\id EPH
\h Efesios
\toc1 Efesios
\mt DIDZAʼ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ ÉFESO
\c 1
\s Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo nacuáʼ Éfeso
\p
\v 1 Nedaʼ, Pablo, nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Jesucristo tuʼ
gúʼuni quézinëʼ Dios gacaʼ caní. Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ,
zóaliʼ Éfeso. Néquiliʼ quez queëʼ Dios, en réajlëʼëliʼ
Jesucristo.
\v 2 Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo
uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ.
\s Le naca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi rataʼ queë́ruʼ
\p
\v 3 ¡Ral-laʼ cúʼuruʼ-nëʼ yöl-laʼ ba Dios, Xuzëʼ Xanruʼ
Jesucristo! Tuʼ nácaruʼ tuz len Cristo, Dios chibuzáʼ
ládxëʼë queë́ruʼ yúguʼtë le naca dxiʼa que yehuaʼ yubá,
le runëʼ Dios Böʼ Láʼayi ga rataʼ queë́ruʼ.
\v 4 Zíʼatëlö ca benëʼ Dios yödzölió ni, gurö́ cazëʼ rëʼu
para guéquiruʼ quez queëʼ tsözxö́n len Cristo, en gácaruʼ
bönachi láʼayi queëʼ, en gácaruʼ idú dxiʼa lahuëʼ Lëʼ.
\v 5 Dios bucözëʼ zíʼatëlö siʼ lu nëʼë rëʼu ca zxíʼini
cazëʼ tsözxö́n len Jesucristo, tuʼ guyaza ládxëʼë gaca
caní, en tuʼ naca le gúʼuni quézinëʼ gunëʼ.
\v 6 ¡Ral-laʼ cúʼuticaʼsiruʼ-nëʼ Dios yöl-laʼ ba niʼa que
le buzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ, yuguʼ le bénnasëʼ queë́ruʼ tuʼ
nácaruʼ tuz len Zxíʼinëʼ, Nu naʼ nadxíʼinëʼ!
\v 7 ¡Cristo böáʼuëʼ rëʼu cateʼ niʼ gútiëʼ uláz queë́ruʼ
para gaca uniti lahuëʼ Dios rëʼu ca naca dul-laʼ nabágaʼruʼ!
¡Zxö́ntërö naca le buzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ,
\v 8 lë naʼ rúnnadëʼë Lëʼ queë́ruʼ! ¡Lu yöl-laʼ rácadaʼ
queëʼ, en lu yöl-laʼ réajniʼi queëʼ
\v 9 benëʼ Dios le bucözëʼ queë́ruʼ, ateʼ buluíʼinëʼ rëʼu
lë naʼ bigachiʼ, le buzóa cazëʼ zíʼatëlö usudxinëʼ lu
nëʼë Cristo!
\v 10 Lë naʼ buzóa cazëʼ Dios usudxinëʼ cateʼ izáʼa
dza, naca gunëʼ ga ilaca tuz, en ilaʼcuáʼ lu nëʼë Cristo
yúguʼtë le dë, le nacuáʼ yehuaʼ yubá, en le nacuáʼ yödzölió
ni.
\p
\v 11 Tuʼ nácaruʼ tuz len Cristo, Dios gurö́ cazëʼ rëʼu
zíʼatëlö para guequi queë́ruʼ le nequi queëʼ Xúziruʼ
Dios, lë naʼ bucözëʼ queë́ruʼ ca naca le gúʼuni quézinëʼ
Dios, Nu run yúguʼtë ca rë́ʼëni quézinëʼ Lëʼ.
\v 12 Caní benëʼ Dios para cúʼuruʼ-nëʼ yöl-laʼ ba ca naca
yöl-laʼ zxön queëʼ, rëʼu ni ruzxöni ládxiʼruʼ-nëʼ Cristo
zíʼatëlö ca iaʼzícaʼrö bönachi.
\v 13 Lëscaʼ caní guca queë́liʼ. Cateʼ biyö́niliʼ didzaʼ
idútë li, didzaʼ dxiʼa ca gaca uláruʼ, guyéajlëʼëliʼ Cristo,
ateʼ Dios buzóëʼ queë́liʼ le naca bëʼ nácaliʼ queëʼ, tuʼ
guchíziëʼ icja ládxiʼdoʼoliʼ Dios Böʼ Láʼayi, Nu naʼ
guzxíʼ lu nëʼë Dios isö́l-lëʼë queë́ruʼ.
\v 14 Tuʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu, naca löza guequi
queë́ruʼ le nequi queëʼ Xúziruʼ Dios cateʼ údxi huöáʼuëʼ
rëʼu, rëʼu naʼ chinéquiruʼ queëʼ. Caní naca para gaca
yöl-laʼ ba que yöl-laʼ zxön queëʼ.
\s Pablo rinábinëʼ Dios gunnëʼ queë́ruʼ yöl-laʼ réajniʼi
\p
\v 15 Que lë ni naʼ, cateʼ biyöndaʼ ca réajlëʼëliʼ-nëʼ
Xanruʼ Jesús, en ca nadxíʼiliʼ yúguʼtë bönachi queëʼ
Dios, ga ridxintë naʼa dza
\v 16 bitiʼ caʼ rusanaʼ reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ”, ca naca
queë́liʼ. Röjnedaʼ libíʼiliʼ cateʼ rulidzaʼ-nëʼ Dios.
\v 17 Rinábidaʼ-nëʼ Dios queëʼ Xanruʼ Jesucristo, Dios
naʼ náquiëʼ Xúziruʼ nayë́pisëtërëʼ, rinábidaʼ-nëʼ isö́l-lëʼë
Dios Böʼ Láʼayi queë́liʼ, Böʼ naʼ runna yöl-laʼ réajniʼi
queë́ruʼ, en ruluíʼi rëʼu ca naca cazëʼ Dios, para gaca
idú ca núnbëʼëruʼ-nëʼ.
\v 18 Rinábidaʼ-nëʼ Dios uzéajniʼinëʼ libíʼiliʼ lu icja
ládxiʼdoʼoliʼ para gaca inö́ziliʼ ca naca le runruʼ löza,
lë naʼ bulidzëʼ libíʼiliʼ para uzíʼiliʼ xibé, en para
inö́ziliʼ ca naca yöl-laʼ tsahuiʼ que yehuaʼ yubá, le guequi
quégaca nupa néquiguequi queëʼ Dios,
\v 19 encaʼ para inö́ziliʼ cateʼ zxön naca yöl-laʼ huáca
queëʼ, le rácalen rëʼu ni réajlëʼëruʼ Lëʼ. Yöl-laʼ huáca
zxön ni naca laʼ lë́bisö naʼ buluʼe lahui Dios
\v 20 cateʼ niʼ busubanëʼ Cristo lu yöl-laʼ guti, en benëʼ
ga guröʼë cuita lëʼë Lë cazëʼ ga nayë́pisëtërëʼ niʼ yehuaʼ
yubá.
