞌ wa jamach cʌjaꞌan Simón Pedro? ―quij.
\p
\v 19 Tiꞌ toy yʌn Pedro ich jun cꞌas naj ich u jor naj caꞌanan cu tucric a baꞌ caj u wʌyacꞌtaj sam, jeroj caj tꞌʌnbij ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj Pedro:
\p ―Cꞌuchob mʌnaꞌ u nup xib teraꞌ. Cu cʌxtiquechob, Pedro. 
\v 20 Joqꞌuen emen irej a ray xiboꞌ. Caꞌ xiquech yejerob. Mʌꞌ a cꞌʌs tucric chichin wa mʌꞌ ja bin yejerob. Quireꞌ ten tuchiꞌtob caꞌ tacob u pʌyechex ―baxuc caj u yaꞌaraj u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tiꞌ Pedro.
\p
\v 21 Caj emij Pedro ich jor naj caꞌanan, caj oquij tu yʌnob a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Cornelio. Caj u tꞌʌnob Pedro, caj u yaꞌaraj tiꞌob xan:
\p ―Jeꞌrenaꞌ, tan wa ja cʌxtiquenex, baꞌ tar a wirex? 
\p
\v 22 A mac a tuchiꞌtaꞌb ten Cornelio caj u yaꞌarajob tiꞌ Pedro:
\p ―Caj u tuchiꞌtajenob tu yʌnech, in Jach Tsꞌurirob, u cꞌabaꞌ Cornelio. Rajiꞌ u jach tsꞌurir xan, quinientos soldado. Rajiꞌ jach sʌjtaꞌb ten tu cotor mac. Rajiꞌ cu jach sʌjtic Cꞌuj xan. Rajiꞌ jach tsoy tu tꞌʌn tu cotor u winiquirob judío quireꞌ a baꞌ cu betic. Yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj arej tiꞌ Cornelio: “Arej u bin pʌybir Pedro quij yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj, soc a wuꞌyic baꞌ cu bin yaꞌaric tech Pedro.”
\p
\v 23 Pedro caj u yacsaj a xiboꞌ quir u wenʌnob acꞌbir. Jeroj caj sasij caj bin yejerob Pedro. A mac a yacsmʌnob tu yorob a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u cajar Jope yet binacob Pedro. Chen jun yar a yacsmʌnob tu yorob caj binob yejer Pedro.
\p
\v 24 U jer u qꞌuinin caj cꞌuchob ich u cajar Cesarea tiꞌ cu pajarob u cꞌuchurob Pedro ten Cornelio. Rajen caj u rʌc pay u bʌjob ich yatoch. Baxuc u yajob u bʌj caj u rʌc pʌyaj tu yatoch Cornelio.
\v 25 Caj cꞌuchij Pedro ich Cornelio, tabar u yocar Pedro ich yatoch Cornelio joqꞌuij Cornelio ich yicnʌn Pedro. Caj u tꞌʌnaj Pedro caj xonraj Cornelio ich Pedro quir u cꞌujintic.
\v 26 Chen Pedro caj u ricꞌsaj Cornelio, caj araꞌb ten Pedro: 
\p ―Mʌꞌ cꞌujeniꞌ caꞌ a cꞌujinteniꞌ, quireꞌ baxuc xibech, baxuc ten xan. Rajen chan riqꞌuen, Cornelio ―quij.
\p
\v 27 Cu tsicbar Pedro yejer Cornelio caj ocob ich yatoch Cornelio. Tiriꞌ caj u yiraj Pedro jach pim muchꞌaꞌan. 
\v 28 Jeroj, Pedro caj u yaꞌaraj tiꞌob. Tan u tsicbar tiꞌ a mac muchꞌaꞌanob:
\p ―A techexoꞌ, a werex u nunquirob u winiquirob judío uch, caj u toc arajob mʌꞌ tsoy in wocarob a tenob tu yʌn a mʌꞌ u winiquirob judío. Mʌꞌ tsoy xan in pʌcteꞌquinticob in bʌj yejer a mʌꞌ u winiquirob judío. Chen Cꞌuj caj u camsajen mʌꞌ jin waꞌaric tiꞌ mac mʌꞌ jin cꞌʌmej ―quij. 
\v 29 Rajen caj in wuꞌyaj a pʌyiquenex caj taren. Mʌꞌ jin waꞌaraj mʌꞌ jin tariꞌ. Seb caj taren. Bajeꞌrer, quin cꞌatic techex baꞌwir caj a pʌyajenex?
\p
\v 30 Caj u nuncaj Cornelio, caj u yaꞌara tiꞌ Pedro:
\p ―Bajeꞌrer, tsꞌoc u man caꞌtur u qꞌuinin caj in tꞌʌnaj Cꞌuj. Caj in jamach pꞌʌt tin janʌn quir in tꞌʌnic Cꞌuj. Jeroj, cꞌuchij tu qꞌuinin a mʌnaꞌ u nup tu quin tꞌʌnic Cꞌuj. Seb caj tarij u yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj tu yʌnen tin watoch. Jach sasir u nocꞌ u buquimʌn.
\v 31 Rajiꞌ caj u yaꞌaraj ten: “Cornelio, Cꞌuj tu yubaj a tꞌʌnic, quij yaꞌaric tiꞌ. A Cꞌujoꞌ, tu cꞌʌꞌotaj tech ca jʌsic a taqꞌuin quir a yamtic u winiquirob judío. 
\v 32 Tuchiꞌtej bajeꞌrer caꞌ xic u pʌyej Simón Pedro ich u cajar Jope. Rajiꞌ tiꞌ yʌn ich yatoch u jer Simón a cu banic u yotꞌer wacʌx. Raꞌ tiꞌ yʌn yatoch ich u chiꞌcꞌacꞌnab. Tiꞌ a bin a cꞌatej Simón Pedro. Caꞌ bin cꞌuchuc Pedro ich a watoch jeꞌ u yaꞌaric tech a baꞌ ca bin a betej.”
\v 33 Rajen, seb caj in tuchiꞌtaj pʌybirech, wa tsoy ta tꞌʌn caꞌ taquech. Jach tsoy in wiric caj tarech. Bajeꞌrer, Cꞌuj cu yiric tiꞌ rʌc muchꞌaꞌanenob teraꞌ quir in wuꞌyicob a baꞌ tu cotor a caj u yaꞌaraj tech Jaj Tsꞌur ―baxuc tu yaꞌaraj Cornelio.
\s Caj u tsecꞌtaj tiꞌob Pedro a mac a tiꞌ muchꞌaꞌan ich yatoch Cornelio
\p
\v 34 Jeroj, caj u yʌnxchun u tsecꞌtic tiꞌob. Tan yaꞌaraꞌ tiꞌ ten Pedro:
\p ―Jach taj, quin wiric mʌꞌ chen u winiquirob judío tsoy yiric Cꞌuj, tu cotor tsoy yiric Cꞌuj.
\v 35 A mac a cu sʌjticob Cꞌuj raꞌ cu quiꞌquintic yor Cꞌuj, bayiriꞌ xan, a mac a cu quibicob a baꞌ cu yaꞌaric Cꞌuj raꞌ cu quiꞌquintic yor Cꞌuj, cax a tu cʌjaꞌanob a mʌꞌ u winiquirob judío.
\v 36 Mʌꞌ ja wirej, a Cꞌujoꞌ caj u tuchiꞌtaj Jesucristo, raꞌ cu jach tsꞌurinticob tu cotor a tiꞌ yʌn ich yocꞌocab. Tuchiꞌtaꞌb ten Cꞌuj caꞌ u tsecꞌtej a jeꞌ tꞌʌnaꞌ ich u yet winiquirob judío quir u tar yorob quireꞌ Jesucristo soc mʌnaꞌ baꞌ cu tucricob.
\v 37 A techexoꞌ, a werex a baꞌ u ber ich tu cotor u ruꞌumin Judea uch caj tsꞌoc yacsaꞌ jaꞌ tu joꞌr Jesús ten Juan a cu tsecꞌtic a Juanoꞌ. A Jesúsoꞌ, caj u yʌnxchun u tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj ich u ruꞌumin Galilea.
\v 38 A techexoꞌ, a werex a Jesúsoꞌ, chen winiquir nazaret, rajiꞌ tuchiꞌtaꞌb ten Cꞌuj. Rajiꞌ jach manan u mucꞌ u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj caj tsꞌaꞌb ten Cꞌuj. A werex xan, caj man u betej tsoy Jesús tu cotor mac, bayiriꞌ xan, caj man u tacaj tu cotor mac Jesús tu cu mucꞌyaj tiꞌ quisin. Rajen tu betaj, quireꞌ tiꞌ yʌn yejer Cꞌuj.
\v 39 A tenob ―quij Pedro―, tetaꞌb ten Jesús quir in tsecꞌticob u tꞌʌn tu tajir caj in wirob a baꞌ caj u betaj Jesús ich u ruꞌumin Judea tu cʌjaꞌanob u winiquirob judío. Bayiriꞌ xan, caj in wirob a baꞌ caj u betaj Jesús ich u cajar Jerusalén. Tiriꞌ caj u quinsajob Jesús caj u sinob ich cruz quir u quinsaꞌ.
\v 40 Chen caj manij tres u qꞌuinin caj ricꞌsaꞌb ich u quimirir ten Cꞌuj. Caj tsꞌoc u riqꞌuir ich u quimirir caj u chaꞌj in wiricob Jesús caj riqꞌuir.
\v 41 Jesús mʌꞌ ju yesaj u bʌj tiꞌ tu cotor mac chen tenob caj in wirob. Tu yes u bʌj tenob quireꞌ caj u toc tetenob Cꞌuj soc taj quin tsecꞌticob u tꞌʌn. Mʌꞌ ja wirej, caj cuxrʌj Jesús caj janʌnenob yejer caj ucꞌurnʌjenob yejer xan.
\v 42 Jesús tuchiꞌtenob caꞌ in tsecꞌtejob u tꞌʌn ich tu cotor mac. Rajiꞌ u cꞌat taj caꞌ in tsecꞌtejob u tꞌʌn soc yerob tuchiꞌtaꞌb Jesús ten Cꞌuj quir u yocar Juez a Jesúsoꞌ. Jeꞌ u tocar u joꞌr a mac a cuxaꞌanoꞌ caꞌ bin uruc, bayiriꞌ xan jeꞌ u tocar u joꞌr a mac a quimenoꞌ caꞌ bin uruc xan.
\v 43 Mʌꞌ ja wirej, tiꞌ tsꞌibaꞌan ich tu cotor u juꞌunin Cꞌuj ten a mac a tsꞌab u tucur ten Cꞌuj quir u tsecꞌticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj. Caj u yaꞌarajob toꞌonex bic tabar ic jawsiquex ic siꞌpirex wa quic chen acsiquex tij corex u tꞌʌn Jesús ―baxuc caj u yaꞌaraj Pedro tiꞌ a mac a tiꞌ muchꞌaꞌanob ich yatoch Cornelio.
\s A mac mʌꞌ u winiquirob judío caj u cꞌʌmajob u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj
\p
\v 44 Tiꞌ toy cu tsicbar Pedro ich yatoch Cornelio, caj tar u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tiꞌ a mac a caj u yubob u tꞌʌn Pedro. 
\v 45 A yacsmʌnob tu yorob a yet taracob Pedro u winiquirob judío caj jaqꞌuij yorob quireꞌ caj u yirob tar xan u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tiꞌ a mac a mʌꞌ u winiquirob judío. 
\v 46 Yerob jach tar u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tiꞌ a mʌꞌ u winiquirob judío, quireꞌ cu tꞌʌnob yejer u jer tꞌʌn a mac a mʌꞌ ju najtobiꞌ, bayiriꞌ xan, cu quiꞌ tꞌʌnicob Cꞌuj tan u yaꞌaricob:
\p ―Jach caremech Cꞌuj.
\p Rajen Pedro caj u yaꞌaraj tiꞌ u yet winiquirob judío a mac a yet taracob ucheꞌ:
\p
\v 47 ―Tiꞌ wa yʌn mac a teraꞌ a cu yaꞌaric, mʌꞌ a yʌn acsic jaꞌ tu joꞌrob? Mʌꞌ wa caj u cꞌʌmob u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj an ten bic a tenoboꞌ?
\p
\v 48 Jeroj, Pedro caj u tuchiꞌtajob caꞌ acsac jaꞌ tu joꞌrob. Caj tsꞌoc u yacsic jaꞌ tu joꞌrob robob a tiꞌ yʌn ich yatoch Cornelio caj u chich cꞌatajob tiꞌ Pedro caꞌ pꞌatʌc yejerob. U cꞌat u pꞌatʌr yaꞌab u qꞌuinin yejerob.
\c 11
\s Pedro cu tsicbatic tiꞌ u yet acsaꞌorirob ich u cajar Jerusalén
\p
\v 1 Rajiꞌ caj u yubaj yaꞌaraꞌ tan yacsicob tu yorob a mʌꞌ u winiquirob judío. A xiboꞌ, a tetaꞌb ten Jesús uch quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u cajar Jerusalén, robob caj u yubob. A yacsmʌnob tu yorob a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u ruꞌumin Judea caj u yubob xan.
\v 2 Barej, caj urij Pedro ich u cajar Jerusalén. U winiquirob judío a cu yaꞌariqueꞌ, caꞌ u tsꞌirej mac a mʌꞌ u winiquirob judío, yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u sʌjʌtꞌʌnob, tan yaꞌaricob: “Mʌꞌ tsoy a baꞌ cu man u betic Pedro, quij.” 
\v 3 A raꞌiriꞌ xibob a cu sʌjʌtꞌʌnob, caj yaꞌarajob tiꞌ Pedro:
\p ―Biquinin caj binech a wirej mʌꞌ u winiquirob judío? Biquinin caj janech yejerob a mʌꞌ u winiquirob judío? 
\p
\v 4 Rajen Pedro caj u yʌnxchun u nunquic, caj u toc rʌc araj tiꞌob bic tabar caj bin ich a mʌꞌ u winiquirob judío. Rajen caj u yaꞌaraj tiꞌob;
\p
\v 5 ―Tiꞌ yʌnen ich u cajar Jope tu quin tꞌʌnic Cꞌuj, jeroj, seb caj in wiraj baꞌ irej wa wʌyacꞌ in caꞌ. Caj in wiraj emen u caꞌ baꞌ irej nocꞌ a jach caremoꞌ. Toc cꞌaxaꞌan u xax u noqꞌuir. Yʌn cuatro u xax u noqꞌuir. Aroꞌ caj emij tu yʌnen a tenoꞌ ―quij―. Tar u tar ich caꞌanan caj emij toc ʌcʌcbar caj emij.
\v 6 A tenoꞌ, caj in quiꞌquiꞌ pʌctaj a baꞌ tiꞌ yʌn tu japnin nocꞌ, bayiriꞌ xan, caj in cꞌʌꞌotaj a baꞌ tiꞌ yʌn ich u noqꞌuir. Caj in wiraj u bʌqꞌuir cꞌax. Caj in wiraj u bʌqꞌir a ʌrʌcꞌaꞌan. Caj in wiraj can, caj in wiraj juj yejer u racꞌob bʌcꞌ. Caj in rʌc iraj chꞌichꞌ xan. 
\v 7 A ray a qꞌuininoꞌ caj in wuꞌyaj u tꞌʌn mac caj u yaꞌaraj: “Riqꞌuen, Pedro, quij. Chuquej a quinsej, a chꞌiꞌej, quij yaꞌaric.”
\v 8 Chen a tenoꞌ, caj in waꞌaraj: “Mʌꞌ in chiꞌic Jaj Tsꞌurir. Mʌꞌ in chiꞌmʌniꞌ. Jaririꞌ quin naj chiꞌic a baꞌ caj u toc araj Moisés uch, a tsoy in chiꞌicob. Mʌꞌ tsoy in chꞌiꞌic aroꞌ, Jaj Tsꞌurir.”
\v 9 Caꞌten caj in wuꞌy u tꞌʌn caꞌanan: “Tsoy a chiꞌic a baꞌ cu yaꞌaric Cꞌuj, tsoy u chibir. Rajen mʌꞌ a yan aric mʌꞌ tsoy in chiꞌic a tenoꞌ.”
\v 10 Caꞌten caj in wuꞌyaj u tꞌʌn caꞌanan: “Riqꞌuen, Pedro. Chuquej a quinsej, a chiꞌej. Tsoy a chiꞌic a baꞌ cu yaꞌaric Cꞌuj, tsoy u chibir. Rajen mʌꞌ a yʌn aric mʌꞌ tsoy in chiꞌic a tenoꞌ.” Caj tsꞌoquij caj wʌcꞌʌs binij caꞌanan. 
\v 11 A ray u qꞌuininoꞌ, caj bin caꞌanan a nocꞌoꞌ, caj cꞌuchob a mʌnaꞌ u nup xibob ich u jor naj tu yʌnen. Tuchiꞌtaꞌbob caj u pʌyen. Tar u tarob ich u cajar Cesarea. Cu cʌxtiquenob.
\v 12 Caj u yaꞌaraj ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj: “Caꞌ xiquech Pedro yejerob. Mʌꞌ a cꞌʌs tucric chichin wa mʌꞌ ja bin yejerob. Quireꞌ caj in tuchꞌitob caꞌ tacob u pʌyiquechob.” In wet binacob a jeꞌ seis xib a yacsʌmʌnob tu yorob, in wet winiquirob judío xan. Caj cꞌuchenob jeroj caj oquenob ich yatoch Cornelio u winiquir romano, quireꞌ rajiꞌ caj u pʌyen.
\v 13 A ray xiboꞌ caj u yaꞌaraj caj u yiraj u yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj ich u yatoch chꞌiquicbar. Jeroj caj araꞌb ten yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj: “Tuchiꞌtej xibob caꞌ xicob pʌybir Simón Pedro a tiꞌ yʌn ich u cajar Jope.
\v 14 Jeꞌ u tsecꞌtic tech yejer tu cotor a bʌjob bic a taquicquex a bʌjex.”
\v 15 Barej caj in yʌnxchun in tsecꞌtic tiꞌob caj tar u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tu muchꞌaꞌanob a mʌꞌ u winiquirob judío. Caj tar tu yicnʌnob an ten bic toꞌonex caj tar u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tu qꞌuininin Pentecostés.
\v 16 A ray u qꞌuininoꞌ, cꞌaj ten u tꞌʌn Jaj Tsꞌur barej caj u yaꞌaraj a tenob: “Jach taj, quij Jesús. A Juanoꞌ caj u yacsaj jaꞌ tu joꞌr mac caj cꞌam u tꞌʌn Juan. A mac a cu cꞌʌmic u tꞌʌn Cꞌuj, rajiꞌ cu bin tsꞌaꞌbir u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tiꞌ.”
\v 17 Mʌꞌ ja wirej, Cꞌuj caj u tuchiꞌtaj u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj tiꞌ a mʌꞌ u winiquirob judío, baxuc caj u tuchiꞌtaj toꞌonex quireꞌ tij cacsajex tij corex u tꞌʌn Jaj Tsꞌur Jesucristo. A tenoꞌ mʌꞌ cꞌuchaꞌan in wor in suꞌsic Cꞌuj. 
\p
\v 18 Caj tsꞌoc u yubicob u tꞌʌn Pedro a yacsmʌnob tu yorob tu yʌn Pedro mʌꞌ yʌn tꞌʌnajobiꞌ, jeroj tuneꞌ caj u jach tꞌʌnajob Cꞌuj, tan yaꞌaricob:
\p ―Jach caremech Cꞌuj. Cax mʌꞌ u winiquirob judío tsoy a wiric a techoꞌ Cꞌuj. Caj a chaꞌ u cꞌaxob u yorob quir u pꞌʌticob u cꞌasirob quir u cuxtarob munt qꞌuin.
\s A yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía
\p
\v 19 Caj tsꞌoc u quinsaꞌr Esteban, barej caj u yʌnxchun u chuquicob u pachob a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús rajen a yacsmʌnob tu yorob caj u pꞌʌtob tu yʌnob caj binob ich u jer ruꞌum, baxuc caj u betaj yaꞌab a yacsmʌnob tu yorob uch. Yʌn jun yarob, caj binob nach ich u ruꞌumin Fenicia, u jer jun yarob, tar binob ich u petenin u cꞌabaꞌ Chipre, u jer jun yarob caj binob ich u cajar Antioquía.
\v 20 A mac a cu tarob tiꞌ u petenin cꞌacꞌnab Chipre yejer a mac a cu tarob tiꞌ u cajar Cirene, a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj cꞌuchob uch ich u cajar Antioquía. Tiꞌ caj u tsicbʌtajob tiꞌ a mʌꞌ u winiquirob judío, bayiriꞌ xan, caj u tsecꞌtajob u jach tsoyir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur Jesús.
\v 21 Quireꞌ Cꞌuj tsꞌaj u mucꞌob quir u tsecꞌtaꞌrob u tꞌʌn Cꞌuj, rajen yaꞌab mac caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jesús caj u pꞌʌtajob a baꞌ caj u quibajob uch.
\p
\v 22 Barej a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén caj u yubajob cu yacsicob tu yorob raꞌ a mʌꞌ u winiquirob judío ich u cajar Antioquía, jeroj tuneꞌ, caj tuchiꞌtaꞌb Bernabé ten a yacsmʌnob tu yorob caꞌ xic ich u cajar Antioquía.
\v 23 Barej, caj cꞌuchij Bernabé ich u cajar Antioquía, caj u yiraj tan u quiꞌ yamtaꞌrob ten Cꞌuj, caj quiꞌjij yor Bernabé. Caj u yiraj aroꞌ, caj u chichquintaj yorob tu cotor soc mʌꞌ u pꞌʌticob u yacsicob tu yorob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur, soc u rajraꞌ cu quibicob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur.
\v 24 Mʌꞌ ja wirej, jach tsoy yor Bernabé. Tu jachtsꞌurintaꞌ u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj Bernabé, rajen yaꞌab caj u yacsajob tu yorob tu cajar Antioquía.
\p
\v 25 Caj tsꞌoc aroꞌ, pachir caj bin Bernabé, tu jamach pꞌʌtaj u cajar Antioquía quir u bin ich u cajar Tarso. Bin cʌxtaꞌbir Saulo.
\v 26 Caj u yiraj caj u pʌyaj caꞌ xic yejer ich u cajar Antioquía. Yet cꞌuchac Saulo yejer Bernabé ich u cajar Antioquía. Tiꞌ pꞌatob ich u cajar Antioquía tuririꞌ yaxqꞌuin quireꞌ acsaꞌbob ten a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u camsajob yaꞌab mac. Raꞌ u yacsmʌnob tu yorob paꞌch ten u racꞌob, a ju yet cajar: Rajiꞌ a cu sayʌrob tu pach Cristo, ꞌrajiꞌ yʌn chꞌic arej cu sayʌrob tu pach Cristo ich u cajar Antioquía.
\p
\v 27 Tiꞌ yʌn Bernabé yejer Saulo ich u cajar Antioquía barej caj tarob ich u cajar Antioquía a mac a tsꞌab u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj. Robob rucꞌob ich u cajar Jerusalén caj binob ich u cajar Antioquía. 
\v 28 Jeroj, caj tarob u muchꞌquinticob u bʌj a mac a yacsmʌnob tu yorob quir u yubicob u tꞌʌn Cꞌuj. A ray u qꞌuininoꞌ, tuririꞌ a mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj, rajiꞌ u cꞌabaꞌ Agabo. Rajiꞌ caj riqꞌuir u tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj. U Tajꞌor u Pixam Cꞌuj caj tsꞌaj u tꞌʌnin u tucric Agabo, a baꞌ cu bin tar biqꞌuin. Rajiꞌ caj u yaꞌaraj:
\p ―Bin u caj tar u chꞌic yum wiꞌij ich tu cotor u cajarob ich yocꞌocab.
\p Caꞌ bin cꞌuchuc tu qꞌuinin u reyinticob Claudio ich u cajar Roma jeꞌ u tar wiꞌij.
\p
\v 29 A yacsmʌnob tu yorob a tiꞌ yʌn ich u cajar Antioquía caj u yaꞌarajob:
\p ―Caꞌ ic muchꞌquintex ic taqꞌuinex caꞌ ic purex ich ij quet acsaꞌorirex ich u ruꞌumin Judea. A mun cꞌuchaꞌan ij corex ic tsꞌiquex tiꞌ, chuquex tiꞌob.
\p
\v 30 Caj tsꞌoc u muchꞌquinticob u taqꞌuinob caj bin purbirob tiꞌ u yet acsaꞌorirob a mac cʌjaꞌan ich u ruꞌumin Judea. Bernabé yejer Saulo bin u puric u taqꞌuinob. Caj cꞌuchob caj u pꞌʌtajob u taqꞌuinob ich u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob a cu yaꞌaricob a Nuxiboꞌ.
\c 12
\s Quinsaꞌb Jacobo a Pedrojoꞌ cꞌʌraꞌan
\p
\v 1 Raꞌiriꞌ u qꞌuinin, caj u yaꞌaraj u rey Herodes:
\p ―Caꞌ ic chuquex a mac a yacsmʌnob tu yorob.
\p Jeroj tuneꞌ, caj u yʌnxchun u chuquicob a yacsmʌnob tu yorob. Jun yarob caj u chucajob.
\v 2 Rajen caj u quinsaj Jacobo u sucuꞌun Juan. Quinsaꞌb Jacobo yejer mascab.
\v 3 Caj quiꞌjij yorob u winiquirob judío, caj irir u quinsaꞌ Jacobo. Rajen Herodes caj u yiraj caj u quiꞌquintaj u yorob u winiquirob judío. Caj u yaꞌaraj u chucur Pedro, xan. Caj u yaꞌaraj u chucur Pedro raꞌ u qꞌuinin u quiꞌquiꞌ janʌnob u winiquirob judío. Raꞌ cu janticob a mʌꞌ u sip u yoch paneꞌ.
\v 4 Caj tsꞌoc u chucur u mʌcbir Pedro. Caj araꞌb u cʌnantaꞌr Pedro ten soldado. Caj u yaꞌaraj u rey Herodes:
\p ―Caꞌ a quiꞌ cʌnantex tu mʌcaꞌan Pedro.
\p Rajen tsꞌaꞌb cʌnabir Pedro ten diez y seis soldado tu cu naj mʌquic mac. Caꞌ bin tsꞌocac u qꞌuinin u quiꞌquiꞌ janʌnob u winiquirob judío a cu yaꞌaricob Pascua, cu tucric Herodes caꞌ jocꞌsej u quinsej Pedro ʌcʌtan tu cotor u winiquirob judío.
\v 5 Rajen tiꞌ mʌcaꞌanoꞌ Pedro. Jach quiꞌ cʌnantaꞌb Pedro. A tu muchꞌaꞌanob a yacsmʌnob tu yorob tu tꞌʌnicob Cꞌuj tiꞌ Pedro. Rajraꞌ cu tꞌʌnicob Cꞌuj tiꞌ Pedro.
\s Pedro jocꞌsaꞌb ten Cꞌuj tu mʌcaꞌan
\p
\v 6 Raꞌ u qꞌuinin acꞌbir tu mʌcaꞌan Pedro. Raꞌ u qꞌuinin xan, caꞌ bin sasac a rey Herodesoꞌ u cꞌat u jocꞌsej u quinsej Pedro ich ʌcʌtan u winiquirob judío. Cꞌʌraꞌan Pedro. Cꞌʌraꞌan u cꞌʌb yejer caꞌtur u mascabir, chen wenʌn u caꞌ Pedro. Chumuc yʌn Pedro ich caꞌtur soldado a cu cʌnantaꞌrob Pedro. Bayiriꞌ xan tiꞌ yʌn u jer jun yarob ich tancab u jor naj u cuchir tu mʌcaꞌan Pedro tan u cʌnanticob.
\v 7 Seb caj tar yʌjmasir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur tu mʌcaꞌan Pedro. Jach pot sasij tu mʌcaꞌan Pedro. Caj pecsaꞌb Pedro ten yʌjmasir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur quir yasʌr Pedro. Caj tꞌʌnij Pedro:
\p ―Seb a riqꞌuir, Pedro ―quij.
\p U bʌjiriꞌ tiquin pit u mascabir u cꞌʌb Pedro.
\v 8 Caj araꞌb tiꞌ Pedro ten u yʌjmasir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur: 
\p ―Cꞌʌxej a nocꞌ, Pedro. Jupej a pech xʌnʌb, Pedro.
\p Barej, caj tsꞌoc u cꞌʌxic u nocꞌ caj u jupaj u pech xʌnʌb. Jeroj tuneꞌ, araꞌb tiꞌ ten u yʌjmasir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur:
\p ―Quiꞌ buquintej u caꞌ yarir a nocꞌ, Pedro, caꞌ taquech. 
\p
\v 9 Caj yʌn joqꞌuij yʌjmasir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur, caj say Pedro tu pach yʌjmasir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur. Cu tucric Pedro wʌyacꞌ u caꞌ. Mʌꞌ yer Pedro baꞌ cu betaꞌr ten Cꞌuj, cax jach rajiꞌ u yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj, rajen cu tucric Pedro wʌyacꞌ. 
\v 10 Caj u caꞌ u yʌn batꞌan masajob ʌcʌtan u soldado a tu yʌn irajob a cu cʌnantaꞌrob Pedro tu cu macʌrob Pedro. Jeroj caj u masajob u jer soldado a tiꞌ yʌnob quir u cʌnanticob Pedro, jeroj caj cꞌuchob tu carem u joꞌr quir u jocꞌar mac quir u bin ich u cajar Jerusalén. Mascab u jor naj. U bʌjiriꞌ tiquin qꞌuepʌjij u mac u jor naj tu cu macar mac. Caj jocꞌob Pedro yejer u yʌjmasir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur. Cꞌʌs nanach tu binob ich bej jeroj seb pꞌat Pedro tu junan.
\v 11 Cꞌaj tiꞌ Pedro tu yor tu jach iraj u yʌjmasir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur. Caj u yaꞌaraj:
\p ―Bajeꞌrer, in wer in Jaj Tsꞌurir caj u tuchiꞌtaj u yʌjmasir u tꞌʌn quir u taquiquen tiꞌ u mucꞌ a rey Herodesoꞌ soc mʌꞌ in quinsaꞌ. Bayiriꞌ xan, caj u tacajen tiꞌ tu cotor a baꞌ u cꞌatob u beticob tenob u winiquirob judío. 
\p
\v 12 Caj tsꞌoc u tucric a jeraꞌ caj bin ich yatoch u nʌꞌ Juan, u cꞌabaꞌ María. Pach u jer u cꞌabaꞌ Juan xan, Marcos a caꞌtur u cꞌabaꞌ. Tiriꞌ caj u muchꞌquintajob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob quir u tꞌʌnicob Cꞌuj tiꞌ Pedro. Yaꞌab tiꞌ yʌnob.
\v 13 Caj cꞌuchij Pedro ich yatoch u nʌꞌ Juan caj pꞌiristaꞌb u mac u jor u paꞌteꞌ ich tancab. Caj u tꞌʌnaj yubej cꞌurew xquic. Caj u yubaj tan u pꞌiristaꞌr ten Pedro, caj joqꞌuij yirej maquiꞌ. Rode u cꞌabaꞌ cꞌurew xquic. 
\v 14 Caj u tꞌʌnaj cꞌurew xquic, Pedro, jeroj cꞌʌꞌotaꞌb u tꞌʌn Pedro ten Rode, caj u cꞌʌnaj yacab yaꞌarej tiꞌ u racꞌob tiꞌ yʌn Pedro. Jach quiꞌ yor, rajen tubij tiꞌ u qꞌuebar u jor Pedro.
\v 15 Robob a tu yubajob u tꞌʌn Rode caj u yaꞌarajob tiꞌ: 
\p ―Mʌꞌ taj ca waꞌaric.
\p Chen Rode caj u chich araj tiꞌob:
\p ―Jach taj ―quij―, tiꞌ yʌn Pedro.
\p Robob caj u yaꞌarajob tiꞌ:
\p ―Tin tꞌʌnob u yʌjmasir u tꞌʌn Pedro a ta wuꞌyaj a cu cʌnantaꞌr Pedro.
\p
\v 16 A Pedrojoꞌ tiꞌ toy cu pꞌiristic u jor naj ich u paꞌteꞌ. Rʌc bin yiricob caj qꞌueb u jor naj quir u yocar Pedro. Caj irir ten u yet acsaꞌorirob, caj jaqꞌuij yorob.
\v 17 Pedro caj u yesaj u cꞌʌb soc caꞌ tsꞌocac u tꞌʌnob u racꞌob. Jeroj tuneꞌ, caj u toc araj tiꞌob bic a Jaj Tsꞌuroꞌ, caj u jocꞌsaj tu mʌcaꞌan uch. Caj u yaꞌaraj Pedro:
\p ―Joqꞌuen, arex tiꞌ Jacobo yejer ij quet acsaꞌorirex bic caj joqꞌuen a tenoꞌ ―quij Pedro.
\p Jeroj tuneꞌ, caj joqꞌuij ich yatoch u nʌꞌ Juan, caj bin ich u jer naj.
\p
\v 18 Caj sasij caj jaqꞌuij u yorob u soldado a caj u cʌnantob Pedro ucheꞌ, quireꞌ mʌꞌ yerob tu bin Pedro.
\v 19 A rey Herodes tuchiꞌtaꞌb cʌxtaꞌbirob Pedro quireꞌ mʌnaꞌ Pedro. Caj quiꞌquiꞌ cʌxtaꞌbob, chen mʌꞌ irir Pedro. Caj cꞌataꞌb tiꞌ a soldadojoꞌ a caj u cʌnantob Pedro ucheꞌ tu bin Pedro, bayiriꞌ xan, bic caj joqꞌuij Pedro. Caj tsꞌoc u cꞌataꞌ tiꞌob, a soldado a caj u cʌnantob Pedro ucheꞌ caj tuchiꞌtaꞌbob rʌc chꞌʌcbir u car u soldado a caj u cʌnantob Pedro ucheꞌ. Caj tsꞌoc u tuchiꞌticob caj rucꞌ a rey Herodes ich u ruꞌumin Judea, caj bin cʌjtar ich u cajar Cesarea. Tiriꞌ pꞌat ti taroꞌ.
\s Quimij a rey Herodesoꞌ
\p
\v 20 A mac a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u cajar Tiro, quet yejer a mac a cʌjaꞌanob ich u cajar Sidón tu chen tsꞌiquintaꞌr Herodes. A uchoꞌ, cu bin purbir yoꞌoch ich u cajarob Tiro yejer Sidón. Caj tsꞌiquij a rey Herodesoꞌ, rajen mʌꞌ ju yaꞌaraꞌ u bin purbirob yoꞌochoꞌ. Rajen caj u muchꞌquintajob u bʌj a mac a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u cajar Tiro yejer a mac a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u cajar Sidón. Robob caj u yaꞌarajob: 
\p ―Caꞌ tsicbanʌcoꞌonex yejer u jach tsꞌurir a rey Herodes a cu beyaj tiꞌ Herodes, u cꞌabaꞌ Blasto. Caꞌ ic boꞌotex yejer taqꞌuin Blasto soc rajiꞌ cu bin sisquinbir yor a rey Herodesoꞌ.
\p A baywoꞌ, caj sisij yor Herodes.
\v 21 Caj rʌc binob ich u rey Herodes, a mac cʌjaꞌanob ich u cajar Tiro, yejer a mac a cʌjaꞌanob ich u cajar Sidón. Robob, caj rʌc binob ich u rey Herodes, quireꞌ pay ten Herodes. A ray u qꞌuininoꞌ, caj u buquintaj u nocꞌ rey, jach tsoy u nocꞌ a rey Herodesoꞌ. Caj curʌj tu carem u cutan tu cu naj reyinticob, caj u yʌnxchun u tꞌʌnic a pimoꞌ.
\v 22 A pimoꞌ, caj yubajob u tꞌʌn Herodes. Caj cꞌam tꞌʌnajob a pimoꞌ, tan yaꞌaricob:
\p ―A raꞌ cu tꞌʌn toꞌonexoꞌ, cꞌuj. Rajiꞌ cꞌuj cu tꞌʌnicoꞌonex, mʌꞌ xib cu tꞌʌniꞌ.
\p
\v 23 Raꞌiriꞌ u qꞌuinin caj tuchiꞌtaꞌb tuririꞌ u yʌjmasir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur ich a rey Herodesoꞌ quir u yajtar Herodes. Caj jach yajij, caj oc nocꞌ tiꞌ, caj quimij Herodes. Mʌꞌ ja wirej, a Herodesoꞌ, caj u chaꞌj u cꞌujintaꞌr ten a pimoꞌ, quireꞌ mʌꞌ ju yaꞌaraj:
\p ―Jach carem Cꞌujiꞌ.
