\id 1CO
\h 1 Corintios
\toc1 1 Corintios
\mt DIDZAʼ ZÍʼALÖ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ CORINTO
\c 1
\s Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo nacuʼë Corinto
\p
\v 1 Ca rë́ʼëni quézinëʼ Dios bulidzëʼ nedaʼ, Pablo, para
gacaʼ gubáz queëʼ Jesucristo. Bö́chiʼruʼ Sóstenes runëʼ
nedaʼ tsözxö́n.
\v 2 Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, rudúbiliʼ
queëʼ Dios lu yödzö Corinto, en nácaliʼ quez queëʼ Dios
tuʼ nácaliʼ tuz len Jesucristo. Dios caz bulidzëʼ libíʼiliʼ
para guéquiliʼ quez queëʼ tsözxö́n len yúguʼtë nupa nacuáʼ
yúguʼtë lataj, en tuʼlidzëʼ Dios, tuʼgunëʼ dxin La laʼayi
queëʼ Xanruʼ Jesucristo, Xángaquiëʼ, encaʼ Xanruʼ.
\v 3 Rátaʼyuaʼ lahuëʼ Xúziruʼ Dios, en lahuëʼ Xanruʼ
Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga soa dxi
icja ládxiʼdoʼoliʼ.
\s Yuguʼ le ruzíʼiruʼ xibé tuʼ néquiruʼ queëʼ Cristo
\p
\v 4 Rë́ticaʼsaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” ca naca queë́liʼ, tuʼ
zoa le buzáʼ ládxëʼë Dios queë́liʼ tuʼ nácaliʼ tuz len
Jesucristo.
\v 5 Tuʼ nácaliʼ tuz len Cristo, Dios chinagúʼudëʼë xinö́ziliʼ
yúguʼtë le nequi queëʼ. Rácalenëʼ libíʼiliʼ ca naca
yúguʼtë didzaʼ ruíʼiliʼ, en runëʼ ga réajniʼiliʼ yúguʼtë.
\v 6 Caní naca, tuʼ guzxíʼ lu náʼaliʼ idú ládxiʼliʼ le
runtuʼ lináʼ lo ca naca queëʼ Cristo.
\v 7 Que lë ni naʼ, bitiʼ bi riyadzaj queë́liʼ que le
runnëʼ Dios Böʼ Láʼayi queë́ruʼ, tsanni ni ribö́zaliʼ dza
naʼ iláʼ lahuëʼ Xanruʼ Jesucristo.
\v 8 Lë cazëʼ utipëʼ ládxiʼliʼ para gaca guáʼ ilenliʼ
yúguʼtë ga idxintë dza údxi, para cabí gaca nu bi innë́
queë́liʼ dza niʼ huödëʼ Xanruʼ Jesucristo.
\v 9 Dios runëʼ ca rnnëʼ, en Lë cazëʼ bulidzëʼ libíʼiliʼ
para gácaliʼ tuz len Zxíʼinëʼ, Xanruʼ Jesucristo.
\s Narúajgaca choplö bönachi queëʼ Cristo nacuʼë Corinto
\p
\v 10 Niʼa queëʼ Xanruʼ Jesucristo rátaʼyuaʼ loliʼ, böchiʼ
luzáʼadoʼ, guliʼgún tuz xtídzaʼliʼ yúguʼtëliʼ. Bitiʼ
irúajliʼ choplö, pero guliʼgaca tuz ca rizáʼ ládxiʼliʼ,
en ca runi libíʼiliʼ.
\v 11 Caní reaʼ libíʼiliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, tuʼ gulaʼguíxjöiʼinëʼ
nedaʼ bönniʼ nacuʼë lídxinu Cloé ca runliʼ, taʼnnë́ʼ ridil-la
dídzaʼliʼ.
\v 12 Lë ni rnníaʼ: Nadzáʼlö didzaʼ ruíʼiliʼ tu tuliʼ.
Bál-laliʼ rnnaliʼ dáʼaliʼ Pablo. Iaʼbál-laliʼ rnnaliʼ
dáʼaliʼ Apolos. Iaʼbál-laliʼ rnnaliʼ dáʼaliʼ Cefas, ateʼ
iaʼbál-laliʼ rnnaliʼ dáʼaliʼ Cristo.
\v 13 ¿Naruʼ birúajtsëʼ choplö Cristo? ¿Naruʼ gudáʼatsaʼ
nedaʼ, Pablo, lëʼe yaga cruz uláz queë́liʼ? ¿Naruʼ bidílatsaliʼ
nisa para gácaliʼ tuz len nedaʼ?
\v 14 Reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ”, tuʼ cabí buquilaʼ nisa
niturö libíʼiliʼ, pero chópasëʼ Crispo, en Gayo.
\v 15 Que lë ni naʼ bitiʼ gaca innaliʼ bidílaliʼ nisa
para gácaliʼ tuz len nedaʼ.
\v 16 Lëscaʼ buquilaʼ nisa Estéfanas, en nupa nacuáʼ
lidxëʼ. Bitiʼ röjnedaʼ channö buquilaʼ nisa nu yúbölö.
\v 17 Gusö́l-lëʼë Cristo nedaʼ, calëga para uquilaʼ bönachi
nisa, pero para gunaʼ libán que didzaʼ dxiʼa. Ruʼa didzaʼ,
calëga lu yöl-laʼ rácadaʼ que cazaʼ, para cabí ucáchaʼa
yöl-laʼ huáca que le benëʼ Cristo lëʼe yaga cruz.
\s Cristo napa cazëʼ yöl-laʼ huáca, en yöl-laʼ réajniʼi queëʼ Dios
\p
\v 18 Nupa nácagaca chul-la niti téquiguequi cáʼasö naca
libán runruʼ ca naca queëʼ Jesús, ca naʼ gútiëʼ lëʼe
yaga cruz, pero rëʼu naʼ nuláruʼ, réquibeʼeruʼ dzaga le
yöl-laʼ huáca queëʼ Dios le rusölá rëʼu.
\v 19 Caní naca, tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Gunaʼ ga huöáca nítisö yöl-laʼ rácadaʼ
\q2 quégaca nupa taca yenniʼ.
\q Tsöláʼalö ucáʼanaʼ yöl-laʼ réajniʼi
\q2 quégaca nupa taʼyéajniʼi yenniʼ.
\p
\v 20 ¿Bizxi caz uziʼtsëʼ xibé bönniʼ réajniʼinëʼ yenniʼ?
¿Bizxi caz uziʼtsëʼ xibé bönniʼ nazë́dadëʼë? ¿Bizxi caz
uziʼtsëʼ xibé bönniʼ nabéʼedeʼenëʼ ruʼë didzaʼ? Dios
chibenëʼ ga böáca cáʼasö yöl-laʼ réajniʼi quégaca bönachi
yödzölió ni.
\v 21 Dios, lu yöl-laʼ réajniʼi queëʼ, bitiʼ bëʼë lataj
ilúnbeʼe bönachi yödzölió ni Lëʼ niʼa que yöl-laʼ rácadaʼ
quégaquiëʼ. Dios guyaza ládxëʼë busölë́ʼ nupa taʼyéajlëʼ
Lëʼ niʼa que libán naʼ runruʼ, sal-laʼ téquiguequi bönachi
cáʼasö naca.
\p
\v 22 Të́ʼënnëʼ yuguʼ bönniʼ judío ilaʼléʼenëʼ yöl-laʼ
huáca nácagaca bëʼ, ateʼ bönniʼ ziʼtuʼ taʼguiljëʼ yöl-laʼ
réajniʼi.
\v 23 Rëʼu ni runruʼ libán queëʼ Cristo, ca naʼ gútiëʼ
lëʼe yaga cruz. Le nácatë, libán runruʼ ca gútiëʼ Cristo,
run ga taʼchixi taʼnigui bönachi judío, ateʼ iaʼzícaʼrö
bönachi téquiguequi cáʼasö naca.
\v 24 Bönniʼ naʼ bulidzëʼ Dios légaquiëʼ, sal-laʼ nácagaquiëʼ
bönniʼ judío o bönniʼ ziʼtuʼ, téquibeʼenëʼ napa cazëʼ
Cristo yöl-laʼ huáca queëʼ Dios, en yöl-laʼ réajniʼi queëʼ
Dios.
\v 25 Téquiguequi bönachi yödzölió ni le benëʼ Dios
naca bëʼ bitiʼ bi nö́zinëʼ, pero lë naʼ benëʼ náparö yöl-laʼ
réajniʼi ca yöl-laʼ réajniʼi quégaca bönachi. Téquiguequi
le benëʼ Dios naca bëʼ nacuídiʼnëʼ, pero lë naʼ benëʼ
náparö yöl-laʼ huáca ca yöl-laʼ huáca quégaca bönachi.
\v 26 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼtsöjné ca gúcaliʼ cateʼ
bulidzëʼ Dios libíʼiliʼ. Bitiʼ gulaʼcuʼë ládjaliʼ zián
bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ lu yöl-laʼ bönáchisö quégaquiëʼ,
en bitiʼ gulaʼcuʼë ládjaliʼ zián bönniʼ unná bëʼ, en
calëga zián bönniʼ nácagaquiëʼ lo.
\v 27 Téquiguequi bönachi yödzölió ni yuguʼ bönniʼ naʼ
gurö́ëʼ Dios bitiʼ bi nö́zguequinëʼ. Caní benëʼ Dios para
gunëʼ ga uluʼtuíʼi nupa taʼyéajniʼi. Lëscaʼ caní gurö́ëʼ
Dios nupa nacuídiʼgaca yödzölió ni para gunëʼ ga uluʼtuíʼi
nupa nál-lagaca.
\v 28 Lëscaʼ caní, téquiguequi bönachi yödzölió ni nupa
naʼ gurö́ëʼ Dios nácagaca cáʼasö, en bitiʼ bi nácagaca,
en nacuídiʼgaca. Caní benëʼ Dios para gunëʼ ga uluʼgáʼana
cáʼasö lë naʼ tun zxön bönachi yödzölió ni.
\v 29 Que lë ni naʼ, cuntu nu gaca gun ba zxön cuini
lahuëʼ Dios.
\v 30 Dios caz benëʼ ga nácaruʼ tuz len Jesucristo, en
benëʼ ga náparuʼ yöl-laʼ réajniʼi queëʼ Cristo. Tuʼ náquiëʼ
Cristo tuz len rëʼu, nuhuöácaruʼ tsahuiʼ, en néquiruʼ
quez queëʼ Dios, en nuláruʼ.
\v 31 Naca ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna: “Channö
zoa nu bi rë́ʼëni gun zxön, ral-laʼ gun zxön Xanruʼ.”
\c 2
\s Libán runruʼ queëʼ Cristo, ca gudë́ʼë lëʼe yaga cruz
\p
\v 1 Caní guca, böchiʼ luzáʼadoʼ, cateʼ bidxinaʼ queë́liʼ.
Benaʼ libán loliʼ que xtídzëʼë Dios, calëga len yöl-laʼ
réajniʼi quiaʼ, en bitiʼ bëʼa didzaʼ lu yöl-laʼ rácadaʼ
quiaʼ.
\v 2 Cateʼ niʼ guzóalenaʼ libíʼiliʼ, bëʼ ládxaʼa cabí
guʼa didzaʼ que le yúbölö, pero ca nácatë queëʼ Jesucristo
bëʼa didzaʼ, ca naʼ gudë́ʼë lëʼe yaga cruz.
\v 3 Guzóalenaʼ libíʼiliʼ lu yöl-laʼ ricuidiʼ quiaʼ, ateʼ
lu yöl-laʼ radxi quiaʼ guzxízidaʼa.
\v 4 Bë́ʼlenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ, en benaʼ libán que xtídzëʼë
Dios, calëga ca tuíʼi didzaʼ bönachi lu yöl-laʼ rácadaʼ
quéguequisö, pero guzóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi nedaʼ, ateʼ
guzóalen yöl-laʼ huáca queëʼ Dios nedaʼ, le guca bëʼ naca
idútë li didzaʼ bëʼa.
\v 5 Caní benaʼ para gaca tséajlëʼëliʼ Dios, calëga tuʼ
biyö́niliʼ yöl-laʼ rácadaʼ quégaca bönachi, pero tuʼ biléʼeliʼ
yöl-laʼ huáca queë cazëʼ Dios.
\s Dios Böʼ Láʼayi runëʼ ga núnbëʼëruʼ-nëʼ Dios
\p
\v 6 Ruíʼituʼ didzaʼ lu yöl-laʼ rácadaʼ lógaca nupa chinácarö
idú ca taʼyéajlëʼ Dios. Yöl-laʼ rácadaʼ ni bitiʼ naca
ca le nápagaca bönachi yödzölió ni, en bitiʼ naca ca
le nápagaquiëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë dza ni zóaruʼ naʼa,
nupa naʼ taʼniti caz.
\v 7 Ruíʼituʼ didzaʼ que yöl-laʼ rácadaʼ nagachiʼ, lë
naʼ runödzjëʼ Dios, tuʼ bigachiʼ yöl-laʼ rácadaʼ naʼ buzóëʼ
Dios dza niʼte para uzíʼiruʼ xibé.
\v 8 Yuguʼ bönniʼ taʼnná bëʼë dza ni zóaruʼ naʼa bitiʼ
gulúnbëʼë yöl-laʼ rácadaʼ naʼ. Laʼtuʼ gulúnbëʼë le, bitiʼ
uluʼdë́ʼë Xanruʼ nayë́pisëtërëʼ lëʼe yaga cruz.
\v 9 Naca ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Chinupë́ʼë Dios le uluʼzíʼ xibé nupa nadxíʼiguequi Lëʼ,
\q yuguʼ le cuntu nu bleʼe, en bitiʼ biyö́ni,
\q2 en bitiʼ gulaʼzáʼ ládxiʼgaca bönachi ca naca que.
\p
\v 10 Naʼa, Dios nuzéajniʼinëʼ rëʼu yuguʼ lë ni lu nëʼë
Dios Böʼ Láʼayi, tuʼ ruyú cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi yúguʼtë,
encaʼ le yuʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ Dios caz.
\p
\v 11 ¿Naruʼ gaca inö́zinëʼ nu bönniʼ le yuʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ
iaʼtúëʼ bönniʼ? Tuz böʼ naca cazëʼ bönniʼ naʼ nözi lë
naʼ. Lëscaʼ caní, cuntu nu nözi le yuʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ
Dios. Tuzëʼ Dios Böʼ Láʼayi nö́zinëʼ lë ni.
\v 12 Rëʼu ni, bitiʼ nazíʼ lu náʼaruʼ tu böʼ ridasö yödzölió
ni, pero nazíʼ lu náʼaruʼ Dios Böʼ Láʼayi, Nu naʼ ruchíziëʼ
Dios rëʼu para gaca gúnbëʼëruʼ yuguʼ le buzáʼ ládxëʼë
Dios queë́ruʼ.
\v 13 Yuguʼ lë naʼ buzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ ruíʼiruʼ
didzaʼ que, calëga len didzaʼ tuʼsédinëʼ bönachi rëʼu
len yöl-laʼ rácadaʼ quéguequi, pero len yuguʼ didzaʼ rusédinëʼ
Dios Böʼ Láʼayi rëʼu. Caní naca, ruzéajniʼiruʼ bönachi
zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi légaquiëʼ ca naca le rusédinëʼ
Dios Böʼ Láʼayi rëʼu.
\p
\v 14 Tu bönniʼ bitiʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi lëʼ bitiʼ
rizíʼ lu nëʼë le rusédinëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu, tuʼ
réquinëʼ cáʼasö naca. Bitiʼ gaca tséajniʼinëʼ bönniʼ
naʼ lë ni, tuʼ gaca guéquibeʼenëʼ tuzëʼ bönniʼ zóalenëʼ
Dios Böʼ Láʼayi lëʼ le nazacaʼ lë ni.
\v 15 Tu bönniʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi lëʼ gaca guéquibeʼenëʼ
le nazacaʼ yúguʼtë, pero cuntu nu gaca guéquibeʼe le
nazacaʼ cazëʼ bönniʼ naʼ.
\v 16 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q ¿Nuzxi caz nözi le rizáʼ ládxëʼë Xanruʼ?
\q ¿Nuzxi caz gaca uzéajniʼi Lëʼ?
\p Le rizáʼ ládxëʼë Cristo yuʼu icja ládxiʼdoʼoruʼ rëʼu.
\c 3
\s Nácaruʼ huen dxin tsözxö́n len Dios
\p
\v 1 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, bitiʼ guca güíʼilenaʼ
libíʼiliʼ didzaʼ ca ruíʼilenaʼ-nëʼ didzaʼ tu bönniʼ nudödi
cuinëʼ lu nëʼë Dios Böʼ Láʼayi, pero bë́ʼlenaʼ libíʼiliʼ
didzaʼ ca ruíʼilenaʼ nu naca bönáchisö didzaʼ, bitiʼ
zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi nu naʼ. Nácaliʼ ca yuguʼ biʼi
huë́ʼëni. Bitiʼ nácaliʼ tsutsu ca réajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo.
\v 2 Busédidaʼ libíʼiliʼ le cabí naca böniga, lë naʼ
guca ca nidxiʼ güíʼiliʼ. Bitiʼ busédidaʼ libíʼiliʼ le
naca böniga ca bëlaʼ gáguliʼ. Bitiʼ guca tséajniʼiliʼ
le naca ca bëlaʼ gáguliʼ, en bitiʼ rácaliʼ naʼa.
\v 3 Caní naca, tuʼ nácaliʼ ca nu naca bönáchisö ga ridxintë
naʼa dza. Tsanni ni ruzxéʼeliʼ luzáʼaliʼ, en ridil-la
dídzaʼliʼ, en rirúajliʼ choplö, nácaliʼ ca nu naca bönáchisö,
en runliʼ tuz ca tun bönachi yödzölió ni.
\v 4 Cateʼ zóalen libíʼiliʼ nu rnna daʼ Pablo nu naʼ,
en iaʼtú nu rnna daʼ Apolos, nácaliʼ ca nu naca bönáchisö.
\p
\v 5 ¿Nuzxi caz nacaʼ nedaʼ, Pablo? ¿Nuzxi caz naʼ Apolos?
Nácatuʼ huen dxin queëʼ Dios, ateʼ niʼa que le bentuʼ
guyéajlëʼëliʼ Cristo. Tu tutuʼ runtuʼ dxin naʼ bennëʼ
Xanruʼ que queë́tuʼ.
\v 6 Dxin bentuʼ lu icja ládxiʼdoʼoliʼ naca ca dxin
run nu raza ruzóa. Nedaʼ guzaʼ xisedoʼ, ateʼ Apolos guluʼë
nisa, pero Dios benëʼ ga gulén, en guzxö́n xisedoʼ naʼ
nadúz icja ládxiʼdoʼoliʼ.
