\id 1TH
\h 1 Tesalonicenses
\toc1 1 Tesalonicenses
\mt DIDZAʼ ZÍʼALÖ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ TESALÓNICA
\c 1
\s Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo nacuáʼ Tesalónica
\p
\v 1 Nedaʼ, Pablo, rugapaʼ Dios libíʼiliʼ, zóaliʼ Tesalónica.
Néquiliʼ queëʼ Cristo, ateʼ nácaliʼ tuz len Dios, encaʼ
len Xanruʼ Jesucristo. Dzágagaquiëʼ nedaʼ Silvano, en
biʼi Timoteo. Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ
Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga soa dxi
icja ládxiʼdoʼoliʼ.
\s Yuguʼ le taca bëʼ taʼyéajlëʼ bönachi Tesalónica Dios
\p
\v 2 Rë́ticaʼstuʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” cateʼ röjnetuʼ ca
naca queë́liʼ yúguʼtëliʼ. Röjnéticaʼstuʼ libíʼiliʼ, bi
rinábituʼ-nëʼ Dios niʼa queë́liʼ cateʼ rulidztuʼ-nëʼ.
\v 3 Röjnéticaʼstuʼ lahuëʼ Xúziruʼ Dios ca naca le runliʼ
tuʼ réajlëʼëliʼ Cristo, en ca naca dxin runliʼ tuʼ nadxíʼiliʼ-nëʼ,
en ca naʼ nácaticaʼsiliʼ tsutsu tuʼ runliʼ löza Xanruʼ
Jesucristo.
\v 4 Böchiʼ luzáʼatuʼ, Dios nadxíʼinëʼ libíʼiliʼ, ateʼ
nöztuʼ gurö́ cazëʼ Lëʼ libíʼiliʼ.
\v 5 Caní naca, tuʼ bidxín queë́liʼ didzaʼ dxiʼa runtuʼ
libán que, calëga len dídzaʼsö, pero lëscaʼ len yöl-laʼ
huáca bidxín queë́liʼ, ateʼ Dios Böʼ Láʼayi benëʼ tsutsu
le, ateʼ idú ládxiʼliʼ benliʼ löza le. Nöz quéziliʼ ca
gúcatuʼ ga zóaliʼ tuʼ nadxíʼituʼ libíʼiliʼ.
\p
\v 6 Libíʼiliʼ butsáʼ cuinliʼ, ateʼ runliʼ ca runtuʼ
netuʼ, encaʼ ca benëʼ Xanruʼ, tuʼ guzxíʼ lu náʼaliʼ xtídzëʼë,
ateʼ sal-laʼ gudíʼi guzxácaʼdaʼaliʼ, budzéjaliʼ tuʼ zóalenëʼ
Dios Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ.
\v 7 Caní naca, chinácaliʼ tu le naca bëʼ lógaca yúguʼtë
bönachi taʼyéajlëʼ Cristo nacuáʼ luyú Macedonia, en luyú
Acaya.
\v 8 Caní naca, tuʼ guzë́ xtídzëʼë Xanruʼ niʼa queë́liʼ.
Calë́gasö luyú Macedonia, en luyú Acaya, pero lëscaʼ yúguʼtë
lataj guzë́ didzaʼ ca réajlëʼëliʼ Dios. Caní naca, bitiʼ
bi run bayudxi innatuʼ,
\v 9 tuʼ taʼguixjöʼ laʼ léguequisö bönachi niʼ queë́tuʼ
ca benliʼ netuʼ bal, en ca naʼ butsáʼ cuinliʼ. Bucáʼanaliʼ
yuguʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga, en böácaliʼ queëʼ Dios
para gunliʼ xichinëʼ Dios ban, Nu naca idú Dios.