\p
\v 24 Chen tantanxer, caj bin u rʌc tsecꞌt u tꞌʌn Jaj Tsꞌur. Bayiriꞌ xan, cu jach pimtar a yacsmʌnob tu yorob tiꞌ Jaj Tsꞌur.
\p
\v 25 Caj tsꞌoc u pꞌʌticob u taqꞌuinob Bernabé yejer Saulo, caj rucꞌob ich u cajar Jerusalén. Yet binacob Juan Marcos. 
\c 13
\s Bernabé yejer Saulo cu yʌnxchun u tsecꞌticob u tꞌʌn Cꞌuj ich tantanxer ruꞌum
\p
\v 1 Bernabé tiꞌ yʌn ich u cajar Antioquía uch tu cu naj muchꞌquinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob quir u cꞌujinticob Cꞌuj. Tiꞌ yʌn u jer xib Simón a boxeꞌ yejer Bernabe. Tiꞌ yʌn Lucio yejer Bernabé, raꞌ u cajar Cirene uch. Tiꞌ yʌn Manaén yejer Bernabé, raꞌ tsemtaꞌb ten u tet Manaén uch. Rajiꞌ gobernador Herodes u ruꞌumin Galilea. Tiꞌ yʌn Saulo yejer Bernabé. Robob tʌcʌj yʌjtseqꞌuirob u tꞌʌn Cꞌuj, bayiriꞌ xan, yʌjcamsʌyʌjirirob u tꞌʌn Cꞌuj.
\v 2 U qꞌuinin caj u cꞌujintob Jaj Tsꞌur, mʌꞌ ju janʌnob, quireꞌ caj u sʌjtob Cꞌuj tu cu tꞌʌnicob Cꞌuj a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús. A ray u qꞌuininoꞌ, u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Tetenex ―quij u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj―, caꞌ xicob u tsecꞌtob raꞌ in warmʌnob u beyajob uch.
\p
\v 3 Caj tsꞌoc mʌꞌ ju janʌnob, quireꞌ cu sʌjticob Cꞌuj bayiriꞌ xan, barej caj tsꞌoc u tꞌʌnicob Cꞌuj, a tiꞌ muchꞌaꞌanob a yacsmʌnob tu yorob, caj u tsꞌancꞌʌbtajob Bernabé yejer Saulo soc u cꞌʌmicob u beyajob Saulo yejer Bernabé. Jeroj tuneꞌ, caj u tuchiꞌtajob caꞌ xicob tu beyajob.
\s Bernabé yejer Saulo cu binob ich u petenin Chipre
\p
\v 4 Baxuc toc araꞌb tiꞌob ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, rajen tiꞌ binob Bernabé yejer Saulo. Tiꞌ binob ich u cajar Seleucia, u jor chem Seleucia. Caj u yirajob chem caj ocob quir u binob ich u petenin cꞌacꞌnab Chipre.
\v 5 Caj cꞌuchob tu jor chem, a pach u cꞌabaꞌ Salamina. Tiriꞌ jocꞌobiꞌ ich u cajar Salamina. Tiꞌ caj u yʌnxchun u tsecꞌtob u tꞌʌn Cꞌuj ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Yet taracob Juan Marcos quir u yamtaꞌob tu cu tsecꞌticob u tꞌʌn Cꞌuj.
\v 6 Caj manob u rʌc chꞌʌctob u petenin Chipre. Tiriꞌ cu manob u tsecꞌticob u tꞌʌn Cꞌuj hasta cꞌuchijob ich u cajar Pafos. Tiriꞌ caj u nupob tuririꞌ u winiquir judío, u cꞌabaꞌ Barjesús. Rajiꞌ cu cꞌʌyic mac, a Barjesúsoꞌ. U bʌjiriꞌ tus aꞌaric yʌjtseqꞌuiren u tꞌʌn Cꞌuj, u chen tusarbar.
\v 7 A jeꞌ Barjesúsaꞌ, tiꞌ yʌn yejer Sergio Paulo. Rajiꞌ gobernador, mʌꞌ jach chich u joꞌr quir u cʌnic. Tꞌʌnij Bernabé yejer Saulo caꞌ tacob tsecꞌbir yubej u tꞌʌn Cꞌuj, quireꞌ u cꞌat yubic u tꞌʌn Cꞌuj Sergio Paulo.
\v 8 A Barjesúsoꞌ, a cu cꞌʌyic mac, pach u jer u cꞌabaꞌ xan, Elimas u jer u cꞌabaꞌ. Rajiꞌ caj u maꞌquintaj soc mʌꞌ u tsecꞌtob u tꞌʌn Cꞌuj ich Sergio Paulo soc mʌꞌ u yacsic tu yor. Elimas u cꞌat yaꞌaric yʌjcꞌʌyir mac. 
\v 9 Chen Saulo a mac yʌn u jer u cꞌabaꞌ xan. Pablo u jer u cꞌabaꞌ. Pablo caj u quiꞌ pʌctaj u wich yʌjcꞌʌyir mac. Rajiꞌ caj u jach tsꞌurintaj u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, Pablo, rajen caj u tꞌʌnaj yʌjcꞌʌyir mac.
\v 10 Caj u yaꞌaraj tiꞌ:
\p ―U pararech quisin. Yʌjtusarirech tiꞌ mac a techoꞌ. Ca betic a baꞌ cu yaꞌaric tech quisin. Ca maꞌquintic tu cotor a baꞌ jach tsoyeꞌ. Tech ca jer mastic u tꞌʌn Cꞌuj soc mʌꞌ u cꞌʌmic u tꞌʌn Cꞌuj, ta tꞌʌn. Biquinin mʌꞌ a pꞌʌtic a camsic a baxucoꞌ?
\v 11 Bajeꞌrer, Jaj Tsꞌur cu bin u tsꞌic tech a siꞌpir. Jeꞌ u yacꞌbirchʌjʌr a wich soc yaꞌab qꞌuin mʌꞌ ja wir a ber, mʌꞌ ja bin a wirej chunqꞌuin.
\p Seb caj acꞌbirchʌjij u wich. Mʌꞌ ju yir u ber, rajen caj u cʌxtaj mac yʌjmʌchir u cꞌʌb quir u payʌr u ber. 
\v 12 Barej, gobernador caj u yiraj bic acꞌbirchʌjij u wich Barjesús, jeroj caj u yacsaj tu yor gobernador, quireꞌ jach jaqꞌuij yor caj yubaj u camsaꞌob u tꞌʌn Cꞌuj.
\s Pablo yejer Bernabé ich u cajar Antioquía a tiꞌ yʌn ich u ruꞌumin Pisidia
\p
\v 13 Pablo caj u cʌxtaj chem quir u bin Pablo yejer u yet beyajob, jeroj caj rucꞌob ich u cajar Pafos caj cꞌuchob ich u jor chem Perge. Raꞌ tiꞌ yʌn ich u ruꞌumin Panfilia. Barej, caj cꞌuchob ich u cajar Perge, caj u pꞌʌtaj u beyaj caj sutnʌj tu pach Juan Marcos. Tar bin ich u cajar Jerusalén.
\v 14 U bʌjiriꞌob Pablo yejer Bernabé caj u pꞌʌtajob u cajar Perge. Caj binob, tar u wich u binob ich u cajar Antioquía, a ra cajaroꞌ tiꞌ yʌn ich u ruꞌumin Pisidia. Caj cꞌuchij tu qꞌuinin cu jeꞌrar u winiquirob judío, jeroj caj ocob ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Caj ocob, caj curʌjob. Mʌꞌ ja wirej, caj u muchꞌquintob u bʌj u winiquirob judío.
\v 15 Caj tsꞌoc u xaquic u tꞌʌn Cꞌuj quir u yubicob tu cotor mac a tiꞌ yʌn ich u chan najir. Mʌꞌ ja wirej, caj u xacaj a baꞌ caj u tsꞌibtaj u nunquirob Moisés, yejer a baꞌ caj u tsꞌibtajob a mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsꞌibticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj uch. Caj u tꞌʌnajob Pablo yejer Bernabé. Caj tꞌʌnij u jach tsꞌurirob u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Caj u yaꞌaraj tiꞌ:
\p ―Toc arej tenob, in wet winiquirob judío ―quij―, a cu chichquintic ij corex. Arej toꞌonex, bajeꞌrer quen. 
\p
\v 16 Rajen Pablo caj ricꞌ chꞌictar quir u tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj tiꞌob. Caj u yes u cꞌʌb soc mʌꞌ u tꞌʌnob, jeroj caj u yaꞌaraj:
\p ―Uꞌyex a baꞌ quin waꞌaric techex u xibirechex u winiquirechex israel, baxuc a techexeꞌ a mac a cu sʌjticob Cꞌuj. Uꞌyex a baꞌ quin waꞌaric.
\v 17 Rajiꞌ quij cꞌujintiquex u cꞌujir u winiquirob israel, a raꞌ tu tetaj ic nunquirex uch. Rajiꞌ, tun, caj u chaꞌj u pimtarob uch tiꞌ toy yʌnob ich u ruꞌumin Egipto. Mʌꞌ wa caj u yesaj u mucꞌ Cꞌuj, raꞌ u qꞌuinin caj u jocꞌsaj ic nunquirex ich u ruꞌumin Egipto, caj u pʌyaj u berob uch.
\v 18 A Cꞌujoꞌ, caj u cʌnantaj ic nunquirex cuarenta yaxqꞌuin ich tacay ruꞌum an ten bic u cʌnantaꞌr chan ochir ten u nʌꞌ.
\v 19 Mʌꞌ wa Cꞌuj caj u chꞌesajoꞌ u winiquirob canaán? Caj u rʌc chꞌesaj u cajarob a mac a cʌjaꞌanob ich u ruꞌumin Canaán. Caj u toc rʌc chꞌesaj siete u cajarob a tiꞌ yʌnob ich u ruꞌumin Canaán uch, quir u rʌc sijir tiꞌ ic nunquirex uch, soc robob yʌnin u ruꞌumob.
\v 20 Caj tsꞌoc u jʌsic tiꞌob u ruꞌumin, caj manij cuatrocientos yaxqꞌuin, pachir a Cꞌujoꞌ, caj u tetaj u jach tsꞌurirob u winiquirob israel quir u tsꞌurintaꞌr tenob u winiquirob israel. A ray u winiquirob israel quir yiricob wa quiꞌ yorob, wa yʌn cꞌas tiꞌob. Caj jach tsꞌurintaꞌbob u winiquirob israel hasta cꞌuchij tu qꞌuinin u tar Samuel, a mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj.
\p
\v 21 Caj u yaꞌaraj Pablo tiꞌ a mac a tiꞌ yʌnob ich u chan najir, tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío: 
\p ―Ic nunquirex caj u cꞌataj tiꞌ Cꞌuj uch, quir u teticob u rey quir u reyinticob ic nunquirex. Rajen tuchiꞌtaꞌb Saúl ten Cꞌuj quir u reyintaꞌr ten ic nunquirex. Raꞌ u tet Saúl u cꞌabaꞌ Cis. Raꞌ u yoꞌnen Saúl, Benjamín. Saúl caj u reyintaj ic nunquirex cuarenta yaxqꞌuin.
\v 22 Tu cu reyintaꞌr caj rucꞌsaꞌb ten Cꞌuj, caj oc u tsꞌaj tiꞌ David reyir. Mʌꞌ ja wirej, u tet David Isaí uch. Cꞌuj caj u yaꞌaraj tiꞌ David: “In wer a David cu jach quiꞌquintic in wor. Rajiꞌ cu quibic tu cotor baꞌ quin waꞌaric tiꞌ.” 
\v 23 Mʌꞌ ja wirej, tuririꞌ u caꞌ parar u caꞌ parar u nunquir David, rajiꞌ Jesús. Quireꞌ caj u toc araj Cꞌuj uch: “Jeꞌ u tar u caꞌ parar u caꞌ parar tiꞌ u nunquir David caꞌ bin tac tu qꞌuinin, a cu bin u taquic u winiquirob israel.” Rajen tarij Jesús.
\v 24 Mʌꞌ toy yʌnxchunac u camsic Jesús, tiꞌ yʌn Juan a cu yacsic jaꞌ tu joꞌr mac, caj u tsecꞌt u tꞌʌn Cꞌuj ich tu cotor u winiquirob judío. A Juanoꞌ, caj yaꞌaraj tiꞌob: “Caꞌ a cꞌaxex a worex, caꞌ a pꞌʌtex a cꞌasoꞌ, soc caꞌ acsaquex jaꞌ ta joꞌrex.” Raꞌ quir u yesicob caj cꞌaxob tu yorob.
\v 25 Jach tabar u tsꞌocar u tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj Juan, caj u yaꞌaraj Juan: “A techexoꞌ, ca tucriquex Cristojen, a ca pajiquex u tar. Mʌꞌ teniꞌ. Pachir u tar tin pach. A tenoꞌ, tin tꞌʌn mʌꞌ jach patareniꞌ quir in pitic u cꞌanir u pechꞌ xʌnʌb. Quireꞌ jach carem a cu tar tin pachoꞌ.”
\p
\v 26 A tenoꞌ, quin tꞌʌniquechex in wet winiquirob judío, quireꞌ a toꞌonexoꞌ, u pararoꞌonex ic nunquirex Abraham. Raꞌ quin tꞌʌnicoboꞌ a mac a cu sʌjticob Cꞌuj, a mac a tiꞌ yʌnob teraꞌ bajeꞌrer. Cꞌuj u cꞌat caꞌ ij cuꞌyex u tꞌʌn quir u taquicoꞌonex tu cotor, rajen tuchiꞌtaꞌb u tꞌʌn quir ij cuꞌyex u tꞌʌn Cꞌuj.
\v 27 A mac a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u cajar Jerusalén, quet yejer u jach tsꞌurirob u winiquirob judío a tiꞌ yʌn ich u cajar Jerusalén, mʌꞌ ju cꞌʌꞌotajob Jesús. Mʌꞌ yerob maquiꞌ uch, mʌꞌ ju najtajob tu tsꞌibaꞌan ten a xiboꞌ, a tsꞌaꞌb u tucurob ten Cꞌuj quir u tsꞌibticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj. Mʌꞌ ja wirej, quireꞌ caj u cꞌatajob tiꞌ u winiquirob romano caꞌ quinsacob tiꞌ Jesús. Jeroj caj u nupꞌsajob a baꞌ caj u toc araj a mac a tsꞌaꞌb u tucurob ten Cꞌuj quir u tsꞌibticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj uch, cax rajraꞌ cu xaquicob aroꞌ ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío, caꞌ bin cꞌuchuc tu qꞌuinin u jeꞌrar u winiquirob judío.
\v 28 Cax mʌnaꞌ u siꞌpir Jesús, caj u cꞌatajob a mac a cʌjaꞌanob ich u cajar Jerusalén, caj u cꞌatajob tiꞌ Pilato caꞌ quinsacob tiꞌ Jesús.
\v 29 Barej caj tsꞌoc u nupꞌsicob a baꞌ tsꞌibtaꞌbob tiꞌ a xibob, a tsꞌaꞌb u tucur tiꞌob ten Cꞌuj, quir u tsꞌibticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj tiꞌ Jesús. Jeroj tuneꞌ, caj ensaꞌb Jesús tu bʌjaꞌan ich u cruz, caj binob tꞌajbir u baquer ich u japnin tunich.
\v 30 Chen Cꞌuj caj u ricꞌsaj tiꞌ u quimirir caꞌ wʌcꞌʌs cuxrac Jesús.
\v 31 A mac a yet taracob Jesús uch, caj ruqꞌuij ich u ruꞌumin Galilea tu cu bin ich u cajar Jerusalén. A jeꞌ yet taracob caj u yesaj u bʌj tiꞌob. Yaꞌab u qꞌuinin caj u yesaj u bʌj Jesús tiꞌ a yet manacob uch caj ricꞌsaꞌb ich u quimirir ten Cꞌuj. Rajen a ju yet manacob uch caj u manob u tsicbʌticob u tꞌʌn Jesús. A baꞌ caj u yirajob u betic Jesús uch, raꞌ cu manob u tsicbʌtob tiꞌ tu cotor mac. 
\p
\v 32-33 Rajen tiꞌ yʌnenob bajeꞌrer soc in tsicbarob techex u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj. Soc a werex a baꞌ caj u toc araj Cꞌuj tiꞌ ic nunquirex uch, toc nupꞌsaꞌan toꞌonex a mac a u caꞌ pararob ic nunquirex. Mʌꞌ ja wirej, caj ricꞌsaꞌb Jesús ten Cꞌuj caj u nupꞌs u tꞌʌn Cꞌuj toꞌonex. Mʌꞌ ja wirej, tiꞌ tsꞌibaꞌan jun xotꞌ u tꞌʌn Cꞌuj, cu yaꞌaric salmo caꞌtur: “A techoꞌ, in pararech, bajeꞌrer quin wesic tech ʌcʌtan tu cotor mac soc yerob tu cotor mac in pararech.”
\v 34 A uchoꞌ, caj u yaꞌaraj Cꞌuj xan: “Jeꞌ u riqꞌuir tiꞌ u quimirir soc mʌꞌ u tuꞌtar u winiquirir.” Rajen araꞌb ten Cꞌuj tiꞌ a mac a cu bin tar: “Jeꞌ in betic tech an ten bic caj in waꞌaraj tiꞌ David. Jach taj jeꞌ in betic an ten bic caj in toc araj uch, quij.”
\v 35 Rajen Cꞌuj arej ich u jer salmo a cu tꞌʌnoꞌ irej wa Jesús cu tꞌʌn uch caj u yaꞌaraj: “In wer mʌꞌ ja chaꞌ u tuꞌtar in winquirir quireꞌ a pararen.”
\v 36 Mʌꞌ ja wirej, tiꞌ toy cuxaꞌan ic nunquirex David uch, rajiꞌ caj u toc betaj a baꞌ araꞌb tiꞌ ten Cꞌuj. Barej caj tsꞌoc u yamtic u yet winiquirob judío caj quimij David. Caj mucob ic nunquirex David uch, caj tuꞌjij u winquirir David.
\v 37 Chen u winquirir Jesús mʌꞌ tuꞌjijiꞌ. Mʌꞌ ja wirej, u winquirir Jesús ricꞌsaꞌb ten Cꞌuj tiꞌ u quimirir.
\v 38 Mʌꞌ wa a werex, in wet winiquirob judío quireꞌ a baꞌ caj u betaj Jesús, jeroj, tan u tsecꞌtaꞌr techex bic cu jawʌr a siꞌpirex.
\v 39 A uchoꞌ, a cꞌatex quir u jawʌr a siꞌpirex, chen mʌꞌ cꞌuchaꞌan a worex quir a jawsiquex a siꞌpirex tiꞌ u tꞌʌn Moisés. Bajeꞌrer, cꞌuchaꞌan a worex a jawsiquex a siꞌpirex wa ca chen acsiquex ta worex u tꞌʌn Jesús. Cax wa techex cax tu cotor mac.
\v 40 Rajen, quiꞌ irej techex, soc mʌꞌ u tar techex a baxuc caj u tsꞌibtaj a mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsꞌibtic a baꞌ u cꞌat Cꞌuj uch, barej caj u yaꞌaraj: 
\q
\v 41 Quiꞌ irej a techexoꞌ a mac a cu pꞌastic a baꞌ cu yaꞌaric Cꞌuj. Caꞌ jacac a worex. Caꞌ quimiquechex. Quin bin betic, quij Cꞌuj, a baꞌ mʌꞌ yirmʌn mac mʌꞌ biqꞌuin yirmʌn a ray u qꞌuinin ti toy cuxaꞌanechex. Cax cu tar yaꞌaric techex mʌꞌ ja bin a quibiquex, quireꞌ chich a joꞌrex.
\m A baxuc caj tsꞌoc u tꞌʌn Pablo tiꞌ a mac a tiꞌ yʌnob ich u chan najir.
\p
\v 42 Barej caj jocꞌob Pablo yejer Bernabé tiꞌ u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Caj tarob u cꞌatej a mʌꞌ u winiquirob judío caꞌ wʌcꞌʌs tarob u tsecꞌtejob u tꞌʌn Jesús tu qꞌuinin quir u jeꞌrar u winiquirob judío. Caꞌ bin tac u jer u qꞌuinin quir u jeꞌrar, raꞌ u qꞌuinin quir u tsecꞌtic tiꞌob.
\v 43 Barej caj tsꞌoc u tsecꞌtic u tꞌʌn Jesús ich u chan najir, caj rʌc jocꞌob. Yaꞌab u winiquirob judío, yejer yaꞌab a mac a cu cꞌujinticob Cꞌuj an ten bic u winiquirob judío, ich a ray chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío, caj sayob tu pach Pablo yejer Bernabé. Pablo yejer Bernabé caj tsicbanʌjob yejer a cu sayʌrob tu pachob, caj u chich arajob tiꞌob wa ju quiꞌ acsiquicob tu yorob u tꞌʌn Jesús, soc mʌꞌ u pꞌʌticob u tꞌʌn Cꞌuj. 
\p
\v 44 Caj cꞌuchij tu qꞌuinin, u jer u qꞌuinin quir u jeꞌrar u winiquirob judío, orac tu cotor mac tarob u muchꞌquinticob u bʌj a mac a cʌjaꞌanob ich u cajar Antioquía, caj tarob yubicob u tꞌʌn Cꞌuj.
\v 45 Caj u yirajob u winiquirob judío caj u rʌc tarob yubob u tꞌʌn Cꞌuj, caj choquij yorob u winiquirob judío. Rajen caj u yʌnxchun u cꞌamquinticob u tꞌʌn, rajraꞌ yaricob:
\p ―Mʌꞌ tajiꞌ a baꞌ cu camsic Pablo.
\p Caj pꞌastaꞌb Pablo ten u winiquirob judío.
\v 46 Rajen caj u tꞌʌnajob u winiquirob judío, Pablo yejer Bernabé. Mʌꞌ u jacꞌar u yorob Pablo yejer Bernabé. Caj u yaꞌarajob tiꞌob:
\p ―Caj u yaꞌaraj ten Cꞌuj caꞌ in yʌn tsecꞌtej u tꞌʌn ich u winiquirob judío. Pachir bin xiquenob in tsecꞌticob ich a mʌꞌ u winiquirob judío. Mʌꞌ ja wirej, mʌꞌ ja sʌjtiquex u tꞌʌn Cꞌuj, mʌꞌ a cꞌatex a cꞌʌmiquex u tꞌʌn Cꞌuj quir a cuxtarex munt qꞌuin. Rajen, bajeꞌrer bin in caꞌ in pꞌʌtechex. Bin in caꞌ in tsecꞌtejob u tꞌʌn Cꞌuj tiꞌ a mʌꞌ u winiquirob judío.
\v 47 Mʌꞌ ja wirej, caj u toc araj tenob Jaj Tsꞌur uch:
\q Tin tetech Pablo quir a bin a tsecꞌtic in tꞌʌn tiꞌ a mʌꞌ u winiquirob judío cax tu cʌjaꞌanob ich yocꞌocab soc yerob u cuxtarob munt qꞌuin.
\p
\v 48 Barej caj yubob yaꞌaric Pablo a mʌꞌ u winiquirob judío ajeraꞌ, caj quiꞌjij yorob. Jeroj tuneꞌ, caj u yaꞌarajob: 
\p ―Jach tsoy u tꞌʌn Cꞌuj.
\p Caj u yacsajob tu yorob u jach tsoyir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur. Rajen tu cotor a mac a tetaꞌan ten Cꞌuj quir u cuxtar munt qꞌuin caj u yacsob tu yorob.
\v 49 Rajen a yacsmʌnob tu yorob caj manob u tsecꞌtob u tꞌʌn Cꞌuj ich tu cotor mac ich u ruꞌumin Pisidia.
\v 50 Chen u winiquirob judío a mʌꞌ ju yacsob tu yorob caj tsicbanʌjob yejer xquic caꞌ pꞌusacob u yorob. A jeꞌ xquicaꞌ, jach sʌjtaꞌb ten tu cotor mac ich u cajar Antioquía. A jeꞌ xquicaꞌ, cu cꞌujinticob Cꞌuj an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío. Bayiriꞌ robob u winiquirob judío caj u tsicbʌtajob tiꞌ u jach tsꞌurirob u cajar quir u pꞌusaꞌr u yorob soc u tsꞌictarob yejer Pablo yejer Bernabé, rajen jach tsꞌiquijob, rajen caj u chucajob u pachob Pablo yejer Bernabé ten u jach tsꞌurirob u cajar Antioquía. Jeroj tuneꞌ, jocꞌsaꞌb Pablo yejer Bernabé ich u ruꞌumin Pisidia.
\v 51 Tu yʌn jitajob u pechꞌ xʌnʌb Pablo yejer Bernabe, caj u titajob u noy u ruꞌumin u pechꞌ xʌnʌb. Caj u titajob soc yesicob tiꞌob bin u caꞌ pꞌʌtejob u tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj tiꞌ a mac ich u cajar Antioquía. Jeroj tuneꞌ, caj rucꞌob caj binob ich u cajar Iconio.
\v 52 Chen a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía jach quiꞌ yorob. Caj u jach tsꞌurintaj u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj a yacsmʌnob tu yorob.
\c 14
\s Pablo yejer Bernabé ich u cajar Iconio
\p
\v 1 Caj cꞌuchob Pablo yejer Bernabé ich u cajar Iconio, caj binob tu cu muchꞌquinticob u bʌj u winiquirob judío ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj. Pablo yejer Bernabé caj u tsecꞌtajob u tꞌʌn Cꞌuj. Caj u rʌc uꞌyajob bic tabar caj u tsecꞌtajob Pablo yejer Bernabé rajen yaꞌab caj u yacsajob tu yorob cax u winiquirob judío cax a mʌꞌ u winiquirob judío.
\v 2 Chen raꞌ mʌꞌ u winiquirob judío caj pꞌusaꞌb yor ten u winiquirob judío a mʌꞌ yacsmʌnob tu yorob caj u tucrajob cꞌas tiꞌ a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús.
\v 3 Rajen tiriꞌ pꞌatob yaꞌab u qꞌuinin caj u camsob u tꞌʌn Jesús. Cax pꞌusaꞌbob u yorob a mʌꞌ u winiquirob judío ten u winiquirob judío, Pablo yejer Bernabé mʌꞌ u jacꞌʌr u yorob u tsecꞌticob u tꞌʌn Jesús. Cꞌuj caj u tsꞌajaj u mucꞌ quir u yesic tiꞌob carem beyaj, bayiriꞌ xan, a cu jacꞌʌr u yorob mac, soc yerob jach taj Cꞌuj cu tsecꞌticob u tꞌʌn, bayiriꞌ xan, soc yerob Cꞌuj cu jach tucric mac.
\v 4 Chen mʌꞌ pꞌeriꞌob u yorob ich a ray cajaroꞌ. Mʌꞌ ja wirej, junbuj u cajar tsoy yiricob Pablo yejer Bernabé, chen u jer junbuj u cajar quet yorob yejer u winiquirob judío, mʌꞌ tsoy yirir Pablo yejer Bernabé.
\v 5 Caj u pꞌeriquintajob u bʌj yejer a mʌꞌ u winiquirob judío yejer u winiquirob judío quet yejer u jach tsꞌurirob u cajar, caj u pꞌeriꞌquintob u bʌj quir u chuquicob u pachob Pablo yejer Bernabé. U cꞌatob u chꞌinic u joꞌrob Pablo yejer Bernabé.
\v 6 Caj u yubob bin u caꞌob chꞌinbir u joꞌrob, caj putsꞌob Pablo yejer Bernabé. Caj rucꞌob ich u cajar Iconio caj cꞌuchob ich u cajar Listra tu ruꞌumin Licaonia. Tiꞌ binob xan, tu nʌtsꞌaꞌan u chan cajarob bʌytʌc tiꞌ u cajar Licaonia.
\v 7 Tiriꞌ caj u tsecꞌtob u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj.
\s Tiꞌ chꞌinij u joꞌr Pablo ich u cajar Listra
\p
\v 8 Tiꞌ yʌn tuririꞌ xib ich u cajar Listra, mʌꞌ ju ximbar, cajʌn mech yoc. U toc berer caj rochaꞌb ten u nʌꞌ uch. Mʌꞌ ju ximbar tiꞌ curaꞌaniꞌ.
\v 9 A cajʌn mech yocoꞌ, caj u yubaj tu cotor a baꞌ cu yaꞌaric Pablo, caj pʌctaꞌb u wich ten Pablo a cajʌn mech yocoꞌ, quireꞌ caj u yiraj caj u yacsaj tu yor a cajʌn mech yocoꞌ. Rajen bin u caꞌ jawsaꞌbir yoc ten Cꞌuj.
\v 10 Cꞌam caj araꞌb tiꞌ ten Pablo:
\p ―Riqꞌuen, taj ca chꞌictar yejer a woc.
\p Jeroj seb caj sitꞌnʌj caj chꞌicrʌj, caj u yʌnxchun u ximbar.
\v 11 Barej caj u yirajob a pimoꞌ u riqꞌuir a cajʌn mech yoc uch. Caj u yirajob jawsaꞌb ten Pablo, jeroj tuneꞌ, cꞌam awʌtnʌjob a pimoꞌ ich u tꞌʌn u winiquirob licaonia caj u yaꞌarajob:
\p ―Caꞌtur cꞌuj caj tarob teraꞌ. Tar u tarob caꞌanan irej toꞌonex ic winquirirex.
\p
\v 12 Caj pach u cꞌabaꞌ Bernabé, Júpiter an bic u cꞌabaꞌ a cu tus cꞌujinticob. Caj pach u cꞌabaꞌ Pablo xan, Mercurio u cꞌabaꞌ a cu tus cꞌujinticob xan ich u cajar Listra. Caj pach ten a mac a cʌjaꞌanob ich u cajar Listra. Caj pach Pablo Mercurio quireꞌ Pablo raꞌ yʌjtꞌʌnir mac ir u cꞌabaꞌob u tus cuj Mercurio.
\v 13 A mac a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u cajar Listra tiꞌ cꞌʌxaꞌan u najir tu cu cꞌujinticob u tus cꞌujob Júpiter tu cu yocarob tu cajar. Jeroj caj tarob u purejob wacʌx, yajaj ton, caj tar u puraj sacerdote u winiquirob licaonia tu cu naj cꞌujinticob u tus cꞌuj Júpiter. Jeroj caj u tsꞌajaj u yujintej u topꞌcheꞌ ich u car wacʌx a yajaj toneꞌ. Tabar u quinsaꞌr wacʌx quir u toquic quir u quinsaꞌ tiꞌ Pablo yejer Bernabé quir u cꞌujintaꞌrob.
\v 14 Caj u najtajob caj tarob cꞌujinbir Pablo yejer Bernabé, caj u jʌtajob u nocꞌ Pablo yejer Bernabé soc yer mʌꞌ tsoy u cꞌujintaꞌrob ten mac. Pablo yejer Bernabé, caj u cꞌʌnajob yacab tu yʌn a pimoꞌ, cꞌam awatʌnʌjob Pablo yejer Bernabé caj u yaꞌarajob:
\p
\v 15 ―Baꞌwir techex ca betiquex aroꞌ in wet xibirechex? Mʌꞌ cꞌujenobiꞌ, xibenob baxuc a techexoꞌ. Rajen caj tarenob in tsecꞌticob u tꞌʌn Cꞌuj techex soc a pꞌʌtiquex a baꞌ ca betiquex bajeꞌrer. Mʌꞌ baꞌwir techex ca cꞌujintiquex a tus cꞌuj, quireꞌ mʌꞌ cꞌujiꞌ quireꞌ mʌꞌ cuxaꞌaniꞌ. Caꞌ a cꞌujintex a cuxaꞌanoꞌ. Mʌꞌ ja wirej, Cꞌuj caj u betaj caꞌanan, Cꞌuj caj u betaj cꞌacꞌnab yejer tu cotor baꞌ tiꞌ yʌn. A Cꞌujoꞌ, caj u betaj ruꞌum ich yocꞌocab yejer tu cotor baꞌ yʌn. Tu cotor sab Cꞌuj caj u betaj xan.
\v 16 An ten bic u naj cuxtarob mac uch Cꞌuj tu chaꞌj u cuxtarob a mac a mʌꞌ u winiquirob judío.
\v 17 Mʌꞌ ja wirej, tsoy caj u betaj Cꞌuj tiꞌ tu cotor mac, rajen yerob tu cotor mac tiꞌ yʌn Cꞌuj ich caꞌanan. Mʌꞌ wa taj a Cꞌujoꞌ cu chaꞌic u tar jaꞌ quir u chꞌisic u pʌcꞌar mac tu cotor, soc u ne tsꞌajic u wich u pʌcꞌar soc tiꞌtiꞌ yoꞌochoꞌ, a tsꞌaꞌb ten Cꞌuj soc u quiꞌtarob u yorob tu cotor mac?
\p
\v 18 Cax yubej yaꞌaraꞌ tiꞌob ten Pablo a jeꞌ tꞌʌnaꞌ, yaj yubob yaꞌaraꞌ tiꞌob ten Pablo. Orac mʌꞌ ju yubicob, quireꞌ orac u quinsob yajaj ton wacʌx quir u toquicob u sijej tiꞌob quir u quiꞌquiꞌ cꞌujintaꞌrob Pablo yejer Bernabé. 
\p
\v 19 Chen caj cꞌuchob u winiquirob judío a mʌꞌ ju yacsob tu yorob u tꞌʌn Jesús. Tar cꞌuchob ich u cajar Listra. Jun yarob tiꞌ u tarob ich u cajar Antioquía, u jer jun yarob tiꞌ u tarob ich u cajar Iconio. Caj tarob u pꞌusicob u yorob u winiquirob listra quir u chꞌininob u joꞌr Pablo. U winiquirob listra caj u quibajob u tꞌʌnob rajen caj u chꞌinajob u joꞌr Pablo. Caj tsꞌoc u chꞌininob u joꞌr Pablo, yerob quimij, jeroj caj u chopʌytob u purej ich tancab u cajar.
\v 20 Chen barej, caj u muchꞌquintob u bʌj a mac a yacsmʌnob tu yorob tu charaꞌan u baquer Pablo, jeroj caj riqꞌuij, caj wʌcꞌʌs binij ich u cajar Listra.
\p Caj sasij Pablo yejer Bernabé caj rucꞌob quir u binob ich u cajar Derbe.
\v 21 Caj cꞌuchob ich u cajar Derbe caj u tsecꞌtajob u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj soc yerob bic tabarob u rucꞌsaꞌob u siꞌpirob ten Jesús. Yaꞌab mac tu yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jesús ich u cajar Derbe. Barej caj tsꞌoc aroꞌ caj sutnʌjob tu pachob. Caj wʌcꞌʌs binob ich u cajar Listra, bayiriꞌ xan ich u cajar Iconio, bayiriꞌ xan ich u cajar Antioquía.
\v 22 A Pablojoꞌ yejer Bernabé caj u chichquintajob u yorob a yacsmʌnob tu yorob. Caj u chich tꞌʌnajob soc rajraꞌ cu yacsicob tu yorob. Rajen caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Yaꞌab caꞌ bin mucꞌyajnʌcoꞌonex tiꞌ u tꞌʌn Cꞌuj quireꞌ tu caꞌ ij cocarex tu cu reyintic Cꞌuj.
\p
\v 23 Jujuntur caj u tetajob u jach tsꞌurirob tub u muchquinmʌnob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob, chen jun yarob tetaꞌb ten Pablo yejer Bernabé. Jeroj tuneꞌ, caj u yʌn pꞌʌtajob u janʌnob quir u sʌjticob Cꞌuj, bayiriꞌ xan, caj u tꞌʌnajob Cꞌuj. Caj tsꞌoc a jeraꞌ, caj u yaꞌaraj tiꞌ a yacsmʌnob tu yorob Bernabé yejer Pablo:
\p ―Caꞌ u cʌnantejtechex Jaj Tsꞌur quireꞌ caj a wacsajex ta worex u tꞌʌn.
\s Pablo yejer Bernabé caj urob ich u cajar Antioquía a tiꞌ yʌn ich u ruꞌumin Siria
\p
\v 24 Barej caj tsꞌoc u chꞌʌcticob u ruꞌumin Pisidia caj cꞌuchob ich u cajar Perge a tiꞌ yʌn ich u ruꞌumin Panfilia. 
\v 25 Caj cꞌuchob ich u cajar Perge tiꞌ caj u tsecꞌtob u tꞌʌn Cꞌuj. Caj tsꞌoc u tsecꞌticob u tꞌʌn Cꞌuj caj binob ich u cajar Atalia.
