\id ROM
\h Romanos
\toc1 Romanos
\mt DIDZAʼ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ ROMA
\c 1
\s Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo nacuʼë Roma
\p
\v 1 Nedaʼ, Pablo, nacaʼ bönniʼ nadóʼo queëʼ Jesucristo,
en gubáz queëʼ, tuʼ bulidzëʼ Dios nedaʼ, en gurö́ cazëʼ
nedaʼ para gunaʼ libán que didzaʼ dxiʼa queëʼ.
\p
\v 2 Dza niʼte guzxíʼ lu nëʼë Dios isö́l-lëʼë didzaʼ dxiʼa
naʼ queë́ruʼ. Gunnë́ʼ caní lu ruáʼagaquiëʼ bönniʼ guluʼë
didzaʼ uláz queëʼ, ateʼ légaquiëʼ buluʼzúajëʼ le lu guichi
láʼayi queëʼ Dios.
\v 3 Buluʼzúajëʼ lu guichi yúguʼtë le ral-laʼ gunëʼ Zxíʼinëʼ
Dios, Nu naʼ naca Xanruʼ Jesucristo. Lu yöl-laʼ bönachi
queëʼ náquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ David,
\v 4 pero ca naca böʼ naca cazëʼ, le naca láʼayi, naca
bëʼ náquiëʼ Zxíʼinëʼ Dios, en nápadëʼë yöl-laʼ huáca.
Naca bëʼ náquiëʼ caní tuʼ bubanëʼ lu yöl-laʼ guti.
\v 5 Niʼa que le benëʼ Jesucristo ruzíʼiruʼ xibé le
ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ Dios, ateʼ benëʼ ga nacaʼ gubáz
queëʼ para uláz queëʼ Lëʼ gunaʼ ga ilaʼyéajlëʼ bönachi
idútë yödzölió Lëʼ, en ilún ca rnna xtídzëʼë.
\v 6 Bítsaʼliʼ libíʼiliʼ ládjagaca bönachi yödzölió
naʼ, pero naʼa nulidzëʼ Dios libíʼiliʼ para guéquiliʼ
queëʼ Jesucristo.
\p
\v 7 Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ, yúguʼtëliʼ zóaliʼ Roma.
Dios nadxíʼinëʼ libíʼiliʼ, en bulidzëʼ libíʼiliʼ para
gácaliʼ quez queëʼ. Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ
Xanruʼ Jesucristo, gunnëʼ queë́liʼ le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ,
en le ribequi dxi ládxiʼruʼ.
\s Rë́ʼënëʼ Pablo tsöjyúëʼ bönachi queëʼ Cristo nacuʼë Roma
\p
\v 8 Lë ni risí lahuaʼ ruzúajaʼ lu guichi: Tuʼ néquiruʼ
queëʼ Jesucristo reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” ca naca queë́liʼ
yúguʼtëliʼ, ateʼ taʼguixjöʼ bönachi idútë yödzölió ca
réajlëʼëliʼ Jesucristo.
\v 9 Idú ládxaʼa runaʼ xichinëʼ Dios, runaʼ libán que
didzaʼ dxiʼa ca naca queëʼ Zxíʼinëʼ. Nö́zinëʼ Dios rulídzaticaʼsaʼ-nëʼ,
en rinábidaʼ-nëʼ gaca tsahuiʼ queë́liʼ.
\v 10 Rinábiticaʼsidaʼ Dios, channö naca le rë́ʼënëʼ Lëʼ,
gunnëʼ nedaʼ lataj uduyúaʼ libíʼiliʼ.
\v 11 Caní rinábidaʼ-nëʼ tuʼ raca ládxaʼa iléʼedaʼ libíʼiliʼ
para gaca gunaʼ ga gataʼ queë́liʼ tu le unödzjëʼ Dios
Böʼ Láʼayi queë́liʼ, le gun ga gácaliʼ tsutsu.
\v 12 Lë naʼ rë́ʼëndaʼ naca utipa ládxiʼruʼ turuʼ iaʼturuʼ,
tuʼ réajlëʼëruʼ Jesucristo yúguʼtëruʼ.
\p
\v 13 Böchiʼ luzáʼadoʼ, rë́ʼëndaʼ inö́ziliʼ lë ni. Zián
luzuí bëʼ ládxaʼa guídaʼ ga zóaliʼ, pero ga ridxintë
naʼa bitiʼ runni quiaʼ. Rë́ʼëndaʼ guídaʼ ga zóaliʼ para
gunaʼ ga uzíʼiliʼ xibé libán naʼ runaʼ, ca naʼ tuʼzíʼ
xibé iaʼbal-la bönachi yödzölió ni.
\v 14 Dë le ral-laʼ gunaʼ quégaca yúguʼtë bönachi, quégaca
bönachi nazë́dagaca, en quégaca bönachi cabí nazë́dagaca,
quégaca bönachi taʼyéajniʼi, en quégaca bönachi cabí
taʼyéajniʼi.
\v 15 Que lë ni naʼ, tsca gaca gunaʼ, zoaʼ ribözaʼ gunaʼ
caʼ libán que didzaʼ dxiʼa ga niʼ zóaliʼ libíʼiliʼ, zóaliʼ
Roma.
\s Yöl-laʼ huáca zxön que didzaʼ dxiʼa
\p
\v 16 Bitiʼ caʼ rutuíʼidaʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa,
tuʼ napa yöl-laʼ huáca queëʼ Dios para gun ga uluʼlágaca
yúguʼtë nupa taʼyéajlëʼ le. Ga risí lo, rë́ʼënëʼ Dios
ilaʼyönnëʼ bönniʼ judío le, ateʼ tödi naʼ ilaʼyöni caʼ
bönachi izáʼa.
\v 17 Didzaʼ dxiʼa ni ruluíʼi rëʼu gunëʼ Dios ga huöácaruʼ
tsahuiʼ, channö uyéajlëʼëruʼ Lëʼ, en bitiʼ gaca chopa
ládxiʼruʼ. Ca naca lë ni nazúaj caʼ lu guichi láʼayi,
rnna: “Nu naca tsahuiʼ tuʼ réajlëʼ Dios, gataʼ yöl-laʼ
naʼbán que nu naʼ.”
\s Xíguiaʼ nabágaʼgaca bönachi
\p
\v 18 Dios, Nu zoa yehuaʼ yubá, buluʼe lahui bitiʼ riléʼenëʼ
dxiʼa yúguʼtë le ruáʼ döʼ, en le cabí naca tsahuiʼ tun
bönachi. Gunëʼ xíguiaʼ yuguʼ bönniʼ naʼ, lu yöl-laʼ bitiʼ
naca tsahuiʼ quégaquiëʼ taʼdáʼbaguëʼë le naca idútë
li.
\v 19 Caní gaca quégaquiëʼ tuʼ naláʼ lahui lógaca yúguʼtë
bönachi le naca bëʼ zoa cazëʼ Dios, tuʼ buluíʼi quézinëʼ
Dios lë ni ga naʼ nacuʼë.
\v 20 Dza niʼte cateʼ siʼ gutaʼ yödzölió, ga ridxintë
naʼa dza, yuguʼ le nunëʼ Dios nácagaca bëʼ le cabí gaca
iléʼeruʼ queëʼ Dios, ca naca yöl-laʼ huáca idú queëʼ, en
le naca cazëʼ Dios. Que lë ni naʼ, bitiʼ gaca ilaʼnnë́ʼ
bitiʼ nabágaʼgaquiëʼ xíguiaʼ.
\v 21 Cateʼ niʼ gulúnbëʼë Dios, bitiʼ gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ
Lëʼ ca ral-laʼ tseaj ládxiʼruʼ-nëʼ Dios, en bitiʼ gulë́ʼ
Lëʼ: “Xclenuʼ.” Que lë ni naʼ, cáʼasö böáca le gulaʼzáʼ
ládxiʼgaquiëʼ, ateʼ gulaʼchul-la gulaʼnítiëʼ tuʼ nazidi
icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ.
\v 22 Sal-laʼ guléquinëʼ taʼyéajniʼinëʼ yenniʼ, buluʼhuöáquiëʼ
bönniʼ bitiʼ bi nö́zguequinëʼ
\v 23 tuʼ buluʼcáʼanëʼ yöl-laʼ beníʼ queëʼ Dios Nu zóaticaʼsö,
ateʼ gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga,
budóʼ naʼ nácagaca ca yuguʼ bönniʼ tati cazëʼ, en ca
yuguʼ böaʼdoʼ zoa xíligacabaʼ, en ca yuguʼ böaʼ guixiʼ
taʼdabaʼ lu yu, en ca yuguʼ böaʼ bëla táʼayöj lë́ʼëbaʼ
lu yu ni.
\p
\v 24 Que lë ni naʼ Dios guléaj ládxëʼë légaquiëʼ para
ilunëʼ yuguʼ le taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le ruáʼ döʼ, ateʼ
caní guca, buluʼcáʼana cuíngaquiëʼ lu yöl-laʼ stuʼ tuëʼ
len iaʼtúëʼ.
\v 25 Guca caní tuʼ buluʼcáʼanëʼ xtídzëʼë Dios, le naca
idútë li, ateʼ gulaʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ tu le cabí nácatë.
Gulunëʼ bal, en gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ yuguʼ le benëʼ
Dios, en calëga Lë cazëʼ Dios, Nu naʼ ral-laʼ gácaticaʼsö
queëʼ yöl-laʼ ba. ¡Caʼ gaca!
\p
\v 26 Que lë ni naʼ Dios guléaj ládxëʼë légaquiëʼ para
ilunëʼ yuguʼ le taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le ruáʼ döʼ. Yuguʼ
nigula buluʼcáʼananu yöl-laʼ rizóalen bönniʼ, para ilunnu
le ruáʼ döʼ.
\v 27 Lëscaʼ caní gulunëʼ yuguʼ bönniʼ biguiúʼ, buluʼcáʼanëʼ
yöl-laʼ rizóalen nigula, ateʼ gulaʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le
ruáʼ döʼ túnlenëʼ tuëʼ iaʼtúëʼ, en gulunëʼ le tun ga
nu rutuíʼi, tuʼ gulaʼcuáʼlenëʼ laʼ luzáʼa bö́nniʼgacasëʼ.
Que lë ni naʼ gulaʼguíʼi gulaʼzáquiëʼ lu xipë́laʼgaquiëʼ
yuguʼ bönniʼ gulunëʼ caní tuʼ bubiʼë Dios quégaquiëʼ
ca saʼyéaj dul-laʼ naʼ gulunëʼ tuʼ nucáʼanagaquiëʼ Dios.
\p
\v 28 Tuʼ cabí gulë́ʼënnëʼ ilunëʼ Dios bal, que lë ni
naʼ guléaj ládxëʼë Dios légaquiëʼ para ilaʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ
le bitiʼ naca dxiʼa, en ilunëʼ le cabí nazacaʼ.
\q
\v 29 Túnticaʼsëʼ yúguʼtë le cabí naca tsahuiʼ, en yuguʼ
le naca stuʼ.
\q Tunëʼ le ruáʼ döʼ, en tuʼhuídiʼnëʼ.
\q Bitiʼ taʼléʼenëʼ dxiʼa luzáʼagaquiëʼ, en tuʼzxéʼenëʼ
luzáʼagaquiëʼ.
\q Tutiëʼ luzáʼagaquiëʼ, en taʼdíl-lalenëʼ luzáʼagaquiëʼ.
\q Taʼzíʼ yéʼenëʼ bönachi, en ziʼtë nácagaquiëʼ xihuiʼ.
\q Taʼnnë́ʼ que luzáʼagaquiëʼ.
\q
\v 30 Taʼnnë́ʼ le cabí nácatë que luzáʼagaquiëʼ.
\q Bitiʼ taʼléʼenëʼ Dios dxiʼa, en nácagaquiëʼ bönniʼ bizxaj.
\q Tun cuíngaquiëʼ lo, en tun ba zxön cuíngaquiëʼ.
\q Taʼguiljëʼ le ruáʼ döʼ ilunëʼ, en taʼdáʼbaguëʼë xuz
xináʼagaquiëʼ.
\q
\v 31 Nácagaquiëʼ bönniʼ bitiʼ taʼyéajniʼinëʼ, en tun dítjagaquiëʼ
xtídzaʼgaquiëʼ.
\q Bitiʼ nácagaquiëʼ dxiʼi ladxiʼ ca ral-laʼ ilácagaquiëʼ.
\q Bitiʼ tuʼniti lahuëʼ luzáʼagaquiëʼ.
\q Bitiʼ tuʼhuechiʼ ládxiʼgaquiëʼ luzáʼagaquiëʼ.
\m
\v 32 Nö́zguequi quézinëʼ le nuzóëʼ tsaz Dios ca ral-laʼ
gaca quégaca nupa tun yuguʼ le caní, ilátigaca tsaz.
Sal-laʼ nö́ziguequinëʼ lë ni, calë́gasö caní tunëʼ, pero
taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ nupa tun caʼ caní.
\c 2
\s Naca tsahuiʼ ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi gátigaca
\p
\v 1 Que lë ni naʼ, bitiʼ gaca ubéaj tsahuiʼ cuinuʼ, nútiʼtës
nu nacuʼ, richugu bëʼu luzóʼo. Cateʼ richugu bëʼu luzóʼo,
rusubagaʼ cuinuʼ xíguiaʼ, tuʼ richugu bëʼu luzóʼo, en
lëscaʼ runuʼ liʼ.
\v 2 Nöz quéziruʼ ca ruchiʼa rusörö́ëʼ Dios. Naca idútë
li ca ruchiʼa rusörö́ëʼ nupa tun le ruáʼ döʼ.
\v 3 Liʼ richugu bëʼu nupa tun le ruáʼ döʼ, en tuz ca
runuʼ liʼ. ¿Naruʼ réquitsenuʼ ulóʼ liʼ cateʼ uchiʼa
usörö́ëʼ Dios?
\v 4 ¿Naruʼ rucáʼanatsoʼ cáʼasö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ
idú queëʼ Dios, en yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ queëʼ, en
ca runëʼ, ridzenëʼ para lenëʼ liʼ? ¿Naruʼ cabí nöz quézinuʼ
ruzáʼ ládxëʼë Dios quiuʼ yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ para
gunëʼ ga ubíʼi ládxuʼu?
\v 5 Lu yöl-laʼ ládxiʼdoʼ zidi quiuʼ bitiʼ rubíʼi ládxuʼu.
Que lë ni naʼ rusubagaʼ cuinuʼ xíguiaʼ gunëʼ Dios liʼ
cateʼ uchiʼa usörö́ëʼ bönachi, ateʼ gaca bëʼ naca ca ral-laʼ
gunëʼ Dios cateʼ ichúguiëʼ quégaca bönachi ilátigaca.
\v 6 Laʼ dza níʼisö ubíʼi cazëʼ Dios que queëʼ bönniʼ
tsca naca le gulunëʼ tu tuëʼ.
\v 7 Unödzjëʼ yöl-laʼ naʼbán idú quégaca nupa túnticaʼsö
le naca dxiʼa, tuʼ tuíʼi ládxiʼgaquiëʼ uluʼziʼë xibë́ʼ
Dios, en uluʼrúajëʼ dxiʼa lahuëʼ Lëʼ, en ilaʼcuáʼticaʼsëʼ.
\v 8 Lu yöl-laʼ rilé queëʼ, Dios gunëʼ xíguiaʼ nupa taʼdáʼbagaʼ,
en bitiʼ të́ʼëni ilún ca rnna le naca idútë li, pero tun
ca rnna le cabí naca tsahuiʼ.
\v 9 Ilaʼguíʼi ilaʼzáquiëʼ, en huíʼinidaʼ ládxëʼë yúguʼtë
bönniʼ tunëʼ le ruáʼ döʼ. Ga risí lo gaca caní quégaca
bönachi judío, en gaca caʼ caní quégaca bönachi izáʼa.
\v 10 Dios gunëʼ ga ilácagaquiëʼ bicaʼ ba, en gunëʼ légaquiëʼ
bal, en guʼë le cuéqui dxi ládxiʼgaquiëʼ yúguʼtë bönniʼ
tunëʼ le naca tsahuiʼ. Ga risí lo gunëʼ caní quégaca
bönachi judío, en gunëʼ caʼ caní quégaca bönachi izáʼa.
\p
\v 11 Caní uchiʼa usörö́ëʼ Dios bönachi, ateʼ Lëʼ bitiʼ
runëʼ bal le taʼnnasö bönachi.
\v 12 Yúguʼtë bönniʼ naʼ bitiʼ bilaʼyönnëʼ le rinná
bëʼ xibá queëʼ Dios, en gulunëʼ dul-laʼ, lëscaʼ ilátiëʼ,
sal-laʼ bitiʼ téquibeʼenëʼ gulaʼdáʼbaguëʼë le rinná bëʼ
xibá naʼ, ateʼ yúguʼtë bönniʼ bilaʼyönnëʼ le rinná bëʼ
xibá queëʼ Dios, en gulunëʼ dul-laʼ, Lëʼ uchiʼa usörö́ëʼ
légaquiëʼ ca naca le rinná bëʼ xibá naʼ.
\v 13 Caní gaca, tuʼ cabí nácagaquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ
Dios yuguʼ bönniʼ taʼyö́nisëʼ xibá queëʼ, pero uluʼhuöáca
tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ yuguʼ bönniʼ tunëʼ ca rnna xibá queëʼ.
\v 14 Bönniʼ naʼ bitiʼ nácagaquiëʼ judío, en bitiʼ bilaʼyönnëʼ
le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, pero tun cazëʼ ca rinná
bëʼ xibá queëʼ naʼ, bönniʼ ni, sal-laʼ bitiʼ bilaʼyönnëʼ
le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, zóalen légaquiëʼ tu xibá
le nuzóëʼ Dios icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ.
\v 15 Nupa ni tuʼluíʼi lahui le run xibá naʼ nazúaj
lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. Le yuʼu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ
naca bëʼ naca caní. Ca taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, tuʼzéguiëʼ
luzáʼagaquiëʼ didzaʼ, o tuʼbéaj tsahuiʼ luzáʼagaquiëʼ
tuëʼ iaʼtúëʼ.
\v 16 Caní ubiʼë Dios quégaquiëʼ dza niʼ uchiʼa usörö́ëʼ
lu naʼ Jesucristo yuguʼ le núngaquiëʼ, en le gulaʼzáʼ
ládxiʼgaquiëʼ yúguʼtëʼ. Caní rusëdi didzaʼ dxiʼa runaʼ
libán que.
\s Yuguʼ bönniʼ judío, en xibá queëʼ Dios
\p
\v 17 Núlöliʼ rnnaliʼ nácaliʼ judío, en ruzxöni ládxiʼliʼ
xibá queëʼ Dios, en run ba zxön cuinliʼ tuʼ núnbëʼëliʼ-nëʼ
Dios,
\v 18 nöz quéziliʼ le rë́ʼënëʼ Dios gunliʼ, en le rusëdi
libíʼiliʼ xibá queëʼ, en réquibeʼeliʼ le nácatërö dxiʼa.
\v 19 Réquiliʼ gaca uluíʼiliʼ nöza dxiʼa nupa taʼdá
ga yúbölö ca nu nachul-la lahui, en gaca uzéajniʼiliʼ
nupa nachul-la nanítigaca.
\v 20 Réquiliʼ gaca usë́diliʼ nupa bitiʼ taʼyéajniʼi,
en nupa taʼyéajniʼi látiʼdoʼos, tuʼ dë lu náʼaliʼ xibá
queëʼ Dios le rusëdi bönachi ca naca yöl-laʼ réajniʼi
idú, en le naca idútë li.
