\id 1PE
\h 1 Pedro
\toc1 1 Pedro
\mt DÍDZAʼDOʼ ZÍʼALÖ BUZÚAJËʼ PEDRO
\c 1
\s Pedro rugapëʼ Dios nupa taʼdáʼ Cristo
\p
\v 1 Nedaʼ, Pedro, nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Jesucristo. Ruzúajaʼ
queë́liʼ lu guichi ni, libíʼiliʼ násilasiliʼ ziʼtuʼ gapa
dë ládzaliʼ, zóaliʼ luyú Ponto, en luyú Galacia, en luyú
Capadocia, en luyú Asia, en luyú Bitinia.
\v 2 Gurö́ cazëʼ Xúziruʼ Dios libíʼiliʼ ca naʼ bucözëʼ
dza niʼte, para guéquiliʼ quez queëʼ lu nëʼë Dios Böʼ
Láʼayi, en gunliʼ ca rnna xtídzëʼë Cristo, en gácaliʼ
idú tsahuiʼ niʼa que xichönëʼ Cristo. Rinábidaʼ-nëʼ Dios
uzáʼ ládxëʼë queë́liʼ, en gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ.
\s Le rúnticaʼsiruʼ löza
\p
\v 3 ¡Yöl-laʼ ba Dios, Xuzëʼ Xanruʼ Jesucristo! ¡Lu yöl-laʼ
ruhuéchiʼ ladxiʼ zxön queëʼ bucubëʼ yöl-laʼ naʼbán queë́ruʼ
tuʼ busubanëʼ Jesucristo lu yöl-laʼ guti! ¡Lë ni run
ga rúnticaʼsiruʼ löza,
\v 4 en gun ga idéliʼruʼ lë naʼ rapa chiʼë Dios queë́ruʼ
yehuaʼ yubá! Lë naʼ rapa chiʼë Dios, le unödzjëʼ quégaca
bönachi queëʼ, bitiʼ initi, en bitiʼ itëbi, en bitiʼ igula.
\v 5 Tuʼ réajlëʼëliʼ Lëʼ, lu yöl-laʼ huáca zxön queëʼ,
Dios gun chiʼë libíʼiliʼ cateʼ idxinrö dza niʼ uzíʼiliʼ
xibé yöl-laʼ rusölá idú naʼ chinupë́ʼë queë́ruʼ, en uluʼë
lahui dza údxi.
\p
\v 6 Que lë ni naʼ rudzéjadeʼeliʼ, sal-laʼ naʼa ral-laʼ
quíʼi sácaʼliʼ tu chíʼidoʼ tuʼ taca zián le taʼzíʼ bëʼ
libíʼiliʼ.
\v 7 Tuʼ ruáʼ rilenliʼ yuguʼ lë naʼ taʼzíʼ bëʼ libíʼiliʼ,
naca bëʼ naca idú ca réajlëʼëliʼ Cristo. Lëscaʼ caní
rizíʼ bë́ʼëruʼ oro, le initi, cateʼ ruchíʼaruʼ le lu guíʼ.
Que lë ni naʼ, cateʼ chinazíʼ bëʼ yöl-laʼ réajlëʼ queë́liʼ
Cristo, le nácarö lesacaʼ ca oro, gaca queë́liʼ yöl-laʼ
zxön, en yöl-laʼ run bal dza niʼ uluíʼi lahuëʼ Jesucristo.
\p
\v 8 Libíʼiliʼ nadxíʼiliʼ-nëʼ Cristo sal-laʼ catu caz
biléʼeliʼ Lëʼ. Réajlëʼëliʼ Lëʼ sal-laʼ bitiʼ riléʼeliʼ-nëʼ
naʼa, ateʼ rudzéjaliʼ. Yöl-laʼ rudzeja zxön queë́liʼ le
cabí gaca quíxjöʼöruʼ tsca naca, naca idútë li.
\v 9 Caní naca, tuʼ ridéliʼliʼ yöl-laʼ rusölá que böʼ
naca cázaliʼ, le rataʼ queë́liʼ tuʼ réajlëʼëliʼ-nëʼ Cristo.
\p
\v 10 Dza niʼte yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ
Dios buluʼsëdëʼ dxíʼadoʼ ca naca yöl-laʼ rusölá naʼ dë
queë́ruʼ naʼa, ateʼ guluʼë didzaʼ ca naca le ruzáʼ ládxëʼë
Dios queë́ruʼ.
\v 11 Böʼ Láʼayi dzáguiëʼ Cristo buzéajniʼinëʼ zíʼatëlö
bönniʼ naʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, en buluíʼinëʼ
légaquiëʼ ca ral-laʼ quiʼi sáquëʼë Cristo, encaʼ ca gaca
queëʼ yöl-laʼ zxön tödi naʼ. Que lë ni naʼ guluíʼi ládxiʼgaquiëʼ
ilaʼnö́zinëʼ bátaxi gaca lë ni, en nuzxi naʼ gaca que
lë naʼ buluíʼinëʼ Böʼ dzáguiëʼ Cristo légaquiëʼ.
