\id 2TI
\h 2 Timoteo
\toc1 2 Timoteo
\mt DIDZAʼ BUROPI GUSÖ́L-LËʼË PABLO QUEË́BIʼ BIʼI TIMOTEO
\c 1
\s Pablo rugapëʼ Dios biʼi Timoteo
\p
\v 1 Nedaʼ, Pablo, nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo. Caní
nacaʼ tuʼ rë́ʼënëʼ Dios gacaʼ caní, para caní gaca le
guzxíʼ lu nëʼë, gunnëʼ queë́ruʼ yöl-laʼ naʼbán idú, le ruzáʼ
ládxëʼë Jesucristo queë́ruʼ.
\v 2 Rugapaʼ Dios liʼ, bö́chaʼadoʼ Timoteo. Nacuʼ ca zxíʼini
cazaʼ tuʼ benruʼ tu zxön xichinëʼ Cristo, ateʼ nadxíʼidaʼ
liʼ. Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo,
uzáʼ ládxëʼë quiuʼ, en huéchiʼ ládxëʼë liʼ, en gunëʼ ga
cöʼ dxi icja ládxiʼdoʼo.
\s Timoteo ral-laʼ gunbiʼ ba nalí queëʼ Jesucristo
\p
\v 3 Reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” ca naca quiuʼ cateʼ rulidzaʼ-nëʼ
Dios. Bitiʼ rizóa dxíaʼ rinabaʼ niʼa quiuʼ rëla, en te
dza lahuëʼ Dios, Nu naʼ runaʼ xichinëʼ idú ládxaʼa ca
naʼ gulunëʼ xuz xtáʼahuaʼ.
\v 4 Cateʼ röjnedaʼ ca naʼ gurödxuʼ, rizë́ ládxaʼa uléʼedaʼ
liʼ, para gaca udzéjadaʼ idú ládxaʼa.
\v 5 Reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” tuʼ zoa le run ga röjnedaʼ
ca réajlëʼu Cristo idú ládxuʼu. Lëscaʼ caní, gulaʼyéajlëʼënu
xinóʼo gula Loida, encaʼ xinóʼo Eunice Lëʼ zíʼalö ca
liʼ, ateʼ runaʼ löza, lëscaʼ caní réajlëʼu Lëʼ naʼa.
\p
\v 6 Tuʼ naca caní, rusáʼa ládxuʼu para usubanuʼ le bennëʼ
Dios quiuʼ, lë naʼ bidxín quiuʼ cateʼ niʼ guxóa naʼa
liʼ, en bulidzaʼ-nëʼ Dios.
\v 7 Böʼ naʼ bennëʼ Dios queë́ruʼ bitiʼ naca tu böʼ le
gun ga gádxiruʼ, pero bennëʼ queë́ruʼ Böʼ Láʼayi Nu run
ga náparuʼ yöl-laʼ huáca, en run ga nadxíʼiruʼ luzáʼaruʼ,
en run caʼ ga rinná beʼe cuinruʼ.
\v 8 Que lë ni naʼ, bitiʼ utuíʼinuʼ gunuʼ ba nalí queëʼ
Xanruʼ, en bitiʼ utuíʼinuʼ ca raca quiaʼ nedaʼ ni, nadzunaʼ
lidxi guíë tuʼ runaʼ xichinëʼ, pero ben tsözxö́n nupa
taʼguíʼi taʼzacaʼ tuʼ tun libán que didzaʼ dxiʼa. Dios
gunnëʼ yöl-laʼ huáca quiuʼ para gunuʼ caní.
\v 9 Dios caz busölë́ʼ rëʼu, en bulidzëʼ rëʼu para gácaruʼ
idú dxiʼa. Bitiʼ bulidzëʼ rëʼu tuʼ zoa le dxiʼa benruʼ,
pero bulidzëʼ rëʼu tuʼ gúʼuni quézinëʼ Lëʼ, en tuʼ ruzáʼ
ládxëʼë caní queë́ruʼ. Dza niʼte buzóëʼ caní queë́ruʼ
zíʼatëlö ca gutaʼ yödzölió ni, tuʼ néquiruʼ queëʼ Jesucristo.
