\id PHP
\h Filipenses
\toc1 Filipenses
\mt DIDZAʼ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ FILIPOS
\c 1
\s Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo nacuáʼ Filipos
\p
\v 1 Nedaʼ, Pablo, encaʼ biʼi Timoteo, nactuʼ huen dxin
queëʼ Jesucristo. Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ, réajlëʼëliʼ
Cristo, en libíʼiliʼ, dë lu náʼaliʼ xichinëʼ Cristo, en
libíʼiliʼ, run chíʼiliʼ bönachi queëʼ Cristo. Zóaliʼ
Filipos, en néquiliʼ queëʼ Dios, en nácaliʼ tuz len Jesucristo.
\v 2 Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo
gunnëʼ queë́liʼ le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ, en gunëʼ ga
soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ.
\s Pablo rinábinëʼ Dios bi gunëʼ quégaca bönachi taʼyéajlëʼ Cristo
\p
\v 3 Reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ”, cateʼ rizáʼ ládxaʼa queë́liʼ.
\v 4 Cateʼ rulidzaʼ-nëʼ Dios, en rinábidaʼ-nëʼ gácalenëʼ
libíʼiliʼ, rudzeja ládxaʼa
\v 5 tuʼ röjnedaʼ ca bénlenliʼ nedaʼ tsözxö́n dxin que
didzaʼ dxiʼa. Gusí loliʼ runliʼ dxin naʼ dza niʼ siʼ
biyö́niliʼ, en runliʼ le ga ridxintë naʼa dza.
\v 6 Dios gusí lahuëʼ runëʼ tu le naca dxiʼa lu icja
ládxiʼdoʼoliʼ. Ruzxöni ládxaʼa Lëʼ gúnticaʼsëʼ caní
ga idxintë dza huödëʼ Jesucristo.
\v 7 Ca naʼ rizáʼ ládxaʼa queë́liʼ naca ca ral-laʼ gunaʼ
tuʼ nadxíʼideʼedaʼ libíʼiliʼ. Yúguʼtëliʼ ruzíʼiliʼ xibé
tsözxö́n len nedaʼ le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ, tsanni
ni yuʼa lidxi guíë, en lëscaʼ caní benliʼ cateʼ niʼ bëʼa
didzaʼ, cateʼ naʼ benaʼ libán que didzaʼ dxiʼa le benaʼ
ga bidxín queë́liʼ tsaz.
\v 8 Nö́zinëʼ Dios ca nadxíʼideʼedaʼ libíʼiliʼ. Naca
ca naʼ nadxíʼideʼenëʼ Lë cazëʼ Jesucristo rëʼu.
\v 9 Rinábidaʼ-nëʼ Dios gunëʼ ga idxíʼiröliʼ luzáʼaliʼ,
en gátaʼdaʼ queë́liʼ yöl-laʼ rácadaʼ, en yöl-laʼ réajniʼi
idú
\v 10 para gaca cöliʼ le nácatërö dxiʼa. Channö gaca
caní queë́liʼ, gácaliʼ idú dxiʼa, ateʼ cuntu nu gaca bi
innë́ queë́liʼ dza niʼ huödëʼ Cristo.
\v 11 Le nácaliʼ naca bëʼ le naca dxiʼa runëʼ Cristo
lu icja ládxiʼdoʼoliʼ para iláʼ lahui yöl-laʼ zxön queëʼ
Dios, en gaca queëʼ yöl-laʼ ba.
\s Zóaruʼ nabanruʼ para gácaruʼ ca náquiëʼ Cristo
\p
\v 12 Böchiʼ luzáʼadoʼ, rë́ʼëndaʼ inö́ziliʼ lë ni: Yúguʼtë
le guca quiaʼ gulácalen nedaʼ para guzxéquiʼrödaʼ benaʼ
libán que didzaʼ dxiʼa.
\v 13 Caní guca, yúguʼtë niʼa náʼagaquiëʼ bönniʼ yúlahuiʼ,
en iaʼzícaʼrëʼ bönniʼ ni nö́zguequinëʼ yuʼa lidxi guíë
ni tuʼ runaʼ xichinëʼ Cristo.
\v 14 Tuʼ yuʼa nedaʼ lidxi guíë ni ben ga látuʼbiquiʼ
yúguʼtë bö́chiʼruʼ nácagacarëʼ rugu ladxiʼ, ateʼ tuʼzxöni
ládxiʼgaquiëʼ Xanruʼ, en bítiʼrö tádxinëʼ tunëʼ libán
que xtídzëʼë Dios.
