\id 1TI
\h 1 Timoteo
\toc1 1 Timoteo
\mt DIDZAʼ ZÍʼALÖ GUSÖ́L-LËʼË PABLO QUEË́BIʼ BIʼI TIMOTEO
\c 1
\s Pablo rugapëʼ Dios biʼi Timoteo
\p
\v 1 Nedaʼ, Pablo, nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Jesucristo. Caní
nacaʼ tuʼ caní gunná bëʼë Dios, Nu rusölá rëʼu, encaʼ
tuʼ gunná bëʼë caní Xanruʼ Jesucristo, Nu naʼ runruʼ
löza.
\v 2 Rugapaʼ Dios liʼ, bö́chaʼadoʼ Timoteo. Nacuʼ ca zxíʼini
cazaʼ tuʼ benruʼ tsözxö́n xichinëʼ Dios. Rinábidaʼ-nëʼ
Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo uzáʼ ládxëʼë quiuʼ,
en huéchiʼ ládxëʼë liʼ, en gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼo.
\s Pablo rusë́ʼë ládxiʼbiʼ Timoteo ca naca xibá cabí naca idú
\p
\v 3 Rátaʼyuaʼ loʼ naʼa gunuʼ ca naʼ gútaʼyuaʼ loʼ cateʼ
niʼ guyijaʼ luyú Macedonia, para ugáʼanuʼ lu yödzö Éfeso,
en inná béʼenuʼ bal-lëʼ bönniʼ niʼ cabí uluʼsédinëʼ tu
xibá yúbölö,
\v 4 en cabí ilunëʼ zxön yuguʼ didzaʼ ridasö, en lágaca
ziántërö cöʼ xuz xtóʼogaca bönachi, yuguʼ le tun ga tuíʼi
ládxiʼgaca bönachi le nácagaca nítisö. Yuguʼ le caní
bitiʼ tun tsutsu bönachi queëʼ Dios ca naca le taʼyéajlëʼ
Lëʼ.
\p
\v 5 Le rë́ʼëni gun lë ni reaʼ liʼ, naca para ilaʼdxíʼi
bönachi luzë́ʼeguequi, naca idú ládxiʼgaca, en gaca dxiʼa
le taʼzáʼ ládxiʼgaca, en gaca idú le taʼyéajlëʼ Dios.
\v 6 Ca nácagaca lë ni, bitiʼ buluʼrúajëʼ bal-lëʼ bönniʼ
dxiʼa, pero gulaʼguélëʼë tu nöza yúbölö, en tunëʼ bal
yuguʼ le bitiʼ nácatë.
\v 7 Të́ʼënnëʼ uluʼsédinëʼ bönachi ca naca le rinná bëʼ
xibá queëʼ Dios, sal-laʼ bitiʼ taʼyéajniʼinëʼ lë naʼ tuʼsédinëʼ,
en bitiʼ taʼyéajniʼinëʼ le taʼnnë́ʼ nácatë.
\p
\v 8 Rëʼu nö́ziruʼ naca dxiʼa xibá gunná bëʼë Dios, channö
nu rugún le dxin ca ral-laʼ gun.
\v 9 Lë ni nö́ziruʼ: Dios gudixjëʼ xibá queëʼ, calëga
para inná beʼe bönachi tsahuiʼ, pero para inná beʼe bönachi
caní:
\q Nupa taʼdáʼbagaʼ le rinná bëʼ xibá naʼ.
\q Nupa bitiʼ túngaca ca rinná bëʼ xibá naʼ.
\q Nupa tuʼcáʼana Dios cáʼasö.
\q Nupa tun le naca xihuiʼ.
\q Nupa bitiʼ túngaca Dios zxön.
\q Nupa tuʼcáʼana le nequi queëʼ Dios cáʼasö.
\q Nupa tuti xuz xináʼaguequi.
\q Nupa tuti bönachi.
\q
\v 10 Nupa tun le ruáʼ döʼ.
\q Yuguʼ bönniʼ nacuáʼlenëʼ laʼ löjödxi bö́nniʼgaquiëʼ.
\q Nupa taʼbán yuguʼ bíʼidoʼ.
\q Nupa taʼzíʼ yëʼ.
\q Nupa tun tsutsu xtídzaʼguequi, taʼnná le cabí nácatë.
\q Nupa taʼdáʼbaga yuguʼ xibá tsahuiʼ.
\p
\v 11 Nö́ziruʼ naca caní tuʼ bidxín queë́ruʼ didzaʼ dxiʼa
buzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ. Lëʼ náquiëʼ láʼayi, en budödëʼ
lu naʼa didzaʼ dxiʼa naʼ runaʼ libán que.
\s Pablo rëʼ Cristo: “Xclenuʼ” tuʼ buéchiʼ ládxëʼë lëʼ
\p
\v 12 Reaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo, Nu rutipa ládxaʼa, “Xclenuʼ”
tuʼ buzxöni ládxëʼë nedaʼ, en buzóëʼ nedaʼ gunaʼ xichinëʼ.
\v 13 Caní benëʼ sal-laʼ zíʼalö nedaʼ gunnë́ ziʼa queëʼ,
en gudxía ládxaʼa bönachi queëʼ, en zián le biʼa döʼ
quéguequi, pero Cristo buéchiʼ ládxëʼë nedaʼ, tuʼ benaʼ
caní lu yöl-laʼ bitiʼ réajniʼi quiaʼ cateʼ niʼ bitiʼ
réajlëʼënidaʼ Lëʼ.