\v 10 Naʼa, chibuluíʼi lahui le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ,
tuʼ buluíʼi lahuëʼ Jesucristo Nu rusölá rëʼu. Bugǘëʼ
yöl-laʼ guti, en buluʼe lahui yöl-laʼ naʼbán idú naʼ, le
cabí caʼ initi. Caní naca ca rnna didzaʼ dxiʼa.
\p
\v 11 Cristo buzóëʼ nedaʼ para gunaʼ libán que didzaʼ
dxiʼa naʼ, en para gacaʼ gubáz queëʼ para usë́digacadaʼ
bönachi izáʼa.
\v 12 Que lë ni naʼ riguíʼi rizácaʼa caʼ yuguʼ le raca
quiaʼ ni, pero bitiʼ rutuíʼidaʼ, tuʼ núnbëʼa Nu naʼ réajlëʼa.
Runaʼ löza Lëʼ, napëʼ yöl-laʼ huáca gapa chiʼë le budödaʼ
lu nëʼë ga idxintë dza niʼ huödëʼ.
\p
\v 13 Didzaʼ dxiʼa naʼ biyönnuʼ benaʼ libán que ral-laʼ
gaca quiuʼ tu le ruluíʼi ca ral-laʼ usédinuʼ bönachi
ca réajlëʼëruʼ Jesucristo, en ca nadxíʼiruʼ Lëʼ.
\v 14 Ben chiʼi le naca dxiʼa naʼ nadödi lu noʼo, ateʼ
gaca gunuʼ caní len yöl-laʼ huáca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi,
Nu zóalen rëʼu.
\p
\v 15 Chinö́z quézinuʼ ca naʼ gulunëʼ zian bönniʼ taʼyéajlëʼë
Cristo nacuʼë luyú Asia buluʼbéaj ládxiʼgaquiëʼ nedaʼ.
Figelo, en Hermógenes nabábagaquiëʼ bönniʼ ni.
\v 16,17 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Dios huéchiʼ ládxëʼë bönachi
nacuáʼ lidxëʼ Onesíforo, tuʼ butipëʼ ládxaʼa bönniʼ ni
zián luzuí. Cateʼ bidxinëʼ Roma, idú ládxëʼë buguiljëʼ
nedaʼ, ateʼ budzö́linëʼ nedaʼ. Bitiʼ butuíʼinëʼ niʼa quiaʼ
nedaʼ tuʼ nadzunaʼ lidxi guíë ni, nágaʼa du guíë.
\v 18 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ huéchiʼ ládxëʼë lëʼ dza niʼ
idxinëʼ lahuëʼ Dios. Chinö́z quézinuʼ ca naʼ gúcalenëʼ
bönniʼ ni rëʼu, cateʼ niʼ guzóaruʼ yödzö Éfeso.
\c 2
\s Ral-laʼ gácabiʼ Timoteo ca tu bönniʼ idú ládxëʼë rejëʼ gudil-la
\p
\v 1 Naʼa, zxíʼinaʼdoʼ, butipa ládxuʼu ca naca le ruzáʼ
ládxëʼë Jesucristo quiuʼ.
\v 2 Didzaʼ biyönnuʼ bëʼa lógaca zián nupa tun ba nalí
que, didzaʼ ni budödi lu náʼagaquiëʼ bönniʼ tunëʼ ca
taʼnnë́ʼ, bönniʼ gaca uluʼsédinëʼ caʼ iaʼbal-la bönachi.
\p
\v 3 Ral-laʼ guáʼ ilenuʼ le uluʼsacaʼ liʼ ziʼ ca naʼ
ruáʼ rilén nu naca bönniʼ queëʼ Jesucristo idú ládxëʼë
rejëʼ gudil-la.
\v 4 Nu bönniʼ rejëʼ gudil-la, bitiʼ caʼ gútsëʼë yuguʼ
le tun bönachi yödzölió ni, para tsaza ládxëʼë bönniʼ
naʼ nuzóëʼ lëʼ gáquiëʼ bönniʼ queëʼ rejëʼ gudil-la.
\v 5 Lëscaʼ caní, nu nutsaʼ lu huitaj, bitiʼ bi ideliʼ
channö cabí run ca ral-laʼ gun.