\v 7 Caní naca, látiʼdoʼos nazáquiëʼ bönniʼ guz, en látiʼdoʼos
caʼ bönniʼ riguʼë nisa, pero nazácaʼdëʼë Dios Nu run
ga rilén, en rizxö́n xisedoʼ naʼ.
\v 8 Tuz ca nácagaquiëʼ bönniʼ razëʼ, en bönniʼ riguʼë
nisa. Dios ubiʼë que queë́gaquiëʼ tsca naca dxin runëʼ
tu tuëʼ.
\v 9 Nácatuʼ huen dxin tsözxö́n len Dios, ateʼ libíʼiliʼ
nácaliʼ ca laʼ yëla queëʼ Dios ga runtuʼ dxin.
\p Lëscaʼ caní nácaliʼ ca tu yuʼu runëʼ Dios.
\v 10 Ca naca le buzáʼ ládxëʼë Dios quiaʼ, nacaʼ ca tu
bönniʼ huen zöʼö lo. Nedaʼ guluʼa xilibi zöʼö, ateʼ nu
yúbölö richisa zöʼö naʼ. Tu turuʼ ral-laʼ uyuruʼ ca richísaruʼ
zöʼö lahui xilibi zöʼö naʼ.
\v 11 Dios chiguluʼë tu xilibi zöʼö le naca Lë cazëʼ
Jesucristo, ateʼ cuntu nu gaca cuʼu iaʼtú xilibi zöʼö
caní.
\v 12 Dxin runruʼ queëʼ Cristo naca ca richísaruʼ zöʼö
lahui xilibi zöʼö naʼ. Lahui xilibi zöʼö naʼ gaca nu
gun dxin le naca ca richisa zöʼö le naca ca le néquini
oro, o plata, o guiö́j nazácaʼdaʼgaca, o gaca nu gun dxin
le naca ca richisa zöʼö le néquini yaga, o guizxi, o guixiʼ
cáʼasö.
\v 13 Gaca bëʼ ca naca dxin núngaca tu tu bönachi. Cateʼ
idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, iláʼ lahui
dxin nunruʼ, tuʼ tödi dxin naʼ lu guíʼ, ateʼ guíʼ naʼ
siʼ bëʼ dxin núngaca tu tu bönachi.
\v 14 Channö dxin nunëʼ tu bönniʼ urúaj dxiʼa lu guíʼ
naʼ, le naca ca tu zöʼö guchisëʼ, Dios ubiʼë queëʼ ca
saʼyéaj dxin nunëʼ.
\v 15 Channö tsegui dxin nunëʼ tu bönniʼ le naca ca
tu zöʼö guchisëʼ, unítiëʼ le rë́ʼënëʼ ubiʼë Dios queëʼ,
pero ulá cazëʼ lëʼ, ateʼ gaca queëʼ ca raca que nu rulá
tu lu guíʼ.
\p
\v 16 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ naca cázaliʼ yudoʼ queëʼ Dios,
ateʼ zoëʼ Dios Böʼ Láʼayi icja ládxiʼdoʼoliʼ?
\v 17 Channö nu usuniti yudoʼ queëʼ Dios, Dios usunítiëʼ
nu naʼ, tuʼ naca láʼayi yudoʼ queëʼ Dios, ateʼ libíʼiliʼ
naca cázaliʼ yudoʼ naʼ.
\p
\v 18 Bitiʼ siʼ yeʼe cuinliʼ. Channö réqui nu nutsaʼ
ládjaliʼ rácadaʼ ca tácadaʼ bönachi yödzölió ni, ral-laʼ
huöáca nu naʼ ca tu bönniʼ bitiʼ bi nö́zinëʼ, para gataʼ
que yöl-laʼ rácadaʼ le naca idú.
\v 19 Nu bönniʼ napzëʼ yöl-laʼ rácadaʼ que yödzölió ni
náquiëʼ tu bönniʼ bitiʼ bi nö́zinëʼ lahuëʼ Dios. Nazúaj
lu guichi láʼayi le rnna: “Dios runëʼ ga ilaʼchixi ilaʼnigui
nupa tácadaʼ, rugunëʼ dxin yöl-laʼ rácadaʼ quéguequi.”
\v 20 Lëscaʼ caní rnna: “Xanruʼ nö́zinëʼ nítisö naca
le taʼbequi ícjagaca bönachi tácadaʼ.”
\v 21 Que lë ni naʼ, bitiʼ ral-laʼ gunliʼ zxön le gaca
gunëʼ tu bönniʼ. Nequi queë́liʼ yúguʼtë.
\v 22 Néquiguequi queë́liʼ:
\q Pablo, en Apolos, en Cefas,
\q en yödzölió ni,
\q en yöl-laʼ naʼbán, en yöl-laʼ guti,
\q en dza ni zóaruʼ naʼa, en dza siʼ zaʼ.
\q Yúguʼtë nequi queë́liʼ,
\q
\v 23 ateʼ libíʼiliʼ néquiliʼ queëʼ Cristo,
\q ateʼ Cristo néquinëʼ queëʼ Dios.
\c 4
\s Dxin tunëʼ bönniʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo
\p
\v 1 Que lë ni naʼ, ral-laʼ guéquiliʼ nácatuʼ netuʼ huen
dxin queëʼ Cristo, en nazíʼ lu naʼtuʼ le nagachiʼ queëʼ
Dios.
\v 2 Yuguʼ bönniʼ, Dios nudödëʼ lu náʼagaquiëʼ uluʼgunëʼ
dxin le nequi queëʼ, run bayudxi ilunëʼ idú dxiʼa le
tunëʼ.
\v 3 Bitiʼ bi ruíʼi ládxaʼa channö uchiʼa usöröliʼ nedaʼ,
o channö uluʼchiʼa uluʼsörö́ bönachi yödzölió ni nedaʼ.
Bitiʼ caʼ ruchiʼa rusörö́ cuinaʼ.
\v 4 Bitiʼ ruxö́s ládxiʼdaʼahuaʼ nedaʼ. Lë ni bitiʼ naca
bëʼ bitiʼ nabágaʼa xíguiaʼ. Xanruʼ náquiëʼ Nu ruchiʼa
rusörö́ëʼ nedaʼ.
\v 5 Que lë ni naʼ, bitiʼ ral-laʼ uchiʼa usöröliʼ nu bönniʼ
zíʼalö ca idxín dza que. Guliʼcö́z dza niʼ huödëʼ Xanruʼ,
ateʼ Lëʼ ubéajëʼ ga lináʼ le nagachiʼ ga chul-la, en uluʼë
lahui le yuʼu icja ládxiʼdoʼgaca yúguʼtë bönachi. Níʼirö
Dios ubiʼë que queë́gaca bönachi le gun bal léguequi
ca ral-laʼ gaca quéguequi.
\p
\v 6 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, ca naca lë ni, bëʼa didzaʼ
que le runtuʼ netuʼ, Apolos, en nedaʼ. Huáca usë́daliʼ
ca runtuʼ netuʼ para gunliʼ le nazúajsö lu guichi láʼayi,
en bitiʼ gunliʼ zxön tuëʼ bönniʼ, en bitiʼ uzóaliʼ tsöláʼalö
iaʼtúëʼ.
\v 7 ¿Nuzxi bentsö ga nacuʼ liʼ lo? ¿Bizxi caz bidéliʼnuʼ
liʼ le cabí bennëʼ Dios quiuʼ? Channö Lëʼ bénnasëʼ quiuʼ
lë naʼ dë lu noʼo, ¿bizx que run ba zxön cuinuʼ, réquinuʼ
rácasö quiuʼ bidéliʼnuʼ lë naʼ?
\p
\v 8 ¿Naruʼ réquitseliʼ nadéliʼtëröliʼ? ¿Naruʼ réquitseliʼ
riléʼeliʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queë́liʼ? ¿Naruʼ réquitseliʼ
rinná bë́ʼëliʼ, sal-laʼ bitiʼ rinná bë́ʼëtuʼ netuʼ? Niʼa
queëʼ Xanruʼ Dios rë́ʼëndaʼ inná bë́ʼëliʼ para gaca inná
bë́ʼlentuʼ libíʼiliʼ tsözxö́n.
\v 9 Runi nedaʼ naca queë́tuʼ, bönniʼ gubáz queëʼ Dios,
ca nuzóëʼ netuʼ zéajtuʼ xibánitë ca naʼ raca quégaquiëʼ
bönniʼ chinarugu quégaquiëʼ ilátiëʼ lahuiʼ lógaca bönachi.
Nácatuʼ ca tu le tuʼyudaʼ bönachi yödzölió ni, encaʼ
ca tu le tuʼyúdëʼë gubáz láʼayi queëʼ Dios.
\v 10 Tuʼ rë́ʼënituʼ guntuʼ xichinëʼ Cristo, ruíʼituʼ
bönachi lataj téquiguequi nácatuʼ bönniʼ bitiʼ bi nö́zquequinëʼ,
pero libíʼiliʼ réquiliʼ rácadaʼaliʼ tuʼ nácaliʼ queëʼ
Cristo.
\q Libíʼiliʼ réquiliʼ chinál-laliʼ,
\q pero téquiguequi bönachi nacuídiʼtuʼ netuʼ.
\q Tuʼzóa bönachi netuʼ tsöláʼalö,
\q pero tun libíʼiliʼ bal.
\q
\v 11 Ga ridxintë naʼa dza, riduntuʼ, en ribídxituʼ nisa.
\q Bitiʼ dë lariʼ gácutuʼ.
\q Tun bönachi netuʼ ziʼ, en bitiʼ zoa lídxituʼ.
\q
\v 12 Rusacaʼ ziʼ cuintuʼ, laʼ nétuʼsö runtuʼ dxin.
\q Tuʼlidza bönachi netuʼ ziʼ,
\q pero netuʼ rinábatuʼ le gácalen léguequi.
\q Taʼbía ládxiʼgaca bönachi netuʼ,
\q pero ruáʼ rilentuʼ le.
\q
\v 13 Taʼnnë́ʼ queë́tuʼ,
\q pero lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ ruíʼilentuʼ légaquiëʼ didzaʼ.
\q Ga ridxintë naʼa dza nácatuʼ ca bëbu que yödzölió ni,
\q en ca tu le taʼrúʼuna yúguʼtë bönachi.
\p
\v 14 Ruzúajaʼ queë́liʼ caní lu guichi, calëga tuʼ rë́ʼëndaʼ
gunaʼ ga utuíʼiliʼ, pero rë́ʼëndaʼ uzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ,
runaʼ ca runëʼ tu bönniʼ ruzéajniʼinëʼ yuguʼ zxíʼini
cazëʼ tuʼ nadxíʼinëʼ légacabiʼ.
\v 15 Sal-laʼ gaca zián gáyuʼë bönniʼ ilaʼcuáʼalen libíʼiliʼ,
en uluʼsédinëʼ libíʼiliʼ ca naca queëʼ Cristo, tuz nu
zoa naca ca xúziliʼ, nu naʼ ben ga néquiliʼ queëʼ Cristo.
Lu yöl-laʼ naʼbán cubi le nápaliʼ tuʼ dzágaliʼ Cristo,
nedaʼ caz nacaʼ ca xúziliʼ tuʼ busiyöndaʼ libíʼiliʼ
didzaʼ dxiʼa.
\v 16 Que lë ni naʼ, rátaʼyuaʼ loliʼ güíʼi ládxiʼliʼ
gunliʼ ca runaʼ nedaʼ.
\p
\v 17 Que lë ni naʼ caʼ risö́l-laʼa-biʼ biʼi Timoteo ga
zóaliʼ. Tuʼ rúnlenbiʼ nedaʼ dxin queëʼ Xanruʼ nácabiʼ
ca zxíʼini cazaʼ, en nácabiʼ idú ladxiʼ, ateʼ nadxíʼidaʼ-biʼ.
Gunbiʼ Timoteo ga tsöjnéliʼ yuguʼ xibá rusédidaʼ tuʼ
néquidaʼ queëʼ Cristo, yuguʼ le rusédidaʼ yúguʼtë lataj
lógaca yúguʼtë cöʼ bönachi queëʼ Cristo.
\v 18 Bál-laliʼ run ba zxön cuinliʼ tuʼ réquiliʼ bítiʼrö
udxinaʼ ga zóaliʼ.
\v 19 Naʼa, laʼ udxínteaʼ ga zóaliʼ channö Xanruʼ gunnëʼ
nedaʼ lataj. Níʼirö guéquibeʼedaʼ, calë́gasö didzaʼ tuʼë
bönniʼ tun ba zxön cuíngaquiëʼ, pero guéquibeʼedaʼ channö
zóalen yöl-laʼ huáca queëʼ Dios légaquiëʼ.
\v 20 Channö nazíʼ lu náʼaliʼ rinná béʼenëʼ Dios libíʼiliʼ,
bitiʼ naca bëʼ naca caní tuʼ rnnásiliʼ caʼ. Naca bëʼ
naca caní channö zóalen libíʼiliʼ yöl-laʼ huáca queëʼ
Dios.
\v 21 ¿Bízxilö rë́ʼëniliʼ? ¿Naruʼ rë́ʼëniliʼ udxinaʼ ga
zóaliʼ len gubáʼayi, para gunaʼ libíʼiliʼ ziʼ, o len yöl-laʼ
nadxíʼi, en lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ?
\c 5
\s Pablo ruchiʼa rusörö́ëʼ tuëʼ bönniʼ runëʼ le ruáʼ döʼ
\p
\v 1 Rizë́ didzaʼ zóalenëʼ libíʼiliʼ tuëʼ bönniʼ runëʼ
le ruáʼ döʼ, tuʼ zóalenëʼ nigula queëʼ xuzëʼ. Le ruáʼ
döʼ caní bitiʼ caʼ tun bönachi bitiʼ núnbëʼgaca Dios.
\v 2 Libíʼiliʼ run ba zxön cuinliʼ, pero ral-laʼ huíʼiniliʼ,
en ubéajliʼ nu naʼ run dul-laʼ naʼ ga zóaliʼ.
\v 3 Sal-laʼ bitiʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ lu idútë le nacaʼ,
le nácatë zóalenaʼ libíʼiliʼ lu böʼ naca cazaʼ. Ca chizóalen
cazaʼ libíʼiliʼ chibuchíʼa busörö́aʼ nu naʼ run dul-laʼ
naʼ.
\v 4 Cateʼ udúbiliʼ queëʼ Xanruʼ Jesucristo gunaʼ libíʼiliʼ
tsözxö́n lu böʼ naca cazaʼ. Níʼirö, len yöl-laʼ huáca queëʼ
Xanruʼ Jesús
\v 5 buliʼdödëʼ bönniʼ naʼ lu naʼ Satanás tuʼ xihuiʼ
para initi idútë le naca cazëʼ, pero ulá böʼ naca cazëʼ
dza niʼ huödëʼ Xanruʼ.
\p
\v 6 Bitiʼ naca dxiʼa gun ba zxön cuinliʼ ca naca le
runliʼ. ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ didzaʼ naʼ rnna: “Cua zídoʼos
que yöta xtila gun ga chazxaj idútë cúa nazíʼi le”?
\v 7 Naʼa, guliʼcúa ga zóaliʼ dul-laʼ naʼ le naca ca tu
cúa zi gulás, para gácaliʼ dxiʼa. Níʼirö gácaliʼ ca tu
cúa cubi le cabí nazíʼi cúa zi que, ca naʼ le nácatë
chinácaliʼ. Naca queë́ruʼ ca chizóaruʼ Laní Pascua cateʼ
tahuëʼ yöta xtila bitiʼ nazíʼ cúa zi que, en chigulútiëʼ-baʼ
uláz queë́ruʼ böʼcuʼ zxilaʼ que Laní Pascua naʼ, böʼcuʼ
zxilaʼ naʼ náquiëʼ Lë cazëʼ Cristo.
\v 8 Que lë ni naʼ ral-laʼ gunruʼ laní naʼ, calëga zóalen
rëʼu cúa zi gulás naʼ le ruluíʼi le ruáʼ döʼ, en le cabí
nazacaʼ, pero ral-laʼ ugunruʼ dxin yöta xtila naʼ bitiʼ
nazíʼi cúa zi que, yöta xtila naʼ ruluíʼi le naca idú
dxiʼa, en le naca idútë li.
\p
\v 9 Cateʼ buzúajaʼ queë́liʼ lu guichi zíʼalö, gudxi cazaʼ
libíʼiliʼ bitiʼ gunliʼ tsözxö́n bönniʼ tunëʼ le ruáʼ
döʼ.
\v 10 Gudxaʼ libíʼiliʼ caní, calëga para ucuítaliʼ tsaz
ga nacuáʼ bönachi yödzölió ni, nupa tun le ruáʼ döʼ, en
ga nacuáʼ bönachi taʼzë́ ládxiʼgaca le dë que luzë́ʼeguequi,
en ga nacuʼë yuguʼ bönniʼ gubán, en bönachi taʼyéaj ládxiʼgaca
budóʼ guiö́j budóʼ yaga. Para gunliʼ caní gun bayudxi
irúajliʼ yödzölió ni.
\v 11 Le rë́ʼëni inná didzaʼ naʼ buzúajaʼ queë́liʼ zíʼalö
naca para cabí gunliʼ tu zxön tuëʼ bönniʼ rnnëʼ néquinëʼ
queëʼ Cristo, pero runëʼ dul-laʼ le lëʼe, o rizë́ ládxëʼë
le dë que luzë́ʼë, o reaj ládxëʼë tu budóʼ néquini, o rinnë́
xihuëʼë, o rizúdxinëʼ, o ribanëʼ. Bitiʼ caʼ gágulenliʼ
tsözxö́n tuëʼ bönniʼ caní.
\v 12,13 Bitiʼ nequi quiaʼ nedaʼ uchiʼa usörö́aʼ nupa
bitiʼ nabábagaca rëʼu. Dios uchiʼa usörö́ëʼ léguequi.
Libíʼi cázaliʼ ral-laʼ uchiʼa usöröliʼ nupa nabábagaca
libíʼiliʼ. Que lë ni naʼ, guliʼcúëʼ ga zóaliʼ bönniʼ
xihuiʼ naʼ.
\c 6
\s Bitiʼ ral-laʼ ichë́ʼëruʼ böchiʼ luzáʼaruʼ lógaca bönachi yúlahuiʼ
\p
\v 1 Cateʼ ridil-la dídzaʼliʼ tuliʼ len iaʼtuliʼ, ¿nacxi
caz rurúguiliʼ tséajliʼ yúlahuiʼ ga uluʼchiʼa uluʼsörö́
nupa bitiʼ taʼyéajlëʼ Cristo libíʼiliʼ? Dxíʼarö tséajliʼ
lógaca bönachi queëʼ Cristo para uluʼchiʼa uluʼsörö́
libíʼiliʼ.