\v 14 Naʼa, zxö́ntërö naca le buzáʼ ládxëʼë quiaʼ Xanruʼ
Jesucristo, lë naʼ run ga réajlëʼëruʼ Lëʼ, encaʼ ga nadxíʼiruʼ-nëʼ.
\p
\v 15 Didzaʼ idútë li lë ni, en le naca lesacaʼ ilaʼzíʼ
lu náʼagaca yúguʼtë bönachi, le rnna: Lë cazëʼ Jesucristo
bidëʼ yödzölió ni para busölë́ʼ bönachi dul-laʼ, ateʼ busölë́ʼ
nedaʼ sal-laʼ nácaraʼ bönniʼ dul-laʼ ca yúguʼtë bönachi.
\v 16 Que lë ni naʼ buéchiʼ ládxëʼë nedaʼ, ateʼ buluʼe
lahui Jesucristo niʼa quiaʼ nedaʼ, bönniʼ dul-laʼ, ca naca
yöl-laʼ zxön ladxiʼ idú queëʼ, para gacaʼ tu le ruluíʼi
lógaca nupa ilaʼyéajlëʼ Lëʼ, en gataʼ quéguequi yöl-laʼ
naʼbán idú.
\v 17 Naʼa rnníaʼ: ¡Yöl-laʼ ba Dios, Nu rinná bë́ʼticaʼsö,
Nu catu caz údxi que, en Nu bitiʼ gaca iléʼeruʼ, laʼs
dui Dios Nu nözi caz yúguʼtë! ¡Queëʼ Lëʼ gácaticaʼsö
yöl-laʼ run bal, en yöl-laʼ ba, naʼa dza, en yúguʼtë dza
záʼgaca! ¡Caʼ gaca!
\p
\v 18 Zxíʼinaʼdoʼ Timoteo, rudödaʼ lu noʼo xibá ni para
gunuʼ xichinëʼ Dios ca runëʼ tu bönniʼ idú ládxëʼë rejëʼ
gudil-la, en para uziʼu xibé yuguʼ le gulaʼguíxjöʼ zíʼalö
nupa niʼ guluíʼi didzaʼ uláz queëʼ Dios ca gaca quiuʼ.
\v 19 Len yöl-laʼ réajlëʼ quiuʼ Cristo ral-laʼ gunuʼ caní,
naca idú dxiʼa icja ládxiʼdoʼo. Chigulaʼchixi gulaʼnigui
bal-la bönachi, nupa buluʼzóa tsöláʼalö le réajlëʼëruʼ
Cristo.
\v 20 Caní gulunëʼ Himeneo, en Alejandro, nupa naʼ busanaʼ
lu naʼ Satanás tuʼ xihuiʼ para ilaʼzëdëʼ ca ral-laʼ ilunëʼ,
para cabirö ilaʼnnë́ ziʼë que le nequi queëʼ Dios.
\c 2
\s Le rusedi rëʼu ulídzaruʼ-nëʼ Dios
\p
\v 1 Que lë ni naʼ le naca lo le richíziaʼ icja nágagaca
bönachi naca ca ral-laʼ ulídzaruʼ-nëʼ Dios, en ca ral-laʼ
gátaʼyuruʼ lahuëʼ, en ca ral-laʼ inábiruʼ-nëʼ gunnëʼ bi
riquíniruʼ, en ca ral-laʼ guië́ruʼ-nëʼ: “Xclenuʼ.” Yuguʼ
lë ni ral-laʼ gunruʼ uláz quéguequi yúguʼtë bönachi.
\v 2 Lëscaʼ caní ral-laʼ gunruʼ uláz quégaca nupa taʼnná
bëʼ, en quégaca yúguʼtë nupa nácagaca lo. Caní ral-laʼ
gunruʼ para gaca dxiʼa queë́ruʼ, en gataʼ queë́ruʼ yöl-laʼ
riböza tsáhuiʼdoʼ. Ral-laʼ gunruʼ caní lu yöl-laʼ réajlëʼ
queë́ruʼ Dios, en lu yöl-laʼ baʼa ladxiʼ queë́ruʼ.
\v 3 Lë ni naca dxiʼa, en le raza ládxëʼë Dios, Nu rusölá
rëʼu.
\v 4 Dios caz rë́ʼënëʼ uluʼlágaca yúguʼtë bönachi, en
rë́ʼënëʼ ilúnbëʼe le naca idútë li.
\v 5 Tuzëʼ náquiëʼ Dios, en tuzëʼ bönniʼ ruúnëʼ dzaga
Dios, en bönachi. Nu ni naca Jesucristo, Nu gulaj bönachi.
\v 6 Lë cazëʼ budödi cuinëʼ lu yöl-laʼ guti, le benëʼ
tuʼ nözi dul-laʼ nabágaʼgaca yúguʼtë bönachi. Dios benëʼ
ba nalí queëʼ cateʼ bidxín dza queëʼ gútiëʼ.
\v 7 Ca naca lë ni, Dios buzóëʼ nedaʼ para gunaʼ libán
que, en gacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo, para usédigacadaʼ
bönachi izáʼa ca naca le réajlëʼëruʼ Cristo, en ca naca
le naca idútë li. Rilítedaʼ, en bitiʼ caʼ rizíʼ yëʼa.
\p
\v 8 Naʼa, rë́ʼëndaʼ uluʼlidzëʼ bönniʼ Dios, en ilátaʼyuëʼ
lahuëʼ gátiʼtës, nácagaquiëʼ idú dxiʼa, en cabí ilaʼlenëʼ
luzáʼagaquiëʼ, en cabí ilaʼdil-la dídzaʼgaquiëʼ.