\v 21 Rinná béʼenëʼ nupa niʼ taʼnná bëʼ, en nupa niʼ
dë lu në́ʼeguequi, en nupa niʼ nadéliʼgaca yöl-laʼ huáca,
en nupa niʼ nácagaca xan. Cristo nayë́pisëtërëʼ ca yúguʼtë
nupa nadéliʼgaca yöl-laʼ unná bëʼ yödzölió ni, en lu yödzölió
siʼ zaʼ.
\v 22 Dios budödëʼ lu nëʼë Cristo yúguʼtë le dë para
inná béʼenëʼ le, en buzóëʼ Lëʼ quégaca bönachi queëʼ
para gáquiëʼ Xanruʼ lu yúguʼtë le nequi queë́ruʼ.
\v 23 Yuguʼ bönachi queëʼ Cristo nácagaca ca idútë le
naca cazëʼ, ateʼ raquiëʼ Lëʼ idú lu le naca cazëʼ naʼ.
Run cazëʼ Lëʼ ga raca idú yúguʼtë le dë.
\c 2
\s Nuláruʼ tuʼ nadxíʼinëʼ Dios rëʼu
\p
\v 1 Dios chibennëʼ yöl-laʼ naʼbán idú queë́liʼ, sal-laʼ
gúcaliʼ zíʼatëlö ca bönniʼ nátigaca tuʼ nözi dul-laʼ
nabágaʼliʼ, en niʼa que döʼ biáʼaliʼ.
\v 2 Dza niʼ benliʼ lë́bisö ca tun bönachi bitiʼ nácagaca
tsahuiʼ nacuáʼ yödzölió ni, en benliʼ ca gúʼuni tuʼ xihuiʼ,
nu rinná bëʼ lu böʼös, en rugún dxin nupa bitiʼ túngaca
ca rnna xtídzëʼë Dios.
\v 3 Lëscaʼ caní gúcaruʼ yúguʼtëruʼ rëʼu. Benruʼ ca
guzësö ládxiʼruʼ, en ca guyaza ládxiʼruʼ lu yöl-laʼ bönáchisö
queë́ruʼ. Que lë ni naʼ gubágaʼruʼ dul-laʼ lahuëʼ Dios
le nun ga gunëʼ rëʼu xíguiaʼ ca gunëʼ quéguequi iaʼzícaʼrö
bönachi.
\v 4,5 Níʼirö cateʼ niʼ nácaruʼ ca bönniʼ nátigaca tuʼ
nözi dul-laʼ gubágaʼruʼ, Dios busubanëʼ rëʼu lu yöl-laʼ
guti tsözxö́n len Cristo tuʼ buéchiʼ ládxëʼë rëʼu, en
bidxíʼideʼenëʼ rëʼu. Nuláliʼ tuʼ zoa le buzáʼ ládxëʼë
Dios queë́liʼ.
\v 6 Dios busubanëʼ rëʼu tsözxö́n len Cristo para gunëʼ
ga cö́ʼöruʼ tsözxö́n len Lëʼ ga niʼ rinná bëʼë yehuaʼ
yubá.
\v 7 Caní benëʼ Dios, en buluíʼinëʼ bönachi siʼ záʼgaca
ca naca yöl-laʼ tsahuiʼ que le buzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ,
tuʼ budödëʼ Jesucristo niʼa queë́ruʼ, le naca bëʼ ca nadxíʼideʼenëʼ
rëʼu.
\v 8 Nuláliʼ tuʼ zoa le buzáʼ ládxëʼë Dios queë́liʼ tuʼ
réajlëʼëliʼ Cristo. Busölë́ʼ libíʼiliʼ, calëga tuʼ nacuáʼ
le naca dxiʼa benliʼ libíʼiliʼ, pero tuʼ naca le runsëʼ
Dios.
\v 9 Cuntu nu gaca gun ba zxön cuini tuʼ nulá, tuʼ cabí
nulá nu naʼ tuʼ nacuáʼ le naca dxiʼa nun nu naʼ.
\v 10 Le nácaruʼ naca le nun cazëʼ Dios. Tuʼ nácaruʼ
tuz len Jesucristo, bucuʼë rëʼu para gunruʼ le nácagaca
dxiʼa, le bucözëʼ zíʼatëlö gunruʼ.
\s Röʼö dxi icja ládxiʼdoʼoruʼ lahuëʼ Dios niʼa que le benëʼ Cristo
\p
\v 11 Guliʼtsöjné ca gúcaliʼ zíʼatëlö. Gúcaliʼ bönachi
izáʼa, en que lë ni naʼ yuguʼ bönniʼ judío, bönniʼ naʼ
taʼchúguiëʼ lu xipë́laʼgaquiëʼ le naca bëʼ dáʼgaquiëʼ
Dios, en nazíʼ lágaquiëʼ bönniʼ narugu lu xipë́laʼgaquiëʼ,
taʼnnë́ʼ nácaliʼ libíʼiliʼ bönniʼ bitiʼ narugu lu xipë́laʼgaquiëʼ.
\v 12 Dza niʼ nubígaʼliʼ ga zoëʼ Cristo. Gúcaliʼ bönniʼ
ziʼtuʼ lógaca bönachi Israel, en bitiʼ buzíʼiliʼ xibé
didzaʼ benëʼ tsutsu Dios, en guzxíʼ lu nëʼë bi gataʼ
quégaca bönachi queëʼ. Guzóaliʼ yödzölió ni, bitiʼ zoa
le runliʼ löza, en bitiʼ núnbëʼëniliʼ-nëʼ Dios.
\v 13 ¡Naʼa, nácaliʼ tuz len Jesucristo! ¡Zíʼatëlö nubígaʼliʼ
libíʼiliʼ ziʼtuʼ ga zoëʼ Dios, pero naʼa nudxíguëʼë Dios
libíʼiliʼ gálaʼsö tuʼ gútiëʼ Cristo uláz queë́ruʼ!
