\id GAL
\h Gálatas
\toc1 Gálatas
\mt DIDZAʼ GUSÖ́L-LËʼË PABLO LUYÚ GALACIA
\c 1
\s Ruzúajëʼ Pablo quégaca bönachi luyú Galacia
\p
\v 1 Nedaʼ, Pablo, nacaʼ gubáz queëʼ Cristo. Bitiʼ gulaʼsöl-laʼ
bönachi nedaʼ. Jesucristo caz gusö́l-lëʼë nedaʼ, en nunëʼ
Xúziruʼ Dios tu zxön Lëʼ. Lëʼ busubanëʼ Jesús lu yöl-laʼ
guti.
\v 2 Ruzúajaʼ queë́liʼ lu guichi ni, libíʼiliʼ, yuguʼ cöʼ
bönachi tuʼdubi queëʼ Cristo luyú Galacia. Núngaquiëʼ
yuguʼ bö́chiʼruʼ ni tu zxön nedaʼ.
\v 3 Rinábidaʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo
uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ.
\v 4 Jesucristo caz budödi cuinëʼ lu yöl-laʼ guti tuʼ
nözi dul-laʼ nabágaʼruʼ para busölë́ʼ rëʼu lu le naxihuiʼ
raca dza ni zóaruʼ naʼa. Benëʼ caní tuʼ naca ca rë́ʼëni
quézinëʼ Xúziruʼ Dios.
\v 5 ¡Gácaticaʼsö queëʼ Dios yöl-laʼ ba! ¡Caʼ caz!
\s Tuz naca le rinnë́ dxiʼa queëʼ Jesucristo
\p
\v 6 Rubánideʼedaʼ ca runliʼ, rucáʼanatëliʼ Dios. Lëʼ
bulidzëʼ libíʼiliʼ para guéquiliʼ queëʼ tuʼ nözi le
ruzáʼ ládxëʼë Jesucristo queë́ruʼ, ateʼ naʼa rë́ʼëniliʼ
siʼ ladxiʼ náʼaliʼ tu le rinnë́ dxiʼa izáʼa.
\v 7 Le nácatë bitiʼ caʼ zoa iaʼtú le rinnë́ dxiʼa pero
ruáʼa caní didzaʼ tuʼ nacuʼë bönniʼ tuʼtsë́ʼë libíʼiliʼ,
en të́ʼënëʼ uluʼtsë́ʼë le rinnë́ dxiʼa queëʼ Cristo.
\v 8 Channö zoa nu gun ba nalí que tu le rinnë́ dxiʼa
le cabí naca tuz ca naca lë naʼ bentuʼ ba nalí que loliʼ
libíʼiliʼ, rinábidaʼ-nëʼ Dios udxíëʼ döʼ nu naʼ run caní.
Ral-laʼ udxíëʼ nedaʼ döʼ channö gunaʼ caní, en channö
gunëʼ caní tu gubáz queëʼ Dios zëʼë yehuaʼ yubá, Dios
caz udxíëʼ caʼ lëʼ döʼ.
\v 9 Chigunná cazaʼ caní zíʼalö, ateʼ naʼa rnníaʼ caní
leyúbölö: Channö zoa nu gun ba nalí que tu le rinnë́
dxiʼa le cabí naca tuz ca naca lë naʼ chiguzxíʼ ladxiʼ
náʼaliʼ, rinábidaʼ-nëʼ Dios udxíëʼ döʼ nu naʼ.
\p
\v 10 ¿Réquitseliʼ rë́ʼëndaʼ cúʼuliʼ nedaʼ yöl-laʼ zxön
cateʼ ruʼa caní didzaʼ? ¡Bitiʼ caʼ! Rë́ʼëndaʼ urúajaʼ
tsahuiʼ lahuëʼ Dios. ¿Réquiliʼ rë́ʼëndaʼ uzacaʼ baládxiʼlengaca
bönachi nedaʼ? Laʼtuʼ rë́ʼëndaʼ uzacaʼ baládxiʼlengaca
bönachi nedaʼ, bitiʼ gacaʼ huen dxin queëʼ Cristo.
\s Naca böáquiëʼ Pablo bönniʼ gubáz queëʼ Cristo
\p
\v 11 Ral-laʼ inö́ziliʼ lë ni, böchiʼ zánaʼdoʼ. Le rinnë́
dxiʼa naʼ runaʼ ba nalí que bitiʼ gulén icja lo ládxiʼdaʼahuiguequi
bönachi.
\v 12 Cuntu nu bönniʼ budödëʼ lu naʼa le rinnë́ dxiʼa
naʼ, en calëga nu bönniʼ busédinëʼ nedaʼ le. Jesucristo
caz buzéajniʼinëʼ nedaʼ ca naca le rinnë́ dxiʼa queëʼ.
\v 13 Chibiyö́n quéziliʼ ca naʼ ben cazaʼ nedaʼ zíʼatëlö
cateʼ niʼ nazíʼ lu naʼa ca tequi le bach Dios bönniʼ
judío. Nö́ziliʼ ca benaʼ, yenniʼ gudxía nahuaʼ bönachi
queëʼ Dios taʼyija ladxiʼ Cristo, en gúʼundaʼ usulu usunítiaʼ
léguequi.
\v 14 Lu le tequi le bach Dios bönniʼ judío, guyë́pisëtëraʼ
nedaʼ ca láʼtuʼbiquiʼ yúguʼtë luzáʼa bönniʼ judío yúʼugaquiëʼ
iz ca yuʼa nedaʼ, tuʼ guzxiʼrö ladxiʼ naʼa ca léguequi
le buluʼdödëʼ xuz xtóʼoruʼ loruʼ ca tun cazëʼ.
\v 15 Caní benaʼ nedaʼ, pero tuʼ náquiëʼ dxiʼi ladxiʼ
Dios, gurö́ cazëʼ nedaʼ zíʼatëlö ca guljaʼ, ateʼ bulidzëʼ
nedaʼ para gunaʼ xichinëʼ.
\v 16 Níʼirö, cateʼ gúʼuni quézinëʼ Dios, benëʼ ga núnbëʼa-nëʼ
zxíʼinëʼ, en gusö́l-lëʼë nedaʼ tsöjenaʼ libán que le rinnë́
dxiʼa ca naca queëʼ Lëʼ lógaca bönachi izáʼa. Cateʼ
benëʼ caní, bitiʼ yödiljaʼ nu naca bönachi nu usedi nedaʼ.
\v 17 Cabí guyijaʼ yödzö Jerusalén para tsöyúaʼ nupa
niʼ nácagaca bönniʼ gubáz queëʼ Cristo zíʼalö ca nedaʼ,
pero guyijaʼ luyú Arabia, ateʼ gudödi niʼ böjaʼ yödzö
Damasco.
\p
\v 18 Caní guca, chigudödi tsonna iz cateʼ niʼ guyijaʼ
yödzö Jerusalén, yöyúaʼ-nëʼ Pedro, ateʼ bugáʼanalenaʼ lëʼ
idú ca chidáʼ gubidza.