\v 2 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ nupa néquiguequi queëʼ Cristo
ral-laʼ uluʼchiʼa uluʼsörö́ yúguʼtë bönachi yödzölió?
Channö libíʼi cázaliʼ uchiʼa usöröliʼ bönachi yödzölió,
¿naruʼ cabí nápaliʼ yöl-laʼ réajniʼi uchiʼa usöröliʼ
didzaʼ bizxaj caní?
\v 3 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ ral-laʼ uchiʼa usörö́ruʼ yuguʼ
gubáz láʼayi? Rúntërö bayudxi uchiʼa usöröruʼ le taca
yödzölió ga ni zóaruʼ naʼa.
\v 4 Naʼa, channö raca tu le run bayudxi nu uchiʼa usörö́,
lë naʼ raca yödzölió ni, ¿bizx que rucuáʼaliʼ nupa uluʼchiʼa
uluʼsörö́ le, nupa naʼ bitiʼ bi dë lu në́ʼeguequi ládjagaca
bönachi queëʼ Cristo?
\v 5 Rnníaʼ caní para gunaʼ ga utuíʼiliʼ. ¿Naruʼ cabí
zóalen libíʼiliʼ nu raca latiʼ nu gaca uchiʼa usörö́
le raca quégaquiëʼ böchiʼ luzáʼaliʼ?
\v 6 ¿Nacxi caz gaca tu bönniʼ réajlëʼë Cristo ichë́ʼë
böchiʼ luzë́ʼë yúlahuiʼ ga uluʼchiʼa uluʼsörö́ bönachi
bitiʼ taʼyéajlëʼ Cristo légaquiëʼ?
\p
\v 7 Le nácatë richixi riníguiliʼ tuʼ ridil-la dídzaʼliʼ.
¿Bizx que bitiʼ guáʼ ilenliʼ nu ruáʼ döʼ queë́liʼ? ¿Bizx
que bitiʼ guáʼ ilenliʼ nu rucáchiʼlan le dë queë́liʼ?
\v 8 Libíʼiliʼ ruáʼaliʼ döʼ, en rucachiʼ lanliʼ, ateʼ
runliʼ caní quégaquiëʼ böchiʼ luzáʼaliʼ taʼyéajlëʼë
Cristo.
\p
\v 9,10 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ bitiʼ ilaʼyaza bönachi bitiʼ
nácagaca tsahuiʼ ga rinná bëʼë Dios? ¡Bitiʼ siʼ yeʼe
cuinliʼ!
\q Bitiʼ caʼ tsaz ga rinná bëʼë Dios nu run le ruáʼ döʼ:
\q Cuntu nu reaj ladxiʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga,
\q en cuntu nu riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ,
\q en cuntu nu bönniʼ run cuinëʼ ca nigula,
\q en cuntu nu bönniʼ zóalenëʼ laʼ luzë́ʼe bö́nniʼsëʼ,
\q en cuntu nu bönniʼ gubán, en cuntu nu ruhuidiʼ,
\q en cuntu nu rizudxi, en cuntu nu rinnë́ xihuiʼ,
\q en cuntu nu rucáchiʼlan.
\q Bitiʼ caʼ tsaz nu run caní ga rinná bëʼë Dios.
\p
\v 11 Caní gúcaliʼ bál-laliʼ libíʼiliʼ, pero naʼa chinuhuöácaliʼ
dxiʼa que dul-laʼ gubágaʼliʼ, en chinéquiliʼ quez queëʼ
Dios, en chinuhuöácaliʼ tsahuiʼ niʼa que le benëʼ Xanruʼ
Jesús. Böʼ Láʼayi queëʼ Dios runëʼ ga raca caní.
\s Idútë le naca cázaruʼ nequi quez queëʼ Dios
\p
\v 12 Taʼnná bönachi: “Yúguʼtë dë lataj gunruʼ.” Sal-laʼ
nácatë didzaʼ ni, bitiʼ ral-laʼ gunruʼ yúguʼtë. Sal-laʼ
dë lataj gunaʼ yúguʼtë, bitiʼ guʼa lataj bi inná beʼe
nedaʼ.
\v 13 Taʼnná caʼ bönachi: “Laʼ huagu naca le tsaz lë́ʼëruʼ,
ateʼ lë́ʼëruʼ naca ga tsudzu laʼ huagu.” Nácatë didzaʼ
ni, pero idxín dza usunítiëʼ Dios laʼ huagu, encaʼ lë́ʼëruʼ.
Dios benëʼ idútë le naca cázaruʼ, calëga para ugunruʼ
le dxin gunruʼ le ruáʼ döʼ. Naca para uziʼë xibé Xanruʼ,
ateʼ Xanruʼ náquiëʼ para uzíʼ xibë́ʼ idútë le naca cázaruʼ.
\v 14 Dios busubanëʼ Xanruʼ Cristo lu yöl-laʼ guti. Lëscaʼ
caní, len yöl-laʼ huáca queëʼ usubanëʼ rëʼu.
\p
\v 15 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ, idútë le nácaliʼ naca tuz
len le naca cazëʼ Cristo? ¿Nacxi caz gaca cúaliʼ tu
le daʼ Cristo, en gunliʼ ga taʼ tu nigula udá dzaga?
¡Bitiʼ caʼ ral-laʼ gunliʼ caní!
\v 16 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ channö tu bönniʼ zóalenëʼ-nu
nigula udá dzaga, náquiëʼ tuz len lënu? Ca naca lë ni
nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Ilácagaquiëʼ ca tuz
bönachi iropëʼ naʼ.”
\v 17 Naʼa, nu bönniʼ náquiëʼ tuz len Xanruʼ, náquiëʼ
tuz len Lëʼ lu böʼ naca cazëʼ.
\p
\v 18 Que lë ni naʼ, bitiʼ caʼ gunliʼ le ruáʼ döʼ. Bítiʼtës
dul-laʼ yúbölö runëʼ tu bönniʼ, níʼilö lu le naca cazëʼ
runëʼ dul-laʼ naʼ. Nu bönniʼ runëʼ dul-laʼ le lëʼë, runëʼ
dul-laʼ le dzaga lë cazëʼ.
\v 19 ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ idútë le naca cázaliʼ naca
yudoʼ queëʼ Dios Böʼ Láʼayi? Dios caz nuchizëʼ Dios
Böʼ Láʼayi naʼ libíʼiliʼ, ateʼ Lëʼ zoëʼ icja ládxiʼdoʼoliʼ.
Que lë ni naʼ bitiʼ nequi queë́ziliʼ idútë le naca cázaliʼ.
Naʼa, nequi queëʼ Dios.
\v 20 Dios gúʼuëʼ libíʼiliʼ len tu le zxön le gudizxjëʼ.
Guliʼgún dxin idútë le nácaliʼ, encaʼ böʼ naca cázaliʼ
para gaca queëʼ Dios yöl-laʼ ba, tuʼ néquiguequi queëʼ
Dios idútë le naca cázaliʼ, encaʼ böʼ naca cázaliʼ.
\c 7
\s Rusë́dinëʼ Pablo ca naca que yöl-laʼ nutsaga naʼ
\p
\v 1 Naʼa, ubiʼa didzaʼ yuguʼ le rinábiliʼ nedaʼ, le buzúajliʼ
quiaʼ lu guichi. Gácarö dxiʼa queëʼ nu bönniʼ channö
cabí sóalenëʼ-nu nigula.
\v 2 Tuʼ tundaʼ bönachi le ruáʼ döʼ ga niʼ zóaliʼ, yúguʼtë
bönniʼ nabábagaquiëʼ libíʼiliʼ ral-laʼ ilaʼcuáʼlenëʼ-nu
nigula que queë́gaquiëʼ, ateʼ yúguʼtë nigula ral-laʼ ilaʼcuáʼlennu-nëʼ
bönniʼ que queë́gacanu.
\v 3 Bönniʼ naʼ zóanu nigula queëʼ ral-laʼ gunëʼ queë́nu
nigula queëʼ ca naca yöl-laʼ run que yöl-laʼ nutsaga naʼ,
en laʼ lë́bisö ral-laʼ gunnu nigula len bönniʼ queë́nu.
\v 4 Bitiʼ dë lu náʼasönu nigula le naca cázanu, pero
bönniʼ queë́nu dë lu nëʼë caʼ le. Lëscaʼ caní, bitiʼ dë
lu náʼasëʼ bönniʼ le naca cazëʼ, pero nigula queëʼ dë
lu náʼanu caʼ le.
\v 5 Bitiʼ ral-laʼ ilaʼdáʼbaguëʼë luzáʼagaquiëʼ bönniʼ,
en nigula naʼ, nutsaga náʼagaquiëʼ. Huácasö caʼ channö
ilunëʼ tuz didzaʼ bitiʼ ilaʼdzáguiëʼ tu chíʼisö para
gaca uluʼlidzëʼ Dios idú ládxiʼgaquiëʼ. Tödi naʼ, bönniʼ
naʼ ral-laʼ sóalenëʼ-nu nigula queëʼ leyúbölö, para cabí
sequiʼ Satanás tuʼ xihuiʼ gun ga tsázagaquiëʼ nöza dul-laʼ
tuʼ cabí gaca ilaʼnná beʼe cuíngaquiëʼ.
\p
\v 6 Lë ni reaʼ libíʼiliʼ naca tu le runnëʼ Xanruʼ libíʼiliʼ
lataj. Bitiʼ naca le gunná bëʼë.
\v 7 Runi nedaʼ gácarö dxiʼa uluʼgáʼanëʼ tuz yúguʼtë
bönniʼ, ca naʼ zoaʼ tuzaʼ nedaʼ. Tu tuëʼ bönniʼ riziʼë
tsca le runödzjëʼ Dios queëʼ gunëʼ. Tuëʼ riziʼë tu le
runödzjëʼ, ateʼ iaʼtúëʼ riziʼë iaʼtú le runödzjëʼ.
\p
\v 8 Naʼa, reaʼ nupa zóagaca tuz, encaʼ yuguʼ nigula uzëbi,
gácarö dxiʼa quéguequi uluʼgáʼana tuz ca naʼ zoaʼ tuz
nedaʼ.
\v 9 Channö cabí gaca ilaʼnná beʼe cuíngaquiëʼ, huáca
uluʼtsaga náʼagaquiëʼ, tuʼ gácarö dxiʼa uluʼtsaga náʼagaquiëʼ,
en cabí ilaʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le ruáʼ döʼ.
\p
\v 10 Rinná béʼedaʼ nupa chinutsaga në́ʼeguequi, en calëga
nédaʼsö runaʼ xibá ni, pero Lë cazëʼ Xanruʼ runëʼ le,
rnnëʼ: “Bitiʼ uláʼalennu tu nigula bönniʼ queë́nu.”
\v 11 Channö nu nigula uláʼalennu-nëʼ bönniʼ queë́nu, ral-laʼ
ugáʼananu túzinu, o huöácanu tuz len bönniʼ queë́nu naʼ.
Lëscaʼ caní tu bönniʼ bitiʼ ral-laʼ ucáʼanëʼ-nu nigula
queëʼ.
\p
\v 12 Naʼa, nédaʼsö reaʼ iaʼzícaʼrö bönachi, en calëga
rnnëʼ Xanruʼ caní, rnníaʼ: Channö zoëʼ nu böchiʼ luzáʼaruʼ
réajlëʼë Cristo, ateʼ nigula queëʼ bitiʼ réajlëʼënu Xanruʼ,
en channö rë́ʼëninu ugáʼanalennu lëʼ, bitiʼ ral-laʼ uláʼalenëʼ-nu.
\v 13 Lëscaʼ caní rnníaʼ: Channö zóanu nu nigula zanruʼ
réajlëʼënu Cristo, ateʼ bönniʼ queë́nu bitiʼ réajlëʼë
Xanruʼ, en channö rë́ʼënnëʼ ugáʼanalenëʼ-nu, bitiʼ ral-laʼ
uláʼalennu lëʼ.
\v 14 ¡Caní ral-laʼ ilunëʼ! Bönniʼ cabí réajlëʼë naʼ,
Dios riléʼenëʼ lëʼ ca tu bönniʼ néquinëʼ quez queëʼ
tuʼ náquiëʼ tuz len nigula queëʼ réajlëʼënu Cristo, ateʼ
nigula caní, bitiʼ réajlëʼënu, Dios riléʼenëʼ-nu ca tu
nigula néquinu quez queëʼ tuʼ nácanu tuz len bönniʼ
queë́nu náquiëʼ böchiʼ luzáʼaruʼ réajlëʼë Cristo. Laʼtuʼ
cabí naca caní, ilácabiʼ zxíʼinigaquiëʼ ca yuguʼ biʼi
lan lahuëʼ Dios. Naʼa, nácagacabiʼ quez queëʼ Dios.
\v 15 Nu bönniʼ o nigula nu cabí réajlëʼ Cristo, channö
rë́ʼëni uláʼalen nu naʼ nutsaga náʼalen, huáca caʼ. Bitiʼ
run bayudxi ugáʼanalen nu naʼ böchiʼ luzáʼaruʼ o zanruʼ
nu réajlëʼ Cristo, tuʼ bulidzëʼ Dios rëʼu para cö́zaruʼ
tsáhuiʼdoʼ.
\v 16 ¡Caní ral-laʼ gaca! Nadxi caʼ liʼ, nigula, huáca
gunuʼ ga ulë́ʼ bönniʼ quiuʼ, ateʼ nadxi caʼ liʼ, bönniʼ,
huáca gunuʼ ga ulanu nigula quiuʼ.
\p
\v 17 Ral-laʼ gunruʼ tu turuʼ tsca le bennëʼ queë́ruʼ
Xanruʼ, encaʼ tsca guca queë́ruʼ cateʼ bulidzëʼ Dios rëʼu
para guéquiruʼ queëʼ. Rusë́didaʼ yúguʼtë cöʼ bönachi
queëʼ Cristo xibá ni.
\v 18 Channö Dios bulidzëʼ nu bönniʼ narugu lu xipë́lëʼë
le naca bëʼ néquinëʼ queëʼ Dios, ral-laʼ ugáʼanëʼ caní,
zoa lu xipë́lëʼë lë naʼ naca bëʼ. Lëscaʼ caní, channö
Dios bulidzëʼ nu bönniʼ bitiʼ narugu lu xipë́lëʼë lë
naʼ naca bëʼ, bitiʼ ral-laʼ ichúguiëʼ lë naʼ lu xipë́lëʼë.
\v 19 Bitiʼ bi nazacaʼ lë naʼ narugu lu xipë́lëʼë tu
bönniʼ, en channö bitiʼ narugu lu xipë́lëʼë bönniʼ lë
naʼ naca bëʼ, bitiʼ bi nazacaʼ. Le nácadaʼ lesacaʼ naca
gunruʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Dios.
\v 20 Ral-laʼ ugáʼanëʼ tu tuëʼ bönniʼ ca naʼ gúquiëʼ
cateʼ niʼ bulidzëʼ Dios lëʼ.
\v 21 Channö bulidzëʼ liʼ cateʼ niʼ nacuʼ bönniʼ nadóʼo,
bitiʼ cöʼu böniga tuʼ nacuʼ caní, pero channö gataʼ quiuʼ
lataj irujuʼ lu naʼ xanuʼ, buzíʼ xibé lataj naʼ gataʼ
quiuʼ irujuʼ.
\v 22 Channö bulidzëʼ Xanruʼ nu bönniʼ cateʼ niʼ nadoʼë,
lahuëʼ Xanruʼ náquiëʼ ca nu bönniʼ narúajëʼ lu nëʼë
xanëʼ naʼ, para gunëʼ xichinëʼ Xanruʼ. Lëscaʼ caní, channö
bulidzëʼ Xanruʼ nu bönniʼ cateʼ niʼ narúajëʼ lu nëʼë
xanëʼ naʼ, bönniʼ ni náquiëʼ ca tu bönniʼ nadóʼo queëʼ
Cristo.
\v 23 Zxö́ntërö le gudizxjëʼ Dios, gúʼuëʼ libíʼiliʼ. Que
lë ni naʼ bitiʼ ral-laʼ gutiʼ cuinliʼ lu náʼagaca bönachi.
\v 24 Que lë ni naʼ caʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, ral-laʼ sóaliʼ
lahuëʼ Dios tsca guca queë́liʼ tu tuliʼ cateʼ niʼ bulidzëʼ
Dios libíʼiliʼ.
\p
\v 25 Ca naca quégaca nupa bitiʼ nutsaga náʼagaca, bitiʼ
bi gunná béʼenëʼ Xanruʼ nedaʼ. Caní runi nedaʼ, ateʼ
huáca uzxöni ládxiʼliʼ nedaʼ tuʼ ruhuéchiʼ ládxëʼë Xanruʼ
nedaʼ.
\v 26 Tuʼ taca zián le raca queë́ruʼ dza ni zóaruʼ naʼa,
runi nedaʼ gácarö dxiʼa channö uluʼgáʼanëʼ yúguʼtë bönniʼ
ca nácagaquiëʼ naʼa.
\v 27 Channö nutsaga náʼlenuʼ-nu nigula, bitiʼ uláʼalenuʼ-nu.
Lëscaʼ caní, channö zuʼ tuzuʼ, bitiʼ quiljuʼ tu nigula
para utsaga náʼlenuʼ-nu.
\v 28 Naʼa, channö utsaga náʼlenuʼ-nu nigula, bitiʼ gunuʼ
dul-laʼ, en channö tu biʼi nigula utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ
bönniʼ, bitiʼ gunbiʼ dul-laʼ, pero ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ
nupa nutsaga náʼagaca yödzölió ni, ateʼ rë́ʼëndaʼ gunaʼ
ga uláliʼ lu yöl-laʼ riguíʼi rizacaʼ naʼ.
\p
\v 29 Naʼa, reaʼ libíʼiliʼ lë ni, böchiʼ luzáʼadoʼ. ¡Chizóa
idxín dza údxi! Que lë ni naʼ, yuguʼ bönniʼ nutsaga náʼlengaquiëʼ-nu
nigula ral-laʼ iluíʼ ládxiʼgaquiëʼ Dios, ca runëʼ nu bönniʼ
bitiʼ nutsaga náʼalenëʼ nigula.
\v 30 Lëscaʼ caní, nupa taʼbödxi yechiʼ ral-laʼ uluʼdzeja
lahuëʼ Dios ca run nu bitiʼ ribödxi, ateʼ nupa tuʼdzeja
ral-laʼ ilaʼcuáʼ nöxaj lahuëʼ Dios ca run nu bitiʼ rudzeja,
ateʼ nupa toʼo ral-laʼ ilaca ca nu bitiʼ bi dë que.