\p
\v 15 Le nácatë bal-lëʼ tunëʼ libán queëʼ Cristo tuʼ
tuʼzxéʼenëʼ nedaʼ, en taʼdil-lëʼ, pero iaʼbal-lëʼ tunëʼ
libán queëʼ idú ládxiʼgaquiëʼ.
\v 16 Yuguʼ bönniʼ tuʼzxéʼenëʼ naʼ tunëʼ libán queëʼ
Cristo lu yöl-laʼ run ba zxön cuíngaquiëʼ, en calëga idú
ládxiʼgaquiëʼ. Të́ʼënnëʼ uluʼsacaʼ ziʼë nedaʼ tsanni
ni yuʼa lidxi guíë.
\v 17 Yuguʼ bönniʼ idú ládxiʼgaquiëʼ naʼ, lu yöl-laʼ nadxíʼi
quégaquiëʼ tunëʼ libán queëʼ, tuʼ nö́zguequinëʼ Dios caz
budödëʼ lu naʼa dxin runaʼ, runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa.
\v 18 Bitiʼ run lë naʼ ga röʼa böniga. Rudzéjadaʼ tuʼ
raca libán queëʼ Cristo nácatiʼtës, sal-laʼ tunëʼ libán
idú ládxiʼgaquiëʼ o bitiʼ tunëʼ le caní.
\p Naʼa, rudzéjarödaʼ
\v 19 tuʼ chinö́zidaʼ uláʼ lu le raca quiaʼ, yuʼa lidxi
guíë ni, tuʼ rulídzaliʼ-nëʼ Dios, en tuʼ rácalenëʼ Dios
Böʼ Láʼayi nedaʼ. Náquiëʼ Böʼ risö́l-lëʼë Jesucristo queë́ruʼ.
\v 20 Caní rë́ʼëndaʼ, en ruzxöni ládxaʼa-nëʼ Dios, gunëʼ
ga bitiʼ utuíʼidaʼ, en gunëʼ ga gaca guʼa didzaʼ lu yöl-laʼ
rugu ladxiʼ, ateʼ lu naʼa nedaʼ gácaticaʼsö yöl-laʼ ba
queëʼ Cristo naʼa dza, en yuguʼ dza záʼgaca, sal-laʼ gun
bayudxi gátiteaʼ, o soaʼ ibanaʼ.
\v 21 Ca runi nedaʼ, channö zoaʼ nabanaʼ, naca para gacaʼ
ca náquiëʼ Cristo, en channö gátiaʼ, naca tu le uzíʼiraʼ
xibé.
\v 22 Channö huáca gunaʼ dxin le gácalen didzaʼ dxiʼa
queëʼ Cristo channö sóasaʼ ibanaʼ, bitiʼ nözdaʼ bízxilö
ral-laʼ cö́aʼ.
\v 23 Naca böniga cö́aʼ. Rë́ʼëndaʼ gátiteaʼ para tsöjsóalenteaʼ-nëʼ
Cristo, tuʼ gácatërö dxiʼa quiaʼ,
\v 24 pero runrö bayudxi sóasaʼ ibanaʼ para séquiʼdaʼ
gácalenaʼ libíʼiliʼ.
\v 25 Tuʼ chinö́zidaʼ naca caní, nözdaʼ caʼ ugáʼanalenaʼ
libíʼiliʼ para gácalenaʼ libíʼiliʼ para gácarö idú ca
réajlëʼëliʼ Cristo, ateʼ udzéjaröliʼ tuʼ réajlëʼëliʼ
Lëʼ.
\v 26 Caní naca, udusóalenaʼ libíʼiliʼ leyúbölö, le gun
ga tsaz ládxiʼliʼ-nëʼ Jesucristo niʼa que le gunëʼ, gácalenëʼ
nedaʼ.
\p
\v 27 Guliʼgüíʼsö ladxiʼ gácaliʼ ca saʼyéaj didzaʼ dxiʼa
queëʼ Cristo. Caní gaca, channö uduyúaʼ libíʼiliʼ o channö
soaʼ ziʼtuʼ, huayö́nidaʼ nácaliʼ tsutsu, en nácaliʼ tuz,
runliʼ tsözxö́n dxin que le réajlëʼëruʼ le zaʼ queë́ruʼ
niʼa que didzaʼ dxiʼa.