\v 21 Naʼa, libíʼiliʼ rusë́diliʼ iaʼzícaʼrö bönachi. ¿Naruʼ
cabí ral-laʼ usëdi cuinliʼ? Libíʼiliʼ rnnaliʼ: “Bitiʼ
cuanuʼ.” ¿Naruʼ ribántsaliʼ libíʼiliʼ?
\v 22 Rnnaliʼ caʼ: “Bitiʼ gunuʼ dul-laʼ le riguitsaj
xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ.” ¿Naruʼ rúntsaliʼ libíʼiliʼ
dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ? Libíʼiliʼ
bitiʼ riléʼeliʼ dxiʼa yuguʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga.
¿Naruʼ ribántsaliʼ le dzöʼö lu yudoʼ quéguequi?
\v 23 Run ba zxön cuinliʼ tuʼ dë lu náʼaliʼ xibá queëʼ
Dios. ¿Naruʼ rucáʼanatsaliʼ Dios cáʼasö, en riguítsjaliʼ
xibá le gunná bëʼë Lëʼ?
\v 24 Nazúaj lu guichi láʼayi ca runliʼ, rnna: Niʼa que
le runliʼ libíʼiliʼ nupa bitiʼ nácagaca judío taʼnnë́
ziʼ queëʼ Dios.
\p
\v 25 Le nácatë ruziʼu xibé lë naʼ narugu lu xipë́luʼu
le naca bëʼ nazíʼ lu náʼaliʼ xibá queëʼ Dios channö
runuʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ queëʼ Dios, pero channö riguitsjuʼ
xibá le gunná bëʼë Lëʼ, nuhuöácuʼ ca tu bönniʼ bitiʼ
néquinëʼ queëʼ Dios.
\v 26 Que lë ni naʼ, channö zoëʼ tu bönniʼ bitiʼ narugu
lu xipë́lëʼë lë naʼ naca bëʼ nu nazíʼi xibá queëʼ Dios,
pero runëʼ idútë ca rinná bëʼ xibá queëʼ Lëʼ, bönniʼ
ni náquiëʼ lahuëʼ Dios ca tu bönniʼ narugu caz lu xipë́lëʼë
lë naʼ naca bëʼ sal-laʼ bitiʼ narugu lu xipëlaʼ cazëʼ.
\v 27 Bönniʼ naʼ bitiʼ narugu lu xipë́lëʼë lë naʼ naca
bëʼ nu nazíʼi xibá queëʼ Dios, pero runëʼ idú ca rinná
bëʼ xibá naʼ queëʼ Dios, ca runëʼ bönniʼ ni ruluíʼi nabágaʼliʼ
libíʼiliʼ xíguiaʼ, sal-laʼ dë lu náʼaliʼ xibá naʼ queëʼ
Dios, en narugu lu xipë́laʼliʼ lë naʼ naca bëʼ nazíʼ lu
náʼaliʼ xibá naʼ queëʼ Dios, pero bitiʼ runliʼ ca rinná
bëʼ xibá queëʼ naʼ.
\v 28 Bitiʼ náquiëʼ idú bönniʼ judío tu bönniʼ nácasëʼ
caní lu yöl-laʼ bönáchisö queëʼ, ateʼ bitiʼ naca idú lë
naʼ naca bëʼ le narúgusö lu xipë́lëʼë nu bönniʼ.
\v 29 Náquiëʼ idú bönniʼ judío bönniʼ naʼ náquiëʼ caní
lu icja ládxiʼdaʼahuëʼ, en le naca idú le narugu lu xipë́lëʼë
nu bönniʼ le naca bëʼ nu nazíʼi xibá queëʼ Dios, naca
tu le yuʼu icja ládxiʼdoʼgaca bönachi. Naca que böʼ
naca cázaruʼ, en calëga que yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ.
Nu bönniʼ náquiëʼ caní, bitiʼ tun bönachi lëʼ bal, pero
Dios caz gunëʼ lëʼ bal.
\c 3
\p
\v 1 Channö caní naca, ¿bizxi ruziʼtsëʼ xibé tu bönniʼ
tuʼ náquiëʼ judío? ¿Bizxi ruziʼë xibé tu bönniʼ judío
tuʼ narugu lu xipë́lëʼë?
\v 2 Yenniʼ ruziʼë xibé, en zián ca ruziʼë xibé. Le nácatërö
lo, Dios guluʼë lu náʼagaquiëʼ yuguʼ bönniʼ judío didzaʼ
láʼayi queëʼ.
\v 3 Bal-lëʼ bitiʼ taʼyéajlëʼë Dios. ¿Naruʼ réquitsenuʼ
bitiʼ gunëʼ Dios ca rnna xtídzëʼë tuʼ cabí taʼyéajlëʼë
Lëʼ?
\v 4 ¡Bitiʼ caʼ gaca! Ral-laʼ guéquibeʼeruʼ rúnticaʼsëʼ
Dios ca rnna didzaʼ bëʼë, sal-laʼ taʼzíʼ yëʼ yúguʼtë bönachi.
Ca naca queëʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Gaca bëʼ nacuʼ tsahuiʼ niʼa que didzaʼ ruʼu,
\q en urujuʼ tsahuiʼ channö nu uchiʼa usörö́ Liʼ.
\p
\v 5 Cateʼ runruʼ le ruáʼ döʼ, Dios rnnëʼ bitiʼ naca
tsahuiʼ le runruʼ. Lë ni naca bëʼ tsahuiʼ náquiëʼ Dios.
Nacuáʼ nupa taʼnná: “Le cabí naca tsahuiʼ le runruʼ
naca bëʼ náquiëʼ Dios tsahuiʼ, ateʼ que lë ni naʼ bitiʼ
ral-laʼ gunëʼ rëʼu xíguiaʼ.”
\v 6 ¡Bitiʼ caʼ naca caní! Laʼtuʼ ruziʼë xibé Dios le
ruáʼ döʼ runruʼ, ¿nacxi caz gaca uchiʼa usörö́ëʼ bönachi
yödzölió ni?
\p
\v 7 Cateʼ nu rizíʼ yëʼ, Dios rnnëʼ bitiʼ ruíʼi didzaʼ
nu naʼ ca runëʼ Lëʼ. Lë ni naca bëʼ naca idútë li didzaʼ
ruʼë Dios. Taʼnnë́ʼ bönniʼ le taʼzíʼ yëʼë légaquiëʼ run
ga gaca queëʼ Dios yöl-laʼ ba, ateʼ bitiʼ ral-laʼ ichúguiëʼ
quégaquiëʼ, cabí innë́ʼ nácagaquiëʼ bönniʼ dul-laʼ.
\v 8 ¿Naruʼ huannátsaruʼ: “Guáʼaruʼ döʼ para gaca le
naca dxiʼa”? Nupa naʼ taʼnnë́ ziʼ queë́ruʼ taʼnná rusédiruʼ
caní, ateʼ tsahuiʼ naca ichúguiëʼ Dios quéguequi.
\s Yúguʼtëruʼ nabágaʼruʼ dul-laʼ
\p
\v 9 ¿Bizxi caz innaruʼ naʼa? Ca naca queë́tuʼ netuʼ,
bönniʼ judío, ¿nácarötuʼ tsahuiʼ ca iaʼzícaʼrö bönachi?
¡Bitiʼ caʼ nácatuʼ! Chibuluʼa ni, nabágaʼgaca dul-laʼ
bönachi judío, ateʼ nabágaʼgaca caʼ dul-laʼ bönachi izáʼa.
¡Yúguʼtëʼ nabágaʼgaquiëʼ dul-laʼ!
\v 10 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Cuntu nu zoa naca tsahuiʼ, cuntu nu caz.
\q
\v 11 Cuntu nu réajniʼi.
\q Cuntu nu riguilaj Dios.
\q
\v 12 Yúguʼtëʼ taʼdë́ʼ ga yúbölö.
\q Yúguʼtëʼ nanítigaquiëʼ.
\q Cuntu nu run le naca dxiʼa, cuntu nu caz.
\q
\v 13 Lubáʼagaquiëʼ nácagaca ca yeru ba nayáljagaca.
\q Len yöl-laʼ rinnësö quégaquiëʼ taʼzíʼ yéʼenëʼ luzáʼagaquiëʼ.
\q Didzaʼ rirúaj ruáʼagaquiëʼ naca ca le yudzu láyaʼbaʼ
bëla síniaʼ.
\q
\v 14 Len yuguʼ didzaʼ tuʼë, tuʼdidzaʼ yúdxinëʼ bönachi,
\q en taʼnnë́ ziʼë quégaca bönachi naʼ.
\q
\v 15 Nacuʼë sinaʼ tútigaquiëʼ bönachi.
\q
\v 16 Gátiʼtës ga taʼdödëʼ tuʼsunítiëʼ, en tuʼsacaʼ ziʼë
luzáʼagaquiëʼ.
\q
\v 17 Bitiʼ taʼzéquiʼnëʼ ilaʼbözëʼ dxíʼadoʼ.
\q
\v 18 Bitiʼ caʼ tádxinëʼ Dios.
\p
\v 19 Nö́ziruʼ yúguʼtë didzaʼ ni bëʼë Dios, rëʼ yuguʼ
bönniʼ naʼ dë lu náʼagaquiëʼ xibá queëʼ. Que lë ni naʼ
cuntu nu gaca inná bitiʼ nabagaʼ dul-laʼ, ateʼ yúguʼtë
bönachi idútë yödzölió, uchiʼa usörö́ëʼ Dios quéguequi.
\v 20 Tuíʼi ládxiʼgaquiëʼ yuguʼ bönniʼ judío ilunëʼ
yuguʼ le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios para uluʼhuöáquiëʼ
tsahuiʼ, pero cuntu nu huöáca tsahuiʼ caní, tuʼ nuzóëʼ
Dios xibá queëʼ para guéquibeʼeruʼ nabágaʼruʼ dul-laʼ.
\s Uláruʼ tuʼ réajlëʼëruʼ Jesucristo
\p
\v 21 Naʼa, chibuluíʼi lahui ca gaca huöácaruʼ tsahuiʼ
lahuëʼ Dios. Bitiʼ gaca huöácaruʼ tsahuiʼ tuʼ runruʼ
ca rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, sal-laʼ lu xibá queëʼ naʼ,
en lu guichi láʼayi ga nazúajgaca le gulaʼnnë́ʼ bönniʼ
guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, ruíʼi didzaʼ ca gaca huöácaruʼ
tsahuiʼ.
\v 22 Dios caz runëʼ ga huöácaruʼ tsahuiʼ tuʼ réajlëʼëruʼ
Jesucristo, ateʼ gunëʼ ga uluʼhuöáca tsahuiʼ yúguʼtë
nupa ilaʼyéajlëʼ Lëʼ. Tuz ca nácagaca yúguʼtë bönachi
\v 23 tuʼ núngaquiëʼ yúguʼtëʼ dul-laʼ, en bitiʼ caʼ nácagaquiëʼ
tsahuiʼ ca naʼ náquiëʼ Dios idú tsahuiʼ.
\v 24 Dios ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ, en nunsëʼ rëʼu tsahuiʼ
tuʼ böáʼuëʼ Jesucristo rëʼu.
\v 25 Dios budödëʼ Jesucristo uláz queë́ruʼ. Lëʼ bulaljëʼ
xichönëʼ, le rigúa dul-laʼ, lë naʼ uzíʼiruʼ xibé channö
uyéajlëʼëruʼ Lëʼ. Caní benëʼ Dios para gaca bëʼ náquiëʼ
tsahuiʼ Lëʼ sal-laʼ lu yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ queëʼ
budö́disëʼ cáʼasö yuguʼ dul-laʼ benruʼ dza niʼte.
\v 26 Caní benëʼ Dios, buluíʼi cuinëʼ tsahuiʼ dza ni
zóaruʼ naʼa, ateʼ rugáʼanëʼ tsahuiʼ sal-laʼ rugǘëʼ dul-laʼ
nabágaʼgaca bönachi, runëʼ ga tuʼhuöáca tsahuiʼ nupa
taʼyéajlëʼ Cristo.
\p
\v 27 ¿Naruʼ huácatsö gun ba zxön cuinruʼ ca naca queë́ruʼ?
¡Bitiʼ caʼ gácaruʼ! ¿Bizx que naʼ? Naca tuʼ nuláruʼ,
calëga tuʼ runruʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, pero
tuʼ réajlëʼësiruʼ Jesucristo.
\v 28 Naʼa, rusácaʼruʼ queë́ruʼ nuhuöáquiëʼ tsahuiʼ tu
bönniʼ tuʼ réajlëʼë Jesucristo, en calëga tuʼ runëʼ ca
rinná bëʼ xibá queëʼ Dios.
\p
\v 29 Ca naca Dios, ¿náquiëʼ Dios quégacasö bönachi judío?
¿Naruʼ cabí náquiëʼ caʼ Dios quégaca bönachi izáʼa?
Ön, náquiëʼ caʼ Dios quégaca bönachi izáʼa naʼ
\v 30 tuʼ zoa Tuz Nu naca Dios. Dios ni gunëʼ ga uluʼhuöáquiëʼ
tsahuiʼ yuguʼ bönniʼ judío tuʼ taʼyéajlëʼë Jesucristo,
yuguʼ bönniʼ naʼ narugu lu xipë́laʼgaquiëʼ lë naʼ naca
bëʼ nu nequi queëʼ Dios, en lëscaʼ caní gunëʼ ga uluʼhuöáquiëʼ
tsahuiʼ yuguʼ bönniʼ ziʼtuʼ tuʼ taʼyéajlëʼë Jesucristo,
en bitiʼ narugu lu xipë́laʼgaquiëʼ lë naʼ naca bëʼ.
\v 31 Naʼa, channö nuláruʼ tuʼ réajlëʼësiruʼ Jesucristo,
¿ba nagáʼana cáʼasö xibá queëʼ Dios? ¡Bitiʼ caʼ naca
caʼ, pero nagáʼanarö tsutsu xibá queëʼ naʼ!
\c 4
\s Le benëʼ Abraham rusedi rëʼu
\p
\v 1 ¿Bizxi caz innaruʼ naʼa? ¿Bizxi bidéliʼnëʼ Abraham,
xuz xtóʼotuʼ netuʼ, nácatuʼ judío?
\v 2 Laʼtuʼ böáquiëʼ tsahuiʼ Abraham tuʼ zoa le ben
cazëʼ lëʼ, gunna gun ba zxön cuinëʼ, pero calëga lahuëʼ
Dios.
\v 3 Ca naca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna:
“Abraham guyéajlëʼë Dios, ateʼ que lë ni naʼ Dios benëʼ
ga böáquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ.”
\v 4 Channö zoa nu bönniʼ runëʼ xichinruʼ, le riguízxjaruʼ-nëʼ
bitiʼ naca tu le ruzáʼ ládxiʼruʼ queëʼ, pero naca tu
le ral-laʼruʼ queëʼ bönniʼ naʼ.
\v 5 Lëscaʼ caní channö tu bönniʼ réajlëʼë Dios, sal-laʼ
bitiʼ bi dxin benëʼ bönniʼ naʼ, Dios, Nu run ga uluʼhuöáca
tsahuiʼ bönachi bitiʼ nácagaca tsahuiʼ, rnnëʼ náquiëʼ
tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ bönniʼ naʼ, tuʼ réajlëʼë Lëʼ.
\v 6 Lëscaʼ caní bëʼë didzaʼ David ca náquiëʼ bicaʼ
ba bönniʼ, Dios rnnëʼ náquiëʼ tsahuiʼ sal-laʼ bitiʼ bi
dxin nunëʼ bönniʼ naʼ.
\v 7 Caní gunnë́ʼ David:
\q ¡Bicaʼ ba bönniʼ naʼ Dios runiti lahuëʼ le bitiʼ naca
tsahuiʼ nunëʼ,
\q en rugǘëʼ yuguʼ dul-laʼ nabáguëʼë!
\q
\v 8 ¡Bicaʼ ba bönniʼ naʼ, Dios bitiʼ rusubáguëʼë lëʼ xíguiaʼ
tuʼ nözi dul-laʼ benëʼ bönniʼ naʼ!
\p
\v 9 ¿Naruʼ nácagacsëʼ bicaʼ ba bönniʼ narugu lu xipë́laʼgaquiëʼ
lë naʼ naca bëʼ, o nácagaca caʼ caní nupa naʼ cabí narugu
lë naʼ lu xipë́laʼgaquiëʼ? Chigunná cázaruʼ böáquiëʼ
Abraham tsahuiʼ lahuëʼ Dios tuʼ guyéajlëʼë Lëʼ.
\v 10 ¿Bátaxi böáquiëʼ tsahuiʼ caní Abraham? ¿Naruʼ
guca cateʼ niʼ chinarugu lu xipë́lëʼë lë naʼ naca bëʼ,
o guca zíʼalö? Bitiʼ guca cateʼ chinarugu lu xipë́lëʼë,
pero zíʼalö guca.
\v 11 Abraham guyéajlëʼë Dios cateʼ niʼ bitiʼ narúguni
lu xipë́lëʼë lë naʼ naca bëʼ. Gudödi naʼ gurugu lu xipë́lëʼë
lë naʼ naca bëʼ, le ruluíʼisö chinuhuöáquiëʼ tsahuiʼ
lahuëʼ Dios. Guca caní para gáquiëʼ Abraham ca xúzgaquiëʼ
yuguʼ bönniʼ ilaʼyéajlëʼë Dios sal-laʼ bitiʼ narugu lu
xipë́laʼgaquiëʼ lë naʼ naca bëʼ. Tuʼ taʼyéajlëʼë Dios,
huáca innë́ʼ Dios nácagaquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ.
\v 12 Náquiëʼ Abraham xuz xtóʼogaquiëʼ yuguʼ bönniʼ
judío taʼyéajlëʼë Dios. Calë́gasö náquiëʼ xúzgaquiëʼ
bönniʼ naʼ narugu lu xipë́laʼgaquiëʼ lë naʼ naca bëʼ,
pero lëscaʼ náquiëʼ xúzgaquiëʼ bönniʼ naʼ tunëʼ ca benëʼ
Abraham, taʼyéajlëʼë Dios ca naʼ benëʼ Abraham cateʼ
niʼ bitiʼ narúguni lu xipë́lëʼë lë naʼ.
\s Le guzxíʼ lu nëʼë Dios gataʼ queë́ruʼ tuʼ réajlëʼëruʼ Lëʼ
\p
\v 13 Guzxíʼ lu nëʼë Dios bi unödzjëʼ queëʼ Abraham,
en quégaca zxíʼini xiʼsóëʼ, gataʼ quégaquiëʼ laʼ yödzölió
nisö. Gaca caní, calëga tuʼ tunëʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ
Dios, pero tuʼ nuhuöácagaquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ tuʼ
taʼyéajlëʼë Lëʼ.
\v 14 Laʼtuʼ gataʼ yödzölió ni quégacasö nupa tun ca
rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, bitiʼ gun bayudxi nu tséajlëʼ
Lëʼ, ateʼ nítisö gaca le guzxíʼ lu nëʼë Dios.
\v 15 Ruluíʼi xibá queëʼ Dios rëʼu nabágaʼruʼ xíguiaʼ,
le run ga ichúguiëʼ Dios queë́ruʼ gátiruʼ. Ga niʼ bitiʼ
ridxini xibá queëʼ naʼ, bitiʼ gaca ilaʼdáʼbagaʼ bönachi
le rinná bëʼ xibá naʼ.