\v 26 Caj ocob ich chem quir u bin ich u cajar Antioquía. Mʌꞌ ja wirej, tiꞌ ich u cajar Antioquía caj u cꞌʌmob u beyajob. Tiriꞌ xan tetaꞌbob ten a yacsmʌnob tu yorob caj tsꞌoc u tꞌʌnicob Cꞌuj uch. Bajeꞌrer, tsꞌoc u beyajob rajen caj u sutob tu pachob.
\v 27 Barej caj urob caj u muchꞌquintajob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj quireꞌ u cꞌatob yubicob u tꞌʌn Pablo yejer Bernabé. Robob caj u toc arajob tiꞌob bic Cꞌuj caj cꞌanob Pablo yejer Bernabé quir u beticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj. Caj u toc arob tiꞌob bic Cꞌuj caj u chaꞌj u yacsicob tu yorob a jach pim mac a mʌꞌ u winiquirob judío.
\v 28 Yaꞌab u qꞌuinin tiꞌ pꞌatob Pablo yejer Bernabé ich yicnʌn a yacsmʌnob tu yorob.
\c 15
\s Caj u muchꞌquintajob u bʌj ich u cajar Jerusalén
\p
\v 1 Jun yarob xib caj rucꞌob ich u ruꞌumin Judea caj rucꞌob tu ruꞌumin quir u binob ich u cajar Antioquía. Caj cꞌuchob caj ocob u camsicob a mac a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u yaꞌaraj:
\p ―Wa mʌꞌ ja quibex a tsꞌiriquex a bʌqꞌuerex an ten bic u naj beticob u winiquirob judío, quireꞌ a baꞌ caj u yaꞌaraj Moisés uch, jeroj mʌꞌ ju taquiquechex Cꞌuj.
\p
\v 2 A Pablojoꞌ yejer Bernabéjoꞌ mʌꞌ quet yorob yejer a baꞌ caj u yaꞌarajob, rajen cꞌam u tꞌʌnob yejerob, chen mʌꞌ cꞌuchaꞌan yor u quetquinticob u yorobiꞌ. A yacsmʌnob tu yorob caj u yirajob mʌꞌ u quetquintajob u yorob, rajen caj u tucrajob caꞌ xicob ich u cajar Jerusalén Pablo yejer Bernabé quet yejer u jer jun yarob a yacsmʌnob tu yorob. Caj tuchiꞌtajob caꞌ xicob tu yʌnob a xiboꞌ a tetaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn, bayiriꞌ xan, yejer u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob tu cu muchꞌquinticob u bʌj quir u cꞌujinticob Cꞌuj.
\p
\v 3 Araꞌbob u binob tu berir tenob a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía. Araꞌbob u binob Pablo yejer Bernabé. Jeroj caj rucꞌob Bernabé yejer Pablo, caj manob yiricob u yet acsaꞌorirob ich u ruꞌumin Fenicia yejer u yet acsʌꞌorirob ich u ruꞌumin Samaria. Tuj ocob tu cu muchꞌquinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob, jeroj caj u tsicbʌtajob tiꞌ bic a mʌꞌ u winiquirob judío caj u pꞌʌtajob a baꞌ camsaꞌbob ten u nunquirob quir u sayʌrob tu pach Cꞌuj. Barej caj yubob yaꞌaraꞌ ten Pablo yejer Bernabé tiꞌ a yacsmʌnob tu yorob jeroj jach quiꞌjij u yorob.
\p
\v 4 Barej caj cꞌuchob Pablo yejer Bernabé ich u cajar Jerusalén, caj acsaꞌbob ten a yacsmʌnob u yorob yejer a mac a tuchiꞌtaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn Jesús yejer u jach tsꞌuriob a yacsmʌnob tu yorob, a nuxibeꞌ. Bayiriꞌ xan, Pablo yejer Bernabé caj u tsicbʌtajob tu cotor bic tabar caj yamtaꞌbob Pablo yejer Bernabé ten Cꞌuj.
\v 5 Chen jun yarob fariseos pʌchaꞌan ten u yet winiquirob judío, robob u yacsmʌnob tu yorob caj ricꞌob quir u tsicbarob, jeroj caj u yaꞌarajob:
\p ―Mʌꞌ ja wirej, a jeꞌ winiquirob a mʌꞌ u winiquirob judío a caj u yacsob tu yorob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur caꞌ u yʌn tsꞌirob u bʌqꞌuer an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío tiꞌ u chan och a xibeꞌ. Bayiriꞌ xan, caꞌ ic chich arex tiꞌob caꞌ u quibob tu cotor a baꞌ u tsꞌibmʌn ic nunquirex Moisés.
\p
\v 6 Rajen a xiboꞌ, a ju tetmʌn Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn yejer u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob a nuxiboꞌ, caj u muchꞌquintob u bʌj soc u pꞌeriꞌquinticob u tucurob.
\v 7 Caj tsꞌoc yaꞌab u tsicbarob, caj riqꞌuij Pedro quir u tsicbar xan yejer u yet acsʌꞌorirob, a tiꞌ, muchꞌaꞌanobiꞌ caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Uꞌyex baꞌ quin waꞌaric techex in wet acsʌꞌorirechex. A techexoꞌ, a werex bic caj u tetenoꞌ Cꞌuj uch ichechex quir u yʌnxchun in tsecꞌtic u tꞌʌn ich a mac a mʌꞌ u winiquirob judío soc robob caꞌ u yubejob u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj soc u yacsicob tu yorob u tꞌʌn Jesús.
\v 8 A Cꞌujoꞌ, u cꞌʌꞌor u pixam mac biquiraꞌ caj u tsꞌajaj ic najtex caj u cꞌʌmaj a mac a mʌꞌ u winiquirob judío. Mʌꞌ ja wirej, Cꞌuj caj u tsꞌajaj tiꞌob u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj an ten bic caj u tsꞌajaj toꞌonex xan.
\v 9 Mʌꞌ ja wirej, Cꞌuj caj u yajquintaj a mac a mʌꞌ u winiquirob judío an ten bic caj u yajquintoꞌonex xan, quireꞌ quet caj u rucꞌsaj u siꞌpirob, caj u pꞌoꞌaj u pixamob a caj u yacsajob tu yorob.
\v 10 Biquinin bajeꞌrer ca tsꞌiquintiquex Cꞌuj, quireꞌ a mac a mʌꞌ u winiquirob judío tu ca tsꞌʌriquex u pachob ij quet acsaꞌorirex soc yaj yubicob tu yorob, quireꞌ u tꞌʌn Moisés. Mʌꞌ ja wirej, mʌꞌ cꞌuchaꞌan u yorob ic nunquirex tiꞌ u tꞌʌn Moisés, baxuc toꞌonex xan.
\v 11 Rajen toc pꞌʌtex a waquex u tsꞌirob u bʌqꞌuer a mʌꞌ u winiquirob judío bayiriꞌ tu ca waꞌariquex caꞌ u quibob a baꞌ cu yaꞌaric ich u tꞌʌn Moisés. Mʌꞌ ja wirej, ic Jaj Tsꞌurirex Jesucristo caj u rucꞌsaj toꞌonex ic siꞌpirex wa ber caj tij cacsajex tij corex u tꞌʌn Cꞌuj, quireꞌ Cꞌuj cu betic tsoy tiꞌ tu cotor mac. Bayiriꞌ xan, Cꞌuj caj u rucꞌsaj tiꞌob u siꞌpirob, ber caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj, a mʌꞌ u winiquirob judío ―baxuc caj u yaꞌaraj Pedro tiꞌ a mac muchꞌaꞌanob.
\p
\v 12 Rajen tu cotor mac caj tsꞌoc u yubicob a baꞌ caj u yaꞌaraj Pedro mʌꞌ ju jocꞌar u tꞌʌnob, caj u mʌcaj u chiꞌob. Jeroj caj ricꞌob Pablo yejer Bernabé quir u tsicbarob tiꞌ u yet acsaꞌorirob, a tiꞌ muchꞌaꞌanob. Jeroj tuneꞌ, robob caj u yubajob Pablo yejer Bernabé a baꞌ caj u tsicbatajob bic caj tsꞌaꞌb u mucꞌob ten Cꞌuj soc u yesicob carem beyaj, bayiriꞌ soc u yesicob a baꞌ cu jacꞌʌr u yorob tiꞌ a mʌꞌ u winiquirob judío. 
\v 13 Wa ber caj tsꞌoc u tsicbarob Pablo yejer Bernabé, jeroj caj riqꞌuij Jacobo u tsicbar tiꞌ a mac a tiꞌ muchꞌaꞌanob. Rajiꞌ, caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Uꞌyex baꞌ quin waꞌaric techex in wet acsaꞌorirex. 
\v 14 A Simón Pedrojeꞌ tsꞌoc u tsicbatic an bic caj tetaꞌb a mʌꞌ u winiquirob judío ten Cꞌuj quir u cꞌujinticob jach Cꞌuj, soc yaꞌab cu sayʌrob tu pach Cꞌuj. Mʌꞌ ja wirej, Pedro caj u yʌnxchun u tsecꞌticob u tꞌʌn Cꞌuj ich a mʌꞌ u winiquirob judío.
\v 15 A baꞌ caj u betaj Pedro uch raꞌ a quet yejer a baꞌ araꞌb ten a mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsꞌibtic a baꞌ u cꞌat Cꞌuj. Uꞌyex baꞌ cu yac:
\q
\v 16 Caꞌ bin tsꞌocac a ray u qꞌuininoꞌ, jeꞌ in wʌcꞌʌs ureꞌ, quij Jaj Tsꞌur. Irej a mac cu wʌcꞌʌs tsꞌʌpquintic yatoch a rʌc jupcꞌʌjoꞌ. Jeꞌ in wʌcꞌʌs tsꞌʌpquintic a rʌc jupcꞌʌjoꞌ soc tsoy. Baxuc a tenoꞌ, a baywoꞌ jeꞌ in wʌcꞌʌs pʌyicob caꞌ u cꞌujintenob an ten bic caj u cꞌujintenob uch tu qꞌuinin cuxaꞌan David uch, quij. A baywoꞌ jeꞌ in wʌcꞌʌs pʌyic quir u cꞌujintiquenob soc u beyajob tenob xan, quij.
\v 17 Baxuc jeꞌ in bin in pʌyej tu cotor mac tu cʌjaꞌanob, a mac a mʌꞌ u winiquirob judío caꞌ u pachtejob u sʌyʌrob tin pachob, soc tenob yʌninob.
\v 18 Baxuc caj u yaꞌarej ten a mac a cu tsꞌic ic najtiquex baꞌ a cu bin tar tu chꞌic chunin uch.
\p
\v 19 ’Rajen a tenoꞌ ―quij Jacobo―, quin tucric mʌꞌ a naj xaxaqꞌuiquex u tucurob a mac a mʌꞌ u winiquirob judío. Mʌꞌ baꞌwir caꞌ ij carex u tsꞌirob u bʌjob an ten bic u winiquirob judío quireꞌ caj u yacsajob tu yorob. Mʌꞌ ja wirej, caj u pꞌʌtob a baꞌ camsaꞌb ten u nunquirob quir u sayʌrob tu pach Cꞌuj.
\v 20 A tenoꞌ, tin tꞌʌn tiꞌtiꞌ caꞌ ic tsꞌibtex tiꞌob, caꞌ ij caꞌariquex tiꞌob, mʌꞌ tsoy u janticob baꞌ esaꞌan tiꞌ u yochir tus cꞌuj. Caꞌ ij caꞌarex tiꞌob, mʌꞌ tsoy u wenʌn yejer mac a mʌꞌ u mamoꞌ, wa mʌꞌ u racꞌ xan. Caꞌ ij caꞌarex tiꞌob, mʌꞌ u yʌn chiꞌicob bʌcꞌ, a tiꞌ toy yʌn u qꞌuiqꞌueroꞌ. Arej u sisbʌstob u qꞌuiqꞌuer soc u chiꞌicob.
\v 21 Mʌꞌ ja wirej, baxuc bajeꞌrer, caꞌ ic betex, quireꞌ raꞌiriꞌ u qꞌuininoꞌ a uchoꞌ, a tenoboꞌ u winiquirenob judío caj in tsecꞌtob u tꞌʌn Moisés, quireꞌ jujuntur ich u cajarob u winiquirob judío tu cu naj muchꞌquinticob u bʌj soc u cꞌujinticob Cꞌuj tiriꞌ cu xaquicob u tꞌʌn Moisés tu qꞌuinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío. 
\p
\v 22 Caj u pꞌeriꞌquintaj yorob yejer u yet acsaꞌorirob, caj u tetob u yet acsaꞌorirob quir u tuchiꞌtaꞌrob ich u cajar Antioquía. A ju jach tsꞌuriroꞌ caꞌ tur caj u tetaj, a ju cꞌabaꞌoꞌ Judas. Chen caꞌ tur u cꞌabaꞌ, Barsabás. A junturoꞌ, Silas u cꞌabaꞌ. A mac tetaꞌbob ten Jesús ucheꞌ, rajiꞌob pꞌeriꞌquintej yorob. Rajiꞌob pꞌeriꞌquintej yorob u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén. Yet acsaꞌorirob tu muchꞌaꞌanob rajiꞌob pꞌeriꞌquintej yorob xan, caj tetaꞌb Judas yejer Silas soc u binob u nupintejob Pablo yejer Bernabé.
\v 23 Caj binob yet binac a jeꞌ juꞌunaꞌ a cu yaꞌaric:
\p “A tenob, tu tetenob Jesús quir in tsecꞌticob u tꞌʌn, quet yejer u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob, a tiꞌ yʌnob ich u cajar Jerusalén quin tꞌʌnicob techex tu cotorechex ich u cajar Antioquía a mʌꞌ u winiquirob judío a yacsmʌnob tu yorob. Baxuc a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u ruꞌumin Siria quin tꞌʌnicob techex xan. Baxuc a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u ruꞌumin Cilicia quin tꞌʌnicob techex. 
\v 24 Caj in wuꞌyajob yaꞌaraꞌ tiꞌ tar tarob tu yʌnechex jun yarob xiboꞌ. Caj in wuꞌyajob rucꞌob ich u cajar Jerusalén, cax chen tacob tu yʌnechex, mʌꞌ tenob tuchiꞌtobiꞌ. Quireꞌ a ray a xiboꞌ, cu yaꞌaricob techex, quireꞌ cu xaxaqꞌuicob a tucurex. Mʌꞌ ja wirej, caj yaꞌaraj techex a mac a yacsmʌnob tu yorob yʌn tsꞌirex a wotꞌerex an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío. Bayiriꞌ xan, caj u tus arajob quiꞌ cʌnantex u tꞌʌn Moisés.
\v 25 Rajen a tenoboꞌ, caj in quetquintajob in worob caꞌ in tuchiꞌtob caꞌtur xib caꞌ xicob yejer Pablo, yejer Bernabé caꞌ tsicbanʌcob techex. Jach yajbir Pablo yejer Bernabé ten tu cotoroꞌonex a teraꞌ a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús.
\v 26 Mʌꞌ ja wirej, yaꞌab u tenin orac u quinsaꞌb Pablo yejer Bernabé, quireꞌ raꞌ u beyajob a cu beticob tiꞌ ic Jaj Tsꞌurirex Jesucristo.
\v 27 Rajen caj in tuchiꞌtajob Judas yejer Silas quir u toc aric techex a baꞌ tsicbʌjenob a teraꞌ ich u cajar Jerusalén. 
\v 28 Mʌꞌ ja wirej, u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj caj u yam tenob a baꞌ quin tucricob, rajen jach tsoy quir in waꞌaricob techex a jeraꞌ. Mʌꞌ in tsꞌʌrob a pachex soc wa yaj a wuꞌyiquex u tꞌʌn Moisés. Jarariꞌ caꞌ a quibex a baꞌ quin tsꞌibticob techex bajeꞌrer:
\v 29 Mʌꞌ a yan jantiquex a baꞌ cu yesicob tiꞌ u yochir u tus Cꞌuj. Mʌꞌ a yʌn chiꞌiquex bʌcꞌ a tiꞌ toy yʌn u qꞌuiqꞌueroꞌ. Yʌn rʌc sisbʌstex u qꞌuiqꞌuer soc a chiꞌiquex. Mʌꞌ a yan uqꞌiquex u qꞌuiqꞌuer bʌcꞌ. Mʌꞌ a yʌn wenʌnex yejer a mac a mʌnaꞌ u mamoꞌ, bayiriꞌ xan, a mʌnaꞌ u racꞌ, bayiriꞌ xan a mʌꞌ u chꞌamʌnoꞌ. Wa ca quibiquex a jeꞌ tin tsꞌibtajob techex jach tsoy tan a betiquex.” Jeroj tsꞌoc in tsꞌibticob techex.
\p
\v 30 Caj tsꞌoc u tsꞌibticob u juꞌunin caj tuchiꞌtaꞌb Pablo yejer Bernabé. Yet binacob Judas yejer Silas. Caj rʌc binob ich u cajar Antioquía. Caj cꞌuchob caj u tꞌʌnajob caꞌ tacob u rʌc muchꞌquinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob quir u tsꞌabʌr tiꞌ u juꞌunin a tsꞌibtaꞌb ten a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén.
\v 31 A yacsmʌnob tu yorob caj u yubajob a baꞌ tsꞌibaꞌan tu juꞌunin, caj jach ne quiꞌjij yorob, rajen caj u chichquintaj yorob caj u yubobiꞌ.
\v 32 Bayiriꞌ xan, Judas yejer Silas tsꞌaꞌb u tucurob ten Cꞌuj quir u tsecꞌticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj, jeroj tuneꞌ, yaꞌab u tenin caj u tsecꞌtob u tꞌʌn tiꞌ u yet acsaꞌorirob soc u chichquintaꞌr u yorob. Bayiriꞌ xan, tan u yamtaꞌob ten Silas yejer Judas soc taj cu yacsicob tu yorob.
\v 33 Judas yejer Silas tiꞌ yʌnob uch yaꞌab u qꞌuinin ich u cajar Antioquía. Caj caꞌ sutnʌjob tu pach quir u wʌcꞌʌs bin ich u cajar Jerusalén ich yʌjtuchiꞌyʌjirob. Chaꞌb u bin Judas ten a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía. Robob caj u yaꞌarajob tiꞌ:
\p ―Caꞌ u quiꞌ cʌnantech Cꞌuj.
\p
\v 34 Chen Silas tiꞌ pꞌatij ich u cajar Antioquía, caj u tucraj jach tsoy u pꞌatʌr.
\v 35 Bayiriꞌ xan, tiriꞌ pꞌatob Pablo yejer Bernabé ich u cajar Antioquía. Robob caj u pꞌeriquintajob u bʌj yejer u jer yaꞌab caj u camsob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur, bayiriꞌ caj u tsecꞌtob u jach tsoyir u tꞌʌn Jaj Tsꞌur.
\s Pablo cu bin u tsecꞌtic u tꞌʌn Jaj Tsꞌur ich u jer ruꞌum 
\p
\v 36 Caj tsꞌoc u man yaꞌab u qꞌuinin Pablo caj u yaꞌaraj tiꞌ Bernabé:
\p ―Jeroj cux ―quij Pablo―, caꞌ ij quirej tu cotor u cajarob tub ic tsecꞌmʌn u tꞌʌn Jaj Tsꞌur uch. Caꞌ ij tꞌʌnej, caꞌ ij quirej bic yiraꞌ ij quet acsaꞌorirex.
\p
\v 37 A Bernabéjeꞌ, u cꞌat u pʌyic u yet bin u beyaj a Juan Marcos.
\v 38 Chen a Pablojoꞌ, caj u yaꞌaraj:
\p ―Mʌꞌ tsoy a pʌyiquiꞌ. Mʌꞌ ja wirej, caj u pꞌatoꞌon ich u cajar Panfilia. Mʌꞌ ja wirej, mʌꞌ tarij ic tsecꞌtej u tꞌʌn Cꞌuj yejeroꞌon uchiꞌ.
\p
\v 39 Jeroj tuneꞌ, mʌꞌ ju quetquintajob u yorob rajen caj u jʌsob u bʌj quireꞌ mʌꞌ periꞌob u tucurob. Bernabé caj u pʌyaj Juan Marcos caj oc ich u chemin cꞌacꞌnab quir u binob ich u petenin Chipre.
\v 40 Chen Pablo caj u tetaj Silas quir u bin yejer. Jeroj tune, a yacsmʌnob tu yorob, caj tsꞌoc u tꞌʌnicob Cꞌuj caj u cꞌubajob caꞌ cʌnantaꞌc Pablo yejer Bernabé ten Cꞌuj tu cu binob.
\v 41 Jeroj tun, caj rucꞌob Pablo yejer Silas quir u manob tu ruꞌumin Siria yejer u ruꞌumin Cilicia. Caj cꞌuchob tu cu naj muchꞌquinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob Pablo yejer Silas caj u chichquintajob u yorob u yet acsaꞌorirob.
\c 16
\s Timoteo u yet binacob yejer Pablo yejer Silas
\p
\v 1 Pablo yejer Silas caj cꞌuchob ich u cajar Derbe yejer u cajar Listra. Ti taroꞌ caj u nupꞌajob Timoteo a yacsmʌn tu yoriꞌ. U nʌꞌ Timoteo u winiquir judío a mac a yacsmʌn tu yor xan, chen u tet Timoteo u winiquir griego.
\v 2 A mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajarob Listra yejer u cajar Iconio cu yaꞌaricob: “Jach tsoy a Timoteojoꞌ.”
\v 3 Pablo u cꞌat u pʌyic caꞌ xic beyaj yejer Timoteo. Chen caj yʌn tsꞌiraꞌb u yotꞌer Timoteo an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío soc caꞌ xic yejer Pablo. Mʌꞌ ja wirej, tar cu bin ich u winiquirob judío quireꞌ robob u toc erob u tet Timoteo u winiquir griego. Mʌꞌ u cꞌat u tsꞌiquintaꞌr Timoteo ten Pablo u winiquirob judío, rajen tsꞌiraꞌb Timoteo.
\v 4 Caj u rʌc tsicbʌtob tiꞌ yacsmʌnob tu yorob a baꞌ araꞌan ten a mac a tetaꞌb ten Jesús quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn yejer a baꞌ araꞌan ten u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob a nuxiboꞌ a tiꞌ yʌnob ich u cajar Jerusalén. Mʌꞌ ja wirej, caj u tsicbʌtajob a baꞌ araꞌan tiꞌob a baꞌ caꞌ u quibob a mʌꞌ u winiquirob judío.
\v 5 Rajraꞌ cu chichquinticob yorob a yacsmʌnob tu yorob tu cu manob Pablo yejer Silas. Tsꞌajaꞌan yor jach pimtarob jujuntur u qꞌuinin.
\s Pablo caj u wʌyʌcꞌtaj xib a tiꞌ yʌnoꞌ ich u ruꞌumin Macedonia
\p
\v 6 Barej caj u chꞌʌctajob u ruꞌumin Frigia yejer u ruꞌumin Galacia, mʌꞌ chaꞌb u bin Pablo yejer u yet beyaj ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj ich u ruꞌumin Asia. Mʌꞌ chaꞌb u tsecꞌticob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur ti taroꞌ.
\v 7 Barej caj cꞌuchob tu xur u ruꞌumin Misia, caj u tucrajob u binob ich u ruꞌumin Bitinia. Chen mʌꞌ chaꞌb u binob ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj Jesús.
\v 8 Jeroj caj u potmastajob tu xur u ruꞌumin Misia hasta caj cꞌuchob ich u jor u chemin cꞌacꞌnab u cꞌabaꞌ Troas.
\v 9 A ray acꞌbiroꞌ, Pablo caj u wʌyʌcꞌtaj xib. Caj u yiraj chꞌiquicbar u xibir u ruꞌumin Macedonia. Chich caj u yaꞌaraj tiꞌ: “Cojen ich u ruꞌumin Macedonia Pablo caꞌ a yam tenob.”
\v 10 Barej caj tsꞌoc u wʌyʌcꞌtic xib, a ju xibir u ruꞌumin Macedonia. Caj u sebquintaj u bin Pablo yejer u yet beyajob. Caj u tsꞌaj u bʌj, quij Lucas, ich u ruꞌumin Macedonia. Caj binob u cʌxtej chem soc u binob. Yerob jach taj xan, tan u pʌyaꞌr u berob ten Cꞌuj quir u tsecꞌtaꞌr u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj ich u ruꞌumin Macedonia.
\s Pablo yejer Silas ich u cajar Filipos
\p
\v 11 Caj rucꞌoꞌonex ich u jor u chemin Troas, caj binoꞌonex, quij Lucas, yejer u chemin cꞌacꞌnab. Jach taj caj binoꞌonex ich u petenin cꞌacꞌnab u cꞌabaꞌ Samotracia. Caj sasij caj binoꞌonex yejer chem quir ij cꞌuchurex ich u cajar Neápolis.
\v 12 Caj jocꞌoꞌonex, quij Lucas, ich chem, caj binoꞌonex ich u cajar Filipos. Ti cʌjaꞌan gobernador tu ruꞌumin Macedonia. Jach coꞌoch u cajar Filipos, mʌnaꞌ u jer jach coꞌoch ich u ruꞌumin Macedonia. Caj bin u winiquirob romano ich u cajar Filipos quir u tsꞌurinticob u winiquirob filipos. Tiriꞌ pꞌatoꞌonex yaꞌab u qꞌuinin ich u cajar Filipos.
\v 13 Caj cꞌuchij tu qꞌuinin u jeꞌrar u winiquirob judío caj jocꞌoꞌonex, quij Lucas, tu cajar Filipos. Caj binoꞌonex tu cu muchꞌquinticob u bʌjob u winiquirob judío quir u cꞌujinticob Cꞌuj. Aroꞌ tiꞌ yʌn ich chiꞌ sʌyab. U winiquirob judío ix tiꞌ cu naj tꞌʌnicob Cꞌuj ich u chiꞌ chan sʌyab. Jeroj caj curʌjoꞌonex caꞌ ic tsicbʌtex tiꞌ u tꞌʌn Cꞌuj. Tiꞌ yʌn xquic a tiꞌ muchꞌaꞌanobeꞌ.
\v 14 Tiꞌ yʌn tuririꞌ xquic tub muchꞌaꞌanob a mac cu jach cꞌujintic Cꞌuj. Rajiꞌ yubaj a baꞌ caj u tsicbʌtaj Pablo. U cꞌabaꞌ a xquicoꞌ, Lidia. Yʌjcanin baraꞌan chʌc nocꞌ. Raꞌ cʌjaꞌan uch ich u cajar Tiatira. Cꞌuj yamtej Lidia quir u cꞌʌmic a baꞌ araꞌb ten Pablo.
\v 15 Barej caj acsaꞌb jaꞌ tu joꞌr Lidia yejer tu cotor mac a tiꞌ yʌn tu yatoch Lidia. Raꞌ tu tꞌʌnajoꞌonex:
\p ―Wa ca wiric jach taj caj in wacsaj tin wor u tꞌʌn Jesús, arej in wacsechex tin watoch ―quij Lidia.
\p Chich caj u pʌyajoꞌonex rajen binoꞌonex.
\p
\v 16 Tuririꞌ u qꞌuinin tan ic binex ich ber, quij Lucas, quir ic tꞌʌniquex Cꞌuj ich chiꞌ chan sʌyab. Jeroj tic nupajex tuririꞌ xquic a ju cꞌurew mac. A jeꞌ xquic acaꞌan u quisinin, rajen a baꞌ caꞌ bin taqueꞌ rajiꞌ yer. Rajen a jeꞌ xiquicaꞌ cu nejaric u taqꞌuin tiꞌ u jach tsꞌurirob. Quireꞌ cu yaꞌaric a baꞌ caꞌ bin taqueꞌ, rajen cu nejaric u taqꞌuin quir u tsꞌic tiꞌ u jach tsꞌurirob.
\v 17 Caj say a jeꞌ xquicaꞌ tu pach Pablo yejer a tenoboꞌ. Cꞌam caj u yaꞌaraj tiꞌ mac soc u yubicob:
\p ―A jeꞌ xibob cu yamticob Cꞌuj a mac jach carem. Jeꞌ u tsecꞌticob techex bic tabar ca rucꞌsiquex a siꞌpirex.
\p
\v 18 Yaꞌab u qꞌuinin cu yaꞌaric a ray xquicoꞌ ich u pach Pablo, rajen choquij yor Pablo. Caj u sut u bʌj caj u pʌctaj a ray xquicoꞌ. Caj u tꞌʌnaj quisin, a acaꞌan tiꞌ xquicoꞌ. Chich caj u tꞌʌnaj Pablo:
\p ―Joqꞌuen quisin ich u cꞌabaꞌ Jesucristo, caꞌ a pꞌʌtej a xquicoꞌ.
\p Raꞌiriꞌ u qꞌuinin seb caj joqꞌuij u quisinin.
\p
\v 19 Barej u jach tsꞌurirob a ray xquicoꞌ, caj u yirajob mʌꞌ tu cu jaricob u taqꞌuinob, quireꞌ caj u yirajob mʌnaꞌ u quisinin. Robob caj u chucajob Pablo yejer Silas caj binob purbir Pablo yejer Silas tiꞌ u jach tsꞌurirob u cajar Filipos, tiꞌ yʌnob tu cu naj canicob u baꞌtac.
\v 20 Caj cꞌuchob caj u yaꞌarajob u jach tsꞌurirob a xquicoꞌ:
\p ―A jeꞌ xibob u winiquirob judío, cu pꞌusic yorob mac a tiꞌ yʌn ich u cajar Filipos.
\v 21 Robob cu camsicob toꞌonex u tꞌʌn u nunquirob u winiquirob judío cax u winiquiroꞌonex romano. Mʌꞌ ja wirej, mʌꞌ tsoy ij cʌniquex u tꞌʌn u nunquirob u winiquirob judío, quireꞌ baxuc caj u yaꞌaraj toꞌonex ic reyex César.
\p
\v 22 Caj tsꞌiquintaꞌb Pablo yejer Silas ten a pimoꞌ tu muchꞌaꞌanob ich u jach tsꞌurirob u cajar Filipos. A juezob caj tsꞌaꞌb tꞌʌn tiꞌob quir u jʌtʌr u nocꞌob quir u jatsꞌʌrob u pachob. Quir u jatsꞌʌrob u pachob yejer cheꞌ.
\v 23 Caj tsꞌoc yaꞌab u teninob caj jatsꞌ u pachob, caj binob purbirob tu cu naj mʌꞌcarob mac. Araꞌb tiꞌ a yʌjcʌnanyʌjir tu cu mʌꞌcar mac:
\p ―Caꞌ quiꞌ cʌnantej Pablo yejer Silas soc mʌꞌ u jocꞌarob.
\p
\v 24 A yʌjcʌnanyʌjiroꞌ, caj tsꞌoc yubic yaꞌaraꞌ tiꞌ, caj u yacsaj Pablo yejer Silas tu cuch cꞌarʌroꞌ yoc. Ti cꞌarij u yocob ich cheꞌ quir u cꞌarʌr yocob. Caj u yacsaj jun cꞌas tu cu mʌꞌcar mac, a jach chꞌic tam u japninoꞌ.
\p
\v 25 Caj cꞌuchij chumuc acꞌbir cu cꞌayob Pablo yejer Silas, bayiriꞌ xan, cu tꞌʌnicob Cꞌuj. Tan uꞌyabar u cꞌayob Pablo yejer Silas ten a tiꞌ yʌn u yet mʌꞌcaꞌanob winiquirob xan.
\v 26 Jach seb caj tarij u chꞌic yum u pec ruꞌum, rajen caj pecnʌjij, cax u yoc naj tu cu mʌꞌcaꞌanob. Jeroj caj qꞌuepʌjij u jor tu mʌꞌcꞌaꞌanob. Rʌc pitij u mascabir u cꞌʌbob tu cotor mac tu mʌꞌcaꞌanob, caj rʌc quib yocob ich cheꞌ.
\v 27 Caj ajij yʌjcʌnanyʌjir tu cu naj mʌꞌcar mac caj u yiraj jepʌjaꞌan u jor tu mʌꞌcaꞌanob. Jeroj tuneꞌ, caj u jaraj u mascab quir u wʌcꞌʌs ramic u bʌj soc u quimin, yer putsꞌob u cʌnanwinicob.
\v 28 Pablo cꞌam caj u puraj u tꞌʌn tiꞌ:
\p ―Mʌꞌ a quinsic a bʌj, rʌc tiꞌ yʌnenobiꞌ.
\p
\v 29 Yʌjcʌnanyʌjir caj u tꞌʌnaj caꞌ tac u purej quib quir u yercꞌacꞌtaꞌr u ber. Caꞌ ocac tu cu mʌꞌcar mac, caj u cꞌʌnaj yacab caj oquij. Cu quiquinrʌncʌr u cꞌʌbob yejer tu cotor u winiquirir quireꞌ jaqꞌuij yor. Caj cꞌuchij ich Pablo yejer Silas caj u puraj u bʌj ʌcʌtanob Pablo yejer Silas quir u sʌjtaꞌ.
\v 30 Seb caj jocꞌsaꞌb Pablo yejer Silas ten yʌjcʌnanyʌjir tu cu mʌꞌcar mac, caj araꞌb tiꞌ Pablo yejer Silas:
\p ―In yajechex ―quij―, baꞌ quin bin in betej quir u jawarob in siꞌpirob? ―quij.
\p
\v 31 Robob caj u yaꞌarajob tiꞌ:
\p ―Acsej ta wor u tꞌʌn in Jaj Tsꞌurob Jesucristo. Jeꞌ u taquiquech yejer tu cotor mac a tiꞌ yʌn ta watoch.
\p
\v 32 Caj u tsecꞌtajob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur ich yatoch yʌjcʌnanyʌjir tu cu mʌꞌcar mac. Caj u rʌc uꞌyajob tu cotor mac a tiꞌ yʌn ich yatoch.
\v 33 Cax acꞌbir caj u pꞌoꞌaj tu jatsꞌ yejer cheꞌ uch. Caj u pꞌoꞌaj u qꞌuiqꞌuer tu jatsꞌob. Seb caj acsaꞌb jaꞌ tu joꞌr a yʌjcʌnanyʌjir tu cu maꞌcʌr mac ten Pablo yejer tu cotor mac a tiꞌ yʌn tu yatoch yʌjcʌnanyʌnir tu cu maꞌcʌr mac.
\v 34 Caj tsꞌoc yacsaꞌb jaꞌ tu joꞌrob caj jansaꞌb Pablo yejer Bernabé tu yatoch. Rajiꞌ jach quiꞌ yor quireꞌ caj u yacsaj tu yor u tꞌʌn Jaj Tsꞌur. Bayiriꞌ xan, tu cotor mac tu yatoch quiꞌ yorob xan quireꞌ tu yacsajob tu yorob xan.
\p
\v 35 Caj sasij caj tuchiꞌtaꞌb policía ten a juezob u tsꞌurirob u cajar Filipos quir u chaꞌbʌr u binob Pablo yejer Silas.
\v 36 Caj cꞌuchij yʌjcʌnanyʌjir tu cu maꞌcʌr mac ich Pablo yejer Silas. Rajiꞌ caj u yaꞌaraj:
\p ―A juezob u tsꞌurirob u cajar Filipos caj u yaꞌarajob caꞌ xiquechex quireꞌ cu chaꞌbʌr a binex. Rajen caꞌ u cʌnantechex Cꞌuj, caꞌ xiquechex.
\p
\v 37 Chen Pablo mʌꞌ ju quibaj u bin, rajen caj u yaꞌaraj tiꞌ a policía:
\p ―A tenoꞌ u winiquirenoꞌ romano, chich u jʌtsꞌenoꞌ ich ʌcʌtan tu cotor mac. Mʌꞌ ju cʌxtajob wa cꞌas tin betajoꞌ wa mʌnaꞌ cꞌas caj in betajoꞌ. Caj u chen mʌquenoꞌ tu cu naj maꞌcʌr mac. Bajeꞌrer u cꞌatob u mucu jocꞌsiquenob, rajen mʌꞌ jin binob hasta u bʌjiriꞌ a juezob cu tarob u jocꞌsiquenob.
\p
\v 38 A policíajoꞌ, caj bin yaꞌarej tiꞌ a juezob. Caj u yubob yaꞌaraꞌ ten policía wa ju winiquir romano, caj u chꞌajob sajquirob a juezoboꞌ.
\v 39 Caj binob a juezoboꞌ ich Pablo yejer Silas, jeroj, caj u yaꞌarajob tiꞌob:
\p ―Jawsenob, quireꞌ tin mʌquechexob.
\p Caj jocꞌsaꞌbob Pablo yejer Silas ten a juezoboꞌ tu cu maꞌcʌr winiquirob. Caj u yaꞌarajob tiꞌob:
\p ―Xenex wa tsoy ta tꞌʌnex, caꞌ xiquechex ich u jer cajar.