\v 10 Naʼa, ribö́zaliʼ dza huödëʼ Zxíʼinëʼ Dios, irúajëʼ
yehuaʼ yubá. Dios busubanëʼ Lëʼ lu yöl-laʼ guti. Nu ni
naca Jesús, Nu rusölá rëʼu lu dul-laʼ, para cabí soa le
gun ga ichúguiëʼ Dios queë́ruʼ dza siʼ zaʼ.
\c 2
\s Xichinëʼ Dios benëʼ Pablo yödzö Tesalónica
\p
\v 1 Böchiʼ luzáʼatuʼ, nöz quéziliʼ bitiʼ guca nítisö
dxin queëʼ Dios bentuʼ cateʼ niʼ bidxintuʼ ga zóaliʼ.
\v 2 Nö́ziliʼ ca guca queë́tuʼ lu yödzö Filipos, ca naʼ
gudíʼi guzxácaʼtuʼ, ateʼ guluáʼ döʼ bönachi niʼ queë́tuʼ.
Níʼirö cateʼ bidxintuʼ ga zóaliʼ gúcatuʼ rugu ladxiʼ
tuʼ guzóalenëʼ Dios queë́ruʼ netuʼ, ateʼ bentuʼ libán
loliʼ que didzaʼ dxiʼa le budödëʼ Dios lu naʼtuʼ. Caní
bentuʼ sal-laʼ gulaʼdáʼbagaʼdaʼ bönachi ládzaliʼ netuʼ.
\v 3 Cateʼ niʼ guchízatuʼ icja nágaliʼ xtídzëʼë Dios,
bë́ʼëtuʼ didzaʼ, calëga tuʼ nazíʼi yeʼe netuʼ, en calëga
tuʼ bi guzë́ ládxiʼtuʼ le dë queë́liʼ, en bitiʼ guzxíʼ
yéʼetuʼ libíʼiliʼ.
\v 4 Tuʼ nuzxöni ládxëʼë Dios netuʼ, budödëʼ lu naʼtuʼ
guntuʼ libán que didzaʼ dxiʼa queëʼ, ateʼ canísö ruíʼituʼ
didzaʼ.
\v 5 Nöz quéziliʼ catu caz bë́ʼlentuʼ libíʼiliʼ didzaʼ
le gun zxön libíʼiliʼ, en bitiʼ guléaj tsahuiʼ cuintuʼ
ca run nu bi rizë́ ladxiʼ le dë queë́liʼ. Nöz quézinëʼ
Dios naca caní.
\v 6 Bitiʼ gudíljatuʼ yöl-laʼ ba le naca que yödzölió
ni, lë naʼ cúʼuliʼ libíʼiliʼ netuʼ, en calëga le ilaʼgúʼu
bönachi netuʼ. Sal-laʼ dë lu naʼtuʼ inná béʼetuʼ libíʼiliʼ
tuʼ nácatuʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo
\v 7 guzóalentuʼ libíʼiliʼ dxiʼi ládxiʼdoʼ, en bentuʼ
ca runnu xináʼagacabiʼ biʼi huë́ʼënidoʼ, run chíʼinu légacabiʼ
dxiʼi ládxiʼdoʼ.
\v 8 Caní guca, bidxíʼideʼetuʼ libíʼiliʼ, ga bidxintë
gúʼunituʼ udö́dituʼ lu náʼaliʼ, calë́gasö didzaʼ dxiʼa
queëʼ Dios, pero láʼtuʼbiquiʼ udödi caztuʼ yöl-laʼ naʼbán
queë́tuʼ, tuʼ nadxíʼideʼetuʼ libíʼiliʼ.
\v 9 Röjneliʼ, böchiʼ luzáʼatuʼ, ca naʼ guca cateʼ niʼ
bentuʼ libán loliʼ que didzaʼ dxiʼa queëʼ Dios, ca bénticaʼstuʼ
dxin ziʼi, ateʼ rëla, en të dza bentuʼ dxin para cabí
usacaʼ zíʼituʼ nituliʼ libíʼiliʼ.