\v 31 Nupa tuʼgún dxin le dë yödzölió ni ral-laʼ ilaca
ca nu bitiʼ ruíʼi ladxiʼ le dë yödzölió ni, tuʼ udödi
quégaca le riléʼeruʼ yödzölió ni.
\p
\v 32 Rë́ʼëndaʼ bitiʼ ubi uguíʼiliʼ. Tu bönniʼ bitiʼ
zóanu nigula queëʼ ruíʼi ládxëʼë le nequi queëʼ Xanruʼ,
naca gunëʼ le raza ládxëʼë Xanruʼ.
\v 33 Tu bönniʼ nutsaga náʼlenëʼ-nu tu nigula ruíʼi ládxëʼë
le raca yödzölió, naca gunëʼ le raza ládxiʼnu nigula
queëʼ.
\v 34 Lëscaʼ caní raca queë́nu tu nigula nutsaga náʼlennu-nëʼ
bönniʼ, en queë́nu nigula naʼ zóanu túzinu. Nigula naʼ
zóanu túzinu ruíʼi ládxiʼnu le nequi queëʼ Xanruʼ, naca
sóanu quez queëʼ Dios lu le naca cázanu, en lu böʼ naca
cázanu. Nigula naʼ nutsaga náʼlennu-nëʼ tu bönniʼ ruíʼi
ládxiʼnu le raca yödzölió ni, naca gunnu le raza ládxëʼë
bönniʼ queë́nu.
\p
\v 35 Yuguʼ lë ni reaʼ libíʼiliʼ para uzíʼiliʼ xibé
lë ni, en calëga para uzágaʼa xinö́ziliʼ. Rë́ʼëndaʼ gunliʼ
le ral-laʼ gunliʼ, para gunliʼ xichinëʼ Xanruʼ idú ládxiʼliʼ.
\p
\v 36 Channö zoëʼ tu bönniʼ réquinëʼ bitiʼ naca dxiʼa
ugáʼanabiʼ túzibiʼ biʼi nigula raʼbandoʼ queëʼ, en chizóa
iz queë́biʼ, en rë́ʼënideʼebiʼ utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ bönniʼ,
huáca utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ. ¡Bitiʼ gunbiʼ dul-laʼ!
\v 37 Channö chinún tsutsu xtídzëʼë bönniʼ naʼ, en bitiʼ
run bayudxi gunëʼ caní, en dë lu nëʼë naca gunëʼ, en chinún
tsutsu xtídzëʼë ugáʼanabiʼ túzibiʼ, gunëʼ le naca dxiʼa
bönniʼ naʼ.
\v 38 Caní naca, nu ruíʼi lataj biʼi que utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ
bönniʼ, run le naca dxiʼa, pero nu run ga ugáʼanabiʼ túzibiʼ
run le nácarö dxiʼa.
\p
\v 39 Nigula naʼ nutsaga náʼlennu-nëʼ bönniʼ, rinná beʼe
xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ lënu tsanni ni zoëʼ nabanëʼ
bönniʼ queë́nu. Channö gátiëʼ bönniʼ queë́nu, gataʼ lu
náʼanu utsaga náʼlennu-nëʼ nu bönniʼ rë́ʼëninu, channö
réajlëʼë Xanruʼ bönniʼ naʼ.
\v 40 Runi nedaʼ gácarönu bicaʼ ba channö ugáʼananu
túzinu, en réquidaʼ Böʼ Láʼayi queëʼ Dios runëʼ nedaʼ
tzazxö́n.
\c 8
\s Le taʼgúʼu bönachi lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga
\p
\v 1 Naʼa, guʼa didzaʼ ca naca que le rëʼaj ráguruʼ, lë
naʼ gulaʼgúʼu bönachi lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga.
Taʼnná bönachi: “Yúguʼtëruʼ náparuʼ yöl-laʼ réajniʼi.”
¡Nácatë didzaʼ ni! Yöl-laʼ réajniʼi caní run ga run ba
zxön cuinruʼ, pero yöl-laʼ nadxíʼi queë́ruʼ luzáʼaruʼ run
ga rácalenruʼ luzáʼaruʼ.
\v 2 Channö zoëʼ nu bönniʼ réquinëʼ chiréajniʼinëʼ, bitiʼ
bi réajniʼininëʼ ca ral-laʼ tséajniʼinëʼ,
\v 3 pero nu bönniʼ nadxíʼinëʼ Dios, Dios caz zóalenëʼ
bönniʼ naʼ.
\p
\v 4 Naʼa, ca naca que le rëʼaj ráguruʼ, lë naʼ gulaʼgúʼu
bönachi lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga, nö́ziruʼ bitiʼ
bi nazácaʼgaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga naʼ yödzölió ni,
en cúnturö nu zoa naca Dios.
\v 5 Sal-laʼ nacuáʼ le téquiguequi bönachi nácagaca dios,
le nacuáʼ lúzxiba, en le nacuáʼ luyú, ateʼ zián le tuʼlidza
bönachi, en tuíʼi lágaca: dios, encaʼ: xan,
\v 6 pero queë́ruʼ rëʼu:
\q Tuzëʼ náquiëʼ Dios, Lëʼ Xuz.
\q Lëʼ benëʼ yúguʼtë le riléʼeruʼ,
\q ateʼ zóaruʼ nabanruʼ para tseaj ládxiʼruʼ Lëʼ.
\q Tuzëʼ náquiëʼ Xanruʼ, Lëʼ Jesucristo.
\q Lu nëʼë Lëʼ, Dios benëʼ yúguʼtë le dë,
\q2 ateʼ nabániruʼ Lëʼ.
\p
\v 7 Calëga yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ taʼyéajniʼinëʼ
lë ni. Bal-lëʼ, nupa niʼ zíʼalö gulaʼyéaj ládxiʼgaca budóʼ
guiö́j budóʼ yaga, ga ridxintë naʼa dza tëʼaj tahuëʼ le
gulaʼgúʼu bönachi lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga, ateʼ
téquinëʼ napa yöl-laʼ huáca que budóʼ naʼ. Tuʼ cabí naca
idú ládxiʼgaquiëʼ, que lë ni naʼ téquinëʼ nabágaʼgaquiëʼ
xíguiaʼ channö tahuëʼ lë naʼ.
\v 8 Bitiʼ gun le guíʼaj gáguruʼ ga gunëʼ Dios rëʼu
bal. Channö gáguruʼ le, bitiʼ gácaröruʼ dxiʼa, en channö
cabí gáguruʼ le, bitiʼ gácaröruʼ cáʼasö.
\v 9 Dë lu náʼaliʼ guíʼaj gáguliʼ bítiʼtës. Guliʼgún
chiʼi cuinliʼ para cabí gunliʼ ga ilaʼchixi ilaʼnigui
nupa bitiʼ naca idú ca taʼyéajlëʼ Cristo.
\v 10 Nadxi caʼ liʼ réquinuʼ napuʼ yöl-laʼ réajniʼi ca
naca lë ni, en huáca gaguʼ bítiʼtës. Channö cöʼu xilataj
budóʼ guiö́j budóʼ yaga, en guíʼaj gaguʼ le gulaʼgúʼu
bönachi lo budóʼ guiö́j budóʼ yaga naʼ, ateʼ channö nu
böchiʼ luzóʼo bitiʼ naca idú ládxëʼë iléʼenëʼ liʼ, röʼu
raguʼ niʼ, nadxi caʼ gunuʼ ga gahuëʼ lë naʼ gulaʼgúʼu
bönachi lo budóʼ guiö́j budóʼ yaga naʼ.
\v 11 Caní gaca, tuʼ réquinuʼ napuʼ yöl-laʼ réajniʼi, gunuʼ
ga ichixi iníguinëʼ böchiʼ luzóʼo bitiʼ naca idú ládxëʼë.
¿Naruʼ guntsoʼ caní queëʼ böchiʼ luzóʼo, niʼa que nu
naʼ gútiëʼ Cristo?
\v 12 Channö caní gunuʼ, gunuʼ dul-laʼ tuʼ usubáguʼu böchiʼ
luzóʼo xíguiaʼ, en gunuʼ ga ichixi iníguinëʼ tuʼ cabí
naca idú ládxëʼë, en gunuʼ caʼ dul-laʼ le ruzóa Cristo
tsöláʼalö.
\v 13 Que lë ni naʼ, channö le guíʼaj gahuaʼ gun ga ichixi
iníguinëʼ böchiʼ luzáʼa, bítiʼrö gahuaʼ bëlaʼ naʼ, para
cabí gunaʼ ga gunëʼ böchiʼ luzáʼa dul-laʼ.
\c 9
\s Le dë lu nëʼë nu bönniʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo
\p
\v 1 ¿Naruʼ cabí nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo? ¿Naruʼ
cabí nadéliʼdaʼ yöl-laʼ rusölá? ¿Naruʼ cabí biléʼedaʼ-nëʼ
Xanruʼ Jesús? ¿Naruʼ cabí nácaliʼ queëʼ Cristo niʼa
que dxin benaʼ nedaʼ uláz queëʼ Xanruʼ?
\v 2 Nadxi caʼ téquiguequi iaʼzícaʼrö bönachi bitiʼ
nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo. Libíʼiliʼ run bayudxi
guéquiliʼ nacaʼ gubáz queëʼ Cristo. Tuʼ nácaliʼ queëʼ
Xanruʼ, le naca cázaliʼ naca bëʼ nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë
Xanruʼ.
\p
\v 3,4 Nacuáʼ nupa taʼzíʼ quidzaʼ nedaʼ. Caní rubiʼa
didzaʼ, reaʼ légaquiëʼ: Dë lu naʼa inabaʼ le guíʼaj gahuaʼ
tuʼ runaʼ dxin ni.
\v 5 Lëscaʼ caní dë lu naʼa utsaga náʼalenaʼ-biʼ tubiʼ
biʼi nigula zanruʼ réajlëʼëbiʼ Cristo para gunbiʼ nedaʼ
tsözxö́n ga ridáʼ, ca naʼ tunëʼ iaʼzícaʼrëʼ gubáz nasö́l-lëʼë
Cristo, en yuguʼ bönniʼ bö́chëʼë Xanruʼ, encaʼ Pedro.
\v 6 ¿Naruʼ réquiliʼ tuzaʼ nedaʼ, en Bernabé ral-laʼ guntuʼ
dxin lahuiʼ dza, para idzö́lituʼ le gágutuʼ?
\v 7 ¿Nuzxi caz bönniʼ rejëʼ gudil-la, ateʼ riguizxjëʼ
laʼ cuinsëʼ? ¿Nuzxi caz bönniʼ rudë́ʼë tu laʼ yëla que
lubá uva, en bitiʼ rahuëʼ le ribía lubá naʼ? ¿Nuzxi caz
bönniʼ rapa chiʼë-baʼ böʼcuʼ zxilaʼ, en bitiʼ reʼjëʼ nidxiʼ
quégacabaʼ?
\v 8 Bitiʼ guéquiliʼ laʼ nédaʼsö ruáʼa caní didzaʼ.
Lëscaʼ caní rnna le nazúaj lu guichi lu xibá queëʼ Moisés.
\v 9 Lu xibá queëʼ Moisés nazúaj lu guichi le rnna:
Bitiʼ cuʼu du rúaʼabaʼ bëdxi cateʼ rulíbibaʼ zxoaʼ xtila.
Bëʼë Dios didzaʼ ni, calë́gasö tuʼ ruíʼi ládxëʼë-baʼ bëdxi,
\v 10 pero para uzíʼiruʼ caʼ xibé rëʼu. Que lë ni naʼ
nazúaj lu guichi didzaʼ naʼ, ateʼ bönniʼ naʼ rugáʼanëʼ-baʼ
bëdxi, encaʼ bönniʼ naʼ runëʼ ga tuʼlíbibaʼ bëdxi zxoaʼ
xtila, iropëʼ naʼ ral-laʼ ilunëʼ löza ilaʼziʼë que le
ruláʼ luyú naʼ.
\v 11 Naʼa, channö bentuʼ dxin ga zóaliʼ, le naca ca dxin
guz gúʼuna, lë naʼ naca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, ¿naruʼ
réquitseliʼ bitiʼ ral-laʼ uzíʼituʼ xibé tu le doʼ dë
queë́liʼ ca naʼ ruziʼë xibé bönniʼ guz gúʼuna le rulapëʼ?
\v 12 Iaʼzícaʼrö bönachi tuʼzéajniʼinëʼ libíʼiliʼ tuʼziʼë
xibé le dë queë́liʼ. ¿Naruʼ cabí rálaʼtërö uzíʼituʼ xibé
netuʼ le dë queë́liʼ?
\p Catu caz buziʼtuʼ xibé lë ni dë lu naʼtuʼ, pero biáʼ
gulentuʼ yúguʼtë para gaca guntuʼ libán que didzaʼ dxiʼa
ca naca queëʼ Cristo.
\v 13 Nöz quéziliʼ ca raca quégaca nupa tun dxin que
yudoʼ, tuʼzíʼ xibé gun que yudoʼ. Lëscaʼ caní nupa taʼgúʼu
rön quégacabaʼ böaʼ bëdxi lu bucugu láʼayi queëʼ Dios,
tahuëʼ bëlaʼ quégacabaʼ böaʼ bëdxi naʼ.
\v 14 Lëscaʼ caní nuzóëʼ Xanruʼ ca ral-laʼ gaca quégaquiëʼ
bönniʼ tunëʼ libán que didzaʼ dxiʼa. Nupa tuʼzíʼ xibé
libán naʼ tunëʼ ral-laʼ uluʼgagu légaquiëʼ.
\v 15 Nedaʼ catu caz buziʼa xibé lë ni dë lu naʼa, ateʼ
lë ni ruzúajaʼ lu guichi ni bitiʼ naca le rinábini nu
bi gunna quiaʼ. Run ba zxön cuinaʼ tuʼ cabí nazxjaʼ
cateʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa. Guë́ʼënitëraʼ gátiaʼ
ca guʼa lataj nu innë́ runaʼ libán naʼ tuʼ nazxjaʼ.
\p
\v 16 Bitiʼ dë lu naʼa gun ba zxön cuinaʼ tuʼ runaʼ
libán que didzaʼ dxiʼa, tuʼ run bayudxi gunaʼ libán que.
Bicaʼ bayechiʼ nedaʼ channö cabí gunaʼ libán que didzaʼ
dxiʼa.
\v 17 Laʼtuʼ runaʼ libán tuʼ rë́ʼëni quézidaʼ, huáca inabaʼ
lazxjaʼ, pero run bayudxi gunaʼ libán, tuʼ naca tu le
busubáguëʼë Dios nedaʼ gunaʼ.
\v 18 ¿Bizxi lazxjaʼ uziʼtsaʼ xibé channö? Ruziʼa xibé
le raza ládxaʼa tuʼ cabí nazxjaʼ cateʼ runaʼ libán que
didzaʼ dxiʼa. Bitiʼ caʼ ruziʼa xibé lë naʼ dë lu naʼa
tuʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa.
\p
\v 19 Naʼa, sal-laʼ cuntu nu yuʼa lu nëʼe, chibén cuinaʼ
ca tu bönniʼ nadóʼo quégaca yúguʼtë bönachi para gaca
gunaʼ ga uluʼlágaca ziánrö caʼ bönachi.
\v 20 Cateʼ runaʼ libán lógaca bönachi judío, run cuinaʼ
ca tu bönniʼ judío para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca bönachi
judío naʼ. Bönachi judío naʼ tun ca rinná bëʼ xibá queëʼ
Moisés. Que lë ni naʼ run cuinaʼ ca tu bönniʼ runëʼ
ca rinná bëʼ xibá naʼ sal-laʼ bitiʼ yuʼa lu naʼ xibá
naʼ. Caní runaʼ para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca nupa tun
ca rinná bëʼ xibá naʼ.
\v 21 Cateʼ runaʼ libán lógaca bönachi izáʼa, nupa bitiʼ
rinná beʼe xibá queëʼ Moisés léguequi, run cuinaʼ ca
tu bönniʼ ziʼtuʼ naʼ, para gaca gunaʼ ga uluʼlë́ʼ. Bitiʼ
rucáʼanaʼ cáʼasö xibá queëʼ Dios. Nedaʼ runaʼ ca rinná
bëʼ xibá queëʼ Cristo.
\v 22 Run cuinaʼ ca tu bönniʼ bitiʼ naca idú ca réajlëʼë
Cristo para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca nupa naʼ bitiʼ
naca idú ca taʼyéajlëʼ Lëʼ. Run cuinaʼ ca nácagaca yúguʼtë
bönachi para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca bal-la bönachi
naʼ.
\v 23 Lu yúguʼtë lë ni runaʼ, runaʼ ga taʼyöni bönachi
didzaʼ dxiʼa, para gaca uziʼa xibé tsözxö́n len libíʼiliʼ
didzaʼ dxiʼa naʼ.
\p
\v 24 Chinö́z quéziliʼ ca tunëʼ bönniʼ nútsaʼgaquiëʼ
lu huitaj. Taʼxítiʼë yúguʼtëʼ, pero tuzëʼ bönniʼ idéliʼnëʼ
uziʼë xibé lataj lo. Lëscaʼ caní ral-laʼ gunliʼ xichinëʼ
Dios, gácaliʼ ca bönniʼ nútsaʼgaquiëʼ lu huitaj, para
idéliʼliʼ uzíʼiliʼ xibé le ubiʼë Dios queë́liʼ.
\v 25 Yúguʼtë bönniʼ, cateʼ tuʼpáʼa cuíngaquiëʼ para
gaca ilaʼyáziëʼ lu huitaj, taʼnná beʼe cuíngaquiëʼ lu
yúguʼtë le tunëʼ. Tunëʼ caní para ilaʼdéliʼnëʼ tu breguiʼ
zin le inítitë, pero idéliʼruʼ rëʼu tu le uzíʼticaʼsiruʼ
xibé.
\v 26 Que lë ni naʼ, nacaʼ nedaʼ ca tu bönniʼ idú ládxëʼë
rixítiʼë. Nacaʼ caʼ ca tu bönniʼ, idú ládxëʼë ridil-lëʼ.
Bitiʼ rucudxaʼ lu böʼös.
\v 27 Ca runëʼ bönniʼ naʼ rulidzëʼ bönachi para tsöjtsázagaca
lu huitaj, runaʼ caʼ nedaʼ, runaʼ libán para uluʼlágaca
bönachi. Bönniʼ naʼ nútsëʼë lu huitaj runëʼ ga gaca
tsutsu idútë le naca cazëʼ, en rinná béʼenëʼ le. Lëscaʼ
caní runaʼ nedaʼ, para cabí unítiaʼ xilatjaʼ lu dxin
queëʼ Dios.
