﻿\id Mat Zapotec Lachixío [zpl]; USFM output from Final pdf Aug 2010
\h San Mateo
\toc1 San Mateo
\mt Bedichia' nze'ca' Jesucristo nú uquie'e San Mateo
\c 1
\s Bee bene' Jesucristo enu udetela
\r (Lc. 3:23-38)
\p
\v 1 Ca'a nze'ta nú lee bee bene' Jesucristo enu udetela, li'inu enu nze'ta lu familia' arre David nu Abraham.
\b 
\li
\v 2 Abraham unga pa' Isaac,
\li nu Isaac unga pa' Jacob,
\li nu Jacob unga pa' Judá nu bee bichilla.
\li
\v 3 Nu Judá cuna una'lla Tamar, ulu'cu beella endu' beella enu lee Fares nu Zara.
\li Fares unga pa' Esrom,
\li nu Esrom unga pa' Aram.
\li
\v 4 Aram unga pa' Aminadab,
\li nu Aminadab unga pa' Naasón,
\li nu Naasón unga pa' Salmón. 
\li
\v 5 Salmón unga pa' Booz,
\li nu na'lla lee Rahab.
\li Booz cuna una'lla Rut ulu'cu beella endu' beella enu lee Obed.
\li Nu Obed unga pa' Isaí.
\li
\v 6 Isaí unga pa' arre David,
\li nu arre David cuna bene enu unga una'a Urías, ulu'cu beella tucu endu' enu lee Salomón.
\li
\v 7 Nu Salomón unga pa' Roboam,
\li Roboam unga pa' Abías,
\li nu Abías unga pa' Asá.
\li
\v 8 Asá unga pa' Josafat
\li nu Josafat unga pa' Joram
\li nu Joram unga pa' Uzías.
\li
\v 9 Uzías unga pa' Jotam,
\li Jotam unga pa' Acaz.
\li Acaz unga pa' Ezequías.
\li
\v 10 Ezequías unga pa' Manasés,
\li Manasés unga pa' Amón,
\li nu Amón unga pa' Josías.
\li
\v 11 Nu Josías unga pa' Jeconías cuna bee bichilla, tiembu cua' neca chenu uri'i bee bene Babilonia preso bee bene Israel.
\b
\p
\v 12 Luze'elá chenu uri'i bee bene Babilonia preso li'ibeella,
\li che ulu'cu Jeconías tucu endu' enu lee Salatiel,
\li nu che Salatiel unga pa' Zorobabel.
\li
\v 13 Zorobabel unga pa' Abiud,
\li nu Abiud unga pa' Eliaquim,
\li Eliaquim unga pa' Azor.
\li
\v 14 Azor unga pa' Sadoc,
\li nu Sadoc unga pa' Aquim,
\li Aquim unga pa' Eliud.
\li
\v 15 Eliud unga pa' Eleazar,
\li nu Eleazar unga pa' Matán,
\li Matán unga pa' Jacob.
\li
\v 16 Jacob unga pa' José enu unga niyu' María.
\li Nu María neca na' Jesuse nu le'ca leenu Cristo.
\p
\v 17 Scua unga desde tiembu nú uhuañi Abraham hasta tiembu nú uhuañi arre David, uhuañi rtaa generación bene, nu le'ca rtaa generación bene uhuañi desde tiembu' arre David hasta chenu uri'i bee bene Babilonia preso bee bene Israel. Nu le'ca rtaa generación bene uhuañi desde nú uri'i bee bene Babilonia preso bee bene Israel hasta chenu uriña bichia nú ungula Jesucristo lu iliulabe.
\s Chenu ungula Jesucristo
\r (Lc. 2:1-7)
\p
\v 18 Singuie unga chenu ungula Jesucristo: María na'nu nzula nú yuculla José, pero ante nú yucusa'beella, nu'la endu' xla'cu María equie poder' Espíritu Santo.
\v 19 Nu lunú neca José bene nze'ca lá niarqui'lla nilla nú xi seca María a'la uri'illa elliebacu' nú tsa'nalla María a'chi'tsia.
\v 20 Pero diquila nú rri'illa elliebacu' nucua', che ulube'lu tucu ángele' Diose lulla leta xcala'lla, nu uni ángele ze'e lulla:
\p ―José, li'ilu enu nze'ta lu familia' arre David, la lliquilu nú yuculu María xne endu' enu acanuulla equie cuenda' Espíritu Santo acanuullanu.