\v 12 Dios buluíʼinëʼ bönniʼ naʼ guluʼë didzaʼ uláz
queëʼ bitiʼ naca tu le ilaʼléʼenëʼ légaquiëʼ, pero rëʼu
ni riléʼeruʼ lë naʼ guluʼë didzaʼ que, ateʼ libíʼiliʼ
riyö́niliʼ naʼa ca naca que. Yuguʼ bönniʼ tunëʼ libán
que didzaʼ dxiʼa tuʼë didzaʼ que lë ni, ateʼ zóalen yöl-laʼ
huáca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi légaquiëʼ, Nu naʼ risö́l-lëʼë
Dios zoëʼ yehuaʼ yubá queë́ruʼ, ateʼ të́ʼënnëʼ gubáz láʼayi
queëʼ Dios ilaʼnö́zinëʼ ca naca lë naʼ guluʼë didzaʼ
que dza niʼte.
\s Dios rulidzëʼ rëʼu para gácaruʼ láʼayi
\p
\v 13 Que lë ni naʼ, guliʼsóa ban ladxiʼ, en guliʼcö́zaticaʼsö
báʼadoʼ. Idú ládxiʼliʼ buliʼzxöni ládxiʼliʼ lë naʼ uzáʼ
ládxëʼë queë́liʼ Dios dza niʼ uluíʼi lahuëʼ Jesucristo.
\v 14 Guliʼgún ca rnna xtídzëʼë Dios, en bitiʼ güíʼiliʼ
lataj yuguʼ le rizë́ ládxiʼliʼ ilaʼchë́ʼ libíʼiliʼ ga
yúbölö, ca naʼ benliʼ dza niʼ bitiʼ núnbëʼëniliʼ-nëʼ Dios.
\v 15 Ral-laʼ gácaliʼ láʼayi ca naca yúguʼtë le runliʼ,
ca naʼ náquiëʼ láʼayi Dios, en bulidzëʼ libíʼiliʼ para
guéquiliʼ queëʼ.
\v 16 Lëscaʼ caní nazúaj lu guichi láʼayi, ca naʼ gunnë́ʼ
Dios le rnna: “Guliʼgaca láʼayi, tuʼ nacaʼ nedaʼ láʼayi.”
\p
\v 17 Rëliʼ-nëʼ: “Xuztuʼ” cateʼ rulídzaliʼ-nëʼ Dios, ateʼ
Lëʼ, lë́bisö ca ruchiʼa rusörö́ëʼ yúguʼtë bönachi tsca
naca le núngaca tu tu bönachi naʼ. Que lë ni naʼ ral-laʼ
gádxiliʼ Lëʼ tsanni ni zóaliʼ yödzölió ni, le cabí naca
idú ládzaliʼ.
\v 18 Dios busölë́ʼ libíʼiliʼ lu lë naʼ gúcaliʼ dza niʼ
cateʼ benliʼ ca nácagaca le cáʼasö buluʼdödëʼ xuz xtóʼoliʼ
loliʼ. Nöz quéziliʼ böáʼuëʼ libíʼiliʼ, calëga len tu
le initi ca naca oro, en plata,
\v 19 pero len xichönëʼ Jesucristo le nácatërö lesacaʼ,
tuʼ budödi cuinëʼ, en gúquiëʼ ca tubaʼ böʼcuʼ zxilaʼ
nácabaʼ idú dxiʼa, böaʼdoʼ tutiëʼ-baʼ lahuëʼ Dios para
ugúa dul-laʼ.
\v 20 Dios gurö́ cazëʼ Cristo zíʼatëlö ca benëʼ yödzölió
ni, ateʼ dza ni zóaruʼ naʼa benëʼ ga buluíʼi lahuëʼ para
uzíʼiliʼ xibë́ʼ.
\v 21 Niʼa que le benëʼ Cristo réajlëʼëliʼ-nëʼ Dios, busubanëʼ
Lëʼ lu yöl-laʼ guti, en benëʼ ga náquiëʼ lo. Caní naca,
réajlëʼëliʼ-nëʼ Dios, en ruzxöni ládxiʼliʼ Lëʼ.
\p
\v 22 Naʼa, chinún cuinliʼ dxiʼa tuʼ runliʼ ca rnna le
naca idútë li, en naca idú ca nadxíʼiliʼ yuguʼ böchiʼ
luzáʼaliʼ taʼyéajlëʼë Cristo. Que lë ni naʼ, idú ládxiʼliʼ
ral-laʼ idxíʼiliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ.
\v 23 Chiböáljaliʼ leyúbölö, calëga tuʼ nuzóagaca bönachi
tati caz libíʼiliʼ, pero nuzóa Nu zoa caz libíʼiliʼ, en
náljalenliʼ xtídzëʼë Dios, le naca ban, en le zóaticaʼsö.
\v 24 Caní naca, tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Yúguʼtë bönachi nácagaca ca naca guixiʼ.
\q Yöl-laʼ lachi quéguequi naca ca xiyija guixiʼ naʼ.
\q Ribidxi guixiʼ naʼ, en riguinnaj xiyija,
\q
\v 25 pero xtídzëʼë Dios zóaticaʼsö.
\p Didzaʼ ni bidxín queë́liʼ lu didzaʼ dxiʼa.
\c 2
\p
\v 1 Que lë ni naʼ, guliʼcáʼana yúguʼtë le ruáʼ döʼ.
Bítiʼrö siʼ yë́ʼëliʼ, en bitiʼ ubéaj dxiʼa cuinliʼ lógaca
bönachi. Bítiʼrö uzxéʼeliʼ, en bitiʼ innëliʼ que luzáʼaliʼ.