\c 10
\s Bitiʼ ral-laʼ tseaj ládxiʼruʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga
\p
\v 1 Rë́ʼëndaʼ uzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ,
ca guca quégaquiëʼ xuz xtóʼotuʼ. Dios benëʼ ga gulúʼu
zxul-la tu böaj yúguʼtëʼ. Lëscaʼ caní, gulaʼdödëʼ yúguʼtëʼ
gatsaj láhuiʼlö nísadoʼ.
\v 2 Lu böaj niʼ, en lu nísadoʼ niʼ, guca quégaquiëʼ ca
raca que nu ridila nisa. Lë naʼ guca quégaquiëʼ guca
bëʼ guláquiëʼ tuz len Moisés.
\v 3 Lëscaʼ caní, gulahuëʼ yúguʼtëʼ yöta xtildoʼ naʼ
bunödzjëʼ Dios Böʼ Láʼayi quégaquiëʼ.
\v 4 Gulë́ʼajëʼ yúguʼtëʼ nisa naʼ bunödzjëʼ Dios Böʼ
Láʼayi quégaquiëʼ, tuʼ gulë́ʼajëʼ nisa birúaj lëʼe guiö́j
naʼ buluʼe lahui Dios Böʼ Láʼayi, guiö́j naʼ gulaʼbáninëʼ
légaquiëʼ. Ca guca guiö́j naʼ naca cazëʼ Cristo, nabániruʼ
Lëʼ.
\v 5 Sal-laʼ guca caní, bitiʼ guyaza ládxëʼë Dios yúguʼtëʼ.
Que lë ni naʼ gulátiëʼ lu lataj cáʼasö.
\p
\v 6 Yúguʼtë lë ni naca tu le ruzéajniʼi rëʼu, para cabí
së ládxiʼruʼ le ruáʼ döʼ, ca naʼ gulaʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ
légaquiëʼ.
\v 7 Bitiʼ ral-laʼ tseaj ládxiʼruʼ budóʼ guiö́j budóʼ
yaga, ca naʼ gulunëʼ bal-lëʼ légaquiëʼ. Nazúaj lu guichi
láʼayi le rnna: “Gulaʼböʼë bönniʼ niʼ, en gulëʼaj gulahuëʼ,
ateʼ gulaʼyasëʼ, en gulunëʼ laní que budóʼ naʼ.”
\v 8 Bitiʼ ral-laʼ gunruʼ le ruáʼ döʼ, ca naʼ gulunëʼ
bal-lëʼ légaquiëʼ le ruáʼ döʼ, ateʼ tu dzasö gulátiëʼ
idú ca tsonna-uruáʼ milëʼ.
\v 9 Bitiʼ ral-laʼ siʼ bë́ʼëruʼ Xanruʼ, ca naʼ gulaʼzíʼ
bëʼë Lëʼ bal-lëʼ légaquiëʼ, ateʼ gulátiëʼ tuʼ guláguyaʼabaʼ
bëla síniaʼ légaquiëʼ.
\v 10 Lëscaʼ caní, bitiʼ ral-laʼ innëruʼ queëʼ Dios ca
naʼ gulaʼnnë́ʼ queëʼ bal-lëʼ légaquiëʼ, ateʼ tuëʼ gubáz
láʼayi queëʼ Dios busunítiëʼ légaquiëʼ.
\p
\v 11 Yúguʼtë lë ni le gulaca quégaquiëʼ xuz xtóʼotuʼ,
tuʼzéajniʼi rëʼu, en nazúaj lu guichi láʼayi para gun
gadxi rëʼu, tuʼ chizóaruʼ dza chizóa údxi que yödzölió
ni.
\v 12 Que lë ni naʼ, nu réqui chinal-la, ral-laʼ gun chiʼi
cuini, para cabí ichixi inigui.
\v 13 Ca naca le taʼzíʼ bëʼ libíʼiliʼ raca caʼ quéguequi
yúguʼtë bönachi. Dios runëʼ ca rnnëʼ, en bitiʼ guʼë lataj
bi siʼ bëʼ libíʼiliʼ le cabí gaca guáʼ ilenliʼ, pero
cateʼ bi siʼ bëʼ libíʼiliʼ, uluíʼinëʼ libíʼiliʼ naca
gaca irúajliʼ lu naʼ tuʼ xihuiʼ, para gaca guáʼ ilenliʼ.
\p
\v 14 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, bitiʼ tseaj ládxiʼliʼ
budóʼ guiö́j budóʼ yaga.
\v 15 Ruíʼilenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ ca ruíʼilenaʼ didzaʼ
nupa taʼyéajniʼi. Buliʼchiʼa buliʼsörö́ didzaʼ ni guʼa.
\v 16 Cateʼ inábiruʼ-nëʼ Dios gun láʼayëʼ le rë́ʼajruʼ
cateʼ rusubanruʼ ca gútiëʼ Cristo, lë naʼ rë́ʼajruʼ ruluíʼi
nácaruʼ tuz len Cristo, en ruzíʼiruʼ xibé le benëʼ Cristo
cateʼ bulaljëʼ xichönëʼ cateʼ gútiëʼ lëʼe yaga cruz.
Lëscaʼ caní, yöta xtila naʼ ruzxúzxjaruʼ, en ráguruʼ, ruluíʼi
dzágaruʼ-nëʼ Cristo, en ruzíʼiruʼ xibé le benëʼ Cristo
cateʼ budödëʼ idútë le naca cazëʼ uláz queë́ruʼ.
\v 17 Sal-laʼ zianruʼ nácaruʼ, yúguʼtëruʼ ráguruʼ tuz
yöta xtila naʼ, en que lë ni naʼ nácaruʼ ca tuz bönachi.
\p
\v 18 Buliʼyútsöcaʼ ca tunëʼ bönniʼ Israel. Bönniʼ niʼ
tahuëʼ lahuëʼ Dios le taʼguʼë lu bucugu láʼayi queëʼ,
lë naʼ tahuëʼ ruluíʼi dzágagaquiëʼ Dios.
\v 19 ¿Bizxi rnna didzaʼ ni ruáʼa? Bitiʼ rnníaʼ napa
budóʼ guiö́j budóʼ yaga yöl-laʼ huáca, en le taʼgúʼu bönachi
lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga naʼ bitiʼ napa yöl-laʼ
huáca.
\v 20 Caní rnníaʼ: Lë naʼ taʼgúʼu bönachi bitiʼ núnbëʼgaquiëʼ
Dios lógaca budóʼ guiö́j budóʼ yaga, taʼgúʼu lógaca böʼ
xihuiʼ, en calëga lahuëʼ Dios. Rë́ʼëndaʼ bitiʼ idzágaliʼ
yuguʼ böʼ xihuiʼ.
\v 21 Bitiʼ gaca guíʼjaliʼ le ruluíʼi nácaruʼ tuz len
Xanruʼ, encaʼ lë naʼ uluíʼi nácaliʼ tuz len yuguʼ böʼ
xihuiʼ. Bitiʼ gaca gáguliʼ le ruluíʼi dzágaruʼ-nëʼ Xanruʼ,
encaʼ le uluíʼi dzágaliʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ.
\v 22 ¿Naruʼ gúntsaruʼ ga uzxéʼenëʼ Xanruʼ? ¿Naruʼ réquitseliʼ
nápatëröliʼ yöl-laʼ huáca ca napëʼ Lëʼ?
\s Le dë lu náʼaruʼ gunruʼ, en ca ral-laʼ idxíʼigacruʼ-nëʼ böchiʼ luzáʼaruʼ
\p
\v 23 Naca idútë li didzaʼ naʼ rnna: “Yúguʼtë dë lu
náʼaruʼ gunruʼ.” Naʼa, nedaʼ rnníaʼ: Calëga yúguʼtë ral-laʼ
gunruʼ. Yúguʼtë dë lu náʼaruʼ gunruʼ, pero calëga yúguʼtë
gun ga gácarö idú ca réajlëʼëruʼ Cristo.
\v 24 Ral-laʼ güíʼi ládxiʼruʼ gunruʼ le gun ga gaca dxiʼa
quégaquiëʼ böchiʼ luzáʼaruʼ, en calë́gasö le gun ga gaca
dxiʼa que laʼ cuínsiruʼ.
\p
\v 25 Bítiʼtës bi tutiʼ bönachi lu yë́ʼëyi, huáca gáguliʼ,
en bitiʼ bi ral-laʼ inábaliʼ que, para cabí cuéqui böniga
ládxiʼdoʼoliʼ.
\v 26 Nazúaj lu guichi le rnna: “Queëʼ Xanruʼ nequi
yödzölió ni, encaʼ yúguʼtë le dë yödzölió ni.”
\p
\v 27 Channö ulidzëʼ tu bönniʼ bitiʼ réajlëʼë Dios libíʼiliʼ
para guídaliʼ lidxëʼ, ateʼ guë́ʼëniliʼ tséajliʼ, guliʼgagu
yúguʼtë le cuʼë loliʼ, en bitiʼ bi inábaliʼ que, para
cabí cuéqui böniga ládxiʼdoʼoliʼ.
\v 28 Channö nútiʼtës nu guíë libíʼiliʼ: “Lë ni gulaʼguʼë
lo budóʼ guiö́j budóʼ yaga”, bitiʼ gáguliʼ lë naʼ para
gaca dxiʼa que nu naʼ gudíxjöiʼi caní libíʼiliʼ, en para
cabí cuéqui böniga ládxiʼdaʼahuëʼ.
\v 29 Rnníaʼ: Para cabí cuéqui böniga ládxiʼdaʼahuëʼ
bönniʼ naʼ gudíxjöiʼinëʼ caní libíʼiliʼ, en calëga para
cabí cuéqui böniga ládxiʼdoʼoliʼ libíʼi cázaliʼ.
\p Nadxi caʼ nu inábini nedaʼ, inná: “¿Bizx que ral-laʼ
uzóaʼ tsöláʼalö le dë lu naʼa gunaʼ tuʼ ribequi böniga
ládxiʼdaʼahuëʼ bönniʼ yúbölö?”
\v 30 Huáca inná caʼ nu naʼ: “Channö guíaʼ-nëʼ Dios:
Xclenuʼ, niʼa que lë naʼ rahuaʼ, ¿bizx que nu uzegui nedaʼ
didzaʼ niʼa que lë naʼ rahuaʼ?”
\v 31 Channö bi gáguliʼ o bi guíʼjaliʼ, o bítiʼtës bi
gunliʼ, guliʼgún yúguʼtë para gaca queëʼ Dios yöl-laʼ
ba.
\v 32 Bitiʼ bi gunliʼ le gun ga ilaʼchixi ilaʼnigui
bönachi judío, en bitiʼ gunliʼ le gun ga ilaʼchixi ilaʼnigui
bönachi bitiʼ nácagaca judío, en bitiʼ gunliʼ le gun
ga ilaʼchixi ilaʼnigui bönachi queëʼ Dios.
\v 33 Guliʼgún ca runaʼ nedaʼ. Ruíʼi ládxaʼa gunaʼ le
ilaʼyaza ládxiʼgaca yúguʼtë bönachi, en bitiʼ ruíʼi ládxaʼa
gunaʼ le uziʼa xibé laʼ nédaʼsö, pero le uluʼzíʼ xibé
iaʼzícaʼrö bönachi para uluʼlágaca.
\c 11
\p
\v 1 Guliʼgún ca runaʼ nedaʼ, ca naʼ nedaʼ caʼ runaʼ
ca benëʼ Cristo.
\s Le tunnu nigula lógaca bönachi queëʼ Cristo
\p
\v 2 Runaʼ libíʼiliʼ zxön, böchiʼ luzáʼadoʼ, tuʼ röjnéticaʼsiliʼ
nedaʼ, en nazíʼ lu náʼaliʼ xibá budödaʼ lu náʼaliʼ.
\v 3 Naʼa, rë́ʼëndaʼ tséajniʼiliʼ rinná béʼenëʼ Cristo
yúguʼtë bönniʼ, ateʼ bönniʼ rinná béʼenëʼ-nu nigula, ateʼ
Dios rinná béʼenëʼ Zxíʼinëʼ, Bönniʼ naʼ náquiëʼ Cristo.
\v 4 Channö tu bönniʼ rulidzëʼ Dios, o ruʼë didzaʼ uláz
queëʼ Dios, en dxía icjëʼ xiluʼë, rucáʼanëʼ Cristo cáʼasö.
\v 5 Naʼa, channö tu nigula rulídzanu Dios, o ruíʼinu
didzaʼ uláz queëʼ Dios, en bitiʼ bi zxoa ícjanu, rucáʼananu
bönniʼ queë́nu cáʼasö, en naca queë́nu ca naca queë́nu tu
nigula narugu guitsaʼ ícjanu.
\v 6 Channö tu nigula cabí bi zxoa ícjanu, ral-laʼ irugu
caʼ guitsaʼ ícjanu. Channö gun ga utuíʼinu nigula naʼ
channö nu chugu guitsaʼ ícjanu, ral-laʼ bi ixóa ícjanu.
\v 7 Tu bönniʼ bitiʼ bi ral-laʼ udxía icjëʼ cateʼ ridxinëʼ
lahuëʼ Dios, tuʼ náquiëʼ ca naca cazëʼ Dios, ateʼ lë naʼ
náquiëʼ bönniʼ ruluíʼi lahui yöl-laʼ zxön queëʼ Dios,
pero le nácanu nigula naʼ ruluíʼi lahui yöl-laʼ zxön
queëʼ bönniʼ queë́nu.
\v 8 Cateʼ benëʼ Dios bönachi, bitiʼ bubéajëʼ bönniʼ
naʼ lu nigula. Nigula naʼ, lu bönniʼ naʼ bubéajëʼ-nu.
\v 9 Lëscaʼ caní, bitiʼ benëʼ Dios bönniʼ para uzíʼinu
xibë́ʼ nigula, pero benëʼ nigula para uziʼë xibánu bönniʼ.
\v 10 Que lë ni naʼ, nigula naʼ ral-laʼ ixóa ícjanu le
ruluíʼi zoa nu rinná beʼe lënu tuʼ tuʼyúëʼ gubáz láʼayi
queëʼ Dios rëʼu.
\v 11 Naʼa, lahuëʼ Xanruʼ, tu bönniʼ riquinnëʼ-nu nigula
queëʼ, ateʼ nigula naʼ riquíninu-nëʼ bönniʼ queë́nu.
\v 12 Ca naʼ benëʼ Dios, bubéajëʼ-nu nigula lu bönniʼ,
lëscaʼ caní naʼa, yúguʼtë bönniʼ náljlengaquiëʼ-nu nigula,
ateʼ yúguʼtë rirúaj lu nëʼë Dios.
\p
\v 13 Buliʼchiʼa buliʼsörö́ laʼ libíʼisiliʼ. ¿Naruʼ ral-laʼ
ulídzanu-nëʼ Dios tu nigula bitiʼ bi zxoa ícjanu?
\v 14 ¿Naruʼ cabí rusëdi libíʼiliʼ yöl-laʼ nácatë quégaca
bönachi, ral-laʼ utuíʼinëʼ bönniʼ naʼ ruʼë lataj itunna
guitsaʼ icjëʼ?
\v 15 Naʼa, channö natúnna guitsaʼ ícjanu tu nigula, naca
yöl-laʼ lachi queë́nu, tuʼ bëʼë Dios queë́nu guitsaʼ ícjanu
para usubín ícjanu.
\v 16 Channö zoa nu guë́ʼëni táʼbagaʼ didzaʼ ni, canísö
nazíʼ lu naʼtuʼ runtuʼ, en lë́bisö tun yuguʼ cöʼ bönachi
queëʼ Dios.
\s Bönachi Corinto tuʼcáʼana cáʼasö le rëʼaj ráguruʼ para usubanruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ
\p
\v 17 Bitiʼ runaʼ libíʼiliʼ bal ca naca le uzéajniʼidaʼ
libíʼiliʼ naʼa. Le runliʼ bitiʼ run ga raca dxiʼa queë́liʼ
cateʼ rudúbiliʼ queëʼ Cristo, pero run ga raca queë́liʼ
le cabí naca dxiʼa.
\v 18 Risí lahuaʼ ruzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ lë ni taʼguíxjöiʼi
bönachi nedaʼ, taʼnná: “Cateʼ rudúbiliʼ queëʼ Cristo,
narúajliʼ choplö”, ateʼ réajlëʼa nadxi caʼ naca caní.
\v 19 Run bayudxi ilaʼcuáʼalen libíʼiliʼ nupa tuʼsedi
le cabí nácatë para ilaca bëʼ nupa nácagaca idú bönachi
queëʼ Cristo.
\v 20 Que lë ni naʼ, cateʼ rudúbiliʼ, lë naʼ ráguliʼ tsözxö́n
bitiʼ naca le rëʼaj ráguruʼ para usubanruʼ ca gútiëʼ
Xanruʼ.
\v 21 Caní naca, tuʼ runliʼ bayudxi tu tuliʼ ráguliʼ
le nuáʼaliʼ que queë́liʼ cateʼ ráguliʼ tsözxö́n, ateʼ que
lë ni naʼ ridunliʼ bál-laliʼ, ateʼ iaʼbál-laliʼ rëʼaj ráguliʼ
ga ridxintë rizúdxiliʼ.
\v 22 ¿Naruʼ cabí zoa lídxiliʼ ga huáca guíʼaj gáguliʼ?
Ca naʼ runliʼ, rucáʼanaliʼ bönachi queëʼ Dios cáʼasö,
en runliʼ ga tuʼtuíʼi nupa bitiʼ bi dë quéguequi. ¿Bizxi
caz guíaʼ libíʼiliʼ? ¿Naruʼ guntsaʼ libíʼiliʼ bal? Bitiʼ
caʼ runaʼ libíʼiliʼ bal ca naca lë ni runliʼ.
\s Le rëʼaj ráguruʼ para usubanruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ
\p
\v 23 Xanruʼ caz budödëʼ lu naʼa lë naʼ busédidaʼ libíʼiliʼ,
ca naʼ benëʼ Xanruʼ Jesús yëla niʼ cateʼ nu budödi Lëʼ
lu náʼagaquiëʼ bönniʼ gulútiëʼ Lëʼ. Gudélëʼë yöta xtila,
\v 24 en cateʼ budxi gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ”, buzxuzxjëʼ
le, en gunnë́ʼ: “Guliʼgagu. Lë ni naca xipë́laʼa le nayuzxaj
uláz queë́liʼ. Guliʼgún caní, para usubanliʼ ca gaca quiaʼ
nedaʼ.”
\v 25 Lëscaʼ caní, gudödi gulahuëʼ, gudélëʼë tu zxígaʼdoʼ,
en gunnë́ʼ: “Le yudzu zxígaʼdoʼ ni naca xichönaʼ, le run
tsutsu didzaʼ cubi rucáʼana tsahuiʼ. Guliʼgún caní yúguʼtë
luzuí guíʼjaliʼ le, para usubanliʼ ca gaca quiaʼ nedaʼ.”