\p
\v 40 Tiꞌ binob Pablo yejer Silas ich yatoch Lidia, caj tsꞌoc u jocꞌsicob tu cu maꞌcʌr mac uch. Jeroj caj rʌc manob yirej u yet acsaꞌorirob quir u chichquinticob u yorob. Caj tsꞌoc u yiricob u yet acsaꞌorirob, caj bin Pablo yejer Silas.
\c 17
\s Caj cꞌuchob Pablo yejer Silas ich u cajar Tesalónica
\p
\v 1 Caj binob ich u berir quir u chꞌʌticob u cajar Anfípolis bayiriꞌ xan, yejer u cajar Apolonia, jeroj caj cꞌuchob ich u cajar Tesalónica tu yʌn uch tuririꞌ u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío.
\v 2 A Pablojoꞌ, an ten bic cu naj betic caj oquij ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Rajraꞌ u qꞌuinin u jeꞌrar u winiquirob judío caj u tsecꞌtaj tiꞌob u tꞌʌn Cꞌuj, hasta manij tres semanas.
\v 3 Pablo caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―A Cristojoꞌ, a cu naj pajicob u winiquirob judío, caꞌ bin tac bin u caj mucꞌyaj, bayiriꞌ xan, bin u caj quimin, bayiriꞌ xan, bin u caj riqꞌuir ich u quimirir, quireꞌ tsꞌibaꞌan ich u tꞌan Cꞌuj uch. Raꞌiriꞌ a Jesúsoꞌ, a quin waꞌaric techex, rajiꞌ Cristo.
\p
\v 4 Yʌn jun yarob a caj u yubajob yaꞌaraꞌ ten Pablo jeroj caj u yacsajob tu yorob, rajen caj u pꞌeriꞌquintob u bʌj yejer Pablo yejer Silas. Bayiriꞌ xan, caj u betajob u winiquirob griego a cu cꞌujinticob Cꞌuj. Yaꞌab a tiꞌob caj u yacsajob tu yorob. Bayiriꞌ xan, tiꞌ yʌn jun yarob xquic a ju winiquirob griego a sʌjtaꞌb ten tu cotor mac caj u yacsajob tu yorob xan.
\v 5 Caj choquij yorob u winiquirob judío tiꞌ Pablo yejer Bernabé. Rajen pꞌusaꞌb yorob raꞌ mʌꞌ yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús. Rajen caj u muchꞌquintajob u bʌj, a mac a mʌꞌ u beyajobeꞌ ich u winiquirob judío, quir u pꞌusicob yorob a mac a cʌjaꞌanob ich u cajar Tesalónica. Caj tsꞌoc u pꞌusicob u yorob caj bin cʌxtaꞌbirob Pablo yejer Silas. Tiꞌ ocob cʌxtaꞌbir Pablo yejer Silas cax caj u yubajob yaꞌaraꞌ tiꞌob: “Cax mʌꞌ a yʌn ocarex.” Mʌꞌ ju yubaj a baꞌ araꞌb tiꞌob, ocob ich yatoch Jasón. Chen mʌꞌ irir Pablo yejer Silas quir u chucurob.
\v 6 Barej mʌꞌ irir Pablo yejer Silas caj u chich chucajob Jasón yejer u jerob a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u chopʌytajob Jasón ich ʌcʌtan u jach tsꞌurirob u cajar Tesalónica. Caj cꞌuchob purbirob, cꞌam caj awʌtnʌjob caj u yaꞌarajob:
\p ―A jeꞌ xibaꞌ cu pꞌusicob u yorob tu cotor u cajarob tu cu binob. Bajeꞌrer caj cꞌuchob tu yʌnoꞌonex tij cajarex. 
\v 7 A jeꞌ Jasónaꞌ, caj u yacsaj a ra xiboꞌ tu yatoch. Mʌꞌ ja wirej ―quij ―, mʌꞌ u sʌjticob a baꞌ araꞌb ten ic reyex César, quireꞌ cu camsicob, tan yaꞌaricob tiꞌ yʌn u jer rey, Jesús u cꞌabaꞌ. Rajiꞌ ic reyex.
\p
\v 8 Quireꞌ, a baxuc u tꞌʌnob, caj u jocꞌsajob u yorob a pimoꞌ yejer u jach tsꞌurirob u cajar, quireꞌ a baꞌ caj u yubob yaꞌaraꞌ tiꞌ.
\v 9 U jach tsꞌurirob u cajar Tesalónica, caj u cꞌatajob u taqꞌuin tiꞌ Jasón, baxuc tiꞌ a yacsmʌnob tu yorob xan. Barej caꞌ bin xicob Pablo yejer Silas, jeꞌ u caꞌ tsꞌabʌr u taqꞌuin tiꞌob ten u jach tsꞌurirob u cajar. Caj tsꞌoc u boꞌoticob yejer u taqꞌuin, caj chaꞌb u bin Jasón yejer u jerob a yacsmʌnob tu yorob.
\s Pablo yejer Silas ich u cajar Berea
\p
\v 10 A yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Tesalónica seb caj u tuchiꞌtob Pablo yejer Silas caꞌ xicob ich u cajar Berea. Cax acꞌbir caj u tuchiꞌtajob caꞌ xicob. Barej caj cꞌuchob ich u cajar Berea caj binob ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío.
\v 11 U winiquirob judío ich u cajar Berea jach tsoy u tucurob, quireꞌ caj u quiꞌ sarob u xiquinob caj u yubob u tꞌʌn Cꞌuj, quireꞌ rajraꞌ caj u xacajob u tꞌʌn Cꞌuj, soc chʌcaꞌan yiricob wa taj a cu yaꞌaricob Pablo yejer Silas. A robob ich u cajar Tesalónica mʌꞌ baxuc u tucurob.
\v 12 Rajen yaꞌab u winiquirob judío caj u yacsajob tu yorob. Bayiriꞌ xan, yaꞌab a xquicob, a ju winiquirob griego, caj u yacsajob tu yorob xan, bayiriꞌ xan, robob xib caj u yacsajob tu yorob. Robob u winiquirob griego a sʌjtaꞌ ten tu cotor mac.
\v 13 Barej u winiquirob judío, a tiꞌ cʌjaꞌan ich u cajar Tesalónica, caj u yubob tiꞌ yʌn Pablo yejer Silas ich u cajar Berea cu tsecꞌticob u tꞌʌn Cꞌuj. Caj bin pꞌusaꞌbir yorob a pimoꞌ a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u cajar Berea. Caj u pꞌusajob u yorob caꞌ tsꞌicacob yejer Palo yejer Silas. 
\v 14 Seb caj tuchiꞌtaꞌb Pablo ten a yacsmʌnob tu yorob caꞌ xic ich chiꞌcꞌacꞌnab, chen tiꞌ pꞌatob Silas yejer Timoteo ich u cajar Berea.
\v 15 A mac yet binac Pablo caj bin purbirob Pablo hasta cꞌuchob purbir ich u cajar Atenas. Caj tsꞌoc u pꞌʌticob Pablo ich u cajar Atenas a yacsmʌnob tu yorob caj sutnʌjob tu pach. Yʌn araꞌb tiꞌob ten Pablo:
\p ―Arej tiꞌob Silas yejer Timoteo, seb u tarob teꞌ yʌnenaꞌ. 
\s Pablo ich u cajar Atenas
\p
\v 16 Quireꞌ Pablo cu pajic Silas yejer Timoteo ich u cajar Atenas. Pablo caj yajij yor caj u yiraj pꞌencʌch yochir u tus cꞌuj ich u cajar Atenas.
\v 17 Rajen yaꞌab u tenin tsicbʌnʌjij Pablo ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío, bayiriꞌ xan, yejer u jer yaꞌab mac a tu cꞌujintajob Cꞌuj. Bayiriꞌ xan, rajraꞌ cu sastar tiꞌ cu bin Pablo tu cu naj mʌnicob yoꞌoch quir u tsicbar yejer a mac a tiꞌ yʌnoꞌ.
\v 18 Yʌn mac caj tarob u tsicbarob yejer Pablo. A cu binoꞌ, tan u cʌnicob a baꞌ cu camsaꞌr ten yʌjcamsʌyʌjir u cꞌabaꞌ Zenón. U jerob, a tan u binoꞌ ich Pablo, cu cʌnicob a baꞌ cu camsaꞌr ten yʌjcamsʌyir Epicuro. Jun yarob a binob ich Pablo caj u cꞌatajob ich u racꞌob:
\p ―Baꞌ u cꞌat yaꞌaric toꞌonex a ray xiboꞌ a mʌꞌ u tsꞌocar u tꞌʌnob?
\p U jerob a tsꞌoc u yubicob a baꞌ caj u yaꞌaraj Pablo, caj u yaꞌarajob:
\p ―Tan ix tiꞌ u tsecꞌtic toꞌonex u jerob cꞌuj.
\p Quireꞌ tan u tsecꞌtic Jesús tan yaꞌaric riqꞌuij ich u quimirir xan.
\p
\v 19 Jeroj caj u pʌyajob Pablo, caj bin u purbob soc u yubaꞌr u tꞌʌn Pablo ich tanxer u cajar tu yʌn u chan witsir u cꞌabaꞌ Areópago. Tiriꞌ cu naj tsicbarob u jach tsꞌurirob u cajar Atenas quir u quetquinticob u yorob tiꞌ u beyajob. Tiriꞌ bin purbirob Pablo xan. Caj cꞌuchob caj cꞌataꞌb tiꞌ:
\p ―Arej toꞌonex caꞌ ij cʌnex a baꞌ ca camsic, quireꞌ ricꞌben tꞌʌn ca camsicoꞌonex teꞌ ich u cajar Atenas. 
\v 20 Mʌꞌ ja wirej, mʌꞌ ij cuꞌymʌnex uch a baꞌ ca camsicoꞌonex. Ij cꞌatex ic najtex a baꞌ u cꞌat yaꞌaric aroꞌ.
\p
\v 21 A mac a tiꞌ cʌjaꞌanob ich u cajar Atenas, cax a mac a nach cu tar cʌjtarob, cu naj man cʌxtaꞌbirob quir u tsicbarob yejer u jer mac, soc yerob baꞌ cu tsicbʌticob a ricꞌbenoꞌ. Bayiriꞌ xan, u cꞌat u tsicbʌticob a baꞌ ricꞌben xan, ich u yet cajarob.
\p
\v 22 Jeroj Pablo caj chꞌicraj quir u tsicbʌtic ʌcʌtan tu cotor mac ich a Areópago caj u yaꞌaraj:
\p ―U xibirechex a cajarex Atenas, quin wiric a sʌjmʌnex yaꞌab u yochir tus cꞌujob.
\v 23 Quireꞌ tu quin man ich a cajarex caj in wiraj yaꞌab baꞌ a ca cꞌujintiquex. Jeroj, caj in wiraj u naj cuchir tu ca naj cꞌujintiquex yochir tus cꞌuj. Jeroj, caj in wiraj tiꞌ tsꞌibaꞌan ich a ray u naj cuchir tu ca naj cꞌujintiquex yochir tus cꞌuj, a tan yaꞌaric: “A jeꞌraꞌ u naj cuchir a mʌꞌ ij quiramʌnex cꞌuj.” Tan yaꞌaraꞌ tiꞌ ten Pablo. A jeraꞌ a ca cꞌujintiquex jujuntur cꞌuj, a mʌꞌ a wiramʌnex, a Cꞌujoꞌ rajiꞌ tar in tsecꞌtej techex, a Cꞌujoꞌ a ca waꞌariquex a mʌꞌ a wiramʌnexeꞌ.
\p
\v 24 ’A jeꞌ Cꞌujaꞌ, a raꞌ caj u betaj a yocꞌocaboꞌ yejer tu cotor baꞌ a tiꞌ yʌn teꞌraꞌ. A jeꞌ Cꞌujaꞌ, a cu tsꞌurintic tu cotor mac a tiꞌ yʌn yocꞌocab, bayiriꞌ xan, cu tsꞌurintic tu cotor baꞌ a tiꞌ yʌn caꞌananoꞌ. A jeꞌ Cꞌujaꞌ, a mʌꞌ u cʌjtar tu cu cꞌaxʌr yatoch ten mac quir u cꞌujinticob Cꞌuj.
\v 25 A baꞌ cu tsꞌabʌr ten xib tiꞌ Cꞌuj mʌꞌ baꞌwir tiꞌ Cꞌuj. Mʌꞌ ja wirej, a Cꞌujoꞌ, cu tsꞌajic u cuxtar tu cotor mac. Cꞌuj cu tsꞌajic quir ic chꞌic ij qꞌuiqꞌuerex quir ij cuxtarex u burur qꞌuin. A baꞌ cu manob u cʌxtej mac raꞌ cu tsꞌabʌr ten Cꞌuj.
\p
\v 26 Tiꞌ toy cu tsicbar Pablo tiꞌ a mac a tiꞌ yʌnob ich a Areópago:
\p ―Tiriꞌ ic tarex ich ic nunquirex a tantanxer a cajarob ich yocꞌocab, quireꞌ toc pꞌeriꞌ ic nunquirirex caj betaꞌb ten Cꞌuj uch, rajen caj pimijoꞌonex ich yocꞌocab. Cꞌuj caj u toc araj tu cu yʌn bin u cʌjtar mac ich yocꞌocab, cax mʌꞌ toy betaꞌb a yocꞌocab ten Cꞌuj uch. Bayiriꞌ xan, caj u toc tetaj u qꞌuinin quir ij cuxtarex ich yocꞌocab. 
\v 27 Cꞌuj caj u chaꞌj ij cuxtarex ich yocꞌocab quir ij cʌxtiquex Cꞌuj soc ij cacsic tij corex. Mʌꞌ ja wirej, mʌꞌ nach yʌn Cꞌuj, tiriꞌ yʌn tu yʌnechex, quireꞌ tiriꞌ yʌn Cꞌuj ich tu cotor mac.
\v 28 Quireꞌ Cꞌuj cu tsꞌic ic cuxtarex. Cꞌuj cu tsꞌic ic ximbarex, cax a baꞌ quic betiquex Cꞌuj, caj u tsꞌajaj toꞌonex. Mʌꞌ wa baxuc caj u tsꞌibtaj techex tuririꞌ yʌjtsꞌibirjuꞌun u winiquirob griego? Mʌꞌ wa rajiꞌ caj u yaꞌaraj: “Rajiꞌ u pararoꞌonex Cꞌuj quireꞌ rajiꞌ caj u betoꞌonex uch, quij.”
\v 29 Wa Cꞌuj caj u betoꞌonex biquinin ca waꞌaric a cꞌujex a sʌc taqꞌuinexoꞌ? Biquinin ca waꞌariquex a Cꞌujex a cꞌʌn cꞌʌn taqꞌuinex wa ca waꞌariquex a Cꞌujex a baꞌ joꞌtꞌʌn tunich? Biquinin ca cꞌujintiquex ―quij yaꞌaraj tiꞌ―, a baꞌ a bʌjiriꞌex caj a betajex? Rajen mʌꞌ tsoy ij cꞌujintiquex a caj u tucraj u betic mac.
\v 30 A Cꞌuj uchoꞌ, mʌꞌ ju yaꞌar u boꞌotic ic siꞌpirex, quireꞌ a uchoꞌ a macoꞌ mʌꞌ u jach erob Cꞌuj a uchoꞌ. Chen bajeꞌrer, Cꞌuj cu chich aric tiꞌ tu cotor mac caꞌ u cꞌaxej yorob, caꞌ u pꞌʌtob a baꞌ cꞌasir yʌn tiꞌob uch, u siꞌpirob.
\v 31 Mʌꞌ ja wirej, Cꞌuj u cꞌat caꞌ ij cꞌaxiquex ij corex soc ic pꞌʌtiquex a cꞌasoꞌ, quireꞌ caj u toc tetaj u qꞌuinin quir ic binex ʌcʌtan Cꞌuj. Mʌꞌ ja wirej, Cꞌuj caj u tetaj Jesús a mac iroꞌonex soc u jocꞌar u tajir tu cotor baꞌ. Caj tetaꞌb Jesús ten Cꞌuj, quireꞌ raꞌ u beyaj quir u jocꞌar u tajir baꞌ tu cotor. Mʌꞌ ja wirej, jariꞌ Jesús cu yaꞌaric a baꞌ u tajir quireꞌ ricꞌsaꞌb Jesús tiꞌ u quimirir ten Cꞌuj. Baxuc a jeraꞌ Cꞌuj caj u yesaj caj u tetaj Jesús. Raꞌ u beyaj ―a baywoꞌ tsꞌoc u tsicbar Pablo ich a Areópago.
\p
\v 32 Barej caj u yubob tꞌʌn Pablo caj u yaꞌaraj u riqꞌuir tiꞌ u quimirir Jesús yʌn jun yarob caj u pꞌastajob, yʌn u jer jun yarob a tu yaꞌarajob:
\p ―Jeꞌ in caꞌ uꞌyicobeꞌ a baꞌ ca waꞌaric u jer u qꞌuinin. 
\p
\v 33 Baxucoꞌ, caj ruqꞌuij Pablo ich a Areópago caj bin. 
\v 34 Chen yʌn jun yarob xib, caj u pꞌeriꞌquintajob u bʌj yejer Pablo, quireꞌ caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jesús. Tiriꞌ ich a jun yarob, a caj u yacsajob tu yorob tiꞌ yʌn tuririꞌ xib u cꞌabaꞌ Dionisio. Rajiꞌ u jach tsꞌurir tu cu muchꞌquinticob u bʌj ich Areópago. Tuririꞌ xquic xan, caj u yacsaj tu yor u tꞌʌn Jesús, u cꞌabaꞌ Dámaris. Tiꞌ yʌn u jer jun yarob caj u yacsaj tu yor.
\c 18
\s Pablo ich u cajar Corinto
\p
\v 1 Caj tsꞌoc u tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj ich a mac a tiꞌ yʌnob ich Areópago, caj ruqꞌuij Pablo ich u cajar Atenas caj bin ich u cajar Corinto.
\v 2 Tiriꞌ Pablo caj u nupꞌaj u yet winiquirob judío Aquila, yejer u racꞌ Priscila. Tar u tarob ich u ruꞌumin Ponto. Tan tu cꞌuchurob ich u cajar Corinto tiꞌ u ruꞌumin Italia, quireꞌ rʌc jocꞌsaꞌb tu cotor u winiquirob judío ten a reyoꞌ, u cꞌabaꞌ Claudio. Rajiꞌ caj u yaꞌaraj caꞌ rʌc jocꞌacob tiꞌ u cajar Roma. A Pablojoꞌ, bin yirej Aquila yejer u racꞌ Priscila.
\v 3 Quireꞌ yʌjchuyirob u noqꞌuir naj. Mʌꞌ ja wirej, raꞌ u beyaj Pablo xan. Rajen tiriꞌ pꞌatij Pablo soc pꞌeriꞌob u beyajob. Robob cu canicob u noqꞌuir naj quir u jaricob u taqꞌuinob.
\v 4 Rajraꞌ cu cꞌuchur tu qꞌuinin cu jesicob u bʌj u winiquirob judío cu bin Pablo ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Tiriꞌ tsicbanʌjij Pablo yejer u winiquirob judío, bayiriꞌ yejer a mac u winiquirob griego, caj u yaꞌaraj tiꞌob caꞌ yacsej yorob u tꞌʌn Jesús. Mʌꞌ ja wirej, rajiꞌ u cꞌat u yesic a baꞌ tajiꞌ, a baꞌ rajiꞌ cu tsicbʌtic Jesucristo.
\p
\v 5 Barej caj cꞌuchob Silas yejer Timoteo. Mʌꞌ ja wirej, tiꞌ pꞌatob ich u ruꞌumin Macedonia uch, rajen tiꞌ u tarob ich u ruꞌumin Macedonia. Robob caj u yirajob bic a Pablojoꞌ tsꞌajan yor u tsecꞌtic u tꞌʌn Jesús ich u winiquirob judío. Mʌꞌ ja wirej, caj u camsaj u winiquirob judío wa Jesús, rajiꞌ jach taj Cristo a cu pajicob u winiquirob israel.
\v 6 Chen tsꞌiquintaꞌb Pablo ten u yet winiquirob judío, caj cꞌam nuncaꞌb u tꞌʌnob Pablo. Rajen Pablo u bʌjiriꞌ u nocꞌ caj u titaj, soc u najticob u yet winiquirob judío soc yerob bin u caꞌ pꞌʌtbirob tu junan. Mʌꞌ ja wirej, mʌꞌ ju cꞌʌmajob u tꞌʌn Cꞌuj, rajen Pablo caj u yaꞌaraj:
\p ―Wa cu satʌr a pixamex a bʌjiriꞌex a siꞌpirexeꞌ. Mʌꞌ a yʌn pʌqꞌuiquex in pach ―quij Pablo―. Bajeꞌrer bin in caꞌ in tsecꞌtej u tꞌʌn Cꞌuj ich a mʌꞌ u winiquirob judío.
\p
\v 7 Caj ruqꞌuij tu chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj a ray u winiquirob judío, caj bin ich yatoch Justo. Rajiꞌ cu cꞌujintic Cꞌuj. Tiꞌ yʌn yatoch Justo caꞌracꞌ yejer u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío.
\v 8 U jach tsꞌurir u chan naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Rajiꞌ caj u yacsaj tu yor u tꞌʌn Jesús. Crispo u cꞌabaꞌ. Bayiriꞌ xan, tu cotor mac tu yatoch Crispo caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jesús xan. Bayiriꞌ xan, yaꞌab u winiquirob corintio caj tsꞌoc u yubicob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur caj u yacsajob tu yorob, jeroj caj acsaꞌb jaꞌ tu joꞌrob xan.
\v 9 Caj araꞌb tiꞌ Pablo ten Jaj Tsꞌur ich u wʌyacꞌ:
\p ―Mʌꞌ u jacꞌʌr a wor a tsecꞌtej. Mʌꞌ u xur a bin a tsecꞌtej. 
\v 10 Quireꞌ tiꞌ yʌnen yejerech quir in cʌnantiquech. Mʌnaꞌ mac cu bin u chuquiquech u quinsech quireꞌ yaꞌab cʌjaꞌan ich u cajar Corinto bin u caꞌ u yacsob tu yorob in tꞌʌn ―baxuc araꞌb tiꞌ Pablo ten Jaj Tsꞌur.
\p
\v 11 Rajen tiriꞌ pꞌatij Pablo ich u cajar Corinto. Tiꞌ pꞌatij tuririꞌ yaxqꞌuin caj tar u jer chumuc yaxqꞌuin. Rajiꞌ caj u camsaj tiꞌob a baꞌ araꞌb ten Cꞌuj.
\p
\v 12 Raꞌ u qꞌuinin tiꞌ toy yʌn u gobernador Galión u ruꞌumin Acaya. Yʌn jun yarob u winiquirob judío, caj u muchꞌquintob u bʌj quir u chuquicob Pablo. Robob caj u chucajob Pablo, caj bin purbirob ich juez quir u tocar u joꞌr Pablo. 
\v 13 Caj araꞌb ten u winiquirob judío tiꞌ a juezoꞌ:
\p ―A jeꞌ xibaꞌ, cu camsic caꞌ ij cꞌujintex Cꞌuj chen mʌꞌ baxuc caj camsaꞌboꞌonex ten u rey César.
\p
\v 14 Pablo u cꞌat u nunquic, chen tu yʌn araj a juezoꞌ tiꞌ u winiquirob judío:
\p ―Uꞌyex baꞌ quin waꞌaric techex u winiquirechex judío. Wa yʌn u siꞌpir wa jach cꞌas caj u betaj, jeroj jeꞌ in wuꞌyiquex a tꞌʌnexeꞌ u winiquirechex judío.
\v 15 Chen mʌꞌ baxucoꞌ, jach tsꞌiquechex, quireꞌ a baꞌ camsaꞌbechex a jeꞌ xibaꞌ. Rajen jach tsꞌiquechex quireꞌ a baꞌ camsaꞌbechex ten a nunquirex yejer a baꞌ araꞌb ten ich u tꞌʌn a nunquirex xan. A tenoꞌ ―quij juez―, mʌꞌ jin waꞌaraj wa yʌn u siꞌpir wa mʌnaꞌ u siꞌpir. A bʌjiriꞌex ca bin a sisquintex a worex. Jot.
\p
\v 16 Caj tuchiꞌtaꞌb caꞌ xicob u winiquirob judío. Caj jocꞌsaꞌbob tancab caꞌ xicob.
\v 17 Barej caj jocꞌsaꞌbob ten juez tu yʌnob uch, u winiquirob judío caj u chucajob Sóstenes. Raꞌ u cꞌabaꞌ u jach tsꞌurir u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Jeroj tuneꞌ, caj u raxajob Sóstenes, cax ʌcʌtan juez caj rox. Mʌꞌ tꞌʌnob ten a juezoꞌ cax iric cu roxaꞌr Sóstenes.
\s Pablo u caꞌ bin ich u cajar Antioquía bayiriꞌ xan, cu caꞌ chun u tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj ich u jer ruꞌum
\p
\v 18 Caj tsꞌoc u roxaꞌr u jach tsꞌurir u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío, tiꞌ pꞌat Pablo yaꞌab u qꞌuinin ich u cajar Corinto. Jeroj tuneꞌ, caj u tꞌʌnaj u yet acsaꞌrirob tan yaꞌaric bin u caꞌ. Yet binacob Aquila yejer u racꞌ Priscila, caj ocob ich chem quir u binob tu ruꞌumin Siria. Barej caj cꞌuchij ich u jor u chemir u cꞌabaꞌ Cencrea, caj cꞌos u joꞌr Pablo soc u yesic nupꞌij a baꞌ caj u toc araj Pablo tiꞌ Cꞌuj uch soc Cꞌuj cu yiric.
\v 19 Barej caj cꞌuchob ich u cajar Efeso, caj pꞌat Aquila yejer u racꞌ Priscila, jeroj tuneꞌ, caj bin Pablo tu yʌn u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío, quireꞌ tiꞌ yʌn muchꞌaꞌanob u winiquirob judío. Tiriꞌ tsicbanʌjij Pablo yejerob.
\v 20 U yet acsaꞌorirob, a tiꞌ yʌnob caj u chich cꞌatajob caꞌ pꞌatʌc Pablo yejerob yaꞌab u qꞌuinin. Chen Pablo caj u maꞌquintaj mʌꞌ ju pꞌatar.
\v 21 Tabar u bin Pablo caj u yaꞌaraj:
\p ―Bin in caꞌ ich u cajar Jerusalén soc tiꞌ yʌnen tu qꞌuinin u quiꞌquiꞌ janʌnob u winiquirob judío. Wa tsoy tu tꞌʌn Cꞌuj ―quij―, jeꞌ in wʌcꞌʌs tar in wirechex ―quij.
\p Jeroj oquij ich chem caj u pꞌʌtaj u cajar Efeso.
\v 22 Barej caj cꞌuchij ich u cajar Cesarea, caj bin ich u cajar Jerusalén, caj cꞌuchij caj oquij tu cu muchꞌquinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob caj tꞌʌnob. Caj tsꞌoc u tꞌʌnanob caj bin Pablo ich u cajar Antioquía.
\v 23 Caj tsꞌoc u pꞌatʌr yaꞌab u qꞌuinin ich u cajar Antioquía, caj joqꞌuij Pablo quir u bin ich tu cotor u cajarob ich u ruꞌumin Galacia yejer u ruꞌumin Frigia cu chichquintic u yorob a mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús.
\s Apolos cu tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj ich u cajar Efeso
\p
\v 24 Tiꞌ yʌn tuririꞌ u winiquir judío u cꞌabaꞌ Apolos. Tar u tar uch ich u cajar Alejandría, quireꞌ tiriꞌ rochaꞌb ten u nʌꞌ Apolos. Tuririꞌ u qꞌuinin caj cꞌuchij Apolos ich u cajar Efeso. Apolos u jach er u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn Cꞌuj, bayiriꞌ xan, u jach quiꞌ er tu tsꞌibaꞌan u tꞌʌn Cꞌuj.
\v 25 Toc camsaꞌb Apolos tiꞌ u tꞌʌn Jesús. Cu man u tsicbʌtic u tꞌʌn Jesús, caj u tsecꞌtaj u tꞌʌn Cꞌuj, quireꞌ rajiꞌ cu tsicbar an ten bic mac yer tsicbar, jach quiꞌ yor u tsicbar quireꞌ u jach er tsicbar. Chen Apolosoꞌ, jariꞌ yer bic acsaꞌb jaꞌ tu joꞌr mac ten Juan, yejer a baꞌ camsaꞌb ten Juan uch.
\v 26 Apolos caj u chich tsecꞌtaj u tꞌʌn Cꞌuj ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Mʌꞌ ju jacꞌʌr u yor Apolos u tsecꞌtej. Caj tsꞌoc u yubicob u tsꞌectic u tꞌʌn Cꞌuj Apolos. Aquila yejer Priscila caj u pʌyajob Apolos, quir u tsicbarob tu junanob, quir u quiꞌ camsicob Apolos u tꞌʌn Cꞌuj quireꞌ yʌn baꞌ mʌꞌ toy yubej Apolos.
\v 27 Apolos u cꞌat u bin ich u ruꞌumin Acaya, rajen u yet acsaꞌorirob caj u yaꞌaraj u bin. Caj yamtaꞌb Apolos ten u yet acsaꞌorirob ich u cajar Efeso. Robob caj u tsꞌibtajob u juꞌunin tiꞌ u yet acsaꞌorirob ich u ruꞌumin Acaya soc u quiꞌ acsaꞌ Apolos. Caj cꞌuchij ich u ruꞌumin Acaya caj quiꞌ yamtaꞌb a yacsmʌnob tu yorob ten Apolos. Quireꞌ robob caj u yacsajob tu yorob quireꞌ jach tsoy caj betaꞌbob ten Cꞌuj.
\v 28 Caj nuncaꞌb u tꞌʌn Apolos ten u winiquirob judío, chen mʌꞌ cꞌuchaꞌan u yorob u nunquicob u tꞌʌn Apolos. Quireꞌ cu tsicbʌtic tiꞌob yejer u mucꞌ Cꞌuj, bayiriꞌ xan, quireꞌ u necʌnmʌn u tꞌʌn Cꞌuj, Apolos. Caj u yaꞌaraj tiꞌob a baꞌ tiꞌ yʌn tsꞌibaꞌan ich u tꞌʌn Cꞌuj, soc yerob taj wa Jesús rajiꞌ tetaꞌb ten Cꞌuj, quir u tar ich yocꞌocab, rajen rajiꞌ Cristo a mac u winiquirob judío cu yaꞌaric Mesías.
\c 19
\s Pablo ich u cajar Efeso
\p
\v 1 U qꞌuinin tiꞌ toy yʌn Apolos ich u cajar Corinto, a Pablojoꞌ cu man ich tu cotor u ruꞌumin tu chꞌenchꞌen u ruꞌumin, tu manij uch hasta cꞌuchij tu cajar Efeso. Tiriꞌ caj u yiraj jun yarob mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Cꞌuj jariꞌ yerob a baꞌ caj u yaꞌaraj uch a Juanoꞌ a cu yacsic jaꞌ tu joꞌr mac.
\v 2 Pablo caj u cꞌataj tiꞌob:
\p ―Caj a wacsajex waj a worex u tꞌʌn Cꞌuj ta cꞌʌmajex wa ju Tajꞌor u Pixam Cꞌuj?
\p Robob caj u yaꞌarajob:
\p ―Mʌꞌ ij cuꞌyajex wa tiꞌ yʌn u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj.
\p
\v 3 Caj u cꞌataj tiꞌob:
\p ―Bic tabar acsaꞌb jaꞌ ta joꞌrex uch?
\p Robob caj u nuncajob tiꞌ:
\p ―Acsaꞌb jaꞌ tij coꞌrex an ten bic Juan caj u camsaj mac uch.
\p
\v 4 Caj u yaꞌaraj Pablo:
\p ―Mʌꞌ ja wirej, Juan caj u yacsaj jaꞌ tu joꞌr mac quir yesic mac caj u cꞌaxaj u yor, quireꞌ yʌn u siꞌpirob uch. Bayiriꞌ xan, caj araꞌb ten Juan tiꞌ u winiquirob judío: “Caꞌ a wacsex ta worex tiꞌ a mac a cu tar tin pach.” Raꞌ u cꞌat yaꞌaric: “Acsex a worex tiꞌ Jesús, a mac a Cristojoꞌ.”
\p
\v 5 Barej, a jeꞌ mac a yacsmʌnob tu yorob a mac nupꞌ ten Pablo ich u cajar Efeso caj tsꞌoc u yubicob yaꞌaraꞌ ten Pablo, caj acsaꞌb jaꞌ tu joꞌrob tu cꞌabaꞌ Jaj Tsꞌur Jesús, quir yesicob u jach tsꞌurinticob Jesús.
\v 6 Barej caj tsꞌoc u tsꞌancꞌabʌꞌrob ten Pablo, jeroj tuneꞌ caj tar u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj soc tiꞌ yʌn tu yicnʌnob. Raꞌiriꞌ u qꞌuinin caj u yʌnxchun u tsicbʌticob ich u jer u tꞌʌnob a mʌnaꞌ mac cu najticob, Bayiriꞌ xan, caj u tsecꞌtajob u tꞌʌn Cꞌuj quireꞌ tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbʌticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj.
\v 7 Rajiꞌob mac a caj u yacsjob tu yorob a tiꞌ yʌn doce xiboꞌ.
\p
\v 8 Pablo tiꞌ yʌn mʌnaꞌ u nup ic nʌꞌ ich a ray cajaroꞌ, tan u yocar ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Mʌꞌ ju jacꞌʌr yor u tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj. Rajraꞌ cu tsicbʌtic tiꞌob bic tabar cu reyinticob Cꞌuj, soc ix tiꞌ cu yacsicob tu yor tiꞌ Cꞌuj wa taj. 
\v 9 Yʌn jun yarob u winiquirob judío caj chichnʌjij u joꞌrob. Mʌꞌ u cꞌat u cꞌʌmicob u tꞌʌn Cꞌuj, caj u pꞌastajob u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj ʌcʌtan a mac a muchꞌaꞌanob ich u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Pablo caj joqꞌuij tu yʌnob a chichnʌjij u joꞌrob caj binij Pablo. Tar bin tu najir tu cu cʌnicob juꞌun, tiriꞌ oquij Pablo. Yet taracob a mac a yacsmʌnob tu yorob. U najir tu cu cʌnicob juꞌun pach u cꞌabaꞌ Tiranno. Tiriꞌ caj u tsecꞌtaj u tꞌʌn Cꞌuj yaꞌab u qꞌuinin ich u najir tu cu cʌnicob juꞌun.
\v 10 Baxuc caj u betaj Pablo ich u najir tu cu cʌnicob juꞌun hasta manij caꞌtur yaxqꞌuin. Rajen caj u yubajob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur ich tu cotor mac ich u ruꞌumin Asia, cax u winiquirob judío, cax mʌꞌ u winiquirob judío caj u rʌc uꞌyajob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur.
\v 11 Quireꞌ tsꞌaꞌb u mucꞌ ten Cꞌuj Pablo soc jach manan carem u beyaj.
\v 12 Mʌꞌ ja wirej, jach carem u beyaj Pablo, cax cu tsꞌabʌr panyuj a caj u tʌraj u yotꞌer Pablo, cax cabachaj cu chꞌic a caj u tʌraj u yotꞌer Pablo caj cꞌuchob ich Pablo. Caj u chꞌajob u noqꞌuir cu tsꞌabʌr u tʌrej Pablo, caꞌ u jenquintaj yocꞌorob a mac yajoꞌ caꞌ jawʌcob u yajirob, jeroj tuneꞌ, caj jawij. Bayiriꞌ xan, a mac acaꞌan quisin tiꞌ, caj joqꞌuij a quisininiꞌ.
\p
\v 13 Tiꞌ yʌn jun yarob u winiquirob judío. Mʌꞌ ju cutarob quireꞌ man u caꞌob. A jeꞌ u winiquirob judío cu manob tan u jocꞌsicob tiꞌ a mac acaꞌan quisin tiꞌeꞌ. Caj cꞌuchij tu qꞌuinin u cꞌatob u jocꞌsicob u quisin a acaꞌan tiꞌ mac, chen caj u cꞌʌnob u cꞌabaꞌ Jaj Tsꞌur quir u jocꞌsic. Chen a ray xibob, mʌꞌ yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús, rajen caj u tꞌʌnajob a mac a acaꞌan quisin tiꞌeꞌ, caj u yaꞌarajob tiꞌ:
\p ―Joqꞌuen quisin ich u cꞌabaꞌ Jaj Tsꞌur Jesús a cu tsecꞌtic Pablo.