\v 2 Ral-laʼ së ládxiʼliʼ le naca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi
para gálaliʼ ca naʼ tunbiʼ biʼi huë́ʼënidoʼ, taʼzë́ ládxiʼbiʼ
nidxiʼ. Caní ral-laʼ gunliʼ ga idxinrö dza uláliʼ,
\v 3 channö réquibeʼeliʼ náquiëʼ Xanruʼ dxiʼi ladxiʼ.
\s Cristo náquiëʼ ca tu guiö́j naca ban
\p
\v 4 Guliʼbigaʼ ga zoëʼ Xanruʼ. Náquiëʼ ca tu guiö́j
naca ban. Náquiëʼ ca tu guiö́j buluʼcáʼana bönachi cáʼasö
pero naca tu le gurö́ cazëʼ Dios le nazácaʼtërö.
\v 5 Lëscaʼ caní, libíʼiliʼ nácaliʼ ca yuguʼ guiö́j nabángaca.
Guliʼgüíʼ Dios lataj ugunëʼ libíʼiliʼ dxin, ateʼ gunëʼ
ga gácaliʼ ca tu yudoʼ ga soëʼ Dios Böʼ Láʼayi. Lu yudoʼ
naʼ gácaliʼ ca bixúz néquiguequinëʼ quez queëʼ Dios,
ateʼ lu nëʼë Jesucristo gaca udö́diliʼ yuguʼ le runnëʼ
Dios Böʼ Láʼayi queë́liʼ lahuëʼ Dios, lë naʼ raza ládxëʼë
Dios.
\v 6 Que lë ni naʼ nazúaj caʼ lu guichi láʼayi le rnna:
\q Riguʼa lu zöʼö yödzö Sión tu guiö́j lo squin zöʼö,
\q le gurö́ cazaʼ nedaʼ, en naca lesacaʼ.
\q Nu réajlëʼ Lëʼ, bitiʼ ichixi inigui.
\p
\v 7 Naca guiö́j ni queë́liʼ libíʼiliʼ naʼ réajlëʼëliʼ
Cristo tu le nazácaʼdaʼ, pero quégaca nupa bitiʼ taʼyéajlëʼ
Cristo, naca ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Guiö́j naʼ buluʼzóëʼ bönniʼ tuʼcuʼë zöʼö tsöláʼalö,
\q tuʼ guléquinëʼ naca cáʼasö,
\q guiö́j ni chinaca guiö́j lo squin zöʼö.
\p
\v 8 Lëscaʼ caní nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Guiö́j ni gun ga tsöjchéguʼgaca bönachi,
\q en gun ga tsöjtsö́ʼögaca.
\p Le nácatë yöjchéguʼgaquiëʼ bönniʼ bitiʼ taʼyéajlëʼë
Cristo, tuʼ gulaʼchíxinëʼ cateʼ buluʼzóëʼ xtídzëʼë Dios
tsöláʼalö. Dios bucuʼë légaquiëʼ para ilunëʼ caní.
\s Nupa néquiguequi quez queëʼ Dios
\p
\v 9 Libíʼiliʼ nácaliʼ bönachi gurö́ cazëʼ Dios. Yúguʼtëliʼ
nácaliʼ bixúz queëʼ Bönniʼ Unná Bëʼ Láʼayi. Nácaliʼ
ca tu yödzö nequi quez queëʼ Dios. Nácaliʼ bönachi que
cazëʼ Dios. Caní nácaliʼ para gaca gunliʼ libán que
le zxön benëʼ Dios, Bönniʼ naʼ bulidzëʼ libíʼiliʼ para
birúajliʼ ga naca chul-la que dul-laʼ, en guyázaliʼ lu
beníʼ idú queëʼ.
\q
\v 10 Zíʼatëlö bitiʼ gúcaliʼ bönachi queëʼ Dios,
\q pero naʼa chinácaliʼ bönachi queëʼ.
\q Zíʼatëlö cuntu nu buéchiʼ ladxiʼ libíʼiliʼ,
\q pero naʼa Dios caz ruhuéchiʼ ládxëʼë libíʼiliʼ.
\s Zóaruʼ nabanruʼ para gunruʼ ca rë́ʼënëʼ Dios
\p
\v 11 Böchiʼ luzáʼadoʼ, nácaliʼ ca bönachi ziʼtuʼ, en
ridásiliʼ yödzölió ni. Que lë ni naʼ, rátaʼyuaʼ loliʼ,
bitiʼ güíʼiliʼ lataj ilaʼnná beʼe le rizësö ládxiʼliʼ
libíʼiliʼ, yuguʼ le taʼdíl-lalen böʼ naca cázaliʼ.
\v 12 Guliʼgún le naca dxiʼa lógaca bönachi bitiʼ núnbëʼgaquiëʼ
Dios. Caní gaca, channö uluʼzegui libíʼiliʼ didzaʼ, en
ilaʼnná tútiliʼ bönachi, gaca ilaʼléʼe bönachi yuguʼ
le dxiʼa runliʼ, ateʼ dza huödëʼ Xanruʼ ilaʼguʼë Dios
yöl-laʼ ba niʼa que le naca cázaliʼ.