\p
\v 16 Que lë ni naʼ uzíʼiruʼ xibé le guzxíʼ lu nëʼë
Dios tuʼ réajlëʼëruʼ Lëʼ, para gaca bëʼ naca tu le ruzáʼ
ládxëʼë queë́ruʼ. Caní naca, para gaca bëʼdaʼ gataʼ quéguequi
yúguʼtë zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë
Dios, calë́gasö quégaquiëʼ bönniʼ naʼ dë lu náʼagaquiëʼ
xibá queëʼ Dios, pero lëscaʼ quégaca nupa taʼyéajlëʼ
Dios ca naʼ guyéajlëʼë Abraham Dios. Abraham naʼ náquiëʼ
ca xuz xtóʼoruʼ yúguʼtëruʼ rëʼu, réajlëʼëruʼ-nëʼ Dios.
\v 17 Caní náquiëʼ ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, le
rnna: “Nuzóaʼ liʼ ca xúzgaca bönachi idútë yödzölió.”
\p Caní naca, lahuëʼ Dios, Nu naʼ guyéajlëʼë Abraham, náquiëʼ
xuz gudödi queë́ruʼ yúguʼtëruʼ. Dios ni rusubanëʼ nupa
chinátigaca, en ruʼë didzaʼ que nu bitiʼ zuíni tsca chizóa
caz nu naʼ bitiʼ zuíni.
\p
\v 18 Caní naca tuʼ gudxëʼ Dios Abraham naʼ: “Ziántërö
ilaʼcuáʼ zxíʼini xiʼsúʼ.” Abraham guyéajlëʼë Dios, en
benëʼ löza lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios, sal-laʼ bitiʼ guca
iléʼenëʼ lë naʼ runëʼ löza, ateʼ caní guca, bidéliʼnëʼ
náquiëʼ xúzgaca bönachi idútë yödzölió.
\v 19 Bitiʼ guca Abraham chopa ládxëʼë ca naʼ réajlëʼë
Dios, sal-laʼ chiyuʼë ca tu gayuáʼ iz, en yöjnenëʼ ca naca
que le naca cazëʼ, chinati caz tuʼ chinagúladëʼë, encaʼ
ca naca queë́nu Sara queëʼ, nácanu nigula huödx.
\v 20 Bitiʼ guca chopa ládxëʼë, en bitiʼ gúquiëʼ tuʼ
caréajlëʼ ca naca le guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ queëʼ,
pero bidipa ládxëʼë tuʼ guyéajlëʼë Dios, ateʼ guluʼë
Dios yöl-laʼ ba.
\v 21 Idú ládxëʼë benëʼ löza Dios, napëʼ yöl-laʼ huáca
gunëʼ idútë lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë.
\v 22 Que lë ni naʼ, tuʼ guyéajlëʼë Abraham Dios, Dios
buzóëʼ queëʼ náquiëʼ tsahuiʼ.
\p
\v 23 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Dios buzóëʼ
queëʼ náquiëʼ tsahuiʼ.” Nazúaj lu guichi caní, calë́gasö
para uziʼë xibé Abraham,
\v 24 pero para uzíʼiruʼ xibé caʼ rëʼu. Rëʼu ni, Dios
gunëʼ ga huöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ channö uyéajlëʼëruʼ
Lëʼ, busubanëʼ Xanruʼ Jesús lu yöl-laʼ guti.
\v 25 Jesús naʼ, Dios budödëʼ Lëʼ para gútiëʼ tuʼ nözi
dul-laʼ nabágaʼruʼ, ateʼ busubanëʼ Lëʼ lu yöl-laʼ guti,
para gaca gunëʼ ga huöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ.
\c 5
\s Le rataʼ queë́ruʼ tuʼ rnnëʼ Dios nuhuöácaruʼ tsahuiʼ
\p
\v 1 Naʼa, rnnëʼ Dios nuhuöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ
niʼa que le benëʼ Xanruʼ Jesucristo, channö réajlëʼëruʼ
Lëʼ, ateʼ que lë ni naʼ nuhuöácaruʼ tuz len Lëʼ.
\v 2 Tuʼ réajlëʼëruʼ Jesucristo, ruzíʼiruʼ xibé le ruzáʼ
ládxëʼë Dios queë́ruʼ, le rutipa ládxiʼruʼ. Rudzéjaruʼ
tuʼ runruʼ löza uzíʼiruʼ caʼ xibé yöl-laʼ zxön queëʼ
Dios.
\v 3 Calë́gasö caní rudzéjaruʼ, pero rudzéjaruʼ caʼ cateʼ
riguíʼi rizácaʼruʼ, tuʼ chinö́ziruʼ le riguíʼi rizácaʼruʼ
rusedi rëʼu cö́zaruʼ zxön ladxiʼ.
\v 4 Cateʼ ribö́zaruʼ zxön ladxiʼ rurúajruʼ tsahuiʼ lahuëʼ
Dios, en cateʼ chinurúajruʼ tsahuiʼ runruʼ löza Lëʼ gácalen
cazëʼ rëʼu.
\v 5 Cateʼ runruʼ löza Lëʼ, bitiʼ caʼ raca chopa ládxiʼruʼ.
Caní naca, tuʼ nuhuö́laj nudzë́ʼe icja ládxiʼdoʼoruʼ yöl-laʼ
nadxíʼi queëʼ Dios rëʼu. Runëʼ Dios Böʼ Láʼayi, Bönniʼ
gusö́l-lëʼë Dios queë́ruʼ ga raca caní.
\p
\v 6 Cateʼ niʼ bitiʼ caʼ guca uláruʼ rácasö queë́ruʼ,
cateʼ gúlaʼrö dza queëʼ, Cristo gútiëʼ uláz queë́ruʼ, niʼ
nácaruʼ bönachi dul-laʼ.
\v 7 Cuntu nu guë́ʼëni gati uláz queëʼ tu bönniʼ tsahuiʼ.
Nadxi caʼ nu urugui gati uláz queëʼ tu bönniʼ náquiëʼ
idú dxiʼa.
\v 8 Dios ruluíʼinëʼ rëʼu ca nadxíʼideʼenëʼ rëʼu, tuʼ
gútiëʼ Cristo uláz queë́ruʼ cateʼ niʼ nácaruʼ bönniʼ
dul-laʼ.
\v 9 Chinuhuöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios tuʼ bulaljëʼ
Cristo xichönëʼ, gútiëʼ uláz queë́ruʼ. Que lë ni naʼ chinácadaʼ
löza usölë́ʼ Lëʼ rëʼu lu dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi
dul-laʼ gátigaca.
\v 10 Cateʼ niʼ bitiʼ riléʼeruʼ-nëʼ Dios dxiʼa, gútiëʼ
Zxíʼinëʼ Dios uláz queë́ruʼ para huöácaruʼ tuz len Lëʼ.
Naʼa, tuʼ zoëʼ nabanëʼ, en chinuhuöácaruʼ tuz len Lëʼ,
chinácadaʼ löza uláruʼ.
\v 11 Rudzéjaruʼ lahuëʼ Dios niʼa que le benëʼ Xanruʼ
Jesucristo, tuʼ nuhuöácaruʼ tuz len Dios niʼa que lë
naʼ benëʼ Lëʼ.
\s Le benëʼ Adán, en le benëʼ Cristo
\p
\v 12 Guyúʼu dul-laʼ yödzölió ni tuʼ nözi le benëʼ tuzëʼ
bönniʼ, ateʼ tuʼ benëʼ dul-laʼ, guyúʼu caʼ yöl-laʼ guti.
Que lë ni naʼ ilátigaca yúguʼtë bönachi tuʼ nabágaʼgaca
yúguʼtë bönachi dul-laʼ.
\v 13 Zíʼatëlö ga bidxintë xibá queëʼ Dios, gulún bönachi
yödzölió ni dul-laʼ, pero bitiʼ busubáguëʼë Dios bönachi
naʼ xíguiaʼ ca nupa taʼdáʼbagaʼ xibá queëʼ tuʼ nözi
dul-laʼ naʼ, tuʼ bitiʼ ridxini xibá queëʼ quégaquiëʼ.
\v 14 Ga gudelaʼ zoëʼ Adán ga bidxintë zoëʼ Moisés gulati
yúguʼtë bönachi tuʼ gulaʼbagaʼ dul-laʼ, sal-laʼ bitiʼ gulaʼdáʼbagaʼ
tu le gunná bëʼë Dios ca benëʼ Adán. Nácagaca yúguʼtë
bönachi tuz len Adán tuʼ nácagaca zxíʼini xiʼsóëʼ. Lë
ni ruluíʼi rëʼu ca ilaca tuz len Cristo yúguʼtë nupa
ilaʼyéajlëʼ Lëʼ.
\p
\v 15 Le rúnnasëʼ queë́ruʼ Dios bitiʼ naca ca le guca
queë́ruʼ tuʼ nözi dul-laʼ benëʼ Adán. Tuʼ nözi dul-laʼ
benëʼ tuzëʼ bönniʼ, ilátigaca yúguʼtë bönachi. Dxíʼatërö
naca le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ Dios, en le rúnnasëʼ queë́ruʼ.
Ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ lë ni niʼa que le benëʼ yetuzëʼ
Bönniʼ, Jesucristo.
\v 16 Le rúnnasëʼ Dios queë́ruʼ bitiʼ naca ca le guca
queë́ruʼ tuʼ nözi dul-laʼ naʼ benëʼ tuzëʼ bönniʼ naʼ.
Le guchúguiëʼ Dios queëʼ Adán gátiëʼ tuʼ nözi dul-laʼ
naʼ benëʼ, guchúguiëʼ caʼ Dios quégaca yúguʼtë bönachi
gátigaca. Le rúnnasëʼ Dios queë́ruʼ naca para huöácaruʼ
tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ sal-laʼ nabágaʼruʼ dul-laʼ zián.
\v 17 Guyúʼu yöl-laʼ guti tuʼ nözi dul-laʼ benëʼ tuzëʼ
bönniʼ. Nácatërö löza ilaʼdeliʼ yöl-laʼ naʼbán nupa uluʼhuöáca
tsahuiʼ lahuëʼ Dios tuʼ zoa le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ
Dios niʼa que le benëʼ yetuzëʼ Bönniʼ, Jesucristo.
\p
\v 18 Dios guchúguiëʼ quégaca yúguʼtë bönachi ilátigaca
tuʼ nözi dul-laʼ benëʼ tuzëʼ bönniʼ naʼ. Lëscaʼ caní
gaca uluʼhuöáca tsahuiʼ yúguʼtë bönachi niʼa que le
naca tsahuiʼ benëʼ yetuzëʼ Bönniʼ naʼ, gataʼ yöl-laʼ naʼbán
idú quégaquiëʼ.
\v 19 Buluʼhuöáca huen dul-laʼ bönachi zián tuʼ cabí
benëʼ tuzëʼ bönniʼ ca rnna xtídzëʼë Dios. Lëscaʼ caní
uluʼhuöáca tsahuiʼ bönachi tuʼ benëʼ yetuzëʼ Bönniʼ
naʼ ca rnna xtídzëʼë Dios.
\p
\v 20 Guyúʼu xibá queëʼ Dios yödzölió ni para gaca bëʼdaʼ
nabágaʼgaca bönachi dul-laʼ. Tuʼ guca bëʼrö nabágaʼgaca
dul-laʼ, guca bëʼrö caʼ zxö́ntërö naca le buzáʼ ládxëʼë
Dios quégaca bönachi.
\v 21 Gutaʼ yöl-laʼ huáca unná bëʼ que dul-laʼ guti rëʼu.
Lëscaʼ caní le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ napa yöl-laʼ
huáca gun ga huöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ, ateʼ gataʼ
yöl-laʼ naʼbán idú queë́ruʼ niʼa que le benëʼ Xanruʼ Jesucristo.
\c 6
\s Naca tsca chinátiruʼ para cabirö gunruʼ dul-laʼ tuʼ nabániruʼ-nëʼ Jesucristo
\p
\v 1 ¿Bizxi caz innaruʼ naʼa? ¿Naruʼ gúntsaruʼ dul-laʼ
para gátaʼrö queë́ruʼ le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ?
\v 2 ¡Bitiʼ gun cázaruʼ caʼ! Naca queë́ruʼ ca tsaz chinati
cázaruʼ para cabirö gunruʼ dul-laʼ. ¿Naruʼ gúnticaʼsiruʼ
dul-laʼ?
\v 3 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ ca naʼ naca queë́ruʼ? Channö
bidílaruʼ nisa para huöácaruʼ tuz len Cristo, lë naʼ
bidílaruʼ nisa ruluíʼi rëʼu chigudö́diruʼ lu yöl-laʼ guti
tsözxö́n len Lëʼ.
\v 4 Ca naʼ guca, gútilenruʼ-nëʼ Cristo tsözxö́n, lëscaʼ
caní bigáchiʼlenruʼ-nëʼ tsözxö́n niuʼ yeru ba cateʼ niʼ
bidílaruʼ nisa. Ca naʼ busubanëʼ Dios Cristo lu yöl-laʼ
guti len yöl-laʼ huáca zxön queëʼ, lës caní caʼ rëʼu nubánlenruʼ-nëʼ
Jesús tsözxö́n para gácaruʼ bönachi idútë cubi queëʼ.
\p
\v 5 Channö nunruʼ Cristo tsözxö́n, gútiruʼ ca naʼ gútiëʼ
Lëʼ, lëscaʼ caní gunruʼ-nëʼ tsözxö́n, ubanruʼ lu yöl-laʼ
guti ca naʼ bubanëʼ Lëʼ.
\v 6 Chinö́z quéziruʼ lë ni, yöl-laʼ bönachi queë́ruʼ le
guzóa zíʼalö gudáʼlen Lëʼ tsözxö́n lëʼe yaga cruz, para
initi yöl-laʼ bönachi queë́ruʼ naʼ bénlenruʼ le dul-laʼ,
para cabirö inná beʼe le naca dul-laʼ rëʼu.
\v 7 Channö nácaruʼ tuz len Nu naʼ guti tuʼ nözi dul-laʼ,
nuhuöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios tuʼ cabirö nabágaʼruʼ
dul-laʼ naʼ, ateʼ bítiʼrö yúʼuruʼ lu naʼ dul-laʼ.
\v 8 Naʼa, channö nátilenruʼ-nëʼ Cristo tsözxö́n, réajlëʼëruʼ
ubánlenruʼ-nëʼ caʼ tsözxö́n,
\v 9 tuʼ chinö́ziruʼ bubanëʼ Cristo lu yöl-laʼ guti, en
bítiʼrö gátiëʼ. Que lë ni naʼ bítiʼrö bi gaca gun yöl-laʼ
guti naʼ queëʼ Lëʼ.
\v 10 Ca naʼ guca, gútiëʼ Lëʼ, tu luzuísö gútiëʼ tuʼ nözi
dul-laʼ quégaca yúguʼtë bönachi, pero ca naʼ naca, zoëʼ
nabanëʼ, nabánlenëʼ Dios.
\v 11 Lëscaʼ caní ral-laʼ usácaʼliʼ queë́liʼ naca queë́liʼ
ca chinati cázaliʼ para cabirö gunliʼ dul-laʼ, pero zóaliʼ
nabanliʼ para gunliʼ ca rnna xtídzëʼë Dios tuʼ nácaliʼ
tuz len Xanruʼ Jesucristo.
\p
\v 12 Que lë ni naʼ, bitiʼ güíʼiliʼ lataj le naca dul-laʼ,
para cabí gun ga gunliʼ dul-laʼ lu le naca cázaliʼ le
gati caz. Bitiʼ gunliʼ ca naca le rizë́ ládxiʼliʼ le
ruáʼ döʼ, lu le naca cázaliʼ.
\v 13 Bitiʼ udödi cuinliʼ lu dul-laʼ, bitiʼ gunliʼ le
ruáʼ döʼ, pero guliʼdödi cuinliʼ lu nëʼë Dios tuʼ nubanliʼ
lu yöl-laʼ guti, en guliʼdödi lu nëʼë idútë le naca cázaliʼ
para ugúnlenëʼ le le naca dxiʼa.
\v 14 Bitiʼ güíʼiliʼ lataj le naca dul-laʼ, para cabí
gun ga gunliʼ dul-laʼ, tuʼ nuzóëʼ Dios libíʼiliʼ, calëga
para inná beʼe libíʼiliʼ xibá queëʼ, pero para inná beʼe
libíʼiliʼ le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ.
\s Le rucudzuʼ didzaʼ ca naca que nu bönniʼ nadóʼo
\p
\v 15 ¿Bizxi caz innaruʼ naʼa? ¿Naruʼ gúntsaruʼ dul-laʼ
tuʼ cabirö rinná beʼe xibá queëʼ Dios rëʼu, pero rinná
beʼe le ruzáʼ ládxëʼë Dios rëʼu? ¡Bitiʼ caʼ gunruʼ caní!
\v 16 Chinö́z quéziliʼ dxiʼa channö udödi cuinliʼ lu
nëʼë nu bönniʼ para gácaliʼ bönniʼ nadóʼogaca queëʼ,
en gunliʼ ca rnna xtídzëʼë, tsaz nácaliʼ bönniʼ nadóʼogaca
queëʼ bönniʼ naʼ runliʼ ca rnna xtídzëʼë. Lëscaʼ caní
gaca channö udödi cuinliʼ para gunliʼ dul-laʼ le gun
ga gátiliʼ, o channö udödi cuinliʼ para gunliʼ ca rnna
xtídzëʼë Dios, Nu gun ga huöácaliʼ tsahuiʼ.
\v 17 Naʼa, ¡Xclenëʼ Dios! Sal-laʼ zíʼalö gúcaliʼ bönniʼ
nadóʼogaca lu naʼ dul-laʼ, naʼa idú ládxiʼliʼ runliʼ ca
rinná bëʼ xibá naʼ budödi cuinliʼ lu nëʼe.
\v 18 Tuʼ chinulaliʼ lu naʼ dul-laʼ, nuhuöácaliʼ ca yuguʼ
bönniʼ nadóʼogaca lu naʼ le naca dxiʼa.
\v 19 (Ruíʼilenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ ca tuíʼi didzaʼ bönachi,
tuʼ cabí réajniʼiliʼ idútë lu yöl-laʼ bönachi queë́liʼ.)
Zíʼalö budödi cuinliʼ len idútë le naca cázaliʼ lu naʼ
le ruáʼ döʼ, en lu naʼ le cabí naca tsahuiʼ, ateʼ gúcaliʼ
ca yuguʼ bönniʼ nadóʼogaca lu në́ʼeguequi, en benliʼ xichini
le ruáʼ döʼ naʼ. Naʼa, guliʼdödi idútë le naca cázaliʼ
lu naʼ le naca tsahuiʼ, para gácaliʼ ca yuguʼ bönniʼ
nadóʼogaca lu nëʼe, en gunliʼ xichini lë naʼ naca tsahuiʼ
para gácaliʼ bönachi narúajgaca quez queëʼ Dios.
\p
\v 20 Cateʼ niʼ nácaliʼ ca yuguʼ bönniʼ nadóʼogaca lu
naʼ dul-laʼ, bitiʼ benliʼ xichini le naca tsahuiʼ.
\v 21 Naʼa, ¿naruʼ buzíʼitsaliʼ xibé lë naʼ benliʼ zíʼalö?
Naʼa lë naʼ benliʼ run ga rutuíʼiliʼ, en run ga nu gati
tsaz.