\v 6 Nu bönniʼ gúz gúʼuna runëʼ dxin, zíʼalö lëʼ uziʼë
xibé lë naʼ razëʼ.
\v 7 Busáʼ ládxuʼu lë ni reaʼ liʼ, ateʼ Xanruʼ caz gunëʼ
ga tséajniʼinuʼ yúguʼtë.
\p
\v 8 Yöjné ca guca queëʼ Jesucristo. Guljëʼ, en gúquiëʼ
zxíʼini xiʼsóëʼ David, en gudödi gútiëʼ, bubanëʼ lu yöl-laʼ
guti. Caní rnna didzaʼ dxiʼa runaʼ libán que.
\v 9 Tuʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa, riguíʼi rizácaʼa
le raca quiaʼ, ga ridxintë nágaʼa lidxi guíë ni, ca raca
queëʼ tu bönniʼ huíaʼ döʼ, pero bitiʼ caʼ nágaʼtë xtídzëʼë
Dios.
\v 10 Que lë ni naʼ ruáʼ rilénaʼ yúguʼtë lë ni tuʼ nadxíʼidaʼ
nupa gurö́ëʼ Dios, para uluʼlë́ʼ caʼ légaquiëʼ. Jesucristo
caz runëʼ ga uluʼlágaca bönachi naʼ para ilaʼcuáʼ lu
beníʼ idú queëʼ.
\v 11 Catëz naca lë ni rnna:
\q Channö nátilenruʼ Lëʼ, sóalenruʼ-nëʼ caʼ ibanruʼ.
\q
\v 12 Channö guáʼ ilenruʼ le quíʼi sácaʼruʼ, inná bë́ʼlenruʼ
caʼ Lëʼ.
\q Channö ridáʼbagaʼruʼ Lëʼ, Lëʼ táʼbaguëʼë caʼ rëʼu.
\q
\v 13 Sal-laʼ bitiʼ runruʼ ca rnnaruʼ, Lëʼ rúnticaʼsëʼ ca
rnnëʼ.
\q Lëʼ bitiʼ gaca táʼbaguëʼë le náquiëʼ.
\s Nu bönniʼ huen dxin queëʼ Cristo rurúajëʼ dxiʼa
\p
\v 14 Busáʼ ládxiʼgaca nupa nacuáʼ ga niʼ zuʼ ca naca
lë ni, ateʼ niʼa queëʼ Xanruʼ Dios gunná beʼe légaquiëʼ
para cabí ilaʼdil-la dídzëʼë ca nácagaca didzaʼ cabí
nazácaʼgaca. Yuguʼ didzaʼ caní tun ga ilaʼniti nupa
tuʼzë́ nagui léguequi.
\v 15 Bë́ʼticaʼsö ládxuʼu urúajuʼ dxiʼa lahuëʼ Dios para
gacuʼ ca tu bönniʼ huen dxin bitiʼ rutuíʼinëʼ ca naca
dxin nunëʼ. Dxíʼadoʼ ral-laʼ ugunuʼ dxin didzaʼ idútë
li.
\v 16 Naʼa, gucuíta ga nacuáʼ nupa tuíʼi didzaʼ bitiʼ
nazacaʼ, en didzaʼ cáʼasö, tuʼ tun didzaʼ caní ga ilunrëʼ
le cabí rë́ʼënëʼ Dios.
\v 17 Ilaʼzë́ didzaʼ tuʼë ca rizxö́n huëʼ nudzuʼ le ridúduʼ
rilá. Himeneo, en Fileto nabábagaquiëʼ nupa tuíʼi didzaʼ
caní.
\v 18 Iropëʼ ni gulaʼchixi gulaʼníguinëʼ ca naca le
naca idútë li, tuʼ taʼnnë́ʼ chigudödi dza ral-laʼ uluʼbán
nupa chinátigaca, ateʼ gulaʼbéquiëʼ barö́li bal-la bönachi
ga ridxintë bítiʼrö taʼyéajlëʼ Cristo.
\v 19 Le benëʼ tsutsu Dios zóaticaʼsö, en dë tu le naca
bëʼ, le rnna: “Núnbëʼë Dios nupa néquiguequi queëʼ.”