\v 28 Bitiʼ güíʼiliʼ nupa bitiʼ taʼléʼe libíʼiliʼ dxiʼa
lataj ilún gadxi libíʼiliʼ. Lë ni uluíʼi légaquiëʼ ilaʼnítiëʼ,
pero uláliʼ libíʼiliʼ, le gaca bëʼ rácalenëʼ Dios caz
libíʼiliʼ.
\v 29 Dios ruʼë libíʼiliʼ lataj gunliʼ xichinëʼ Cristo,
calë́gasö ca réajlëʼëliʼ Lëʼ, pero lëscaʼ ca riguíʼi rizácaʼliʼ
cateʼ runliʼ xichinëʼ.
\v 30 Naʼa, gaca gunliʼ nedaʼ tsözxö́n güíʼi ládxiʼruʼ
gunruʼ libán que didzaʼ dxiʼa. Biléʼe quéziliʼ ca gudíʼi
guzxácaʼa cateʼ benaʼ caní zíʼalö, ateʼ riyö́niliʼ ca
riguíʼi rizácaʼa caʼ naʼa.
\c 2
\s Gúquiëʼ Cristo nöxaj ladxiʼ, ateʼ bidéliʼnëʼ yöl-laʼ zxön
\q
\v 1 Cristo runëʼ ga rutipa ládxiʼliʼ,
\q en lu yöl-laʼ nadxíʼi queëʼ ruhuéchiʼ ládxëʼë libíʼiliʼ,
\q en runëʼ ga nácaliʼ tuz len Dios Böʼ Láʼayi,
\q en ga nadxíʼiliʼ luzáʼaliʼ,
\q en ga ruhuéchiʼ ládxiʼliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ.
\m
\v 2 Naʼa guliʼgún ga udzéjarö ládxaʼa. Para gunliʼ
caní, ral-laʼ gácaliʼ tuz len luzáʼaliʼ, en gaca lë́bisö
ca nadxíʼiliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ. Lëscaʼ caní
ral-laʼ gácaliʼ tuz lu böʼ naca cázaliʼ, en ca rizáʼ ládxiʼliʼ.
\v 3 Ca naca le runliʼ, bitiʼ bi ral-laʼ gunliʼ lu yöl-laʼ
rudul-liʼ queë́liʼ, o para gun ba zxön cuinliʼ, pero dxíʼadoʼ
ral-laʼ gunliʼ yúguʼtë, en cabí guéquiliʼ nadéliʼröliʼ
libíʼiliʼ ca luzáʼaliʼ.
\v 4 Guliʼgüíʼ ladxiʼ gaca dxiʼa caʼ que luzáʼaliʼ, en
calëga queë́ziliʼ.
\p
\v 5 Ral-laʼ gácaliʼ nöxaj ladxiʼ ca naʼ gúquiëʼ Jesucristo
nöxaj ladxiʼ.
\v 6 Lëʼ naca cazëʼ lë́bisö ca náquiëʼ Dios caz, pero
bitiʼ gúquinëʼ ral-laʼ gunëʼ bayudxi ugáʼanëʼ lë́bisö
ca naʼ náquiëʼ Dios.
\v 7 Bucáʼana cazëʼ yúguʼtë le napëʼ, en ben cuinëʼ ca
tu bönniʼ nadóʼo. Guljëʼ ca talaj bönachi, en gúquiëʼ
idú bönachi.
\v 8 Cateʼ niʼ náquiëʼ bönniʼ, gúquiëʼ nöxaj ladxiʼ, en
benëʼ ca rnna xtídzëʼë Dios, en gútiëʼ. Gudë́ʼë lëʼe yaga
cruz ca naʼ raca queëʼ nu bönniʼ nabáguëʼë dul-laʼ.
\v 9 Que lë ni naʼ Dios buchisëʼ Lëʼ, en benëʼ ga náquiëʼ
lo niʼ yehuaʼ yubá, en benëʼ ga lëʼ tu le nácatërö lo
ca yúguʼtë lágaca bönachi.
\v 10 Caní benëʼ Dios para cateʼ ilaʼyöni ca naʼ lëʼ
Jesús, uluʼzechu zxíbigaca yúguʼtë nupa nacuáʼ yehuaʼ
yubá, en lu yödzölió, en lu lataj chul-la.
\v 11 Yúguʼtëʼ ilaʼguíxjöʼë yálajdoʼ Jesucristo náquiëʼ
Xanruʼ para gaca yöl-laʼ ba queëʼ Xúziruʼ Dios.