\v 22 Naʼa chinulaliʼ lu naʼ dul-laʼ, en nácaliʼ ca yuguʼ
bönniʼ nadóʼogaca queëʼ Dios, en ruzíʼiliʼ xibé le run
ga nácaliʼ bönachi narúajgaca quez queëʼ Dios, en le
run ga dë queë́liʼ yöl-laʼ naʼbán idú.
\v 23 Lazxaj nu run dul-laʼ naca yöl-laʼ guti, pero le
rúnnasëʼ Dios queë́ruʼ naca yöl-laʼ naʼbán idú, le rataʼ
queë́ruʼ tuʼ nácaruʼ tuz len Xanruʼ Jesucristo.
\c 7
\s Le rucudzuʼ didzaʼ yöl-laʼ nutsaga naʼ
\p
\v 1 Bö́chaʼadoʼ, núlöliʼ núnbëʼëliʼ xibá queëʼ Dios.
Nöz quéziliʼ rinná beʼe xibá naʼ nu bönniʼ tsanni ni
zoëʼ nabanëʼ.
\v 2 Naca queë́liʼ ca naca que tu nigula nutsaga náʼlennu-nëʼ
bönniʼ, yúʼunu lu nëʼë bönniʼ queë́nu tsanni ni zoëʼ nabanëʼ
ca rinná bëʼ xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ, pero channö
chinátiëʼ, nurúajnu lu naʼ xibá naʼ.
\v 3 Caní naca, tsanni ni zoëʼ nabanëʼ bönniʼ queë́nu,
channö utsaga náʼlennu-nëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ, gunnu dul-laʼ
le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ, pero channö
chinátiëʼ bönniʼ queë́nu naʼ, nurúajnu lu naʼ xibá naʼ,
ateʼ naʼa, channö utsaga náʼlennu-nëʼ nu bönniʼ yúbölö,
bitiʼ gunnu dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga
naʼ.
\p
\v 4 Lëscaʼ caní raca queë́liʼ, bö́chaʼa. Tuʼ dzágaliʼ-nëʼ
Cristo chinati cázaliʼ libíʼiliʼ para cabirö inná beʼe
libíʼiliʼ le rinná bëʼ xibá naʼ, para guéquiliʼ que Nu
yúbölö. Naʼa chinéquiliʼ queëʼ Cristo, Nu naʼ bubán lu
yöl-laʼ guti. Caní naca, para gaca gunruʼ le raza ládxëʼë
Dios.
\v 5 Tsanni niʼ guyúʼuruʼ lu naʼ yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ,
le rinná bëʼ xibá naʼ ben ga gulaca bëʼ le guzë́ ládxiʼruʼ
le ruáʼ döʼ, le gulún dxin lu idútë le naca cázaruʼ para
ilún ga gátiruʼ.
\v 6 Naʼa nuláruʼ lu naʼ xibá naʼ tuʼ nati cázaruʼ tsca
naca le rinná bëʼ xibá naʼ gunná beʼe rëʼu zíʼalö. Caní
naca para gaca gunruʼ xichinëʼ Dios lu yöl-laʼ naʼbán
cubi le runnëʼ queë́ruʼ Dios Böʼ Láʼayi, en calëga gunruʼ
xichinëʼ lu lë naʼ chinaca gula, le naca xibá naʼ.
\s Le dzaga nedaʼ le naca dul-laʼ
\p
\v 7 ¿Bizxi caz innaruʼ naʼa? ¿Naruʼ runtsö xibá queëʼ
Dios ga runaʼ dul-laʼ? ¡Bitiʼ caʼ run caní! Laʼtuʼ cabí
buzéajniʼi le rinná bëʼ xibá naʼ nedaʼ, bitiʼ gunözdaʼ
naca dul-laʼ le runaʼ. Laʼtuʼ cabí zoa lu xibá naʼ le
rnna: “Bitiʼ së ládxuʼu le dë que luzóʼo”, bitiʼ gunözdaʼ
naca dul-laʼ yöl-laʼ rizë́ ladxiʼ le dë que luzáʼa.
\v 8 Cateʼ bidxín quiaʼ xibá naʼ, guca bëʼ le naca dul-laʼ
naʼ run dxin lu idútë le nacaʼ, ateʼ ben ga gúquibeʼedaʼ
rizë́ ládxaʼa yúguʼtë le ruáʼ döʼ. Ga bitiʼ ridxini xibá
naʼ, bitiʼ naca bëʼ le naca dul-laʼ.
\v 9 Dza niʼte, zíʼatëlö ga bidxín quiaʼ xibá queëʼ Dios,
niʼ gúquidaʼ zoaʼ nabanaʼ, pero cateʼ bidxín quiaʼ xibá
naʼ, gúquibeʼedaʼ nabágaʼa dul-laʼ, en chinati cazaʼ.
\v 10 Dios gunná bëʼë xibá naʼ para gun ga gataʼ queë́ruʼ
yöl-laʼ naʼbán, pero ben ga gúquibeʼedaʼ chinati cazaʼ.
\v 11 Guca bëʼ nazíʼ yéʼedaʼ ca naca dul-laʼ, tuʼ ben
xibá naʼ ga gúquibeʼedaʼ nabágaʼa dul-laʼ, en ral-laʼ gátiaʼ.
\p
\v 12 Que lë ni naʼ, láʼayi naca xibá queëʼ Dios, ateʼ
láʼayi, en tsahuiʼ, en dxiʼa naca le gunná bëʼë.
\v 13 ¿Naruʼ bentsö lë naʼ naca dxiʼa ga bidxín quiaʼ
yöl-laʼ guti? ¡Bitiʼ caʼ naca caʼ! Le naca dul-laʼ bugún
dxin lë naʼ naca dxiʼa, en ben ga gúquibeʼedaʼ chinati
cazaʼ para gaca bëʼ naca dul-laʼ le runaʼ. Caní guca,
para gaca bëʼ niʼa que xibá naʼ nácatërö xihuiʼ yúguʼtë
le naca dul-laʼ.
\p
\v 14 Nö́ziruʼ Dios Böʼ Láʼayi bennëʼ queë́ruʼ xibá naʼ,
pero nedaʼ nacaʼ bönáchisö, en yuʼa lu naʼ dul-laʼ ca
tu bönniʼ nadóʼo que.
\v 15 Naʼa, bitiʼ réajniʼidaʼ le runaʼ. Rë́ʼëndaʼ gunaʼ
ca rinná bëʼ xibá naʼ, pero bitiʼ runaʼ lë naʼ rë́ʼëndaʼ
gunaʼ. Le naca dul-laʼ le cabí riléʼedaʼ dxiʼa, lë naʼ
runaʼ.
\v 16 Runaʼ dul-laʼ sal-laʼ bitiʼ rë́ʼëndaʼ gunaʼ dul-laʼ
naʼ. Xibá naʼ rusëdi nedaʼ naca dul-laʼ le cabí naca
dxiʼa. Que lë ni naʼ naca bëʼdaʼ naca dxiʼa le rinná
bëʼ xibá naʼ.
\v 17 Caní naca, calëga nédaʼsö runaʼ dul-laʼ naʼ, pero
dul-laʼ naʼ dzaga nedaʼ run ga runaʼ dul-laʼ naʼ.
\v 18 Nözdaʼ bitiʼ zóalen nedaʼ le naca dxiʼa, o huáca
inníaʼ, lë naʼ naca dxiʼa bitiʼ zóalen le naca yöl-laʼ
bönáchisö quiaʼ. Rë́ʼëndaʼ gunaʼ le naca dxiʼa, pero laʼ
nédaʼsö bitiʼ gaca gunaʼ lë naʼ naca dxiʼa.
\v 19 Bitiʼ runaʼ le naca dxiʼa le rë́ʼëndaʼ gunaʼ, pero
rúnticaʼsaʼ le bitiʼ naca dxiʼa le cabí rë́ʼëndaʼ gunaʼ.
\v 20 Que lë ni naʼ, channö runaʼ dul-laʼ naʼ bitiʼ rë́ʼëndaʼ
gunaʼ, calëga nedaʼ caz runaʼ le, pero dul-laʼ naʼ dzaga
nedaʼ run ga runaʼ dul-laʼ naʼ.
\p
\v 21 Caní naca le raca queë́ruʼ yúguʼtëruʼ. Cateʼ rë́ʼëniruʼ
gunruʼ le naca dxiʼa, dzaga rëʼu le run ga runruʼ le
ruáʼ döʼ.
\v 22 Lu icja ládxiʼdaʼahuaʼ raza ládxaʼa xibá queëʼ
Dios
\v 23 pero réquibeʼedaʼ dzaga idútë le nacaʼ le rinná
beʼe nedaʼ, ateʼ lë ni ridáʼbagaʼ xibá queëʼ Dios yuʼu
icja ládxiʼdaʼahuaʼ. Lë naʼ dzaga idútë le nacaʼ run
ga runaʼ dul-laʼ.
\p
\v 24 ¡Bicaʼ bayechiʼ nedaʼ! ¿Nuzxi caz gaca usölá nedaʼ
lu yöl-laʼ bönáchisö quiaʼ le run ga runaʼ dul-laʼ?
\v 25 ¡Xclenëʼ Dios, chinularuʼ naʼa niʼa que le benëʼ
Xanruʼ Jesucristo! Que lë ni naʼ, tsca naca le yuʼu icja
ládxiʼdaʼahuaʼ runaʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, sal-laʼ
yöl-laʼ bönáchisö quiaʼ run ga rë́ʼëndaʼ gunaʼ dul-laʼ.
\c 8
\s Le runruʼ tuʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu
\p
\v 1 Que lë ni naʼ, bítiʼrö bi xíguiaʼ nabágaʼgaquiëʼ
yuguʼ bönniʼ néquiguequinëʼ queëʼ Jesucristo, bönniʼ
naʼ bítiʼrö tunëʼ ca rë́ʼëni yöl-laʼ bönáchisö quégaquiëʼ,
pero ca rë́ʼënëʼ Dios Böʼ Láʼayi tunëʼ.
\v 2 Tuʼ nacaʼ tuz len Jesucristo, Dios Böʼ Láʼayi, Nu
naʼ nabániruʼ, rácalenëʼ nedaʼ. Que lë ni naʼ, nuláʼ lu
lë naʼ ben ga benaʼ dul-laʼ, encaʼ lu yöl-laʼ guti.
\v 3 Chinunëʼ Dios le cabí guca gun xibá naʼ, tuʼ cabí
bi guzxéquiʼ gun tuʼ nácaruʼ bönáchisö. Dios gusö́l-lëʼë
Zxíʼini cazëʼ, ateʼ guljëʼ bönachi ca nácaruʼ rëʼu, nácaruʼ
bönachi dul-laʼ, pero bitiʼ bi dul-laʼ benëʼ Lëʼ. Busubagaʼ
cuinëʼ dul-laʼ nabágaʼruʼ rëʼu, ateʼ caní guca, guchúguiëʼ
que dul-laʼ runruʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ.
\v 4 Caní benëʼ para gaca gunruʼ idútë le naca tsahuiʼ
le rinná bëʼ xibá queëʼ, núlöruʼ naʼ bítiʼrö runruʼ ca
rë́ʼëni yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ, pero ca rë́ʼënëʼ Dios
Böʼ Láʼayi runruʼ.
\p
\v 5 Bönniʼ tunëʼ ca rë́ʼëni yöl-laʼ bönáchisö quégaquiëʼ,
tuíʼi ládxiʼgaquiëʼ le naca que yöl-laʼ bönáchisö quégaquiëʼ,
pero bönniʼ tunëʼ ca rë́ʼënëʼ Dios Böʼ Láʼayi, tuíʼi ládxiʼgaquiëʼ
le naca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi.
\v 6 Channö ruíʼi ládxiʼsiruʼ le naca que yöl-laʼ bönáchisö
queë́ruʼ, tsaz gátiruʼ, pero channö ruíʼi ládxiʼruʼ le
naca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, chidë́ yöl-laʼ naʼbán idú queë́ruʼ,
en ribö́zaruʼ dxi ladxiʼ.
\v 7 Nútiʼtës nu ruíʼi ládxiʼsö le naca que yöl-laʼ bönáchisö
que, bitiʼ riléʼe Dios dxiʼa, tuʼ cabí run nu naʼ ca rinná
bëʼ xibá queëʼ Dios, en bitiʼ caʼ gaca gun caní.
\v 8 Que lë ni naʼ, bönniʼ naʼ tunëʼ ca rë́ʼëni yöl-laʼ
bönáchisö quégaquiëʼ bitiʼ gaca ilunëʼ le raza ládxëʼë
Dios.
\p
\v 9 Naʼa, bítiʼrö runliʼ ca rë́ʼëni yöl-laʼ bönáchisö
queë́liʼ, pero runliʼ ca rë́ʼënëʼ Dios Böʼ Láʼayi tuʼ zóalen
cazëʼ Lëʼ libíʼiliʼ. Tu bönniʼ bitiʼ zóalenëʼ Dios Böʼ
Láʼayi lëʼ, Nu naʼ risö́l-lëʼë Cristo queë́ruʼ, bitiʼ néquinëʼ
queëʼ Cristo.
\v 10 Tuʼ zóalenëʼ Cristo libíʼiliʼ, chinati caz idútë
le guca cázaliʼ tuʼ nözi dul-laʼ, ateʼ naʼa nabániliʼ-nëʼ
Dios Böʼ Láʼayi tuʼ nunëʼ Dios libíʼiliʼ tsahuiʼ.
\v 11 Böʼ Láʼayi queëʼ Dios, Nu naʼ busubán Jesús lu
yöl-laʼ guti, zóalenëʼ libíʼiliʼ. Lë cazëʼ Dios, Nu busubán
Jesucristo lu yöl-laʼ guti, runëʼ ga nubanliʼ lu idútë
le gúcaliʼ le rati caz. Caní nunëʼ tuʼ zóalenëʼ Dios
Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ.
\p
\v 12 Que lë ni naʼ, libíʼiliʼ bö́chaʼa, dë tu le ral-laʼruʼ,
pero calëga que yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ, para cabirö
gunruʼ ca rë́ʼëni yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ naʼ.
\v 13 Channö runliʼ ca rë́ʼëni yöl-laʼ bönáchisö queë́liʼ,
gátiliʼ tsaz, pero channö len yöl-laʼ huáca queëʼ Dios
Böʼ Láʼayi runliʼ ga ilaʼniti le runliʼ lu yöl-laʼ bönáchisö
queë́liʼ, gataʼ yöl-laʼ naʼbán idú queë́liʼ.
\p
\v 14 Yúguʼtë nupa tun ca rë́ʼënëʼ Dios Böʼ Láʼayi nácagaca
zxíʼinëʼ Dios.
\v 15 Dios Böʼ Láʼayi naʼ zóalenëʼ libíʼiliʼ bitiʼ nuzóëʼ
libíʼiliʼ leyúbölö ca bönniʼ nadóʼogaca para gadxi idzö́biliʼ,
pero chinunëʼ ga nácaliʼ zxíʼinëʼ Dios caz, en runëʼ
caʼ ga rulídzaruʼ-nëʼ Dios, rnnaruʼ: “Abba”, le rnna: Dad.
\v 16 Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi ruzéajniʼinëʼ böʼ naca
cázaruʼ, en runëʼ ga nö́ziruʼ nácaruʼ zxíʼinëʼ Dios.
\v 17 Channö chinácaruʼ zxíʼinëʼ Dios, gataʼ caʼ queë́ruʼ
tsözxö́n len Cristo le nequi queëʼ Xúziruʼ Dios. Caní
gaca queë́ruʼ channö riguíʼi rizácaʼlenruʼ-nëʼ tsözxö́n
Cristo para uzíʼiruʼ xibé tsözxö́n len Cristo yöl-laʼ
zxön queëʼ Dios.
\p
\v 18 Runi nedaʼ, yuguʼ lë ni riguíʼi rizácaʼruʼ naʼa
naca tu le cuídiʼdoʼos tsca naca yöl-laʼ zxön naʼ gataʼ
queë́ruʼ dza siʼ zaʼ.
\v 19 Taʼböza yúguʼtë le nunëʼ Dios, en taʼzë́ ládxiʼgaca
idxintë dza naʼ uluʼë lahui Dios yuguʼ bönniʼ nácagaquiëʼ
zxíʼini cazëʼ.
\v 20 Yúguʼtë lë naʼ nunëʼ Dios gulaʼdödi lu naʼ le
run ga ilaʼniti, calëga tuʼ gulë́ʼëni caz gaca caní, pero
tuʼ benëʼ Dios ga naca caní. Benëʼ caʼ ga naca löza
que idútë lë naʼ nunëʼ,
\v 21 ateʼ uluʼlágaca yúguʼtë le nunëʼ Dios lu lë naʼ
run ga ilaʼniti. Caní gaca, yúguʼtë lë naʼ uluʼzíʼ caʼ
xibé yöl-laʼ rusölá le nazácaʼdaʼ naʼ uluʼziʼë xibé yuguʼ
zxíʼinëʼ Dios.
\v 22 Nö́ziruʼ taʼguíʼi taʼzacaʼ yúguʼtë le nunëʼ Dios
ga ridxintë naʼa dza, ca naʼ riguíʼi rizácaʼnu tu nigula
chizóa sóabiʼ bíʼidoʼ queë́nu.
\v 23 Riguíʼi rizácaʼa, calë́gasö yödzölió ni, pero riguíʼi
rizácaʼruʼ caʼ rëʼu, sal-laʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi
rëʼu, Nu naʼ naca queë́ruʼ le ruluíʼi rëʼu ca ral-laʼ gaca
cázaruʼ. Riguíʼi rizácaʼruʼ tsanni ni ribö́zaruʼ dza
niʼ uluʼë lahui Dios nácaruʼ idú zxíʼinëʼ, dza niʼ únëʼ
caʼ idútë le naca cázaruʼ.
\v 24 Tuʼ runruʼ löza lë ni, nuláruʼ rëʼu, pero channö
gaca iléʼeruʼ lë naʼ runruʼ löza, bitiʼ naca tu le ribö́zaruʼ.
Bitiʼ ribö́zaruʼ le chiriléʼeruʼ.
\v 25 Naʼa, channö runruʼ löza tu le cabí gaca iléʼeruʼ,
lu yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ ribö́zaruʼ le.
\p
\v 26 Lëscaʼ caní rácalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu cateʼ
rudú ládxiʼruʼ, tuʼ cabí nö́ziruʼ bi ral-laʼ inábiruʼ-nëʼ
Dios, pero Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi rudödëʼ xtídzaʼruʼ
lahuëʼ Dios, ateʼ lu yöl-laʼ rinaba yudxi queëʼ rinnëdaʼ
ládxëʼë, tsca cabí gaca nu inná.
\v 27 Dios ruyúëʼ le yuʼu icja ládxiʼdoʼgaca bönachi,
en nö́zinëʼ le rë́ʼënëʼ innë́ʼ Dios Böʼ Láʼayi naʼ, ateʼ
Lëʼ, ca rë́ʼëni quézinëʼ Dios, rudödëʼ xtídzaʼgaca nupa
néquiguequi quez queëʼ Cristo lahuëʼ Dios.
\s Nadéliʼtëröruʼ tuʼ zóalenëʼ Cristo rëʼu
\p
\v 28 Nö́ziruʼ tuʼziʼë xibé bönniʼ yúguʼtë le raca quégaquiëʼ,
bönniʼ naʼ nadxíʼiguequinëʼ Dios, ateʼ bulidzëʼ Dios
légaquiëʼ ca nuzóa cazëʼ gunëʼ.