\p
\v 14 Robob a mac a cu jocꞌsicob u quisin, robob u siete u parar a tuririꞌ u winiquirob judío, Esceva u cꞌabaꞌ. A Escevajoꞌ, tuririꞌ u jach tsꞌurir ich a sacerdote u winiquirob judío.
\v 15 Jeroj tuneꞌ, nuncaꞌb ten a quisinoꞌ tiꞌ a siete u parar Esceva. A quisinoꞌ, caj u yaꞌaraj:
\p ―A tenoꞌ in cꞌʌꞌo u mucꞌ Jesús, bayiriꞌ xan, in cꞌʌꞌo u mucꞌ Pablo. Chen a maquechex, quireꞌ mʌꞌ u winiquechex Jesús?
\p
\v 16 Chen a mac a acaꞌan quisin tiꞌeꞌ, caj u puraj u bʌj ich yocꞌor a siete u parar Esceva, caj rʌc roxij u parar Esceva hasta mʌꞌ u riqꞌuirob u parar Esceva. Jeroj tuneꞌ, caj chʌc putsꞌob u parar Esceva tiꞌ a mac a acaꞌan quisin tiꞌeꞌ, cax jach yaj chʌc putsꞌob a siete u parar Esceva, caj jocꞌob ich naj caj u cꞌʌnajob yacab tan u jocꞌar u qꞌuiqꞌuer.
\v 17 A baꞌ u ber tiꞌ u parar Esceva caj yub u jumintaꞌr ten tu cotor mac, cax u winiquirob judío, cax mʌꞌ u winiquirob judío ich u cajar Efeso. Caj u rʌc chꞌajob chꞌic yum sajaquir ten tu cotor mac, caj u caremquintob u cꞌabaꞌ Jaj Tsꞌur Jesús.
\p
\v 18 Rajen yaꞌab mac a caj u yaꞌarajob caj u yacsajob tu yorob caj tarob yaꞌarej bic tabar caj cuxrajob uch caj u toc arob jach cꞌas caj u betajob uch, tan u cꞌʌyicob mac.
\v 19 Yaꞌab mac a cu xaquicob juꞌun a yʌnin a quisinoꞌ uch, caj u muchꞌquintajob u juꞌunin quir u toquicob ich ʌcʌtan tu cotor mac. Caj u xacajob mun u boꞌorir u juꞌunin a caj u tocajobeꞌ, caj u yirajob cincuenta mil sʌc taqꞌuin u boꞌorir u juꞌunin.
\v 20 Tu cotor a baꞌ u ber raꞌ cu yesic jach manan u mucꞌ u tꞌʌn Cꞌuj. Rajen yaꞌab mac, yejer u jer yaꞌab mac, rajraꞌ cu yubicob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur. Bayiriꞌ xan, yaꞌab mac, yejer u jer yaꞌab mac, cu yacsob tu yorob u tꞌʌn Jesús.
\p
\v 21 Caj tsꞌoc u man a jeꞌ tu cotoraꞌ, Pablo caj u tucraj tu yor u bin ich u ruꞌumin Macedonia, bayiriꞌ xan, ich u ruꞌumin Acaya quir u yiric u yet acsaꞌorirob. Caꞌ bin tsꞌocac aroꞌ, caj u tucraj u caꞌ bin ich u cajar Jerusalén. Jeroj pachir cu bin ich u cajar Roma.
\v 22 Pablo caj u tuchiꞌtaj ich u ruꞌumin Macedonia caꞌ tur yʌjyaminob u beyaj. Robob Timoteo yejer Erasto. Chen u bʌjiriꞌ Pablo tiꞌ toy pꞌat yaꞌab u qꞌuinin ich u ruꞌumin Asia.
\s Jach pꞌusaꞌb yorob mac ich u cajar Efeso
\p
\v 23 A ray u qꞌuininoꞌ, caj u pꞌusajob u yorob mac quireꞌ yubob bic tabar u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj cu man ich tu cotor mac.
\v 24 Caj pꞌusaꞌb u yorob mac, quireꞌ tiꞌ yʌn tuririꞌ xib u cꞌabaꞌ Demetrio, raꞌ u beyaj cu joꞌtꞌic sʌc taqꞌuin. Rajiꞌ cu betic u chan najir tu cu joꞌtꞌic sʌc taqꞌuin soc irej a cu cꞌujinticob u winiquirob efesio. Robob cu cꞌujinticob u tus cꞌuj xquic Diana. Tu cu joꞌtꞌicob u chan najir Diana Demetrio cu nejaric u taqꞌuin, mʌꞌ chen rajiꞌ baxuc tu cotor mac a cu joꞌtꞌicob sʌc taqꞌuin. 
\v 25 Demetrio caj u muchꞌquintaj u racꞌob a ju yet beyajob, bayiriꞌ xan, a mac a quet cu joꞌtꞌicob sʌc taqꞌuin an ten bic Demetrio cu betic. Caj tsꞌoc u muchꞌquinticob u bʌj caj u yaꞌaraj Demetrio:
\p ―U xibirechex u cajar Efeso, a techexoꞌ, a werex quic nejariquex ic taqꞌuinex tu quic joꞌtꞌiquex a sʌc taqꞌuinoꞌ. 
\v 26 Chen a techexoꞌ, a wiramʌnex Pablo baxuc a wuꞌymʌnex bic tabar u man u tsicbʌtic Pablo, quireꞌ rajiꞌ cu yaꞌaric u yochir cꞌuj a baꞌ cu beticob xib mʌꞌ jach Cꞌuj. Rajen yaꞌab mac caj u quibob a baꞌ cu yaꞌaric. Chen mʌꞌ jariꞌ ij quet cajarob Efeso caj u quibicob, bayiriꞌ xan, tu cotor mac a cʌjaꞌanob ich u ruꞌumin Asia caj u quibob. 
\v 27 A jeraꞌ ―quij Demetrio―, jach cꞌas wa cu rʌc cꞌʌmicob a baꞌ tan u camsaꞌr ten Pablo, mʌꞌ chen ic rʌc sʌtiquex ic beyajex, mʌnaꞌ mac cu bin u sʌjticob tu quij cꞌujintiquex ij cꞌujex Diana. Mʌꞌ ja wirej, jach carem ij cꞌujex Diana, tu cotor mac bajeꞌrer cu cꞌujinticob ij cꞌujex Diana cax ich u ruꞌumin Asia cax ich yocꞌocab. Wa cu rʌc quibicob a baꞌ araꞌb ten Pablo mʌꞌ ju cꞌujintob ij cꞌujex Diana, bayiriꞌ xan tu cotor mac ich yocꞌocab a cu cꞌujinticob ij cꞌujex Diana, mʌꞌ ju cꞌujintob xan, ij cꞌujex Diana ―baxuc caj u yaꞌaraj Demetrio.
\p
\v 28 Barej caj tsꞌoc u yubicob a baꞌ araꞌb tiꞌob ten Demetrio caj jach pꞌujob, jach cꞌam awʌtnʌjob caj u yaꞌarob: 
\p ―Jach carem ij cꞌujex u cꞌujir u winiquirob efesio. Jach chich u mucꞌ ij cꞌujex u cꞌujir u winiquirob efesio. 
\p
\v 29 Caj mac u xiquinob tu cu yawatob. Mʌꞌ ja wirej, u jer u jer mac ich tu cotor u cajar caj u yʌnxchun u yawatob. Jeroj tuneꞌ, caj chucajob Gayo yejer Aristarco caj chopʌytaꞌb. A ray xiboꞌ, caj tarob ich u ruꞌumin Macedonia yejer Pablo uch, quireꞌ pꞌeriꞌob u manob yejer Pablo. Jeroj caj u rʌc cꞌʌnajob yacab ich tu cuch tu cu naj muchꞌquinticob u bʌj u winiquirob efesio.
\v 30 Pablo u cꞌat yocar tu muchꞌaꞌanob a jach pꞌujob quir u tsicbar yejerob. Chen a yacsmʌnob tu yorob, mʌꞌ ju chaꞌbʌr u yocar Pablo.
\v 31 Bayiriꞌ xan, yʌn jun yarob u jach tsꞌurirob u ruꞌumin Asia u jach yajob Pablo, rajen tuchiꞌtaꞌbob tꞌʌnbir Pablo soc mʌꞌ ju yocar tu muchꞌaꞌanob a jach pꞌujoboꞌ.
\v 32 Tiꞌ toy cu macʌrob u xiquinob tu cu jach awʌtob a pimoꞌ tu muchꞌaꞌanob. U jer u jer cu yawʌt, u jer u jer cu nunquicob awat. Yaꞌab mac mʌꞌ yerob biquinin caj u muchꞌquintajob u bʌj.
\v 33 Caj tenchꞌintaꞌb Alejandro ten jun yarob u winiquirob judío. Tenchꞌintaꞌb caꞌ xic tsicbar yejer a pimoꞌ, a tiꞌ muchꞌaꞌanob. Mʌꞌ ja wirej, araꞌb tiꞌ Alejandro ten jun yarob mac biquinin caj tarob u muchꞌquintob u bʌj u winiquirob efesio. Alejandro caj u nacsaj u cꞌʌb soc caꞌ macʌc u chiꞌob a pimoꞌ. Mʌꞌ ja wirej, u cꞌat u tsicbar yejer pimoꞌ soc taquicob u bʌj u winiquirob judío, quireꞌ mʌnaꞌ u siꞌpirob u winiquirob judío, quireꞌ a baꞌ u berob u winiquirob efesio sam.
\v 34 Barej caj u yirajob a pimoꞌ Alejandro caj cꞌʌꞌotaꞌb Alejandro rajiꞌ u winiquir judío ten a pimoꞌ. Rajen pꞌeriꞌob caj u jach cꞌamquintajob u tꞌʌnob caj yaꞌarob:
\p ―Jach carem ij cꞌujex Diana u cꞌujir u winiquirob efesio ―baxuc caj awʌtnʌjob orac u chucpʌjʌr caꞌtur hora. 
\p
\v 35 Barej raꞌ u qꞌuinin cꞌuchaꞌan yor yʌjtsꞌibir juꞌun ich u cajar Efeso caj sisquintaꞌb yorob a pimoꞌ u winiquirob efesio, caj rʌc tsꞌoc yawʌtob caj u yaꞌaraj tiꞌob: 
\p ―Uꞌyex baꞌ quin waꞌaric techex u xibirechex u cajar Efeso. Tu cotor mac ich yocꞌocab toc yerob quij cʌnantiquex yatoch ij cꞌujex Diana. Jach carem ij cꞌujex Diana. Tu cotor mac yerob quij cʌnantiquex u tunichir a jach taj rubij yochir ij cꞌujex Diana caꞌanan.
\v 36 Mʌnaꞌ mac cꞌuchaꞌan yor u maꞌquinticob aroꞌ quireꞌ taj quen. Rajen toc xur a tꞌʌnex bajeꞌrer. Mʌꞌ a yʌn betiquex baꞌ, wa mʌꞌ ta yʌn quiꞌquiꞌ tucrexiꞌ.
\v 37 Mʌꞌ ja wirej, a jeꞌ xibaꞌ, a caj a chucajex caj a purex teraꞌ. Mʌnaꞌ cꞌas caj u betajob tiꞌ ij cꞌujex Diana. Mʌꞌ ju pꞌastajobiꞌ. Mʌꞌ ju yaꞌcrajob baꞌ a tiꞌ yʌn ich u yatoch ij cꞌujex Diana.
\v 38 Rajen wa Demetrio yejer u yet joꞌtꞌ sʌc taqꞌuinob yʌn baꞌ quir u taquicob u joꞌr mac, arej u binob ich ʌcʌtan jach juez u cajar tu cu naj tocar u joꞌr mac. Tiꞌ a ray carmen najoꞌ, tiꞌ yʌn tu cu pacran tocar u joꞌrob mac.
\v 39 Cax wa yʌn u jer baꞌ a ca waꞌariquex bajeꞌrer, soc a quetquintic a tucurex caꞌ a muchqꞌuintiquex a bʌjex tu cu naj muchquinticob u bʌj u jach tsꞌurirob quir u tsicbʌticob a baꞌ a cꞌatex. Quireꞌ baxuc tiꞌ tsꞌibaꞌan u juꞌunin ic cajarex.
\v 40 Mʌꞌ ja wirej, toc pecaꞌan in worob quir u tocar in joꞌrob ten gobierno ich u cajar Roma wa cu cꞌatic tenob baꞌwir pꞌujechex bajeꞌrer, quireꞌ mʌnaꞌ baꞌ cꞌuchaꞌan in worob in waꞌaricob tiꞌ ―baxuc caj u yaꞌaraj yʌjtsꞌibir juꞌunin ich u cajar Efeso.
\p
\v 41 Caj tsꞌoc u yaꞌaric baxucoꞌ, caj u tuchiꞌtaj caꞌ xicob tu yatochob a pimoꞌ u winiquirob efesio.
\c 20
\s Pablo cu bin ich u ruꞌumin Macedonia bayiriꞌ ich u ruꞌumin Grecia
\p
\v 1 Barej caj tsꞌoc u pꞌujurob u winiquirob efesio. Pablo caj u pʌyaj caꞌ tac u muchꞌquinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob. Caj tsꞌoc u chichquintic u yorob caj u yaꞌaraj bin u caꞌ tan u rʌc tꞌʌnanob, caj joqꞌuij Pablo quir u bin ich u ruꞌumin Macedonia.
\v 2 Pablo caj man yirej a yacsmʌnob tu yorob ich tu cotor a ray ruꞌumoꞌ. Caj oquij Pablo tu yʌnob suꞌ caj u chichquintaj u yorob yejer u tꞌʌnob. Caj tsꞌoc u man ti taroꞌ caj ruqꞌuij quir u bin ich u ruꞌumin Grecia.
\v 3 Tiriꞌ pꞌat Pablo ich u ruꞌumin Grecia mʌnaꞌ u nup ic nʌꞌ. Jach tabar u bin ich chem quir u bin ich u ruꞌumin Siria. Pablo caj u yubaj yaꞌaraꞌ ten mac tan u pajarob u mucu chucbirob ten u winiquirob judío quir u quinsaꞌ, rajen caj u tucraj u wʌcꞌʌs bin tu yoc ich u ruꞌumin Macedonia.
\v 4 Caj bin Pablo yet binac Sópater a cʌjaꞌan ich u cajar Berea. Yet binac Aristarco yejer Segundo, robob cʌjaꞌanob ich u cajar Tesalónica. Yet binac Gayo yejer Timoteo a cʌjaꞌan tu cajar Derbe. Yet binacob Tíquico yejer Trófimo, robob cʌjaꞌanob tu ruꞌumin Asia.
\v 5 Robob yʌn binob quir u pajicoꞌon ich u cajar Troas. 
\v 6 Pablo caj cꞌuchij tu yʌnenob, quij Lucas. Tiꞌ cꞌuchij Pablo ich u cajar Filipos. Tiriꞌ pꞌatenob hasta manij u qꞌuinin u quiꞌquiꞌ janʌnob u winiquirob judío, raꞌ cu janticob yoꞌoch pan a mʌꞌ u sipꞌeꞌ. Caj manij cinco u qꞌuinin jeroj, caj cꞌuchenob ich u cajar Troas tiriꞌ tin nupꞌajob ij quet acsaꞌorirex a tan u pajiquenob, a robob a yʌn binob ucheꞌ. Tiriꞌ xan caj in masajob turi semana, quij Lucas.
\s Pablo cu yiric u cajar Troas
\p
\v 7 Caj cꞌuchij tu qꞌuinin domingo raꞌ u qꞌuinin cu yʌnxchun semana caj u rʌc muchꞌquintajob u bʌj a yacsmʌnob tu yorobeꞌ. Mʌꞌ ja wirej, tar u muchꞌquinticob u bʌj quir u janʌnob an ten bic caj janʌnob u camsʌwinicob Jesús yejer Jesús quireꞌ yer saman bin u caꞌ quinsbir Jesús. Caj tsꞌoc u janʌnob a yacsmʌnob tu yorob Pablo caj u camsaj tiꞌob quireꞌ yer saman bin u caꞌ Pablo. Jach amaꞌan caj u camsaj tiꞌob Pablo hasta chumuc acꞌbir caj u camsaj tiꞌob.
\v 8 Tu muchꞌaꞌanob a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús taj muchꞌaꞌan caꞌanan tu mʌnaꞌ u nup u tsꞌʌpquinmʌnob naj. Tiriꞌ tꞌʌbaꞌan yaꞌab quib quir u yeꞌcꞌacꞌticob tu yʌnob. 
\v 9 Tiꞌ yʌn tuririꞌ chan xib curucbar ich u nʌcꞌ naj tu cu yocar u sasir chunqꞌuin. U cꞌabaꞌ chan xib Eutico. Tac u wenʌn, a chan xiboꞌ, quireꞌ amaꞌan tu camsic u tꞌʌn Cꞌuj Pablo. Jeroj wenij, quiꞌ wenij, jeroj caj pitcꞌʌjij ich caꞌanan mʌnaꞌ u nup u tsꞌʌpquinmʌnob naj. Caj rubij ich ruꞌum, caj ricꞌsaꞌb caj u yirob mʌnaꞌ, quimij. 
\v 10 Chen Pablo caj emij yirej. Caj u yiraj quimij. Jeroj Pablo caj xonrʌj, caj u chꞌaj u mecꞌaj Pablo a chan xiboꞌ. Pablo caj u yaꞌaraj tiꞌ a yacsmʌnob tu yorob:
\p ―Mʌꞌ u jacꞌʌr a worex, quireꞌ cuxaꞌan bajeꞌrer, Cꞌuj caj u ricꞌsaj tu quimirir.
\p
\v 11 Jeroj tuneꞌ, Pablo wʌcꞌʌs naquij caꞌanan ich a najoꞌ caj janij yejer u yet acsaꞌorirob. Caj tsꞌoc u janʌn, jach amaꞌan tsicbanʌjij Pablo hasta sasij, jeroj binij. 
\v 12 Barej caj ricꞌsaꞌb a chan xiboꞌ ten Pablo robob caj u yacsajob ich naj, jach quiꞌ yorob.
\s Cu tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj Pablo tu cajar Mileto
\p
\v 13 Pablo caj u yaꞌaraj bin u caj u yoc ich u cajar Asón. A tenoboꞌ, quij Lucas, caj oquenob ich chem quir in binob Asón. Tiꞌ cu bin ocar Pablo ich chem yejerenob, ich u cajar Asón quireꞌ baxuc caj u yaꞌaraj Pablo uch. A tenoboꞌ, quij Lucas, pʌyber quin binob, jeroj caj oquenob caj binenob.
\v 14 Caj cꞌuchenob ich u cajar Asón. Tiriꞌ caj in nupꞌajob Pablo caj oquij Pablo ich chem tu yʌnenob, jeroj caj binenob, quij Lucas, tu cajar Mitilene.
\v 15 Caj ruqꞌuenob, ich u cajar Mitilene caj oquenob ich chem caj binenob. Caj sasij caj cꞌuchenob ich ʌcʌtan u ruꞌumin Quío. U jer u qꞌuinin caj sasij caj cꞌuchenob ich u jor chem u cajar Samos. Jeroj caj wʌcꞌʌs ruꞌqꞌuenob ich chem. Caj ic jeꞌsaj ic bʌjex ich u cajar Trogilio, jeroj, caj sasij caj cꞌuchenob tu cajar Mileto.
\v 16 Mʌꞌ oquenob ich u cajar Efeso, quij Lucas, quireꞌ mʌꞌ u cꞌat Pablo u pꞌatʌr yaꞌab u qꞌuinin ich u ruꞌumin Asia. Mʌꞌ ja wirej, rajiꞌ u cꞌat seb u cꞌuchur ich u cajar Jerusalén caꞌ bin tac tu qꞌuinin Pentecostés, jaj ix tiꞌ wa cu cꞌuchur.
\s Pablo cu tsicbʌtic tiꞌ u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús tu cajar Efeso
\p
\v 17 Quireꞌ tiꞌ toy yʌn ich u cajar Mileto, Pablo caj u tuchiꞌtaj tꞌʌnbir a nuxiboboꞌ u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Efeso caꞌ tacob tu cajar Mileto.
\v 18 Barej caj cꞌuchob u jach tsꞌurir a nuxiboboꞌ ich yicnʌn Pablo, caj araꞌb tiꞌob ten Pablo caj yaꞌaraj tiꞌob: 
\p ―A ray u qꞌuininoꞌ caj yʌn batꞌan cꞌuchen ich u ruꞌumin Asia, a tenoꞌ caj cuxrajen bayiriꞌ caj beyanʌjen an ten bic in naj betic tac tu qꞌuinin ruqꞌuen ich techex. 
\v 19 Techex a wirmʌnenex tiꞌ yʌnen tu yʌnechex u burur qꞌuin caj in betaj u beyaj Jaj Tsꞌur tu cotor in wor. Mʌꞌ jin tucraj wa jach caremen, quireꞌ caj beyanʌjen tiꞌ in Jaj Tsꞌurir. Susuꞌ ocꞌnʌjen quireꞌ a baꞌ tar teneꞌ. Mʌꞌ ja wirej, a baꞌ caj u tucrajob u winiquirob judío caj u tsꞌaj in mucꞌyajob.
\v 20 A techexoꞌ ―quij Pablo―, caj a wirajex bic mʌꞌ jin xur in tsecꞌtechex tu cotor a baꞌ yaꞌarmʌn ten Cꞌuj. Mʌꞌ ja wirej, caj in camsaj techex tu ca naj muchꞌquintiquex a bʌj quir a wuꞌyiquex u tꞌʌn Cꞌuj, bayiriꞌ xan, caj in camsaj techex ich jujuntur a watochex.
\v 21 Ʌcʌtan tu wich Cꞌuj, caj in toc araj tiꞌ u winiquirob judío bayiriꞌ xan, tiꞌ a mʌꞌ u winiquirob judío. Caj in toc araj tiꞌob caꞌ u cꞌaxob tu yorob caꞌ u pꞌʌtob u cꞌasir tu cu manob soc u yacsicob tu yorob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur Jesús.
\v 22 Bajeꞌrer quin man ich u cajar Mileto. Bin in caꞌ ich u cajar Jerusalén. Bajeꞌrer cu tuchiꞌtiquen u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, quireꞌ quin quibic u tꞌʌn u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj. Mʌꞌ in wer baꞌ in ber a tenoꞌ caꞌ bin cꞌuchuquen ich u cajar Jerusalén.
\v 23 Chen jariꞌ in wer tu quin bin ich tu cotor u cajarob caj in wuꞌyaj yaꞌaraꞌ ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj: Bin u caꞌob u chuquechob caꞌ u puriquechob tu cu naj maꞌcʌr mac. Bayiriꞌ xan, caj u yaꞌaraj: Bin a caꞌ mucꞌyaj yaꞌab, quij.
\v 24 Mʌꞌ jin chen tucrej wa quinsaꞌben a tenoꞌ. Mʌꞌ jin chen tucrej in cuxtar a tenoꞌ. Chen a baꞌ quin jach tucriqueꞌ, caꞌ in tsꞌocs in beyaj a caj u tsꞌaj in beyaj Jesús soc jach quiꞌ in wor wa cu tsꞌocar in beyaj soc mʌnaꞌ in tucric in beyajiꞌ. Mʌꞌ ja wirej, tsꞌaꞌb in beyaj quir in tsicbʌtic tiꞌ mac, caꞌ yubej u jach tsoyir u tꞌʌn Jesús. A jeꞌ tꞌʌnaꞌ cu yaꞌaric tiꞌ mac bic Cꞌuj otsir yiric mac.
\p
\v 25 ’Taj quin man ich tu yʌnechex uch caj in toc tsecꞌtaj techex bic tabar cu bin u reyinticob Cꞌuj. Bajeꞌrer tsꞌoc in tsecꞌtic techex, quireꞌ in toc er mʌꞌ ja caꞌ irenex tu caꞌten ich yocꞌocab.
\v 26 Bajeꞌrer ―quij Pablo―, jach taj quin waꞌaric techex wa mac tu cotor ich techex cu satʌr u pixam, mʌnaꞌ in siꞌpir a tenoꞌ.
\v 27 Mʌꞌ ja wirej, caj in toc araj techex tu cotor a baꞌ cu tucric Cꞌuj cu betic.
\v 28 Rajen quiꞌ cʌnantex a bʌjex. Bayiriꞌ xan, caꞌ a cʌnantex tu cotor a mac a caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jaj Tsꞌur an ten bic u yʌjcʌnanyʌjir tʌmʌn yuc cu cʌnantic u yʌrʌcꞌ tʌmʌn yuc. Quireꞌ caj u tetajechex u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj soc a beyajex. Mʌꞌ ja wirej, Jesús caj u rʌc boꞌotaj u boꞌorir u siꞌpirob a yacsmʌnob tu yorob caj quimij ich cruz, soc rajiꞌ yʌninob.
\v 29 In wer caꞌ bin xiquenoꞌ jeꞌ u tar mac quir u tusiquechexob soc a pꞌʌtiquex a wacsiquex ta worex u tꞌʌn Jesús. A ray macoꞌ, irob a barum, a jach tsꞌicoꞌ, raꞌ cu chen tar u rʌc chiꞌic a wʌrʌcꞌ cax.
\v 30 Jin, quen, cax a yacsmʌnob tu yor u tꞌʌn Jesús tu yʌnechex, jeꞌ u riqꞌuirob yirej wa cu tusiquechexob. Quir u camsiquechexob a baꞌ quiriꞌ mʌꞌ tajiꞌ soc a sayʌrex tu pachob quir a cʌniquex u tꞌʌnob.
\v 31 Rajen quiꞌ cʌnantex a bʌjex tiꞌ a mac a baxucoꞌ. A rajraꞌ quiꞌ tucrex an ten bic ca cꞌʌꞌotiquenex u burur qꞌuin, bayiriꞌ xan, u burur acꞌbir tac mʌnaꞌ u nup yaxqꞌuin caj in chichquint a worex tu quin mucꞌyaj ta wicnʌnex uch.
\p
\v 32 ’A bajeꞌrer, in wet acsaꞌorirex, in cꞌat Cꞌuj caꞌ u quiꞌ cʌnan techex. In wer u tꞌʌn Cꞌuj tiꞌ u jach tsoyir u pixam Cꞌuj jeꞌ u cʌnantiquechex xan. U tꞌʌn Cꞌuj jeꞌ u cʌnantic a worex quireꞌ cu yaꞌaric bic tabar jach tsoy a Cꞌujoꞌ. Mʌꞌ ja wirej, u tꞌʌn Cꞌuj cꞌuchaꞌan yor u chichquintic a worex, soc mʌꞌ a pꞌʌtiquex a wacsiquex ta worex hasta caꞌ bin a cꞌʌmiquex a baꞌ caj u toc araj Cꞌuj caꞌ bin cꞌuchuc tu qꞌuinin. Raꞌ ca bin a cꞌʌmiquex quet yejer tu cotor a mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús. Mʌꞌ ja wirej, Cꞌuj jeꞌ u muchꞌquintic a tu tetajeꞌ soc rajiꞌ yʌnin Cꞌuj, caꞌ bin cꞌuchuc tu qꞌuinin.
\v 33 A tenoꞌ, mʌꞌ jin pachtaj a noqꞌuexiꞌ, mʌꞌ jin pachtaj a taqꞌuinex xan ―quij Pablo―.
\v 34 A bʌjiriꞌex a werex caj in jaraj in taqꞌuin yejer u bʌjiriꞌ in beyaj soc wa baꞌ in cꞌat quin mʌnic. Bayiriꞌ xan, a mac in wet tsicbarob u tꞌʌn Cꞌuj, caj in jʌsaj tiꞌob a baꞌ u cꞌat xan.
\v 35 Mʌꞌ ja wirej, a tenoꞌ rajraꞌ caj in wesaj techex wa ca chich beyajex an ten bic ten caj in betaj, jeroj, yʌn a batꞌan yamtiquex a mac a yʌn u yajir. Cꞌʌꞌotej techex u tꞌʌn ic Jaj Tsꞌurirex. Rajiꞌ caj u yaꞌaraj: “Baꞌ cu jach quiꞌquintic yor mac, a baꞌ ca tsꞌic tiꞌ mac, mʌꞌ chen a baꞌ cu cꞌʌmiqueꞌ.”
\p
\v 36 Barej caj tsꞌoc u tsicbar aroꞌ an ten bic nanij cu beticob, caj xonrʌj Pablo yejer tu cotorob quir u tꞌʌnic Cꞌuj.
\v 37 Caj acꞌtaꞌb Pablo ten tu cotor a nuxibob u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob, caj rʌc ocꞌnʌjob tu cotor. Jeroj caj u pʌtʌxmecꞌtaꞌb Pablo u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Efeso. Caj tsꞌutsꞌaꞌb u pꞌuc Pablo, quireꞌ bin u caꞌ.
\v 38 Jach yaj cu yacꞌticob, quireꞌ yubob yaꞌaric Pablo. Mʌꞌ u yʌnyʌn bin irbir u wich. Hasta yet binacob tu cu yocar ich chem Pablo.
\c 21
\s Pablo cu bin tu cajar Jerusalén
\p
\v 1 Caj tsꞌoc in tꞌʌnicꞌob. In wet acsaꞌorirob caj in pꞌʌtajob, quij Lucas, caj oquenob ich chem quir in binob ich u petenin cꞌacꞌnab u cꞌabaꞌ Cos. Jach taj binenob. Jeroj caj sasij caj cꞌuchenob ich u cajar Rodas. Tiꞌ u cajar Rodas caj wʌcꞌʌs binenob, quij Lucas, ich u cajar Pátara. 
\v 2 Caj cꞌuchenob ich u cajar Pátara caj in wirajob u jer u chemin cꞌacꞌnab quir in binob tu ruꞌumin Fenicia, Jeroj caj oquenob ich chem caj binenob.
\v 3 Tan in tarob ich chem, caj in wirajob u ruꞌumin u petenin Chipre. Taj yʌn tin tsꞌicob, caj in potmastajobiꞌ. Jeroj, quij Lucas, caj cꞌuchenob tu ruꞌumin Siria. Mʌꞌ ja wirej, caj u jocꞌsob u cuch u chem quireꞌ tiꞌ yʌn u jor chem, u cꞌabaꞌ Tiro. Rajen joqꞌuenob.
\v 4 Tiriꞌ caj in nupꞌajob jun yarob ij quet acsaꞌorirob ich u cajar Tiro. Tiꞌ pꞌatenob yejerob siete u qꞌuinin tu yatochoꞌ. Robob caj u yaꞌarajob tiꞌ Pablo:
\p ―Mʌꞌ a yʌn bin Pablo tu cajar Jerusalén. Quireꞌ baxuc caj yaꞌaraj tenob u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj.
\p
\v 5 Barej caj tsꞌoc a ray siete u qꞌuininoꞌ, caj joqꞌuenob quir in binob. A yacsmʌnob tu yorob caj rʌc jocꞌob yirob in binob. Caj rʌc jocꞌob yejer u racꞌ baxuc xan, yejer u pararob. Periꞌ caj binoꞌonex chiꞌ cꞌacꞌnab quir ic tꞌʌniquex Cꞌuj. Jeroj caj xonrʌjoꞌonex ich chiꞌcꞌacꞌnab quir ic tꞌʌniquex Cꞌuj. Caj tsꞌoc ic tꞌʌniquex Cꞌuj caj ic rʌc pacran pʌtʌxmecꞌtaj ic bʌjex yejer ij quet acsaꞌorirex. 
\v 6 Caj tsꞌoc ic rʌc pʌtʌxmecꞌtic ij quet acsaꞌorirex, caj oquenob ich chem quir in binob. Chen robob caj sutnʌjob tu pachob quir u binob tu yatochob.
\p
\v 7 A baywoꞌ, quij Lucas, caj in pꞌʌtajob u cajar Tiro, jeroj caj cꞌuchenob yejer chem ich u cajar Tolemaida. Tiriꞌ caj joqꞌuenob ich chem caj binenob in wirob ij quet acsaꞌorirex. Tiꞌ pꞌatenob tuririꞌ u qꞌuinin yejerob. 
\v 8 Barej caj sasij caj joqꞌuenob quir in binob, caj cꞌuchenob tu cajar Cesarea. Jeroj, caj u yacsajenob Felipe tu yatoch. A jeꞌ Felipejaꞌ, raꞌ tuririꞌ ich a siete xiboꞌ, a tetaꞌb quir u yamticob a mac a tetaꞌb ten Jesús uch quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn. A ray sietejoꞌ, raꞌ cu jʌꞌsʌr yoꞌoch xquic a quimen u mameꞌ. A Felipejeꞌ, cu tsicbʌtic u jach tsoyir u tꞌʌn Cꞌuj tu cotor mac. Tiꞌ pꞌatenob yejer Felipe, quij Lucas.
\v 9 Tiꞌ yʌn u parar xquic Felipe, rʌc yʌn u nup u parar xquic. Mʌꞌ chꞌaꞌaniꞌ u parar xquic Felipe. Robob cu tsicbʌticob u tꞌʌn Cꞌuj quireꞌ tsꞌaꞌb u tucurob ten Cꞌuj quir u tsicbarob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj.
\v 10 Quireꞌ tiꞌ toy yʌnenob ich yatoch Felipe, quij Lucas, jeroj tuneꞌ caj cꞌuchij ich yatoch Felipe, a mac a tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj. U cꞌabaꞌ Agabo. Rajiꞌ tar u tar tu ruꞌumin Judea.
\v 11 Rajiꞌ tar u yiriquenob. Caj cꞌuchij, jeroj, caj cꞌuchij Agabo, caj pit u cꞌax u nʌcꞌ Pablo ten Agabo a tiꞌ yʌn u nʌcꞌ Pablo. Agabo caj u cꞌaxaj u wʌcꞌʌs bʌjiriꞌ u cꞌʌb yejer u cꞌax u nʌcꞌ Pablo, caj u wʌcꞌʌs cꞌʌxaj yoc xan. Jeroj, caj u yaꞌaraj:
\p ―Baxuc cu bin u cꞌʌx a cꞌʌb yejer a woc u winiquirob judío ich u cajar Jerusalén. Caꞌ bin tsꞌocac u cꞌʌriquechob cu bin u puriquech tu mʌꞌ u winiquirob judío ―baxuc caj yaꞌaraj ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj uch.
\p
\v 12 Caj tsꞌoc ij cuꞌyiquex, quij Lucas, yaꞌaric Agabo caj tic chich arajex tiꞌ Pablo mʌꞌ u yʌn bin tu cajar Jerusalén. Bayiriꞌ xan, caj u yaꞌarajob a yacsmʌnob tu yorob a cʌjaꞌanob tu cajar Cesarea.
\v 13 Caj u nuncaj Pablo tiꞌob:
\p ―Yaj in wiric a wocꞌarex. Mʌꞌ ja wirej, tan a tupsiquex in wor cax cu chuquenob u cꞌʌxenob tu cajar Jerusalén quir in quinsaꞌ. Cax quimiquen tiꞌ Jesús, in Jaj Tsꞌurir ―quij.
\p
\v 14 Barej caj ij quirajex mʌꞌ cꞌuchaꞌan ij corex ij cꞌax u tucur Pablo, soc mʌꞌ u bin tu cajar Jerusalén. Caj tsꞌoc ic tsibarex caj ij carajex:
\p ―Caꞌ u betej a baꞌ u cꞌat Jaj Tsꞌur.
\p
\v 15 Caj tsꞌoc u qꞌuinin caj in wirajob Felipe, caj in marajob in baꞌtacob quir in binob tu cajar Jerusalén. Caj tsꞌoc in maricob caj binenob.
\v 16 Yet binacob jun yarob a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús a cʌjaꞌanob tu cajar Cesarea. Robob caj u purenob tu yʌn tuririꞌ xib a caj tarij uch tiꞌ u petenin Chipre. U cꞌabaꞌ a ray xiboꞌ, Mnasón. Rajiꞌ caj u yʌn acsaj tu yor uch. Mnasón caj u yacsajenob tu yatoch.
\s Pablo caj bin yirej Jacobo
\p
\v 17 Barej caj cꞌuchoꞌonex tu cajar Jerusalén, quij Lucas, caj u quiꞌ acsajoꞌonex ij quet acsaꞌorirex. Jach quiꞌ yor a yacsmʌnob tu yorob caj yiroꞌonex.
\v 18 Caj sasij caj binoꞌonex yejer Pablo ich Jacobo. Tiriꞌ muchꞌaꞌanob a nuxibob u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Jerusalén.