\v 14 Lë cazëʼ Cristo runëʼ ga röʼö dxi icja ládxiʼdoʼoruʼ
lahuëʼ Dios. Lëʼ benëʼ ga yuguʼ bönniʼ judío, en yuguʼ
bönniʼ ziʼtuʼ buluʼhuöáquiëʼ tuz bönachi, en busúluëʼ
yöl-laʼ rilé le guléaj légaquiëʼ choplö ca tu zöʼö zxön.
\v 15 Lë ni benëʼ Cristo cateʼ gútiëʼ uláz queë́ruʼ, en
gudúëʼ yuguʼ xibá, en yuguʼ le rinná bëʼ nazúajgaca lu
xibá quégaca bönachi judío, ateʼ chopa cöʼ bönachi naʼ,
bunëʼ tuz bönachi cubi, nupa nácagaca tuz len Lë cazëʼ.
Caní benëʼ, en gulequi dxíëʼ yöl-laʼ rilé naʼ.
\v 16 Cateʼ gútiëʼ Cristo lëʼe yaga cruz, busúluëʼ yöl-laʼ
rilé naʼ, ateʼ chopa cöʼ bönachi naʼ, bunëʼ légaquiëʼ
ca tuz bönachi, en gulequi dxíëʼ icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ
lahuëʼ Dios.
\p
\v 17 Caní guca, buluíʼi lahuëʼ Cristo, en benëʼ libán
que didzaʼ dxiʼa ca ribequi dxíëʼ yúguʼtë bönachi, libíʼiliʼ
naʼ nácaliʼ bönachi izáʼa, en zóaliʼ ziʼtuʼ ga zoëʼ Dios,
encaʼ bönachi judío nacuáʼ gálaʼsö.
\v 18 Naʼa, niʼa que le benëʼ Cristo, gaca ibígaʼruʼ lahuëʼ
Xúziruʼ Dios, tuʼ zóalenëʼ Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu,
sal-laʼ nácaruʼ bönachi judío o bönachi izáʼa.
\v 19 Que lë ni naʼ, libíʼiliʼ, bönachi izáʼa, bítiʼrö
nácaliʼ ca bönachi ziʼtuʼ zóaliʼ tu luyú bitiʼ nequi
queë́liʼ, pero nabábalenliʼ bönachi queëʼ Dios. ¡Chinácaliʼ
ca biʼi queë cazëʼ Dios!
\v 20 Libíʼiliʼ nácaliʼ ca tu yuʼu zoa tsaz. Nácaliʼ
ca yuguʼ guiö́j zxóagaca lahui xilibi zöʼö, le buluʼcuʼë
yuguʼ bönniʼ gubáz queëʼ Cristo, en yuguʼ bönniʼ guluʼë
didzaʼ uláz queëʼ Dios, ateʼ Lë cazëʼ Jesucristo náquiëʼ
ca guiö́j lo que xilibi zöʼö naʼ.
\v 21 Idútë yuʼu naʼ le nácaliʼ libíʼi cázaliʼ riyasa
lahui xilibi zöʼö naʼ naca cazëʼ Cristo, en nacuáʼ tuʼlapa
yuguʼ guiö́j que, para gaca tu yudoʼ láʼayi le naca tuz
len Xanruʼ.
\v 22 Libíʼi cázaliʼ nácaliʼ tuz len Cristo Nu buzóa
libíʼiliʼ para gácaliʼ ca tu yuʼu ga naʼ yuʼë Dios, tuʼ
dzáguëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ.
\c 3
\s Náquiëʼ Pablo huen libán que didzaʼ dxiʼa lógaca bönachi izáʼa
\p
\v 1 Que lë ni naʼ, nedaʼ, Pablo, yuʼa lidxi guíë tuʼ runaʼ
libán queëʼ Jesucristo para uzíʼiliʼ xibë́ʼ, libíʼiliʼ,
bönachi izáʼa.
\v 2 Réquidaʼ chinö́z quéziliʼ ca benëʼ Dios, budödëʼ
lu naʼa dxin runaʼ para uzíʼiliʼ xibé le ruzáʼ ládxëʼë
queë́ruʼ.
\v 3 Dios buluʼe lahui le bigachiʼ queëʼ, en buzéajniʼinëʼ
nedaʼ ca naca. Ca naca lë ni chibuzúajaʼ látiʼdoʼ queë́liʼ
lu guichi.
\v 4 Cateʼ ulábaliʼ lë ni, gúnbëʼëliʼ le réajniʼidaʼ
ca naca le bigachiʼ ca naca queëʼ Cristo.
\v 5 Dza niʼte cuntu nu buzéajniʼinëʼ Dios ca naca le
bigachiʼ naʼ, pero naʼa, lu nëʼë Dios Böʼ Láʼayi, chibuluʼë
lahui Dios ca naca, tuʼ buluíʼinëʼ yuguʼ bönniʼ gubáz
láʼayi queëʼ, en yuguʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ.
\v 6 Caní rnna lë naʼ bigachiʼ: “Niʼa que didzaʼ dxiʼa
ilaʼdeliʼ bönachi izáʼa tsözxö́n len bönachi judío le
nequi queëʼ Dios, ateʼ uluʼhuöáquiëʼ ca tuz bönachi, en
uluʼziʼë xibé tsözxö́n len légaquiëʼ le guzxíʼ lu nëʼë
Dios unödzjëʼ quégaquiëʼ tuʼ dáʼgaquiëʼ Jesucristo.”
\v 7 Dios buzáʼ ládxëʼë quiaʼ le bennëʼ quiaʼ. Lu yöl-laʼ
huáca zxön queëʼ benëʼ nedaʼ huen libán que didzaʼ dxiʼa
queëʼ.
\v 8 Nacraʼ cáʼasö ca yúguʼtë bönachi queëʼ Dios, pero
Lëʼ buzáʼ ládxëʼë quiaʼ gacaʼ huen libán lógaca bönachi
izáʼa que didzaʼ dxiʼa ca naca yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ
Cristo, le nazácaʼdaʼ.
\v 9 Dios budödëʼ lu naʼa gunaʼ ga iléquibeʼe yúguʼtë
bönachi ca naca le buzóa cazëʼ Dios dza niʼte, lë naʼ
naca tu le bigachiʼ queëʼ Dios, Nu ben yúguʼtë le riléʼeruʼ.