\p
\v 10 Libíʼiliʼ naʼ réajlëʼëliʼ Cristo, huáca gunliʼ
ba nalí, ateʼ nö́zinëʼ Dios ca naʼ gudálentuʼ libíʼiliʼ
idú ca raza ládxëʼë Dios, en idú dxíʼadoʼ, en ca naʼ cuntu
nu gaca bi innë́ que.
\v 11 Lëscaʼ caní nö́ziliʼ ca bentuʼ ca runëʼ tu bönniʼ
quégacabiʼ zxíʼinëʼ, guchízatuʼ icja nágaliʼ, en butípatuʼ
ládxiʼliʼ tu tuliʼ.
\v 12 Busáʼatuʼ ládxiʼliʼ gunliʼ ca ral-laʼ gun nu nequi
queëʼ Dios. Lë cazëʼ bulidzëʼ libíʼiliʼ para gaca tsúʼuliʼ
ga naʼ rinná bëʼë Lëʼ lu beníʼ queëʼ.
\p
\v 13 Que lë ni naʼ caʼ, rë́ticaʼstuʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ.”
Caní runtuʼ tuʼ guzxíʼ lu náʼaliʼ xtídzëʼë Dios le biyö́niliʼ
bë́ʼëtuʼ didzaʼ, calëga ca xtidzaʼ bönáchisö, pero ca le
nácatë naca, xtídzëʼë Dios naca. Xtídzëʼë naʼ run dxin
lu icja ládxiʼdoʼoliʼ libíʼiliʼ, réajlëʼëliʼ Cristo.
\v 14 Böchiʼ luzáʼatuʼ, raca queë́liʼ ca raca quégaca
bönachi queëʼ Dios, nupa néquiguequi queëʼ Jesucristo
luyú Judea. Caní naca tuʼ chigudíʼi guzxácaʼdaʼaliʼ
lu náʼagaca bönachi uládz queë́liʼ, lë́bisö ca naʼ gulaʼguíʼi
gulaʼzáquiëʼ légaquiëʼ lu náʼagaca bönachi uládz quégaquiëʼ,
nupa niʼ nácagaca bönniʼ judío.
\v 15 Yuguʼ bönniʼ judío naʼ gulútiëʼ Xanruʼ Jesús, en
gulútiëʼ caʼ yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios.
Gulaʼbía ládxiʼgaquiëʼ, en buluʼláguëʼ caʼ netuʼ. Bitiʼ
tunëʼ le raza ládxëʼë Dios, tuʼ cabí taʼléʼenëʼ dxiʼa
yúguʼtë bönachi izáʼa.
\v 16 Tuʼzáguëʼë caʼ xinöztuʼ, para cabí guntuʼ libán
lógaca bönachi izáʼa naʼ bitiʼ nabábagaca légaquiëʼ,
tuʼ ruíʼilentuʼ léguequi didzaʼ para uluʼlágaca. Caní
raca, tuʼzánticaʼsëʼ dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ, en chinabágaʼgaquiëʼ
xíguiaʼ le run ga ichúguiëʼ Dios quégaquiëʼ.
\s Pablo rë́ʼënëʼ tsöjyúëʼ bö́chiʼruʼ nacuʼë Tesalónica
\p
\v 17 Naʼa, böchiʼ luzáʼatuʼ, ruhuíʼinituʼ ca runëʼ tu
bönniʼ uzëbi tuʼ nuláʼalentuʼ libíʼiliʼ tu chíʼidoʼ,
pero sal-laʼ bitiʼ riléʼetuʼ libíʼiliʼ, bitiʼ nál-la ládxiʼtuʼ
libíʼiliʼ. Que lë ni naʼ, ruíʼi ládxiʼrötuʼ uléʼetuʼ
loliʼ, tuʼ rizëdaʼ ládxiʼtuʼ guntuʼ caní.