\s Ral-laʼ gácaruʼ ca tu le taʼgúʼu beníʼ yödzölió ni
\p
\v 12 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, ca naʼ benliʼ ca
rnna xtídzaʼa cateʼ niʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ, runrö bayudxi
gunliʼ ca rnna xtídzaʼa naʼa, tsanni ni zoaʼ ziʼtuʼ ga
zóaliʼ. Guliʼgún xichinëʼ Xanruʼ ga idxintë dza údxi
usölë́ʼ libíʼiliʼ. Guliʼgún caní lu yöl-laʼ radxi queë́liʼ
Lëʼ, en lu yöl-laʼ rizxizi.
\v 13 Lë cazëʼ Dios runëʼ dxin lu icja ládxiʼdoʼoliʼ.
Runëʼ ga rë́ʼëniliʼ gunliʼ le raza ládxëʼë Lëʼ, en runëʼ
caʼ ga séquiʼliʼ gunliʼ lë naʼ.
\p
\v 14 Guliʼgún yúguʼtë le ral-laʼ gunliʼ, en bitiʼ bi
innëliʼ que, en bitiʼ til-la dídzaʼliʼ.
\v 15 Caní ral-laʼ gunliʼ, para cabí gaca nu bi innë́ queë́liʼ,
pero caní gácaliʼ ca zxíʼini cazëʼ Dios, nácaliʼ idú
dxiʼa yödzölió ga ni zóaliʼ ladaj bönachi bitiʼ nácagaca
tsahuiʼ, en nucáʼanagaca Dios. Libíʼiliʼ rigúʼuliʼ beníʼ
ládjagaquiëʼ ca naʼ taʼgúʼu beníʼ bölaj lúzxiba cateʼ
ni naca chul-la,
\v 16 cateʼ ruíʼiliʼ lógaquiëʼ didzaʼ ibániguequinëʼ.
Channö caní gunliʼ, huáca udzéjadeʼedaʼ niʼa que le naca
cázaliʼ dza huödëʼ Cristo, tuʼ inözdaʼ bitiʼ guca nítisö
guzóa bönadxi gátiaʼ, en calëga nítisö benaʼ dxin.
\v 17 Yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Cristo naca tu le raza
ládxëʼë Dios. Sal-laʼ gun bayudxi gátiaʼ para gaca idú
yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ Lëʼ, udzéjadaʼ, en uzíʼlenaʼ xibé
tsözxö́n yúguʼtëliʼ.
\v 18 Lëscaʼ caní ral-laʼ udzéjaliʼ libíʼiliʼ, en uzíʼlenliʼ
tsözxö́n nedaʼ xibé.
\s Ca tunbiʼ biʼi Timoteo, en biʼi Epafrodito
\p
\v 19 Channö caní rë́ʼënëʼ Xanruʼ Jesús, runaʼ löza isö́l-laʼteaʼ-biʼ
biʼi Timoteo ga zóaliʼ, ateʼ níʼirö udzéjadaʼ cateʼ huö́dabiʼ
ududíxjöiʼibiʼ nedaʼ cátëze raca queë́liʼ.
\v 20 Túzibiʼ lëbiʼ rizáʼ ládxiʼbiʼ ca naʼ rizáʼ ládxaʼa
nedaʼ, en ruíʼidaʼ ládxiʼbiʼ libíʼiliʼ.
\v 21 Yúguʼtë bönniʼ iaʼzícaʼrö, le naca quégacasëʼ tuíʼi
ládxiʼgaquiëʼ. Bitiʼ tuíʼi ládxiʼgaquiëʼ xichinëʼ Cristo.
\v 22 Nöz quéziliʼ ca benbiʼ biʼi Timoteo, ca naʼ burúajbiʼ
dxiʼa. Bénlenbiʼ nedaʼ tsözxö́n dxin que didzaʼ dxiʼa,
ateʼ nácabiʼ quiaʼ ca tubiʼ biʼi bönniʼ rúnlenbiʼ-nëʼ
tsözxö́n xúzibiʼ dxin.
\v 23 Isö́l-laʼa-biʼ biʼi Timoteo ga zóaliʼ cateʼ inözdaʼ
nacxi gaca quiaʼ ni
\v 24 sal-laʼ ruzxöni ládxaʼa-nëʼ Xanruʼ gunëʼ ga uduyúteaʼ
libíʼiliʼ.