\v 9 Lëscaʼ caní, rë́ʼëndaʼ ilácunu nigula le naca baʼa.
Le naca lachi le ral-laʼ uluʼluíʼinu lahui naca yöl-laʼ
nöxaj ladxiʼ, en le naca idú ladxiʼ, en calëga le tuʼpáʼasinu
icja lógacanu len oro, en yuguʼ bugá, en lariʼ nazácaʼdaʼ.
\v 10 Yuguʼ le dxiʼa tunnu uluʼluíʼi lahui le nácagacanu
ca naʼ run le tácunu le naca baʼa. Caní ral-laʼ ilunnu
nigula núnbëʼgacanu Dios.
\v 11 Ral-laʼ ilaʼcuáʼanu yuguʼ nigula dxisö cateʼ nu
rusedi légacanu, en ilaʼcuáʼanu nöxaj.
\v 12 Bitiʼ runnaʼ yuguʼ nigula lataj uluʼsédinu, en
calëga ilaʼnná béʼenu yuguʼ bönniʼ. Ral-laʼ ilaʼcuáʼanu
dxisö ga nudúbigaca bönachi queëʼ Cristo.
\v 13 Caní ral-laʼ gaca, tuʼ buzóëʼ Dios zíʼalö Adán, ateʼ
gudödi naʼ buzóëʼ-nu Eva.
\v 14 Adán naʼ, bitiʼ guzxíʼ yeʼe tuʼ xihuiʼ lëʼ, pero
nigula queëʼ, guzxíʼ yeʼe lënu. Caní guca, gudítsjanu
xibá queëʼ Dios,
\v 15 pero ulanu nu nigula ruzóanu-biʼ bíʼidoʼ channö
gúnticaʼsinu ca röjlö́z le réajlëʼëruʼ Dios, en yöl-laʼ
nadxíʼi, en channö gácanu idú dxiʼa, en idú ladxiʼ.
\c 3
\s Ca ral-laʼ ilácagaquiëʼ bönniʼ tapa chiʼë bönachi queëʼ Cristo
\p
\v 1 Didzaʼ idútë li lë ni rnna: Channö ruíʼi ládxëʼë
nu bönniʼ gáquiëʼ nu gapa chiʼi bönachi queëʼ Cristo,
dxin dxiʼa rizë́ ládxëʼë.
\v 2 Nu bönniʼ rapa chiʼë bönachi queëʼ Cristo run bayudxi
gáquiëʼ:
\q Tu bönniʼ cuntu nu gaca bi innë́ queëʼ.
\q Zoa túzinu nigula queëʼ.
\q Ral-laʼ gáquiëʼ ban ladxiʼ, en idú ladxiʼ, en nöxaj ladxiʼ.
\q Ral-laʼ guʼë ga ilaʼcuʼë bö́chiʼruʼ taʼdxinëʼ lidxëʼ.
\q Ral-laʼ gáquiëʼ bönniʼ nazéquiʼdeʼenëʼ usédinëʼ bönachi.
\q
\v 3 Bitiʼ gáquiëʼ bönniʼ reʼjëʼ, en calëga bönniʼ síniaʼ.
\q Bitiʼ gaquiëʼ bönniʼ rizë́ ládxiʼsëʼ siʼë dumí.
\q Ral-laʼ gáquiëʼ bönniʼ dxiʼi ladxiʼ, en zxön ladxiʼ.
\q Bitiʼ gáquiëʼ bönniʼ ruhuídiʼnëʼ.
\q
\v 4 Ral-laʼ gáquiëʼ bönniʼ rinná béʼenëʼ dxiʼa bönachi
nacuáʼ lidxëʼ.
\q Ral-laʼ ilunbiʼ zxíʼinëʼ ca rnna xtídzëʼë lu yöl-laʼ
run bal xúzgacabiʼ.
\p
\v 5 ¿Naruʼ huácatsö tu bönniʼ gapa chiʼë bönachi queëʼ
Dios channö cabí raca inná béʼenëʼ dxiʼa bönachi nacuáʼ
lidxëʼ?
\v 6 Bitiʼ ral-laʼ gáquiëʼ tu bönniʼ siʼ gusí lahuëʼ
tëʼë Cristo, para cabí tödi bëʼ gun ba zxön cuinëʼ, en
bitiʼ gaca queëʼ ca naʼ guca que tuʼ xihuiʼ, nu ben ba
zxön cuini, ateʼ Dios guchúguiëʼ que tsöjgáʼana lataj
chul-la.
\v 7 Lëscaʼ ral-laʼ gáquiëʼ bönniʼ taʼnná dxiʼa queëʼ
nupa cabí nabábagaca bönachi queëʼ Cristo, para cabí
soa nu uzóa lëʼ tsöláʼalö, en para cabí idzunëʼ lu yalaj
que tuʼ xihuiʼ.
\s Ca ral-laʼ iláquiëʼ bönniʼ tácalenëʼ bönachi queëʼ Cristo
\p
\v 8 Lëscaʼ caní ral-laʼ iláquiëʼ bönniʼ tácalenëʼ bönachi
queëʼ Cristo:
\q Ral-laʼ iláquiëʼ bönniʼ idú ládxiʼgaquiëʼ.
\q Bitiʼ iláquiëʼ bönniʼ tuʼrixëʼ didzaʼ.
\q Bitiʼ iláquiëʼ bönniʼ téʼajëʼ.