\v 19 Tsanni niʼ zoaʼ niʼ bitiʼ caʼ biléʼedaʼ iaʼturëʼ
bönniʼ gubáz queëʼ Cristo, pero tuzëʼ Jacobo, bönniʼ bö́chëʼë
Xanruʼ biléʼedaʼ.
\v 20 Didzaʼ ni ruzúajaʼ queë́liʼ lu guichi nácatë. Niʼa
queëʼ Dios bitiʼ caʼ rizíʼ yëʼa.
\p
\v 21 Gudödi niʼ guyijaʼ, gudödaʼ yuguʼ yödz luyú Siria,
en luyú Cilicia.
\v 22 Yuguʼ dza niʼ bitiʼ núnbëʼgaquiëʼ nedaʼ bö́chiʼruʼ
tuʼdubëʼ queëʼ Cristo gapa naca luyú Judea.
\v 23 Gulaʼnö́zisinëʼ lë naʼ gúlaʼguixjöʼ quiaʼ iaʼzícaʼrö
bönachi, gulaʼnná: “Bönniʼ naʼ gudxía nahuëʼ rëʼu zíʼalö,
runëʼ libán naʼa que le reja ládxiʼruʼ, lë naʼ gúʼunëʼ
usulu usunítiëʼ.”
\v 24 Caní guca, gulaʼguʼë yöl-laʼ ba Dios tuʼ nözdaʼ
nedaʼ.
\c 2
\s Bönniʼ gubáz queëʼ Cristo guzxíʼ lu náʼagaquiëʼ Pablo
\p
\v 1 Cateʼ chigudödi chidáʼ iz, guyéajlenaʼ Bernabé, en
budxinaʼ yödzö Jerusalén. Guchëʼa-biʼ Tito, dzágabiʼ nedaʼ.
\v 2 Guyijaʼ niʼ, en bëʼlenaʼ didzaʼ tsöláʼalö bönniʼ
niʼ yuʼu lu náʼagaquiëʼ dxin queëʼ Cristo, ateʼ gudíxjöiʼidaʼ
légaquiëʼ ca naca libán runaʼ que le rinnë́ dxiʼa lógaca
bönachi izáʼa. Caní benaʼ tuʼ gúʼundaʼ cabí ugáʼana
nítisö dxin naʼ chibenaʼ, encaʼ dxin ni runaʼ naʼa.
\v 3 Sal-laʼ nácabiʼ Tito, biʼi luzáʼa, biʼi griego, bitiʼ
gulunëʼ bönniʼ ni ga irugu lu xpë́laʼbiʼ lë naʼ naca
bëʼ bönachi queëʼ Dios ca tun cazëʼ bönniʼ judío.
\v 4 Le nácatë gulaʼcuáʼ bal-la bönachi niʼ, nupa niʼ
taʼzíʼ yëʼ, taʼná nácagaca bö́chiʼruʼ, ateʼ gulë́ʼëni ilún
ga irugu lu xpë́laʼbiʼ Tito lë naʼ naca bëʼ. Yuguʼ bönniʼ
ni núngaquiëʼ tu zxön rëʼu pero tuʼyusëʼ ca runruʼ para
iléquibeʼenëʼ ca nuláruʼ lu yöl-laʼ unná bëʼ que le rinná
bëʼ xibá queëʼ Moisés tuʼ nácaruʼ tuz len Jesucristo.
Gulë́ʼënëʼ ilunëʼ ga huöácaruʼ leyúbölö huen dxin tsaz
lu xibá naʼ.
\v 5 Bitiʼ caʼ bëʼtuʼ légaquiëʼ lataj. Caní bentuʼ para
gun chíʼituʼ le nácatë que le rinnë́ dxiʼa para gaca
uzíʼiliʼ xibé le rinnë́ dxiʼa naʼ.
\p
\v 6 Yuguʼ bönniʼ niʼ réquiruʼ yuʼu lu náʼagaquiëʼ dxin
queëʼ Cristo bitiʼ bi gulaʼnná beʼe nedaʼ le naca cubi,
pero bitiʼ ruíʼi ládxaʼa ca nácagaquiëʼ. Dios bitiʼ
ruchiʼa rusörö́ëʼ rëʼu ca tuʼchiʼa tuʼsörö́ bönachi rëʼu.
\v 7 Bitiʼ bi gulaʼnná beʼe nedaʼ tuʼ guléquibeʼenëʼ
Dios nudödëʼ lu naʼa dxin queëʼ, para tsöjenaʼ libán
que le rinnë́ dxiʼa lógaca bönachi izáʼa, ca naʼ nudödëʼ
lu nëʼë Pedro dxin queëʼ, para gunëʼ libán que le rinnë́
dxiʼa lógaca bönachi judío.
\v 8 Len yöl-laʼ huáca queëʼ, Dios benëʼ nedaʼ bönniʼ
gubáz queëʼ para usédidaʼ bönachi izáʼa, ca naʼ benëʼ
Pedro bönniʼ gubáz queëʼ para usédinëʼ bönachi judío.
\p
\v 9 Jacobo, en Pedro, en Juan, bönniʼ niʼ réquiruʼ yuʼu
lu naʼagaquiëʼ dxin queëʼ Cristo, guléquibeʼenëʼ Dios
nudödëʼ lu naʼa dxin ni. Que lë ni naʼ guzxíʼ ladxiʼ
náʼagaquiëʼ nedaʼ, encaʼ Bernabé, ateʼ bentuʼ tuz didzaʼ
tsöjentuʼ xichinëʼ Dios lógaca bönachi izáʼa nedaʼ, en
Bernabé, ateʼ légaquiëʼ ilunëʼ xichinëʼ Dios lógaca bönachi
judío.
\v 10 Guláʼtaʼyusëʼ lotuʼ tsönetuʼ gácalentuʼ bönachi
yechiʼ, ateʼ lë ni naca tu le ruíʼiticaʼsö ládxaʼa runaʼ.
\s Ca guca cateʼ Pablo gudíl-lalenëʼ Pedro lu yödzö Antiquía
\p
\v 11 Cateʼ bidxinëʼ Pedro lu yödzö Antioquía, gudíl-lalenaʼ
lëʼ didzaʼ tuʼ lë cazëʼ guchíxinëʼ ca benëʼ.
\v 12 Caní guca tuʼ zíʼatëlö gudágulenëʼ tsözxö́n yuguʼ
bönachi izáʼa niʼ. Benëʼ caní ga bilaʼdxinrëʼ bal-la
bönniʼ dáʼgaquiëʼ Jacobo. Níʼirö gusí lahuëʼ rubíguiëʼ,
en bítiʼrö gudágulenëʼ tsözxö́n bönachi izáʼa naʼ tuʼ
gúdxinëʼ bi ilunëʼ bönniʼ naʼ nazíʼ lu náʼagaquiëʼ ilunëʼ
ga irugu lu xpë́laʼgaca bönachi izáʼa ca rinná bëʼ xibá
queëʼ Moisés.