\p
\v 25 Lëscaʼ réquidaʼ run bayudxi isö́l-laʼa-biʼ bíʼi bö́chiʼruʼ
Epafrodito ga zóaliʼ. Biʼi ni bénlenbiʼ nedaʼ tsözxö́n
dxin queëʼ Cristo, ateʼ gudíl-lalentuʼ tuʼ xihuiʼ. Libíʼi
cázaliʼ gusö́l-laʼliʼ-biʼ ga zoaʼ para gácalenbiʼ nedaʼ.
\v 26 Lë cázabiʼ rë́ʼënibiʼ uduyúbiʼ libíʼiliʼ, en ruíʼidaʼ
ládxiʼbiʼ libíʼiliʼ tuʼ biyö́niliʼ ben bayáʼ queë́biʼ.
\v 27 Le nácatë güíʼibiʼ, en guqui gátibiʼ, pero buéchiʼ
ládxëʼë-biʼ Dios, en calë́gasö lëbiʼ, pero buéchiʼ ládxëʼë
caʼ nedaʼ, para cabí isë́birö ládxaʼa ca naʼ risëbi ládxaʼa
naʼa.
\v 28 Que lë ni naʼ, gúʼunirödaʼ isö́l-laʼa-biʼ queë́liʼ
para gaca udzéjaliʼ leyúbölö cateʼ uléʼeliʼ-biʼ, en bítiʼrö
isëbi ládxaʼa nedaʼ.
\v 29 Guliʼsíʼ lu náʼaliʼ lëbiʼ lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ,
tuʼ nácabiʼ biʼi bö́chiʼruʼ réajlëʼëbiʼ Cristo. Guliʼgún
bal yúguʼtë bönachi nácagaca ca nácabiʼ lëbiʼ,
\v 30 tuʼ guzóa bönadxi queë́biʼ gátibiʼ tuʼ benbiʼ xichinëʼ
Cristo, en tuʼ gúcalenbiʼ nedaʼ uláz queë́liʼ.
\c 3
\s Le naca idú tsahuiʼ
\p
\v 1 ¡Naʼa, böchiʼ luzáʼadoʼ, buliʼdzeja tuʼ nácaliʼ tuz
len Xanruʼ! Bitiʼ rupizxaj nedaʼ uzúajaʼ queë́liʼ leyúbölö
lë naʼ buzúajaʼ queë́liʼ zíʼalö, tuʼ gácalen lë ni libíʼiliʼ.
\v 2 Guliʼgún chiʼi cuinliʼ lógaca nupa niʼ tuáʼ döʼ.
Nácagaca ca yuguʼ böʼcuʼ síniaʼ, nupa naʼ tun bayudxi
irugu lu xipë́laʼgaquiëʼ bönniʼ le naca bëʼ nazíʼ lu
náʼgaquiëʼ xtídzëʼë Dios.
\v 3 Rëʼu nadéliʼruʼ lë naʼ naca idútë li, le naca bëʼ
nazíʼ lu náʼaruʼ le runnëʼ queë́ruʼ Dios. Tuʼ réajlëʼëruʼ
Dios, zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi rëʼu, ateʼ rudzéjaruʼ tuʼ
nácaruʼ tuz len Jesucristo. Bitiʼ caʼ ruzxöni ládxiʼruʼ
tu le runruʼ rácasö queë́ruʼ.
\v 4 Laʼtuʼ ruzxöni ládxiʼruʼ lë ni, lëscaʼ nedaʼ chinadéliʼdaʼ
bi uzxöni ládxaʼa. Channö zoëʼ nu bönniʼ réquinëʼ ulë́ʼ
tuʼ nacuáʼ le nunëʼ, nedaʼ nadéliʼrödaʼ ca bönniʼ naʼ:
\q
\v 5 Gurugu lu xipë́laʼa lë naʼ naca bëʼ cateʼ niʼ gúquidaʼ
xunuʼ dza.
\q Guljaʼ ladaj diʼa dza quégaca bönachi Israel.
\q Nababaʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Benjamín.
\q Xuz xináʼa nácagaquiëʼ idú bönachi hebreo.
\q Gucaʼ bönniʼ yudoʼ fariseo ca naʼ benaʼ ca rinná bëʼ
xibá queëʼ Dios.
\q
\v 6 Bëʼdaʼ ládxaʼa xibá naʼ ga bidxintë gudxía ládxaʼa
bönachi queëʼ Cristo.