Rnna caʼ: “Guliʼcuíta ga raca le ruáʼ döʼ, yúguʼtëliʼ
libíʼiliʼ néquiliʼ queëʼ Cristo.”
\p
\v 20 Tu lu yuʼu zxön yúʼugaca le néquini, calë́gasö oro,
en plata, pero lëscaʼ le néquini yaga, en yu. Bal-la tuʼgún
bönachi léguequi dxin ga lináʼ, ateʼ iaʼbal-la tuʼgún
léguequi dxin ga bitiʼ naca lináʼ.
\v 21 Para gácaruʼ ca naca lë naʼ tuʼgún bönachi dxin
ga lináʼ, en para gaca gunruʼ le naca dxiʼa, en gácaruʼ
lesacaʼ ugunëʼ Xanruʼ rëʼu dxin, ral-laʼ ucuítaruʼ ga
raca le ruáʼ döʼ. Channö gunruʼ caní, gácaruʼ lesacaʼ
gunruʼ yúguʼtë dxin dxiʼa.
\p
\v 22 Gurúʼuna le tun ga nu së ladxiʼ le ruáʼ döʼ ca
raca quégaquiëʼ bönniʼ raʼbandoʼ. Bëʼ ladxiʼ gacuʼ tsahuiʼ.
Ben le run ga réajlëʼu Cristo, en le run ga nadxíʼinuʼ
yuguʼ luzóʼo, en le run ga ribözuʼ dxíʼadoʼ. Ca nácagaca
lë ni, ben tsözxö́n nupa tuʼlidza Xanruʼ, naca idú dxiʼa
icja ládxiʼdoʼguequi.
\v 23 Naʼa, gurúʼuna yuguʼ didzaʼ cáʼasö, en didzaʼ bitiʼ
nazacaʼ, tuʼ chinö́z quézinuʼ tun didzaʼ caní ga taʼdil-la
didzaʼ bönachi.
\v 24 Bönniʼ huen dxin queëʼ Xanruʼ bitiʼ ral-laʼ tíl-lalenëʼ
bönachi didzaʼ, pero ral-laʼ gáquiëʼ nöxaj ladxiʼ lógaca
yúguʼtë bönachi. Ral-laʼ gaca usédinëʼ bönachi, en gáquiëʼ
caʼ zxön ladxiʼ.
\v 25 Lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ ral-laʼ uzéajniʼinëʼ nupa
taʼdáʼbagaʼ le runëʼ libán que. Channö gunëʼ caní, nadxi
caʼ Dios guʼë légaquiëʼ lataj uluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ
para ilúnbëʼë le naca idútë li.
\v 26 Caní uluʼlë́ʼ lu yalaj que tuʼ xihuiʼ ga nadzúngaquiëʼ,
ateʼ uluʼhuöáquiëʼ tsahuiʼ para ilunëʼ ca rë́ʼënëʼ Dios.
\c 3
\s Ca ilaca bönachi dza tsöjsétëgaca
\p
\v 1 Lëscaʼ ral-laʼ inö́zinuʼ lë ni: Dza tsöjsétëgaca
ilaca dza ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi.
\v 2 Yuguʼ dza niʼ ilaʼcuʼë bönniʼ ilácagaquiëʼ caní:
\q Ilaʼdxíʼi laʼ cuíngacasëʼ, en uluʼhuídiʼnëʼ.
\q Ilún ba zxön cuíngaquiëʼ, en uluʼluíʼi cuíngaquiëʼ zxön.
\q Ilaʼnnë́ ziʼë que le naca láʼayi.
\q Ilaʼdáʼbaguëʼë xuz xináʼagaquiëʼ.
\q Ilácagaquiëʼ bönniʼ cabí taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ.
\q Bitiʼ ilunëʼ ca rë́ʼënëʼ Dios.
\q
\v 3 Bitiʼ ilaʼdxíʼinëʼ ca ral-laʼ ilunëʼ.
\q Ilácagaquiëʼ zidzaj ladxiʼ.
\q Ilaʼnnë́ʼ que luzáʼagaquiëʼ.