\v 26 Caní gaca ga idxintë dza huödëʼ Xanruʼ. Yúguʼtë
luzuí gáguliʼ yöta xtila caní, en guíʼjaliʼ que le yudzu
zxígaʼdoʼ caní, uluíʼiliʼ lahui ca gútiëʼ Xanruʼ.
\s Ca ral-laʼ gunruʼ cateʼ guíʼaj gáguruʼ para usubanruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ
\p
\v 27 Que lë ni naʼ, nútiʼtës nu gagu yöta xtila ni o
guíʼaj que le yudzu zxígaʼdoʼ ni queëʼ Xanruʼ, en bitiʼ
run le bal, nabagaʼ xíguiaʼ nu naʼ, en run dul-laʼ, tuʼ
rucáʼana xipë́lëʼë Xanruʼ, encaʼ xichönëʼ cáʼasö.
\v 28 Que lë ni naʼ, ral-laʼ uchiʼa usörö́ruʼ laʼ cuínsiruʼ
tu turuʼ, ateʼ níʼirö huáca gáguruʼ yöta xtila ni, en
guíʼajruʼ que le yudzu zxígaʼdoʼ ni.
\v 29 Nútiʼtës nu rëʼaj ragu lë ni, en bitiʼ run le bal
tuʼ cabí réquibeʼe ruluíʼi le guca queëʼ Xanruʼ, rusubagaʼ
cuini dul-laʼ niʼa que lë naʼ rëʼaj ragu.
\v 30 Que lë ni naʼ teʼe zián nupa dzágagaca libíʼiliʼ,
en taʼcuídiʼ, ateʼ ziánguequi chinátigaca.
\v 31 Laʼtuʼ uchiʼa usörö́ruʼ laʼ cuínsiruʼ, bitiʼ uchiʼa
usörö́ëʼ Xanruʼ rëʼu.
\v 32 Channö gun bayudxi uchiʼa usörö́ëʼ Xanruʼ rëʼu,
usacaʼ ziʼë rëʼu, para cabí irugu queë́ruʼ cateʼ ichúguiëʼ
quéguequi bönachi yödzölió ilátigaca.
\p
\v 33 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, cateʼ udúbiliʼ
para guíʼaj gáguliʼ para usubanliʼ ca gútiëʼ Xanruʼ,
guliʼcöza luzáʼaliʼ.
\v 34 Channö zoa nu ridún, ral-laʼ gagu nu naʼ ga naca
lu yuʼu lidxi, para cabí gun bayudxi uchiʼa usörö́ëʼ Dios
libíʼiliʼ cateʼ udúbiliʼ. Nacuáʼ iaʼbal-la le runliʼ,
pero ucáʼanaʼ tsahuiʼ yuguʼ lë naʼ cateʼ uduyúaʼ libíʼiliʼ.
\c 12
\s Yuguʼ yöl-laʼ huáca runnëʼ queë́ruʼ Dios Böʼ Láʼayi
\p
\v 1 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, rë́ʼëndaʼ tséajniʼiliʼ ca
zeaj naca yöl-laʼ huáca runnëʼ queë́ruʼ Dios Böʼ Láʼayi.
\p
\v 2 Nöz quéziliʼ ca guca cateʼ niʼ bitiʼ réajlëʼëniliʼ
Cristo, bë́ʼëliʼ lataj gulaʼchë́ʼ bönachi libíʼiliʼ ga
yúbölö. Guyéaj ládxiʼliʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga, le cabí
taʼnnë́.
\v 3 Que lë ni naʼ, ruzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ caní, rnníaʼ:
Ladaj yúguʼtë nupa tuíʼi didzaʼ uláz queëʼ Böʼ Láʼayi
queëʼ Dios, cuntu nu gaca innë́ xihuiʼ queëʼ Jesús, en
nitúëʼ gaca innë́ʼ: “Jesús náquiëʼ Xanruʼ”, channö cabí
zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi nu naʼ.
\p
\v 4 Naʼa, nadzáʼgaca tu tu le runnëʼ Dios Böʼ Láʼayi
queë́ruʼ, pero tuzëʼ náquiëʼ Böʼ Láʼayi naʼ.
\v 5 Lëscaʼ caní, nadzáʼgaca tu tu dxin riguʼë Xanruʼ
lu náʼaruʼ, pero tuzëʼ náquiëʼ Xanruʼ naʼ.
\v 6 Nadzáʼgaca caʼ tu tu yöl-laʼ huáca náparuʼ le rúniruʼ
xichinëʼ Dios, pero tuzëʼ náquiëʼ Dios, Nu naʼ runna yöl-laʼ
huáca naʼ queë́ruʼ para gunruʼ xichinëʼ.
\v 7 Dios runnëʼ que queë́ruʼ tu le naca bëʼ náparuʼ
yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, lë naʼ ruzíʼiruʼ
xibé yúguʼtëruʼ.
\v 8 Dios Böʼ Láʼayi runödzjëʼ queëʼ tu bönniʼ yöl-laʼ
huáca ruʼë didzaʼ len yöl-laʼ rácadaʼ, ateʼ iaʼtúëʼ bönniʼ,
Lë cazëʼ Böʼ Láʼayi runödzjëʼ queëʼ yöl-laʼ huáca ruʼë
didzaʼ lu yöl-laʼ réajniʼi.
\v 9 Lëscaʼ caní, Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi naʼ runödzjëʼ
queëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ yöl-laʼ réajlëʼ Cristo bi gunëʼ,
ateʼ iaʼtúëʼ bönniʼ runödzjëʼ queëʼ yöl-laʼ huáca ruúnëʼ
nupa teʼe.
\v 10 Iaʼtúëʼ bönniʼ runödzjëʼ queëʼ yöl-laʼ huáca runëʼ
yuguʼ yöl-laʼ huáca que yehuaʼ yubá, ateʼ iaʼtúëʼ bönniʼ
ruʼë lëʼ lataj ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, ateʼ iaʼtúëʼ
bönniʼ runödzjëʼ queëʼ yöl-laʼ huáca réquibeʼenëʼ channö
böʼ dzaga nu bönniʼ nequi queëʼ Dios, o nequi que tuʼ
xihuiʼ. Runödzjëʼ queëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ yöl-laʼ huáca
ruʼë didzaʼ yúbölö le cabí nazëdëʼ, ateʼ queëʼ iaʼtúëʼ
bönniʼ yöl-laʼ huáca rudödëʼ didzaʼ yúbölö naʼ bitiʼ
nazëdëʼ.
\v 11 Yúguʼtë lë ni runëʼ Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi, tuʼ
runödzjëʼ que tu tu bönachi tsca rë́ʼëni quézinëʼ.
\s Yúguʼtëruʼ nácaruʼ ca tuz bönachi
\p
\v 12 Ca naʼ naca tuz idútë le naca cázaruʼ, sal-laʼ zián
le nagudiʼ dzágalenruʼ, ateʼ le zián naʼ nagudiʼ dzágalenruʼ
nácagaca tuz idútë le naca cázaruʼ, lëscaʼ caní naca
queëʼ Cristo.
\v 13 Tuʼ zóalenëʼ Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu, lë
ni naca queë́ruʼ ca tu le nadílaruʼ nisa, le naca bëʼ
nácaruʼ ca tuz bönachi, sal-laʼ nácaruʼ yuguʼ bönniʼ judío,
en yuguʼ bönniʼ ziʼtuʼ, encaʼ yuguʼ bönniʼ nadóʼogaquiëʼ,
en yuguʼ bönniʼ bitiʼ nadóʼogaquiëʼ. Yúguʼtëruʼ, Dios
bëʼë rëʼu lataj síʼiruʼ le runödzja cazëʼ Böʼ Láʼayi.
\p
\v 14 Naʼa, lu idútë le naca cázaruʼ, zián le nagudiʼ
dzágalenruʼ, en calëga tuz.
\v 15 Laʼtuʼ huáca güíʼi didzaʼ níʼaruʼ, huanná: “Tuʼ
cabí nacaʼ nëʼë bönniʼ, bitiʼ néquidaʼ queëʼ”, didzaʼ
ni bitiʼ gun ga bitiʼ nequi queëʼ bönniʼ naʼ.
\v 16 Laʼtuʼ huáca güíʼi didzaʼ nágaruʼ, huanná: “Tuʼ
cabí nacaʼ guiö́j lahuëʼ, bitiʼ néquidaʼ queëʼ bönniʼ
ni”, didzaʼ ni bitiʼ gun ga bitiʼ nequi queëʼ bönniʼ
naʼ.
\v 17 Laʼtuʼ naca guiö́j loruʼ idútë le naca cázaruʼ,
¿nacxi gaca yö́niruʼ? Laʼtuʼ naca nágaruʼ idútë, ¿nacxi
gaca iléʼe zxínaʼruʼ?
\v 18 Naʼa, Dios nucuʼë yúguʼtë le nagudiʼ dzágalenruʼ
ca gúʼuni quézinëʼ Lëʼ.
\v 19 Laʼtuʼ naca tuz le nagudiʼ dzágalenruʼ, bítiʼrö
soa idú ca naca cázaruʼ.
\v 20 Naʼa, ca nácaruʼ, zián le nagudiʼ dzágalenruʼ, pero
tuz le nácaruʼ.
\p
\v 21 Que lë ni naʼ, guiö́j loruʼ bitiʼ gaca guíë náʼaruʼ,
inná: “Bitiʼ riquindaʼ liʼ.” Lëscaʼ caní, ícjaruʼ bitiʼ
gaca guíë níʼaruʼ, inná: “Bitiʼ riquindaʼ libíʼiliʼ.”
\v 22 Naʼa, yuguʼ le nagudiʼ dzágalenruʼ, lë naʼ réquiruʼ
nácagacarö cuídiʼsö, lë ni naquíniröruʼ.
\v 23 Lëscaʼ caní, yuguʼ le nagudiʼ dzágalenruʼ, le réquiruʼ
nácagacarö cáʼasö, lë ni rugácuröruʼ dxiʼa, en yuguʼ le
réquiruʼ bitiʼ ral-laʼ iláʼ lahui, rugácuröruʼ caʼ dxiʼa.
\v 24 Bitiʼ run bayudxi gunruʼ caní que le nácarö lachi
que le néquiniruʼ. Dios benëʼ idútë le naca cázaruʼ,
en benëʼ ga nácarö lesacaʼ lë naʼ réquiruʼ rëʼu nácarö
cáʼasö.
\v 25 Caní benëʼ, ateʼ bitiʼ narúajgaca choplö le nagudiʼ
dzágalenruʼ, tuʼ tun chiʼi luzë́ʼeguequi tu iaʼtú.
\v 26 Channö gaca ziʼ tu le néquiniruʼ, ilaca ziʼ tsözxö́n
len le yúguʼtë le néquiniruʼ naʼ, en channö tu le néquiniruʼ
zoa bi ruzíʼ xibé, yúguʼtë le nagudiʼ dzágalenruʼ tuʼzí
xibé tsözxö́n le.
\p
\v 27 Naʼa, libíʼi cázaliʼ dzágaliʼ idútë le naca cazëʼ
Cristo, ateʼ tu tuliʼ nácaliʼ ca yuguʼ le nagudiʼ dzágalenëʼ.
\v 28 Lëscaʼ caní, ladaj bönachi queëʼ Cristo, Dios nucuʼë
nupa tun xichinëʼ.
\q Ga naca lo nucuʼë yuguʼ bönniʼ gubáz queëʼ Cristo.
\q Ga naca buropi nucuʼë yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz
queëʼ.
\q Ga bunni nucuʼë yuguʼ bönniʼ tuʼsédinëʼ luzáʼaruʼ.
\q Níʼirö nucuʼë nupa tun yuguʼ yöl-laʼ huáca que yehuaʼ
yubá.
\q Níʼirö nucuʼë nupa tuʼún nupa teʼe.
\q Níʼirö nucuʼë nupa tácalen böchiʼ luzáʼaruʼ.
\q Níʼirö nucuʼë yuguʼ bönniʼ tuʼluíʼinëʼ rëʼu dxin gunruʼ.
\q Níʼirö nucuʼë yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ yúbölö bitiʼ
nazë́dagaquiëʼ.
\q
\v 29 Calëga yúguʼtëʼ nácagaquiëʼ gubáz queëʼ Cristo.
\q Calëga yúguʼtëʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios.
\q Calëga yúguʼtëʼ tuʼsédinëʼ luzáʼaruʼ.
\q Calëga yúguʼtëʼ tunëʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca que yehuaʼ
yubá.
\q
\v 30 Calëga yúguʼtëʼ dë lu náʼagaquiëʼ uluʼúnëʼ nupa
teʼe.
\q Calëga yúguʼtëʼ tuʼë didzaʼ yúbölö bitiʼ nazë́dagaquiëʼ.
\q Calëga yúguʼtëʼ tuʼdödëʼ didzaʼ yúbölö bitiʼ nazë́dagaquiëʼ.
\p
\v 31 Guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ cuʼë Dios lu náʼaliʼ yuguʼ
yöl-laʼ huáca naʼ nácagacarö lesacaʼ. Naʼa, uluíʼidaʼ
libíʼiliʼ tu le nácarö lesacaʼ ca yúguʼtë lë ni.
\c 13
\s Yöl-laʼ nadxíʼi
\p
\v 1 Sal-laʼ gaca guʼa xtídzaʼgaca bönachi le cabí nazëdaʼ,
encaʼ xtídzaʼgaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, pero channö
cabí nadxíʼidaʼ luzáʼa, didzaʼ guʼa bitiʼ gácarö lesacaʼ
ca bö le run gui rucö́dxiruʼ o guíë rutíl-laruʼ luzë́ʼe.
\v 2 Sal-laʼ nazíʼ lu naʼa guʼa didzaʼ uláz queëʼ Dios
en tséajniʼidaʼ yúguʼtë le nagachiʼ, en yúguʼtë didzaʼ
réajniʼi, en sal-laʼ naca idú ca réajlëʼa Dios ga ridxintë
huáca cúaʼ yuguʼ guíʼa, pero channö cabí nadxíʼidaʼ luzáʼa,
bitiʼ bi nazácaʼa.
\v 3 Sal-laʼ quísiaʼ idútë le dë quiaʼ para ugahuaʼ yuguʼ
bönachi yechiʼ, en sal-laʼ udödaʼ idútë le nacaʼ ga uluʼzegui
bönachi le tuʼ réajlëʼa Cristo, pero channö cabí nadxíʼidaʼ
luzáʼa, bitiʼ caʼ uziʼa xibé lë naʼ runaʼ.
\q
\v 4 Nu bönniʼ nadxíʼinëʼ luzë́ʼë, ribözëʼ zxön ladxiʼ.
\q Náquiëʼ dxiʼi ladxiʼ, en bitiʼ ruzxéʼenëʼ luzë́ʼë.
\q Nadxíʼinëʼ luzë́ʼë idú ládxëʼë.
\q Bitiʼ run ba zxön cuinëʼ, en bitiʼ run cuinëʼ lo.
\q
\v 5 Bitiʼ runëʼ le ruáʼ döʼ.
\q Bitiʼ rudúliʼnëʼ le dë queëʼ.
\q Bitiʼ rilétenëʼ, en bitiʼ röjnenëʼ döʼ guluíʼi bönachi
queëʼ.
\q
\v 6 Bitiʼ caʼ rudzéjanëʼ cateʼ nu run le ruáʼ döʼ.
\q Rudzéjanëʼ cateʼ nu run le naca idútë li.
\q
\v 7 Ruáʼ rilenëʼ bítiʼtës bi gun luzë́ʼë queëʼ.
\q Réajlëʼticaʼsëʼ luzë́ʼë.
\q Rúnticaʼsëʼ löza gun luzë́ʼë le naca dxiʼa.
\q Ribö́zaticaʼsëʼ zxön ladxiʼ.
\p
\v 8 Bítiʼrö tödi que yöl-laʼ nadxíʼi. Huadödi que le
dë lu náʼagaca bönachi iluíʼi didzaʼ uláz queëʼ Dios.
Huadxín dza cateʼ bítiʼrö gataʼ lu náʼagaca bönachi
iluíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazë́dagaca, ateʼ huadödi
que yöl-laʼ réajniʼi quéguequi bönachi.
\v 9 Látiʼdoʼos réajniʼiruʼ naʼa, en látiʼdoʼos caʼ ruíʼiruʼ
didzaʼ uláz queëʼ Dios.
\v 10 Cateʼ idxín le naca idú, níʼirö údxi que lë naʼ
naca látiʼdoʼos.
\p
\v 11 Cateʼ niʼ nacaʼ bíʼidoʼ, bëʼa didzaʼ ca bíʼidoʼ,
en gulequi icjaʼ ca bíʼidoʼ, en guzáʼ ládxaʼa ca bíʼidoʼ.
Cateʼ bigulaʼ bucáʼanaʼ le nequi que bíʼidaʼahuaʼ.
\v 12 Naʼa le riléʼeruʼ naca ca le riléʼeruʼ cateʼ ruyú
cuinruʼ tu lu guíë dxílidoʼ. Bitiʼ riléʼeruʼ idú ca
naca. Dza níʼirö iléʼeruʼ idú ca naca yúguʼtë. Naʼa
núnbëʼa látiʼdoʼos. Dza níʼirö gúnbëʼa yúguʼtë ca naʼ
Dios caz núnbëʼë nedaʼ.
\v 13 Naʼa, nacuáʼticaʼsö yöl-laʼ réajlëʼ queë́ruʼ Dios,
en yöl-laʼ run löza queë́ruʼ Dios, en yöl-laʼ nadxíʼi queë́ruʼ
luzáʼaruʼ. Nacuáʼ yonna ni, pero le naca lo naca yöl-laʼ
nadxíʼi.
\c 14
\s Yuguʼ yöl-laʼ huáca runnëʼ queë́ruʼ Dios Böʼ Láʼayi
\p
\v 1 Guliʼgún bayudxi idxíʼiliʼ luzáʼaliʼ, en guliʼgüíʼ
ládxiʼliʼ síʼiliʼ caʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca runnëʼ queë́ruʼ
Dios Böʼ Láʼayi, en le naca lo, yöl-laʼ huáca güíʼiliʼ
didzaʼ uláz queëʼ Dios.
\v 2 Nu ruíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazëda, calëga bönachi
ruíʼilen didzaʼ nu naʼ. Dios caz ruíʼilen didzaʼ nu
naʼ, tuʼ cuntu nu zoa réajniʼi didzaʼ ruíʼi nu naʼ. Dios
Böʼ Láʼayi ruʼë nu naʼ lataj ruíʼi didzaʼ ca nácagaca
le nagachiʼ queëʼ Dios.