\q Tsca gaca gáquiëʼ tsahuiʼ tu bönniʼ tuʼ runëʼ ca rinná
bëʼ xibá naʼ, cuntu nu bi guca innë́ quiaʼ.
\p
\v 7 Naʼa, yúguʼtë lë naʼ benaʼ zxön zíʼalö, nuzóaʼ tsöláʼalö
tuʼ néquidaʼ queëʼ Cristo.
\v 8 Calë́gasö yuguʼ lë naʼ, pero nuzóaʼ caʼ tsöláʼalö
yúguʼtë le dë, para gaca gúnbeʼedaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo,
le nácatërö lesacaʼ ca yúguʼtë lë naʼ. Para gúnbeʼedaʼ
Lëʼ gurúʼunaʼ níʼilö yúguʼtë, en réquidaʼ naca ca bëbu,
para uziʼa xibë́ʼ Cristo,
\v 9 en para gacaʼ tuz len Lëʼ. Nuhuöácaʼ tsahuiʼ, calëga
tuʼ runaʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ, pero Dios caz bunëʼ
nedaʼ tsahuiʼ tuʼ réajlëʼa Cristo, ca naʼ ruúnëʼ tsahuiʼ
yúguʼtë nupa taʼyéajlëʼ Lëʼ.
\v 10 Rë́ʼënisidaʼ gúnbëʼa-nëʼ Cristo, en sóalen yöl-laʼ
huáca queëʼ Dios nedaʼ, lë naʼ busubán Cristo lu yöl-laʼ
guti, ateʼ gunaʼ Lëʼ tsözxö́n, quiʼi sacaʼa ca naʼ gudíʼi
guzxáquëʼë Lëʼ, en soaʼ sinaʼ gátiaʼ ca gútiëʼ Lëʼ,
\v 11 tuʼ runaʼ löza Dios, usubanëʼ caʼ nedaʼ lu yöl-laʼ
guti.
\s Le runruʼ para idxinruʼ xilátjaruʼ
\p
\v 12 Bitiʼ rnníaʼ chinadéliʼdaʼ yúguʼtë lë ni gunnëʼ
quiaʼ, en bitiʼ réquidaʼ chinacaʼ idú tsahuiʼ. Naʼa, runaʼ
bayudxi idéliʼdaʼ yúguʼtë lë naʼ, tuʼ chibidéliʼnëʼ Jesucristo
nedaʼ.
\v 13 Böchiʼ luzáʼadoʼ, bitiʼ caʼ nadéliʼdaʼ yuguʼ lë
ni, pero tuz le runaʼ bayudxi. Ruzál-la ládxaʼa le chibidéliʼdaʼ,
ateʼ runaʼ bayudxi idéliʼdaʼ le zaʼ.
\v 14 Runaʼ ca runëʼ tu bönniʼ rixítiʼdëʼë para idxinëʼ
xilatjëʼ para idéliʼnëʼ tu le uziʼë xibé. Caní runaʼ
para idéliʼdaʼ lë naʼ bulidzëʼ Dios rëʼu para gataʼ
queë́ruʼ niʼ yehuaʼ yubá tuʼ nácaruʼ tuz len Jesucristo.
\p
\v 15 Caní ral-laʼ gunruʼ yúguʼtëruʼ rëʼu, naca idú ca
réajlëʼëruʼ Cristo. Channö réquiliʼ bál-laliʼ ral-laʼ
gunliʼ tu le yúbölö, rinábidaʼ-nëʼ Dios uzéajniʼinëʼ libíʼiliʼ.
\v 16 Naʼa, ca naca lë naʼ bidéliʼruʼ, ral-laʼ gúnticaʼsiruʼ
caní.
\p
\v 17 Böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼgún ca naʼ runaʼ nedaʼ.
Chibuluíʼituʼ libíʼiliʼ ca ral-laʼ gunliʼ. Buliʼyú ca
tun nupa naʼ tun ca naʼ bentuʼ netuʼ.
\v 18 Chigudxi cazaʼ libíʼiliʼ zián luzuí, ateʼ reaʼ
libíʼiliʼ leyúbölö len yöl-laʼ ribödxi quiaʼ, rnníaʼ:
Le tunëʼ zián bönniʼ run ga nácagaquiëʼ ca nupa bitiʼ
taʼléʼe Cristo dxiʼa, tuʼ tuʼzóëʼ tsöláʼalö le ben cazëʼ
Lëʼ lëʼe yaga cruz.