\q Bitiʼ iláquiëʼ bönniʼ taʼzë́ ládxiʼsëʼ dumí.
\q
\v 9 Ral-laʼ gaca ilapa chiʼë idútë le réajlëʼëruʼ Cristo.
\q Ral-laʼ ilaca idú dxiʼa icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ.
\p
\v 10 Yuguʼ bönniʼ ni ral-laʼ siʼ bë́ʼëliʼ légaquiëʼ zíʼalö,
ateʼ níʼirö gataʼ lu náʼagaquiëʼ ilácalenëʼ bönachi
queëʼ Cristo, channö cabí zoa nu gaca bi innë́ quégaquiëʼ.
\v 11 Lëscaʼ caní, nigula que queë́gaquiëʼ ral-laʼ ilaʼcuáʼanu
idú ládxiʼgacanu, en cabí ilácanu unnë́ que luzë́ʼe. Ral-laʼ
ilácanu zxön ladxiʼ, en ilácanu li ladxiʼ lu yúguʼtë
le tunnu.
\v 12 Yuguʼ bönniʼ ilácalenëʼ bönachi queëʼ Cristo ral-laʼ
soa túzinu nigula que queë́gaquiëʼ. Lëscaʼ ral-laʼ ilaʼnná
béʼenëʼ dxiʼa zxíʼinigaquiëʼ, encaʼ bönachi ulidxi que
queë́gaquiëʼ.
\v 13 Run bayudxi gaca caní, tuʼ taʼdéliʼnëʼ lataj ga
ilún bal bönachi xtídzaʼgaquiëʼ, channö tunëʼ dxiʼa dxin
tunëʼ tácalenëʼ bönachi queëʼ Cristo, ateʼ ilácarëʼ rugu
ladxiʼ para iluʼë didzaʼ ca naca le réajlëʼëruʼ Jesucristo.
\s Le bigachiʼ que le reaj ládxiʼruʼ-nëʼ Dios
\p
\v 14 Yuguʼ didzaʼ ni ruzúajaʼ quiuʼ lu guichi, sal-laʼ
runaʼ löza uduyúteaʼ liʼ.
\v 15 Channö huadzédaʼ, ruzúajaʼ quiuʼ didzaʼ ni para
inö́zinuʼ naca ral-laʼ gunuʼ lógaca bönachi nacuáʼ lidxëʼ
Dios, nupa nácagaca bönachi queëʼ Dios ban, en nácagaca
tsutsu, en taʼguíxjöʼ dxiʼa le naca idútë li. Nácagaca
ca yuguʼ yaʼzxö́n, en le nunídaʼgaca zöʼö, le nácagaca
tsutsu, en taʼzö́n yuʼu.
\v 16 Le nácatë, zxö́ntërö naca le bigachiʼ que le reaj
ládxiʼruʼ-nëʼ Dios, ca naʼ nazúaj lu guichi le rnna:
\q Dios buluíʼi lahuëʼ, gúquiëʼ bönachi.
\q Guca bëʼ náquiëʼ tsahuiʼ tuʼ guzóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi
Lëʼ.
\q Gulácalenëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios Lëʼ.
\q Guca libán queëʼ lógaca bönachi izáʼa.
\q Gulaʼyéajlëʼ bönachi yödzölió Lëʼ.
\q Dios buchisëʼ Lëʼ xitsáʼ ga nayë́pisëtërëʼ.
\c 4
\s Nupa uluʼhuö́aj ládxiʼgaca ca naca le réajlëʼëruʼ-nëʼ Cristo
\p
\v 1 Yálajdoʼ riguíxjöʼë Dios Böʼ Láʼayi, rnnëʼ: Dza
tsöjsétëgaca, ilaʼdáʼbagaʼ bal-la bönachi Cristo. Uluʼhuö́aj
ládxiʼgaquiëʼ ca naca le réajlëʼëruʼ Cristo. Uluʼzë́
nágagaquiëʼ xtídzaʼgaca bönachi nacuáʼlen böʼ taʼzíʼ
yëʼ léguequi, ateʼ uluʼzë́ nágagaquiëʼ yuguʼ xibá quéguequi
böʼ xihuiʼ.
\v 2 Uluʼzë́ nágagaquiëʼ xtídzaʼgaca bönachi tuʼluíʼisö
tsahuiʼ cuínguequi. Yuguʼ bönachi naʼ tuíʼi didzaʼ le
cabí nácatë, en chinazidi ládxiʼdoʼguequi, para cabí uxösa
léguequi.
\v 3 Caní naca, tuʼzáguëʼë xinö́zguequi nupa të́ʼëni uluʼtsaga
náʼagaca, en taʼnná béʼenëʼ bönachi para cabí ilágugaca
le naguʼë Dios para uzíʼiruʼ xibé, lë naʼ huáca ilágugaca
nupa taʼyéajlëʼ Dios, nupa naʼ chinúnbëʼgaca le naca
idútë li, en tëʼ Dios: “Xclenuʼ” cateʼ tahuëʼ le.
\v 4 Dxiʼa naca yúguʼtë le benëʼ Dios, en bitiʼ bi ral-laʼ
uzóaruʼ tsöláʼalö channö ráguruʼ le, en rëruʼ-nëʼ Dios:
“Xclenuʼ.”
\v 5 Rusedi xtídzëʼë Dios rëʼu, Lëʼ únëʼ dxiʼa yúguʼtë
le gáguruʼ channö ulídzaruʼ-nëʼ Dios, en inábiruʼ-nëʼ gun
láʼayëʼ lë naʼ gáguruʼ.