\v 29 Yuguʼ bönniʼ naʼ gurö́ cazëʼ queëʼ Dios zíʼatëlö,
buzóëʼ caʼ quégaquiëʼ zíʼatëlö ilácagaquiëʼ ca naca
cazëʼ Zxíʼinëʼ, para gáquiëʼ Zxíʼinëʼ lo ladaj zián bö́chëʼë.
\v 30 Nupa naʼ buzóëʼ Dios quégaquiëʼ zíʼatëlö ca ral-laʼ
ilácagaquiëʼ, bulidzëʼ caʼ légaquiëʼ, ateʼ yuguʼ bönniʼ
naʼ bulidzëʼ, benëʼ légaquiëʼ tsahuiʼ, ateʼ yuguʼ bönniʼ
naʼ benëʼ légaquiëʼ tsahuiʼ, benëʼ ga tuʼziʼë caʼ xibé
yöl-laʼ zxön queëʼ.
\p
\v 31 ¿Bizxi caz innaruʼ naʼa ca nácagaca lë ni? Channö
rácalenëʼ Dios rëʼu, bitiʼ ral-laʼ gádxiruʼ sal-laʼ bi
ilún bönachi queë́ruʼ.
\v 32 Dios, idú ládxëʼë bennëʼ queë́ruʼ Zxíʼini cazëʼ.
Budödëʼ lëʼ para gútiëʼ uláz queë́ruʼ. Channö caní benëʼ
Dios, ¿naruʼ cabí gúnnadëʼë queë́ruʼ tsözxö́n len Zxíʼinëʼ
yúguʼtë le dë?
\v 33 ¿Nuzxi caz gaca bi usubagaʼ nupa naʼ gurö́ cazëʼ
queëʼ Dios? ¡Cuntu nu gaca, tuʼ run cazëʼ Dios ga nuhuöácaruʼ
tsahuiʼ!
\v 34 ¿Nuzxi caz gaca ichugu queë́ruʼ gátiruʼ? ¡Cuntu
nu gaca, tuʼ guti cazëʼ Cristo uláz queë́ruʼ, en le nácarö
lo, bubanëʼ lu yöl-laʼ guti, ateʼ naʼa zoëʼ cuita lëʼë
ibëla Dios ga nácatërëʼ zxön, ateʼ rnnëʼ dxiʼa uláz queë́ruʼ
lahuëʼ Dios!
\v 35 Sal-laʼ bi raca queë́ruʼ, nöz quéziruʼ nadxíʼinëʼ
Cristo rëʼu. Nö́ziruʼ nadxíʼinëʼ rëʼu:
\q sal-laʼ riguíʼi rizácaʼruʼ, o sal-laʼ risëbi ládxiʼruʼ,
\q o sal-laʼ taʼbía ládxiʼgaca bönachi rëʼu,
\q o sal-laʼ ridunruʼ, o sal-laʼ riyadzaj le gácuruʼ,
\q o sal-laʼ zoa bönadxi queë́ruʼ, o sal-laʼ ilútiëʼ bönniʼ
rëʼu.
\p
\v 36 Ca nácagaca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi, rnna:
\q Tuʼ néquituʼ quiuʼ Liʼ, túnticaʼsö bönachi ga gátituʼ.
\q Nácatuʼ ca yuguʼ böʼcuʼ zxilaʼ,
\q nadö́digacabaʼ lu naʼ nu guti légacabaʼ.
\p
\v 37 Naʼa, tuʼ zóalen rëʼu Nu naʼ nadxíʼi rëʼu, nácatërö
löza idéliʼruʼ lu le raca queë́ruʼ.
\v 38,39 Que lë ni naʼ runi nedaʼ:
\q Bitiʼ bi sequiʼ gun ga bítiʼrö idxíʼinëʼ Dios rëʼu.
\q Nadxíʼinëʼ rëʼu tuʼ néquiruʼ queëʼ Xanruʼ Jesucristo.
\q Bitiʼ sequiʼ gun caní yöl-laʼ guti o yöl-laʼ naʼbán,
\q o yuguʼ gubáz láʼayi o nupa taʼnná bëʼ,
\q o yuguʼ yöl-laʼ huáca que tuʼ xihuiʼ,
\q o bítiʼtës bi zoa o bítiʼtës bi siʼ zaʼ,
\q o tu le dë xitsáʼalö o tu le dë cadxíʼilö,
\q o bítiʼtës bi nunëʼ Dios.
\c 9
\s Dios gurö́ cazëʼ queëʼ bönachi Israel
\p
\v 1 Ruáʼa didzaʼ idútë li tuʼ néquidaʼ queëʼ Cristo,
ateʼ röjlö́z didzaʼ ni le naca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi
le yuʼu icja ládxiʼdaʼahuaʼ. ¡Bitiʼ rizíʼ yëʼa!
\v 2 Ruhuíʼinideʼedaʼ, en risë́biticaʼsö ládxaʼa
\v 3 tuʼ raca ládxaʼa gunaʼ ga uluʼlë́ʼ böchiʼ luzáʼa,
bönniʼ uládz quiaʼ. Laʼtuʼ huácalen légaquiëʼ, guë́ʼëni
quézidaʼ ubéaj ládxëʼë Dios nedaʼ, en uláʼalenaʼ Cristo.
\v 4 Yuguʼ bönniʼ uládz quiaʼ naʼ nácagaquiëʼ zxíʼini
xiʼsóëʼ Israel, ateʼ Dios bëʼë légaquiëʼ lataj ilácagaquiëʼ
zxíʼini cazëʼ. Yöl-laʼ zxön queëʼ Dios guzóalen légaquiëʼ,
ateʼ Dios budödëʼ lu náʼagaquiëʼ didzaʼ rucáʼana tsahuiʼ,
encaʼ xibá queëʼ. Bulidzëʼ légaquiëʼ para tseaj ládxiʼgaquiëʼ
Lëʼ, ateʼ budödëʼ lu náʼagaquiëʼ yuguʼ le guzxíʼ lu nëʼë
gunëʼ le ilún tsahuiʼ bönachi.
\v 5 Nácagaquiëʼ zxíʼini xiʼsóagaquiëʼ xuz xtóʼotuʼ
Abraham, en Isaac, en Jacob, ateʼ ladaj diʼa dza quégaquiëʼ,
ca naca yöl-laʼ bönachi queëʼ, guljëʼ Cristo, Nu naca caz
Dios, en rinná béʼenëʼ yúguʼtë. ¡Rácaticaʼsö queëʼ yöl-laʼ
ba! ¡Caʼ gaca!
\p
\v 6 Sal-laʼ yúguʼtë bönniʼ uládz quiaʼ bitiʼ nazíʼ lu
náʼagaquiëʼ Cristo, bitiʼ ral-laʼ innaruʼ: Nítisö böáca
xtídzëʼë Dios. Calëga yúguʼtë zxíʼini xiʼsóëʼ Israel
nácagaquiëʼ idú bönachi Israel, nupa néquiguequi queëʼ
Dios.
\v 7 Sal-laʼ gúljagaquiëʼ zián zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham,
bitiʼ guláquiëʼ yúguʼtëʼ idú zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham,
pero guca ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna: “Yuguʼ
zxíʼini xiʼsóëʼ Isaac ilaca idú zxíʼini xiʼsúʼ.”
\v 8 Caní naca, nupa nácagaca zxíʼinëʼ tu bönniʼ néquinëʼ
queëʼ Dios, calëga yúguʼtëʼ nácagaquiëʼ zxíʼinëʼ Dios.
Lëscaʼ caní, nácagaca idú zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham núpasö
naʼ náljagaca niʼa que lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios.
\v 9 Lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios unödzjëʼ queëʼ Abraham
rnna caní: “Iaʼtú iz naʼa dza huödaʼ, ateʼ Sara quiuʼ
uzóanu-biʼ tubiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ.”
\p
\v 10 Calë́gasö lë ni guca caní, pero lëscaʼ cateʼ Rebeca
niʼ nuáʼanu-biʼ yuguʼ biʼi bö́nniʼdoʼ queëʼ Isaac, xuz
xtóʼotuʼ,
\v 11-13 cateʼ niʼ siʼ iláljabiʼ, en bitiʼ bi núnigacabiʼ
le naca dxiʼa o le ruáʼ döʼ, Dios gudxëʼ-nu Rebeca naʼ,
gunnë́ʼ: “Biʼi bönniʼ zíʼalö quiuʼ gunbiʼ xichinbiʼ biʼi
buropi.” Didzaʼ ni röjlö́z lë naʼ nazúaj lu guichi ca
gunnë́ʼ Dios, le rnna: “Bidxíʼidaʼ-nëʼ Jacob, en calëga
Esaú.” Caní guca, bugáʼana tsutsu le buzóëʼ tsaz Dios
ca naca lë naʼ chigurö́ cazëʼ. Que lë ni naʼ bitiʼ raca
caní niʼa que tu le gaca ilún bönachi, pero naca caní
tuʼ ribö́ cazëʼ Dios nu rulidzëʼ.
\p
\v 14 ¿Bizxi caz innaruʼ naʼa? ¿Naruʼ runtsëʼ Dios le
cabí naca tsahuiʼ? ¡Bitiʼ caʼ runëʼ caní!
\v 15 Dios gudxëʼ Moisés, gunnë́ʼ: “Huéchiʼ ládxaʼa nu
rë́ʼëndaʼ huéchiʼ ládxaʼa, en güíʼi ládxaʼa nu rë́ʼëndaʼ
güíʼi ládxaʼa.”
\v 16 Que lë ni naʼ, bitiʼ raca caní niʼa que le të́ʼëni
caz bönachi, o tuʼ runëʼ bayudxi nu bönniʼ, pero naca
tuʼ rë́ʼëni quézinëʼ Dios, ruhuéchiʼ ládxëʼë bönachi.
\v 17 Ca naca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi ca naʼ Dios
gudxëʼ Faraón, gunnë́ʼ: “Que lë ni naʼ buzóaʼ liʼ ga rinná
bëʼu para uluʼa lahui yöl-laʼ huáca quiaʼ ga zuʼ, en gunaʼ
ga ilunbëʼ bönachi idútë yödzölió le nacaʼ nedaʼ.”
\v 18 Caní naca, Dios ruhuéchiʼ ládxëʼë nu rë́ʼëni quézinëʼ,
en lëscaʼ caní runëʼ zidzaj icja ládxiʼdaʼahuëʼ nu bönniʼ
rë́ʼënëʼ gunëʼ zidzaj icja ládxiʼdaʼahuëʼ bönniʼ naʼ,
ca naʼ benëʼ queëʼ Faraón naʼ.
\p
\v 19 Naʼa guië́liʼ nedaʼ: “Channö caní naca, ¿bizx que
rusubáguëʼë Dios bönachi xíguiaʼ? ¿Nuzxi caz gaca táʼbagaʼ
le rë́ʼëni quézinëʼ Dios gunëʼ?”
\v 20 ¡Bitiʼ caʼ naca caní! ¿Nuzxi caz liʼ rnníoʼ que
Dios? ¿Naruʼ huácatsö tu yusuʼ néquini yu guíë bönniʼ
huen röʼö, inná: “¿Bizx que benuʼ nedaʼ caní?”
\v 21 ¿Naruʼ cabí dë lu nëʼë bönniʼ huen röʼö gunëʼ
que gunaʼ naʼ tu yusuʼ nu ugún le dxin ga lináʼ, en que
laʼ gunaʼ náʼasö gunëʼ iaʼtú yusuʼ nu ugún le dxin ga
bitiʼ naca lináʼ?
\p
\v 22 Rë́ʼëni quézinëʼ Dios uluʼë lahui ca gunëʼ xíguiaʼ
nu ruáʼ döʼ en gunëʼ ga gaca bëʼ yöl-laʼ huáca queëʼ,
pero lu yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ queëʼ biáʼ gulénëʼ
yuguʼ bönniʼ niʼ ral-laʼ ichúguiëʼ quégaquiëʼ, yuguʼ bönniʼ
naʼ nabágaʼgaquiëʼ xíguiaʼ, en run bayudxi usunítiëʼ
légaquiëʼ.
\v 23 Caní runëʼ Dios para gaca bëʼ nácatërö lesacaʼ
yöl-laʼ ruzáʼ ladxiʼ queëʼ, lë naʼ ruluʼë lahui lógaca
nupa naʼ ruhuéchiʼ ládxëʼë, bönniʼ naʼ buzóëʼ quégaquiëʼ
zíʼatëlö uluʼziʼë xibé yöl-laʼ zxön queëʼ.
\v 24 Yuguʼ bönniʼ caní bulidzëʼ Dios. Calë́gasö bulidzëʼ
netuʼ, bönachi judío, pero lëscaʼ bulidzëʼ bönachi izáʼa.
\v 25 Ca naca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi ca naʼ bëʼë
didzaʼ Oseas uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ:
\q Nupa bitiʼ nácagaca bönachi quiaʼ,
\q guʼa láguequi: Bönachi quiaʼ,
\q ateʼ nupa naʼ bitiʼ bidxíʼidaʼ,
\q guʼa láguequi: Nupa nadxíʼidaʼ.
\q
\v 26 Laʼ náʼasö ga gunníaʼ quéguequi:
\q “Bitiʼ nácaliʼ bönachi quiaʼ”,
\q siʼ láguequi: “Yuguʼ zxíʼinëʼ Dios ban.”
\p
\v 27 Naʼa, ca naca quégaca zxíʼini xiʼsóëʼ Israel, Isaías
gunnë́ʼ:
\q Sal-laʼ ilaʼyanëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Israel,
\q en iláquiëʼ tsca naca yuzxi tu raʼ yegu zxön,
\q uluʼlë́ʼ nabábasëʼ.
\q
\v 28 Xanruʼ Dios laʼ guntëʼ ga gaca idútë
\q lë naʼ ichúguiëʼ quégaca bönachi yödzölió ni.
\p
\v 29 Lëscaʼ caní Isaías bëʼë didzaʼ zíʼatëlö, gunnë́ʼ:
\q Dios, Xanruʼ unná bëʼ idú,
\q laʼtuʼ cabí bucáʼanëʼ queë́ruʼ yuguʼ zxíʼini xiʼsóaruʼ,
\q ugáʼanaruʼ ca yödzö Sodoma, en yödzö Gomorra,
\q yuguʼ yödzö naʼ busunítiëʼ Dios.
\s Bönachi Israel, en didzaʼ dxiʼa
\p
\v 30 ¿Bizxi caz innaruʼ naʼa? Yuguʼ bönniʼ bitiʼ nabábagaquiëʼ
Israel chibilaʼdéliʼnëʼ nuhuöácagaquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ
Dios, en bitiʼ gulunëʼ bayudxi uluʼhuöáquiëʼ tsahuiʼ
lahuëʼ Dios, pero nuhuöácagaquiëʼ tsahuiʼ tuʼ taʼyéajlëʼë
Dios.
\v 31 Naʼa, sal-laʼ gulunëʼ bayudxi yuguʼ bönniʼ Israel
ilunëʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, le ral-laʼ gun ga
ilácagaquiëʼ tsahuiʼ, bitiʼ bilaʼdéliʼnëʼ le ral-laʼ gataʼ
quégaquiëʼ tuʼ tunëʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ.
\v 32 ¿Bizx que naʼ guca caní? Caní guca, tuʼ cabí gulunëʼ
caní lu yöl-laʼ réajlëʼ quégaquiëʼ Dios, pero rácasö quégaquiëʼ
gulë́ʼënnëʼ ilunëʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ, ateʼ que lë
ni naʼ gulaʼchíxinëʼ, o huáca innaruʼ: Yöjchéguʼgaquiëʼ
lu lë naʼ nazíʼi le: Guiö́j Ga Nu Röjcheguʼ.
\v 33 Ca naca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi, rnna:
\q ¡Buliʼyú! Uzóaʼ-nëʼ yödzö Sión bönniʼ naʼ
\q gáquiëʼ ca tu guiö́j ga nu tsöjcheguʼ,
\q guiö́j naʼ gun ga nu ichixi inigui.
\q Nu tséajlëʼ Lëʼ, bitiʼ caʼ utuíʼi nu naʼ.
\c 10
\p
\v 1 Libíʼiliʼ, bö́chaʼadoʼ, le rizë́ ládxaʼa, en le rinábidaʼ-nëʼ
Dios gunëʼ quégaca bönachi Israel naca gunëʼ ga uluʼlë́ʼ.
\v 2 Runaʼ ba nalí quégaquiëʼ, idú ládxiʼgaquiëʼ tuíʼi
ládxiʼgaquiëʼ Dios, pero calëga len yöl-laʼ réajniʼi idú.
\v 3 Bitiʼ nö́zguequinëʼ ca runëʼ Dios, runsëʼ ga nácaruʼ
tsahuiʼ, pero të́ʼënnëʼ ilún cuíngaquiëʼ tsahuiʼ rácasö
quégaquiëʼ, en bitiʼ taʼcuʼë nöxaj ladxiʼ lahuëʼ Dios
para gaca gunëʼ légaquiëʼ tsahuiʼ.
\v 4 Budxi benëʼ Cristo le rë́ʼëni gun xibá queëʼ Moisés,
benëʼ ga gaca uluʼhuöáca tsahuiʼ yúguʼtë nupa ilaʼyéajlëʼ
Lëʼ.
\p
\v 5 Ca naca que nu huöáca tsahuiʼ tuʼ run ca rinná
bëʼ xibá queëʼ Dios, buzúajëʼ Moisés lu guichi le rnna
caní: “Bönniʼ naʼ gunëʼ idútë ca rinná bëʼ xibá naʼ,
soëʼ ibanëʼ tuʼ gunëʼ caní.”
\v 6 Naʼa, ca naca que nu huöáca tsahuiʼ tuʼ réajlëʼ
Dios, rnna caní: “Bitiʼ innóʼ lu icja ládxiʼdoʼo, bitiʼ
innóʼ: ¿Nuzxi caz cuen niʼ yehuaʼ yubá?” Lë ni naca,
para gun nu naʼ ga huötjëʼ Cristo,
\v 7 en bitiʼ innóʼ: “¿Nuzxi caz huötaj ga dë lataj
que nupa chinátigaca?” Lë ni naca, para gun nu naʼ ga
cuenëʼ Cristo, urúajëʼ lu yöl-laʼ guti.
\v 8 Naʼa, ¿bizxi caz rnna? Caní rnna: “Galaʼ ga zuʼ
zoa caz xtídzëʼë Dios. Lu ruʼu, en lu icja ládxiʼdoʼo
zoa xtídzëʼë naʼ.” Lë ni naca didzaʼ que le réajlëʼëruʼ
Dios runtuʼ libán que, rnnatuʼ:
\v 9 “Channö didzaʼ guʼu gaca bëʼ Jesús náquiëʼ Xanuʼ,
en uyéaj lëʼu idú ládxuʼu Dios busubanëʼ Lëʼ lu yöl-laʼ
guti, ulóʼ liʼ.”
\v 10 Lu icja ládxiʼdoʼoruʼ réajlëʼëruʼ Jesús para gácaruʼ
tsahuiʼ, ateʼ len didzaʼ ruíʼiruʼ, ruluíʼiruʼ lahui le
náquiëʼ Jesucristo para uláruʼ.
\p
\v 11 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Bitiʼ caʼ uluʼtuíʼi
yúguʼtë nupa taʼyéajlëʼ Lëʼ.”