\v 10 Caní guca, para iléquibeʼe yúguʼtë nupa taʼnná
bëʼ, en nupa dë lu në́ʼeguequi niʼ yehuaʼ yubá, idú ca
naca yöl-laʼ réajniʼi queëʼ Dios cateʼ ilaʼléʼe ca nácagaca
bönachi queëʼ Cristo.
\v 11 Dios benëʼ lë ni, busudxinëʼ lë naʼ buzóa cazëʼ
dza niʼte, le benëʼ lu nëʼë Xanruʼ Jesucristo.
\v 12 Tuʼ nácaruʼ tuz len Cristo, nazíʼiruʼ lataj ibígaʼruʼ
idú ladxiʼruʼ lahuëʼ Dios, tuʼ réajlëʼëruʼ Lëʼ.
\v 13 Que lë ni naʼ rátaʼyuaʼ loliʼ bitiʼ gaca chopa
ládxiʼliʼ tuʼ nözi le riguíʼi rizácaʼa nedaʼ para gácalenaʼ
libíʼiliʼ, le naca tu le uzíʼiliʼ xibé.
\s Ca naca yöl-laʼ nadxíʼi queëʼ Cristo
\p
\v 14 ¡Que lë ni naʼ, ruzechu zxibaʼ lahuëʼ Xuzëʼ Xanruʼ
Jesucristo!
\v 15 Ca lëʼ, nazíʼi caʼ lágaca yúguʼtë bönachi queëʼ,
nupa nacuáʼ yehuaʼ yubá, en nupa nacuáʼ yödzölió ni.
\v 16 Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, lu yöl-laʼ zxön queëʼ,
le nazácaʼdaʼ, gunnëʼ queë́liʼ yöl-laʼ huáca queëʼ Dios
Böʼ Láʼayi, en gunëʼ ga gálaliʼ lu icja ládxiʼdoʼoliʼ.
\v 17 Rinábidaʼ-nëʼ Cristo soëʼ icja ládxiʼdoʼoliʼ tuʼ
réajlëʼëliʼ Lëʼ. Rinábidaʼ-nëʼ gunëʼ ga sóaliʼ tsaz lu
yöl-laʼ nadxíʼi queëʼ, en bitiʼ tséaj böʼ icja ládxiʼdoʼoliʼ
ca nadxíʼiliʼ-nëʼ,
\v 18 para gaca tséajniʼiliʼ tsözxö́n len yúguʼtë bönachi
queëʼ Cristo ca naca yöl-laʼ nadxíʼi queëʼ, tsca ga ridxín
níʼilö, en náʼalö, en cadxíʼilö, en xitsáʼalö.
\v 19 Rinábidaʼ-nëʼ Dios gunëʼ ga gúnbëʼëliʼ yöl-laʼ nadxíʼi
naʼ, le cabí gaca gúnbëʼëruʼ idú ca naca, para sóalen
libíʼiliʼ idú le naca cazëʼ Dios.
\p
\v 20 ¡Naʼa, yöl-laʼ ba Dios, Nu gaca gúntërö ca gaca inábaruʼ
o ca gaca saʼ ládxiʼruʼ, ugunëʼ dxin yöl-laʼ huáca queëʼ
lu icja ládxiʼdoʼoruʼ!
\v 21 ¡Gácaticaʼsö queëʼ Dios yöl-laʼ ba lógaca bönachi
queëʼ Cristo, en lahuëʼ Lë cazëʼ Jesucristo, naʼa dza,
en yúguʼtë dza záʼgaca! ¡Caʼ gaca!
\c 4
\s Dios Böʼ Láʼayi nunëʼ rëʼu tuz
\p
\v 1 Naʼa, nedaʼ rátaʼyuaʼ loliʼ, yuʼa lidxi guíë ni tuʼ
runaʼ libán queëʼ Cristo, rinábidaʼ libíʼiliʼ gunliʼ
idú ca ral-laʼ ilún nupa bulidzëʼ Dios para ilequi queëʼ,
ca naʼ bulidzëʼ caʼ libíʼiliʼ.
\v 2 Guliʼgaca nöxaj ladxiʼ, en dxiʼi ladxiʼ. Guliʼcö́z
zxön ladxiʼ. Guliʼgüíʼ ladxiʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ
lu yöl-laʼ nadxíʼi queë́liʼ.
\v 3 Guliʼgüíʼ ladxiʼ gácaticaʼsiliʼ tuz ca naʼ chinunëʼ
Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ, gunliʼ caní lu yöl-laʼ riböza
tsáhuiʼdoʼ queë́liʼ le rutsaga libíʼiliʼ.
\q
\v 4 Tuz naca idútë le naca cazëʼ Cristo le nadzágaruʼ
rëʼu.
\q Tuzëʼ náquiëʼ Dios Böʼ Láʼayi dzáguiëʼ rëʼu.
\q Tuz naca le runruʼ löza, lë naʼ bulidzëʼ rëʼu Dios para
uzíʼiruʼ xibé.
\q
\v 5 Tuzëʼ náquiëʼ Xanruʼ.
\q Tuz le réajlëʼëruʼ.
\q Tuz le bidílaruʼ nisa.
\q
\v 6 Tuzëʼ náquiëʼ Dios Nu naca Xúziruʼ yúguʼtëruʼ.
\q Lëʼ rinná béʼenëʼ yúguʼtëruʼ.
\q Rugunëʼ dxin yúguʼtëruʼ.
\q Riböza cazëʼ Lëʼ lu icja ládxiʼdoʼoruʼ yúguʼtëruʼ.
\p
\v 7 Tu turuʼ nazíʼiruʼ tu yöl-laʼ huáca queëʼ Dios tsca
naca le bennëʼ Cristo que queë́ruʼ.
\v 8 Naca caní ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Buëpëʼ yehuaʼ yubá, guchë́ʼë zián bönachi gulaʼdzúngaca.
\q Gudísiëʼ quégaca bönachi le runö́dzjasëʼ quégaquiëʼ.
\p
\v 9 ¿Bizxi rë́ʼëni inná lë naʼ rnna: buëpëʼ? Rusëdi
rëʼu bötjëʼ zíʼalö, en bidxinëʼ yödzölió cadxíʼilö ni.
\v 10 Nu naʼ bötaj naca Bönniʼ naʼ buëpëʼ xitsáʼtërö
niʼ yehuaʼ yubá para budzë́ʼë yúguʼtë len le naca cazëʼ
Lëʼ.
\v 11 Cristo caz bennëʼ que queë́ruʼ yuguʼ yöl-laʼ huáca
queëʼ:
\q Bëʼ lataj bal-lëʼ bönniʼ iláquiëʼ gubáz queëʼ.