\p
\v 13 Tuʼ néquiliʼ queëʼ Xanruʼ, guliʼgún bal yúguʼtë
bönniʼ taʼnná bëʼë, bönniʼ naʼ nucuáʼagaca bönachi légaquiëʼ,
sal-laʼ náquiëʼ bönniʼ rinná béʼenëʼ idútë yödzölió, tuʼ
náquiëʼ bönniʼ lo unná bëʼ,
\v 14 o channö náquiëʼ bönniʼ rinná béʼenëʼ tu yödzö,
nu naʼ nuzóëʼ bönniʼ lo unná bëʼ naʼ para gunëʼ xíguiaʼ
nupa tuaʼ döʼ, en gunëʼ bal nupa tun le naca dxiʼa.
\v 15 Caní rë́ʼënëʼ Dios gunliʼ para ilaʼbö́ʼ dxíëʼ yuguʼ
bönniʼ bitiʼ bi nö́zguequinëʼ, en bitiʼ núnbëʼgaquiëʼ
Lëʼ, cateʼ ilaʼléʼenëʼ le naca dxiʼa naʼ runliʼ.
\p
\v 16 Guliʼgaca ca yuguʼ bönniʼ nazángaquiëʼ, pero bitiʼ
ugunliʼ dxin yöl-laʼ nazán queë́liʼ para gunliʼ le ruáʼ
döʼ.
\q Guliʼgaca ca yuguʼ bönniʼ nadóʼogaquiëʼ queëʼ Dios.
\q
\v 17 Guliʼgún bal yúguʼtë bönachi.
\q Guliʼdxíʼi yuguʼ böchiʼ luzáʼaliʼ.
\q Guliʼgadxi-nëʼ Dios.
\q Guliʼgún bal bönniʼ naʼ rinná béʼenëʼ idútë yödzölió.
\s Le gudíʼi guzxáquëʼë Cristo ruzéajniʼi rëʼu ca ral-laʼ gunruʼ
\p
\v 18 Núlöliʼ nácaliʼ bönniʼ nadóʼogaca, guliʼgadxi bönniʼ
xanliʼ, en guliʼgún légaquiëʼ bal, calë́gasö gunliʼ bal
yuguʼ bönniʼ xanliʼ naʼ nácagaquiëʼ tsahuiʼ, en tuíʼi
ládxiʼgaquiëʼ libíʼiliʼ, pero guliʼgún bal caʼ yuguʼ
bönniʼ xanliʼ naʼ tuʼsacaʼ ziʼë libíʼiliʼ lu dxin runliʼ
quégaquiëʼ.
\v 19 Channö quíʼi sácaʼliʼ, en bitiʼ bi nabágaʼliʼ, ateʼ
guáʼ ilenliʼ lë naʼ tuʼ réquiliʼ naca ca rë́ʼënëʼ Dios,
urúajliʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios.
\v 20 Naʼa, channö ruáʼaliʼ döʼ, ateʼ yuguʼ bönniʼ yúlahuiʼ
ilunëʼ libíʼiliʼ xíguiaʼ, ¿nacxi caz uzíʼiliʼ xibé sal-laʼ
len yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ queë́liʼ guáʼ ilenliʼ lë
naʼ gaca queë́liʼ? Channö ribö́zaliʼ zxön ladxiʼ, en ruáʼ
rilenliʼ le riguíʼi rizácaʼliʼ, ateʼ benliʼ le naca dxiʼa,
níʼirö urúajliʼ dxiʼa lahuëʼ Dios.
\v 21 Dios bulidzëʼ libíʼiliʼ para quíʼi sácaʼliʼ caní,
tuʼ gudíʼi guzxáquëʼë Lë cazëʼ Cristo uláz queë́liʼ, en
buzóëʼ queë́liʼ tu le ruluíʼi libíʼiliʼ ca ral-laʼ gunliʼ,
para quíʼi sácaʼliʼ ca naʼ gudíʼi guzxáquëʼë Lëʼ.
\q
\v 22 Cristo bitiʼ bi dul-laʼ benëʼ, en catu caz guzxíʼ
yëʼë.
\q
\v 23 Cateʼ buluʼdídzaʼ yúdxinëʼ Lëʼ,
\q bitiʼ butsagui yúdxinëʼ légaquiëʼ.
\q Cateʼ buluʼsacaʼ ziʼë Lëʼ,
\q bitiʼ buzenëʼ légaquiëʼ le bach,
\q pero budödi cuinëʼ lu nëʼë Dios,
\q Nu naʼ ruchiʼa rusörö́ëʼ le runruʼ ca saʼyéaj.
\p
\v 24 Lë cazëʼ Cristo guzxiʼë dul-laʼ queë́ruʼ lu idú
le naca cazëʼ cateʼ niʼ gútiëʼ lëʼe yaga cruz, para gácaruʼ
ca yuguʼ bönniʼ nati, para cabirö gunruʼ dul-laʼ, pero
sóaruʼ ibanruʼ para gunruʼ le naca dxiʼa. Lëʼ gúquiëʼ
huëʼ uláz queë́ruʼ para huöácaruʼ rëʼu dxiʼa.
\v 25 Gúcaliʼ ca yuguʼ böʼcuʼ zxilaʼ nanítigacabaʼ, pero
naʼa budxinliʼ queëʼ Cristo, Nu ruyú libíʼiliʼ, en rapa
chiʼë böʼ naca cázaliʼ. Náquiëʼ queë́liʼ ca tuʼ bönniʼ
uyú böʼcuʼ zxilaʼ.