\v 12 Dios, laʼ tuz ca ruíʼi ládxëʼë yuguʼ bönniʼ judío,
encaʼ yuguʼ bönniʼ idútë yödzölió, tuʼ Lë cazëʼ Xanruʼ
náquiëʼ Xángaquiëʼ yúguʼtëʼ, en nápadëʼë bi unödzjëʼ
quégaca yúguʼtë nupa tuʼlidza Lëʼ.
\v 13 Ca naca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: “Uluʼlá
yúguʼtë nupa uluʼlidza Lëʼ Xanruʼ.”
\v 14 ¿Nacxi gaca uluʼlidzëʼ Lëʼ channö cabí taʼyéajlëʼë
Lëʼ? ¿Nacxi gaca ilaʼyéajlëʼë Lëʼ channö catu caz bilaʼyönnëʼ
ca naca queëʼ? ¿Nacxi gaca ilaʼyönnëʼ channö cuntu nu
zoa nu gun libán lógaquiëʼ?
\v 15 ¿Nacxi caz gaca ilunëʼ libán channö cuntu nu isöl-laʼ
légaquiëʼ? Ca naca lë ni nazúaj lu guichi, rnna: “Bicaʼ
bágaca nupa naʼ ilaʼdxinëʼ ga nacuáʼ bönniʼ röjéngaquiëʼ
libán que le ribequi dxi ládxiʼruʼ, en tunëʼ libán que
didzaʼ dxiʼa.”
\p
\v 16 Naʼa, calëga yúguʼtëʼ gulaʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ didzaʼ
dxiʼa. Ca naca lë ni, Isaías gunnë́ʼ: “Xan, ¿nuzxi caz
guyéajlëʼ le bentuʼ libán que?”
\v 17 Caní naca, ilaʼyéajlëʼ Lëʼ nupa ilaʼyöni, ateʼ lë
naʼ ral-laʼ ilaʼyöni naca didzaʼ ruʼë Cristo.
\p
\v 18 Naʼa rnníaʼ: ¿Naruʼ cabí bilaʼyönnëʼ? Le nácatë
bilaʼyönnëʼ, ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna:
\q Idútë yödzölió bilaʼyöni chíʼiguequi.
\q Yúguʼtë lataj bilaʼdxín xtídzaʼguequi.
\p
\v 19 Lëscaʼ rnníaʼ: ¿Naruʼ cabí guléquibeʼenëʼ bönniʼ
Israel lë ni? Le nácatë guléquibeʼenëʼ le. Ga risí lo,
bëʼë didzaʼ Moisés uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ:
\q Gun cazaʼ ga uzxéʼeliʼ,
\q tuʼ idxíʼidaʼ bönachi bitiʼ nabábagaca libíʼiliʼ.
\q Niʼa quégaca bönachi cabí taʼyéajniʼi gunaʼ ga leliʼ.
\p
\v 20 Gudödi niʼ gúcadëʼë rugu ladxiʼ Isaías naʼ, en
bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ:
\q Bilaʼdzöli nedaʼ nupa bitiʼ gulaʼguílaj nedaʼ.
\q Buluíʼi lahuaʼ lógaquiëʼ bönniʼ bitiʼ bi gulaʼnábinëʼ
nedaʼ.
\p
\v 21 Naʼa, ca naca quégaquiëʼ bönniʼ Israel, Isaías naʼ
bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ: “Idú dza bulí naʼa,
bulidzaʼ bönachi bitiʼ túngaca ca rnna xtídzaʼa, en taʼdáʼbagaʼ
nedaʼ.”
\c 11
\s Nupa nulágaca ladaj bönachi Israel
\p
\v 1 Naʼa rnníaʼ: ¿Naruʼ nusán nëʼë Dios bönachi Israel?
¡Bitiʼ caʼ naca caní! Nedaʼ caz nacaʼ bönniʼ Israel.
Nacaʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham, en nababaʼ diʼa dza queëʼ
Benjamín, zxíʼini cazëʼ Israel naʼ.
\v 2 Dios bitiʼ nusán nëʼë bönachi queëʼ, nupa naʼ gurö́
cazëʼ queëʼ dza niʼte. ¿Naruʼ cabí núnbëʼëliʼ lë naʼ
nazúaj lu guichi láʼayi ca naʼ benëʼ Elías? Bulidzëʼ
Dios, en buzéguiëʼ bönachi Israel didzaʼ, gunnë́ʼ:
\v 3 “Xan, chigulútiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz quiuʼ,
en buluʼquinnajëʼ yuguʼ bucugu láʼayi quiuʼ ga buzéguigacatuʼ-baʼ
böaʼ bë́dxidoʼ loʼ Liʼ. Tuzaʼ nedaʼ nagáʼanaʼ quiuʼ, ateʼ
të́ʼënnëʼ ilútiëʼ caʼ nedaʼ.”
\v 4 Naʼa, ¿bizxi didzaʼ bubiʼë Dios? Caní gunnë́ʼ: “Nun
chíʼigaca cazaʼ-nëʼ quiaʼ tsónnalalaj yuʼ chi gáyuʼë
bönniʼ bitiʼ tuʼzechu zxíbigaquiëʼ lo budóʼ guiö́j naʼ
nazíʼi le Baal.”
\v 5 Lëscaʼ caní naca dza ni zóaruʼ naʼa, nagáʼanagaca
bal-la bönachi Israel, nupa naʼ gurö́ cazëʼ queëʼ Dios
tuʼ ruzáʼ ládxëʼë caní quégaquiëʼ.
\v 6 Channö naca le ruzáʼ ládxëʼë caní quégaquiëʼ, bitiʼ
naca niʼa que tu le gaca ilunëʼ. Laʼtuʼ guca niʼa que
tu le gaca gunruʼ, lë naʼ ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ Dios
bítiʼrö gaca tu le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ.
\p
\v 7 ¿Bizxi caz innaruʼ naʼa? Lë naʼ gulaʼguíljëʼ bönniʼ
Israel, bitiʼ bilaʼdéliʼnëʼ, pero chibilaʼdéliʼ le nupa
niʼ gurö́ cazëʼ queëʼ Dios, ateʼ iaʼzícaʼrëʼ naʼ, Dios
benëʼ zidi icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ.
\v 8 Ca naca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: “Dios
benëʼ ga nácagaquiëʼ chul-la niti.” Caní benëʼ, en sal-laʼ
gaca ilaʼléʼenëʼ le runëʼ, en ilaʼyönnëʼ xtídzëʼë, bitiʼ
caʼ taʼyéajniʼinëʼ. Caní naca quégaquiëʼ ga ridxintë
dza ni zóaruʼ naʼa.
\v 9 Ca naca lë ni bëʼë caʼ David didzaʼ, gunnë́ʼ:
\q Yuguʼ laní quégaquiëʼ uluʼhuöáca le ilaʼzö́n légaquiëʼ,
\q2 en ca tu yalaj ga ilaʼrö́linëʼ.
\q Ilaca caʼ le ilún ga ilaʼchíxinëʼ,
\q2 en ca tu le uzíʼ lëbi légaquiëʼ.
\q
\v 10 Ilaʼchul-la guiö́j lógaquiëʼ, para cabí ilaʼléʼenëʼ.
\q Ilaʼyechu tsaz cúdzuʼgaquiëʼ tuʼ iluʼë yuaʼ.
\s Ca gaca uluʼlágaca bönachi bitiʼ nácagaca judío
\p
\v 11 Naʼa rnníaʼ: ¿Naruʼ gulaʼchíxinëʼ yuguʼ bönniʼ
judío ga bidxintë gulaʼnítiëʼ tsaz? ¡Bitiʼ caʼ guca
caʼ! Gulaʼdáʼbaguëʼë xtídzëʼë Dios, ateʼ naʼa Dios ruʼë
lataj uluʼlágaca nupa bitiʼ nácagaca judío para gunëʼ
ga uluʼzxéʼenëʼ yuguʼ bönniʼ judío léguequi.
\v 12 Le gulunëʼ bönniʼ judío, gulaʼchíxinëʼ, ben ga bidxín
quégaca bönachi yödzölió ni le naca ca tu yöl-laʼ tsahuiʼ.
Channö caní guca, gutaʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaca nupa bitiʼ
nácagaca judío tuʼ gulaʼnítiëʼ yuguʼ bönniʼ judío, zxö́ntërö
gaca le gataʼ quéguequi cateʼ yuguʼ bönniʼ judío naʼ
uluʼhuöáquiëʼ queëʼ Dios.
\p
\v 13 Naʼa reaʼ libíʼiliʼ bitiʼ nácaliʼ judío, rnníaʼ:
Tuʼ nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Dios lógaca nupa bitiʼ nácagaca
judío, runaʼ zxön lë naʼ dë lu naʼa
\v 14 para nadxi caʼ huáca gunaʼ ga uluʼzxéʼenëʼ bönniʼ
uládz quiaʼ libíʼiliʼ, en caní gunaʼ ga uluʼlë́ʼ bal-lëʼ.
\v 15 Channö buluʼhuöáca bönachi nacuáʼ idú yödzölió
queëʼ Dios tuʼ buluʼnítiëʼ yuguʼ bönniʼ judío xilátjagaquiëʼ,
zxö́ntërö gaca le gataʼ quéguequi cateʼ uluʼhuöáziëʼ
xilátjagaca cazëʼ naʼ. Gaca ca raca cateʼ tuʼbángaca
nupa chinátigaca.
\v 16 Channö rigúʼuruʼ quez queëʼ Dios cúa níladoʼ rubéajruʼ
zíʼalö, lëscaʼ cúa naʼ nagáʼana naca quez queëʼ, en channö
uzóaruʼ quez queëʼ Dios luí yaga, lëscaʼ ilaca quez queëʼ
niʼa nëʼe yaga naʼ.
\p
\v 17 Nácagaquiëʼ bal-lëʼ bönniʼ judío ca niʼa nëʼe tu
yaga olivo narúgugaca, ateʼ libíʼiliʼ, ca niʼa nëʼe tu
yaga olivo guíʼa, yöjtáʼaliʼ yaga olivo dxiʼa naʼ, en
buáziliʼ xilátjagaca nupa naʼ gurúgugaca, en ruzíʼiliʼ
xibé luí, en xichöni yaga olivo dxiʼa naʼ.
\v 18 Que lë ni naʼ, bitiʼ gun ba zxön cuinliʼ, bitiʼ
uzóaliʼ tsöláʼalö nupa nácagaca ca niʼa nëʼe naʼ narúgugaca.
Channö run ba zxön cuinliʼ, ral-laʼ inö́ziliʼ calëga libíʼiliʼ
rugáguliʼ luí yaga naʼ, pero luí yaga naʼ rugagu libíʼiliʼ.
\p
\v 19 Nadxi caʼ innóʼ: “Gulaʼrugu niʼa nëʼe yaga naʼ
para gaca tsáziaʼ nedaʼ xilátjagaca.”
\v 20 Nácatë didzaʼ ruʼu, pero gulaʼrúguiëʼ tuʼ cabí
gulaʼyéajlëʼë, ateʼ yöjtóʼo liʼ yaga naʼ tuʼ réajlëʼu
Dios. Que lë ni naʼ, bitiʼ ral-laʼ gun ba zxön cuinuʼ,
pero ral-laʼ gádxinuʼ Dios.
\v 21 Channö benëʼ Dios léguequi xíguiaʼ, nupa naʼ nácagaca
caz niʼa nëʼe yaga dxiʼa naʼ, ¿naruʼ cabí gunëʼ xíguiaʼ
caʼ liʼ?
\v 22 Buyútsöcaʼ naʼa ca náquiëʼ dxiʼi ladxiʼ Dios, en
ca rúndëʼë caʼ xíguiaʼ. Le nácatë rúndëʼë xíguiaʼ nupa
naʼ gulaʼchixi, pero náquiëʼ dxiʼi ladxiʼ len liʼ. Que
lë ni naʼ, ral-laʼ gúnticaʼsuʼ ca saʼyéaj yöl-laʼ dxiʼi
ladxiʼ queëʼ naʼ, para cabí ichúguiëʼ caʼ liʼ lu yaga
queëʼ naʼ.
\v 23 Lëscaʼ caní gaca quégaquiëʼ channö cabí uluʼgáʼanëʼ
lu yöl-laʼ cabí réajlëʼ quégaquiëʼ, tsöjtáʼgaquiëʼ leyúbölö
lu yaga naʼ, tuʼ napëʼ Dios yöl-laʼ huáca gunëʼ ga tsöjtáʼgaquiëʼ
le leyúbölö.
\v 24 Nacuʼ liʼ ca tu niʼa nëʼe gurugu lu yaga olivo
guíʼa, en yöjtóʼo yaga olivo dxiʼa ga cuntu nu udáʼ tu
niʼa nëʼe yaga guíʼa. Yénniʼtërö huáca quégaquiëʼ, nácagaca
cazëʼ niʼa nëʼe yaga dxiʼa naʼ, huáca tsöjtáʼgaquiëʼ
leyúbölö lu yaga quéguequi cazëʼ naʼ.
\s Ca gaca uluʼlágaca bönachi Israel
\p
\v 25 Bö́chaʼadoʼ, rë́ʼëndaʼ inö́ziliʼ lë ni bigachiʼ, para
cabí gun ba zxön cuinliʼ ca naca yöl-laʼ réajniʼi queë́liʼ.
Buluʼhuöáca bal-la bönachi Israel zidi ladxiʼ, ateʼ caní
iláquiëʼ ga idxinrö dza chinayázgaca yúguʼtë bönachi
bitiʼ nácagaca judío ga rinná bëʼë Dios, nupa naʼ ral-laʼ
uluʼlágaca.
\v 26 Tödi naʼ gataʼ lataj uluʼlë́ʼ caʼ yúguʼtë bönniʼ
Israel, ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, rnna:
\q Irúaj yödzö Sión Nu rusölá,
\q en ugúa le ruáʼ döʼ nabágaʼgaca zxíʼini xiʼsóëʼ Jacob.
\q
\v 27 Lë ni naca didzaʼ dzaga gúnlenaʼ légaquiëʼ
\q cateʼ ugúaʼ dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ.
\p
\v 28 Caní naca, gulaʼdáʼbaguëʼë didzaʼ dxiʼa, ateʼ Dios
guléaj ládxëʼë légaquiëʼ para gaca uláliʼ libíʼiliʼ,
pero nadxíʼinëʼ caʼ légaquiëʼ, tuʼ gurö́ cazëʼ queëʼ xuz
xtóʼogaquiëʼ.
\v 29 Tsaz runödzjëʼ Dios le runödzjëʼ, en tsaz rulidzëʼ
bönachi.
\v 30 Ca naʼ naca queë́liʼ, zíʼatëlö bitiʼ benliʼ ca rnna
xtídzëʼë Dios, ateʼ naʼa ruhuéchiʼ ládxëʼë Dios libíʼiliʼ
tuʼ cabí gulunëʼ yuguʼ bönniʼ judío ca rnnëʼ.
\v 31 Lëscaʼ caní naca quégaquiëʼ naʼa, bitiʼ tunëʼ ca
rnnëʼ Dios, pero caní gácasö ga idxinrö dza huéchiʼ ládxëʼë
Dios légaquiëʼ, ca ruhuéchiʼ ládxëʼë libíʼiliʼ naʼa.
\v 32 Dios guléaj ládxëʼë yúguʼtë bönachi para ilaʼdáʼbaguëʼë
xtídzëʼë, para gaca huéchiʼ ládxëʼë yúguʼtëʼ.
\p
\v 33 Zxö́ntërö naca yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ Dios, lë naʼ
naca yöl-laʼ huáca zxön, en yöl-laʼ réajniʼi queëʼ. Cuntu
nu gaca tséajniʼi le nuzóëʼ Dios gunëʼ, en bitiʼ gaca
nu inözi yuguʼ le runëʼ Dios.
\v 34 ¿Nuzxi caz guyéajniʼi le guzáʼ ládxëʼë Xanruʼ?
¿Nuzxi caz buzéajniʼi Lëʼ?
\v 35 ¿Nuzxi caz bi bunödzaj queëʼ Dios para gun bayudxi
bi ubiʼë Dios que?
\v 36 Yúguʼtë le dë narúajgaca lu nëʼë Dios, en taca
lu nëʼë, en nácagaca para uziʼë xibéguequi. ¡Gácaticaʼsö
queëʼ Dios yöl-laʼ ba! ¡Caʼ gaca!
\c 12
\s Ral-laʼ udödi cuinruʼ quez queëʼ Dios
\p
\v 1 ¡Böchiʼ luzáʼadoʼ! ¡Ruhuéchiʼ ládxëʼë Dios rëʼu!
Que lë ni naʼ rátaʼyuaʼ loliʼ udödi cuinliʼ lu nëʼë
Dios, gácaliʼ ca tu le naca ban rigúʼuruʼ lahuëʼ Dios,
para gácaliʼ quez queëʼ, le gaca tu le tsaza ládxëʼë
Dios. Lë ni ral-laʼ gunliʼ, ca saʼyéaj le reaj ládxiʼruʼ-nëʼ
Dios.
\v 2 Bítiʼrö gunliʼ laʼ lë́bisö ca tun bönachi dza ni
zóaruʼ naʼa, pero guliʼgaca bönachi cubi tuʼ nucubëʼ
Dios icja ládxiʼdoʼoliʼ. Guliʼgún caní para gaca inö́ziliʼ
le naca dxiʼa rë́ʼënëʼ Dios gunliʼ, lë naʼ raza ládxëʼë,
en le naca idú.
\p
\v 3 Naʼa, tuʼ zoa le buzáʼ ládxëʼë quiaʼ Dios, reaʼ yúguʼtëliʼ:
Bitiʼ gun ba zxön cuinliʼ, le cabí ral-laʼ gunliʼ, pero
ral-laʼ gácaliʼ nöxaj ladxiʼ ca ribequi ícjaliʼ, tsca
naca yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Dios le bennëʼ que queë́liʼ.
\v 4 Ca naʼ naca tuz idútë le naca cázaruʼ, sal-laʼ zián
le nagudiʼ dzágalenruʼ, en calëga tuz dxin tun yúguʼtë
le zián naʼ nagudiʼ dzágalenruʼ,
\v 5 lëscaʼ caní naca queë́ruʼ. Sal-laʼ zianruʼ zóaruʼ,
nácaruʼ ca tuz le naca cázaruʼ tuʼ nácaruʼ tuz len Cristo,
ateʼ que lë ni naʼ yúguʼtëruʼ nácaruʼ tuz turuʼ len
iaʼturuʼ.
\p
\v 6 Tu turuʼ dë lu náʼaruʼ tu le bennëʼ queë́ruʼ Dios,
ateʼ nadzáʼgaca tu tu tsca naca le buzáʼ ládxëʼë que
queë́ruʼ.
\q Bönniʼ naʼ Dios bunödzjëʼ queëʼ guʼë didzaʼ uláz queëʼ,
\q tsca réajlëʼë Lëʼ, ral-laʼ guʼë didzaʼ bönniʼ naʼ.
\q
\v 7 Bönniʼ naʼ Dios bunödzjëʼ queëʼ gunëʼ xichinëʼ,
\q dxíʼadoʼ ral-laʼ gunëʼ dxin naʼ.
\q Bönniʼ naʼ Dios bunödzjëʼ queëʼ usédinëʼ bönachi,
\q dxíʼadoʼ ral-laʼ usédinëʼ bönachi.
\q
\v 8 Bönniʼ naʼ Dios bunödzjëʼ queëʼ uzéajniʼinëʼ bönachi,
\q dxíʼadoʼ ral-laʼ uzéajniʼinëʼ légaquiëʼ.