\v 13 Níʼirö iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ judío niʼ taʼyija ládxëʼë
Cristo gulunëʼ tu zxön Pedro ca runëʼ lu yöl-laʼ radxi
queëʼ, ateʼ caní guca ga bidxintë gulunëʼ ga gúdxinëʼ
caʼ Bernabé, ateʼ lëʼ benëʼ tu zxön légaquiëʼ.
\v 14 Cateʼ biléʼedaʼ bitiʼ tunëʼ ca naca le nácatë
le rusedi rëʼu le rinnë́ dxiʼa, gudxaʼ-nëʼ Pedro lógaca
yúguʼtë nupa niʼ nudúbigaca queëʼ Cristo, gunníaʼ: “Liʼ
nacuʼ bönniʼ judío, pero runuʼ liʼ ca túngaca bönachi
izáʼa, en calëga ca tunëʼ bönniʼ judío. ¿Bizx queë rë́ʼënuʼ
gunuʼ ga ilúngaca bönachi izáʼa ca tunëʼ bönniʼ judío?”
\s Nulágaca bönachi judío ca naʼ nulágaca caʼ bönachi izáʼa
\p
\v 15 Gudxaʼ caʼ Pedro: “Rëʼu ni nácaruʼ bönniʼ judío
tuʼ nácagaquiëʼ xuz xináʼaruʼ judío, en calëga bönachi
izáʼa, nupa cabí núnbëʼgaca Dios.
\v 16 Nöz quéziruʼ cuntu nu huöáca tsahuiʼ lahuëʼ Dios
tuʼ run nu naʼ tsca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, pero
huöáca tsahuiʼ tuzi nu naʼ reja ladxiʼ Jesucristo. Lës
caní caʼ rëʼu reja ládxiʼruʼ Jesucristo para huöácaruʼ
tsahuiʼ lahuëʼ Dios, en calëga tuʼ runruʼ tsca rinná
bëʼ xibá queëʼ Moisés. Cuntu caz nu huöáca tsahuiʼ lahuëʼ
Dios tuʼ run tsca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés.
\p
\v 17 ’Naʼa, réquiruʼ nuhuöácaruʼ tsahuiʼ tuʼ reja ládxiʼruʼ
Cristo, pero channö naca bëʼ nácaruʼ bönniʼ dul-laʼ ca
nácagaca bönachi izáʼa, ¿innátsaruʼ runëʼ Cristo ga runruʼ
dul-laʼ? ¡Bitiʼ caz!
\v 18 Channö ruíʼi ládxaʼa uchisaʼ le chibuquinjaʼ, lë
ni naca bëʼ riguitsjaʼ xibá le gunná bëʼë Dios.
\v 19 Tuʼ cabí guca uzóaʼ didzaʼ xibá naʼ gunná bëʼë
Moisés, guca quiaʼ tsca chinátiaʼ. Tuʼ caní naca, nuláʼ
naʼa lu xibá naʼ para soaʼ ibanaʼ, en gunaʼ ca rë́ʼënëʼ
Dios.
\v 20 Naca quiaʼ ca chigútilenaʼ tsözxö́n Cristo lëʼe
yaga cruz ga naʼ gútiëʼ Lëʼ. Que lë ni naʼ calëga nedaʼ
ni zoaʼ nabanaʼ, pero Cristo zoëʼ nabanëʼ lu icja ládxiʼdaʼahuaʼ.
Tsca naca zoaʼ nabanaʼ naʼa, naca tuʼ reja ládxaʼa Lëʼ
zxíʼinëʼ Dios, Bönniʼ naʼ bidxíʼinëʼ nedaʼ, en budödi
cuinëʼ lu yöl-laʼ guti uláz quiaʼ nedaʼ.
\v 21 Bitiʼ rë́ʼëndaʼ uzóaʼ tsöláʼalö le ruzáʼ ládxëʼë
queë́ruʼ Dios. Channö huáca huöáquiëʼ tsahuiʼ tu bönniʼ
lahuëʼ Dios tuʼ runëʼ tsca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés,
níʼirö nítisö gútiëʼ Cristo.”
\c 3
\s Le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, en le reja ládxiʼruʼ Cristo
\p
\v 1 Libíʼiliʼ, tuʼ canö́z, libíʼiliʼ, bönniʼ Galacia. ¿Nuzxi
gulúʼutsö libíʼiliʼ nëbi para cabirö uzóaliʼ didzaʼ
le nácatë? Gate ga rëʼ buluíʼituʼ libíʼiliʼ le saʼyéaj
ca gútiëʼ Jesucristo lëʼe yaga cruz.
\v 2 Gudíxjöiʼi nedaʼ lë ni. ¿Bidisóalenëʼ libíʼiliʼ
Dios Böʼ láʼayi tuʼ benliʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés
o tuʼ guyija ládxiʼliʼ le rinnë́ dxiʼa biyö́niliʼ?
\v 3 ¿Nacxi guca nácaliʼ tuʼ canö́z caní? Gusí loliʼ
nácaliʼ bönachi queëʼ Dios tuʼ zóalenëʼ libíʼiliʼ Dios
Böʼ láʼayi. ¿Réquitseliʼ huáca udxi gunliʼ ga guéquiliʼ
queëʼ Dios rácasö queë́liʼ?
\v 4 ¿Guca nítisö guca queë́liʼ yúguʼtë lë naʼ guzxacaʼ
gudíʼiliʼ? ¡Bitiʼ caʼ guca caní!
\v 5 Cateʼ Dios risö́l-lëʼë queë́liʼ Dios Böʼ láʼayi, en
ruʼë libíʼiliʼ lataj gunliʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca que yehuaʼ
yubá, ¿runëʼ caní tuʼ runliʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ
Moisés o tuʼ reja ládxiʼliʼ le rinnë́ dxiʼa naʼ biyö́niliʼ?
\p
\v 6 Lu guichi láʼayi rnna: Abraham guyija ládxëʼë Dios,
ateʼ Dios gunnë́ʼ náquiëʼ bönniʼ tsahuiʼ tuʼ guyija ládxëʼë
Lëʼ.
\v 7 Que lë ni na naʼ ral-laʼ inö́ziliʼ, nupa naʼ taʼyija
ladxiʼ Dios nácagaca idú zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham.
\v 8 Lu guichi láʼayi ruíʼi didzaʼ zíʼatëlö ca gunëʼ
Dios, innë́ʼ nácagaquiëʼ tsahuiʼ bönniʼ izáʼa ilaʼyija
ládxëʼë Lëʼ. Que lë ni naʼ Dios gudíxjöiʼinëʼ Abraham
zíʼatëlö ca naca le rinnë́ dxiʼa, gunnë́ʼ: “Lu nëʼë Zxíʼini
xiʼsúʼ gunaʼ ga gaca dxiʼa quégaca bönachi idutë yödzölió.”