\v 18 Que lë ni naʼ caʼ gúʼunituʼ guídatuʼ ga zóaliʼ,
ateʼ nedaʼ, Pablo, le nácatë bëʼ ládxaʼa guídaʼ chopa
tsonna luzuí, pero Satanás, tuʼ xihuiʼ, buzagaʼ xinöztuʼ.
\v 19 ¿Bizxi caz naca le run ga runtuʼ löza, o le run
ga rudzéjatuʼ, o le ral-laʼ idéliʼtuʼ, le uzíʼituʼ xibé
lahuëʼ Xanruʼ Jesucristo cateʼ huödëʼ? ¿Naruʼ cabí libíʼi
cázaliʼ naʼ?
\v 20 Libíʼi cázaliʼ nácaliʼ le run ga nácatuʼ bicaʼ
ba, en le run ga rudzéjatuʼ.
\c 3
\p
\v 1 Que lë ni naʼ, cateʼ bítiʼrö guca guáʼ ilentuʼ, ben
xtídzaʼtuʼ ugáʼanatuʼ chópatuʼ lu yödzö Atenas,
\v 2 ateʼ gusö́l-laʼtuʼ-biʼ biʼi bö́chiʼruʼ, Timoteo ga zóaliʼ.
Nácabiʼ biʼi huen dxin queëʼ Dios, en rúnlenbiʼ nedaʼ
tsözxö́n libán que didzaʼ dxiʼa queëʼ Cristo. Gusö́l-laʼtuʼ-biʼ
ga zóaliʼ para cuéquibiʼ libíʼiliʼ tsutsu, en ichízabiʼ
icja nágaliʼ ca ral-laʼ tséajlëʼëliʼ Cristo,
\v 3 para cabí soa nu gaca chopa ladxiʼ niʼa que le
tuʼsacaʼ ziʼ bönachi ni netuʼ. Nöz quéziliʼ zóaruʼ yödzölió
ni para guáʼ ilenruʼ le caní.
\v 4 Lëscaʼ cateʼ niʼ guzóalentuʼ libíʼiliʼ, busiyöntuʼ
libíʼiliʼ ca chizóa gaca le uluʼsacaʼ ziʼ rëʼu, le gaca
ca naʼ chiguca queë́tuʼ, ateʼ nöz quéziliʼ lë naʼ.
\v 5 Que lë ni naʼ, cateʼ bítiʼrö guca guáʼ ilenaʼ, gusö́l-laʼa-biʼ
biʼi Timoteo ga zóaliʼ, para ududíxjöiʼibiʼ nedaʼ ca
naca queë́liʼ ca réajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo, en channö cabí
gulúʼu tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ nöza dul-laʼ, nu naʼ rigúʼu
bönachi nöza dul-laʼ, en channö cabí böáca nítisö dxin
naʼ bentuʼ ga zóaliʼ.
\p
\v 6 Cateʼ buzáʼabiʼ biʼi Timoteo ga zóaliʼ, en budxinbiʼ
ga zóatuʼ, busiyönbiʼ netuʼ le naca dxiʼa. Bë́ʼëbiʼ didzaʼ
ca naʼ réajlëʼëliʼ Cristo, en ca naʼ nadxíʼigacaliʼ-nëʼ
yuguʼ böchiʼ luzáʼaruʼ, en ca naʼ, lu yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ
queë́liʼ röjnéticaʼsiliʼ netuʼ, encaʼ ca naʼ raca ládxiʼliʼ
uléʼeliʼ netuʼ, ca naʼ netuʼ raca ládxiʼtuʼ caʼ uléʼetuʼ
libíʼiliʼ.
\v 7 Que lë ni naʼ, böchiʼ luzáʼatuʼ, cateʼ niʼ gudíʼi
guzxácaʼtuʼ yúguʼtë lë ni, en zián le guca queë́tuʼ, bidxín
didzaʼ queë́tuʼ le buíʼi zxön netuʼ cateʼ biyö́nituʼ ca
réajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo.