\q Bönniʼ bi unödzjëʼ que nu yúbölö,
\q idú ládxëʼë ral-laʼ unödzjëʼ.
\q Bönniʼ rinná béʼenëʼ bönachi,
\q idú ládxëʼë ral-laʼ gunëʼ caní.
\q Bönniʼ rácalenëʼ luzë́ʼë,
\q len yöl-laʼ rudzeja ral-laʼ gunëʼ caní.
\s Yuguʼ le ral-laʼ gun nu nequi queëʼ Cristo
\q
\v 9 Ral-laʼ idxíʼiliʼ luzáʼaliʼ idú ládxiʼliʼ.
\q Buliʼcáʼana le ruáʼ döʼ.
\q Guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ gunliʼ le naca dxiʼa.
\q
\v 10 Guliʼdxíʼi-guéquinëʼ luzáʼaliʼ
\q ca nadxíʼiguecliʼ-nëʼ böchiʼ cázaliʼ.
\q Ca runliʼ-nëʼ bal luzáʼaliʼ
\q ral-laʼ gunliʼ ga gácarëʼ lo ca nácaliʼ laʼ cuínsiliʼ.
\q
\v 11 Buliʼtípaticaʼsö ládxiʼliʼ, en bitiʼ gácaliʼ xöhuëdi.
\q Guliʼgún xichinëʼ Xanruʼ idú ládxiʼliʼ.
\q
\v 12 Buliʼdzeja tuʼ zoa le runliʼ löza.
\q Guliʼcö́z zxön ladxiʼ cateʼ bi riguíʼi rizácaʼliʼ.
\q Buliʼlídzaticaʼsëʼ Dios.
\q
\v 13 Buliʼnödzaj quégaca bönachi queëʼ Cristo
\q tsca nayádzjaguequinëʼ.
\q Guliʼgüíʼ lataj ga ilaʼcuáʼ nupa taʼdxín queë́liʼ.
\q
\v 14 Guliʼnábinëʼ Dios gunëʼ dxiʼa
\q quégaca nupa taʼbía ládxiʼgaca libíʼiliʼ.
\q Guliʼnaba gaca dxiʼa quégaquiëʼ,
\q en bitiʼ udxíaliʼ légaquiëʼ döʼ.
\q
\v 15 Buliʼdzéjalen nupa tuʼdzeja.
\q Guliʼcö́dxilen nupa taʼbödxi.
\q
\v 16 Guliʼgaca tuz len luzáʼaliʼ.
\q Bitiʼ gun ba zxön cuinliʼ,
\q pero guliʼgún tsözxö́n yuguʼ bönniʼ nöxaj ladxiʼ.
\q Bitiʼ guéquiliʼ chinadéliʼliʼ idútë yöl-laʼ réajniʼi.
\q
\v 17 Cuntu nu ubíʼiliʼ que,
\q bitiʼ guáʼaliʼ döʼ que nu ruáʼ döʼ queë́liʼ.
\q Guliʼgún dxiʼa quégaca yúguʼtë bönachi.
\q
\v 18 Channö huáca, tsca séquiʼliʼ, guliʼcö́z dxiʼa
\q len yúguʼtë bönachi.
\p
\v 19 Böchiʼ luzáʼadoʼ, bitiʼ uzíʼ lë́biliʼ bönachi laʼ
libíʼisiliʼ, pero guliʼgüíʼ lataj ubiʼë Dios quégaca
bönachi naʼ, tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Nedaʼ cazaʼ uzíʼ lëbaʼ.
\q Nedaʼ ubiʼa quégaca bönachi.
\m Caní gunnë́ʼ Xanruʼ Dios.
\v 20 Lëscaʼ caní rnna:
\q Channö zoëʼ nu bönniʼ bitiʼ ridzáguiëʼ liʼ dxiʼa,
\q en ridunëʼ, bëʼë le gahuëʼ.
\q Channö ribidxëʼ nisa, bëʼë le guíʼjëʼ.
\m Cateʼ gunuʼ caní, gunuʼ ga utuíʼinëʼ bönniʼ naʼ.
\q
\v 21 Bitiʼ guʼu lataj inná beʼe le ruáʼ döʼ liʼ,
\q pero gunná beʼe le ruáʼ döʼ naʼ,
\q ugunuʼ dxin le naca dxiʼa.
\c 13
\p
\v 1 Yúguʼtëliʼ ral-laʼ gunliʼ ca taʼnnë́ʼ bönniʼ yúlahuiʼ.
Dios caz budödëʼ lu náʼagaquiëʼ yöl-laʼ unná bëʼ nápagaquiëʼ,
en nucuʼë xilátjagaquiëʼ bönniʼ ni dë lu náʼagaquiëʼ
yöl-laʼ unná bëʼ.
\v 2 Que lë ni naʼ, nu ridáʼbagaʼ yúlahuiʼ ridáʼbagaʼ
le nuzóa cazëʼ Dios, ateʼ nupa taʼdáʼbagaʼ caní, nabágaʼgaca
xiguiaʼ.
\v 3 Nacuʼë bönniʼ yúlahuiʼ, calëga para uluʼzenëʼ bach
nu run le naca dxiʼa, pero para uluʼzenëʼ bach nu ruáʼ
döʼ. Channö rë́ʼënuʼ gunuʼ ga bitiʼ uluʼzenëʼ liʼ bach,
ben le naca dxiʼa, ateʼ urujuʼ dxiʼa lógaquiëʼ.
\v 4 Náquiëʼ bönniʼ yúlahuiʼ niʼa nëʼë Dios para gácalenëʼ
liʼ, pero channö runuʼ le ruáʼ döʼ, ral-laʼ gádxinuʼ, tuʼ
cabí nuʼë nítisö xiyaga yúlahuiʼ. Náquiëʼ niʼa nëʼë
Dios para uzíʼ lëbëʼ, gunëʼ xíguiaʼ nu ruáʼ döʼ.
\v 5 Que lë ni naʼ run bayudxi gunliʼ ca rnnëʼ bönniʼ
naʼ dë lu nëʼë, calë́gasö tuʼ budödëʼ Dios lu nëʼë gunëʼ
libíʼiliʼ xíguiaʼ, pero lëscaʼ para soa dxi ládxiʼdoʼoliʼ
lahuëʼ Dios.
\v 6 Que lë ni naʼ caʼ riguizxaj lázaliʼ que yúlahuiʼ,
tuʼ nácagaquiëʼ bönniʼ yúlahuiʼ niʼa nëʼë Dios, en tunëʼ
le nudödi cazëʼ lu náʼagaquiëʼ.
\p
\v 7 Guliʼguízxaj yúguʼtë bönachi le rál-laʼliʼ quégaquiëʼ.
Guliʼguízxaj lázaliʼ lu naʼ nu ral-laʼ quizxaj lázaliʼ.
Guliʼguízxaj dumí nu ral-laʼ quízxjaliʼ. Guliʼgadxi nu
ral-laʼ gádxiliʼ, en guliʼgún bal nu ral-laʼ gunliʼ bal.
\v 8 Cuntu nu bi ral-laʼ gál-laʼliʼ que, pero tuz ral-laʼ
idxíʼiliʼ luzáʼaliʼ, tuʼ chibén idú ca rinná bëʼ xibá
queëʼ Dios nu nadxíʼi luzë́ʼe.
\v 9 Caní taʼnná bëʼ xibá naʼ:
\q Bitiʼ gunuʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga
naʼ.
\q Bitiʼ gútiuʼ bönachi.
\q Bitiʼ cuanuʼ.
\q Bitiʼ inníoʼ que luzóʼo le cabí nácatë.
\q Bitiʼ së ládxuʼu le dë que luzóʼo.
\m Yuguʼ xibá ni, en yúguʼtë xibá iaʼzícaʼrö, údxi gun
nu run ca rnna didzaʼ rnna caní:
\q Bidxíʼi luzóʼo ca nadxíʼi cuinuʼ.
\m
\v 10 Nu naʼ nadxíʼi luzë́ʼe bitiʼ bi run que luzë́ʼe
le ruáʼ döʼ. Caní naca, nu naʼ nadxíʼi luzë́ʼe run idú
ca rinná bëʼ xibá queëʼ Dios.
\p
\v 11 Guliʼgún caní tuʼ nö́ziliʼ ca raca dza ni zóaruʼ
naʼa, en nö́ziliʼ caʼ chibidxín dza usubán ládxiʼliʼ ca
rubán nu chiguxi, tuʼ chizóarö gal-laʼ dza uláruʼ lu le
ruáʼ döʼ ca guca cateʼ niʼ gusí loruʼ réajlëʼëruʼ Cristo.
\v 12 Ga zóaruʼ naʼa naca ca chiʼi dzö́ʼölö, ateʼ chizóa
tödi rëla naʼ, pero ga naʼ zoëʼ Cristo naca ca lahuiʼ
dza, ateʼ chizóa tsöjsóaruʼ niʼ. Que lë ni naʼ ral-laʼ
ucáʼanaruʼ le tun bönachi ga naca chul-la que dul-laʼ.
Ca naʼ rugacu cuinëʼ tu bönniʼ rejëʼ gudil-la le run
chiʼi lëʼ lu gudil-la, ral-laʼ taruʼ lu beníʼ queëʼ Dios,
le gun chiʼi rëʼu lu naʼ tuʼ xihuiʼ.
\v 13 Para gunruʼ caní ral-laʼ gunruʼ dxiʼa ca ral-laʼ
gun nu ridá lahuiʼ dza.
\q Bitiʼ ral-laʼ súdxiruʼ, en cabí gágulëʼëruʼ.
\q Bitiʼ ral-laʼ gunruʼ le ruáʼ döʼ, en calëga le gun ditaj
rëʼu.
\q Bitiʼ ral-laʼ tíl-lalenruʼ luzáʼaruʼ, en cabí uzxéʼeruʼ
luzáʼaruʼ.
\m
\v 14 Naʼa, ral-laʼ un cuinliʼ lu icja ládxiʼdoʼoliʼ ca
náquiëʼ Xanruʼ Jesucristo, en bitiʼ güíʼi ládxiʼliʼ gunliʼ
le rizë́ ládxiʼliʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́liʼ.
\c 14
\s Bitiʼ ral-laʼ siʼ quídzaʼruʼ böchiʼ luzáʼaruʼ
\p
\v 1 Guliʼgüíʼ lataj nu réajlëʼ Cristo gun libíʼiliʼ
tsözxö́n sal-laʼ bitiʼ naca idú ca réajlëʼ nu naʼ Lëʼ.
Bitiʼ tíl-lalenliʼ nu naʼ ca nácagaca le runi nu naʼ
huáca nu gun.
\v 2 Ca naca lë ni, nacuʼë bönniʼ runi légaquiëʼ huáca
ilahuëʼ yúguʼtë le tagu bönachi, pero iaʼbal-lëʼ bönniʼ,
tuʼ cabí naca idú ca taʼyéajlëʼë Cristo, tágusëʼ le raza
ruzóaruʼ.
\v 3 Naʼa, bönniʼ naʼ rahuëʼ yúguʼtë bitiʼ ral-laʼ uzóëʼ
tsöláʼalö nu bönniʼ bitiʼ rahuëʼ yúguʼtë, en lëscaʼ caní,
bönniʼ naʼ bitiʼ rahuëʼ yúguʼtë bitiʼ ral-laʼ siʼ quídzëʼë
bönniʼ naʼ rahuëʼ yúguʼtë, tuʼ nazíʼ lu nëʼë Dios iropëʼ
bönniʼ naʼ taʼyéajlëʼë Cristo.
\v 4 ¿Nuzxi caz liʼ, rizíʼ quídzuʼu bönniʼ huen dxin
que nu yúbölö? Bönniʼ naʼ náquiëʼ huen dxin queëʼ Dios,
lahuëʼ Xan cazëʼ urúajëʼ tsahuiʼ o bitiʼ urúajëʼ tsahuiʼ.
Channö urúajëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, naca tuʼ gun cazëʼ
Xanruʼ Dios ga urúajëʼ tsahuiʼ.
\p
\v 5 Nadxi caʼ zoëʼ nu bönniʼ runrëʼ bal tu dza ca runëʼ
bal iaʼzícaʼrö dza, ateʼ bönniʼ yúbölö, tuz ca runëʼ bal
yúguʼtë dza. Tu turuʼ ral-laʼ usë́dadaʼaruʼ channö naca
dxiʼa le runruʼ.
\v 6 Bönniʼ naʼ runëʼ bal tu dza, runëʼ le bal para tseaj
ládxëʼë Xanruʼ, ateʼ bönniʼ naʼ bitiʼ runëʼ bal dza naʼ,
para tseaj ládxëʼë Xanruʼ bitiʼ runëʼ bal dza naʼ. Lëscaʼ
caní, bönniʼ naʼ rahuëʼ yúguʼtë, rahuëʼ caní para tseaj
ládxëʼë Xanruʼ, en rëʼë Dios: “Xclenuʼ”, ateʼ bönniʼ naʼ
bitiʼ rahuëʼ yúguʼtë, bitiʼ rahuëʼ le para tseaj ládxëʼë
Xanruʼ, en rëʼë caʼ Dios: “Xclenuʼ.”
\p
\v 7 Bitiʼ zoëʼ nabanëʼ queë́zëʼ nitúëʼ bönniʼ nabábalenëʼ
rëʼu, en bitiʼ ratiëʼ queë́zëʼ nitúëʼ bönniʼ.
\v 8 Channö zóaruʼ nabanruʼ, para tseaj ládxiʼruʼ-nëʼ
Xanruʼ zóaruʼ nabanruʼ, en channö gátiruʼ, para gaca yöl-laʼ
ba queëʼ Xanruʼ gátiruʼ. Caní naca, channö zóaruʼ nabanruʼ
o channö gátiruʼ, nequi quéziruʼ queëʼ Xanruʼ.
\v 9 Que lë ni naʼ caʼ gútiëʼ Cristo, en bubanëʼ, para
gáquiëʼ Xángaca nupa chinátigaca, en nupa nabángaca.
\p
\v 10 Naʼa liʼ, ¿bizx que richugu bëʼu böchiʼ luzóʼo?
¿Bizx que ruzúʼ tsöláʼalö böchiʼ luzóʼo? Yúguʼtëruʼ
idxinruʼ lahuëʼ Cristo ga uchiʼa usörö́ëʼ rëʼu.
\v 11 Ca naca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi, rnna:
\q Rnnëʼ Xanruʼ: “Niʼa quiaʼ nedaʼ caz,
\q uluʼzechu zxíbigaca yúguʼtë bönachi lahuaʼ nedaʼ.
\q Ilaʼguixjöʼ yálajdoʼ nacaʼ Dios.”
\p
\v 12 Caní naca, uchiʼa usörö́ëʼ Dios yúguʼtëruʼ.
\s Bitiʼ ral-laʼ gunruʼ ga ichixi iníguinëʼ böchiʼ luzáʼaruʼ
\p
\v 13 Que lë ni naʼ, bítiʼrö ral-laʼ ichugu béʼeruʼ luzáʼaruʼ,
pero ral-laʼ gun yúdxiruʼ cabí gunruʼ ga ichixi iníguinëʼ
böchiʼ luzáʼaruʼ, en para cabí gunruʼ ga gunëʼ dul-laʼ.
\v 14 Nöz quézidaʼ bitiʼ bi dë le ráguruʼ le gaca gun
ga bítiʼrö nácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, ateʼ röjlö́z lë
ni didzaʼ bëʼë Xanruʼ Jesús. Channö réquinëʼ tu bönniʼ
zoa bi gaca gun ga bítiʼrö náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios,
queëʼ bönniʼ ni, caní naca.
\v 15 Channö rusuhuíʼinnuʼ böchiʼ luzóʼo, tuʼ raguʼ le
runi lëʼ bitiʼ ral-laʼ gáguruʼ, bitiʼ runuʼ ca ral-laʼ
gun nu nadxíʼi böchiʼ luzë́ʼe. Bitiʼ bi ral-laʼ gaguʼ
le gun ga gaca chopa ládxëʼë bönniʼ naʼ, gútiëʼ Cristo
uláz queëʼ.
\v 16 Que lë ni naʼ, bitiʼ bi gunliʼ le gun ga ilaʼnnë́
xihuiʼ bönachi que le rusácaʼliʼ queë́liʼ naca tsahuiʼ.
\v 17 Cateʼ rinná béʼenëʼ Dios rëʼu, bitiʼ ruíʼi ládxiʼruʼ
le guíʼaj gáguruʼ, pero ruíʼi ládxiʼruʼ gácaruʼ tsahuiʼ,
en sóaruʼ dxi ladxiʼ, en udzéjaruʼ, yuguʼ le gaca gunruʼ
tuʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu.
\v 18 Nútiʼtës nu run xichinëʼ Cristo ca nácagaca lë
ni, run le raza ládxëʼë Dios, ateʼ urúaj dxiʼa lógaca
bönachi.
\p
\v 19 Que lë ni naʼ ral-laʼ gunruʼ le ilún ga gataʼ le
ribequi dxi ládxiʼruʼ len yúguʼtë bönachi, en le ilún
tsutsu turuʼ iaʼturuʼ ca réajlëʼëruʼ Cristo.
\v 20 Bitiʼ bi ral-laʼ gaguʼ le gun ga gaca chopa ladxiʼ
nu naʼ nuzóëʼ Dios. Nácatë lë naʼ taʼnná bönachi: “Yúguʼtë
dë lataj gáguruʼ”, pero gunruʼ le ruáʼ döʼ channö gunruʼ
ga ichixi iníguinëʼ luzáʼaruʼ tuʼ nözi lë naʼ ráguruʼ.
\v 21 Gácarö dxiʼa cabí gaguʼ bëlaʼ, en cabí guíʼjuʼ
xisi uva nal-la, en bitiʼ bi gunuʼ le gun ga ichixi iníguinëʼ
böchiʼ luzóʼo, o le gun ga gaca chopa ládxëʼë, o le gun
ga huö́aj ládxëʼë ca réajlëʼë Cristo.
\v 22 Channö réajlëʼu dë lataj bi gunuʼ, ral-laʼ gunuʼ
le lahuëʼ Dios ga zuʼ tuzuʼ. Bicaʼ ba bönniʼ naʼ bitiʼ
ruxösa ládxiʼdaʼahuëʼ lëʼ tuʼ nözi lë naʼ runi lëʼ dë
lataj gunëʼ,
\v 23 pero bönniʼ naʼ raca chopa ládxëʼë tuʼ nözi le
rahuëʼ, nabáguëʼë xíguiaʼ, tuʼ runëʼ le cabí runi lëʼ
dë lataj gunëʼ. Naca dul-laʼ yúguʼtë le runruʼ, le cabí
runi rëʼu dë lataj gunruʼ.
\c 15
\s Ral-laʼ gunruʼ le raza ládxëʼë böchiʼ luzáʼaruʼ
\p
\v 1 Que lë ni naʼ, channö nácaruʼ tsutsu ca réajlëʼëruʼ
Cristo, ral-laʼ guáʼ ilenruʼ nupa naʼ nagul-la ládxiʼgaca
ca taʼyéajlëʼ Cristo. Bitiʼ ral-laʼ gunruʼ le raza ládxiʼruʼ
laʼ cuínsiruʼ.
\v 2 Yúguʼtëruʼ ral-laʼ gunruʼ le raza ládxëʼë böchiʼ
luzáʼaruʼ para gaca dxiʼa queëʼ, en idipa ládxëʼë ca
réajlëʼë Cristo.