\q Benëʼ ga tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios iaʼbal-lëʼ bönniʼ.
\q Gusö́l-lëʼë iaʼbal-lëʼ tsöjéngaquiëʼ libán que didzaʼ
dxiʼa.
\q Bucuʼë iaʼbal-lëʼ para ilún chiʼë bönachi queëʼ.
\q Bucuʼë iaʼbal-lëʼ para uluʼsë́dinëʼ bönachi queëʼ.
\p
\v 12 Cristo caz bupë́ʼë bönachi queëʼ caní para gaca
ilún xichinëʼ, para ilún ga ilaca idú nupa nácagaca ca
idútë le naca cazëʼ Lëʼ.
\v 13 Caní gaca ga idxintë dza huöácaruʼ tuz yúguʼtëruʼ
ca réajlëʼëruʼ Cristo, en ca núnbëʼëruʼ-nëʼ Zxíʼinëʼ Dios.
Gácaruʼ nál-la, en huöácaruʼ idú ca náquiëʼ Lë cazëʼ Cristo.
\v 14 Bítiʼrö gácaruʼ ca yuguʼ bíʼidoʼ, ca nácagaca nupa
naʼ tuʼtsaʼtë ca túngaca, en nácagaca ca tu le nachë́ʼ
lu yegu, o ca tu le röjchë́ʼ bítiʼtës böʼ recja, tuʼ taʼzíʼ
lu në́ʼeguequi bítiʼtës didzaʼ nu rusëdi léguequi, nu
naʼ rizíʼ yeʼe léguequi len yöl-laʼ sinaʼ que, en run
ga taʼchixi taʼnigui.
\v 15 Naʼa, rëʼu ni, tuʼ nadxíʼiruʼ luzáʼaruʼ, ral-laʼ güíʼiruʼ
didzaʼ le naca idútë li para gaca huöácaruʼ idú ca náquiëʼ
Cristo, en gácaruʼ tuz len Lëʼ, Nu naca Xani idú le naca
cazëʼ, le nácaruʼ rëʼu.
\v 16 Cristo caz runëʼ ga rutsaga dxiʼa idútë le naca
cazëʼ, le nácaruʼ rëʼu, ateʼ idútë le naca cazëʼ naʼ naguelaʼ
tsözxö́n niʼa que lë naʼ run tuz idútë le naca cazëʼ.
Cateʼ tu turuʼ runruʼ xichinruʼ, rëʼu naʼ dzágaruʼ le
naca cazëʼ, idútë rizxö́n, en raca idú, ca naʼ zeaj rácarö
idú ca nadxíʼiruʼ luzáʼaruʼ.
\s Yöl-laʼ naʼbán cubi náparuʼ tuʼ nácaruʼ tuz len Cristo
\p
\v 17 Uláz queëʼ Xanruʼ reaʼ libíʼiliʼ lë ni, en riguʼa
le lu náʼaliʼ, rnníaʼ: Bítiʼrö gunliʼ ca tun nupa bitiʼ
núnbëʼgaquiëʼ Dios, nupa naʼ tun ca taʼzaʼsö ládxiʼguequi,
\v 18 en nachul-la nanítigaca icja ládxiʼdoʼguequi. Tuʼ
cabí nö́zguequinëʼ le nácatë, en nazídigaquiëʼ, bitiʼ nazíʼgaquiëʼ
yöl-laʼ naʼbán naʼ runnëʼ Dios queë́ruʼ.
\v 19 Bitiʼ caʼ tuʼtuíʼinëʼ. Nudödi cuíngaquiëʼ lu le
ruáʼ döʼ. Idú ládxiʼgaquiëʼ tunëʼ yúguʼtë le cabí naca
tsahuiʼ.
\v 20 Nupa niʼ buluʼsedi libíʼiliʼ ca naca queëʼ Cristo,
bitiʼ caʼ buluʼsedi libíʼiliʼ gunliʼ ca tun bönachi
caní.
\v 21 Le naca idútë li biyö́niliʼ ca naca queëʼ Cristo,
en le nácaliʼ queëʼ tuʼsédinëʼ libíʼiliʼ le naca idútë
li naʼ zóalen Jesús.
\v 22 Guliʼnná beʼe yöl-laʼ bönáchisö queë́liʼ le gúcaliʼ
zíʼalö, lë naʼ riniti niʼa que yöl-laʼ rizë́ ladxiʼ queë́liʼ
le ruáʼ döʼ le guzxíʼ yeʼe libíʼiliʼ.
\v 23 Ral-laʼ huöácaliʼ cubi lu icja ládxiʼdoʼoliʼ, en
lu böʼ naca cázaliʼ.
\v 24 Ral-laʼ síʼiliʼ yöl-laʼ bönachi cubi le nunëʼ Dios
ca naca cazëʼ Lëʼ, le ruluíʼi cuini niʼa que le naca
dxiʼa, en le naca tsahuiʼ runliʼ, en run ga gaca gunliʼ
caní.
\p
\v 25 Que lë ni naʼ, bítiʼrö siʼ yë́ʼëliʼ. Yúguʼtëruʼ
ral-laʼ güíʼilenruʼ luzáʼaruʼ didzaʼ le nácatë, tuʼ dzágaruʼ
yúguʼtëruʼ idútë le naca cazëʼ Cristo.
\p
\v 26 Channö hualéliʼ, bitiʼ ral-laʼ gunliʼ dul-laʼ. Bitiʼ
ileliʼ xidzé.
\v 27 Bitiʼ bi gunliʼ le güíʼi lataj tuʼ xihuiʼ ucúl-la
libíʼiliʼ.
\p
\v 28 Nu bönniʼ ribanëʼ ral-laʼ usanëʼ yöl-laʼ gubán queëʼ,
en tsáziëʼ huen dxin para gataʼ queëʼ bi unödzjëʼ quégaca
nupa taʼyadzaj.
\p
\v 29 Bitiʼ güíʼiliʼ didzaʼ xihuiʼ, pero guliʼgüíʼ didzaʼ
dxiʼa, yuguʼ le ilácalen nu yöni, en ilún ga gaca dxiʼa
que nu naʼ.
\v 30 Bitiʼ usuhuíʼiniliʼ Dios Böʼ Láʼayi, tuʼ naca bëʼ
néquiliʼ queëʼ Dios tuʼ zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ,
ateʼ idxín dza údxi usölë́ʼ libíʼiliʼ lu dul-laʼ.