\v 8 Naʼa, nuhuöáca ládxiʼtuʼ tuʼ riyö́nituʼ rö́ʼöliʼ tsutsu
ca réajlëʼëliʼ-nëʼ Xanruʼ.
\v 9 ¿Nacxi caz gaca guíëtuʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” ca ral-laʼ
guntuʼ niʼa que yúguʼtë le run ga rudzeja ládxiʼtuʼ
lahuëʼ Dios queë́ruʼ niʼa que le nácaliʼ libíʼiliʼ?
\v 10 Bayudxi rulidztuʼ-nëʼ Dios, en rinábituʼ-nëʼ rëla,
en të dza para gaca uléʼetuʼ libíʼiliʼ, en usáʼatuʼ le
riyadzaj queë́liʼ ca naca le réajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo.
\p
\v 11 Naʼa rinábituʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo,
cuʼë netuʼ nöza ga idxintuʼ ga zóaliʼ.
\v 12 Lëscaʼ rinábituʼ-nëʼ Xanruʼ gunëʼ ga gala, en gaca
idú ca nadxíʼiliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ, en ca nadxíʼiliʼ
yúguʼtë bönachi, ca naʼ netuʼ nadxíʼituʼ caʼ libíʼiliʼ.
\v 13 Rinábituʼ-nëʼ gunëʼ ga gaca tsutsu, en idú dxiʼa
icja ládxiʼdoʼoliʼ lahuëʼ Xúziruʼ Dios ca saʼyéaj le
naca láʼayi, ateʼ gunëʼ caní ga idxinrö dza huödëʼ Xanruʼ
Jesucristo, dzágagaca bönachi láʼayi queëʼ Lëʼ.
\c 4
\s Le runruʼ le raza ládxëʼë Dios
\p
\v 1 Iaʼstú, böchiʼ luzáʼatuʼ, niʼa queëʼ Xanruʼ Jesús
rátaʼyutuʼ loliʼ, en richízatuʼ icja nágaliʼ para gunliʼ
ca naca le chinazë́daliʼ lu naʼtuʼ ca ral-laʼ gunliʼ le
raza ládxëʼë Dios. Ca naʼ chirunliʼ, caʼ ral-laʼ gúnticaʼsiliʼ.
\p
\v 2 Chinö́z quéziliʼ yuguʼ le gunná béʼetuʼ libíʼiliʼ
uláz queëʼ Xanruʼ Jesús.
\v 3 Le rë́ʼënëʼ Dios naca gácaliʼ idú dxiʼa, en bítiʼrö
gunliʼ le cabí naca tsahuiʼ,
\v 4 en inö́ziliʼ tu tuliʼ nacxi ral-laʼ sóalenliʼ-nu nigula
que queë́liʼ idú ca saʼyéaj le naca láʼayi, en gunliʼ
légacanu bal.
\v 5 Bitiʼ ral-laʼ sóalenliʼ-nu nigula queë́liʼ lu yöl-laʼ
rizë́ ladxiʼ le ruáʼ döʼ, ca naʼ tun bönachi bitiʼ nabábagaca
Dios, en bitiʼ núnbëʼgaca Dios.
\v 6 Ca nácagaca lë ni, cuntu nu ral-laʼ tödi bëʼ, en cabí
siʼ yeʼe böchiʼ luzë́ʼe bagáchiʼsö, tuʼ ichúguiëʼ Lë cazëʼ
Xanruʼ quégaca yúguʼtë nupa tun le caní, gunëʼ ca naʼ
chigúdxituʼ libíʼiliʼ, en bentuʼ ba nalí que loliʼ.
\v 7 Dios bulidzëʼ rëʼu, calëga para gunruʼ le ruáʼ döʼ,
pero para gácaruʼ idú dxiʼa.