\v 19 Yuguʼ bönniʼ tunëʼ caní, tsöjáquiëʼ lu guíʼ gabila,
tuʼ naca le taʼzësö ládxiʼgaquiëʼ dios quégaquiëʼ, ateʼ
tun ba zxön cuíngaquiëʼ niʼa que lë naʼ ral-laʼ gun ga
uluʼtuíʼinëʼ. Tuíʼi ládxiʼsë le dë yödzölió ni,
\v 20 pero rëʼu ni ruíʼi ládxiʼruʼ le dë yehuaʼ yubá
ga nabábaruʼ, en ribö́zaruʼ dza huödëʼ Xanruʼ Jesucristo,
Nu rusölá rëʼu, urúajëʼ yehuaʼ yubá naʼ.
\v 21 Lëʼ utsë́ʼë idútë le naca cázaruʼ, le riniti caz,
en gunëʼ ga huöáca ca naca idútë le naca cazëʼ Lëʼ, le
sóaticaʼsö. Caní gunëʼ len yöl-laʼ huáca zxön queëʼ le
ugunëʼ dxin para inná béʼenëʼ yúguʼtë.
\c 4
\s Ral-laʼ udzéjalenticaʼsiruʼ-nëʼ Xanruʼ
\p
\v 1 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼgaca tsutsu
ca réajlëʼëliʼ-nëʼ Xanruʼ. Nadxíʼideʼedaʼ libíʼiliʼ, en
rë́ʼëndaʼ uduyúaʼ libíʼiliʼ. Runliʼ ga rudzéjadaʼ, en
nácaliʼ ca tu le ruziʼa xibé.
\p
\v 2 Libíʼiliʼ, Evodia, en Síntique, rátaʼyuaʼ loliʼ gácaliʼ
tuz ca ral-laʼ ilaca nupa néquiguequi queëʼ Xanruʼ.
\v 3 Naʼa, bö́chaʼa idú, rë́ʼëndaʼ gácalenuʼ irópanu ni,
tuʼ gulúnlennu nedaʼ dxin, cateʼ bentuʼ libán que didzaʼ
dxiʼa. Lëscaʼ buluʼdzáguiëʼ Clemente, en iaʼzícaʼrëʼ
luzáʼa naʼ netuʼ. Chinazúajgaca lágaquiëʼ yehuaʼ yubá
ga naʼ nazúajgaca lágaca nupa chinadéliʼgaca yöl-laʼ
naʼbán idú.
\q
\v 4 ¡Buliʼdzéjalenticaʼsö-nëʼ Xanruʼ!
\q Leyúbölö, rnníaʼ: ¡Buliʼdzeja!
\q
\v 5 ¡Guliʼgaca dxiʼi ladxiʼ len yúguʼtë bönachi!
\q ¡Chizóa huödëʼ Xanruʼ!
\p
\v 6 Bitiʼ ubi uguíʼiliʼ, pero guliʼnabi-nëʼ Dios le riquíniliʼ,
en guliʼguíëʼ: “Xclenuʼ” ca naca yúguʼtë lë naʼ rinábaliʼ.
\v 7 Dios gunëʼ ga gaca queë́liʼ le cuéqui dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ,
lë naʼ nadö́dirö bëʼ ca le gaca ilaʼyéajniʼi bönachi.
Lë naʼ ribequi dxi icja ládxiʼdoʼoruʼ gun chiʼi icja
ládxiʼdoʼoliʼ, en le rizáʼ ládxiʼliʼ tuʼ nácaliʼ tuz
len Jesucristo.
\s Ral-laʼ saʼ ládxiʼruʼ le nácagaca dxiʼa
\p
\v 8 Ga ruúdxitë, böchiʼ luzáʼadoʼ, guliʼsáʼ ládxiʼliʼ:
\q Yúguʼtë le naca dxiʼa, en le naca bicaʼ ba,
\q en le naca idútë li, en le naca idú,
\q en le naca tsahuiʼ, en le naca baʼa,
\q en le naca lachi, en le ral-laʼ gunruʼ bal.
\p
\v 9 Guliʼgún ca naʼ busédidaʼ libíʼiliʼ, lë naʼ guzxíʼ
lu náʼaliʼ tsca naʼ bë́ʼlenaʼ libíʼiliʼ didzaʼ, en tsca
naʼ benaʼ ga niʼ zóaliʼ. Dios, Nu runna queë́ruʼ le ribequi
dxi icja ládxiʼdoʼoruʼ sóalenëʼ libíʼiliʼ.