\v 3 Nu naʼ ruíʼi didzaʼ uláz queëʼ Dios, ruíʼilen bönachi
didzaʼ para gácarö idú ca taʼyéajlëʼ Cristo. Rutipa
ládxiʼguequi, en ruhuë́ tsahuiʼ léguequi.
\v 4 Nu naʼ ruíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazëda run tsutsu
laʼ cuinsi, pero nu ruíʼi didzaʼ uláz queëʼ Dios run
tsutsu yúguʼtë bönachi queëʼ Cristo.
\p
\v 5 Raca ládxaʼa güíʼiliʼ didzaʼ yúbölö le cabí nazë́daliʼ
yúguʼtëliʼ, pero le naca lo, rë́ʼëndaʼ güíʼiliʼ didzaʼ
uláz queëʼ Dios. Ruzíʼiröruʼ xibé nu ruíʼi didzaʼ uláz
queëʼ Dios ca ruzíʼiruʼ xibé nu ruíʼi didzaʼ yúbölö
le cabí nazëda, channö cabí zoa nu udödi didzaʼ yúbölö
naʼ le cabí nazëda, para ilaca tsutsu bönachi queëʼ Cristo.
\v 6 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, cateʼ guídaʼ ga
zóaliʼ, channö güíʼilenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ yúbölö le
cabí nazëdaʼ, bitiʼ bi uzíʼiliʼ xibé. Uzíʼisiliʼ xibé
didzaʼ naʼ güíʼilenaʼ libíʼiliʼ le nuluíʼinëʼ Dios nedaʼ,
o didzaʼ uzéajniʼi rëʼu, o didzaʼ guʼa uláz queëʼ Dios,
o le naca xibá queëʼ.
\p
\v 7 Lëscaʼ caní raca que le taʼgúʼu bö, yuguʼ le cabí
nabángaca, ca naca gui rucö́dxiruʼ, o ca naca guitarra.
Channö cabí tul-la ca ral-laʼ ilún, ¿nacxi caz gúnbëʼëruʼ
bízxilö le tul-la naʼ, lë naʼ rul-la gui naʼ, o guitarra
naʼ?
\v 8 Channö cabí cödxi ca ral-laʼ gun lúzubaʼ böaʼ naʼ
ulidza rëʼu lu gudil-la, ¿nuzxi caz upáʼ cuini para tseaj
lu gudil-la naʼ?
\v 9 Lëscaʼ caní raca queë́liʼ. Channö len lúdxiʼliʼ
güíʼiliʼ didzaʼ le cabí taca bönachi, bitiʼ caʼ ilaʼyéajniʼi
didzaʼ güíʼiliʼ. Caní gaca, nítisö güíʼiliʼ didzaʼ.
\v 10 Le nácatë nacuáʼ zián didzaʼ yúbölö tuíʼi zián
cöʼ bönachi izáʼa lu yödzölió ni, ateʼ nacuáʼ bönachi
taʼyéajniʼi tu tu didzaʼ naʼ.
\v 11 Naʼa, channö cabí réajniʼidaʼ didzaʼ ruʼë tu bönniʼ,
gacaʼ ca tu bönniʼ ziʼtuʼ lahuëʼ bönniʼ naʼ ruʼë didzaʼ,
ateʼ bönniʼ naʼ ruʼë didzaʼ gáquiëʼ caʼ lahuaʼ nedaʼ
ca tu bönniʼ ziʼtuʼ.
\v 12 Lëscaʼ caní naca queë́liʼ. Ruíʼidaʼ ládxiʼliʼ síʼiliʼ
yuguʼ le runnëʼ queë́ruʼ Dios Böʼ Láʼayi. Que lë ni naʼ,
guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ síʼiliʼ le ilún ga ilácarö tsutsu
bönachi queëʼ Cristo.
\p
\v 13 Que lë ni naʼ caʼ, nu ruíʼi didzaʼ yúbölö le cabí
nazëda ral-laʼ ulidza Dios, en inabi Lëʼ gunnëʼ que yöl-laʼ
huáca quixjöʼ le rë́ʼëni inná didzaʼ naʼ ruíʼi nu naʼ.
\v 14 Cateʼ rulidzaʼ-nëʼ Dios, channö ruáʼa didzaʼ yúbölö
le cabí nazëdaʼ, lu böʼ naca cazaʼ rulidzaʼ-nëʼ Dios, pero
tuʼ cabí réajniʼidaʼ didzaʼ ruáʼa, lu yöl-laʼ réajniʼi
quiaʼ bitiʼ ruziʼa xibé didzaʼ naʼ ruáʼa.
\v 15 ¿Nacxi caz ral-laʼ gunaʼ channö? Ulidzaʼ-nëʼ Dios
lu böʼ naca cazaʼ, encaʼ lu yöl-laʼ réajniʼi quiaʼ ulidzaʼ-nëʼ
Dios. Gul-laʼ yöl-laʼ ba lu böʼ naca cazaʼ, encaʼ lu yöl-laʼ
réajniʼi quiaʼ gul-laʼ yöl-laʼ ba.
\v 16 Channö lu böʼ naca cazuʼ rulidza láʼayuʼ-nëʼ Dios,
ateʼ zoa niʼ nu riyö́nisö, channö cabí réajniʼi didzaʼ
ruʼu, ¿nacxi caz gaca inná: “Caʼ gaca”, niʼa que didzaʼ
ruʼu, rëʼu-nëʼ Dios: “Xclenuʼ”?
\v 17 Nadxi caʼ dxíʼadoʼ ruʼu didzaʼ, rëʼu-nëʼ Dios: “Xclenuʼ.”
Channö cabí réajniʼi didzaʼ ruʼu, bitiʼ bi uzíʼ xibé
nu naʼ riyöni.
\v 18 Reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ”, tuʼ ruíʼiraʼ didzaʼ yúbölö
le cabí nazëdaʼ ca yúguʼtëliʼ.
\v 19 Lógaca bönachi queëʼ Dios guë́ʼënitërödaʼ guʼa
gáyuʼsö didzaʼ le gaca ilaʼyéajniʼi bönachi ca zián
gayuáʼ didzaʼ yúbölö le cabí nazëdaʼ, ateʼ cuntu nu gaca
tséajniʼi. Gaca usédidaʼ iaʼzícaʼrö bönachi tuzi channö
ilaʼyéajniʼi didzaʼ guʼa.
\p
\v 20 Böchiʼ luzáʼadoʼ, bitiʼ gácaliʼ ca bíʼidoʼ ca naca
le rizáʼ ládxiʼliʼ. Guliʼgaca ca bíʼidoʼ para cabí gunliʼ
le ruáʼ döʼ, pero guliʼgaca bönniʼ chinácagaca ca naca
le rizáʼ ládxiʼliʼ.
\v 21 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Len didzaʼ yúbölö,
en lu ruáʼagaca bönachi izáʼa güíʼilenaʼ bönachi ni
didzaʼ. Sal-laʼ gunaʼ caní, bitiʼ uluʼzë́ nágagaca xtídzaʼa.”
¡Caní rnnëʼ Xanruʼ!
\v 22 Caní naca, Dios ruʼë rëʼu lataj ruíʼiruʼ didzaʼ
yúbölö le cabí nazë́daruʼ para gaca tu le naca bëʼ lógaca
bönachi bitiʼ taʼyéajlëʼ, en calëga lógaca nupa taʼyéajlëʼ
Cristo. Ruʼë rëʼu lataj ruíʼiruʼ didzaʼ uláz queëʼ Lëʼ
le uluʼzíʼ xibé nupa taʼyéajlëʼ Cristo, en calëga bönachi
naʼ bitiʼ taʼyéajlëʼ.
\v 23 Que lë ni naʼ, cateʼ udúbiliʼ tsözxö́n, yúguʼtëliʼ
naʼ néquiliʼ queëʼ Cristo, channö güíʼiliʼ didzaʼ yúbölö
le cabí nazë́daliʼ yúguʼtëliʼ, ateʼ tsázagaca nupa nazë́dagaca
látiʼdoʼos, o nupa bitiʼ taʼyéajlëʼ Cristo, ¿naruʼ cabí
ilaʼnná: “Nachixi ícjaliʼ”?
\v 24 Naʼa, channö yúguʼtëliʼ güíʼiliʼ didzaʼ uláz queëʼ
Dios, ateʼ tsaz nu cabí réajlëʼ Cristo o nu nazëda látiʼdoʼos,
guéquibeʼe nu naʼ nabagaʼ xíguiaʼ, ateʼ Dios uchiʼa usörö́ëʼ
lëʼ. Caní guéquibeʼe nu naʼ, tuʼ tseajniʼi didzaʼ güíʼiliʼ
yúguʼtëliʼ.
\v 25 Guéquibeʼe ca naca le rizáʼ ladxiʼ nu naʼ, lë naʼ
bigachiʼ, ateʼ uzóa zxibi nu naʼ, en tseaj ladxiʼ Dios,
ateʼ inná: “Le nácatë Dios zóalenëʼ libíʼiliʼ.”
\s Ca ral-laʼ gunruʼ ga rudúbiruʼ queëʼ Cristo
\p
\v 26 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, cateʼ rudúbiliʼ
queëʼ Cristo, rul-lëʼ tuëʼ bönniʼ dzáguiëʼ libíʼiliʼ tu
salmo, ateʼ rusédinëʼ iaʼtúëʼ tu xibá, ateʼ iaʼtúëʼ riguíxjöiʼinëʼ
libíʼiliʼ tu le buluíʼinëʼ Dios lëʼ, ateʼ iaʼtúëʼ ruʼë
didzaʼ yúbölö le cabí nazëdëʼ, ateʼ iaʼtúëʼ rudödëʼ didzaʼ
yúbölö naʼ le cabí nazëdëʼ. Yúguʼtë le gunliʼ ral-laʼ
gaca le uluʼzíʼ xibé nupa tuʼdubi queëʼ Cristo.
\v 27 Cateʼ nacuáʼ niʼ nupa tuíʼi didzaʼ yúbölö le cabí
nazë́dagaca, bitiʼ ral-laʼ güíʼiliʼ didzaʼ caní ziánrö
ca chopa tsónnasiliʼ. Huáca guʼë didzaʼ tuzëʼ bönniʼ
naʼ, ateʼ tödi naʼ huáca guʼë didzaʼ iaʼtúëʼ, pero run
bayudxi soa nu udödi didzaʼ yúbölö naʼ le bitiʼ nazë́daliʼ.
\v 28 Channö cuntu nu zoa nu gaca udödi didzaʼ yúbölö
naʼ le cabí nazë́daliʼ, nu naʼ ruíʼi didzaʼ yúbölö le
cabí nazëda ral-laʼ soa dxisö ga naʼ nudúbiliʼ, ateʼ huáca
güíʼilen Dios didzaʼ naʼ lu icja ládxiʼdaʼahui.
\v 29 Lëscaʼ caní, yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ
Dios ral-laʼ iluʼë didzaʼ chopa tsónnasëʼ, ateʼ iaʼzícaʼrëʼ
bönniʼ naʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios ral-laʼ uluʼchiʼa
uluʼsörö́ëʼ didzaʼ ruʼë bönniʼ naʼ.
\v 30 Channö Dios uluíʼinëʼ tu bönniʼ röʼë niʼ le rë́ʼëni
inná xtídzëʼë, ral-laʼ soa dxisö nu naʼ ruíʼi didzaʼ.
\v 31 Yúguʼtëliʼ huáca güíʼiliʼ didzaʼ uláz queëʼ Dios
tu tuliʼ para izë́daliʼ yúguʼtëliʼ, en idipa ládxiʼliʼ
caʼ yúguʼtëliʼ.
\v 32 Yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios huáca
ilaʼnná beʼe cuíngaquiëʼ, en ilaʼcuʼë dxisö.
\v 33 Calëga Dios nu run ga rutsátsaruʼ, tuʼ rë́ʼënëʼ
Lëʼ gácaruʼ baʼa ladxiʼ, ca naʼ runëʼ ga nacuáʼ yúguʼtë
cöʼ bönachi queëʼ Cristo.
\p
\v 34 Ral-laʼ ilaʼcuáʼanu dxisö nigula queë́liʼ ga naʼ
rudúbiliʼ. Bitiʼ dë lu náʼagacanu iluíʼinu didzaʼ niʼ.
Ral-laʼ ilaʼcuáʼanu nöxaj ca naʼ rinná bëʼ xibá queëʼ
Dios.
\v 35 Channö të́ʼëninu ilaʼyéajniʼinu iaʼlatiʼ, ral-laʼ
ilaʼnábinu bönniʼ que queë́gacanu cateʼ niʼ nacuʼë lídxigaquiëʼ.
Bitiʼ ral-laʼ iluíʼinu didzaʼ yuguʼ nigula ga naʼ rudúbiruʼ
queëʼ Dios.
\p
\v 36 ¿Naruʼ réquitseliʼ bunödzjëʼ Dios xtídzëʼë lu
ruáʼaliʼ libíʼisiliʼ? ¿Naruʼ réquitseliʼ bidxín xtídzëʼë
Dios queë́ziliʼ libíʼiliʼ?
\v 37 Channö nu bönniʼ nútsëʼë ládjaliʼ réquinëʼ ruʼë
didzaʼ uláz queëʼ Dios, o réquinëʼ zóalenëʼ Dios Böʼ
Láʼayi lëʼ, bönniʼ ni ral-laʼ siʼ lu nëʼë naca xibá queëʼ
Xanruʼ le ruzúajaʼ queë́liʼ lu guichi ni.
\v 38 Naʼa, channö cabí ruíʼi ládxëʼë didzaʼ ni, bitiʼ
güíʼi ládxiʼliʼ-nëʼ bönniʼ naʼ.
\p
\v 39 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ
güíʼiliʼ didzaʼ uláz queëʼ Dios, en bitiʼ inná béʼeliʼ
nu ruíʼi didzaʼ yúbölö le cabí nazëda.
\v 40 Ral-laʼ gunruʼ yúguʼtë ca saʼyéaj, en lu yöl-laʼ
baʼa ladxiʼ.
\c 15
\s Bubanëʼ Cristo lu yöl-laʼ guti
\p
\v 1 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, riguíxjöiʼidaʼ libíʼiliʼ
ca naca didzaʼ dxiʼa naʼ benaʼ libán que ga zóaliʼ, lë
naʼ guzxíʼ lu náʼaliʼ, ateʼ run ga nácarö idú ca réajlëʼëliʼ
Cristo.
\v 2 Niʼa que didzaʼ ni uláliʼ, channö gunliʼ ca rnna
didzaʼ dxiʼa naʼ benaʼ libán que ga zóaliʼ, channö le
nácatë guyéajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo.
\p
\v 3 Ga gusí lo budödaʼ lu náʼaliʼ le budödëʼ Dios lu
naʼa nedaʼ. Caní rnna: “Gútiëʼ Cristo uláz queë́ruʼ tuʼ
nabágaʼruʼ dul-laʼ.” Ca naca lë ni nazúaj lu guichi láʼayi
le rnna ben bayudxi benëʼ.
\v 4 Rnna caʼ: “Bigachëʼë yeru ba, en cateʼ bizáʼa tsonna
dza, bubanëʼ lu yöl-laʼ guti”, ca naʼ nazúaj caʼ lu guichi
láʼayi le rnna ben bayudxi guca queëʼ.
\v 5 Gudödi niʼ buluíʼi lahuëʼ Cristo, ateʼ biléʼenëʼ
Pedro Lëʼ, en gudödi niʼ idxínnutëʼ gubáz queëʼ bilaʼléʼenëʼ
Lëʼ.
\v 6 Níʼirö buluíʼi lahuëʼ lógaquiëʼ ziánrö ca gayuʼ
gáyuʼë böchiʼ luzáʼaruʼ taʼyéajlëʼë Cristo, cateʼ niʼ
nudúbigaquiëʼ tsözxö́n. Laʼtuʼbiquiʼ yúguʼtëʼ bö́chiʼruʼ
ni nacuʼë nabángaquiëʼ naʼa, sal-laʼ bal-lëʼ chinátigaquiëʼ.
\v 7 Níʼirö Jacobo biléʼenëʼ Lëʼ, en gudödi niʼ buluíʼi
lahuëʼ lógaquiëʼ yúguʼtë bönniʼ gubáz queëʼ.
\p
\v 8 Ga yöjsetë buluíʼi lahuëʼ caʼ lahuaʼ nedaʼ. Ca
guca lë ni, nacaʼ ca tu bíʼidoʼ gúljabiʼ cateʼ chigudödi
dza ral-laʼ gáljabiʼ.
\v 9 Caní naca, tuʼ nácaraʼ nedaʼ cáʼasö ca yúguʼtë bönniʼ
gubáz queëʼ, en bitiʼ nacaʼ nedaʼ lesacaʼ siʼ laʼ gubáz
queëʼ, tuʼ gudxía ládxaʼa bönachi queëʼ Dios.
\v 10 Naʼa, tuʼ buzáʼ ládxëʼë quiaʼ Dios nacaʼ le nacaʼ
naʼa, en calëga nítisö buzáʼ ládxëʼë quiaʼ. Béntëraʼ
nedaʼ xichinëʼ ca iaʼzícaʼrëʼ gubáz queëʼ, sal-laʼ calëga
rácasö quiaʼ benaʼ dxin naʼ. Dios caz, lu yöl-laʼ ruzáʼ
ladxiʼ queëʼ, bugunëʼ nedaʼ dxin.
\v 11 Naʼa, channö benaʼ libán nedaʼ o channö gulunëʼ
libán iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ, lë ni le runtuʼ libán que, en
le guyéajlëʼëliʼ libíʼiliʼ.
\s Ubanruʼ lu yöl-laʼ guti
\p
\v 12 Runtuʼ libán queëʼ Cristo ca naʼ bubanëʼ lu yöl-laʼ
guti. Channö caní naca, ¿nacxi caz naca, rnnaliʼ bál-laliʼ:
“Bitiʼ uluʼbán nupa chinátigaca”?
\v 13 Laʼtuʼ cabí uluʼbán nupa chinátigaca, bitiʼ bubanëʼ
Cristo,
\v 14 en laʼtuʼ cabí bubanëʼ Cristo, nítisö naca le bentuʼ
libán que, en nítisö naca yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Lëʼ.
\v 15 Iaʼstú, laʼtuʼ cabí bubanëʼ Cristo, rizíʼ yë́ʼëtuʼ
cateʼ runtuʼ ba nalí queëʼ Dios, rnnatuʼ busubanëʼ Cristo,
ateʼ laʼtuʼ cabí usubanëʼ nupa chinátigaca, Dios bitiʼ
busubanëʼ Cristo.
\v 16 Laʼtuʼ cabí uluʼbán nupa chinátigaca, bitiʼ bubanëʼ
Cristo,
\v 17 en laʼtuʼ cabí bubanëʼ Cristo, nítisö naca yöl-laʼ
réajlëʼ queë́liʼ Lëʼ, ateʼ nagáʼanagaca dul-laʼ nabágaʼliʼ.