\v 8 Caní naca, nu ruzóa tsöláʼalö lë ni, calëga bönáchisö
ruzóa tsöláʼalö, pero Dios caz ruzóa tsöláʼalö, tuʼ gusö́l-lëʼë
Lë cazëʼ Dios Böʼ Láʼayi queë́ruʼ, Nu ruíʼi caní didzaʼ.
\p
\v 9 Bitiʼ run bayudxi uzúajaʼ queë́liʼ lu guichi ca
ral-laʼ idxíʼigacaliʼ-nëʼ böchiʼ luzáʼaliʼ, tuʼ chinazë́daliʼ
laʼ libíʼisiliʼ lu nëʼë Dios idxíʼiliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ
iaʼtuliʼ.
\v 10 Le nácatë nadxíʼigacaliʼ-nëʼ yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ
nacuʼë luyú Macedonia. Naʼa, rátaʼyutuʼ loliʼ, böchiʼ
luzáʼatuʼ, para idxíʼigacaröliʼ-nëʼ caʼ yúguʼtë böchiʼ
luzáʼaliʼ.
\v 11 Rátaʼyutuʼ loliʼ caʼ, güíʼi ládxiʼliʼ cö́zaliʼ dxíʼadoʼ,
en gunliʼ yuguʼ le dë lu náʼasiliʼ, en gunliʼ dxin len
naʼa cuinliʼ ca naʼ chigunná béʼetuʼ libíʼiliʼ.
\v 12 Gunná béʼetuʼ libíʼiliʼ caní para gaca gunliʼ
le naca dxíʼadoʼ lógaca nupa bitiʼ nabábagaca libíʼiliʼ,
en caní gaca, bitiʼ bi yadzaj queë́liʼ.
\s Ca gaca cateʼ huödëʼ Xanruʼ Jesucristo
\p
\v 13 Lëscaʼ, böchiʼ luzáʼatuʼ, rë́ʼënituʼ inö́ziliʼ ca
raca quégaca nupa chinátigaca, para cabí huíʼiniliʼ ca
tun iaʼzícaʼrö bönachi bitiʼ zoa le tun löza.
\v 14 Channö réajlëʼëruʼ gútiëʼ Jesús, en bubanëʼ, lëscaʼ
caní ral-laʼ uzxöni ládxiʼruʼ-nëʼ Dios gunëʼ ga huö́dalengaca
tsözxö́n Jesús nupa niʼ chigulati, en gulaʼyéajlëʼ Lëʼ.
\p
\v 15 Que lë ni naʼ riguíxjöiʼituʼ libíʼiliʼ xtídzëʼë
Xanruʼ le rnna caní: “Rëʼu ni zóaruʼ nabanruʼ, en ugáʼanaruʼ
ga idxinrö dza huödëʼ Xanruʼ Jesucristo, bitiʼ tsöjtságaruʼ-nëʼ
Cristo zíʼalö ca nupa chigulati.”
\v 16 Caní gaca, tuʼ huötjëʼ Lë cazëʼ Xanruʼ, en irúajëʼ
yehuaʼ yubá, ateʼ yön chiʼë, len yöl-laʼ unná bëʼ ulidzëʼ,
ateʼ yön caʼ chiʼë gubáz láʼayi lo, ateʼ yön caʼ luzu
ucödxëʼ Dios, ateʼ uluʼbán nupa naʼ chigulati, en gulaʼyéajlëʼ
Cristo.
\v 17 Níʼirö rëʼu ni zóaruʼ nabanruʼ, en nagáʼanaruʼ
luyú ni, uchisëʼ rëʼu tsözxö́n len léguequi lu böaj lúzxiba
para tsöjtságaruʼ-nëʼ Xanruʼ lu böʼös. Caní gaca, sóalenticaʼsiruʼ-nëʼ
Xanruʼ.
\v 18 Que lë ni naʼ, guliʼhuíʼ zxön luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ
ca nácagaca didzaʼ ni.