\v 9 Caní naca, Abraham guyija ládxëʼë Dios, ateʼ Dios
benëʼ ga guca dxiʼa queëʼ. Lës caní caʼ naʼa, Dios runëʼ
ga raca dxiʼa quégaca yúguʼtë nupa taʼyija ladxiʼ Lëʼ.
\p
\v 10 Nupa naʼ tuʼzxöni ladxiʼ uluʼhuöáca tsahuiʼ tuʼ
túngaca ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, nabágaʼgaca xíguiaʼ.
Caní naca tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi, le rnna: “Yúguʼtë
nupa naʼ cabí túngaca idutë ca rinná bëʼ xibá naʼ nabágaʼgaca
xíguiaʼ.”
\v 11 Naʼa, naca bëʼ cuntu nu huöáca tsahuiʼ lahuëʼ Dios
tuʼ run nu naʼ le rinná bëʼ xibá naʼ, tuʼ zoa lu guichi
láʼayi le rnna: “Nu naʼ nuhuöáca tsahuiʼ lahuëʼ Dios
soa ibán tuʼ reja ladxiʼ Lëʼ.”
\v 12 Ca naʼ nuhuöáca tsahuiʼ lahuëʼ Dios nu naʼ reja
ladxiʼ Cristo nadzáʼ ca naca que nu naʼ ruzxöni ladxiʼ
nuhuöáca tsahuiʼ tuʼ run ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés.
Zoa lu guichi láʼayi le rnna: “Nu naʼ run idutë ca rinná
bëʼ xibá naʼ soa ibán tuʼ run caní.”
\p
\v 13 Cristo busölë́ʼ rëʼu lu le richugu queë́ruʼ le rinná
bëʼ xibá naʼ tuʼ bëʼë latja nu guchugu queëʼ uláz queë́ruʼ.
Caní naca tuʼ zoa lu guichi láʼayi le rnna: “Narugu
quégaca yúguʼtë nupa naʼ dáʼgaca lëʼe yaga.”
\v 14 Caní guca queëʼ Cristo para gaca gunëʼ Dios ca
naʼ guzxíʼ lu nëʼë queëʼ Abraham, gunëʼ ga gaca dxiʼa
quégaca bönachi izáʼa lu nëʼë Jesucristo, en para gaca
gunëʼ ga idisóalenëʼ Dios Böʼ láʼayi rëʼu channö uyija
ládxiʼruʼ Lëʼ, ca naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ.
\s Le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, en le guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ queë́ruʼ
\p
\v 15 Naʼa, böchiʼ zánaʼdoʼ, uzúajaʼ queë́liʼ tu le rucudzuʼ
didzaʼ, tu le raca queë́ruʼ. Cateʼ chopa bönniʼ chigulunëʼ
tuz xtídzaʼgaquiëʼ, en chigulunëʼ tsutsu didzaʼ naʼ, cuntu
nu gaca utsáʼ didzaʼ naʼ, en cabí gaca nu bi udáʼ lëʼe
didzaʼ naʼ.
\v 16 Dios guzxíʼ lu nëʼë bi gunëʼ queëʼ Abraham, en
que zxíʼini xiʼsóëʼ. Ga zoa lu guichi lë ni, bitiʼ rnna:
“Quégaca zxíʼini xiʼsúʼ”, le ruíʼi didzaʼ que zián bönachi,
pero rnna: “Que zxíʼini xiʼsúʼ.” Lë ni ruíʼi didzaʼ
que tuz bönniʼ, Lëʼ Cristo.
\v 17 Lë ni naʼ le rë́ʼëndaʼ inníaʼ: Dios benëʼ tuz didzaʼ
len Abraham, en guzxíʼ lu nëʼë gunëʼ ca naʼ gunnë́ʼ. Le
nazúaj lu xibá queëʼ Dios, le benëʼ Dios tapa gayuáʼ
yuʼ chi-uruáʼ iz gudödi niʼ cateʼ gudxëʼ caní Abraham,
bitiʼ gaca ugúa lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ, en
cabí gaca usulu le.
\v 18 Naʼa, channö ral-laʼ gunruʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ
para síʼiruʼ le guzxíʼ lu nëʼë Dios gunsëʼ, bítiʼrö naca
tu le guzxíʼ lu náʼasëʼ gunëʼ. Dios runsëʼ caní tuʼ
caní guzxíʼ lu nëʼë bi gunëʼ queëʼ Abraham.
\p
\v 19 Channö caní naca, ¿bizx queë gunná bëʼë Dios xibá
naʼ nazúajgaca lu didzaʼ queëʼ? Dios gunná bëʼë caní
para gaca bëʼ xíguiaʼ nabágaʼruʼ, pero gúcasö caní ga
bidxintë dza naʼ biláʼ lahuëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham
naʼ, Bönniʼ naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ queëʼ lë naʼ.
Yuguʼ le gunná bëʼë Dios lu xibá queëʼ, gusö́l-lëʼë yödzölió
ni lu náʼagaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ, ateʼ Moisés budödëʼ
didzaʼ ca nácagaca xibá naʼ.
\v 20 Bitiʼ naquín nu udödi didzaʼ cateʼ naca tuz nu
run tuz didzaʼ, ateʼ Dios, tuz náquiëʼ.
\s Bizx queë gunná bëʼë Dios le zóagaca lu xibá queëʼ
\p
\v 21 Le nazúajgaca lu xibá queëʼ Dios, ¿taʼdáʼgaca lë
naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios gunëʼ? ¡Bitiʼ caʼ! Laʼtuʼ gunná
bëʼë Dios tu xibá le gaca gun ga sóaruʼ ibanruʼ tsaz,
níʼirö huáca huöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios channö gunruʼ
ca naʼ rinná bëʼ xibá naʼ.
\v 22 Tsca naca lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, yúguʼtëruʼ
nabágaʼruʼ dul-laʼ. Caní naca para gaca síʼiruʼ lë naʼ
guzxíʼ lu nëʼë Dios gataʼ queë́ruʼ cateʼ tseja ládxiʼruʼ
Jesucristo.
\p
\v 23 Zíʼatëlö ga bidxín dza gaca tseja ládxiʼruʼ Cristo,
le rnna xibá naʼ gunná beʼe rëʼu, ca naʼ zoa le rinná
beʼe tu bönniʼ yuʼë lidxi guíë. Caní guca ga bidxintë
dza biláʼ lahui gaca huöácaruʼ tsahuiʼ channö uyija
ládxiʼruʼ Lëʼ.
\v 24 Caní naca, le nazúaj lu xibá queëʼ Dios gunná beʼe
rëʼu, lë naʼ busedi rëʼu ca tu bönniʼ usedi ga bidxintë
dza biláʼ lahuëʼ Jesucristo, para gaca huöácaruʼ tsahuiʼ
lahuëʼ Dios channö uyija ládxiʼruʼ Lëʼ.