\q Bitiʼ ilaʼnná beʼe cuíngaquiëʼ.
\q Ilácagaquiëʼ bönniʼ dzaʼa.
\q Bitiʼ ilaʼléʼenëʼ dxiʼa le naca dxiʼa.
\q
\v 4 Ilácagaquiëʼ hueti luzë́ʼe, en bitiʼ ilaʼdzáguiëʼ dxiʼa.
\q Uluʼluíʼi cuíngaquiëʼ ca bönniʼ nayë́pisëgaquiëʼ.
\q llaʼdxíʼinëʼ le ilaʼyázasö ládxiʼgaquiëʼ, en calëga
Dios.
\q
\v 5 Uluʼluíʼi cuíngaquiëʼ ca bönniʼ núnbëʼgaquiëʼ Dios.
\q Ilaʼdáʼbaguëʼë le ruzáʼ ládxëʼë Dios queë́ruʼ.
\p Gucuíta ga nacuáʼ bönachi caní.
\v 6 Lëscaʼ caní, lu yöl-laʼ banísa quégaquiëʼ ilaʼyazëʼ
gapa naca lu yuʼu, en ilaʼzíʼ yéʼenëʼ yuguʼ nigula bitiʼ
bi nö́zguequinu para ilaʼzíʼ lu náʼagacanu le uluʼsédinëʼ.
Ilaʼbágaʼnu nigula naʼ dul-laʼ zián, en iluíʼi ládxiʼgacanu
yuguʼ le ilaʼzësö ládxiʼgacanu le cabí nazacaʼ.
\v 7 Ilaʼyö́niticaʼsinu nigula ni didzaʼ ilún libán que
bönachi, pero bitiʼ caʼ ilaʼdéliʼnu ilaʼyéajniʼininu
le naca idútë li.
\v 8 Ca naʼ guláquiëʼ Janes, en Jambres, bönniʼ niʼ gulaʼdáʼbaguëʼë
Moisés, lëscaʼ caní ilácagaquiëʼ bönniʼ ni, ilaʼdáʼbaguëʼë
le naca idútë li. Ilácagaquiëʼ chul-la niti, en ilaʼchíxinëʼ
ca naca le réajlëʼëruʼ Cristo.
\v 9 Bitiʼ ilaʼdéliʼrönëʼ, pero gaca bëʼ nácagaquiëʼ
bönniʼ bitiʼ bi nö́zguequinëʼ lógaca yúguʼtë bönachi,
ateʼ gaca quégaquiëʼ ca naʼ guca quégaquiëʼ Janes, en
Jambres naʼ.
\s Le riguʼë Pablo lu náʼabiʼ biʼi Timoteo
\p
\v 10 Nöz quézinuʼ ca naca le rusédidaʼ bönachi, en ca
runaʼ. Nö́zinuʼ caʼ le ruíʼi ládxaʼa gunaʼ, en ca réajlëʼa
Cristo, en ca nacaʼ nöxaj ladxiʼ, en ca nadxíʼidaʼ luzáʼa,
en ca ribözaʼ zxön ladxiʼ.
\v 11 Nö́zinuʼ caʼ yuguʼ le gulaʼbía ládxiʼgaca bönachi
nedaʼ, en yuguʼ le gudíʼi guzxácaʼa, le gulaca quiaʼ lu
yödzö Antioquía, en lu yödzö Iconio, encaʼ lu yödzö Listra.
Yuguʼ le gulaʼbía ládxiʼgaca bönachi niʼ nedaʼ biáʼ
gulénaʼ, ateʼ Xanruʼ Jesús busölë́ʼ nedaʼ lu yúguʼtë lë
naʼ.
\v 12 Yúguʼtë nupa të́ʼëni ilaca idú dxiʼa tuʼ néquiguequi
queëʼ Jesucristo, lëscaʼ ilaʼguíʼi ilaʼzáquiëʼ yuguʼ
le ilaʼbía ládxiʼgaca bönachi légaquiëʼ.
\p
\v 13 Naʼa, bönniʼ tuáʼ döʼ, en bönniʼ taʼzíʼ yëʼë ilácarëʼ
xihuiʼ. Ilaʼzíʼ yéʼenëʼ bönachi, ateʼ ilaʼzíʼ yeʼe bönachi
caʼ légaquiëʼ.