\v 19 Caj tsꞌoc u rʌc tꞌʌnanobeꞌ caj u tsicbʌtaj tiꞌob a baꞌ caj u betaj Cꞌuj ich a mʌꞌ u winiquirob judío quireꞌ tsecꞌtaꞌb u tꞌʌn Cꞌuj ten Pablo tiꞌ a mʌꞌ u winiquirob judío. A baꞌ caj u betaj Cꞌuj Pablo caj u yaꞌaraj jujuntur. 
\v 20 Caj tsꞌoc u yubicob a baꞌ tsicbanʌjij Pablo caj u quiꞌ tꞌʌnajob Cꞌuj caj yaꞌarob:
\p ―Jach caremech Cꞌuj.
\p Jeroj tuneꞌ, tuririꞌ mac ich u yet acsaꞌorirob a tetaꞌb quir u tꞌʌnic Pablo yʌjtꞌʌnir tu cotor u yet acsaꞌorirob, caj u yaꞌarajob tiꞌ Pablo:
\p ―Iric, ij quet acsaꞌorirech. A techoꞌ, a wer yʌn yaꞌab a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús ich ij quet winiquirob judío. Robob tu cotor tan u chich aricob caꞌ u quiꞌ cʌnantej tu cotor mac a baꞌ araꞌb ich u tꞌʌn Moisés, baxuc toꞌonex.
\v 21 Mʌꞌ ja wirej, robob caj u yubajob u jumintaꞌr cu yaꞌaricob tan a man a camsic tu cotor a wet winiquirob judío tu cʌjaꞌanob a wet winiquirob judío tantanxer ruꞌum, wa caꞌ u pꞌʌtob u quibicob a baꞌ tsꞌibtaꞌb ten Moisés ucheꞌ. Baxuc caj u yubob u jumintaꞌr tan a camsicob xan mʌꞌ ju tsꞌir u chan ochir a xiboꞌ, an ten bic quic naj betiquex tiꞌ a chan ochoꞌ, soc u cʌnanticob a baꞌ cu naj betic ij quet winiquirob judío.
\v 22 Baꞌ quic bin ic betex caꞌ bin yubob cꞌuchech teraꞌ? Quireꞌ jach taj, jeꞌ yubicob tiꞌ yʌnech teꞌraꞌ. Jeꞌ u muchꞌquinticob u bʌj caꞌ bin yubob aroꞌ.
\v 23 Caꞌ a wuꞌyej a baꞌ quin waꞌaricob tech Pablo. A tenoboꞌ, yʌn in rʌc nupoꞌ xib a teraꞌ, a yacsmʌnob tu yorob. Robob tabar u nupꞌsicob a baꞌ tu toc arob tiꞌ Cꞌuj yʌn u nup xiboꞌ.
\v 24 Pʌyej a jeꞌ rʌc yʌn u nup xibaꞌ, caꞌ xiquech yejerob ich carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. An ten bic caj u betajob a rʌc yʌn u nup xiboꞌ quet bayiriꞌ xan, caꞌ a betic xan an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío. A techoꞌ, boꞌotej u boꞌorir u cꞌosar u joꞌr a wet binacob. Toc betej aroꞌ soc yerob a wet winiquirob judío a baꞌ caj u pʌcꞌajob a pachob mʌꞌ tajiꞌ quireꞌ a baꞌ caj u yubob u jumintaꞌr. Caꞌ a yʌn a bet aroꞌ soc yerob ca quibic u tꞌʌn Moisés raꞌ cu yaꞌaric toꞌon quir ij cuxtar.
\p
\v 25 Chen araꞌb tiꞌ Pablo ten u jach tsꞌurirob a yacsmʌnob tu yorob:
\p ―A tenob, caj in tsꞌibtob juꞌun tiꞌ a mʌꞌ u winiquirob judío, a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús. Caj in toc arajob tiꞌob a baꞌ quin tucricob. Caj in waꞌarajob caꞌ a chen uꞌyex a jeꞌ tꞌʌnaꞌ: “Mʌꞌ a yʌn jantiquex a baꞌ cu yesic mac tiꞌ yochir u tus cꞌuj. Mʌꞌ a chiꞌiquex bʌcꞌ, a yʌn u qꞌuiqꞌueroꞌ, yʌn sisbʌstex. Baxuc xan, mʌꞌ a yʌn wenʌnex yejer mac a mʌꞌ a mamexoꞌ mʌꞌ a yʌn wenʌnex yejer a mac a mʌꞌ a raqꞌuexoꞌ.”
\s Chuc Pablo tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío 
\p
\v 26 Jeroj, caj sasij caj bin Pablo yejer a rʌc yʌn u nup xiboꞌ caj u yʌn pꞌojob u bʌjob an ten bic u winiquirob judío nazarite cu pꞌoꞌic u bʌj tu tsꞌibaꞌan ich u tꞌʌn Moisés. Caj tsꞌoc aroꞌ, caj oquij Pablo yejer a rʌc yʌn u nup xibob ich carem naj tu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Jeroj, caj u pꞌisaj u qꞌuinin tiꞌ u jach tsꞌurirob sacerdote soc yerob nupꞌ u pꞌoꞌicob u bʌjob. Soc yerob u jach tsꞌurirob sacerdote cu bin u purob u sijejob tiꞌ Cꞌuj, tiꞌ jujuntur cu binob an ten bic caj yaꞌaraj ten Moisés uch u tꞌʌn caꞌ bin cꞌuchuc tu qꞌuinin.
\p
\v 27 Barej orac manij a siete qꞌuin, tiꞌ irij Pablo ich carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Caj irij Pablo ten u winiquirob judío a cu tarob ich u ruꞌumin Asia. Robob caj u pꞌusajob u yorob soc tsꞌictarob u yet winiquirob judío, a tiꞌ yʌnob soc u tarob chucbirob Pablo. Jeroj caj u purajob u bʌj ich yocꞌor Pablo.
\v 28 Cꞌam awʌtnʌjob, tan yaꞌaricob:
\p ―Cojenex, yam tenob u xibirechex u winiquirob israel quir in chuquicob a jeꞌ xibaꞌ. Mʌꞌ ja wirej. rajiꞌ tan u camsic tu cotor mac, mʌꞌ baꞌwir caꞌ u quibej a baꞌ cu yaꞌaric u tꞌʌn ic nunquirex Moisés. Rajen tan u camsic mʌꞌ patar a toꞌonex u winiquirob judío. Baxuc cu yaꞌaric xan, mʌꞌ baꞌwir tiꞌ a jeꞌ carem najoꞌ tu quic naj cꞌujintiquex Cꞌuj. Mʌꞌ jaririꞌ, caj u yacsaj a mʌꞌ u winiquirob judío ich a jeꞌ carem najoꞌ, tu quic naj cꞌujintiquex Cꞌuj. Bajeꞌrer, caj u cꞌasquintaj a jeꞌ carem naj xan a tu quij cꞌujintiquex Cꞌuj.
\p
\v 29 Mʌꞌ ja wirej, Pablo irir ten mac uch tan u man ich u cajar Jerusalén yejer u nup Trófimo. A Trófimojoꞌ, tiꞌ cu tar tu cajar Efeso. Rajen caj u tus tucrajob acsaꞌboꞌ ten Pablo ich carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío.
\p
\v 30 Seb caj u muchꞌquintajob u bʌj quir u chucurob Pablo. Orac tu cotor mac tu cajar Jerusalén caj oc u chuquej Pablo ich carem naj. Caj chopʌtaꞌb Pablo ich tancab carem naj. Seb caj u mʌcajob u jor a carem naj. Caj rʌc pꞌujob yorob tu cotor mac tu cajar.
\p
\v 31 Quireꞌ caj u tumtob u quinsej Pablo, caj bin tꞌʌnbir u jach tsꞌurirob soldado. Araꞌb tiꞌ tan u rʌc pꞌujur yorob tu cotor mac tu cajar Jerusalén.
\v 32 Caj jocꞌ u tꞌʌn u soldados yejer u capitánob. Caj tꞌʌnob ten u jach tsꞌurir soldado. Seb caj binob tu cu chucur Pablo. Caj yirob cu tar u jach tsꞌurirob soldado caj pꞌat u jatsꞌʌr Pablo ten a pimoꞌ.
\v 33 Caj cꞌuchij u jach tsꞌurir soldado yicnʌn Pablo caj araꞌb ten u jach tsꞌurir caꞌ u chucob Pablo quir u maꞌcʌr. Caj tsꞌoc u chucur Pablo caj cꞌarij yejer caꞌtur mascab. Jeroj tune, caj cꞌataꞌb tiꞌ a pimoꞌ maquiꞌ, bayiriꞌ caj cꞌataꞌb tiꞌ baꞌ u ber ca jʌtsꞌiquex.
\v 34 Cꞌam caj u nuncajob tiꞌ a pimoꞌ. U jer u jer cu nunquic. Rajen u jach tsꞌurir soldado mʌꞌ yer biquinin caj pꞌusaꞌb yorob a pimoꞌ, rajen caj araꞌb u bin purbir Pablo ten u jach tsꞌurirob soldado tu cu naj wenʌnob soldado. 
\v 35 Chen barej, caj cꞌuchob a soldadojoꞌ yejer Pablo tu cu nacʌreꞌ. Yʌn cꞌochbir Pablo ten a soldadojoꞌ quireꞌ jach tsꞌic a pimoꞌ. U cꞌatob u caꞌ chuquicob Pablo.
\v 36 Quireꞌ a mac a cu tar tu pach cꞌam awʌtnʌjob:
\p ―Caꞌ ij quinsej a rayoꞌ ―baxuc caj yaꞌarajob a pimoꞌ. 
\s Pablo caj u nuncaj a mac a tan u pʌqꞌuicob u pach ʌcʌtan tu muchꞌaꞌan a pimoꞌ
\p
\v 37 Barej orac acsaꞌb Pablo tu cu naj wenʌnob soldado caj u tꞌʌnaj u jach tsꞌurir soldado Pablo:
\p ―Cax tsicbanʌquenob? ―quij Pablo.
\p Caj u yaꞌaraj u jach tsꞌurir soldado:
\p ―Quin wiric tech a wer u tꞌʌn griego.
\v 38 Mʌꞌ wa tech u winiquirech egipto, a tu muchꞌquintaj a pimoꞌ quir u tsꞌiquintaꞌr gobierno romano? Mʌꞌ wa tech caj a pʌyaj u berob a pimoꞌ quir u bin u quinsob u winiquirob gobierno. Mʌꞌ wa tech caj a muchꞌquintaj cuatro mil xib ich tʌcay ruꞌum uch?
\p
\v 39 Jeroj Pablo, caj u nuncaj caj u yaꞌaraj:
\p ―A tenoꞌ, u winiquirenoꞌ judío. Tar in tar ich u cajar Tarso uch. A ray cajaroꞌ jach manan noꞌj, raꞌ tiꞌ yʌn ich u ruꞌumin Cilicia. Quin chan cꞌatic tech caꞌ a chaꞌj in tsicbar tiꞌ a ray pimoꞌ.
\p
\v 40 U jach tsꞌurir soldado caj u chaꞌj u tsicbar Pablo. Tiꞌ cu chꞌictar tu cu nacʌr mac a cu bin tu cu naj wenʌnob u soldado romano. Pablo caj u pecsaj u cꞌʌb caꞌ tsꞌocac u tꞌʌn a pimoꞌ. Jeroj Pablo caj u yʌnxchun u tsicbar tiꞌob ich u tꞌʌn u winiquirob judío.

\c 22
\p
\v 1 ―Uꞌyex baꞌ quin waꞌaric techex in wet winiquirob judío a in wet chꞌibarob. Uꞌyex baꞌ quin waꞌaric techex u winiquirob judío a nuxiboꞌ. Uꞌyex baꞌ quin bin in waꞌaric techex soc ʌcʌtan techex tu cotor soc a werex mʌnaꞌ in siꞌpir a tenoꞌ ―quij Pablo.
\p
\v 2 Caj yubob tan u tꞌʌn ich u tꞌʌnob u winiquirob judío, mʌꞌ cꞌʌs baꞌ cu tsicbarob u winiquirob judío. Jeroj caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p
\v 3 ―A tenoꞌ ―quij Pablo―, u winiquiren judío, caj u rochen in nʌꞌ tu cajar Tarso tar ich u ruꞌumin Cilicia. Chen teꞌ chꞌijen ich u cajar Jerusalén. A teraꞌ caj u camsajen Gamaliel uch. A baꞌ nanij u camsic tiꞌ ic nunquirex raꞌ caj in cʌnaj. Gamaliel tu quiꞌ camsajen. Jach manan in cꞌat in betej an ten bic a tenoꞌ caj in tucraj a Cꞌujoꞌ u cꞌat. Rajen tsꞌajan in wor in betej an ten bic tu cotorechex bajeꞌrer.
\v 4 A uchoꞌ ―quij Pablo―, caj binen in cʌxtej a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús, quir in chuquic in cꞌʌxej quir in bin in purej quinsbir, cax wa xib, cax wa xquic caj in cꞌubajob cꞌʌrbirob.
\v 5 U jach tsꞌuirob u sacerdote u winiquirob judío yejer u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, a nuxiboꞌ, cꞌuchaꞌan yorob yaꞌaricob techex bic tabar caj u chucajob juꞌun ten soc in puric tiꞌ in wet winiquirob judío ich u cajar Damasco. Mʌꞌ ja wirej, tiꞌ binen uch quir in chuquic u pach a mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús, soc toc cꞌʌxaꞌan caꞌ taquen in purej mʌcbir ich u cajar Jerusalén, soc u tsꞌabʌr u mucꞌyajob ten u tsꞌurirob u winiquirob judío.
\s Pablo cu tsicbar bic tabar caj u yacsaj tu yor u tꞌʌn Jesús
\p
\v 6 Caj yaꞌaraj Pablo:
\p ―Quireꞌ tan in bin ich u berir u cajar Damasco. Seb caj tar u chꞌic yum u sasirir caꞌanan tu yʌnen an ten bic u sasirir a cu cꞌuchur cꞌacꞌchunqꞌuinoꞌ, jach manan u sasirir. Caj tar u sasir cꞌacꞌchunqꞌuin tu yʌnen. 
\v 7 A tenoꞌ, caj ruben ich bej, a raꞌiriꞌ u qꞌuinin, caj in wuꞌyaj u tꞌʌn mac, rajiꞌ caj u yaꞌaraj ten: “Saulo, Saulo, quireꞌ raꞌ in cꞌabaꞌ a uchoꞌ? Biquinin, ca man a chuc quin pach. Mʌꞌ ja wirej, a mac a cu chuquic u pach a mac a cu sayʌrob tin pach, tan u chuquic in pach xan.”
\v 8 A tenoꞌ tuneꞌ, caj in nuncaj: “An maquech, Jaj Tsꞌur?” ―quen. Rajiꞌ caj u yaꞌaraj ten: “A tenoꞌ Jesúsen a cʌjaꞌanen tu cajar Nazaret uch. Tan a chuquic in pach a tenoꞌ.” 
\v 9 A mac a tiꞌ yʌnob, a jin wet taracob, cax caj u yirob u sasirir caꞌanan, caj jaqꞌuij yorob. Chen mʌꞌ ju yubob u tꞌʌn a cu tꞌʌniquenoꞌ.
\v 10 Caj in waꞌaraj tuneꞌ: “Baꞌ ca bin a waꞌare ten in Jaj Tsꞌurir.” Caj u yaꞌaraj ten Jaj Tsꞌur: “Riqꞌuen, joqꞌuen xen ich u cajar Damasco. A rayoꞌ tiꞌ yʌn mac a cu bin yaꞌaric tech tu cotor baꞌ a Cꞌujoꞌ u cꞌat tech caꞌ a betej.” 
\v 11 Caj riqꞌuen ―quij Pablo―, mʌꞌ jin wiraj in ber, quireꞌ acꞌbirchʌjij in wich ten u chꞌic yum sasirir Cꞌuj. Caj mach in cꞌʌb quir u pʌyicob in ber. U pʌybarob in ber in wet binob, jeroj caj oquen ich u cajar Damasco. 
\p
\v 12 ’Tiriꞌ ich u cajar Damasco tiꞌ yʌn tuririꞌ xib, Ananías u cꞌabaꞌ. A ray xiboꞌ, cu jach cꞌujintic Cꞌuj. Cu naj betic tu cotor a baꞌ tsꞌibaꞌan ich u tꞌʌn Moisés uch. Bayiriꞌ xan, tu cotor u winiquirob judío cu tucricob wa tsoy cu betic Ananías.
\v 13 Caj cꞌuchij Ananías tu yʌnen, tiꞌ chꞌicaꞌan tin wicnʌn uch caj u yaꞌaraj ten: “Bajeꞌrer in wet acsaꞌorirech Saulo bin a caꞌ irej a ber.” Seb caj caꞌ sasichʌjij in wich, jeroj caj in wiraj Ananías.
\v 14 Caj yaꞌara ten Ananías ―quij Pablo―: “U cꞌujir ic nunquirex a tu cꞌujintajob uch, caj u tetech caꞌ a najtej a baꞌ u cꞌat tech. Caj u tetech soc a wuꞌyic u tꞌʌn tu chiꞌ Jesús. Caj u tetech Cꞌuj soc a wiric u parar a mac taj yoreꞌ.
\v 15 Mʌꞌ ja wirej, a Cꞌujoꞌ caj u tetech quir a toc aric u tꞌʌn ʌcʌtan tu cotor mac cax a baꞌ a wirmʌn yejer a baꞌ a wuꞌymʌn.
\v 16 Bajeꞌrer, quij yaꞌaraj Ananías, baꞌwir ca pajic, riqꞌuen caꞌ xicoꞌon soc in wacsic jaꞌ ta joꞌr. Caꞌ a tꞌʌnej Jaj Tsꞌur soc u jawsic a siꞌpir Cꞌuj.”
\s Tetaꞌb Pablo ten Jaj Tsꞌur quir u tsecꞌtaꞌr u tꞌʌn tu mʌꞌ u winiquirob judío
\p
\v 17 Caj yaꞌaraj Pablo tiꞌ a pim u winiquirob judío:
\p ―Barej, caj sutnʌjen tin pach tu cajar Jerusalén caj binen ich carem naj tu quic naj binex quir ij cꞌujintiquex Cꞌuj. A tenoꞌ, caj oquen quir in tꞌʌnic Cꞌuj. Tu jin tꞌʌnaj Cꞌuj uch, caj in wʌyʌcꞌtaj Cꞌuj.
\v 18 Caj in wiraj in Jaj Tsꞌurir, rajiꞌ caj u yaꞌaraj ten: “Joqꞌuen pꞌʌtej u cajar Jerusalén. Sebquint a bin quireꞌ u winiquirob judío a mʌꞌ ju yacsajob tu yorob a baꞌ ca tsecꞌtiquenob tiꞌ mʌꞌ ju bin u cꞌʌmob.”
\v 19 Chen a tenoꞌ, caj in waꞌaraj: “Jaj Tsꞌur, quen, robob u toc erob a tenoꞌ caj in chucaj caj in puraj mʌcbir a mac a yacsmʌnob tu yorob a tꞌʌn tech. Robob u toc yerob a tenoꞌ caj oquen ich jujuntur u chan najir tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío, caj in cʌxtaj a mac a yacsmʌnob tu yorob a tꞌʌn quir in chuquicob in mʌquej tu cu maꞌcʌr mac, caj in chich jʌtsꞌajob xan.
\v 20 Caj chꞌin Esteban ten u winiquirob judío soc caꞌ quimic. Raꞌiriꞌ u qꞌuinin caj quimij Esteban, jach tsoy caj in tucraj. Mʌꞌ ja wirej, a tenoꞌ caj in cʌnantic u nocꞌob a cu chꞌininob Esteban uch.” Aroꞌ caj tsicbʌnʌjen yejer Jaj Tsꞌur.
\v 21 Caj yaꞌaraj ten Jaj Tsꞌur: “Joqꞌuen xen ich a mʌꞌ u winiquirob judío.” Jeroj tuneꞌ, caj u tuchiꞌten Cꞌuj ich tantanxer ruꞌum nachir.
\s Chuc Pablo ten u jach tsꞌurir u soldados romano
\p
\v 22 A pim u winiquirob judío caj yubob u tꞌʌn Pablo hasta yubob yaꞌaric: “A mʌꞌ u winiquirob judío.” Jeroj tuneꞌ, cꞌam caj awatnʌjob u winiquirob judío, tan yaꞌaricob: 
\p ―A jeꞌ xiboꞌ caꞌ quimic. Jocꞌsej cax quimic soc mʌꞌ u cuxtar.
\p
\v 23 Mʌꞌ ja wirej, caj cꞌam awʌtob soc yesicob jach pꞌujob. U bʌjiriꞌob caj u jʌtajob u nocꞌob u winiquirob judío, caj u purajob u noy ruꞌum ich caꞌanan soc yer jach pꞌujob.
\v 24 Caj irir ten u jach tsꞌurir u soldados romano bic caj pꞌujob. Caj u tꞌʌnaj u soldados soc u pururob Pablo ich yatoch tu cu naj wenʌnob a soldadojoꞌ. Caj araꞌb ten u jach tsꞌurir soldados tiꞌ u soldados caꞌ chich jatsꞌ Pablo:
\p ―Caꞌ ij quirex wa Pablo cu yaꞌaric tenob a baꞌ u siꞌpir tiꞌeꞌ. Jeꞌ in wirob biquinin caj u pꞌusaj yobob u winiquirob judío quir u yawatob.
\p
\v 25 Barej caj tsꞌoc u cꞌʌxic Pablo yejer otꞌ quir u jʌtsꞌic u pach, caj u yaꞌaraj Pablo:
\p ―A tenoꞌ u winiquirenob romano. Tsoy wa ca jatsꞌiquenex cax wa mʌꞌ ja wiraj wa yʌn in siꞌpir? ―baxuc caj yaꞌaraj Pablo tiꞌ a capitánoꞌ.
\p
\v 26 Barej caj u yubaj yaꞌaraꞌ ten Pablo aroꞌ, a yʌjtꞌʌnir cien soldados caj jocꞌ. Caj bin ich u jach tsꞌurir quir yaꞌaric tiꞌ a baꞌ araꞌb tiꞌ ten Pablo. Caj cꞌuchij, caj u yaꞌaraj tiꞌ:
\p ―Quiꞌ irej a baꞌ ca bin a betic. Mʌꞌ ja wirej, a ray xiboꞌ u winiquirob romano.
\p
\v 27 Rajen u jach tsꞌurir tu cotor soldados, caj bin ich Pablo. Caj u yaꞌaraj tiꞌ:
\p ―Arej ten wa ju winiquirech romano?
\p Caj u yaꞌaraj Pablo:
\p ―A tenoꞌ u winiquirenob romano.
\p
\v 28 Caj u nuncaj u jach tsꞌurir tu cotor soldados:
\p ―A tenoꞌ, caj in boꞌotaj jach yaꞌab taqꞌuin soc u winiquirenob romano.
\p Pablo caj u yaꞌaraj:
\p ―A tenoꞌ, u winiquirenob romano, quireꞌ in tet u winiquirob romano quet yejer in nʌꞌ, u winiquirob romano.
\p
\v 29 Seb caj pꞌat Pablo ten a soldadojoꞌ a cu bin jʌtsꞌbir u pach Pablo ucheꞌ. Yet binac u jach tsꞌurir tu cotor soldados, quireꞌ jach sajʌc caj u yubajob u winiquir romano Pablo. Caj u chꞌaj sajquir xan, quireꞌ caj u cꞌʌraj yejer mascab.
\s Pablo ʌcʌtan tu cotor u jach tsꞌurirob u winiquirob judío
\p
\v 30 Caj sasij soc yer jach taj mʌꞌ baꞌwir cu taquicob u joꞌr Pablo, u jach tsꞌurir tu cotor soldados caj u tuchiꞌtaj tꞌʌnbir tu cotor u jach tsꞌurirob sacerdote u winiquirob judío, yet taracob u jach tsꞌurir u winiquirob judío, a nuxiboꞌ. Caj u tuchiꞌtaj tꞌʌnbir caꞌ rʌc tarob u muchꞌquinticob u bʌj. Caj pit tu cꞌʌxaꞌan Pablo caj bin purbir ʌcʌtan tu cotor u jach tsꞌurirob u winiquirob judío. Ʌcʌtan chꞌicric Pablo.

\c 23
\p
\v 1 A Pablojeꞌ, tan u susuꞌtic u bʌj quir u quiꞌ pʌctic u jach tsꞌurirob u winiquirob judío. Caj u yaꞌaraj: 
\p ―U xibirechex u winiquirechex judío. A tenoꞌ ―quij Pablo―, in wer ich in tucuroꞌ, in wʌcꞌʌs pixamoꞌ ―quij―, mʌꞌ u yaꞌarej ten biquinin caj a betaj baꞌ, quireꞌ Cꞌuj cu yiric jach tsoy in tucur, quireꞌ a baꞌ caj in betaj tu cotor u qꞌuinin cuxaꞌanen cax u qꞌuinin bajeꞌrer. 
\p
\v 2 Jeroj tuneꞌ, caj araꞌb ten u jach tsꞌurir sacerdote u winiquirob judío, u cꞌabaꞌ Ananías:
\p ―Rax u chiꞌ.
\p Rox u chiꞌ Pablo ten a mac a tiꞌ yʌn yicnʌn Pablo.
\p
\v 3 Pablo tuneꞌ, caj u yaꞌaraj:
\p ―A techoꞌ, caꞌtur a tucur, jeꞌ u pʌquic u bʌj tech Cꞌuj. Mʌꞌ ja wirej, a techoꞌ, tiꞌ curaꞌanech soc u jocꞌar tu tajir baꞌ, quireꞌ baxuc caj u yaꞌaraj u tꞌʌn Moisés. Chen a techoꞌ, caj a waꞌaraj u roxar in chiꞌ. A techoꞌ, caj a rʌc pꞌact u tꞌʌn Moisés ―quij Pablo.
\p
\v 4 A mac a tiꞌ yʌn ich yicnʌn Pablo caj u yaꞌaraj tiꞌ: 
\p ―Mʌꞌ ja wirej, caj a waꞌaraj jach manan cꞌas u jach tsꞌurir sacerdote.
\p
\v 5 Caj u yaꞌaraj Pablo:
\p ―Mʌꞌ in weroꞌ, wa jin racꞌob wa rajiꞌ u jach tsꞌurir a sacerdote u winiquirob judío. Mʌꞌ ja wirej, tu tsꞌibaꞌan u tꞌʌn Cꞌuj cu yaꞌaric: “Mʌꞌ tsoy a waꞌaric jach manan cꞌas u jach tsꞌurirob a cajarex.”
\p
\v 6 Pablo caj u yiraj jun yarob a muchꞌaꞌanob u jach tsꞌurirob tu cotor u winiquirob judío. Yerob a caj u cʌnajob a baꞌ camsaꞌb ten u winiquirob judío a cu yaꞌaricob fariseo. U jer jun yarob yerob a baꞌ camsaꞌb ten u winiquirob judío a cu yaꞌaricob saduceo. Rajen cꞌam caj u tꞌʌnaj: 
\p ―Uꞌyex baꞌ quin waꞌaric techex in racꞌob. A tenoꞌ, u winiquiren a fariseojoꞌ, bayiriꞌ xan, u pararen fariseo. Jariꞌ quin pajic wa bin u caꞌ riqꞌuir tu cotor mac tu quimirir. Jeꞌ u rʌc cuxtarob tu caꞌten, rajen cu taquicob in joꞌr.
\p
\v 7 Caj tsꞌoc u yaꞌaric aroꞌ, caj u yʌnxchun u cꞌamquinticob u tꞌʌn u winiquirob judío a fariseojoꞌ yejer u winiquirob saduceo. Mʌꞌ ja wirej, mʌꞌ quet yorob a baꞌ uyaꞌb yac Pablo.
\v 8 Mʌꞌ ja wirej, u winiquirob saduceo cu camsicob, mʌnaꞌ mac cu bin riqꞌuir tu quimirir, mʌnaꞌ u yʌjmasirob u tꞌʌn Cꞌuj, cu camsicob xan, mʌnaꞌ xan quisin. Barej u winiquirob judío a fariseojoꞌ, cu camsicob bin u caꞌ riqꞌuir mac tu quimirir. Cu yacob xan, yʌn yʌjmasirob u tꞌʌn Cꞌuj, bayiriꞌ xan, cu yacob yʌn quisin.
\v 9 Caj cꞌam awʌtnʌjob, tan u jach cꞌamtar yawʌtob. Caj yaꞌarajob jun yarob yʌjcamsʌyʌjirob u tꞌʌn Moisés, caj tsꞌoc u chꞌictar. Mʌꞌ ja wirej, jujuntur caj chꞌicrʌjob ich u winiquirob judío a fariseojoꞌ, quireꞌ jun xotꞌ yʌjcamsʌyʌjirob u tꞌʌn Moisés, robob u winiquirob judío a fariseojoꞌ xan. Robob caj u chich arajob:
\p ―A jeꞌ xibaꞌ, mʌnaꞌ u siꞌpir ij quirexiꞌ wa ix tʌcoj tꞌʌnbir ten yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj uch. Wa tu wʌyʌcꞌt ix tʌc Cꞌuj. Baꞌwir quic tsꞌiquintiquex Cꞌuj.
\p
\v 10 Caj u yiraj u jach tsꞌurir tu cotor soldados caj jach pꞌujob tu cotor u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, caj u chꞌaj sajquir uch, quireꞌ yer bin u caꞌ quinsbir Pablo uch. Rajen caj u tuchiꞌtaj u soldados caꞌ u jocꞌsej Pablo ich u winiquirob judío. Tar yʌn binob u purob ich yatoch tu cu naj wenʌnob a soldadojoꞌ. 
\p
\v 11 Caj caꞌ acꞌbichʌjij, a raꞌ u qꞌuininoꞌ, barej Pablo caj tsꞌoc u bin ich ʌcʌtan tu cotor u jach tsꞌurirob u winiquirob judío caj tar Jaj Tsꞌur Jesús ich Pablo. Caj araꞌb tiꞌ Pablo:
\p ―Caꞌ quiꞌac a wor Pablo. Baxuc caj a tsecꞌtaj in tꞌʌn teraꞌ ich u cajar Jerusalén, bayiriꞌ xan, jeꞌ a bin a tsecꞌtej ich u cajar Roma.
\s Cu pꞌeriꞌquinticob u tucurob u winiquirob judío quir u quinsicob Pablo
\p
\v 12 Barej caj sasij jun yarob u winiquirob judío, caj u muchꞌquintajob u bʌj soc u pꞌeriꞌquinticob u tucurob quir u quinsicob Pablo. Caj u yaꞌarajob:
\p ―Mʌꞌ ic yʌnyʌn janʌnex mʌꞌ jic yʌn ucꞌurex hasta quic toc quinsex Pablo. Bin u caꞌ u quinsoꞌonex Cꞌuj wa mʌꞌ ic quinsejex Pablo ―baxuc caj u yaꞌarajob.
\p
\v 13 A mac a caj u pꞌeriꞌquintajob u tucurob quir u quinsicob Pablo manij cuarenta xib.
\v 14 Mʌꞌ raꞌ binob ich u jach tsꞌurirob sacerdote yejer u jach tsꞌurirob u cajarob u winiquirob judío, a nuxiboꞌ, a xiboꞌ, a caj u toc chich arajob u tꞌʌn tiꞌ Cꞌuj. Caj cꞌuchob ich yicnʌnob caj u yaꞌarajob:
\p ―A tenob, caj in waꞌarobechex a baꞌ jach taj, quireꞌ caj in chuquicob Cꞌuj. Mʌꞌ jin yʌn janʌnob hasta quin quinsicob Pablo.
\v 15 Rajen uꞌyex baꞌ quin wacob. Biquinin a techexoꞌ, yejer tu cotor u jach tsꞌurirob u winiquirob judío mʌꞌ ja bin a tus tꞌʌnex u jach tsꞌurir tu cotor u soldados romano caꞌ u jocꞌsej ʌcʌtan techex Pablo. Arex tiꞌ wa ja werex u jer baꞌ soc taj ca taquiquex u joꞌr Pablo. Cax mʌꞌ toy cꞌuchuc Pablo a caꞌ bin in toc quinsob Pablo ich ber tu cu tar.
\p
\v 16 Chen nupꞌob u tꞌʌnob ten u parar u quic Pablo. Caj tsꞌoc yubiqueꞌ, caj bin ich Pablo tu mʌcaꞌaniꞌ ich tu cu naj wenʌnob u soldado romano. Caj u yaꞌaraj taj a yubaj yaꞌaraꞌ u quinsaꞌr Pablo.
\v 17 Rajen Pablo caj u tꞌʌnaj tuririꞌ yʌjtꞌʌnir cien soldados caj u yaꞌaraj:
\p ―Joqꞌuen purej a jeꞌ chan xib ich a jach tsꞌurir tu cotor soldados, quireꞌ yubaj yaꞌaraꞌ baꞌ.
\p
\v 18 Jeroj tuneꞌ, caj bin purbir ich yicnʌn u jach tsꞌurir tu cotor u soldados romano. Rajiꞌ caj u yaꞌaraj:
\p ―A ta mʌcajeꞌ Pablo, caj u tꞌʌnen caꞌ tac in pure tech a jeꞌ chan xibaꞌ. Yʌn baꞌ cu bin yaꞌarej.
\p
\v 19 U jach tsꞌurir tu cotor u soldados romano, caj mach u cꞌʌb a chan xiboꞌ. U tirir tiꞌ caj u pay u ber. Caj cꞌataꞌb tiꞌ:
\p ―Yʌn wa baꞌ ca wac ten? ―quij.
\p
\v 20 Rajiꞌ caj u yaꞌaraj:
\p ―U winiquirob judío caj u pꞌeriꞌquintajob u tucurob quir u cꞌatic tech wa ja jocꞌsej Pablo saman ich ʌcʌtan tu cotor u jach tsꞌurirob u winiquirob judío. Bin u caꞌ u tusech quireꞌ bin u caꞌ yaꞌarob tech: “Jeꞌ in caꞌ uꞌyicob baꞌ soc taj quin taquicob u joꞌr Pablo.”
\v 21 Mʌꞌ ja wirej, tiꞌ yʌn cuarenta u xibir u winiquirob judío tiꞌ cu bin u chꞌuctob ich nʌcꞌ ber quir u quinsaꞌr in wʌcʌn. Rajen mʌꞌ a yʌn quibic a baꞌ cu yaꞌaric tech, quireꞌ a ray xibob, caj u chucajob cꞌuj caj yaꞌarob mʌꞌ ju yʌn janʌnob, mʌꞌ u yʌn yucꞌurob xan, hasta cu toc quinsicob in wʌcan. Cu chen chꞌucticob a baꞌ ca wac tiꞌob saman.
\p
\v 22 Jeroj tuneꞌ, u jach tsꞌurir tu cotor u soldados roman caj u tuchiꞌtaj caꞌ xic a chan xiboꞌ, caj u yaꞌaraj: 
\p ―Mʌꞌ a yʌn aric tiꞌ mac in wer a baꞌ caj a waꞌaraj ten.
\s Tuchiꞌtaꞌb Pablo ich gobernador Félix
\p
\v 23 U jach tsꞌurir tu cotor soldados caj u tꞌʌnaj tu yicnʌn caꞌtur u yʌjtꞌʌnirob cien soldados romano. Caj cꞌuchob caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Toc tꞌʌnex caꞌ u marob u baꞌtac a wʌj doscientos soldados, quir u binob ich u cajar Cesarea. Cʌxtex doscientos u jer soldados yejer u ranzas, bayiriꞌ xan cʌxtex u jer setenta soldados yejer u tsimin. Quireꞌ caꞌ xiquechex yejerob bajeꞌrer acꞌbir a las nueve.
\v 24 Cʌxtex xan tsiminob, quir u cʌptar tu pach a Pablojoꞌ. Caꞌ a quiꞌ cʌnantex Pablo soc u jach cꞌuchur ich gobernador Félix.
\p
\v 25 Barej caj binob u yʌjtꞌʌnirob cien soldados yet binac juꞌun a caj u tsꞌibtaj u jach tsꞌurir tu cotor u soldados romanos. Baxuc a jeꞌ tꞌʌnaꞌ, caj u tsꞌibtaj:
\p
\v 26 “Tiꞌ gobernador Félix, a mac a quin jach sʌjtic. A tenoꞌ, quin tꞌʌniquech yejer a jeꞌ tsꞌibaꞌan u juꞌunin. A tenoꞌ, Claudio Lisias in cꞌabaꞌ.
\v 27 A jeꞌ xibaꞌ, Pablo u cꞌabaꞌ. Caj u chucob Pablo uch orac quinsaꞌcob ten u winiquirob judío. Chen binen in taquic yejer in soldados uch, quireꞌ in wer rajiꞌ tuririꞌ u winiquir romano.