\s Le tsahuiʼ gulunëʼ yuguʼ bönniʼ Filipos queëʼ Pablo
\p
\v 10 Rudzéjalendaʼ-nëʼ Xanruʼ tuʼ ruíʼi ládxiʼliʼ nedaʼ
leyúbölö. Bitiʼ rnníaʼ gul-la ládxiʼliʼ nedaʼ, pero bitiʼ
gutaʼ queë́liʼ lataj gácalenliʼ nedaʼ zíʼalö.
\v 11 Lëscaʼ caní, bitiʼ rnníaʼ caní tuʼ zoa bi riyadzaj
quiaʼ, tuʼ nazëdaʼ tsaza ládxaʼa le dësö quiaʼ.
\v 12 Chigudödaʼ lu yöl-laʼ yechiʼ, en lu yöl-laʼ tsahuiʼ.
Nazëdaʼ soaʼ nácatiʼtës, sal-laʼ nö́ljadaʼ o nabila ridunaʼ,
en sal-laʼ dëdaʼ quiaʼ o zoa bi riyadzaj quiaʼ.
\v 13 Yúguʼtë huazéquiʼdaʼ tuʼ rutipëʼ Cristo ládxaʼa.
\v 14 Benliʼ dxiʼa cateʼ niʼ gúcalenliʼ nedaʼ, en butípaliʼ
ládxaʼa cateʼ gudíʼi guzxácaʼa.
\p
\v 15 Libíʼiliʼ, bönniʼ Filipos, nöz quéziliʼ ca guca
quiaʼ dza niʼ cateʼ buzáʼa luyú Macedonia, para yöjenaʼ
libán que didzaʼ dxiʼa. Tsca nacuáʼ bönachi queëʼ Cristo,
cúnturö nu gúcalen nedaʼ, pero libíʼisiliʼ gúcalenliʼ
nedaʼ. Gusö́l-laʼliʼ quiaʼ bi bunö́dzjaliʼ, tuʼ guzxíʼ lu
náʼaliʼ libán benaʼ nedaʼ.
\v 16 Tsanni niʼ guzóaʼ yödzö Tesalónica, tu chopa luzuí
gusö́l-laʼliʼ quiaʼ le bunö́dzjaliʼ cateʼ niʼ biyadzaj
quiaʼ.
\v 17 Bitiʼ ruíʼi ládxaʼa bi siʼa, pero rë́ʼëndaʼ gátaʼrö
queë́liʼ le uzíʼiliʼ xibé yehuaʼ yubá.
\v 18 Reaʼ libíʼiliʼ: Chiguzxiʼa yúguʼtë lë naʼ gusö́l-laʼliʼ
quiaʼ, ateʼ gudö́ditë bëʼ tsca le biyádzjadaʼ. Ben ga
naca caní lë naʼ gusö́l-laʼliʼ lu náʼabiʼ biʼi Epafrodito.
Lë naʼ bunö́dzjaliʼ naca ca tu le riláʼ zxixi le ridxintë
lahuëʼ Dios, en ca tu le rigúʼuruʼ lahuëʼ Dios le raza
ládxëʼë.
\v 19 Dios gunnëʼ queë́liʼ yúguʼtë le riyadzaj queë́liʼ,
tsca naca yöl-laʼ tsahuiʼ röʼö yehuaʼ yubá, tuʼ nácaliʼ
tuz len Jesucristo.
\v 20 ¡Gácaticaʼsö queëʼ Xúziruʼ Dios yöl-laʼ ba! ¡Caʼ
gaca!
\s Yuguʼ bönachi queëʼ Cristo tuʼgapa Dios luzë́ʼeguequi
\p
\v 21 Uláz quiaʼ nedaʼ, guliʼgapa Dios nupa niʼ néquiguequi
queëʼ Dios tuʼ nácagaca tuz len Jesucristo. Tuʼgapëʼ
Dios libíʼiliʼ böchiʼ luzáʼaruʼ núngaquiëʼ nedaʼ tsözxö́n
ni.
\v 22 Lëscaʼ yúguʼtë nupa ni néquiguequi queëʼ Dios,
tuʼgapa Dios libíʼiliʼ, en lëscaʼ caní, yuguʼ bönniʼ huen
dxin nacuʼë lidxëʼ bönniʼ rinná bëʼë idú luyú Roma tuʼgapëʼ
Dios libíʼiliʼ.
\p
\v 23 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ
yúguʼtëliʼ. ¡Caʼ gaca! 