\v 25 Naʼa, tuʼ bidxín dza gaca huöácaruʼ tsahuiʼ channö
uyija ládxiʼruʼ Cristo, bítiʼrö inná beʼe rëʼu lë naʼ
busedi rëʼu.
\p
\v 26 Yúguʼtëliʼ nácaliʼ biʼi queë cazëʼ Dios tu reja
ládxiʼliʼ-nëʼ Jesucristo, en chinácaliʼ tuz len Lëʼ.
\v 27 Yúguʼtë nupa nadílagaca nisa para huöácagaca tuz
len Jesucristo, nuhuöácagaca ca náquiëʼ Lë cazëʼ.
\v 28 Bítiʼrö narúaj choplö bönniʼ judío, en bönniʼ izáʼa,
en cabí narúaj choplö bönniʼ náquiëʼ tsaz huen dxin,
en bönniʼ nazán, en cabí narúaj choplö bönniʼ, en nigula,
tuʼ cateʼ böácaliʼ tuz len Jesucristo, yúguʼtëliʼ böácaliʼ
caʼ tuz len luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ.
\v 29 Naʼa, channö néquiliʼ queëʼ Cristo, nácaliʼ caʼ
zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham, ateʼ nazíʼiliʼ lë naʼ guzxíʼ
lu nëʼë Dios gunnëʼ queëʼ Abraham.
\c 4
\p
\v 1 Lë ni le rë́ʼëndaʼ inníaʼ: Tsanni ni ribö́zabiʼ tu
biʼiʼ bö́nniʼdoʼ síʼibiʼ bi ral-laʼ gunnëʼ xúzibiʼ queë́biʼ,
niʼ nácabiʼ bíʼidoʼ, en bitiʼ nayë́pisëtëröbiʼ ca raca
que tu nu naca tsaz huen dxin, sal-laʼ le nácatë nequi
queë́biʼ yúguʼtë.
\v 2 Tsanni niʼ nácabiʼ bíʼidoʼ, nacuáʼ nupa tun chiʼi
lëbiʼ, en tuʼgún dxin le nequi queë́biʼ ga idxintë dza
chinuzóëʼ xúzibiʼ queë́biʼ.
\v 3 Lës caní raca caʼ queë́ruʼ. Tsanni niʼ gúcaruʼ ca
bíʼidoʼ, gunná beʼe xibá naʼ rëʼu ca raca quégaca bönachi
yödzölió ni.
\v 4 Cateʼ bizáʼa dza, Dios gusö́l-lëʼë zxíʼini cazëʼ ni.
Gúquiëʼ zxíʼininu tu nigula ca nácaruʼ rëʼu, en gunná
beʼe le zoa lu xibá quégaca bönniʼ judío Lëʼ.
\v 5 Caní guca queëʼ para guca busölë́ʼ nupa naʼ rinná
beʼe le zoa lu xibá léguequi, para gaca huöácaruʼ biʼi
queëʼ Dios.
\p
\v 6 Para gaca bëʼ chinácaliʼ biʼi queë cazëʼ, Dios guchizëʼ
Dios Böʼ láʼayi ládxiʼdoʼoliʼ, ateʼ Lë cazëʼ rulidzëʼ
Dios uláz queë́liʼ, rnnëʼ: “Xuzaʼ.”
\v 7 Caní naca, chinácaliʼ biʼi queëʼ Dios, en bítiʼrö
nácaliʼ ca yuguʼ bönniʼ tsaz nácagaquiëʼ huen dxin.
Naʼa, tuʼ nácaliʼ biʼi queë cazëʼ Dios, Lë cazëʼ nazíʼ
ladxiʼ nëʼë guequi queë́liʼ le nequi queëʼ tuʼ nácaliʼ
tuz len Cristo.
\s Pablo ruíʼi ládxëʼë bönniʼ Galacia taʼyija ládxëʼë Cristo
\p
\v 8 Cateʼ niʼ bitiʼ núnbëʼëliʼ-nëʼ Dios, gúcaliʼ ca yuguʼ
bönniʼ, tsaz nácagaquiëʼ huen dxin, en benliʼ dxin quégaca
budóʼ néquini. Bitiʼ caʼ nácagaca budóʼ naʼ Dios.
\v 9 Naʼa, tuʼ núnbëʼëliʼ-nëʼ Dios, o huáca innaruʼ: Tuʼ
núnbëʼë Dios libíʼiliʼ, ¿bizx queë rë́ʼëniliʼ ubíʼiliʼ
yuguʼ lu xibá cané naʼ cabí nu uzíʼ xibé? ¿Rë́ʼëniliʼ
huöácaliʼ huen dxin tsaz, en gunliʼ ca rinná bëʼ xibá
naʼ?
\v 10 Rápaliʼ tu iaʼtú dza, encaʼ tu iaʼtú beoʼ, encaʼ
tu iaʼtú cusu na, en tu iaʼtú iz.
\v 11 Rádxidaʼ bi gaca queë́liʼ. ¿Naruʼ nuhuöáca nítisö
dxin benaʼ para gúnbëʼëliʼ le nácatë?
\v 12 Rátaʼyuáʼ loliʼ, böchiʼ zánaʼdoʼ, gácaliʼ ca nacaʼ
nedaʼ, nuláʼ naʼa lu naʼ xibá benëʼ Moisés. Caní ral-laʼ
gácaliʼ tuʼ böácaʼ nedaʼ ca gúcaliʼ libíʼiliʼ. Bitiʼ
bi le cabí naca dxiʼa benliʼ quiaʼ nedaʼ.
\p
\v 13 Chinö́z quéziliʼ bizx queë naʼ gusí lahuaʼ runaʼ
libán loliʼ que le rinnë́ dxiʼa. Benaʼ libán niʼ tuʼ
güíʼidaʼ.
\v 14 Bitiʼ bucáʼanaliʼ nedaʼ cané, en cabí buzóaliʼ
nedaʼ tsöláʼalö sal-laʼ bigútiliʼ ca guca yödzöhuë́ʼ quiaʼ
naʼ. Benliʼ nedaʼ bal, tuz ca gunliʼ bal tu gubáz láʼayi
queëʼ Dios, o ca runliʼ bal Jesucristo caz.
\v 15 Budzéjalëʼëliʼ dza niʼ. ¿Bizxi guca queë́liʼ tuʼ
cabirö raca caní? Lë ni gaca inníaʼ ca guca queë́liʼ:
Laʼtuʼ huáca gunliʼ, bubéajliʼ guiö́j lo quéziliʼ, le gúnnaliʼ
quiaʼ.
\v 16 Naʼa, ¿réquiliʼ nuhuöácaʼ tu nu rilédeʼe libíʼiliʼ
tuʼ gudxaʼ libíʼiliʼ le nácatë?