\v 28 Quireꞌ a tenoꞌ, in cꞌat in wer baꞌwir caj u chucajob Pablo, rajen caj in puraj Pablo ich tu cu naj muchꞌquinticob u bʌj tu cotor u jach tsꞌurirob u winiquirob judío. 
\v 29 Caj in wiraj mʌꞌ baꞌwir quir u quinsaꞌ, mʌꞌ tsoy in cꞌʌric tu cu naj mʌꞌcar mac. Cu chen taquicob u joꞌr Pablo quireꞌ a baꞌ tsꞌibaꞌan ich u tꞌʌn u nunquirob Moisés.
\v 30 Caj tsꞌoc u tsꞌabʌr ten u tꞌʌn mac tu tan u chꞌucticob u quinsaꞌr ten u winiquirob judío, jeroj seb caj in tuchiꞌtaj tech. A tenoꞌ, caj in toc araj tiꞌ a mac a cu taquicob u joꞌr Pablo caꞌ xicob ʌcʌtan tech quir u toꞌcar u joꞌr Pablo. Tsꞌoc in tsꞌibtic tech. Caꞌ xiquech yejer Cꞌuj.” Baxuc a jeraꞌ caj u yaꞌaraj a baꞌ caj u tsꞌibtaj Claudio Lisias.
\p
\v 31 Caj tsꞌoc yubicob yaꞌaraꞌ yʌjtꞌʌninob cien soldados ten u jach tsꞌurir tu cotor u soldados romano caj pay Pablo caꞌ xic u purob an ten bic caj araꞌb tiꞌob, raꞌiriꞌ acꞌbir caj cꞌuchob ich u cajar Antípatris.
\v 32 Caj sasij a soldadojoꞌ, a binob tu yoc yejer Pablo caj urob tu cu naj wenʌnob ich u cajar Jerusalén. A soldadojoꞌ, a cu cʌptarob tu pach tsimin tar pꞌatob ich u cajar Antípatris soc yet binacob Pablo.
\v 33 Barej, caj cꞌuchob tu cajar Cesarea caj u cꞌubajob u juꞌunin tiꞌ gobernador, bayiriꞌ xan, caj u cꞌubajob Pablo ʌcʌtan tiꞌ gobernador.
\v 34 Caj tsꞌoc u xaquic u juꞌunin, a tsꞌibtaꞌb ten u jach tsꞌurir tu cotor u soldados, jeroj u gobernador caj u cꞌataj tiꞌ: “Tu cʌjaꞌanech uch?” Caj u yubaj yaꞌaraꞌ Pablo tar u tar ich u ruꞌumin Cilicia.
\v 35 Caj u yaꞌaraj:
\p ―Caꞌ in wuꞌyej a baꞌ ca wac tech, caꞌ bin cꞌuchuc a mac a cu taꞌquic a joꞌr.
\p Caj u tuchiꞌtaj caꞌ cʌnantac tu yʌn palacio nacional, tu cu cutar u rey Herodes soc u jocꞌar u jach taj baꞌ. 
\c 24
\s Toc u joꞌr Pablo ten u winiquirob judío ʌctan Félix
\p
\v 1 Caj tsꞌoc u man cinco u qꞌuinin, caj cꞌuchij Ananías u jach tsꞌurir tu cotor sacerdote u winiquirob judío, yet binacob jun yarob u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, a nuxiboꞌ, yet binac xan, tuririꞌ xib yʌjtaquir u joꞌr mac, u cꞌabaꞌ Tértulo. Mʌꞌ ja wirej, rʌc cꞌuchob ʌcʌtan u gobernador Félix quir u toꞌcar u joꞌr Pablo. 
\v 2 Barej, caj paꞌy Pablo ʌcʌtan gobernador a Tértulo caj u yʌnxchun u taꞌquic u joꞌr Pablo caj u yaꞌaraj:
\p ―Jach quiꞌ in wor tech in gobernadorech. Mʌꞌ ja wirej, mʌnaꞌ mac cu tar u quinsiquenob mʌnaꞌ mac cu chuquiquenob xan. Jach manan u tsoyir bic in cuxtarob tu ruꞌumin Fenicia quireꞌ quin quiꞌ tsꞌurintiquech. A techoꞌ a neꞌer quireꞌ a tsꞌurech tu cotor mac.
\v 3 Quin jach aric tech: “Bayoꞌ, in gobernadorech Félix.” Tu cotor mac a cu jach tsꞌurintiquech cu jach sʌjtic tech quireꞌ rajraꞌ ca betic tsoy tenob.
\v 4 Quireꞌ mʌꞌ in cꞌat in naꞌsic a wor tech, quin chich cꞌatic tech caꞌ a jamach pajen, soc caꞌ a wuꞌyej a baꞌ quin wac tech.
\v 5 Mʌꞌ ja wirej, a jeꞌ xibaꞌ, a ca wiriqueꞌ, a tenob caj in wirajob tan u betic cꞌas tenob, jaꞌ ix tʌcoj jeꞌ u betic cꞌas tiꞌ ic ruꞌumex xan. Rajiꞌ caj u pꞌusaj yor tu cotor u winiquirob judío cax tu cu bin ich yocꞌocab. A jeꞌ xibaꞌ, tan u jach tsꞌurintaꞌr tu cotor mac a cu camsaꞌ a baꞌ cu yac a mac cʌjaꞌan tu cajar Nazaret uch. 
\v 6 Biquinin a jeꞌ xibaꞌ ―quij Tértulo―, caj u jach tumtaj u yacsic a mʌꞌ u winiquirob judío ich carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío, aroꞌ jach cꞌas, rajen chuc ten u winiquirob judío. Caj binenob in wirob wa cu jocꞌar u jach tajir an ten bic cu yaꞌaric in nunquirob Moisés uch.
\v 7 Chen tiriꞌ cꞌuchij Lisias u jach tsꞌurir tu cotor u soldados romano, caj cꞌuchij yejer u soldados caj u tacob Pablo tenob yejer u jach chichir u mucꞌ.
\v 8 Yaꞌaraj tenob Lisias: “Caꞌ xiquechex ich gobernador Félix quir a taquiquex u joꞌr Pablo.” Biquinin mʌꞌ a wʌcꞌʌs bʌjiriꞌ cꞌatic tiꞌ Pablo? Jeꞌ a wiriqueꞌ tu cotor a tan in taquicob u joꞌr, jach tu tajeꞌ.
\p
\v 9 U yet tarob Tértulo, u winiquirob judío, a tiꞌ yʌnob ʌcʌtan gobernador, caj u rʌc arajob taj a baꞌ cu yaꞌaric Tértulo.
\v 10 A gobernadoroꞌ, caj u ricꞌsaj u cꞌʌb soc yer Pablo tsoy u tsicbar. Pablo caj u nuncaj, caj u yaꞌaraj:
\p ―Jach quiꞌ in wor in nunquic a baꞌ cu pʌqꞌuicob in pach soc a wuꞌyic. Mʌꞌ ja wirej, in wer yaꞌab yaxqꞌuin ca waꞌaric a baꞌ cu jocꞌar u tajir tiꞌ u cajarob in wet winiquirob judío.
\v 11 Joqꞌuen, cʌxtej a wirej wa jach taj a baꞌ cu yacobeꞌ. Yʌn doce u qꞌuinin caj uren ich u cajar Jerusalén quir in cꞌujintic Cꞌuj.
\v 12 Barej caj u yirenob a tenoboꞌ, mʌꞌ jin cꞌamquintic in tꞌʌn ich carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío mʌꞌ ju yirenob in jocꞌsic yor yaꞌab mac, cax ich carem naj, cax chan naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj in wet winiquirob judío baxuc ich u cajar Jerusalén xan.
\v 13 A jeꞌ u winiquirob judíojoꞌ mʌꞌ cꞌuchaꞌan yorob yesicob wa taj a cu taquicob in joꞌr bajeꞌrer, quireꞌ mʌnaꞌ in siꞌpir.
\v 14 Chen yʌn baꞌ jach taj quin wac tech. A Cꞌujoꞌ, a caj u cꞌujintajob in nunquirob Moisés uch, raꞌiriꞌ quin cꞌujinticob xan. Barej robob cu yaꞌaricob u jer bej. Cu yaꞌaricob mʌꞌ taj a baꞌ quin cʌniqueꞌ. Chen a tenoꞌ, quin quibic tu cotor a baꞌ tsꞌibtaꞌb ten in nunquirob, yejer a baꞌ caj u tsꞌibtajob uch tu cotor mac a tsꞌaꞌb u tucurob ten Cꞌuj quir u tsꞌibticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj. 
\v 15 Baxuc a baꞌ cu pajicob in wet winiquirob judío, a baywoꞌ a tenoꞌ quin pajic. Chen a tenoꞌ, quin pajic u qꞌuinin caꞌ bin ricꞌsac mac tu quimirir ten Cꞌuj, cax a mac a tsoyoꞌ, jeꞌ u riqꞌuireꞌ, cax a mac a mʌꞌ tsoyoꞌ, jeꞌ u riqꞌuir xaneꞌ.
\v 16 Rajen a ten xanoꞌ, jach manan quin pꞌisic in bʌj soc rajraꞌ jach manan tsoy in tucur ʌcʌtan tiꞌ Cꞌuj, bayiriꞌ xan, ʌcʌtan tiꞌ mac tu cotor.
\p
\v 17 Barej caj tsꞌoc in man yaꞌab yaxqꞌuin ich u jer ruꞌum, caj uren yejer in taqꞌuin soc caꞌ in jʌsej ich jun yarob in wet winiquirob judío a mac jach otsirchʌjij, bayiriꞌ xan, quir in sijic baꞌ tiꞌ Cꞌuj.
\v 18 Quireꞌ tan in betic aroꞌ, robob caj u yirenob ich carem naj a rey u qꞌuininoꞌ, caj tsꞌoc in pꞌoꞌic in bʌj an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío ich carem naj tu quin cꞌujinticob Cꞌuj yejer in wet winiquirob judío. Tiriꞌ quin pꞌʌtic in taqꞌuin u tiriꞌ in wet winiquirob judío a mac jach otsichʌjij. Quin tꞌʌnic Cꞌuj, mʌnaꞌ mac tiꞌ yʌn yejeren. Mʌꞌ jin pꞌusaj yorob maquiꞌ. Chen tiꞌ yʌnob u winiquirob judío, a ray u qꞌuinoꞌ u winiquirob judío caj u yirajenob.
\v 19 A ray u winiquirob judío, a cu tarob tu ruꞌumin Asia, ar u tarob u tac in joꞌr, wa mʌꞌ tsoy caj in betaj. 
\v 20 Cax a jeꞌ xibaꞌ, a tiꞌ chꞌicaꞌanob tu yʌnoꞌonex bajeꞌrer, arej tiꞌob caꞌ yaꞌarob tech baꞌ in siꞌpir caj u yirob, barej u qꞌuinin caj binen ʌcʌtan tu cotor u tsꞌurirob tu cotor u winiquirob judío ich u cajar Jerusalén uch. 
\v 21 Jariꞌ cu chen aricob cꞌas caj in waꞌaraj u qꞌuinin tiꞌ yʌnen tu muchꞌaꞌanob tu cotor u jach tsꞌurirob u winiquirob judío. Mʌꞌ ja wirej, cꞌam caj in waꞌaraj: “Jariꞌ quin pajic wa bin u caꞌ riqꞌuir tu cotor mac tu quimirir. Jeꞌ u rʌc cuxtar tu caꞌten, rajen caj u tacob in joꞌr.” Baxuc caj in waꞌaraj tiꞌob.
\p
\v 22 Félix tuneꞌ, caj tsꞌoc yubic a baꞌ araꞌb tiꞌeꞌ. U toc er a baꞌ camsaꞌb ten a mac a cu sayʌrob tu pach Jesús.
\p Caj u yaꞌaraj:
\p ―Jot ―quij―, tsꞌoquij bajeꞌrer.
\p Caj u pꞌisaj u jer u qꞌuinin quir u caꞌ uꞌwic, rajen caj u yaꞌaraj:
\p ―Barej, caꞌ bin cꞌuchuc Lisias u jach tsꞌurir tu cotor u soldados, jeꞌ in wac techex soc u jocꞌar u jach tajir. 
\p
\v 23 Jeroj, caj u tuchiꞌtaj u yʌjtꞌʌnir cien soldados caꞌ cʌnantaꞌc Pablo tu cu naj cʌnantic mac. Caj u yaꞌaraj caꞌ jamach chaꞌ u man. Cax tsoy u tarob a mac tsoy yiric Pablo quir u chꞌenapticob, cax tacob purbir baꞌ tiꞌ Pablo, a baꞌ u cꞌat.
\p
\v 24 Mʌꞌ manʌc yaꞌab u qꞌuinin caj caꞌ tꞌan Pablo ten Félix. Caj u pʌyaj u racꞌ Félix caꞌ tsicbanʌc Drusila yejer Pablo. U racꞌ Félix u winiquir judío. Caj u pʌyaj Félix soc yubaꞌ u tsicbar bic tabar cu yacsic tu yor u tꞌʌn Jesucristo. 
\v 25 Chen barej, caj pacran tsicbanʌjob tiꞌ, a baꞌ u cꞌat yaꞌaric caꞌ u betej a tsoyoꞌ, bayiriꞌ xan, caꞌ u maꞌquintej u betej a cꞌasoꞌ a cu pachtic mac tu yor. Caj pacraj tsicbanʌjob tiꞌ u qꞌuinin wa ber Cꞌuj cu yocar juez soc yiric tu cotor tsoy u beyaj mac, wa cꞌas u beyaj mac.
\p Rajen caj u chꞌaj chꞌic yum sajaquir Félix, quireꞌ yʌn u siꞌpir, caj u yaꞌaraj:
\p ―Joqꞌuen, xen caꞌ bin tac u qꞌuinin jeꞌ in caꞌ pʌyiquech soc in wuꞌyic baꞌ ca wac ―quij.
\p
\v 26 Bayiriꞌ xan, Félix cu pajic caꞌ tsꞌabac u taqꞌuin tiꞌ ten Pablo soc u chaꞌbar. Rajen yaꞌab u tenin caj u tꞌʌnaj caꞌ tac yicnʌn quir u tsicbar.
\v 27 Baxuc caj manij caꞌtur u yaxqꞌuinin caj oquij u jer quir u tsꞌurintic u ruꞌumin Fenicia. A mac oquij u cꞌabaꞌ Porcio Festo u tsꞌurir. Joqꞌuij Félix. A Festojoꞌ, mʌꞌ u chaꞌbʌr Pablo soc u quiꞌquintaꞌr yor u winiquirob judío. Pꞌat tu cu maꞌcʌr mac.
\c 25
\s Pablo caj u tsicbʌtaj ʌcʌtan gobernador Festo
\p
\v 1 Jeroj, caj cꞌuchij Festo quir u yocar beyaj bic gobernador. Barej caj tsꞌoc u man mʌnaꞌ u nup u qꞌuinin, seb Festo caj u pꞌʌtaj u cajar Cesarea caj binij ich u cajar Jerusalén. 
\v 2 Barej caj cꞌuchij Festo tu cajar Jerusalén caj tarob tu yicnʌn u jach tsꞌurirob u sacerdote u winiquirob judío, quet tarob u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, a mac a jach nojoꞌ. Rʌc tarob quir u tocarob u joꞌr Pablo. Robob caj u yaꞌarajob tiꞌ Festo:
\p ―A jeꞌ xibaꞌ Pablo, caj u yacsaj yaꞌab u cꞌasir ―quij. 
\p
\v 3 Rajen caj u yaꞌarajob:
\p ―Tsoy caꞌ a betej a tenoboꞌ, wa jeꞌ a pʌyic Pablo ich u cajar Jerusalén.
\p Mʌꞌ ja wirej, caj u tucrob wa ju mucu chꞌucticob u mucu quinsob Pablo ich bej.
\v 4 Barej Festo, caj u nuncaj:
\p ―Tiꞌ toy yʌn Pablo ich u cajar Cesarea tu mʌcaꞌan, cu cʌnantaꞌr ten soldados. Tabar in bin a tenoꞌ ―quij―. 
\v 5 Barej, arex u bin a jach tsꞌurirex caꞌ xiquenob yejer a jach tsꞌurirex caꞌ ij quirex wa baꞌ cꞌas caj u betaj. Arej caꞌ tacob u tacob u joꞌr Pablo ʌcʌtan ten ich u cajar Cesarea.
\p
\v 6 A Festojoꞌ, caj pꞌat ich u cajar Jerusalén ocho wa diez u qꞌuinin, jeroj, caj joqꞌuij quir u bin tu cajar Cesarea. Caj sasij caj curaj tu cꞌancheꞌir tu cu naj cutar a gobernadoroꞌ, tu cu jocꞌar u tajir baꞌ, jeroj, caj u tuchiꞌtaj pʌybir Pablo soc u tar yicnʌn.
\v 7 Barej caj cꞌuchij Pablo ich Festo, u winiquirob judío a tarob tu cajar Jerusalén, caj u bʌcꞌristajob Pablo. Jeroj, caj u yʌnxchun u taquicob u joꞌr Pablo. Robob caj u yaꞌarajob:
\p ―A jeꞌ xibaꞌ, caj u betaj jach yaꞌab cꞌas. Cax yaꞌab caj u tacob u joꞌr, chen mʌꞌ cꞌuchaꞌan yorob u yesicob wa tajiꞌ.
\p
\v 8 Caj yaꞌaraj Pablo quir u taquic u bʌj:
\p ―A tenoꞌ, ―quij―, mʌnaꞌ in siꞌpir. A tenoꞌ mʌꞌ jin betaj cꞌas, a baꞌ cu cꞌasquintic u tꞌʌn a cu naj cʌnanticob u winiquirob judío. Mʌꞌ jin betaj a baꞌ cu cꞌasquintic a carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Mʌꞌ jin waꞌara baꞌquiriꞌ cꞌas tiꞌ u rey César a cʌjaꞌan tu cajar Roma.
\p
\v 9 Barej Festo, mʌꞌ u cꞌat u tsꞌiquintic u winiquirob judío, caj u yaꞌaraj tiꞌ Pablo:
\p ―Tsoy wa ta tꞌʌn tech caꞌ xiquech tu cajar Jerusalén? Tar yʌnoꞌ cꞌuchaꞌan a wor a taquic a bʌj ten a baꞌ cu taquicob a joꞌr.
\p A baywoꞌ, u cꞌat u quiꞌquintic u yorob u winiquirob judío.
\p
\v 10 Pablo tuneꞌ, caj u yaꞌaraj:
\p ―Bajeꞌrer tiꞌ yʌnen ich ʌcʌtan u jach tsꞌurir u cajar, a caj u chaꞌj u tsꞌurintaꞌ ten u rey César. A teraꞌ tech caꞌ a waꞌarej wa cꞌas caj in betaj wa mʌnaꞌ cꞌas caj in betaj. Mʌnaꞌ cꞌas caj in betaj tiꞌ an ten bic a jach er.
\v 11 Wa yʌn in siꞌpir quir in quinsaꞌ. A tenoꞌ, mʌꞌ in warej wa mʌꞌ in quimin. Chen mʌꞌ taj caj u yaꞌarob a cu taquicob in joꞌr, rajen mʌꞌ cꞌuchaꞌan a wor a cꞌubiquenob tiꞌ u winiquirob judío. Rajen a tenoꞌ, in cꞌat caꞌ a tuchiꞌten ich rey César tu cajar Roma. In cꞌat caꞌ yubej u tocarob in joꞌr ʌcʌtan a tiꞌoꞌ.
\p
\v 12 Festo tuneꞌ, caj tsꞌoc u tsicbar yejer u yet tsꞌurirob u cajarob, caj u yaꞌaraj tiꞌ Pablo:
\p ―A cꞌat a taquic a bʌj tiꞌ u rey César, jeꞌ in tuchiꞌtiquech ich u rey César.
\s Pablo ʌcʌtan ich rey Agripa
\p
\v 13 Caj tsꞌoc u man mʌꞌ yaꞌab u qꞌuinin, caj tar u jer rey ich u cajar Cesarea quir u chꞌenaptaꞌr Festo quir yaꞌaric tiꞌ:
\p ―A tenob, quiꞌ in worob in wiricob a tar. Agripa u cꞌabaꞌ a reyoꞌ.
\p Yet tarac u racꞌ Berenice.
\v 14 Caj tsꞌoc u pꞌatʌrob yaꞌab u qꞌuinin, Festo caj tsicbanʌjij yejer a rey Agripa tiꞌ Pablo. Jeroj, caj u yaꞌaraj:
\p ―Caj joqꞌuij Félix, caj u pꞌʌtaj mʌcaꞌan tu cu naj maꞌcʌr mac tuririꞌ xib. Pablo u cꞌabaꞌ.
\v 15 Barej caj binen tu cajar Jerusalén uch, caj rʌc tarob u jach tsꞌurirob u sacerdote u winiquirob judío yejer u jach tsꞌurirob u winiquirob judío, a jach manan noꞌjoꞌ. Caj rʌc tarob ʌcʌtan ten quir u tocor u joꞌr Pablo. Caj u cꞌatajob caꞌ in cꞌubej caꞌ quinsac.
\v 16 Caj in nuncaj tiꞌob, u winiquirob romano mʌꞌ u naj cꞌubic caꞌ quinsac mac wa mʌꞌ tu nuncaj a cu tocor u joꞌr. Caꞌ u nuncob ʌcʌtan tin wich a cu tocarob u joꞌr.
\v 17 Rajen caj rʌc tarob u winiquirob judío, tin wicnʌn teraꞌ. Barej caj rʌc tarob, teraꞌ tuneꞌ, caj sasij, seb caj curʌjen tu cꞌancheꞌir gobernador. Caj rʌc tarob u muchꞌquinticob u bʌj tu quin wiric wa yʌn u siꞌpir mac wa mʌnaꞌ u siꞌpir. Caj in tuchiꞌtaj tꞌʌnbir Pablo xan.
\v 18 In wer ―quij Festo―, a Pablojoꞌ, neyʌn u siꞌpir caj in tus tucrej, neyʌn u siꞌpir. Barej a mac a cu taquicob u joꞌr, mʌꞌ ju yaꞌaraj baꞌ cꞌasir caj u betaj.
\v 19 Robob caj tsicbanʌjob bic tabar robob cu cꞌujinticob Cꞌuj. Caj u tsicbʌtajob Jesús a mac quimij bajeꞌrer. Chen a Pablojoꞌ, cu chen aric cuxaꞌan bin Jesús.
\v 20 A tenoꞌ, quireꞌ xacaꞌan in tucur, quireꞌ a baꞌ u rʌc xactob u bʌj a baꞌ caj in wuꞌyaj. Rajen caj in cꞌataj tiꞌ Pablo wa tsoy tu tꞌʌn Pablo, caꞌ xic tu cajar Jerusalén, wa tsoy tu tꞌʌn Pablo, tiꞌ quin bin in wuꞌy u tocor u joꞌr ―quij Festo―.
\v 21 Barej Pablo, caj u cꞌataj ten ―quij Festo―, caꞌ xic ich u rey César ich u cajar Roma. Mʌꞌ ja wirej, a rey Césaroꞌ, jeꞌ u yubiqueꞌ a cu tocarob u joꞌr Pablo. Rajen caj in waꞌaraj, caꞌ u cꞌʌrej yoc Pablo tu cu naj maꞌcʌr mac hasta cꞌuchaꞌan in wor in tuchiꞌtic tu cajar Roma tu yʌn u rey César ―baxuc caj u yaꞌaraj Festo.
\p
\v 22 Caj araꞌb ten Agripa tiꞌ Festo:
\p ―Baxuc xan, a tenoꞌ, in cꞌat in wuꞌyej Pablo.
\p Festo caj yaꞌaraj tiꞌ rey Agripa:
\p ―Jach tsoy, saman jeꞌ a wuꞌyiqueꞌ.
\p
\v 23 Caj sasij, caj tarij rey Agripa yejer u racꞌ Berenice. Robob u buquinmʌnob u jach tsoyir u nocꞌ, u nocꞌ rey, quir u sʌjtaꞌ ten tu cotor mac jach manan, quireꞌ a baꞌ robob caj u betajob. Yet taracob a mac a cu yamtic a reyoꞌ tu cu reyinticob. Tiꞌ yʌnob u jach tsꞌurirob mil u soldados. Tiꞌ yʌn xan u jach tsꞌurirob u cajar Cesarea. Ca rʌc ocob ich junxotꞌ naj tu cu naj muchꞌquinticob u bʌj soc yubic baꞌ quiriꞌ yaꞌaraꞌ. Jeroj tuneꞌ, Festo caj u tuchiꞌtaj tꞌʌnbir Pablo. Caj cꞌuchij tun.
\v 24 Festo tun, caj u yaꞌaraj:
\p ―Uꞌyex baꞌ quin wac reyech Agripa, yejer tu cotor mac a muchꞌaꞌanob teraꞌ bajeꞌrer. A jeꞌ xibaꞌ, ca wiriquex ta wichex, tu cotor u winiquirob judío, bayiriꞌ xan u winiquirob judío tu cajar Cesarea, cax tu cajar Jerusalén u tacmʌnob u joꞌr Pablo ten. Cu naj aricob ten caꞌ quimic Pablo.
\v 25 Barej a tenoꞌ, mʌnaꞌ baꞌ caj in wiraj u betmʌn soc u quinsaꞌ, chen u bʌjiriꞌ Pablo caj yaꞌaraj ten, caꞌ in tuchiꞌtej soc yubic u rey César. Tiꞌ cu bin soc yubic u rey César a cu tocarob u joꞌr, rajen caj in tucuraj caj in tuchiꞌtaj Pablo.
\v 26 Mʌꞌ ja wirej, mʌꞌ in wer baꞌ siꞌpir yʌn tiꞌ, rajen a baꞌ quin bin in tsꞌibtic tiꞌ u rey César? Rajen, caj in jocꞌsaj ʌcʌtan techex. Jach quiꞌ in wor in jocꞌsic ʌcʌtan tech reyech Agripa soc caꞌ bin tsꞌocac a wuꞌyic jeꞌ a yamtiquen in tsꞌibtej a Pablo baꞌ yʌn u siꞌpir ―quij―.
\v 27 Quireꞌ quin wiric mʌꞌ baꞌwir cu tuchiꞌtaꞌr mac a cꞌʌraꞌanoꞌ wa mʌꞌ ju yaꞌaraꞌr u siꞌpir.
\c 26
\s Cu taquic u bʌj Pablo ʌcʌtan rey Agripa
\p
\v 1 Agripa tun, caj u yaꞌaraj tiꞌ Pablo:
\p ―Wa a cꞌat a taquic a bʌj, arej tenob bajeꞌrer Pablo. 
\p Pablo tuneꞌ, caj u nacsaj u cꞌʌb quir u tꞌʌnic a reyoꞌ. Caj u yʌnx chun u tꞌʌn quir u taquic u bʌj:
\p
\v 2 ―Jach quiꞌ in wor quir in taquic in bʌj bajeꞌrer ʌcʌtan a techoꞌ reyech Agripa. Quiꞌ in wor in taquic in bʌj tu cotor baꞌ a cu taquicob in joꞌreꞌ u winiquirob judío.
\v 3 Quireꞌ a techoꞌ, a neꞌer tu cotor bic tabar u cuxtarob u winiquirob judío bayiriꞌ xan, bic tabar mʌꞌ pꞌeriꞌ yorob ich u yet winiquirob judíojoꞌ. Rajen quin chich cꞌatic tech, caꞌ a quiꞌ uꞌyej a quin wac techoꞌ.
\s Cu yaꞌaric bic u cuxtar Pablo hasta tu qꞌuinin caj u yacsaj tu yor
\p
\v 4 Mʌꞌ ja wirej, tu cotor in wet winiquirob judío yerob bic in cuxtar tin chichinin. Yerob tu yʌnxchun u beriꞌ tiꞌ yʌnen uch, tin ruꞌum Cilicia, hasta caj in pꞌʌtajeꞌ caj taren ich u cajar Jerusalén.
\v 5 Wa ju cꞌatob a cu taquicob in joꞌr, cꞌuchaꞌan yorob yaꞌaricob jach taj u winiquiren fariseo uch wa ju cꞌat, quireꞌ yerob u winiquiren fariseo uch yaꞌab u yaxqꞌuinin. Mʌꞌ ja wirej, u winiquirob judío a fariseojoꞌ cu jach quiꞌ uꞌyicob tu cotor baꞌ tsꞌibtaꞌb ten in nunquirob uch. U jer ich u winiquirob judío mʌꞌ ju nequiꞌ quibob. 
\v 6 Bajeꞌrer, tiꞌ yʌnen ʌcʌtan tech rey Agripa quir u jocꞌar u tajir a cu taquicob in joꞌr ten in wet winiquirob judío. Mʌꞌ ja wirej, cu chen taquicob in joꞌr, quireꞌ caj in wacsaj tin wor u tꞌʌn Cꞌuj tu cu yaꞌaric tiꞌ in nunquirob judío, jeꞌ u ricꞌsaꞌ ten Cꞌuj tu cotor mac tu quimen.
\v 7 Mʌꞌ ja wirej, tu cotor u winiquirob judío, a doce yoꞌnenoꞌ, caj u toc pajajob jeꞌ u riqꞌuir tu cotor mac tu quimen, quireꞌ caj u toc araj Cꞌuj jeꞌ u ricꞌsiqueꞌ rajen u winiquirob judío cu naj cꞌujinticob Cꞌuj. Mʌꞌ ja wirej, Rajraꞌ u naj pajicob u qꞌuinin caꞌ u nupꞌsej u qꞌuinin a baꞌ cu yaꞌaric Cꞌuj uch. Rajen cu taquicob in joꞌr bajeꞌrer, quireꞌ caj in chen quibaj a baꞌ cu yaꞌaric Cꞌuj: “Jeꞌ u riqꞌuir mac tu quimeneꞌ.” Baxuc quin waꞌaric tech in reyech Agripa.
\v 8 Arej baꞌ ca tucriquex u winiquirex judío. Mʌꞌ wa cꞌuchaꞌan yor Cꞌuj caꞌ u ricꞌsej mac tu quimen?
\s Caj u yaꞌaraj Pablo: Tin chucajoꞌ u pachob a yacsmʌnob tu yorob uch
\p
\v 9 A uchoꞌ, in bʌjiriꞌ caj in tucraj tsoy caꞌ in chuc u pachob tu cotor a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús, a cʌjaꞌan ich u cajar Nazaret uch.
\v 10 Baxuc caj in betaj ich u cajar Jerusalén uch. Mʌꞌ ja wirej, u jach tsꞌurirob u sacerdote u winiquirob judío, caj u chucajob juꞌun ten soc cꞌuchaꞌan in woroꞌ in chucob u pachob. Mʌꞌ jaririꞌ, barej caj u cꞌatajob ten: “Tsoy wa ju quinsaꞌ a yacsmʌnob tu yorob?” A tenoꞌ, caj in waꞌaraj: “Tsoy u quinsaꞌ.”
\v 11 Yaꞌab u tenin caj in chuc u pachob ich tu cotor u chan naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Mʌꞌ ja wirej, caj in tsꞌaj u mucꞌyaj, in wirej wa cu pꞌʌticob u yacsicob tu yorob tiꞌ u tꞌʌn Jesús. Quireꞌ jach manan tsꞌiquen, rajen cax u jer ruꞌum jach nach, caj in cʌxtob quir in chuquic u pachob.
\s Cu wʌcꞌʌs tsicbar Pablo bic caj u yacsaj tu yor u tꞌʌn Jesús
\p
\v 12 Caj u yaꞌaraj Pablo:
\p ―Rajen quin bin ich u cajar Damasco uch quir in chuquic u pachob a mac a yacsmʌnob tu yorob u tꞌʌn Jesús. Mʌꞌ ja wirej, caj u chaꞌj in bin u jach tsꞌurirob u sacerdote u winiquirob judío, robob caj u tsꞌaj ten u mucꞌ, bayiriꞌ xan, yejer u juꞌunin a caj u tsꞌa ten u jach tsꞌurir sacerdote tiꞌ ten quir in bin in chucob.
\v 13 In reyech Agripa, caj binen ich u berir Damasco. A wer baꞌ in ber a tenoꞌ? Caj cꞌuchij cꞌacꞌchunqꞌuin, caj binen caj in wiraj chꞌic yum sasir caꞌanan. A qꞌuinoꞌ, mʌꞌ nejach sasiriꞌ, a ju sasir caꞌananoꞌ jach manan. Caj rʌc bʌcꞌristaꞌben a tenoꞌ yejer in wet binacob. 
\v 14 Jeroj tuneꞌ, caj rʌc rubenob ich ruꞌum, caj in wuꞌyaj u tꞌʌn mac caj u yaꞌaraj ten ich u tꞌʌn hebreo. Caj yaꞌaraj ten: “Saulo, Saulo, biquinin ca man a chuc u pach a yacsicob tu yorob in tꞌʌn? Mʌꞌ ja wirej, ca chuquic in pach xan? Mʌꞌ ja wirej, a bʌjiriꞌ ca man a pꞌact a bʌj Saulo. A techoꞌ, irech a wacʌxoꞌ a cu conconcheꞌtic u cheꞌ yejer u niꞌ a quiꞌ yejeꞌ.” Baxuc caj u yaꞌaraj ten.
\p
\v 15 ’A tenoꞌ, caj in waꞌaraj: “Maquechiꞌ Jaj Tsꞌur?” A Jaj Tsꞌuroꞌ, caj u yaꞌaraj ten: “A tenoꞌ Jaj Tsꞌuren, Jesúsen, a mac ca man a chuc u pachoboꞌ, ten ca man a chuc in pach, quij Jesús. in pach.
\v 16 Chen riqꞌuen ta chꞌictar. Taren in wesic in bʌj tech soc a beyaj ten. Caj in toc tetech soc a man a tsecꞌtej in tꞌʌn, bic caj a wirajen bajeꞌrer. Barej caꞌ bin cꞌuchuc tu qꞌuinin, jeꞌ in caꞌ esic in bʌj tech. Bayririꞌ xan, caꞌ a waꞌarej a baꞌ caꞌ bin a wirej biqꞌuinin.
\v 17 A tenoꞌ, quij Jaj Tsꞌur, bin in caꞌ in taquech tu ca bin a tsecꞌt in tꞌʌn, cax ich u winiquirob judío, cax mʌꞌ ich u winiquirob judío. Bajeꞌrer, quin tuchiꞌtiquech ich a mac a mʌꞌ u winiquirob judío.
\v 18 Quin tuchiꞌtiquech ich a mʌꞌ u winiquirob judío soc a camsicob. Caꞌ a camsej caꞌ u pꞌʌtob a baꞌ cꞌasir cu yaꞌaricob. Caꞌ a camsob, soc u jocꞌarob tu yacꞌbirir caꞌ ocacob tu sasirir. Caꞌ a camsob soc u jocꞌarob tu cu tsꞌurinticob a quisinoꞌ, soc caꞌ tacob tu cu tsꞌurinticob a Cꞌujoꞌ, quireꞌ caj u yacsob tu yorob ten, quij Jesús. Soc u jawʌrob u siꞌpir ten Cꞌuj, soc robob cu bin acsaꞌbir ten Cꞌuj tu cuchir an ten bic u winiquirob Cꞌuj.” Baxuc caj u yaꞌaraj Jesús caj u tetaj ten.
\s Pablo caj u quibaj a baꞌ araꞌb ten Jaj Tsꞌur
\p
\v 19 Rajen in reyech Agripa, caj in quibaj tu cotor a baꞌ caj yaꞌaraj ten Jaj Tsꞌur caj u tꞌʌnen caꞌanan.
\v 20 Chen a tenoꞌ, caj in yʌnxchun in tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj tu cajar Damasco, pachir tu cajar Jerusalén jach pachir ich tu cotor tu ruꞌumin Judea. Tiꞌ toy jach pachir caj in tsecꞌtaj tu yʌn a mʌꞌ u winiquirob judío. Mʌꞌ ja wirej, caj in tsecꞌtaj caꞌ u cꞌaxej u yorob, soc u pꞌʌticob u cꞌasirob tu cu manob soc u yocarob tu berir Cꞌuj. Caj in toc araj, caꞌ quiꞌ manacob tu tsoyir soc tu cotor mac cu yiric wa jach taj caꞌ cꞌaxaj yorob, soc u pꞌʌticob u cꞌasirob.
\v 21 Quireꞌ a baywoꞌ, caj in tsecꞌtaj u tꞌʌn Cꞌuj a winiquirob judiójoꞌ, caj u chucajenob tu carem naj tu cu naj cꞌujinticob Cꞌuj u winiquirob judío. Caj u tumtajob or u jach quinsenob, a ray u qꞌuininoꞌ.