\s Ca rurúajëʼ dxiʼa huen dxin queëʼ Jesucristo
\p
\v 6 Channö usédinuʼ yuguʼ böchiʼ luzáʼaruʼ yuguʼ didzaʼ
ni, urúajuʼ dxiʼa, en gacuʼ huen dxin dxiʼa queëʼ Jesucristo,
en gaca bëʼ nazë́duʼ dxiʼa ca naca didzaʼ que le réajlëʼëruʼ-nëʼ
Cristo, en ca naca xibá dxiʼa rapa chiʼu.
\v 7 Gurúʼuna yuguʼ didzaʼ ridasö que yödzölió ca naca
didzaʼ tuíʼinu yuguʼ nigula gula. Bénticaʼsö le gun
ga gacuʼ tsutsu para gunuʼ ca rë́ʼënëʼ Dios.
\v 8 Látiʼdoʼos uziʼu xibé gunuʼ le gun ga gácarö nál-la
niʼa noʼo, pero idú uziʼu xibé gunuʼ ca rë́ʼënëʼ Dios.
Cateʼ runruʼ caní, lë ni run ga runruʼ löza sóaruʼ ibanruʼ
yödzölió ni, encaʼ sóaruʼ ibanruʼ dza záʼgaca, tödi uzáʼaruʼ
yödzölió ni.
\v 9 Didzaʼ idútë li lë ni, en le naca lesacaʼ ilaʼzíʼ
lu náʼagaca yúguʼtë bönachi.
\v 10 Que lë ni naʼ, rusácaʼdaʼ ziʼ cuinruʼ runruʼ dxin,
tuʼ runruʼ löza Dios ban. Cristo gútiëʼ para usölë́ʼ
yúguʼtë bönachi. Tuʼzíʼ xibé le benëʼ nupa naʼ taʼyéajlëʼ
Lëʼ.
\p
\v 11 Gunná beʼe, en busedi bönachi ilún yuguʼ lë ni.
\v 12 Cuntu nu ral-laʼ uzóa liʼ tsöláʼalö tuʼ nacuʼ biʼi
raʼbán, pero ral-laʼ gunuʼ le uluíʼi nupa taʼyéajlëʼ Dios
ral-laʼ ilún ca runuʼ liʼ. Caní uluíʼinuʼ légaquiëʼ:
\q Len didzaʼ ruʼu, en len le runuʼ.
\q Ca nadxíʼinuʼ luzóʼo, en ca ruʼu lataj zóalenëʼ Dios
Böʼ Láʼayi liʼ.
\q Ca runuʼ ca rnnoʼ, en ca nacuʼ idú tsahuiʼ.
\p
\v 13 Tsanni zaʼa idxinaʼ quiuʼ, bë́ʼticaʼsö ladxiʼ ulabuʼ
guichi láʼayi lógaca bönachi nacuáʼ ga niʼ zuʼ. Guchiza
icja nágagaquiëʼ lë ni, en busedi légaquiëʼ.
\v 14 Bitiʼ udöduʼ cáʼasö le buzáʼ ládxëʼë Dios quiuʼ,
lë naʼ bennëʼ quiuʼ ca naʼ gulaʼnná nupa niʼ guluíʼi
didzaʼ uláz queëʼ Dios, cateʼ niʼ bönniʼ gula tapa chiʼë
bönachi queëʼ Cristo gulaʼxóa náʼagaquiëʼ liʼ, en buluʼlidzëʼ
Dios.
\p
\v 15 Bénticaʼsö yuguʼ lë ni. Bë́ʼticaʼsö ládxuʼu gunuʼ
caní, para ilaʼléʼe yúguʼtë bönachi ca naʼ zeaj ridéliʼnuʼ
le nequi queëʼ Cristo.
\v 16 Gudapa chiʼi cuinuʼ, en gudapa chiʼi xibá rusédiruʼ.
Bénticaʼsö yuguʼ lë ni, ateʼ channö gunuʼ caní, ulóʼ liʼ,
en uluʼlágaca caʼ nupa ilaʼyöni liʼ.
\c 5
\s Ca ral-laʼ gunbiʼ Timoteo niʼa quégaca bönachi queëʼ Cristo
\p
\v 1 Bitiʼ uzenuʼ bach yuguʼ bönniʼ gula, pero guchiza
icja nágagaquiëʼ didzaʼ, tsca nácagaquiëʼ xuz cazuʼ.
\p Guchiza icja nágagacabiʼ biʼi bönniʼ raʼbán didzaʼ,
tsca nácagacabiʼ biʼi böchiʼ cazuʼ.
\p
\v 2 Guchiza icja nágagacanu nigula gula didzaʼ, tsca
nácagacanu xináʼ cazuʼ.
\p Guchiza icja nágagacabiʼ biʼi nigula raʼbán didzaʼ,
tsca nácagacabiʼ biʼi zan cazuʼ, ca naʼ röjlö́z le naca
idú dxiʼa.
\p
\v 3 Ben bal yuguʼ nigula ba guti bönniʼ que queë́gacanu,
nácagacanu túzinu.
\v 4 Channö zóanu tu nigula caní nacuáʼabiʼ biʼi queë́nu
o zxíʼini xiʼsóanu, ral-laʼ ilaʼzë́dabiʼ ilunbiʼ ca rë́ʼënëʼ
Dios, para ilácalenbiʼ zíʼalö bönachi nacuáʼ lídxigacabiʼ,
en uluʼbíʼibiʼ quégaquiëʼ xuz xináʼagacabiʼ. Lë ni naca
dxiʼa, en le raza ládxëʼë Dios.