\p
\v 31 Guliʼcúa ladaj libíʼiliʼ
\q yöl-laʼ ruzxëʼe, en yöl-laʼ ridzáʼa,
\q en yöl-laʼ rilé, en yöl-laʼ ridil-la didzaʼ,
\q en yöl-laʼ rutsaga yudxi,
\q en yúguʼtë yöl-laʼ bitiʼ riléʼe luzáʼaliʼ dxiʼa.
\q
\v 32 Ral-laʼ gácaliʼ dxiʼi ladxiʼ,
\q en huéchiʼ ládxiʼliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ,
\q en uniti loliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ,
\q ca naʼ benëʼ Dios, buniti lahuëʼ libíʼiliʼ tuʼ nácaliʼ
tuz len Cristo.
\c 5
\s Ca ral-laʼ ilaca nupa nácagaca ca biʼi queë cazëʼ Dios
\p
\v 1 Tuʼ nácaliʼ ca biʼi queë cazëʼ Dios, ateʼ nadxíʼinëʼ
libíʼiliʼ, guliʼgüíʼ ladxiʼ gácaliʼ ca náquiëʼ Lëʼ.
\v 2 Ca naca yúguʼtë le runliʼ:
\q Ral-laʼ idxíʼiliʼ luzáʼaliʼ ca naʼ benëʼ Cristo.
\q Bidxíʼinëʼ rëʼu, en budödi cuinëʼ lu yöl-laʼ guti uláz
queë́ruʼ.
\q Ben cuinëʼ ca böaʼ bë́dxidoʼ rútiruʼ-baʼ lahuëʼ Dios
tuʼ nözi dul-laʼ nabágaʼruʼ.
\q Gúquiëʼ caʼ ca tu le riláʼ zxixi le raza ládxëʼë Dios
le rigúʼuruʼ lu bucugu láʼayi queëʼ.
\p
\v 3 Tuʼ nácaliʼ queëʼ Dios,
\q bitiʼ caʼ gunliʼ le ruáʼ döʼ,
\q en bitiʼ gunliʼ le cabí ral-laʼ gunliʼ,
\q en bitiʼ uhuídiʼliʼ.
\m Níʼirö cuntu nu gaca bi innë́ queë́liʼ.
\q
\v 4 Bitiʼ güíʼiliʼ didzaʼ xihuiʼ,
\q o didzaʼ canö́z, o didzaʼ cáʼasö,
\q yuguʼ le cabí ral-laʼ gunliʼ,
\q pero nácarö dxiʼa guië́liʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ.”
\m
\v 5 Chinö́z quéziliʼ nitúëʼ bönniʼ runëʼ le ruáʼ döʼ
bitiʼ caʼ tsáziëʼ ga rinná bëʼë Cristo tsözxö́n len Dios,
o nu bönniʼ runëʼ le cabí ral-laʼ gunëʼ, o nu bönniʼ ruhuídiʼnëʼ.
Nu naʼ ruhuidiʼ naca ca nu reaj ladxiʼ budóʼ guiö́j budóʼ
yaga.
\v 6 Bitiʼ güíʼiliʼ lataj nu siʼ yeʼe libíʼiliʼ len
didzaʼ bitiʼ nácatë. Tuʼ nözi dul-laʼ caní Dios gunëʼ
xíguiaʼ nupa bitiʼ túngaca ca rnna xtídzëʼë.
\v 7 Bitiʼ caʼ gunliʼ tuz bönachi caní.
\p
\v 8 Zíʼatëlö guzóaliʼ ga naca chul-la que dul-laʼ, pero
naʼa zóaliʼ lu beníʼ, tuʼ nácaliʼ tuz len Xanruʼ. Guliʼgaca
ca bönachi taʼdá lu beníʼ,
\v 9 tuʼ run beníʼ naʼ ga gácaruʼ dxiʼi ladxiʼ, en ga
güíʼiruʼ didzaʼ le naca idútë li, en ga gácaruʼ tsahuiʼ.
\v 10 Guliʼgüíʼ ladxiʼ inö́ziliʼ le raza ládxëʼë Xanruʼ.
\v 11 Bitiʼ gútsaʼliʼ nupa tun le ruáʼ döʼ, lë naʼ tunëʼ
ga naca chul-la que dul-laʼ, pero buliʼbéaj ga lináʼ yuguʼ
lë naʼ tunëʼ.
\v 12 Utuíʼiruʼ güíʼiruʼ didzaʼ ca naca le tun bönachi
naʼ bagáchiʼsö.
\v 13 Cateʼ bi ubéajruʼ ga lináʼ, gaca bëʼ yúguʼtë tsca
nácagaca, tuʼ gun le naca beníʼ ga gaca bëʼ yúguʼtë.
\v 14 Que lë ni naʼ nazúaj lu guichi lë naʼ rnna:
\q Bubán, liʼ naʼ rasiuʼ.
\q Guyasa ladaj nupa nátigaca.
\q Cristo uzeníʼë quiuʼ.
\p
\v 15 Buliʼyú cuinliʼ ca runliʼ. Bitiʼ gácaliʼ nupa
bitiʼ taʼyéajniʼini, pero guliʼgaca bönachi taʼyéajniʼi.
\v 16 Guliʼsíʼ xibé lataj dë queë́liʼ tuʼ chizóaruʼ dza
bitiʼ raca dxiʼa queë́ruʼ.
\v 17 Bitiʼ gácaliʼ bönniʼ bitiʼ bi nö́zguequinëʼ. Guliʼgüíʼ
ladxiʼ tséajniʼiliʼ le rë́ʼënëʼ Xanruʼ gunliʼ.
\q
\v 18 Bitiʼ súdxiliʼ, tuʼ gun yöl-laʼ rizudxi ga nítiliʼ
tsaz.
\q Guliʼgüíʼidaʼ lataj inná béʼenëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ.
\q
\v 19 Guliʼgüíʼilen luzáʼaliʼ didzaʼ tuliʼ iaʼtuliʼ,
\q ugunliʼ dxin yuguʼ le rul-la lë́gaca salmo,
\q en yuguʼ le rul-la yöl-laʼ ba Dios,
\q en yuguʼ le rul-la naguʼë Dios Böʼ Láʼayi icja ládxiʼdoʼoruʼ.
\q Idú ládxiʼruʼ ral-laʼ gúl-laruʼ queëʼ,
\q le cúʼuruʼ-nëʼ Dios yöl-laʼ ba.