\v 18 Lëscaʼ caní, nupa naʼ chinátigaca, en gulaʼyéajlëʼ
Cristo, tsaz gulati channö cabí bubanëʼ Lëʼ.
\v 19 Channö tsánnisö ni zóaruʼ nabanruʼ huáca uzíʼiruʼ
xibë́ʼ Cristo, nácaröruʼ bayechiʼ ca yúguʼtë bönachi.
\p
\v 20 Naʼa, le nácatë bubanëʼ Cristo lu yöl-laʼ guti, en
náquiëʼ nu gusí lo bubán tsaz ladaj yúguʼtë nupa uluʼbán
tsaz lu yöl-laʼ guti.
\v 21 Ca naʼ guyúʼu yöl-laʼ guti niʼa que le benëʼ tuëʼ
bönniʼ, lëscaʼ caní, niʼa que le benëʼ iaʼtúëʼ bönniʼ
guyúʼu yöl-laʼ rubán quégaca nupa chinátigaca.
\v 22 Ca naʼ tati yúguʼtë bönachi tuʼ náljlengaca Adán,
lëscaʼ caní uluʼbán yúguʼtë nupa naʼ náljlengaca Cristo.
\v 23 Tu tuëʼ ubanëʼ ca ral-laʼ gaca. Zíʼalö bubanëʼ
Cristo, ateʼ tödi ni uluʼbán nupa néquiguequi queëʼ Cristo
cateʼ huödëʼ.
\v 24 Níʼirö idxín dza údxi cateʼ ugǘëʼ Cristo idútë
le dë lu nëʼe, en idútë yöl-laʼ unná bëʼ, en idútë yöl-laʼ
huáca que tuʼ xihuiʼ, ateʼ udödëʼ yöl-laʼ unná bëʼ queëʼ
lu nëʼë Dios Xuz.
\v 25 Run bayudxi inná bëʼë Cristo ga idxinrö dza chibenëʼ
Dios ga uluʼzechu zxíbigaca lahuëʼ Lëʼ yúguʼtë nupa
taʼdáʼbagaʼ Lëʼ.
\v 26 Le ridáʼbagaʼ Lëʼ le usunítiëʼ ga údxi naca yöl-laʼ
guti.
\v 27 Dios chinudödëʼ yúguʼtë lu nëʼë Zxíʼinëʼ para
inná béʼenëʼ le. Nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: “Budödëʼ
yúguʼtë lu nëʼë para inná béʼenëʼ le.” Naʼa, naca bëʼ
bitiʼ budödi cuinëʼ lu nëʼë Zxíʼinëʼ, tuʼ naca cazëʼ
Lëʼ Nu rudödi yúguʼtë lu nëʼë Zxíʼinëʼ.
\v 28 Cateʼ idxín dza niʼ chinudödëʼ Dios lu nëʼë Cristo
yúguʼtë para inná béʼenëʼ le, níʼirö Lë cazëʼ Zxíʼinëʼ
udödi cuinëʼ lu nëʼë Dios, Nu naʼ budödi lu nëʼë Zxíʼinëʼ
yúguʼtë, ateʼ ga údxi, Dios inná béʼenëʼ tsaz yúguʼtë.
\p
\v 29 Bál-laliʼ ridílaliʼ nisa uláz quégaca nupa chinátigaca.
Channö réquiliʼ bitiʼ uluʼbán nupa naʼ chinátigaca, ¿bizx
que ridílaliʼ nisa uláz quégaca nupa chinátigaca?
\p
\v 30 Zoa bönadxi queë́tuʼ gátituʼ yúguʼtë dza. ¿Bizx
que ruíʼituʼ lataj gaca caní channö cabí ubanruʼ lu
yöl-laʼ guti?
\v 31 Yúguʼtë dza zoa bönadxi gátiaʼ. Riguíxjöiʼidaʼ
libíʼiliʼ lë ni, böchiʼ luzáʼadoʼ, tuʼ raza ládxaʼa le
benaʼ. Caní naca tuʼ benaʼ ga réajlëʼëliʼ Xanruʼ Jesucristo.
\v 32 Channö tuʼ gúʼunisidaʼ gudíl-lalenaʼ böaʼ guixiʼ
síniaʼ lu yödzö Éfeso, ¿bizxi caz uziʼa xibé? Channö
cabí uluʼbán nupa chinátigaca, ral-laʼ gunruʼ ca taʼnná
bönachi: “Guiʼaj gáguruʼ tuʼ huátiruʼ cuxö́ huidzaj.”
\p
\v 33 Bitiʼ güíʼiliʼ lataj nu siʼ yeʼe libíʼiliʼ. Channö
siʼ lu náʼaliʼ látiʼdoʼos le cabí nácatë, idútëliʼ huöácaliʼ
chul-la niti.
\v 34 Buliʼbíʼi ládxiʼliʼ, en bitiʼ gunliʼ dul-laʼ tuʼ
cabí núnbëʼëliʼ-nëʼ Dios bál-laliʼ libíʼiliʼ. Rnníaʼ caní
para gunaʼ ga utuíʼiliʼ.
\s Ca ilaca nupa uluʼbán lu yöl-laʼ guti
\p
\v 35 Nadxi caʼ zoa nu inná: “¿Nacxi uluʼbán nupa chinátigaca?
¿Nacxi gaca idú ca nácagaca cazëʼ cateʼ uluʼdxinëʼ?”
\v 36 Liʼ, bönniʼ bitiʼ bi nö́zinëʼ. Lë naʼ rázuʼ luyú
bitiʼ ilén channö cabí initi.
\v 37 Lë naʼ rázuʼ luyú naca tu xisédoʼos, nadxi caʼ
que zxoaʼ xtila o que iaʼtú guixiʼ cuandoʼ. Lë naʼ rázuʼ
bitiʼ naca guixiʼ cuandoʼ naʼ ral-laʼ ilén.
\v 38 Dios runëʼ ga gaca guixiʼ cuandoʼ ca nun cazëʼ
que. Ca naca tu tu xisedoʼ naʼ runëʼ ga gaca guixiʼ
cuandoʼ que.
\v 39 Lëscaʼ caní, bitiʼ naca lë́bisö bëlaʼ que queë́gacabaʼ
yúguʼtëbaʼ böaʼ guixiʼ. Zoa tu bëlaʼ quégaca bönachi,
en iaʼtú ca naca bëlaʼ quégacabaʼ böaʼ guixiʼ. Iaʼtú
ca naca bëlaʼ quégacabaʼ biguínni, en iaʼtú ca naca bëlaʼ
quégacabaʼ böla.
\v 40 Lëscaʼ caní nadzáʼ idú ca nácagaca caz nupa nacuáʼ
yehuaʼ yubá ca naca idú ca nácagaca caz nupa nacuáʼ
luyú ni. Zoa tu yöl-laʼ lachi quégaca nupa nacuáʼ yehuaʼ
yubá, en iaʼtú ca naca yöl-laʼ lachi quégaca nupa nacuáʼ
luyú ni.
\v 41 Zoa tu yöl-laʼ lachi que gubidza, en iaʼtú que beoʼ,
en iaʼtú quéguequi bölaj lúzxiba. Yöl-laʼ lachi que tu
bölaj lúzxiba nadzáʼ ca naca yöl-laʼ lachi que iaʼtú
bölaj lúzxiba.
\v 42 Lëscaʼ caní gaca cateʼ uluʼbán nupa chinátigaca.
Cateʼ rigachiʼ lu yeru ba naca tu bëlaʼ initi. Cateʼ
ubán, níʼirö gaca tu le soa tsaz.
\v 43 Cateʼ rigachiʼ lu yeru ba naca tu bëlaʼ cáʼasö,
en le nacuidiʼ. Cateʼ ubán, níʼirö gaca tu le lachi, en
le nál-la.
\v 44 Cateʼ rigachiʼ lu yeru ba naca tu bëlaʼ que yödzölió
ni. Cateʼ ubán, níʼirö gaca tu le soa tsaz yehuaʼ yubá.
Zoa tu bëlaʼ que yödzölió ni, en iaʼtú ca gaca le idzaga
böʼ naca cázaruʼ.
\p
\v 45 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Bönniʼ naʼ gusí
lahuëʼ zoëʼ luyú ni, lëʼ Adán, Dios benëʼ lëʼ bönniʼ ban”,
pero Bönniʼ naʼ guyáziëʼ xilatjëʼ Adán, Lëʼ Cristo, Dios
benëʼ ga náquiëʼ Böʼ nabániruʼ.
\v 46 Bitiʼ blëʼë zíʼalö Bönniʼ naʼ náquiëʼ Böʼ. Blaʼ
zíʼalö nu naʼ naca bönáchisö, ateʼ níʼirö blëʼë Bönniʼ
naʼ náquiëʼ Böʼ.
\v 47 Bönniʼ niʼ blëʼë zíʼalö, gúquinëʼ yu. Bönniʼ naʼ
blëʼë burópilö, Nu naʼ naca Xanruʼ, birúajëʼ yehuaʼ yubá.
\v 48 Nupa nacuáʼ luyú ni nácagaca ca gúquiëʼ bönniʼ
naʼ gúquinëʼ yu, ateʼ nupa ral-laʼ tsöjcuáʼ yehuaʼ yubá
ilaca ca naca Nu naʼ birúaj yehuaʼ yubá.
\v 49 Ca naʼ naʼa dë queë́ruʼ tu bëlaʼ le naca ca guca
bëlaʼ queëʼ bönniʼ naʼ gúquinëʼ yu, lëscaʼ ral-laʼ huöéquiruʼ
ca néquinëʼ Nu naʼ birúaj yehuaʼ yubá.
\p
\v 50 Caní rë́ʼëni inná lë ni reaʼ libíʼiliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ,
rnníaʼ: Le néquini bëlaʼ, en rön bitiʼ gaca tsaz ga niʼ
rinná bëʼë Dios, en lëscaʼ caní, lë naʼ initi bitiʼ gaca
ideliʼ lë naʼ soa tsaz.
\v 51 Buliʼyútsöcaʼ, reaʼ libíʼiliʼ tu le bigachiʼ: Bitiʼ
gátiruʼ yúguʼtëruʼ, pero Dios utsë́ʼë ca nácaruʼ yúguʼtëruʼ.
\v 52 Tsálidoʼos gaca, tsca naca tu le rutásö guiö́j loruʼ,
cateʼ cödxi lúzubaʼ böaʼ le röjsetë. Cödxi lúzubaʼ naʼ,
ateʼ uluʼbán nupa chinátigaca, en iléquini tu le soa
tsaz, ateʼ Dios utsë́ʼë le néquiniruʼ yúguʼtëruʼ.
\v 53 Lë naʼ nácaruʼ le riniti ral-laʼ huöáca le soa
tsaz, ateʼ le néquiniruʼ, lë naʼ ral-laʼ gati, huöáca tu
le catu caz gati.
\v 54 Cateʼ lë naʼ riniti chinuhuöáca le soa tsaz, encaʼ
lë naʼ ral-laʼ gati chinuhuöáca le catu caz gati, níʼirö
idxín lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna:
\q Nadúa tsaz yöl-laʼ guti.
\q Chibidéliʼnëʼ Cristo.
\q
\v 55 Bítiʼrö inná beʼe yöl-laʼ guti rëʼu.
\q Bítiʼrö gaca yöl-laʼ guti bi gun queë́ruʼ.
\p
\v 56 Huáca bi gun yöl-laʼ guti queë́ruʼ tuʼ nabágaʼruʼ
dul-laʼ, ateʼ nabágaʼruʼ dul-laʼ tuʼ ridáʼbagaʼruʼ xibá
queëʼ Dios.
\v 57 ¡Xclenëʼ Dios! ¡Lë cazëʼ runëʼ ga nuláruʼ lu yöl-laʼ
guti niʼa que le benëʼ Xanruʼ Jesucristo!
\p
\v 58 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼsóa tsutsu.
Guliʼgaca idú ládxiʼliʼ, gúnticaʼsiliʼ xichinëʼ Xanruʼ
tuʼ nöz quéziliʼ bitiʼ runliʼ nítisö xichinëʼ Xanruʼ.
\c 16
\s Yuguʼ bönachi Corinto tuʼnödzaj quégaquiëʼ bö́chiʼgaca taʼyádzjanëʼ
\p
\v 1 Naʼa, ca naca que dumí naʼ unö́dzjaliʼ, le gácalen
bö́chiʼruʼ taʼyéajlëʼë Cristo nacuʼë Jerusalén, guliʼgún
naʼa ca naʼ gunná béʼedaʼ yuguʼ cöʼ bönachi queëʼ Cristo,
nacuáʼ luyú Galacia.
\v 2 Yuguʼ dza domingo, tu tuliʼ ral-laʼ cúʼuliʼ quez
latiʼ dumí, tsca naʼ Dios runnëʼ queë́liʼ. Guliʼgún chiʼi
le, para cabí gun bayudxi bi utúbiliʼ cateʼ idxinaʼ ga
zóaliʼ.
\v 3 Cateʼ niʼ idxinaʼ ga zóaliʼ, isö́l-laʼa Jerusalén
bönniʼ naʼ cöliʼ libíʼiliʼ. Uzúajaʼ tu lu guichi le
gun ga ilaca bë́ʼgaquiëʼ, ateʼ iluʼë dumí naʼ unö́dzjaliʼ.
\v 4 Channö ral-laʼ tsejaʼ caʼ nedaʼ, tsöjácalenëʼ nedaʼ.
\s Le rë́ʼënëʼ gunëʼ Pablo
\p
\v 5 Guídaʼ ga zóaliʼ cateʼ údxi tödaʼ yuguʼ yödzö luyú
Macedonia, tuʼ run bayudxi tödaʼ yuguʼ yödzö naʼ.
\v 6 Réquidaʼ ugáʼanalenaʼ libíʼiliʼ tu chiʼi, o nadxi
caʼ ugáʼanaʼ niʼ yuguʼ beoʼ ziaga. Níʼirö huáca gácalenliʼ
nedaʼ, ugúʼuliʼ nedaʼ nöza gátiʼtës ga ral-laʼ tsejaʼ.
\v 7 Cateʼ guídaʼ uduyúaʼ libíʼiliʼ bitiʼ rë́ʼëndaʼ tö́disaʼ
niʼ. Runaʼ löza sóalenaʼ libíʼiliʼ xidzé, channö gunnëʼ
Xanruʼ nedaʼ lataj.
\v 8 Ugáʼanaʼ ni lu yödzö Éfeso ga idxinrö dza Pentecostés
\v 9 tuʼ dë lataj ni gunaʼ tu dxin zxön queëʼ Xanruʼ,
sal-laʼ zián nupa taʼdáʼbagaʼ nedaʼ.
\p
\v 10 Channö idxinbiʼ biʼi Timoteo ga naʼ zóaliʼ, guliʼgüíʼi
ládxiʼliʼ-biʼ, para cabí ubi uguíʼibiʼ tsanni niʼ sóalenbiʼ
libíʼiliʼ, tuʼ runbiʼ xichinëʼ Xanruʼ ca naʼ runaʼ nedaʼ
xichinëʼ.
\v 11 Que lë ni naʼ, cuntu nu ral-laʼ uzóa lëbiʼ tsöláʼalö.
Guliʼgácalen-biʼ, ugúʼuliʼ-biʼ nöza idú tsáhuiʼdoʼ, para
udxinbiʼ ga ni zoaʼ nedaʼ, tuʼ ribözaʼ-biʼ lëbiʼ, encaʼ
yuguʼ bö́chiʼruʼ túnlenëʼ-biʼ tsözxö́n dxin.
\p
\v 12 Ca naca queëʼ bö́chiʼruʼ Apolos, gútaʼyuaʼ lahuëʼ
tsejëʼ tsöjyúëʼ libíʼiliʼ tsözxö́n len yuguʼ bö́chiʼruʼ,
pero bitiʼ rë́ʼënëʼ tsejëʼ naʼa. Guídëʼ cateʼ séquiʼnëʼ.
\s Didzaʼ ruʼë Pablo ga ruúdx
\p
\v 13 Buliʼsubán ládxiʼliʼ, en guliʼgaca tsutsu ca réajlëʼëliʼ-nëʼ
Cristo. Guliʼgaca rugu ladxiʼ, en buliʼtipa ládxiʼliʼ.
\v 14 Len yöl-laʼ nadxíʼi guliʼgún bítiʼtës bi gunliʼ.
\p
\v 15 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, chinö́z quéziliʼ ca naca
queëʼ Estéfanas, encaʼ quégaca diʼa dza queëʼ. Nácagaca
nupa gulaʼsí lógaca taʼyéajlëʼ Cristo ladaj bönachi
nacuáʼ luyú Acaya. Buluʼdödi cuíngaquiëʼ para ilunëʼ
xichíngaca bönachi queëʼ Dios.
\v 16 Rátaʼyuaʼ loliʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, gunliʼ bal nupa
nácagaca ca bö́chiʼruʼ naʼ, encaʼ ca nácagaca nupa tunlen
légaquiëʼ tsözxö́n dxin, en tácalen légaquiëʼ.
\v 17 Rudzéjadaʼ tuʼ bilaʼdxinëʼ Estéfanas, en Fortunato,
en Acaico ga zoaʼ, tuʼ gúcalengaquiëʼ nedaʼ uláz queë́liʼ.
\v 18 Buluʼhuë́ tsáhuëʼë nedaʼ ca naʼ buluʼhuë́ tsáhuëʼë
caʼ libíʼiliʼ. Guliʼgún bal bönachi caní.
\p
\v 19 Yuguʼ cöʼ bönachi queëʼ Dios luyú Asia ni tuʼgapa
Dios libíʼiliʼ. Aquilo, en Priscila, encaʼ nupa tuʼdubi
queëʼ Dios ga naca lu yuʼu lídxigaquiëʼ tuʼgapëʼ Dios
libíʼiliʼ.
\v 20 Yúguʼtë bö́chiʼruʼ ni tuʼgapëʼ Dios libíʼiliʼ.
Guliʼgapa Dios tuliʼ iaʼtuliʼ, en unídaʼliʼ luzáʼaliʼ.
\p
\v 21 Nedaʼ, Pablo, len naʼ cuin cazaʼ ruzúajaʼ lu guichi
lë ni, rnníaʼ: Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ.
\p
\v 22 Nu bitiʼ nadxíʼi Xanruʼ Jesucristo, chinabía döʼ
nu naʼ.
\p Gudá Xanruʼ.
\p
\v 23 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ.
\v 24 Nadxíʼidaʼ yúguʼtëliʼ tuʼ nácaruʼ tuz len Xanruʼ
Jesucristo. ¡Caʼ gaca! 