\p
\v 14 Naʼa, ben chiʼi yuguʼ le buzëduʼ, en le guzxíʼ lu
noʼo, tuʼ nunbëʼ cazuʼ nupa buluʼsedi liʼ.
\v 15 Ga gudelaʼ nacuʼ bíʼidoʼ núnbëʼu le nazúajgaca
lu guichi láʼayi, le huáca uluʼzéajniʼideʼe liʼ para
ulóʼ tuʼ réajlëʼu Jesucristo.
\v 16 Yúguʼtë le nazúajgaca lu guichi láʼayi guchíziëʼ
Dios icja ládxiʼdoʼgaca bönachi queëʼ, nupa naʼ buluʼzúaj
lu guichi didzaʼ naʼ bëʼë Dios. Lë naʼ nazúaj lu guichi
nácadaʼ lesacaʼ usedi rëʼu, en ubéaj ga lináʼ le runruʼ,
en ugúʼu rëʼu tu nöza, en usedi rëʼu para gácaruʼ tsahuiʼ.
\v 17 Caní run, para gaca sinaʼ nu naca queëʼ Dios, en
gácadaʼ gun yúguʼtë le naca dxiʼa.
\c 4
\p
\v 1,2 Niʼa queëʼ Xanruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo,
rinná béʼedaʼ liʼ gunuʼ libán que xtídzëʼë Xanruʼ. Lë
cazëʼ uchiʼa usörö́ëʼ nupa ni nabángaca, en nupa chinátigaca,
dza niʼ huödëʼ idinná bëʼë. Bëʼ ladxiʼ gunuʼ lë ni channö
raca dxiʼa quiuʼ o bitiʼ raca dxiʼa. Lu yöl-laʼ zxön
ladxiʼ, guléaj ga lináʼ le tun bönachi. Busáʼ ládxiʼgaquiëʼ,
en guchiza icja nágagaquiëʼ ca naca lë naʼ rusédiruʼ.
\v 3 Caní ral-laʼ gunuʼ tuʼ idxín dza cateʼ bitiʼ uluʼzë́
nágagaquiëʼ xibá tsahuiʼ, pero ilë́ʼëninëʼ ilaʼyönnëʼ
le taʼdánisinëʼ. Ca taʼzësö ládxiʼgaquiëʼ uluʼtubëʼ
quégaquiëʼ nupa uluʼsedi légaquiëʼ.
\v 4 Uluʼcáʼanëʼ le naca idútë li, en ilaʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ
yuguʼ didzaʼ ridasö.
\v 5 Naʼa, ral-laʼ gacuʼ zxön ladxiʼ lu yúguʼtë le runuʼ.
Biáʼ gulén le uluʼsacaʼ liʼ ziʼ. Ben libán que didzaʼ
dxiʼa. Idú ládxuʼu ben dxin le budödëʼ Cristo lu noʼo
gunuʼ.
\p
\v 6 Ca naca quiaʼ nedaʼ, nudödi cuinaʼ lu nëʼë Dios,
ateʼ chizóa ilútiëʼ nedaʼ tuʼ runaʼ xichinëʼ, ateʼ dza
uzáʼa yödzölió ni chizóa idxín.
\v 7 Ca runëʼ tu bönniʼ idú ládxëʼë rejëʼ gudil-la, lëscaʼ
caní benaʼ nedaʼ dxin, en chibudxi benaʼ le budödëʼ Cristo
lu naʼa gunaʼ, tuʼ benaʼ idú ca saʼyéaj le réajlëʼëruʼ
Cristo.
\v 8 Iaʼstú, naca löza quiaʼ idéliʼdaʼ le ral-laʼ ilaʼzíʼ
nupa nácagaca tsahuiʼ, le gunnëʼ Xanruʼ quiaʼ dza niʼ,
ateʼ tsahuiʼ naca ca ruchiʼa rusörö́ëʼ rëʼu. Calë́gasö
quiaʼ nedaʼ gunnëʼ le, pero lëscaʼ gunnëʼ le quégaca
yúguʼtë nupa taʼdxíʼi Lëʼ, en idú ládxiʼguequi taʼböza
dza huödëʼ.