\p
\v 17 Bönniʼ niʼ tuʼtsë́ʼë libíʼiliʼ tuíʼi ládxëʼë libíʼiliʼ,
pero calëga para gaca dxiʼa queë́liʼ. Të́ʼënëʼ ilunëʼ
ga ucáʼanaliʼ netuʼ para güíʼi ládxiʼliʼ légaquiëʼ.
\v 18 Naʼa, naca dxiʼa zoa nu ruíʼi ladxiʼ libíʼiliʼ,
pero tuz channö naca para gaca dxiʼa queë́liʼ. Caní ruíʼiticaʼsö
ládxaʼa libíʼiliʼ, en calë́gasö cateʼ niʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ.
\v 19 Libíʼiliʼ, zxíʼinaʼdoʼ. Ca naʼ raca queë́nu nigula
chizóa sóabiʼ bíʼidoʼ queë́nu, riguíʼi rizácaʼnu, lës caní
riguíʼi rizácaʼa nedaʼ niʼa queë́liʼ leyúbölö ga idxinrö
dza gácaliʼ idú ca náquiëʼ Cristo.
\v 20 Nácaru laʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ naʼa para gaca güíʼilenaʼ
libíʼiliʼ didzaʼ nadzáʼalö, tuʼ ruúbi ruguíʼilëʼëdaʼ
niʼa queë́liʼ.
\s Le rucudzuʼ didzaʼ ca guca quégacanu Agar en Sara
\p
\v 21 Naʼa, libíʼiliʼ, nuliʼ rë́ʼëniliʼ uzóa cuinliʼ lu
xibá queëʼ Moisés, guliʼnáʼtsöcaʼ didzaʼ ni guʼa. ¿Catu
caz buzë́ nágaliʼ le rnna xibá naʼ?
\v 22 Rnna xibá naʼ caní: gulaʼcuáʼabiʼ chópabiʼ biʼi
bö́nniʼdoʼ queëʼ Abraham. Tubiʼ gúcabiʼ zxíʼininu tu
nigula tsaz nácanu huen dxin, ateʼ iaʼtubiʼ gúcabiʼ zxíʼininu
nigula nazannu.
\v 23 Zxíʼininu nigula huen dxin naʼ gúlajbiʼ lu niʼa
lu naʼ tu bönniʼ tsca tálajbiʼ yúguʼtë bíʼidoʼ, pero
zxíʼininu nigula nazannu naʼ gúlajbiʼ tuʼ guzxíʼ lu
nëʼë Dios gunëʼ ga gálajbiʼ.
\v 24 Lë ni naca ca tu le rucudzuʼ didzaʼ. Ca guca quégacanu
chópanu nigula ni saʼyéaj ca naca chopa didzaʼ Dios
bénlenëʼ bönachi. Tu didzaʼ naʼ naca le buzóëʼ Dios
lu guíʼa Sinaí, le saʼyéaj lë naʼ guca queë́nu Agar. Nupa
naʼ rinná beʼe xibá naʼ léguequi, nácagaca ca zxíʼininu
Agar, en nácagaca ca huen dxin tsaz lu xibá naʼ.
\v 25 Le gúcanu Agar naʼ saʼyéaj caʼ ca naca guíʼa Sinaí
naʼ le zoa luyú Arabia, en saʼyéaj caʼ ca naca yödzö
Jerusalén naʼa dza, tuʼ naca yödzö naʼ ca tu bönniʼ tsaz
náquiëʼ huen dxin tsözxö́n len nupa nacuáʼ lu yödzö naʼ.
\v 26 Jerusalén naʼ zoa yehuaʼ yubá nazán, ateʼ rëʼu
ni nácaruʼ bönachi uládz que yödzö niʼ.
\v 27 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Budzeja, nigula huödx, cabí nacuáʼ zxíʼinuʼ.
\q Lu yöl-laʼ rudzeja quiuʼ gurö́dxiʼa,
\q sal-laʼ catu caz guca quiuʼ le riguíʼi rizácaʼnu nigula
\q chizóa sóabiʼ bíʼidoʼ queë́nu.
\q Budzeja tuʼ sal-laʼ nusán në́ʼeguequi bönachi liʼ,
\q gunëʼ Dios ga ilaʼyántërö zxíʼinuʼ
\q ca biʼi queë́nu nigula zóalennu bönniʼ queë́nu.
\p
\v 28 Libíʼiliʼ, böchiʼ zánaʼdoʼ, rëʼu ni nácaruʼ ca gúcabiʼ
Isaac, zxíʼinëʼ Abraham. Nácaruʼ ca yuguʼ zxíʼini xiʼsóëʼ
Abraham, guzxíʼ lu nëʼë Dios gataʼ queëʼ.
\v 29 Dza niʼ, biʼi naʼ gúlajbiʼ ca tálajbiʼ yúguʼtë
bíʼidoʼ, gudxía náʼabiʼ biʼi naʼ gúlajbiʼ tuʼ nözi yöl-laʼ
huáca queëʼ Dios Böʼ láʼayi. Lës caní raca caʼ queë́ruʼ
naʼa, taʼbía no bönachi yödzölió ni rëʼu.
\v 30 ¿Bizxí rnna le zoa lu guichi láʼayi? Caní rnna:
“Gurúʼuna-nu nigula naʼ tsaz nácanu huen dxin tsözxö́n
len zxíʼininu, tuʼ bitiʼ gaca zxíʼininu nigula naʼ síʼibiʼ
tsözxö́n zxíʼininu nigula nazannu le guzxíʼ lu nëʼë Dios
guequi queë́biʼ zxíʼininu nigula nazannu naʼ.”
\v 31 Caní naca, böchiʼ zánaʼdoʼ. Bitiʼ nácaruʼ ca nácabiʼ
zxíʼininu nigula naʼ, tsaz gúcanu huen dxin, pero nácaruʼ
ca zxíʼininu nigula nazannu naʼ.
\c 5
\s Guliʼgún chiʼi cuinliʼ, ugáʼanaliʼ lu yöl-laʼ nazán
\p
\v 1 Chinazanruʼ tuʼ busanëʼ Cristo rëʼu. Guliʼsóa tsutsu
channö, ugáʼanaliʼ lu yöl-laʼ nazán naʼ. Bitiʼ uzóa cuinliʼ
leyúbölö lu xibá queëʼ Moisés para cabí gácaliʼ ca tu
bönniʼ, tsaz náquiëʼ huen dxin.
\p
\v 2 Buliʼzë́ nágaliʼ nedaʼ. Nedaʼ, Pablo, reaʼ libíʼiliʼ,
channö ruíʼiliʼ lataj nu ichugu lu xpë́laʼliʼ ca rinná
bëʼ xibá naʼ, bitiʼ caʼ uzíʼiliʼ xibé le benëʼ Cristo.
\v 3 Leyúbölö rë́ʼëndaʼ guíaʼ nútiʼtës bönniʼ ruʼë lataj
nu ichugu lu xpë́lëʼë caní, run bayudxi gunëʼ idutë ca
le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés.