\c 5
\p
\v 1 Naʼa, ca naca dza naʼ, o rëla naʼ cateʼ ilaca lë
ni, bitiʼ run bayudxi uzúajaʼ queë́liʼ lu guichi, böchiʼ
luzáʼatuʼ.
\v 2 Libíʼiliʼ chinö́z quéziliʼ dxiʼa ca gaca dza cateʼ
huödëʼ Xanruʼ. Idxinëʼ tsálidoʼos ca ridxinëʼ gubán
chiʼi dzö́ʼölö.
\v 3 Cateʼ ilaʼnná bönachi: “Raca dxiʼa queë́ruʼ, en bitiʼ
bi gaca queë́ruʼ”, níʼirö laʼ idxintë le usuniti léguequi,
lë naʼ idxín quéguequi ca naʼ ridxín le riguíʼi rizácaʼnu
nigula naʼ chizóa sóabiʼ bíʼidoʼ queë́nu, ateʼ cuntu nu
nutsaʼ ladaj bönachi yödzölió ni nu ulá cateʼ gaca lë
naʼ gaca dza naʼ.
\v 4 Naʼa, böchiʼ luzáʼatuʼ, bitiʼ zóaliʼ chul-la niti,
en que lë ni naʼ bitiʼ idxín dza niʼ queë́liʼ bagáchiʼsö
ca ridxinëʼ bönniʼ gubán.
\v 5 Yúguʼtëliʼ nácaliʼ bönachi que beníʼ, en que lahuiʼ
dza. Bitiʼ nácaruʼ bönachi que chiʼi dzö́ʼölö, en calëga
que le naca chul-la.
\v 6 Que lë ni naʼ, bitiʼ ral-laʼ tödi yëla loruʼ ca raca
quégaca nupa bitiʼ nabábagaca rëʼu, pero ral-laʼ usubán
ládxiʼruʼ, en cö́zaruʼ baʼa ládxiʼdoʼ.
\v 7 Nupa tasi, chiʼi dzö́ʼölö tasi, en nupa taʼzudxi, chiʼi
dzö́ʼölö caʼ taʼzudxi.
\v 8 Naʼa, rëʼu ni, nácaruʼ que lahuiʼ dza, en ral-laʼ cö́zaruʼ
baʼa ládxiʼdoʼ, tuʼ chinácuruʼ zxaruʼ le run chiʼi rëʼu,
le naca yöl-laʼ réajlëʼ queë́ruʼ Dios, en yöl-laʼ nadxíʼi,
ateʼ le runruʼ löza uláruʼ naca ca tu luʼu guíë le run
chiʼi ícjaruʼ.
\v 9 Caní naca, tuʼ nuzóëʼ Dios rëʼu ni, calëga para idxinruʼ
ga ichúguiëʼ queë́ruʼ, pero para uláruʼ tuʼ ruzxöni ládxiʼruʼ-nëʼ
Xanruʼ Jesucristo,
\v 10 tuʼ gútiëʼ Jesús uláz queë́ruʼ para sóaruʼ ibanruʼ
tsözxö́n len Lëʼ cateʼ huödëʼ, sal-laʼ chinátiruʼ o sóaruʼ
ibanruʼ dza niʼ.
\v 11 Que lë ni naʼ ral-laʼ utípaliʼ ládxiʼliʼ tuliʼ
iaʼtuliʼ, en gunliʼ tsutsu tuliʼ iaʼtuliʼ ca naʼ chirunliʼ.
\s Pablo richíziëʼ icja nágagaquiëʼ böchiʼ luzë́ʼë taʼyéajlëʼë Cristo
\p
\v 12 Rátaʼyutuʼ loliʼ, böchiʼ luzáʼatuʼ, gúnbëʼëliʼ nupa
tun xichinëʼ Xanruʼ ga zóaliʼ, nupa naʼ taʼnná beʼe libíʼiliʼ
uláz queëʼ Xanruʼ, en tuʼsáʼ ládxiʼliʼ.