\s Le buzúajëʼ lu guichi Pablo gunbiʼ Timoteo
\p
\v 9 Bëʼ ladxiʼ guídateoʼ ga ni zoaʼ
\v 10 tuʼ guléaj ládxëʼë Demas nedaʼ, tuʼ nadxíʼinëʼ
le ruziʼë xibé yödzölió ni, ateʼ guyijëʼ yödzö Tesalónica.
Crescente guyijëʼ luyú Galacia, ateʼ biʼi Tito guyéajbiʼ
luyú Dalmacia, tuʼ caní ben bayudxi ilunëʼ.
\v 11 Tuzëʼ Lucas zóalenëʼ nedaʼ. Guchë́ʼë-biʼ biʼi Marcos
para guídalenbiʼ liʼ tsözxö́n, tuʼ nácabiʼ gúnlenbiʼ nedaʼ
tsözxö́n xichinëʼ Cristo.
\v 12 Gusö́l-laʼa-biʼ biʼi Tíquico lu yödzö Éfeso.
\v 13 Cateʼ guíduʼ, biáʼ quiaʼ lariʼ guitsaʼ naʼ bucáʼanaʼ
lu yödzö Troas lu yuʼu lidxëʼ Carpo, en biáʼ caʼ quiaʼ
yuguʼ guichi, en le naca lo, biáʼ quiaʼ yuguʼ guichi néquiguequini
guídi.
\p
\v 14 Alejandro, bönniʼ gubëdxi guíë, zián le biʼë döʼ
quiaʼ. Lë cazëʼ Xanruʼ ubiʼë queëʼ ca nácagaca le benëʼ
bönniʼ ni quiaʼ.
\v 15 Ben chiʼi cuinuʼ queëʼ bönniʼ ni, tuʼ ridáʼbagaʼdëʼë
didzaʼ runruʼ libán que.
\p
\v 16 Cateʼ le zíʼalö luzuí bidxinaʼ lógaquiëʼ bönniʼ
yúlahuiʼ, cuntu nu gúcalen nedaʼ, pero buluʼbéaj ládxiʼgaca
yúguʼtë bönachi nedaʼ. Bitiʼ rë́ʼëndaʼ uzíʼ lëbëʼ Dios
légaquiëʼ.
\v 17 Guzóalenëʼ Xanruʼ nedaʼ, en butipëʼ ládxaʼa para
údxi gunaʼ libán que xtídzëʼë para ilaʼyöni yúguʼtë
bönachi izáʼa le. Caní guca, busölë́ʼ Xanruʼ nedaʼ, ateʼ
guca quiaʼ tsca burúajaʼ lu ruáʼabaʼ bëdxi guixiʼ.
\v 18 Lë cazëʼ Xanruʼ usölë́ʼ nedaʼ lu yúguʼtë le cabí
raca dxiʼa, en gun chiʼë nedaʼ ga idxínteaʼ ga rinná
bëʼë Lëʼ niʼ yehuaʼ yubá. ¡Gácaticaʼsö queëʼ yöl-laʼ
ba yúguʼtë dza záʼgaca! ¡Caʼ gaca!
\s Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo
\p
\v 19 Bugapa Dios Priscila, en Aquilo, encaʼ bönachi nacuáʼ
lidxëʼ Onesíforo.
\v 20 Bugáʼanëʼ Erasto lu yödzö Corinto, ateʼ bucáʼanaʼ-nëʼ
Trófimo luyú Mileto tuʼ réʼenëʼ.
\v 21 Bëʼ ladxiʼ guíduʼ ga zoaʼ zíʼalö cateʼ idxín beoʼ
ziaga. Eubulo, en Pudente, en Lino, en Claudia, en yúguʼtë
böchiʼ luzáʼaruʼ ni tuʼgapëʼ Dios liʼ.
\p
\v 22 Rinábidaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesucristo sóalenëʼ liʼ. ¡Gácalen
liʼ le ruzáʼ ládxëʼë Dios quiuʼ! ¡Caʼ gaca! 