\c 3
\s Ca ral-laʼ ilún nupa nutsaga náʼgaca
\p
\v 1,2 Lëscaʼ caní, libíʼiliʼ nigula, ral-laʼ gunliʼ bal
bönniʼ que queë́liʼ, en channö cabí taʼyéajlëʼë xtídzëʼë
Cristo, ilaʼyéajlëʼë Lëʼ cateʼ ilaʼléʼenëʼ le naca dxiʼa
runliʼ, en ca naʼ nácaliʼ baʼa ladxiʼ, en runliʼ légaquiëʼ
bal, sal-laʼ bitiʼ bi didzaʼ ruíʼilenliʼ légaquiëʼ ca
naca queëʼ Cristo.
\v 3 Yöl-laʼ lachi queë́liʼ bitiʼ naca le zoa láhuisö,
tsca rupáʼaliʼ ícjaliʼ, en tsca nácagaca le néquini oro
nusíʼ cuinliʼ, en lariʼ nazácaʼdaʼ náculiʼ.
\v 4 Yöl-laʼ lachi queë́liʼ ral-laʼ gaca le yuʼu icja ládxiʼdoʼoliʼ.
Yöl-laʼ lachi le ridiáʼticaʼsö naca yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ,
en yöl-laʼ baʼa ladxiʼ, le nazácaʼdaʼgaca lahuëʼ Dios.
\v 5 Lëscaʼ caní guca yöl-laʼ lachi quégacanu nigula
gulaʼyéaj ládxiʼnu Dios, nigula naʼ gulaʼcuáʼanu dza
niʼte. Buluʼzxöni ládxiʼnu Dios, en gulunnu bal bönniʼ
que queë́gacanu.
\v 6 Caní bennu Sara, tuʼ bennu ca rnna xtídzëʼë Abraham,
bönniʼ queë́nu, en bulídzanu lëʼ, gunnánu: “Xan.” Libíʼiliʼ
caʼ gunliʼ ca bennu Sara naʼ channö gunliʼ le naca dxiʼa,
en bitiʼ bi gádxiliʼ.
\p
\v 7 Lëscaʼ caní, libíʼiliʼ, bönniʼ, ral-laʼ güíʼi ládxiʼliʼ
nigula que queë́liʼ. Guliʼgún légacanu bal, calë́gasö tuʼ
nö́taʼgacanu ca yöl-laʼ nál-la queë́liʼ, pero lëscaʼ tuʼ
nadéliʼgacanu yöl-laʼ naʼbán naʼ runnëʼ Dios queë́ruʼ,
lë́bisö ca nadéliʼliʼ libíʼiliʼ. Guliʼgún caní para cabí
uzagaʼ tuʼ xihuiʼ xinö́ziliʼ cateʼ ulídzaliʼ-nëʼ Dios.
\s Huaguíʼi huazácaʼruʼ sal-laʼ gunruʼ le naca dxiʼa
\p
\v 8 Ga ruúdxitë, guliʼgaca tuz tuliʼ len iaʼtuliʼ yúguʼtëliʼ,
en guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ. Guliʼgaca
dxiʼi ladxiʼ, en zxön ladxiʼ.
\v 9 Bitiʼ ubíʼiliʼ, cabí guáʼaliʼ döʼ que nu ruáʼ döʼ
queë́liʼ, en bitiʼ utsaga yúdxiliʼ nu rutsaga yudxi libíʼiliʼ,
pero caní ubíʼiliʼ, inábiliʼ-nëʼ Dios gunëʼ ga gaca bicaʼ
ba nu naʼ, tuʼ bulidzëʼ Dios libíʼiliʼ para gácaliʼ bicaʼ
ba.
\v 10 Caní naca le nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
\q Nu bönniʼ rë́ʼënëʼ uziʼë xibé yöl-laʼ naʼbán queëʼ, en
cözëʼ dxíʼadoʼ,
\q ral-laʼ ucáʼanëʼ didzaʼ xihuiʼ, en cabirö siʼ yëʼë.
\q
\v 11 Ral-laʼ ucáʼanëʼ le ruáʼ döʼ, en gunëʼ le naca dxiʼa.
\q Ral-laʼ güíʼi ládxëʼë cözëʼ zxön ladxiʼ, en gúnticaʼsëʼ
caní,
\q
\v 12 Xanruʼ rapa chiʼë yuguʼ bönniʼ tsahuiʼ
\q en ruzë́ náguiëʼ le tuʼlidzëʼ Lëʼ,
\q pero ruzáguëʼë xinö́zguequi nupa tuaʼ döʼ.
\p
\v 13 ¿Nuzxi caz guáʼ döʼ queë́liʼ channö ruíʼi ládxiʼliʼ
gúnticaʼsiliʼ le naca tsahuiʼ?
\v 14 Sal-laʼ quíʼi sácaʼliʼ cateʼ runliʼ le naca tsahuiʼ,
gácaliʼ bicaʼ ba. Cuntu nu gádxiliʼ, en bitiʼ ubi uguíʼiliʼ
\v 15 pero buliʼzxöni ládxiʼliʼ-nëʼ Cristo, en güíʼiliʼ
Lëʼ lataj inná béʼenëʼ lu icja ládxiʼdoʼoliʼ. Guliʼsóa
sinaʼ quíxjöiʼiliʼ yúguʼtë nupa ilaʼnabi libíʼiliʼ bizx
que runliʼ löza Cristo, en gunliʼ lë ni lu yöl-laʼ nöxaj
ladxiʼ queë́liʼ, en lu yöl-laʼ run bal nupa naʼ.