\q
\v 20 Guliʼgún dxin Lëʼ Xanruʼ Jesucristo,
\q en guliʼguíëticaʼsëʼ Xúziruʼ Dios: “Xclenuʼ” ca naca
yúguʼtë.
\s Ca ral-laʼ gunruʼ quégaca diʼa dza queë́ruʼ
\p
\v 21 Guliʼgún ca rnna xtidzaʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ
para caní gunliʼ-nëʼ Dios zxön.
\p
\v 22 Libíʼiliʼ, yuguʼ nigula, guliʼgún ca rnna xtídzaʼgaquiëʼ
bönniʼ que queë́liʼ, ca naʼ ral-laʼ gunliʼ ca rnna xtídzëʼë
Xanruʼ.
\v 23 Caní ral-laʼ gunliʼ, tuʼ rinná béʼenëʼ bönniʼ nigula
queëʼ ca naʼ runëʼ Cristo, rinná béʼenëʼ bönachi queëʼ.
Cristo náquiëʼ caʼ Nu rusölá bönachi queëʼ, nupa naʼ
dzágagaca le naca cazëʼ Lëʼ.
\v 24 Ca naʼ tun bönachi queëʼ Cristo ca rnna xtídzëʼë,
lëscaʼ caní ral-laʼ ilunnu nigula ca rnna xtídzaʼgaquiëʼ
bönniʼ que queë́gacanu ca naca yúguʼtë le raca.
\p
\v 25 Libíʼiliʼ, yuguʼ bönniʼ, ral-laʼ idxíʼiliʼ-nu nigula
que queë́liʼ ca naʼ Cristo nadxíʼinëʼ bönachi queëʼ, en
budödi cuinëʼ, gútiëʼ uláz quégaquiëʼ.
\v 26 Gútiëʼ Cristo para bubéajëʼ quez queëʼ Dios bönachi
queëʼ naʼ, ateʼ nayárigaca tu lu nisa le naca xtídzëʼë.
\v 27 Gútiëʼ uláz quégaquiëʼ para gaca usudxinëʼ légaquiëʼ
lahuëʼ Dios, nácagaquiëʼ ca tu lariʼ lachi, bitiʼ nuáʼ
bösaj le nëʼaj, en bitiʼ naxúʼuna, en bitiʼ zoa nitú le
run ditaj le, pero runëʼ ga ilácagaquiëʼ idú dxiʼa, cuntu
nu gaca bi innë́ quégaquiëʼ.
\v 28 Ral-laʼ idxíʼiliʼ-nu nigula que queë́liʼ ca naʼ nadxíʼi
cuinliʼ. Nu bönniʼ nadxíʼinëʼ-nu nigula queëʼ, nadxíʼi
cuinëʼ.
\v 29 Cuntu nu bönniʼ runi ziʼ cuinëʼ, pero rugahuëʼ,
en run chiʼi cuinëʼ, ca runëʼ caʼ Cristo, ca rúnlenëʼ
bönachi queëʼ,
\v 30 nupa dzágagaca idútë le naca cazëʼ.
\q ¡Rëʼu ni dzágaruʼ le naca cazëʼ Lëʼ!
\q ¡Néquiniruʼ xipë́lëʼë, en dxita queëʼ!
\p
\v 31 Lëscaʼ caní nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Que
lë ni naʼ tu bönniʼ ral-laʼ ucáʼanëʼ xuz xinë́ʼë para
tsöjsóalenëʼ-nu nigula queëʼ, ateʼ irópatëʼ uluʼhuöáquiëʼ
tuz.”
\v 32 Lë naʼ nazúaj lu guichi ni ruluíʼi lahui tu le
naca idútë li, ateʼ nedaʼ réquidaʼ ruíʼi didzaʼ caʼ ca
naca queëʼ Cristo, en quégaca bönachi queëʼ naʼ.
\v 33 Lëscaʼ ruíʼi didzaʼ ca naca queë́liʼ. Yúguʼtëliʼ
libíʼiliʼ, bönniʼ, ral-laʼ idxíʼiliʼ-nu nigula que queë́liʼ
ca naʼ nadxíʼi cuinliʼ, ateʼ yuguʼ nigula ral-laʼ ilunnu
bal bönniʼ que queë́gacanu.
\c 6
\p
\v 1 Libíʼiliʼ, yuguʼ bíʼidoʼ, ral-laʼ gunliʼ ca rnna xtídzaʼgaquiëʼ
xuz xináʼaliʼ para caní gunliʼ ca rnna xtídzëʼë Xanruʼ.
Ral-laʼ gunliʼ le naca tsahuiʼ.
\v 2 Xibá zíʼalö naʼ benëʼ Dios le nachë́ʼ tu le guzxíʼ
lu nëʼë gunëʼ, naca lë naʼ rnna: “Ben bal xuz xinóʼo,
\v 3 ateʼ gaca dxiʼa quiuʼ, ateʼ xidzé suʼ ibanuʼ yödzölió
ni.”
\p
\v 4 Libíʼiliʼ, yuguʼ xuz, bitiʼ gun leliʼ zxíʼiniliʼ,
pero buliʼxö́n légacabiʼ, en guliʼsínaʼ légacabiʼ, en buliʼsëdi
légacabiʼ ca raza ládxëʼë Xanruʼ.
\p
\v 5 Libíʼiliʼ, núlöliʼ nácaliʼ bönniʼ nadóʼogaca, guliʼgún
ca rnna xtídzaʼgaquiëʼ xanliʼ luyú ni idú ládxiʼliʼ,
gunliʼ légaquiëʼ bal lu yöl-laʼ radxi queë́liʼ, en gunliʼ
xichíngaquiëʼ ca ral-laʼ gunliʼ xichinëʼ Cristo.
\v 6 Guliʼgún xichíngaquiëʼ, calë́gasö cateʼ niʼ tuʼyúëʼ
libíʼiliʼ para urúajliʼ dxiʼa lógaquiëʼ, pero idú ládxiʼliʼ
guliʼgún xichíngaquiëʼ ca raza ládxëʼë Dios, ca naʼ ral-laʼ
gunliʼ xichinëʼ Cristo.
\v 7 Idú ládxiʼliʼ guliʼgún xichíngaquiëʼ, ateʼ caní
gaca, gunliʼ xichinëʼ Xanruʼ, en calë́gasö xichíngaca bönachi.