\v 4 Nuliʼ réquiliʼ huöácaliʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios tuʼ
runliʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ, chibuláʼalenliʼ-nëʼ Cristo.
Chibusán náʼaliʼ le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ.
\v 5 Rëʼu ni ruzxöni ládxiʼruʼ huöácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ
Dios niʼa que yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ láʼayi tuʼ
reja ládxiʼruʼ Cristo.
\v 6 Channö nácaruʼ tuz len Jesucristo, bitiʼ bi run
channö narugu lu xpë́laʼruʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ o channö
cabí narugu caní lu xpë́laʼruʼ. Le run bayudxi naca tseja
ládxiʼruʼ Cristo, le run ga idxíʼiruʼ luzáʼaruʼ.
\p
\v 7 Dxíʼadoʼ guca ca gusí loliʼ runliʼ dza niʼ. ¿Nuzxi
ben ga bucáʼanaliʼ le nácatë?
\v 8 Bitiʼ benëʼ Dios, Bönniʼ rulidzëʼ libíʼiliʼ, ga benliʼ
caní.
\v 9 Bitiʼ gal-la ládxiʼliʼ lë naʼ rnna: “Látiʼsö cúa
zi que yöta xtila ruhuöázx idutë cúa ga nayúʼu cúa zi
naʼ.”
\v 10 Tuʼ nácaruʼ tuz len Xanruʼ, runaʼ löza ca naca
queë́liʼ, saʼ ládxiʼliʼ tuz ca rizáʼ ládxaʼa nedaʼ, ateʼ
Dios gun ziʼë bönniʼ naʼ rutsë́ʼë libíʼiliʼ, nútiʼtës
nu naca bönniʼ naʼ.
\p
\v 11 Ca naca quiaʼ nedaʼ, böchiʼ zánaʼdoʼ, nacuáʼ nupa
taʼnná rusédidaʼ bönachi ral-laʼ irugu lu xpë́laʼguequi
ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés. Channö runaʼ caní, ¿bizx
queë taʼbía nahuëʼ bönniʼ judío nedaʼ? Laʼtuʼ rusédidaʼ
caní, cuntu nu ilé nedaʼ tuʼ runaʼ libán ca gútiëʼ Cristo
lëʼe yaga cruz.
\v 12 Ca naca que nupa niʼ tuʼtsáʼ libíʼiliʼ, të́ʼëni
irugu lu xpë́laʼliʼ lë naʼ, nácöru laʼ ilaʼchugu tsaz
cuínguequi.
\p
\v 13 Ca naca queë́liʼ, böchiʼ zánaʼdoʼ, Dios bulidzëʼ
libíʼiliʼ para gácaliʼ bönachi nazángaca. Bitiʼ ugunliʼ
dxin yöl-laʼ nazán naʼ para gunliʼ ca rizësö ládxiʼliʼ,
pero para gunliʼ dxin que luzáʼaliʼ, tuliʼ iaʼtuliʼ, tuʼ
nadxíʼiliʼ luzáʼaliʼ.
\v 14 Yúguʼtë le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios rusudxín
nu naʼ run ca rinná bëʼ xibá naʼ rnna: “Ral-laʼ idxíʼinuʼ
luzóʼo ca nadxíʼi cuinuʼ.”
\v 15 Channö rizíʼ quídzaʼliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ,
runliʼ ca tunbaʼ böaʼ guíʼa síniaʼ, táguyaʼabaʼ, en tágubaʼ
luzáʼabaʼ. Buliʼyú tsateʼ usulu usunítiliʼ luzáʼaliʼ
tuliʼ iaʼtuliʼ.
\s Le runruʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ, en le runruʼ len yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ láʼayi
\p
\v 16 Lë ni naʼ reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼgüíʼ latja inná
béʼenëʼ libíʼiliʼ Dios Böʼ láʼayi, ateʼ níʼirö bítiʼrö
gunliʼ ca rizësö ládxiʼiliʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́liʼ.
\v 17 Yuguʼ le rizë́ ládxiʼru gunruʼ lu yöl-laʼ bönáchisö
queë́ruʼ bitiʼ röjlö́z le rë́ʼënëʼ Dios Böʼ láʼayi gunruʼ,
ateʼ lë naʼ rë́ʼënëʼ Dios Böʼ láʼayi bitiʼ röjlö́z le
rë́ʼëniruʼ gunruʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ. Chopa
ni, bitiʼ röjlö́zgaca, en que lë ni naʼ bitiʼ gaca gunliʼ
ca rë́ʼëni quéziliʼ.
\v 18 Channö ruíʼiliʼ lataj inná béʼenëʼ Dios Böʼ láʼayi
libíʼiliʼ, bítiʼrö inná beʼe xibá queëʼ Moisés libíʼiliʼ.
\p
\v 19 Naca bëʼ le tun bönachi lu yöl-laʼ bönáchisö quéguequi.
\q Tun dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ,
encaʼ dul-laʼ le lëʼë.
\q Tun yuguʼ le naxihuiʼ, en yuguʼ le catsahuiʼ.
\q
\v 20 Téquiguequi le bach budóʼ néquiniguequi.
\q Tun yöl-laʼ gudzáʼ.
\q Tuʼdíʼi luzë́ʼeguequi, en taʼdíl-lalen léguequi.
\q Tuʼzxéʼe luzë́ʼeguequi, en taʼlé nupa naʼ, en tuʼhuídiʼ.
\q Taʼrúaj choplö, en tuʼbéaj tsöláʼalö nupa dáʼgaca léguequi.
\q
\v 21 Taʼzë́ ladxiʼ le dë que luzë́ʼeguequi, en taʼguilaj
xíguiaʼ.
\q Taʼzudxi, en tagu lëʼe.
\q Tuʼdödi bëʼ ca túnguequi.
\p Le zián le caní túnguequi. Nedaʼ ruxösaʼ ládxiʼliʼ
naʼa para cabí gunliʼ caní ca naʼ buxösaʼ ládxiʼliʼ
zíʼalö, rnníaʼ: Nupa túngaca caní bitiʼ caʼ ilaʼdeliʼ
ilaʼyúʼu ga naʼ rinná bëʼë Dios.
\p
\v 22 Channö zóalen Dios Böʼ láʼayi rëʼu runruʼ caní:
\q Nadxíʼiruʼ luzáʼaruʼ.
\q Rudzeja ládxiʼruʼ.
\q Zoa dxi ládxiʼdoʼoruʼ.
\q Ribö́zaruʼ zxön ladxiʼ.
\q Ruíʼi ládxiʼruʼ luzáʼaruʼ.
\q Nácaruʼ dxiʼi ladxiʼ.
\q Rusudxinruʼ xtídzaʼruʼ.
\q
\v 23 Nácaruʼ nöxaj ladxiʼ.
\q Rinná beʼe cuinruʼ.
\p Bitiʼ caʼ gunná bëʼë Moisés rëʼu para cabí gunruʼ
yuguʼ le caní.