\v 16 Guliʼgúnticaʼsö le naca dxiʼa lahuëʼ Dios, en channö
nacuáʼ nupa taʼnnë́ xihuiʼ que le naca tsahuiʼ runliʼ
tuʼ réajlëʼëliʼ Cristo, níʼirö uluʼtuíʼi tuʼ nözi le
taʼnnë́ queë́liʼ.
\v 17 Channö quíʼi sácaʼliʼ, dxíʼarö gaca channö naca
tuʼ runliʼ le naca dxiʼa, en calëga tuʼ ruáʼaliʼ döʼ,
channö Dios rë́ʼënëʼ quiʼi sácaʼliʼ caní.
\p
\v 18 Lë cazëʼ Cristo gudíʼi guzxáquëʼë, en gútiëʼ uláz
queë́ruʼ para bugǘëʼ dul-laʼ nabágaʼruʼ. Lëʼ náquiëʼ dxiʼa,
pero gútiëʼ niʼa queë́ruʼ, yuguʼ bönniʼ dul-laʼ. Caní benëʼ
para bunëʼ rëʼu tuz len Dios. Lu yöl-laʼ bönachi queëʼ
gútiëʼ pero lu böʼ naca cazëʼ ni zoëʼ nabanëʼ lu le
cubi le naca cazëʼ.
\v 19 Lu böʼ naca cazëʼ guyijëʼ yöjenëʼ libán lógaca
böʼ nadzúngaca.
\v 20 Böʼ ni gulaca cazëʼ yuguʼ bönniʼ, dza niʼte gulaʼdáʼbaguëʼë
xtídzëʼë Dios, dza niʼ zoëʼ Noé, cateʼ niʼ gulözëʼ Dios
lu yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ queëʼ, en bitiʼ busiúdxëʼ
légaquiëʼ, tsanni niʼ benëʼ Noé barco zxön naʼ. Lëʼe
barco naʼ buluʼlá nabábasö bönachi lu nisa. Gulaca xunuʼ
bönachi, bönniʼ, en nigula.
\v 21 Nisa niʼ naca tu le ruluíʼi ca naca nisa ga naʼ
ridílaruʼ nisa, le naca bëʼ nuláruʼ lu yöl-laʼ guti tuʼ
bubanëʼ Jesucristo lu yöl-laʼ guti. Lë naʼ ridílaruʼ
nisa bitiʼ naca tu le run dxiʼa le nácaruʼ láhuisö, pero
ruluíʼi ruíʼi ládxiʼruʼ gaca dxiʼa icja ládxiʼdoʼoruʼ
lahuëʼ Dios.
\v 22 Jesucristo bubenëʼ yehuaʼ yubá, ga naʼ yöjchöʼë
cuita lëʼë ibëla Dios, en rinná béʼenëʼ yuguʼ gubáz láʼayi,
en nupa niʼ taʼnná bëʼ, en nupa nadéliʼgaca yöl-laʼ zxön.
\c 4
\s Ral-laʼ ugunruʼ dxin yöl-laʼ huáca queëʼ Dios para gunruʼ xichinëʼ Cristo
\p
\v 1 Que lë ni naʼ, ca naʼ gudíʼi guzxáquëʼë Cristo lu
le naca cazëʼ, lëscaʼ libíʼiliʼ ral-laʼ soa cö́zaliʼ quíʼi
sácaʼliʼ. Nu naʼ riguíʼi rizácaʼa tuʼ daʼ le naca tsahuiʼ
chibucáʼana dul-laʼ.
\v 2 Naʼa isí lo, ral-laʼ gúnticaʼsiliʼ ca rë́ʼënëʼ Dios,
en calëga ca rizësö ládxiʼliʼ lu yöl-laʼ bönachi queë́liʼ.
\v 3 Tscaʼtiʼ gaz le chibenliʼ chibenliʼ. Bítiʼrö gunliʼ
ca naʼ tun nupa bitiʼ núnbëʼgaca Dios. Dza niʼte benliʼ
yuguʼ le cabí ral-laʼ gunliʼ. Guzë́ ládxiʼliʼ le ruáʼ
döʼ. Guzúdxiliʼ. Gudödi bëʼ güíʼi gudáguliʼ, en guyéaj
ládxiʼliʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga, le rigútinëʼ Dios.
\v 4 Naʼa, tuʼbáninëʼ bönniʼ tunëʼ caní tuʼ cabirö runliʼ
tsözxö́n légaquiëʼ cateʼ tunëʼ le ruáʼ döʼ caní, en que
lë ni naʼ tuʼtsaga yúdxinëʼ libíʼiliʼ.
\v 5 Légaquiëʼ run bayudxi uluʼluíʼi cuíngaquiëʼ lahuëʼ
Dios, ateʼ Lëʼ chizóa uchiʼa usörö́ëʼ nupa nabángaca, en
nupa chinátigaca.
\v 6 Que lë ni naʼ guca libán que didzaʼ dxiʼa lógaca
nupa chinátigaca, nupa naʼ Dios buchiʼa busörö́ëʼ léguequi
cateʼ niʼ gulaʼcuáʼ yödzölió ni, ca naʼ ruchiʼa rusörö́ëʼ
yúguʼtë bönachi. Guca libán lóguequi para ilaʼcuáʼ lu
yöl-laʼ naʼbán lu böʼ nácagaca caz, ca naʼ zoa cazëʼ Dios
lu yöl-laʼ naʼbán.