\v 5 Naʼa, nigula naʼ nagáʼananu túzinu, runnu löza Dios,
ateʼ rëla, en te dza rinábaticaʼsinu lahuëʼ Dios, en rulídzanu
Lëʼ niʼa quégaca bönachi queëʼ,
\v 6 pero nigula túzinu naʼ runnu ca naca le rizë́ ládxiʼnu
nácanu ca tu nigula chinátinu cateʼ ni zóanu nabannu.
\v 7 Lëscaʼ caní, gunná beʼe bönachi nacuáʼ ga niʼ zuʼ,
para ilún ca saʼyéaj yuguʼ lë ni, para ilaca bönachi
cuntu nu gaca bi innë́ quéguequi.
\v 8 Channö zoa nu bönniʼ cabí rugahuëʼ yuguʼ diʼa dza
queëʼ, en le nácarö lo, channö cabí rugahuëʼ bönachi nacuáʼ
lidxëʼ, chigudáʼbaguëʼë le réajlëʼëruʼ Cristo, en nácarëʼ
xihuiʼ ca nu cabí réajlëʼ Dios.
\p
\v 9 Túzinu nigula zoanu túzinu caní chiyúʼurönu ca
tsónnalalaj iz huáca ibábanu nupa gácalenliʼ, channö
cabí bucáʼananu-nëʼ bönniʼ queë́nu para sóalennu-nëʼ iaʼtúëʼ
bönniʼ.
\v 10 Run bayudxi soa nu gun ba nalí queë́nu ca nácagaca
le dxiʼa runnu.
\q Gácalenliʼ-nu channö buscúlunu-biʼ yuguʼ bíʼidoʼ,
\q en channö ruíʼinu ga ilaʼcuáʼ bö́chiʼruʼ záʼgaquiëʼ
yödzö ziʼtuʼ,
\q en channö ruíʼinu le ilëʼaj ilágugaca bönachi queëʼ
Dios,
\q en channö rácalennu nupa taʼguíʼi taʼzacaʼ,
\q en channö rúnticaʼsinu yúguʼtë le naca dxiʼa.
\p
\v 11 Yuguʼ nigula túzinu bitiʼ yuíʼigacanu tsónnalalaj
iz, bitiʼ ibábagacanu nupa gácalenliʼ, tuʼ ilunnu ca taʼzësö
ládxiʼgacanu, en ilaʼdáʼbagaʼnu Cristo, en ilë́ʼëninu uluʼtsaga
náʼagacanu leyúbölö.
\v 12 Caní gaca, ilaʼbágaʼnu dul-laʼ tuʼ tuʼzóanu tsöláʼalö
le gulaʼyéajlëʼënu Cristo zíʼalö.
\v 13 Lëscaʼ ilácanu nigula xöhuëdi, en nigula taʼdasö
caʼ, en calë́gasö ilácanu xöhuëdi, pero lëscaʼ ilácanu
nigula unnë́ que luzë́ʼe, en tsöjgútsaʼgacanu ga yúbölö,
en ilaʼnnanu le cabí nácatë.
\v 14 Que lë ni naʼ, rë́ʼëndaʼ uluʼtsaga náʼgacanu leyúbölö
nigula túzinu cani yúʼugacanu iz cuidiʼ, en uluʼscúlanu-biʼ
yuguʼ bíʼidoʼ, en ilaʼnná béʼenu biʼi nacuáʼabiʼ yuʼu
que queë́gacanu, para cabí iluíʼinu nu ridáʼbagaʼ rëʼu
lataj bi innë́ queë́ruʼ, rëʼu naʼ réajlëʼëruʼ Cristo.
\v 15 Caní ral-laʼ gaca, tuʼ chibuluʼbígaʼnu bál-lagacacnu,
ateʼ tunnu ca rë́ʼëni Satanás tuʼ xihuiʼ.
\p
\v 16 Channö nútiʼtës bönniʼ o nigula nu réajlëʼ Cristo,
nacuáʼanu nigula túzinu lídxigaca nupa naʼ, ral-laʼ ilácalen
légacanu, para cabí uluʼsacaʼ ziʼ bönachi queëʼ Cristo.
Caní gaca, bönachi queëʼ Cristo naʼ gaca ilácalen yuguʼ
nigula nagáʼanagacanu túzinu.
\p
\v 17 Benrö bal yuguʼ bönniʼ gula tapa chiʼë bönachi
queëʼ Cristo, yuguʼ bönniʼ naʼ taʼnná bëʼë dxiʼa, en béntërö
caʼ bal yuguʼ bönniʼ gula naʼ tunëʼ dxin, tunëʼ libán,
en tuʼsédinëʼ bönachi.
\v 18 Nazúaj lu guichi láʼayi le rnna: “Bitiʼ cuʼu du
ruáʼabaʼ bëdxi naʼ rulíbibaʼ zxoaʼ xtila.” Rnna caʼ:
“Náquiëʼ lesacaʼ nu bönniʼ huen dxin siʼë lazxjëʼ.”
\p
\v 19 Bitiʼ siʼ lu noʼo didzaʼ ruíʼi nu ruzegui didzaʼ
tu bönniʼ gula rapa chiʼë bönachi queëʼ Cristo, channö
cabí nacuáʼ chopa tsonna nupa tun ba nalí que le benëʼ.