\v 24 Nupa néquiguequi queëʼ Cristo bítiʼrö tun ca të́ʼëni
quez, en cabí tun le taʼzësö ladxiʼ lu yöl-laʼ bönáchisö
quéguequi.
\v 25 Dios Böʼ láʼayi runnëʼ yöl-laʼ naʼbán queë́ruʼ.
Lëʼ cazëʼ ral-laʼ inná béʼenëʼ rëʼu ca naca yúguʼtë le
runruʼ.
\p
\v 26 Bitiʼ ral-laʼ gun ba zxön cuinruʼ, en cabí utsáʼaruʼ
luzáʼaruʼ, en cabí uzxéʼeruʼ luzáʼaruʼ turuʼ iaʼturuʼ.
\c 6
\s Ral-laʼ gácalenruʼ luzáʼaruʼ turuʼ iaʼturuʼ
\p
\v 1 Naʼa, böchiʼ zánaʼdoʼ, channö iléʼeliʼ runëʼ dul-laʼ
tu bönniʼ bö́chiʼliʼ, nuliʼ zóalenëʼ Dios Böʼ láʼayi libíʼiliʼ,
ral-laʼ gunliʼ ga ubíʼi ládxëʼë bönniʼ naʼ, pero run bayudxi
gunliʼ caní lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ queë́liʼ, en uyú cuinliʼ
tsateʼ cuʼu tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ nöza dul-laʼ.
\v 2 Guliʼgácalen luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ tsca naca
yuáʼ nabágaʼliʼ. Channö gunliʼ caní uzóaliʼ didzaʼ le
gunná béʼenëʼ Cristo rëʼu.
\p
\v 3 Channö zoa nu réqui chinadeliʼ yöl-laʼ nayë́pisë,
en bitiʼ bi nadeliʼ nu naʼ, nu ni naʼ rizíʼ yeʼe laʼ
cuinsi.
\v 4 Tuhuéaj tuhuéajëʼ bönniʼ ral-laʼ uchiʼa usörö́ëʼ
que le runëʼ. Níʼirö channö urúajëʼ dxiʼa, huáca gun
ba zxön cuinëʼ niʼa que le chinunëʼ, en bitiʼ gun bayudxi
uyúëʼ ca núngaca iaʼzícaʼrö bönachi channö ba benrëʼ
dxiʼa o cabí.
\v 5 Tuhuéaj tuhuéajëʼ bönniʼ ral-laʼ guʼë le nusubáguëʼë
Dios lëʼ.
\p
\v 6 Channö zoa nu rusedi libíʼiliʼ ca naca le rinnë́
dxiʼa, ral-laʼ unö́dzjaliʼ nu naʼ rusedi libíʼiliʼ latiʼ
que yúguʼtë le doʼ dë queë́liʼ.
\p
\v 7 Bitiʼ siʼ yeʼe cuinliʼ tuʼ cuntu nu gaca siʼ yeʼe
Dios. Ulápaliʼ tsca naca le rázaliʼ.
\v 8 Channö le rázaliʼ naca yuguʼ le runliʼ ca rizësö
ládxiʼliʼ lu yöl-laʼ bönáchisö queë́liʼ, le ulápaliʼ gaca
yöl-laʼ guti. Channö le rázaliʼ naca yuguʼ le runliʼ
ca raza ládxëʼë Dios Böʼ Láʼayi, ulápaliʼ le gunnëʼ Dios
Böʼ láʼayi queë́liʼ, le naca yöl-laʼ naʼbán idú.
\v 9 Caní naca, bitiʼ ral-laʼ huöa ládxiʼruʼ gunruʼ le
naca dxiʼa, tuʼ channö cabí huöa ládxiʼruʼ, idxín dza
uláparuʼ.
\v 10 Que lë ni naʼ, bátatiʼtës gataʼ queë́ruʼ lataj, ral-laʼ
gunruʼ le naca dxiʼa quégaca yúguʼtë bönachi, en le naca
lo, ral-laʼ gunruʼ caní quégaca böchiʼ zanruʼ taʼyija
ladxiʼ Cristo.
\s Le buzúajëʼ Pablo lu guichi ga ruúdx
\p
\v 11 Buliʼyú cateʼ bach didzaʼ ni ruzúajaʼ lu guichi
len naʼ cuinaʼ.
\v 12 Nupa naʼ të́ʼëni ilún ga irugu lu xpë́laʼliʼ ca
rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, túngaca caní para uluʼrúaj
dxiʼa lógaca bönachi, en cabí bi ilún quéguequi tuʼ túngaca
libán ca gútiëʼ Cristo lëʼe yaga cruz.
\v 13 Yuguʼ bönniʼ naʼ taʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ le narugu
lu xpë́laʼgaquiëʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, bitiʼ
tuʼzóëʼ didzaʼ idutë ca rnna xibá naʼ. Të́ʼënëʼ ilunëʼ
ga irugu lu xpë́laʼliʼ para gaca ilún ba zxön cuíngaquiëʼ
tuʼ taʼnná béʼenëʼ libíʼiliʼ para irugu lu xpë́laʼliʼ
caní.
\v 14 Ca naca quiaʼ nedaʼ, cúʼusaʼ yöl-laʼ ba le benëʼ
Xanruʼ Jesucristo cateʼ gútiëʼ lëʼe yaga cruz. Tuʼ nözi
le benëʼ Cristo lëʼe yaga cruz, yuguʼ le dë yödzölió
ni naca quiaʼ ca tu le chinati, bitiʼ ruíʼi ládxaʼa le,
ateʼ nedaʼ nacaʼ quégaca bönachi yödzölió ni ca tu bönniʼ
nati, bitiʼ tuíʼi ladxiʼ nedaʼ.
\v 15 Channö nácaruʼ tuz len Jesucristo, bitiʼ bi run
channö narugu lu xpë́laʼruʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ o channö
cabí narugu lu xpë́laʼruʼ caní. Le run bayudxi naca gácaruʼ
bönachi cubi niuʼ lëʼe ládxiʼdoʼoruʼ.
\v 16 Yúguʼtë bönniʼ naʼ tunëʼ ca rinná bë xibá runaʼ
ni, en yúguʼtë bönniʼ naʼ néquiguequinëʼ queëʼ Dios, rinábidaʼ-nëʼ
Dios gunëʼ ga soa dxi ládxiʼdoʼgaquiëʼ, en huéchiʼ ládxëʼë
légaquiëʼ.
\p
\v 17 Naʼa zë lo, cuntu nu bönniʼ ral-laʼ utsë́ʼë nedaʼ,
tuʼ nácagaca bëʼ butsóa zóagaca lu xpë́laʼa nacaʼ huen
dxin queëʼ Xanruʼ Jesús.
\p
\v 18 Naʼa, böchiʼ zánaʼdoʼ, rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo
uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ yúguʼtëliʼ. Caʼ caz. 