\p
\v 7 Chizóa idxín dza údxi que yúguʼtë le dë. Que lë
ni naʼ, guliʼgaca baʼa ladxiʼ, en buliʼsubán ládxiʼliʼ
para gaca ulídzaliʼ-nëʼ Dios.
\v 8 Tuʼ runtë bayudxi, guliʼdxíʼi luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ,
ateʼ channö dzágaliʼ lu yöl-laʼ nadxíʼi, gácaliʼ sinaʼ
uniti loliʼ yuguʼ luzáʼaliʼ tuaʼ döʼ queë́liʼ.
\v 9 Guliʼgüíʼ lataj ilaʼcuáʼ böchiʼ luzáʼaliʼ lídxiliʼ,
en bitiʼ innëliʼ quégaquiëʼ.
\v 10 Ral-laʼ ugunliʼ dxíʼadoʼ dxin yuguʼ le buzáʼ ládxëʼë
Dios queë́liʼ, en gácalenliʼ luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ.
\v 11 Nu bönniʼ runëʼ ba nalí, ral-laʼ gunëʼ ba nalí que
xtídzëʼë Dios, ateʼ nu bönniʼ runëʼ xichinëʼ Cristo, ral-laʼ
ugunëʼ dxin yöl-laʼ huáca naʼ runnëʼ Dios queëʼ, ateʼ
niʼa que yúguʼtë le runliʼ, gaca yöl-laʼ ba queëʼ Dios
niʼa que le nunëʼ Jesucristo. ¡Gácaticaʼsö queëʼ Dios
yöl-laʼ ba, en yöl-laʼ unná bëʼ! ¡Caʼ gaca!
\s Le ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi taʼyéajlëʼ Cristo
\p
\v 12 Böchiʼ luzáʼadoʼ, bitiʼ ubániliʼ tuʼ nözi le taʼzíʼ
bëʼdaʼ libíʼiliʼ. Bitiʼ naca tu le cabí núnbëʼgaca bönachi.
\v 13 Guliʼdzéjadeʼe tuʼ dë lataj queë́liʼ gunliʼ-nëʼ
tsözxö́n Cristo lu le riguíʼi rizáquëʼë Lëʼ niʼa que
bönachi queëʼ para gaca udzéjaliʼ caʼ dza naʼ huödëʼ
Cristo, cateʼ iléʼeliʼ yöl-laʼ zxön queëʼ.
\v 14 Channö tuʼdzaga yudxi bönachi libíʼiliʼ tuʼ dáʼaliʼ
Cristo, bicaʼ ba libíʼiliʼ, tuʼ naca bëʼ zóalenëʼ Dios
Böʼ Láʼayi libíʼiliʼ, Nu naʼ zaʼ yehuaʼ yubá. Bönachi
yödzölió ni tuʼdzaga yudxi Lëʼ, pero libíʼiliʼ runliʼ-nëʼ
bal.
\v 15 Channö riguíʼi rizáquëʼë nu bönniʼ dzáguiëʼ libíʼiliʼ,
ral-laʼ gaca caní tuʼ dëʼë Cristo, en calëga tuʼ rútiëʼ
bönachi, o ribanëʼ, o ruʼë döʼ, o tuʼ yöjgútsëʼë ga yúbölö.
\v 16 Naʼa, channö núlöliʼ riguíʼi rizácaʼliʼ tuʼ dáʼaliʼ
Cristo, bitiʼ ral-laʼ utuíʼiliʼ, pero guliʼcuʼë Dios yöl-laʼ
ba tuʼ nazíʼ laliʼ bönachi queëʼ Cristo.
\p
\v 17 Chibidxín dza isí lahuëʼ Dios uchiʼa usörö́ëʼ bönachi
rö queëʼ. Channö zíʼalö uchiʼa usörö́ëʼ rëʼu, ¿nácxitërö
gaca quégaca nupa bitiʼ túngaca ca rnna didzaʼ dxiʼa
queëʼ Dios?
\v 18 Channö naca böniga uluʼlágaca nupa tun le naca
dxiʼa, ¿nácxitërö gaca quégaca nupa taʼdáʼbagaʼ Dios,
en tun dul-laʼ?
\v 19 Caní naca, yuguʼ bönniʼ ni taʼguíʼi taʼzaquëʼë
tuʼ rë́ʼënëʼ Dios gaca caní, ral-laʼ ilúnticaʼsëʼ le naca
tsahuiʼ, en uluʼdödëʼ böʼ nácagaca cazëʼ lu nëʼë Dios,
tuʼ ben cazëʼ Lëʼ légaquiëʼ, en runëʼ ca rnna xtídzëʼë.
\c 5
\s Pedro ruzéajniʼinëʼ nupa taʼyéajlëʼ Cristo
\p
\v 1 Naʼa, ruzéajniʼidaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ gula tapa chíʼiliʼ
nupa néquiguequi queëʼ Cristo, tuʼ nacaʼ nedaʼ caʼ bönniʼ
gula ca nácaliʼ libíʼiliʼ, en biléʼedaʼ le gudíʼi guzxáquëʼë
Cristo, ateʼ gunaʼ caʼ tsözxö́n libíʼiliʼ, uzíʼiruʼ xibé
yöl-laʼ zxön naʼ iláʼ lahui.