\v 22 Quireꞌ caj u yamten Cꞌuj, rajen cuxaꞌanen tac bajeꞌrer. Rajen u beriꞌ bajeꞌrer quin tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj, cax a teraꞌ quin chꞌictar quir in tsicbar u tajir tꞌʌn tiꞌ tu cotor mac. Cax a teraꞌ, tu yʌn mac a jach noꞌjoꞌ, cax ich a macꞌ a mʌꞌ jach noꞌjoꞌ. Mʌꞌ baꞌ caj in waꞌaraj, jariꞌ a baꞌ caj u tsꞌibtaj mac a tsꞌaꞌb u tucurob ten Cꞌuj soc u tsꞌibticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj, quet yejer a baꞌ tsꞌibtaꞌb ten Moisés uch. A baꞌ caj u yaꞌarajob bin u caꞌ tar caꞌ bin cꞌuchuc tu qꞌuinin raꞌ caj in tsecꞌtaj. 
\v 23 Mʌꞌ ja wirej, robob caj u yaꞌarajob bin u caꞌ tar Mesías ich Cꞌuj caꞌ mucꞌyajnʌc, cu tsꞌocareꞌ, cu quimin soc u taquic tu cotor mac. Aroꞌ tuneꞌ, rajiꞌ u yʌnxchun mac u riꞌquir tu quimirir quir u tsecꞌtic tiꞌob u winiquirob judío, yejer a mʌꞌ u winiquirob judío wa cꞌuchaꞌan yor u tacbir ten Cꞌuj a jeraꞌ sasirir Cꞌuj tiꞌob.
\s Pablo caj u tumtaj yirej wa Agripa cu yacsic tu yor 
\p
\v 24 Quireꞌ cu tsicbʌtic Pablo a jeꞌ tꞌʌnaꞌ, jaj ix tiꞌ wa cu taquic u bʌj tiꞌ Festo. Rajiꞌ Festo cꞌam caj tꞌʌnʌj, caj u yaꞌaraj:
\p ―A techoꞌ Pablo ―quij yaꞌaraj tiꞌ―, mʌꞌ cꞌuchaꞌan a wor a tucric taj, quireꞌ jach manan a xacmʌn juꞌun a techoꞌ ―quij Festo.
\p
\v 25 Barej Pablo caj u yaꞌaraj tiꞌ Festo:
\p ―In gobernadorech, a mac quin sʌjtic, a baꞌ quin waꞌaric tech rajiꞌ taj. Mʌꞌ ja wirej, quin tsicbar an ten bic mac a jach manan taj a baꞌ cu tucricoꞌ.
\v 26 Teꞌ yʌnechaꞌ reyech Agripa, a techoꞌ, a jach er tu cotor baꞌ a caj in waꞌaraj, rajen mʌꞌ u jacꞌʌr in wor in tsicbar ʌcʌtan tech. A tenoꞌ, quin tucric a wer tu cotor a baꞌ quin tsicbar rajiꞌ tꞌʌn jach taj, quireꞌ mʌꞌ mucu araꞌaniꞌ, tu cotor mac yubmʌnob.
\v 27 A techoꞌ in reyech Agripa, a wacsmʌn wa ta wor a baꞌ tsꞌibtaꞌb ten a mac a tsꞌaꞌb u tucurob ten Cꞌuj quir u tsꞌibticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj? A tenoꞌ, in wer ca wacsic ta wor.
\p
\v 28 Caj u nuncaj Agripa tiꞌ Pablo tun, caj yaꞌaraj:
\p ―A techoꞌ, ca tus tucric seb in cꞌaxic in wor soc in wacsic tin wor u tꞌʌn Cristo.
\p
\v 29 Caj u nuncaj Pablo:
\p ―Cax quiꞌ tsꞌabir a wacsic ta wor, cax seb ca wacsic ta wor u tꞌʌn Cristo. Mʌꞌ ja wirej, a tenoꞌ, in tꞌʌnic Cꞌuj soc tech yejer tu cotor mac a tan a wuꞌiquex in tꞌʌn bajeꞌrer caꞌ a wacsaquex ta worex tiꞌ Jesús an ten bic ten caj in wacsaj tin wor ―quij Pablo―. Chen wa tsoy tu tꞌʌn Cꞌuj mʌꞌ in cꞌat in wiric cꞌʌraꞌanechex an ten bic ten bajeꞌrer.
\p
\v 30 Caj tsꞌoc yaꞌaric Pablo a jeraꞌ, caj riqꞌuij a reyoꞌ yejer a Berenice yejer gobernador yejer tu cotor mac tu curaꞌanob.
\v 31 Barej caj jocꞌob mʌꞌ nenachiꞌ, caj u pacran aꞌarajob ich u racꞌob:
\p ―A jeꞌ xibaꞌ, mʌnaꞌ u cꞌasir tiꞌ. Mʌꞌ baꞌwir tiꞌ quir u quimin, mʌꞌ quir in cꞌʌricob tu cu naj maꞌcʌr mac. 
\p
\v 32 Caj u yaꞌaraj Agripa tiꞌ Festo:
\p ―A jeꞌ xibaꞌ wa mʌꞌ u cꞌat u bin ich u rey César uch quir u taquic u bʌj, cꞌuchaꞌan ij cor ij chaꞌic u bin Pablo.
\c 27
\s Pablo tuchiꞌtaꞌb tu cajar Roma
\p
\v 1 Barej caj u tucrajob caj binob purbir Pablo ich chem tu ruꞌumin Italia, a tenob in wet binacob, quij Lucas. Caj cꞌubij Pablo caj bin purbir yejer yet cꞌʌraꞌanob winiquirob caj cꞌubij tiꞌ u yʌjtꞌʌnir cien soldados. Julio u cꞌabaꞌ yʌjtꞌʌnir cien soldados. A Juliojoꞌ, cu tsꞌurintaꞌr ten jun muchꞌ soldado pʌchaꞌan u cꞌabaꞌ Augusto, quireꞌ Augusto u rey yʌnin.
\v 2 Tiꞌ yʌn u jer yet binac xan, Aristarco u cꞌabaꞌ. Tar u tar tu ruꞌumin Macedonia, chen u jach cajaroꞌ Tesalónica. Jeroj tuneꞌ, caj oquenob ich u chemir cꞌacꞌnab a cu tar tu cajar Adramitio. Tabar u bin chem, bin u caꞌ ocar tu yaꞌab u jor u chemin ich tu cotor u chiꞌcꞌacꞌnab tu ruꞌumin Asia.
\v 3 Caj sasij caj cꞌuchenob ich u jor u chemin tu cajar Sidón. Julio caj u betaj tsoy tiꞌ Pablo, rajen chaꞌb u bin yirir u yet acsaꞌorirob. Caj acsaꞌb Pablo ten u yet acsaꞌorirob ich yatochob.
\v 4 Jeroj tuneꞌ, caj ruqꞌuenob tu jor chem Sidón. Quireꞌ ich cꞌacꞌnab, caj in nupajob icꞌ, rajen caj in masajob tu noj tu petenin cꞌacꞌnab Chipre, tu mʌꞌ necꞌam yicꞌariꞌ. 
\v 5 Jeroj tuneꞌ, caj in pꞌʌtajob u chiꞌ cꞌacꞌnab tu quin manob ich u chemicꞌacꞌnab quir in chꞌʌcticob a cꞌacꞌnaboꞌ. Raꞌ u cꞌacꞌnabir tiꞌ yʌn tu yʌn u ruꞌumin Cilicia yejer u ruꞌumin Panfilia. Jeroj tuneꞌ, caj cꞌuchenob tu cajar Mira, a tiꞌ yʌn tu ruꞌumin Licia.
\p
\v 6 Caj cꞌuchenob ich u chemin cꞌacꞌnab tu cajar Mira a tiꞌ yʌnoꞌ ich u ruꞌumin Licia. Tiriꞌ Julio yʌjtꞌʌnir cien soldados caj u cʌxtaj u jer chem quir in binob. Caj u yiraj u jer chem a tar u tar tu cajar Alejandría. Jeroj tuneꞌ, caj acsaꞌbenob ten Julio quir in binob tu ruꞌumin Italia.
\v 7 Jach yaꞌab u qꞌuinin amaꞌan binenob tu quin binob ich chem. Chan ber caj binenob, quireꞌ cꞌam yicꞌar caj in nupob. Jach yaj caj cꞌuchenob ʌcʌtan tu cajar Gnido, quireꞌ a yicꞌaroꞌ. Caj binenob tu noj u petenin cꞌacꞌnabir Creta, jach baytʌc tu cajar Salmón.
\v 8 U chemin cꞌacꞌnab, caj bin chan ber ich tu cotor u chiꞌcꞌacꞌnab hasta tac cꞌuchenob tu jor chem u cajar Buenos Puertos, jach baytʌc tiꞌ u cajar Lasea.
\p
\v 9 Quireꞌ jach chan ber caj binenob ich u chemin cꞌacꞌnab. Rajen caj u chꞌaj sajquirob u binob ich cꞌacꞌnab, quireꞌ raꞌ u qꞌuinin tan jaꞌ yejer yicꞌar. Mʌꞌ ja wirej, toc manij u qꞌuinin cu waꞌquic u qꞌuiqꞌuer yʌrʌcꞌ soc u rucꞌsic u siꞌpirob. Rajen tsibanʌjij Pablo a baꞌ cu tucriqueꞌ. 
\v 10 Caj u yaꞌaraj:
\p ―Uꞌyex baꞌ quin wac techex in wet xibirechex. A tenoꞌ, quin tucric bin u caj tar toꞌonex yaꞌab u yajirir, wa quic binex ich yocꞌor cꞌacꞌnab bajeꞌrer. Jeꞌ ix tiꞌ ic jururex xan yejer tu cotor u baꞌtacob. Bajeꞌrer ix tiꞌ ic binex jaꞌ toꞌonex xan.
\p
\v 11 Chen yʌjtꞌʌnir cien soldados caj u chen quibaj a baꞌ araꞌb tiꞌ ten a mac yʌnin chem yejer a mac a cu tsꞌur chem, mʌꞌ ju quibaj a baꞌ araꞌb tiꞌ ten Pablo. 
\v 12 U jor u chemin tu yʌnenob mʌꞌ tsoyiꞌ, caꞌ bin cꞌuchuc tu qꞌuinin tan jaꞌ yejer u chꞌic yum yicꞌar, rajen orac tu cotor caj u tucrajob tsoy caj cʌxtajob u jer u jor u chemin tu tsoy u masicob u qꞌuinin tan jaꞌ yejer cꞌam yicꞌar. Rajen caj u tucrajob u binob ich u jor u chemin tu cajar Fenice. A ray u jor u chemin tiꞌ yʌn ich u petenin cꞌacꞌnab Creta. Bayiriꞌ xan, yʌn u wich xʌman caꞌan yejer quir u tar qꞌuin, rajen mʌꞌ cꞌam yicꞌar cu tar tu jor u chemin Fenice.
\s U chꞌic yum icꞌ ich cꞌacꞌnab
\p
\v 13 Barej caj u yirob cu tar icꞌ ich nojar chan ber yustaꞌr, jeroj caj u tucrajob jach tsoy in binob ich chem, quireꞌ mʌꞌ xʌman caꞌan. Rajen caj u ricꞌsajob u mascab a tiꞌ yʌn ich yitꞌ jaꞌ. A jeꞌ mascabaꞌ, cu suꞌsic chem soc mʌꞌ u pictaꞌr ten icꞌ. Caj jocꞌob caj binob ich u chemin cꞌacꞌnab caj u manob tu chiꞌ u cꞌacnabir u petenin Creta. Jach bʌytʌc u petenin caj binob.
\v 14 Jach tabar caj tar u chꞌic yum icꞌ. Tar u tar u wich ich u ruꞌumin u petenin Creta. Jeroj tuneꞌ in cheminob caj u nupꞌaj yicꞌar. A jeꞌ yicꞌaraꞌ, pʌchaꞌan u cꞌabaꞌ Yicꞌar Xʌman Caꞌan, cꞌʌs quir u tar qꞌuin.
\v 15 Caj cuch u chemin cꞌacꞌnab ten yicꞌar, quireꞌ mʌꞌ cꞌuchaꞌan in worob in binob ich yicꞌar, rajen caj in chaꞌajob u cuchiquenob, quij Lucas.
\v 16 Tu manenob caj in masajob u petenin Clauda. Caj manenob Clauda, mʌꞌ ne cꞌam yicꞌar tarij, quireꞌ bʌraꞌan ten u ruꞌumin, nojar. Jeroj caj in chopʌtajob u chan chemin a cu jitaꞌr ten u chemin cꞌacꞌnab. Jach chich ic beyajob, quij Lucas, hasta caj in wacsajob u chan chem ich u chemin cꞌacꞌnab.
\v 17 Caj tsꞌoc in nacsicob u chan chem ich u chemin cꞌacꞌnab, jeroj caj u cꞌʌxajob u chemin cꞌacꞌnab yejer sum. Mʌꞌ ja wirej, caj u masaj a sumoꞌ yaran chem quir u nup cꞌʌxtic, soc u quiꞌ nupꞌur u chemin tu bʌjaꞌan, quireꞌ jewer u chemin cꞌacꞌnab. Caj u jach chꞌaj sajquirob, quireꞌ tiꞌ yʌn chꞌic yaꞌab saꞌam jach baytʌc tu yʌnob. A raꞌ saꞌamoꞌ, pach u cꞌabaꞌ Sirte. Mʌꞌ ja wirej, cu sʌjtaꞌr wa cu nichꞌir chem ich yocꞌor a saꞌamoꞌ, quireꞌ cꞌʌs yaram cꞌacꞌnab tiꞌ yʌn u saꞌamin. Rajen caj u yensajob u noquirob u chem tu tꞌinaꞌan, soc mʌꞌ u pictaꞌr ten icꞌ soc u bʌjiriꞌ cu tsꞌichꞌintaꞌr u chemin cꞌacꞌnab ten yicꞌar cꞌacꞌnab.
\v 18 Caj sasij mʌꞌ toy chꞌenac u chꞌic yum icꞌ. Mʌꞌ ja wirej, quireꞌ a icꞌoꞌ, caj u yʌnchun u puricob u cuch chem soc cꞌʌs mʌnaꞌ u cuch chem.
\v 19 Caj cꞌuchij mʌnaꞌ u nup u qꞌuinin, tu cotorenob yejer in cꞌʌbob caj in rʌc jarob a ju cuch chem a pꞌat tu japnin chem, caj in rʌc purajob ich cꞌacꞌnab.
\v 20 Quireꞌ mʌꞌ jin wirajob a qꞌuinoꞌ, mʌnaꞌ sab caj manij yaꞌab u qꞌuinin. Mʌꞌ ja wirej, tiꞌ yʌn u chꞌic yum icꞌ yejer jaꞌ ich cꞌacꞌnab, rajen caj in tucrajob bin in caꞌob quimin tu cotorenob.
\p
\v 21 Quireꞌ caj man yaꞌab u qꞌuinin mʌꞌ jin jantajobiꞌ waj, rajen caj bin Pablo u tꞌʌnic a mac a tiꞌ yʌn ich chem:
\p ―Uꞌyex, baꞌ quin wac techex, in wet xibirechex. Wa caj a quibajex in tꞌʌn ucheꞌ tiꞌ toy yʌnoꞌonex ich u petenin Creta. Chen raꞌiriꞌ u qꞌuinin, caj jocoꞌonex yejer chem ich cꞌacꞌnab ij cʌnmʌnex a jeꞌ yajiriraꞌ tu jaqꞌuex ij corex.
\v 22 Chen bajeꞌrer, chichquintex a worex, mʌnaꞌ mac ich a jeꞌ chemaꞌ cu bint jaꞌ. Jariꞌ a chemoꞌ, cu bint yitꞌ cꞌacꞌnab.
\v 23 Joꞌoraj acꞌbir, caj u tuchiꞌtaten Cꞌuj tuririꞌ yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj tu yʌnen, ―quij Pablo―. Caj u tuchiꞌtaten Cꞌuj, quireꞌ rajiꞌ quin jach tsꞌurintic Cꞌuj xan, bayiriꞌ xan, quin beyaj tiꞌ.
\v 24 Caj u yaꞌaraj ten yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj: “Mʌꞌ a chꞌic sajquir Pablo. Caꞌ a chꞌicraquech ʌcʌtan ich u rey César. Mʌꞌ jarariꞌ, quireꞌ a techoꞌ, caj a tꞌʌnaj Cꞌuj tiꞌ a mac a tiꞌ yʌn ich chem, a Cꞌujoꞌ, quireꞌ jach manan tsoy jeꞌ u tocar tu cotor mac yejerech.”
\v 25 Rajen, quen, chichquintex a worex in wet xibirechex, mʌꞌ ja wirej, a tenoꞌ quin wacsic tin wor a baꞌ caj u toc araj Cꞌuj, quireꞌ in jach wer a baꞌ cu yaꞌaric Cꞌuj cu chen betic.
\v 26 Jariꞌ bin u caꞌ u puroꞌonex a icꞌoꞌ ich tuririꞌ u petenin ich cꞌacꞌnab.
\p
\v 27 Mʌꞌ ja wirej, quin binob ich u chemin cꞌacꞌnab caꞌtur semana. Jeroj, caj acꞌbirchʌjij a yicꞌaroꞌ caj u purenob ich u cꞌacꞌnabir u cꞌabaꞌ Adria. Caj cꞌuchij chumuc acꞌbir a mac a cu naj beyajob ich chem caj tucrajob tan in natsꞌarob ich ruꞌum.
\v 28 Rajen caj u chꞌaj u pꞌis u yirob mun u tamin yʌn u yitꞌ cꞌacꞌnab. Caj tsꞌoc u puricob u sumin quir yiricob caj u yiraj treinta y seis metros. Sasam caj u caꞌ chꞌu pꞌis caj u yirob veintisiete metros u tamin.
\v 29 Jeroj, caj u chꞌaj sajquirob u cꞌuchurob tu yʌn a tunichoꞌ, rajen caj u jurquintajob u mascabir ich yach chem caꞌ xuruc u bin. Rʌc yʌn u nup u mascabir caj u jurquintajob. Caj tsꞌoc u jurquinticob u mascabir cu jach pachticob u sastarob. Jach yaj yorob cu yubicob u pajicob u sastar.
\v 30 A mac a cu naj beyajob ich chem u cꞌat u putsꞌurob tiꞌ a chemoꞌ, rajen caj u yemsajob ich jaꞌ a chan chemoꞌ, a cꞌʌxaꞌan tu japnin u chemir cꞌacꞌnab, soc u putsꞌurob rajen caj u yaꞌarajob:
\p ―Atenob, bin in caꞌ in purob u jer u mascabir quir u suꞌsic ic chemex a tiꞌ yʌn tu jor chem.
\p
\v 31 Rajen Pablo caj u yaꞌaraj tiꞌ yʌjtꞌʌnir cien soldados: 
\p ―Wa robob mʌꞌ u pꞌatʌrob ich chem, jeꞌ a rʌc bint jaꞌex.
\p
\v 32 Rajen u soldados caj u xonchꞌʌctajob u sumin chan chem, caj u chaj u bʌjiriꞌ cu bin chan chem ich cꞌacꞌnab. 
\v 33 Acꞌab caj sasij caj araꞌb tiꞌob ten Pablo cu chich aric tiꞌob:
\p ―Joqꞌuenex ta janʌnex quireꞌ yʌn caꞌtur semana mʌꞌ janʌnechex mʌꞌ ja wenenex quireꞌ ca pajiquex caꞌ manac jaꞌ.
\v 34 Rajen janʌnex caꞌ tac a muqꞌuex quin chich aric techex quireꞌ mʌnaꞌ mac cu bint jaꞌ. Mʌꞌ ja bin yajtarex xan. 
\p
\v 35 Caj tsꞌoc u yaꞌaric aroꞌ, Pablo caj u chucaj u yoꞌoch waj caj u yaꞌaraj: “Bayoꞌ Cꞌuj”, quireꞌ yoꞌoch. Baxuc caj u betaj ʌcʌtan tu cotor mac ich chem, caj u yʌnxchun u janʌn.
\v 36 Tu cotor mac caj u chꞌaj u yorob caj u jantajob yoꞌoch xan.
\v 37 Tu cotor mac a tiꞌ yʌnob yejerenob, quij Lucas, yʌn doscientos setenta.
\v 38 Caj tsꞌoc u nachʌjʌrenob caj u purajob a yoꞌoch trigojoꞌ ich cꞌacꞌnab soc satar u chemin.
\s Cu jurur u chemin cꞌacꞌnab
\p
\v 39 Barej caj tsꞌoc u sastareꞌ, a mac a cu naj beyajob ich chem, mʌꞌ ju cꞌʌꞌotajob u ruꞌumin tu cꞌuchenob. Chen caj u yirob u cꞌʌbir cꞌacꞌnab. Caj u yirob yʌn saꞌam. Caj u tucrajob wa cꞌuchaꞌan yorob tiꞌ caꞌ u nacsejob u chemin cꞌacꞌnab ich yocꞌor a saꞌamoꞌ.
\v 40 Jeroj tuneꞌ, caj u rʌc xatꞌajob u sumin, a tiꞌ cꞌʌxaꞌan tiꞌ u mascabir soc u xur chem. Caj rub u mascabir chem ich cꞌacꞌnab. Bayiriꞌ xan, caj u cꞌʌs siptajob u sumin, a tiꞌ cꞌʌxaꞌan tu cu bab, aroꞌ soc u tajquinticob u ber tu cu bin ich cꞌacꞌnab. Jeroj tuneꞌ, caj u tꞌinajob u noquir chem quir u bin, aroꞌ tiꞌ yʌn tu jor chem. Caj tsꞌoc u tꞌinicob u noqꞌuir chem quir u cuchur ten icꞌ, caj bin u chemin tu yʌn u chiꞌ cꞌacꞌnab.
\v 41 Chen caj cuchob ten icꞌ tu yʌn caꞌtur u yoc cꞌacꞌnab, tiriꞌ pacꞌ a chemoꞌ ich saꞌam. U jor chem chich caj pacꞌ ich saꞌam. Rajen, mʌꞌ cꞌuchaꞌan yorob u natsꞌar ich chiꞌ cꞌacꞌnab a chemoꞌ. U yamin cꞌacꞌnab, caj u yʌnxchun u rʌc xetꞌar u yach a chemoꞌ, quireꞌ jach chich u yamin.
\v 42 U soldado, caj u tucrajob u rʌc quinsicob u cꞌʌr winiquirob uch. Mʌꞌ ja wirej, sajʌcob u putsꞌurob wa cu puricob u bʌj ich cꞌacꞌnab.
\v 43 Chen a yʌjtꞌʌnir cien soldados u cꞌat u taquic Pablo, rajen mʌꞌ ju chaꞌj u quinsicob a ju cꞌʌr winicobeꞌ. Rajiꞌ caj u yaꞌaraj:
\p ―A mac a yer ʌrʌcꞌ jaꞌ, caꞌ u purob u bʌj soc u cꞌuchur ich u chiꞌ cꞌacꞌnab.
\v 44 A mac a mʌꞌ yer ʌrʌcꞌ jaꞌoꞌ, caꞌ u cʌxtej cheꞌ soc u cꞌuchob ich u chiꞌ cꞌacꞌnab.
\p Mʌꞌ ja wirej, soc u bosarob yejer cheꞌ. Tu pajar cheꞌ, caj u cʌxtajob quir u puricob u bʌj ich cꞌacꞌnab. A baywoꞌ, caj rʌc cꞌuchob ich chiꞌ cꞌacꞌnab, mʌnaꞌ mac bint jaꞌ rʌc jocꞌob.
\c 28
\s Pablo ich u petenin cꞌacꞌnab u cꞌabaꞌ Malta
\p
\v 1 Barej caj cꞌuchenob, quij Lucas, ich ruꞌum, a mac tiꞌ cʌjaꞌanob ich ruꞌum caj u yaꞌarob tenob u cꞌabaꞌ u peten. Malta u cꞌabaꞌ, quij.
\v 2 A mac cʌjaꞌan ich u petenin Malta caj u yacsajenob. Caj u tꞌʌbajob cꞌacꞌ quir in qꞌuichob. Mʌꞌ ja wirej, u yʌnx chun u tar yaꞌarir, rajen jach queꞌer.
\v 3 Pablo tuneꞌ, caj tsꞌoc u cuchic siꞌ, caj u nutsꞌob qꞌuich. Caj putsꞌij can tiꞌ cꞌacꞌ, a tiꞌ yʌn ich siꞌ caꞌ bʌcꞌʌcꞌʌxtaꞌb u cꞌʌb Pablo, tiꞌ chiꞌbir.
\v 4 Caj ir ten a mac a cʌjaꞌan ich u petenin Malta baꞌ u ber tiꞌ Pablo. Robob caj u pacran aꞌarajob ich u racꞌob: 
\p ―A jeꞌ xibaꞌ, jach taj caj u quinsaj mac, cax mʌꞌ bint jaꞌ chen in cꞌujob u cꞌujir quin waꞌaricob, Justicia, bin u caꞌ u quinsic.
\p
\v 5 Barej, caj u titaj u cꞌʌb soc u rubur ich cꞌacꞌ. Tiꞌ erij ich cꞌacꞌ. Mʌnaꞌ baꞌ u ber Pablo.
\v 6 Robob a tiꞌ cʌjaꞌan ich u petenin Malta, caj u pajajob yirej wa jeꞌ u quimin. Caj u pajajob yirej wa jeꞌ u chupur tu chiꞌbir ten can. Sasam caj u yirajob mʌnaꞌ baꞌ u ber, caj u rʌc cꞌaxajob u tucur, caj u yaꞌarajob: 
\p ―Jaj ix tʌcoj, rajiꞌ tsoy yirir ten cꞌuj.
\p
\v 7 Tiꞌ a ray u cuchir qꞌuichoꞌ tu yʌnenob uch tiꞌ yʌn mac u jach tsꞌurir u petenin Malta. Publio u cꞌabaꞌ. Rajiꞌ mʌꞌ nenach tu quin qꞌuichob, quij Lucas, yʌn u cor. Caj u pʌyenob tu yatoch caj u quiꞌ acsajenob mʌnaꞌ u nup u qꞌuinin.
\v 8 A werex baꞌ u ber? Caj u cʌnaj u yajir u tet Publio. Rajiꞌ characbar, quireꞌ yʌn chʌcwirir yejer qꞌuicꞌ u taꞌ. Pablo caj bin yirej, caj tsꞌoc u tꞌʌnic Cꞌuj caj u tsꞌancꞌʌbtaj tu joꞌr, jeroj caj jawij.
\v 9 Rajen rʌc tarob a mac yajoꞌ tu petenin Malta, tarob ich Pablo. Rʌc tarob, quireꞌ yubob yaꞌaraꞌ jawsaꞌb u tet Publio ten Pablo. Caj rʌc jawsaꞌb a mac yaj ten Pablo. 
\v 10 Robob caj u sijaj tenob yaꞌab u baꞌtac. Wa ber caj wʌcꞌʌs oquenob ich u jer u chemin cꞌacꞌnab quir in binob, a mac a cʌjaꞌan ich u petenin Malta, caj u chucaj tenob a mun yoꞌoch in cꞌatob caj binenob ich chem. 
\s Pablo cu cꞌuchur tu cajar Roma
\p
\v 11 A jeꞌ chemaꞌ, caj u masaj u qꞌuinin tan jaꞌ yejer icꞌ ich u petenin Malta. Tar u tar tu cajar Alejandría. Ich u jor u chemin, tiꞌ betaꞌan ten mac caꞌtur yochir winic. Tuririꞌ u cꞌabaꞌ Cástor, u jer tuririꞌ u cꞌabaꞌ Pólux. Mʌꞌ ja wirej, caj in masajob mʌnaꞌ u nup ic nʌꞌ ich u petenin Malta, rajen caj oquenob ich chem quir in binob.
\v 12 Caj in pꞌʌtajob u petenin Malta, caj binenob ich chem. Caj cꞌuchenob tu jor chem tu cajar Siracusa. Jach omaꞌan caj ruqꞌuenob, mʌnaꞌ u nup u qꞌuinin caj ruqꞌuenob. 
\v 13 Caj ruqꞌuenob ich u jor chem Siracusa. Tu chiꞌ cꞌacꞌnab caj binenob ich chem tac tu jor chem u cajar Regio. Caj sasij nojar u wich icꞌ caj joqꞌuenob quir in binob ich chem. Caj in masajob caꞌtur u qꞌuinin quir in cꞌuchurob tu jor chem tu cajar Puteoli.
\v 14 Caj cꞌuchoꞌonex tu cajar tu jor chem Puteoli, caj in wirajob ij quet acsaꞌorirex. Tu cꞌaten, caj pꞌatenob turiri semana. Caj tsꞌoc u man tuririꞌ semana, caj binenob caj oquenob tu cajar Roma.
\v 15 A mac a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Roma, yubmʌnob tabar in cꞌuchurob tu cajar Roma, caj jocꞌob quir u nupꞌiquenob ich bej. Caj u nupꞌajenob tu cajar Foro de Apio. U jerob, caj in nupꞌajob caj cꞌuchenob tu cajar Tres Tabernas. Caj irir a yacsmʌnob tu yorob ten Pablo, caj u chichquintajob yor Pablo caj u yaꞌaraj: “Bayoꞌ Cꞌuj”, quij Pablo.
\v 16 Caj cꞌuchenob tu cajar Roma u yʌjtꞌʌnir cien soldados caj u cꞌubaj Pablo yejer tu cotor a mac cꞌʌraꞌanob tiꞌ u jach tsꞌurir, a mac a cu cʌnantic tu cotor u cꞌʌr winiquirob. Barej chaꞌb Pablo u cʌjtar tu junan. Jariꞌ cʌnantaꞌb ten tuririꞌ soldado soc mʌꞌ u putsꞌur.
\s Pablo cu tsecꞌtic u tꞌʌn Cꞌuj tu cajar Roma
\p
\v 17 Pachir caj manij mʌnaꞌ u nup u qꞌuinin Pablo, caj u tuchiꞌtaj tꞌʌnbir u jach tsꞌurirob u winiquirob judío. Barej, caj u rʌc muchꞌquintajob u bʌj ich Pablo, rajiꞌ caj u yaꞌaraj tiꞌob:
\p ―Uꞌyex baꞌ quin wac techex in wet winiquirechex judío. A tenoꞌ, caj u cꞌuben in wet winiquirob judío tu cajar Jerusalén tiꞌ u winiquirob romano, cax mʌnaꞌ in siꞌpir. Mʌꞌ jin pꞌastaj a baꞌ araꞌb toꞌonex ten ic nunquirex, mʌnaꞌ baꞌ caj in betaj tiꞌ in wet winiquirob judío tu cajar Jerusalén xan.
\v 18 U winiquirob romano, caj tsꞌoc u cʌxticob yirej wa yʌn in siꞌpir, u cꞌat u chaꞌiquen. Mʌꞌ ja wirej, mʌꞌ ju yiraj wa yʌn in siꞌpir quir in quinsaꞌ.
\v 19 In wet winiquirob judío, mʌꞌ u cꞌat u chaꞌiquenob. Rajen caj in cꞌataj, caꞌ u tuchiꞌtenob ich u rey César soc in tsicbʌtic tiꞌ soc in taquic in bʌj. A tenoꞌ, mʌꞌ baꞌwir quin pʌqꞌuic u pachob in wet winiquirob judío.
\v 20 Rajen caj in tꞌʌnajechex soc a tarex caꞌ tsicbanʌcoꞌonex. Mʌꞌ ja wirej, a tenoꞌ, quin wacsic tin wor u tꞌʌn tiꞌ a mac a cu pajicob u tarej u winiquirob judío, rajen caj u chuquenob quir u mʌquiquenob.
\p
\v 21 Robob tuneꞌ, caj u yaꞌarajob:
\p ―A tenob, mʌꞌ jin wirob u juꞌunirob tu tuchiꞌtaꞌb ten in wet winiquirob judío tu ruꞌumin Judea. Mʌꞌ cꞌuchij tuririꞌ mac quir u taꞌquic a joꞌr.
\v 22 Chen cu jumintaꞌr ten tu cotor mac ich yocꞌocab, jach cꞌas a mac a tu yacsob tu yorobeꞌ. Rajen arej tenob baꞌ ca tucric quireꞌ in cꞌat in najticob.
\p
\v 23 Robob caj u pꞌisajob u qꞌuinin soc u tarob u muchꞌquintob u bʌj ich Pablo. Caj cꞌuchij tu qꞌuinin caj rʌc tarob tu cʌjaꞌan Pablo. U burur qꞌuin, tac u bin u qꞌuinin, Pablo caj tsicbanʌjij u tꞌʌn Cꞌuj tiꞌob soc u yacsicob tu yorob u tꞌʌn Jesús, caj u yesaj tiꞌob ich u tꞌʌn Moisés, bayiriꞌ xan, ich u tꞌʌnob, a tsꞌibtaꞌb ten a mac tsꞌaꞌb u tucurob ten Cꞌuj, quir u tsꞌibticob a baꞌ u cꞌat Cꞌuj uch.
\v 24 Yʌn jun yarob u winiquirob judío, tsoy yubicob a baꞌ araꞌb tiꞌob ten Pablo rajen caj u yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jesús, chen tiꞌ yʌn u jerob, mʌꞌ tsoy caj yubajob, rajen mʌꞌ ju yacsajob tu yorob.
\v 25 A mun mʌꞌ ju yacsajob tu yorob u tꞌʌn Jesús, mʌꞌ quet yorob ich u yet winiquirob judío, mʌꞌ ja wirej, u cꞌat u binob ich yatochob, quireꞌ yubob yaꞌaraꞌ ten Pablo: 
\p ―Mʌꞌ wa jach taj u tꞌʌnob a mac tsꞌaꞌb u tucur ten Cꞌuj quir u tsicbar a baꞌ u cꞌat Cꞌuj? Rajiꞌ Isaías, a mac tsꞌaꞌb u tꞌʌnin ten u Tajꞌor u Pixam Cꞌuj, rajen caj u yaꞌaraj:
\q
\v 26 Joqꞌuen arej tiꞌ a jeꞌ u winiquirob judíojoꞌ, cax tu yʌnob. Caꞌ a waꞌarej tiꞌob: Cax u burur qꞌuin ca wuꞌyiquex in tꞌʌn mʌꞌ a yʌnyʌn najtiquexiꞌ. Cax u burur qꞌuin ca wiriquex ta wichex mʌꞌ a yʌnyʌn najtechex a baꞌ ca wiriquex ta wichex.
\v 27 Chich a joꞌrex, rajen mʌꞌ a quibiquexiꞌ, mʌꞌ ja najtiquexiꞌ. Mʌꞌ a cʌxtex a wirex soc a cꞌaxiquex ta worex caꞌ a pꞌʌtex u cꞌasir tu ca manex. Rajen Cꞌuj, mʌꞌ u rucꞌs a siꞌpirex. Baxuc caj u yaꞌaraj Isaías uch.
\m
\v 28 Rajen uꞌyex baꞌ quin wac techex. Naj techex a jeraꞌ, bajeꞌrer, u tꞌʌn Cꞌuj bin u caꞌ u tsecꞌtej ich a mʌꞌ u winiquirob judío. Bin u caꞌ u yubob bic Cꞌuj caj u jawsaj u siꞌpirob. Jach taj, a mʌꞌ u winiquirob judíojoꞌ bin u caꞌ u cꞌʌmicob u tꞌʌn Cꞌuj. Baxuc caj u yaꞌaraj Pablo tiꞌ u winiquirob judío a tarob tu yatoch.
\p
\v 29 Caj tsꞌoc yaꞌaric Pablo aroꞌ. Cꞌam caj pacran tꞌʌnajob u winiquirob judío, cꞌam caj u nunquob u tꞌʌn ich u yet winiquirob judío, barej caj rʌc jocꞌob.
\p
\v 30 Tiriꞌ pꞌatij Pablo ich u cajar Roma, toc nupaꞌan caꞌtur yaxqꞌuin. Caj u mʌjantaj yatoch quir u cʌjtar, u bʌjiriꞌ caj u boꞌotaj yejer u taqꞌuin a caj u jaraj tu cu beyaj. A mun caj u cꞌuchur tu yatoch cu rʌc acsaj tu yatoch. 
\v 31 Mʌnaꞌ mac caj u maꞌquintaj Pablo, rajen Pablo caj u tsicbʌtaj bic Cꞌuj cu bin u reyinticob. Chich yor Pablo caj u camsaj u tꞌʌn u Jaj Tsꞌur Jesucristo. 