\v 8 Nöz quéziliʼ ca gunëʼ Xanruʼ. Ubiʼë que queë́ruʼ
tsca naca le dxiʼa runruʼ sal-laʼ nadzanruʼ, o sal-laʼ
nácaruʼ bönniʼ nadóʼogaquiëʼ.
\p
\v 9 Libíʼiliʼ, nacuáʼ queë́liʼ bönniʼ nadóʼogaca, guliʼgún
dxiʼa caní quégaca huen dxin queë́liʼ naʼ, en bitiʼ uzéliʼ
ba nadx légaquiëʼ. Guliʼtsöjné ca naca queë́liʼ, yúʼuliʼ
lu nëʼë Xanruʼ zoëʼ yehuaʼ yubá laʼ ca nácatë quégaquiëʼ,
ateʼ Lëʼ bitiʼ rutsë́ʼë ca runëʼ que que bönachi.
\s Dios runnëʼ queë́ruʼ le tun chiʼi rëʼu
\p
\v 10 Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼgaca tsutsu tuʼ nácaliʼ
tuz len Xanruʼ, en zóalen libíʼiliʼ yöl-laʼ huáca zxön
queëʼ.
\v 11 Guliʼgún chiʼi cuinliʼ, ugunliʼ dxin yuguʼ le runnëʼ
Dios queë́ruʼ, le tun chiʼi rëʼu, para gaca sóaliʼ tsutsu
cateʼ guë́ʼëni siʼ bëʼ tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ.
\v 12 Bitiʼ ridíl-lalenruʼ bönachi néquiguequini bëlaʼ,
en dxita, pero ridíl-lalenruʼ yöl-laʼ unná bëʼ quégaca
böʼ xihuiʼ taʼdá lu böʼös, en dzágagaca nupa taʼnná bëʼ,
en nupa nadéliʼgaca yöl-laʼ unná bëʼ, en nupa dë lu náʼagaca,
nupa nacuáʼ yödzölió ni ga naca chul-la que dul-laʼ.
\v 13 Que lë ni naʼ:
\q Guliʼsíʼ yúguʼtë le runnëʼ queë́ruʼ Dios le tun chiʼi
rëʼu,
\q para cateʼ idxín queë́ruʼ dza niʼ ilaca le nácagaca
xihuiʼ,
\q gaca guáʼ ilenliʼ,
\q en cateʼ údxi gunliʼ caní, ugáʼanaliʼ tsutsu.
\q
\v 14 Guliʼsóa tsutsu.
\q Guliʼsíʼ le naca idútë li,
\q le gaca queë́liʼ ca tu guídi gugaʼ lë́ʼëliʼ.
\q Guliʼgaca tsahuiʼ tuʼ gun chiʼi libíʼiliʼ le naca tsahuiʼ
\q ca run tu lariʼ yödx run chiʼi luchuʼë bönniʼ rejëʼ
gudil-la.
\q
\v 15 Guliʼsóa sinaʼ para gunliʼ libán que didzaʼ dxiʼa
\q le ribequi dxi icja ládxiʼdoʼoruʼ lahuëʼ Dios,
\q ca naʼ ruzóa cuinëʼ sinaʼ,
\q en ridë́ʼë xiráchuëʼ tu bönniʼ rejëʼ gudil-la.
\q
\v 16 Le naca lo, yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Cristo
\q gaca queë́liʼ ca tu le naca tsutsu uzëliʼ loliʼ,
\q para cabí gál-laʼ yuguʼ le usán tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ,
\q le nácagaca ca yaga túchiʼdoʼ zoa guíʼ láhuilöguequi.
\q
\v 17 Yöl-laʼ rusölá gaca queë́liʼ ca tu luʼu guíë le gun
chiʼi ícjaliʼ.
\q Xtídzëʼë Dios gaca queë́liʼ ca tu guíë tuchiʼ
\q le runnëʼ Dios Böʼ Láʼayi queë́ruʼ,
\q para utíl-lalenruʼ le naca xihuiʼ.
\q
\v 18 Guliʼgún yúguʼtë lë ni,
\q en buliʼlidzëʼ Dios inábiliʼ-nëʼ gácalenëʼ libíʼiliʼ.
\q Buliʼlídzaticaʼsëʼ Dios zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ.
\q Para gunliʼ caní ral-laʼ usubán ládxiʼliʼ en cabí huö́aj
ládxiʼliʼ,
\q inábiliʼ-nëʼ Dios gácalenëʼ nupa néquiguequi queëʼ.
\p
\v 19 Buliʼlidzëʼ Dios, inábiliʼ-nëʼ gácalenëʼ caʼ nedaʼ,
en gunnëʼ quiaʼ didzaʼ cateʼ ral-laʼ guʼa didzaʼ, en gunëʼ
ga gacaʼ rugu ladxiʼ cateʼ gunaʼ libán para uzéajniʼidaʼ
bönachi ca naca le bigachiʼ que didzaʼ dxiʼa.
\v 20 Dios budödëʼ lu naʼa didzaʼ dxiʼa naʼ para gunaʼ
libán que, ateʼ tuʼ benaʼ caní yuʼa lidxi guíë ni. Buliʼlidzëʼ
Dios channö, inábiliʼ-nëʼ gunëʼ ga gacaʼ rugu ladxiʼ para
gunaʼ libán que didzaʼ dxiʼa ca ral-laʼ gunaʼ.
\s Ruúdx didzaʼ bëʼë Pablo
\p
\v 21 Tíquico, bö́chiʼruʼ naʼ nadxíʼiruʼ-nëʼ, en runëʼ xichinëʼ
Xanruʼ idú ládxëʼë, quíxjöiʼinëʼ libíʼiliʼ idú ca raca
quiaʼ, en ca runaʼ nedaʼ ni.
\v 22 Que lë ni naʼ, isö́l-laʼa-nëʼ queë́liʼ, ateʼ uluíʼinëʼ
libíʼiliʼ ca raca queë́tuʼ, ateʼ caní utipëʼ ládxiʼliʼ.
\p
\v 23 Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo
gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ, en gataʼ queë́liʼ
yöl-laʼ nadxíʼi le dzaga yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Cristo,
yúguʼtëliʼ naʼ néquiliʼ queëʼ.
\v 24 Le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ gaca queë́liʼ, yúguʼtëliʼ
naʼ nadxíʼiliʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo, naca idú yöl-laʼ
nadxíʼi queë́liʼ Lëʼ. ¡Caʼ gaca! 