\v 2 Guliʼgaca ca bönniʼ tuʼyúëʼ böʼcuʼ zxilaʼ, gun chíʼiliʼ
bönachi naʼ Dios guluʼë lu náʼaliʼ. Guliʼgún caní idú
ládxiʼliʼ ca rë́ʼënëʼ Dios, en calëga tuʼ run bayudxi
queë́liʼ, o tuʼ rizë́ ládxiʼliʼ dumí. Guliʼgún xichinliʼ
tu rë́ʼënisiliʼ,
\v 3 en calëga tuʼ rë́ʼëniliʼ inná béʼesiliʼ nupa naʼ
naguʼë lu náʼaliʼ. Guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ gácaliʼ tu le
ruluíʼi ca ral-laʼ ilaca nupa naʼ run chíʼiliʼ.
\v 4 Caní naca, cateʼ uluíʼi lahuëʼ Cristo, bönniʼ lo
uyú böʼcuʼ zxilaʼ, idéliʼliʼ tu le uzíʼiliʼ xibé le catu
caz initi.
\p
\v 5 Lëscaʼ caní, biʼi cuidiʼ, guliʼgún ca taʼnnë́ʼ yuguʼ
bönniʼ gula. Yúguʼtëliʼ ral-laʼ gunliʼ bal luzáʼaliʼ,
tuliʼ iaʼtuliʼ, lu yöl-laʼ nöxaj ladxiʼ queë́liʼ, tuʼ nazúaj
lu guichi láʼayi le rnna:
\q Dios ruzáguëʼë xinö́zguequi nupa tun ba zxön cuínguequi
\q pero rácalenëʼ nupa nácagaca nöxaj ladxiʼ.
\p
\v 6 Guliʼsóa nöxaj ladxiʼ lu nëʼë Dios, ateʼ Lëʼ uchisëʼ
libíʼiliʼ cateʼ izáʼa dza.
\v 7 Guliʼcúʼu yúguʼtë le run ga ruúbi ruguíʼiliʼ lu
nëʼë Dios, tuʼ ruíʼi ládxëʼë libíʼiliʼ.
\p
\v 8 Guliʼgaca baʼa ladxiʼ, en buliʼsubán ládxiʼliʼ, tuʼ
zoa tuʼ xihuiʼ, nu bitiʼ riléʼe libíʼiliʼ dxiʼa, ridá
idú gásibiʼilö, en naca ca tubaʼ bëdxi guixiʼ ribö́dxiʼabaʼ,
riguiljbaʼ nu gágubaʼ.
\v 9 Guliʼgaca tsutsu ca réajlëʼëliʼ Cristo, en guliʼzágaʼ
xinöza tuʼ xihuiʼ, tuʼ nö́ziliʼ taʼguíʼi taʼzáquëʼë böchiʼ
luzáʼaliʼ idútë yödzölió ni ca naʼ riguíʼi rizácaʼliʼ
libíʼiliʼ.
\v 10 Níʼirö cateʼ chigudíʼi guzxácaʼliʼ tu chíʼisö,
Dios gunëʼ ga gácaliʼ idú tsahuiʼ, en ga gácaliʼ tsutsu,
en ga gálaliʼ, en ga sóaliʼ tsaz. Lë cazëʼ Dios ruzáʼ
ládxëʼë queë́ruʼ yúguʼtë le ruzíʼiruʼ xibé, en bulidzëʼ
rëʼu para uzíʼiruʼ xibé yöl-laʼ zxön queëʼ le zóaticaʼsö
tuʼ nácaruʼ tuz len Jesucristo.
\v 11 ¡Gácaticaʼsö yöl-laʼ ba, en yöl-laʼ unná bëʼ queëʼ
Lëʼ! ¡Caʼ gaca!
\s Pedro ruzenëʼ didzaʼ nupa taʼdáʼ Cristo
\p
\v 12 Dídzaʼdoʼ ni ruzúajaʼ queë́liʼ lu guichi lu nëʼë
Silvano. Réquidaʼ náquiëʼ bö́chiʼruʼ idú ladxiʼ. Rë́ʼëndaʼ
utipaʼ ládxiʼliʼ, en runaʼ ba nalí loliʼ, le nácatë lë
ni naca le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ Dios. ¡Guliʼgaca tsutsu
tuʼ ruzíʼiliʼ xibé lë ni!
\p
\v 13 Yuguʼ bönachi queëʼ Cristo nacuáʼ Babilonia tuʼgapa
Dios libíʼiliʼ. Dios gurö́ cazëʼ léguequi ca naʼ gurö́ëʼ
libíʼiliʼ. Lëscaʼ biʼi Marcos rugápabiʼ Dios libíʼiliʼ.
Nácabiʼ ca zxíʼini cazaʼ.
\v 14 Guliʼgapa Dios luzáʼaliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ, en lu
yöl-laʼ nadxíʼi queë́liʼ luzáʼaliʼ unídaʼliʼ luzáʼaliʼ
tuliʼ iaʼtuliʼ.
\p Rinábidaʼ-nëʼ Dios gunëʼ ga soa dxi icja ládxiʼdoʼoliʼ,
yúguʼtëliʼ naʼ néquiliʼ queëʼ Jesucristo. ¡Caʼ gaca!