\v 3 Caní ral-laʼ gunruʼ, tuʼ cabí benëʼ Cristo le guyaza
ládxëʼë laʼ cuinsëʼ, pero guca queëʼ ca naʼ nazúaj lu
guichi láʼayi, le rnna: “Budubágaʼgaca nedaʼ yuguʼ didzaʼ
xihuiʼ guluíʼi nupa gulaʼnnë́ xihuiʼ quiuʼ Liʼ, Dios.”
\v 4 Yúguʼtë le buluʼzúajëʼ lu guichi láʼayi dza niʼte,
buluʼzúajëʼ lu guichi para usëdi rëʼu. Lë naʼ nazúaj
lu guichi láʼayi run ga ribö́zaruʼ zxön ladxiʼ, en ruhuë́
tsahuiʼ rëʼu. Que lë ni naʼ zoa le runruʼ löza.
\v 5 Rinábidaʼ-nëʼ Dios, Nu run ga ribö́zaruʼ zxön ladxiʼ,
en Nu ruhuë́ tsahuiʼ rëʼu, gunëʼ ga gunliʼ tuz ca rusácaʼliʼ
queë́liʼ, para gácaliʼ ca naʼ rë́ʼënëʼ Jesucristo.
\v 6 Caní ral-laʼ gunliʼ para gácaliʼ tuz, cúʼuliʼ-nëʼ
tsözxö́n yöl-laʼ ba Dios, Xuzëʼ Xanruʼ Jesucristo.
\v 7 Que lë ni naʼ, para gaca yöl-laʼ ba queëʼ Dios, guliʼsíʼ
lu náʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ ca naʼ Cristo guzxíʼ lu nëʼë
caʼ rëʼu.
\v 8 Caní ral-laʼ gunliʼ, tuʼ reaʼ libíʼiliʼ: Bidëʼ Jesucristo,
en gúcalenëʼ bönachi judío, ateʼ caní buluʼe lahui naca
idútë li didzaʼ ruʼë Dios, ateʼ benëʼ ga buluʼdxín le
guzxíʼ lu nëʼë Dios unödzjëʼ quégaquiëʼ xuz xtóʼotuʼ.
\s Yuguʼ bönachi izáʼa ilaʼyöni didzaʼ dxiʼa
\p
\v 9 Bidëʼ caʼ Cristo para benëʼ ga ilaʼgúʼu Dios yöl-laʼ
ba nupa bitiʼ nácagaca judío tuʼ ruhuéchiʼ ládxëʼë Dios
légaquiëʼ. Ca naca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi le
rnna:
\q Que lë ni naʼ, uluʼa lahui le nacuʼ Liʼ
\q lógaca bönachi idútë yödzölió,
\q en gul-laʼ quiuʼ yöl-laʼ ba.
\p
\v 10 Ga yúbölö nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Libíʼiliʼ, bönachi idútë yödzölió,
\q buliʼdzéjalen bönachi queëʼ Dios.
\p
\v 11 Ga yúbölö nazúaj caʼ lu guichi láʼayi le rnna:
\q Guliʼcuʼë Xanruʼ yöl-laʼ ba,
\q yúguʼtëliʼ bitiʼ nácaliʼ judío.
\q Guliʼtséaj ladxiʼ Lëʼ,
\q yúguʼtëliʼ zóaliʼ idútë yödzölió.
\p
\v 12 Lëscaʼ caní buzúajëʼ Isaías lu guichi le rnna:
\q Iláʼ lahui Nu nababa diʼa dza queëʼ Isaí.
\q Gaca lo Nu naʼ para inná beʼe nupa bitiʼ nácagaca judío.
\q Nupa ni ilún löza Lëʼ.
\p
\v 13 Rinábidaʼ-nëʼ Dios, Nu run ga runruʼ löza, gunëʼ
ga udzéjadeʼeliʼ, en ga soa dxi ládxiʼliʼ tuʼ réajlëʼëliʼ
Lëʼ, en gunëʼ ga gaca idú ca runliʼ löza, tuʼ zóalen yöl-laʼ
huáca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ.
\p
\v 14 Böchiʼ luzáʼadoʼ. Chinö́z quézidaʼ rúnticaʼsiliʼ
le naca dxiʼa, en dëdaʼ yöl-laʼ réajniʼi queë́liʼ para
gaca uzéajniʼiliʼ luzáʼaliʼ.
\v 15 Naʼa nacaʼ rugu ladxiʼ, ruzúajaʼ queë́liʼ lu guichi
ni, bö́chaʼa, en rusáʼa ládxiʼliʼ tuʼ zoa le buzáʼ ládxëʼë
Dios quiaʼ nedaʼ.
\v 16 Que lë ni naʼ runaʼ xichinëʼ Jesucristo lógaca
bönachi bitiʼ nácagaca judío, en runaʼ libán que didzaʼ
dxiʼa queëʼ Dios, para gaca uguʼa bönachi bitiʼ nácagaca
judío lu nëʼë Dios, nupa naʼ gurö́ cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi
queëʼ Lëʼ. Ilácagaquiëʼ ca tu le rigúʼuruʼ lu nëʼë Dios,
le raza ládxëʼë Lëʼ.
\p
\v 17 Naʼa, tuʼ rúnlenaʼ tsözxö́n Jesucristo dxin, dë lu
naʼa tsaza ládxaʼa ca naca le nunaʼ lu xichinëʼ Dios.
\v 18 Lëscaʼ rurúguidaʼ inníaʼ ca naca lë naʼ benëʼ
Cristo lu naʼa nedaʼ, benëʼ ga tun bönachi bitiʼ nácagaca
judío ca rnna xtídzëʼë Dios. Lë ni benëʼ Lëʼ, bugunëʼ
dxin didzaʼ bëʼa nedaʼ, en yuguʼ dxin benaʼ nedaʼ.
\v 19 Lu naʼa nedaʼ bugunëʼ dxin caʼ le nácagaca bëʼ
buluʼe lahui Lëʼ, en yuguʼ yöl-laʼ huáca zxön benëʼ, en
yöl-laʼ huáca naʼ queëʼ Dios Böʼ Láʼayi le guzóalen nedaʼ.
Caní guca, gusí lahuaʼ runaʼ libán lu yödzö Jerusalén,
ateʼ idú gásibiʼilö ga ridxintë luyú Ilírico, chinunaʼ
libán que didzaʼ dxiʼa ca naca queëʼ Cristo.
\v 20 Bëʼ ládxaʼa benaʼ libán que didzaʼ dxiʼa ga bitiʼ
bilaʼyöni bönachi ca naca queëʼ Cristo. Laʼtuʼ gunaʼ
libán ga chibilaʼyöni bönachi, gunaʼ nedaʼ ca runëʼ tu
bönniʼ ruguélëʼë lahui dxin zxön chinunëʼ bönniʼ yúbölö.
\v 21 Ca benaʼ nedaʼ naca ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi
le rnna:
\q Ilaʼléʼe nupa nacuáʼ ga cuntu nu ben libán queëʼ Lëʼ,
\q en ilaʼyéajniʼi nupa catu caz bilaʼyöni ca naca queëʼ.
\s Rë́ʼënëʼ Pablo tsejëʼ yödzö Roma
\p
\v 22 Que lë ni naʼ, sal-laʼ zián luzuí gúʼunidaʼ guídaʼ
ga zóaliʼ, bitiʼ guca guídaʼ.
\v 23 Naʼa, chibudxi benaʼ dxin quiaʼ yuguʼ lataj ni,
en chirë́ʼëndaʼ zián iz guídaʼ ga zóaliʼ.
\v 24 Que lë ni naʼ, cateʼ tsejaʼ luyú España, tödaʼ ga
zóaliʼ libíʼiliʼ, tuʼ runaʼ löza uduyúaʼ libíʼiliʼ, en
udzéjalendaʼ libíʼiliʼ. Tödi niʼ huáca ugúʼuliʼ nedaʼ
nöza.
\v 25 Naʼa ral-laʼ tsejaʼ Jerusalén, tsöjuʼa tu le gácalen
nupa niʼ néquiguequi queëʼ Cristo.
\v 26 Caní gunaʼ, le gulaʼyaza ládxiʼgaquiëʼ bönniʼ nacuʼë
luyú Macedonia, en luyú Acaya, buluʼtubëʼ bi tuʼnödzjëʼ
quéguequi bönachi yechiʼ dzágagaca bönachi queëʼ Cristo,
nacuʼë Jerusalén.
\v 27 Gulaʼyaza ládxiʼgaquiëʼ bönniʼ bitiʼ nácagaquiëʼ
judío gulunëʼ lë ni. Le nácatë naca tu le rál-laʼgaquiëʼ
quégaca bönachi judío niʼ. Channö bönniʼ bitiʼ nácagaquiëʼ
judío tuʼziʼë xibé le nácagaca queëʼ Dios niʼa que le
núngaca bönachi judío, lëscaʼ ral-laʼ ilácalenëʼ bönachi
judío naʼ, uluʼgunëʼ dxin le dë quégaquiëʼ.
\v 28 Que lë ni naʼ, cateʼ údxi udödaʼ lu náʼagaca bönachi
judío lë naʼ buluʼnödzjëʼ bönniʼ ni, níʼirö tödaʼ ga
zóaliʼ libíʼiliʼ cateʼ tsejaʼ luyú España.
\v 29 Cateʼ guídaʼ ga zóaliʼ, runaʼ löza idxínlenaʼ yúguʼtë
le ruzíʼiruʼ xibé niʼa que didzaʼ dxiʼa queëʼ Cristo.
\p
\v 30 Niʼa queëʼ Xanruʼ Jesucristo, en niʼa que yöl-laʼ
nadxíʼi ruchíziëʼ Dios Böʼ Láʼayi icja ládxiʼdoʼoruʼ,
rátaʼyuaʼ loliʼ, bö́chaʼadoʼ, ulídzaliʼ-nëʼ Dios tsözxö́n
len nedaʼ, inábiliʼ-nëʼ gácalenëʼ nedaʼ.
\v 31 Guliʼnabi-nëʼ Dios gunëʼ ga uláʼ nedaʼ lu náʼagaquiëʼ
bönniʼ bitiʼ taʼyéajlëʼë nacuʼë luyú Judea, en gunëʼ
ga ilaʼyaza ládxiʼgaquiëʼ ilaʼziʼë lë naʼ tsöjuʼa lu
náʼagaquiëʼ bönniʼ nácagaquiëʼ queëʼ Cristo, nacuʼë Jerusalén.
\v 32 Guliʼnabi-nëʼ caʼ, channö naca ca rë́ʼënëʼ Dios, gunnëʼ
nedaʼ lataj idxinaʼ queë́liʼ len yöl-laʼ rudzeja quiaʼ,
para uzíʼ ládxiʼlenaʼ libíʼiliʼ.
\v 33 Naʼa rinábidaʼ-nëʼ Dios, Nu run ga zoa dxi ládxiʼruʼ,
sóalenëʼ yúguʼtëliʼ. ¡Caʼ gaca!
\c 16
\s Tuʼgapa Dios luzë́ʼeguequi bönachi queëʼ Cristo
\p
\v 1 Riguʼa-nu lu náʼaliʼ Febe, nigula zanruʼ dáʼanu Xanruʼ.
Nácanu nigula huen dxin queëʼ Dios dzáganu bönachi queëʼ
Cristo nacuáʼ yödzö Cencrea.
\v 2 Uláz queëʼ Xanruʼ guliʼsíʼ lu náʼaliʼ-nu nigula
naʼ, ca ral-laʼ ilún bönachi queëʼ Cristo. Guliʼgácalen
lënu, unö́dzjaliʼ queë́nu bítiʼtës bi riquínnu. Lë cázanu
gúcalennu bönachi zián, en gúcalennu caʼ nedaʼ.
\p
\v 3 Guliʼgapa Dios Priscila, en Aquilo, nupa naʼ gulunlen
nedaʼ tsözxö́n dxin queëʼ Jesucristo.
\v 4 Chopëʼ ni gulaʼdödëʼ ga guzóa bönadxi ilátiëʼ para
gulunëʼ ga cabí gátiaʼ nedaʼ, ateʼ reaʼ légaquiëʼ: “Xclenliʼ”,
en calë́gasö nedaʼ, pero lëscaʼ yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ
nabábagaquiëʼ gapa nacuáʼ bönachi queëʼ Cristo bitiʼ
nácagaca judío, tëʼë légaquiëʼ: “Xclenliʼ.”
\v 5 Guliʼgapa Dios bönachi queëʼ Cristo tuʼdubëʼ lu
yuʼu lídxigaquiëʼ Priscila, en Aquilo naʼ. Guliʼgapa
Dios Epeneto, bönniʼ naʼ nadxíʼidaʼ. Bönniʼ ni guyéajlëʼë
Cristo zíʼatëlö ca yúguʼtë bönachi luyú Acaya.
\v 6 Guliʼgapa Dios María, nigula naʼ bennu dxin zxön
queëʼ Cristo ga niʼ rudúbiliʼ libíʼiliʼ.
\v 7 Guliʼgapa Dios Andrónico, en Junias, yuguʼ bönniʼ
uládz quiaʼ. Yuguʼ bönniʼ ni gulaʼdzúnlenëʼ nedaʼ tsözxö́n
lidxi guíë, en nadéliʼgaquiëʼ lataj lo ladaj bönniʼ gubáz
nasö́l-lëʼë Cristo. Lëscaʼ gulaʼyéajlëʼë Cristo zíʼalö
ca nedaʼ.
\p
\v 8 Guliʼgapa Dios Amplias, bönniʼ naʼ nadxíʼidaʼ, en
néquinëʼ queëʼ Xanruʼ.
\v 9 Guliʼgapa Dios Urbano, bönniʼ naʼ bénlenëʼ netuʼ
tsözxö́n dxin queëʼ Jesucristo. Guliʼgapa Dios Estaquis,
bönniʼ naʼ nadxíʼidaʼ.
\v 10 Guliʼgapa Dios Apeles, bönniʼ naʼ naca bëʼ réajlëʼë
Cristo. Guliʼgapa Dios nupa nacuáʼ lidxëʼ Aristóbulo.
\v 11 Guliʼgapa Dios Herodión, bönniʼ uládz quiaʼ. Guliʼgapa
Dios nupa nacuáʼ lidxëʼ Narciso, en taʼyéajlëʼë Xanruʼ.
\v 12 Guliʼgapa Dios Trifena, en Trifosa, nigula naʼ tunnu
dxin queëʼ Xanruʼ. Guliʼgapa Dios Pérsida, nigula naʼ
bennu dxin zxön queëʼ Xanruʼ, ateʼ nadxíʼiruʼ-nu.
\v 13 Guliʼgapa Dios Rufo, bönniʼ rö queëʼ Xanruʼ. Guliʼgapa
Dios xinë́ʼë Rufo naʼ, nácanu caʼ ca xináʼ cazaʼ.
\v 14 Guliʼgapa Dios Asíncrito, en Flegonte, en Hermas,
en Patrobas, en Hermes, encaʼ yuguʼ böchiʼ luzáʼaruʼ dáʼgaquiëʼ
Xanruʼ, nacuáʼlenëʼ légaquiëʼ.
\v 15 Guliʼgapa Dios Filólogo, en Julia, en Nereo, en nigula
zanëʼ Nereo naʼ, encaʼ Olimpas, en yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ
taʼyéajlëʼë Cristo, nacuáʼlenëʼ légaquiëʼ.
\p
\v 16 Guliʼgapa Dios luzáʼaliʼ, unídaʼliʼ luzáʼaliʼ lu
yöl-laʼ nadxíʼi queë́liʼ. Tuʼgapëʼ Dios libíʼiliʼ yúguʼtë
böchiʼ luzáʼaruʼ nabábagaquiëʼ gapa nacuáʼ bönachi queëʼ
Cristo luyú ni.
\p
\v 17 Naʼa, rátaʼyuaʼ loliʼ, bö́chaʼadoʼ, guliʼgún ga ilaca
bëʼ nupa tun ga irúajliʼ choplö, en tun ga ichixi iníguiliʼ,
tuʼ tuʼsë́dinëʼ le cabí röjlö́z le nazë́daliʼ. Guliʼcuíta
ga nacuáʼ bönachi caní
\v 18 tuʼ cabí tun xichinëʼ Jesucristo. Tunëʼ dxin para
bi gataʼ quégacasëʼ, en taʼzíʼ yéʼenëʼ yuguʼ bönniʼ nöxaj
ladxiʼ, tuʼgunëʼ dxin didzaʼ nöxaj ladxiʼ, en didzaʼ tséajlëʼëruʼ
le cabí nácatë.
\v 19 Rizë́ didzaʼ ca naʼ runliʼ ca rnna xtídzëʼë Xanruʼ,
ateʼ taʼyöni yúguʼtë bönachi. Que lë ni naʼ rudzéjadaʼ
niʼa que le runliʼ libíʼiliʼ. Naʼa, rë́ʼëndaʼ gácaliʼ
sinaʼ gunliʼ le naca dxiʼa, en calëga gunliʼ le ruáʼ
döʼ.
\v 20 Dios, Nu run ga zóaruʼ dxi ladxiʼ, siʼ gunëʼ ga
ucúl-laliʼ Satanás, tuʼ xihuiʼ. Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo
uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ le gácalen libíʼiliʼ.
\p
\v 21 Biʼi Timoteo, biʼi naʼ rúnlenbiʼ nedaʼ tsözxö́n
dxin, rugápabiʼ Dios libíʼiliʼ. Lucio, en Jasón, en Sosípater,
yuguʼ bönniʼ uládz quiaʼ, tuʼgapëʼ Dios libíʼiliʼ.
\p
\v 22 Nedaʼ, Tercio, ruzúajaʼ lu guichi didzaʼ ni ruʼë
Pablo, rugapaʼ Dios libíʼiliʼ, dzáguiëʼ Xanruʼ nedaʼ.
\p
\v 23 Gayo, bönniʼ ni ruʼë nedaʼ lataj zoaʼ lidxëʼ, en
ruʼë caʼ lataj tuʼdubi yúguʼtë bönachi queëʼ Cristo
ni, rugapëʼ Dios libíʼiliʼ. Erasto, bönniʼ yuʼu lu nëʼë
dumí que yödzö ni, rugapëʼ Dios libíʼiliʼ. Bö́chiʼruʼdoʼ
Cuarto rugapëʼ Dios libíʼiliʼ.
\p
\v 24 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ
yúguʼtëliʼ le gácalen libíʼiliʼ. ¡Caʼ gaca!
\s Yöl-laʼ ba Dios
\p
\v 25 Naʼa, rigúʼutuʼ-nëʼ yöl-laʼ ba Dios, Nu gaca gun tsutsu
libíʼiliʼ ca naca didzaʼ dxiʼa runaʼ libán que, en ca
naca libán runaʼ ca naca queëʼ Jesucristo, en ca naca
le chibuluʼë lahui Dios que le bigachiʼ queëʼ, lë naʼ
bucáchëʼë Lëʼ dza niʼte ga bidxintë naʼa dza.
\v 26 Naʼa chibuluʼë lahui lë ni yuguʼ lu guichi buluʼzúajëʼ
bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios ca naʼ gunná cazëʼ
Dios, Nu zóaticaʼsö. Naʼa raca libán que lógaca yúguʼtë
bönachi para gaca ilaʼyéajlëʼ Cristo, en ilún ca rnna
xtídzëʼë.
\p
\v 27 ¡Niʼa que le benëʼ Jesucristo, gácaticaʼsö yöl-laʼ
ba queëʼ laʼs dui Dios, Nu rácatërö caz! ¡Caʼ gaca!