\v 13 Rátaʼyutuʼ loliʼ caʼ, gunliʼ légaquiëʼ bal lu yöl-laʼ
nadxíʼi queë́liʼ, tuʼ tunëʼ dxin naʼ. Guliʼcöza dxíʼadoʼ
tuliʼ len iaʼtuliʼ.
\p
\v 14 Lëscaʼ caní richízatuʼ icja nágaliʼ, böchiʼ luzáʼatuʼ,
para usáʼaliʼ ládxiʼgaca nupa bitiʼ túngaca dxin, en
utípaliʼ ládxiʼgaca nupa tuʼhuö́aj ládxiʼguequi, en gácalenliʼ
nupa bitiʼ naca tsutsu ca taʼyéajlëʼ Cristo, en gácaliʼ
nöxaj ladxiʼ lógaca yúguʼtë bönachi.
\p
\v 15 Guliʼgún chiʼi cuinliʼ para cabí uzíʼ lëbi luzáʼaliʼ,
en cabí guáʼaliʼ döʼ que nu ruáʼ döʼ queë́liʼ, pero guliʼgüíʼ
ládxiʼliʼ gúnticaʼsiliʼ le naca dxiʼa que luzáʼaliʼ
tuliʼ iaʼtuliʼ, en quégaca yúguʼtë bönachi.
\q
\v 16 Buliʼdzéjaticaʼsö,
\q
\v 17 en buliʼlídzaticaʼsëʼ Dios,
\q
\v 18 en guliʼguíëʼ Lëʼ: “Xclenuʼ.”
\p Caní ral-laʼ gunliʼ niʼa que yúguʼtë le raca queë́liʼ,
tuʼ nácagaca lë ni le rë́ʼënëʼ Dios gunliʼ tuʼ nácaliʼ
queëʼ Jesucristo.
\q
\v 19 Bitiʼ uzóa dxiliʼ le rulídzaticaʼsëʼ Dios Böʼ Láʼayi
libíʼiliʼ.
\q
\v 20 Bitiʼ uzóaliʼ tsöláʼalö xtídzëʼë bönniʼ ruʼë didzaʼ
uláz queëʼ Dios.
\q
\v 21 Guliʼsíʼ bëʼ yúguʼtë, en guliʼsíʼ lu náʼaliʼ le naca
dxiʼa.
\q
\v 22 Bitiʼ bi gútsaʼliʼ le ruáʼ döʼ.
\p
\v 23 Lë cazëʼ Dios, Nu run ga zoa dxi icja ládxiʼdoʼoruʼ,
gunëʼ ga gácaliʼ idú dxiʼa, en gun chiʼë böʼ naca cázaliʼ,
en icja ládxiʼdoʼoliʼ, en idútë le nácaliʼ, ateʼ cuntu
nu gaca bi innë́ queë́liʼ dza niʼ huödëʼ Xanruʼ Jesucristo.
\v 24 Runëʼ Dios ca rnnëʼ, Bönniʼ naʼ bulidzëʼ libíʼiliʼ.
Lë cazëʼ gunëʼ yuguʼ lë ni.
\s Pablo riguʼë yuguʼ böchiʼ luzë́ʼë lu nëʼë Dios
\p
\v 25 Böchiʼ luzáʼatuʼ, buliʼlidzëʼ Dios, en inábiliʼ-nëʼ
gácalenëʼ netuʼ.
\p
\v 26 Buliʼgapa Dios yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ, en unídaʼliʼ
légaquiëʼ lu yöl-laʼ nadxíʼi queë́liʼ.
\p
\v 27 Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios ruchiʼa libíʼiliʼ ulábaliʼ
guichi ni lógaca yúguʼtë böchiʼ luzáʼaruʼ nabábagaquiëʼ
Cristo.
\p
\v 28 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ
le nácagaca dxiʼa queëʼ. ¡Caʼ gaca! 