\v 20 Nupa túnticaʼsö dul-laʼ, busidxi léguequi lógaca
yúguʼtë bönachi queëʼ Cristo para iladxi iaʼzícaʼrö
bönachi niʼ Dios.
\v 21 Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios, en Xanruʼ Jesucristo, en
niʼa quégaquiëʼ gubáz láʼayi rö queëʼ, rinná béʼedaʼ
liʼ gunuʼ ca taʼnná didzaʼ ni. Tuz ca ral-laʼ uchiʼa
usörö́uʼ yúguʼtë bönachi, en bitiʼ gunuʼ bal tuzëʼ bönniʼ.
\v 22 Cuntu nu bönniʼ ixóatë noʼo, cabí gunuʼ ga gáquiëʼ
huen dxin queëʼ Cristo, para cabí ibáguʼu le runëʼ channö
gunëʼ bönniʼ naʼ dul-laʼ.
\p
\v 23 Bítiʼrö guíʼjuʼ nísasö. Tuʼ rúnticaʼsö bayáʼ lëʼu
ral-laʼ guíʼjuʼ látiʼdoʼ xisi uva nal-la para cöʼ dxiʼa
lëʼu.
\p
\v 24 Yuguʼ dul-laʼ quéguequi bal-la bönachi ilaʼláʼ lahui
zíʼalö cateʼ siʼ ilaʼdxín ga uchiʼa usörö́ëʼ Dios léguequi,
ateʼ tödi niʼ ilaʼláʼ lahui dul-laʼ nabágaʼgaca iaʼzícaʼrö
bönachi.
\v 25 Lëscaʼ caní, ilaʼláʼ lahui dxin dxiʼa núngaca bönachi,
ateʼ channö cabí naláʼgaca lahui, cuntu nu bönniʼ gaca
ucáchëʼë tsaz dxin naʼ nunëʼ.
\c 6
\p
\v 1 Yúguʼtë bönniʼ nadóʼogaca ral-laʼ ilúndëʼë bal xángaquiëʼ,
para cabí gaca nu innë́ ziʼ que La láʼayi queëʼ Dios,
en que xibá queëʼ.
\v 2 Nupa niʼ nacuʼë xángaca taʼyéajlëʼë Cristo, bitiʼ
ral-laʼ uluʼcáʼana cáʼasö légaquiëʼ tuʼ nácagaquiëʼ bö́chiʼguequi.
Ral-laʼ ilunrö dxiʼa xichíngaquiëʼ tuʼ taʼyéajlëʼë Cristo,
bönniʼ niʼ tuʼziʼë xibé dxin dxiʼa naʼ, tuʼ nadxíʼinëʼ
Lë cazëʼ légaquiëʼ. Ca naca lë ni, busëdi bönachi nacuáʼ
niʼ, en guchiza le icja nágagaquiëʼ.
\s Le reaj ládxiʼruʼ-nëʼ Dios le ruzíʼiruʼ xibé
\p
\v 3 Channö zoa nu bönniʼ rusë́dinëʼ xibá yúbölö, en bitiʼ
rusë́dinëʼ yuguʼ didzaʼ dxiʼa queëʼ Xanruʼ Jesucristo,
ca naca xibá naʼ rusedi rëʼu ca ral-laʼ gunruʼ ca rë́ʼënëʼ
Dios,
\v 4 bönniʼ ni run ba zxön cuinëʼ, en bitiʼ bi nö́zinëʼ.
Didzaʼ bitiʼ naca dxiʼa rizë́ ládxëʼë ca nácagaca didzaʼ
böniga, en didzaʼ bizxaj, yuguʼ le tun ga tuʼzxéʼe bönachi
luzë́ʼeguequi, en taʼdíl-lalen luzë́ʼeguequi didzaʼ. Lëscaʼ
tun didzaʼ caní ga taʼnnë́ ziʼ bönachi que luzë́ʼeguequi,
en taʼzáʼ ládxiʼgaca que luzë́ʼeguequi le cabí nácatë.
\v 5 Lëscaʼ caní tun ga taʼdíl-laticaʼsëʼ didzaʼ bönniʼ
bitiʼ taʼyéajniʼinëʼ, nupa bitiʼ nazíʼ lu në́ʼeguequi
le naca idútë li. Téquini huáca ilaʼzíʼ dumí zián channö
ilúngaca tsözxö́n nupa taʼyéaj ládxiʼgaca Dios. Gucuíta
ga nacuáʼ bönachi caní.
\v 6 Zxön naca le ruzíʼiruʼ xibé cateʼ len yöl-laʼ riböza
zxön ladxiʼ reaj ládxiʼruʼ-nëʼ Dios.
\v 7 Bitiʼ bi nuáʼaruʼ cateʼ ridxinruʼ yödzölió, en lëscaʼ
caní, bitiʼ bi uáʼaruʼ cateʼ uzáʼaruʼ yödzölió ni.
\v 8 Que lë ni naʼ, channö dësö queë́ruʼ le gáguruʼ, en
le gácuruʼ, ral-laʼ udzéjaruʼ.
\v 9 Yuguʼ bönniʼ të́ʼënnëʼ gataʼ quégaquiëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ,
gaca quégaquiëʼ le siʼ bëʼ légaquiëʼ le xihuiʼ, ateʼ
ilaʼyuʼë lu yalaj que tuʼ xihuiʼ, ateʼ lu yöl-laʼ bitiʼ
bi nözi quégaquiëʼ zián le ilaʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ, le ilún
ditaj légaquiëʼ. Yuguʼ lë ni uluʼsuniti légaquiëʼ, en
ilún ga ilaʼnítiëʼ tsaz.
\v 10 Tuʼ taʼzë́ ládxiʼgaca bönachi dumí, lë ni run ga
tun yúguʼtë le cabí naca tsahuiʼ. Bal-lëʼ bönniʼ, tuʼ
taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le, buluʼcáʼanëʼ le gulaʼyéajlëʼë
Cristo, en chiraca quégaquiëʼ zián le tuʼsacaʼ ziʼ légaquiëʼ.
\s Nu run dxin queëʼ Cristo naca ca tu bönniʼ rejëʼ gudil-la
\p
\v 11 Naʼa, bönniʼ queëʼ Dios, gucuíta ga raca le caní.
\q Bë́ʼticaʼsö ládxuʼu gunuʼ le naca tsahuiʼ, en le rë́ʼënëʼ
Dios.
\q Guyéajlëʼticaʼsëʼ Cristo, en bidxíʼi yuguʼ luzóʼo.
\q Bëʼ ladxiʼ gacuʼ zxön ladxiʼ, en nöxaj ladxiʼ.
\q
\v 12 Ca runëʼ tu bönniʼ idú ládxëʼë rejëʼ gudil-la,
\q ben dxin que le réajlëʼëruʼ Cristo, ateʼ beni quiuʼ
yöl-laʼ naʼbán idú.
\m Para gaca caní bulidzëʼ Dios liʼ. Dxiʼa guca le gunnóʼ
yalaj lulu ca réajlëʼu Cristo, lë naʼ gunnóʼ lógaca zián
nupa tun ba nalí que didzaʼ bëʼu.
\v 13,14 Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios, Nu naʼ nabánigaca yúguʼtë
le nacuáʼ, encaʼ niʼa queëʼ Jesucristo, Nu ben ba nalí
le naca dxiʼa le gunnë́ʼ yálajdoʼ lahuëʼ Poncio Pilato,
rinná béʼedaʼ liʼ gun chiʼu yuguʼ lë naʼ gunná béʼenëʼ
Cristo rëʼu. Ral-laʼ gacuʼ idú tsahuiʼ, en bitiʼ bi gunuʼ
le güíʼi lataj nu bi innë́ quiuʼ, ga idxintë dza niʼ uluíʼi
lahuëʼ Xanruʼ Jesucristo.
\v 15 Cateʼ idxín dza naʼ huödëʼ Jesús, Dios uluʼë lahui
Lëʼ.
\q ¡Dios náquiëʼ láʼayi!
\q ¡Tuzëʼ Lëʼ dë lu nëʼë yöl-laʼ unná bëʼ,
\q en rinná béʼenëʼ yúguʼtë nupa taʼnná bëʼ,
\q en náquiëʼ caʼ Xángaca yúguʼtë nupa nácagaca xan!
\q
\v 16 ¡Tuzëʼ Lëʼ zóaticaʼsëʼ!
\q ¡Zoëʼ lu beníʼ ga bitiʼ gaca nu idxín rácasö que!
\q ¡Catu caz nu biléʼe Lëʼ, en bitiʼ gaca nu iléʼe Lëʼ!
\q ¡Queëʼ Lëʼ gácaticaʼsö le run Lëʼ bal, en yöl-laʼ unná
bëʼ!
\q ¡Caʼ gaca!
\p
\v 17 Gunná beʼe yuguʼ bönniʼ dë quégaquiëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ
dza ni zóaruʼ naʼa, para cabí ilún ba zxön cuíngaquiëʼ,
en para cabí uluʼzxöni ládxiʼgaquiëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ
naʼ bitiʼ naca löza. ¡Ral-laʼ ilunëʼ löza Dios ban, Nu
rúnnadaʼ queë́ruʼ yúguʼtë le ruzíʼiruʼ xibé!
\v 18 Gunná beʼe légaquiëʼ ilunëʼ le naca dxiʼa, para
ilaʼyandaʼ dxin dxiʼa tunëʼ, lë naʼ naca tu yöl-laʼ tsahuiʼ
idú. Ral-laʼ bi uluʼnödzjëʼ quégaca bönachi yechiʼ, en
iluíʼi ládxiʼgaquiëʼ léguequi.
\v 19 Channö ilunëʼ caní, uluʼtubëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ naʼ
naca idú, le uluʼziʼë xibé dza siʼ zaʼ, en ilaʼdéliʼnëʼ
yöl-laʼ naʼbán idú.
\s Le guluʼë Pablo lu náʼabiʼ biʼi Timoteo
\p
\v 20 Bö́chaʼadoʼ Timoteo, ben chiʼi le nadödi lu noʼo.
Gucuíta ga nacuáʼ nupa tuíʼi didzaʼ cáʼasö, en yuguʼ
didzaʼ bitiʼ nazacaʼ, en yuguʼ didzaʼ bizxaj, yuguʼ didzaʼ
naʼ tuíʼi nupa taʼnnasö tácadaʼ, ateʼ nazíʼ yéʼeguequi
ca naca lë naʼ tun.
\v 21 Bal-la bönachi gulaʼzíʼ lu në́ʼeguequi yuguʼ didzaʼ
caní, ateʼ gulaʼchixi gulaʼnigui ca naca le réajlëʼëruʼ
Cristo.
\p Rinábidaʼ-nëʼ Dios uzáʼ ládxëʼë quiuʼ le nácagaca dxiʼa
queëʼ.
\p ¡Caʼ gaca! 