\v 21 Nu endu' enu acanuulla hualeelunu Jesuse. Xne equie cuenda'nu tsila'a ye bee bene lachinu Israel lu stula beella.
\p
\v 22 Ye bee nucua' unga para nú yalu Stichia' Diose tucu nú uni tucu bee profeta'nu chenu unilla:
\p
\v 23 Tucu una'a e'ne chu'u endu' xla'cu nu
\q chenu ala endu'lla, chiu'uleenu Emanuel,
\m bedichia' cua' rni: Diose nzu cuna lia'ahua.
\p
\v 24 Chenu uhuañi José, che uri'illa tucu nú unibiya' ángele' Diose lulla nú ri'illa, nu uyuculla María.
\v 25 Pero né na'tsella María hasta nú ungula endu' María, nu ulualee José endu'cua' Jesuse. \fig 1 Joseph and Mary; Jesus in manger|CN01617B.TIF|COL|||San Mateo 1:25|\fig*
\c 2
\s Uyabi'ya bee mago Jesuse
\p
\v 1 Ungula Jesuse Belén, tucu eyeche nú nchiucu' lu iliu Judea, tiembu nú unibiya' arre Herodes. Nu uriña bee bene enu reca elliebacu' Jerusalén, nze'ta beella enza rliñi bichia Jerusalén nu neca beella magos,
\v 2 che unidichia' beella:
\p ―¿Cá nchiucu' arre' bee bene Israel enu ungula? Xne desde lachiru ulañi'la'ru nú uliñi bela'nu, enze'e nzelaru para nú lu'curu ula'na lunu.
\p
\v 3 Chenu ubene' arre Herodes nú unibeella scua, chiqui' nzenu arqui'lla, cuna ye bee bene Jerusalén.
\v 4 Che ubixia arre Herodes ye bee ule'ya enu rnibiya', cuna bee ulaxcuela enu reca ley nú udete' Diose lu Moisés para nú nedichia'lla lubeella cá riala nú ala Cristo.
\v 5 Che uni beella lulla:
\p ―Eyeche Belén nú nchiucu' lu iliu Judea alanu, xne scua uni profeta chenu unilla:
\q
\v 6 Li'ilu eyeche Belén nú nchiucu' lu iliu Judea,
\q nu li'ilu la necalu tucu bee eyeche nú mase lle'na
\q nú nchiucu' lu ye bee eyeche llene lu iliu Judea.
\q Xne lulu chiu'u tucu bene enu nibiya',
\q nu li'illa bi'yalla bee bene Israel enu neca bee benea.
\p
\v 7 Che chu ubixia a'chi arre Herodes bee mago cua' para nú unedichia'lla lubeella nú xunga itáa ulube'lu belaa ze'e lubeella.
\v 8 Nu uxe'lalla li'ibeella Belén, nú unilla lubeella:
\p ―Uquiahua ze'e, nu ri'i itáahua beya' nú xa neca lu cuenda' endu' ze'e. Nu chenu ullela'la'huanu, ye'ta tixiule'ehua lua para nú le'ca nua nza'a nze detea ula'na lunu.
\p
\v 9 Chenu ulaxu nú uni arre Herodes scua lubeella, chu nzuebeella. Nu belaa enu ulañi' beella nú uliñi desde nú nucua'asca' beella lachi beella nzuculu lubeella, nu utsuxe belaa cua' hasta elu nchiucu' endu' ze'e. \fig 2 Wise men visit Jesus|CN01629B.TIF|COL|||San Mateo 2:9|\fig*
\v 10 Chenu ulañi' bee mago belaa cua' ze'e, chiqui' ñia utsu arqui'beella,
\v 11 nu chenu uyu'u beella liñi ni'i ze'e, ulañi' beella endu' cuna na'nu María, che utsulliqui beella lunu nu ulu'cu beella ula'na lu endu' ze'e. Chu uxa'la beella ru'u bee caja nú nuya' beella nu lia udete' beella oro, cuna quiendixi, cuna mirra lu endu' me' ze'e.
\v 12 Che udixiule'e Diose lu xcala' beella nula benchila' beella lu Herodes, nu né benchila' beella enza enta beella.
\s Nzenu José cuna María Jesuse Egipto
\p
\v 13 Chenu nziala bee mago ze'e lachi beella, che ulube'lu tucu ángele' Diose lu xcala' José, nu uni ángele ze'e lulla:
\p ―Uzetee, uya' endu' cua' cuna na'nu nu uquiahua Egipto, ze'e cua'ahua hasta nú ixiule'a luhua. Xne cua'na Herodes endu'cua' para nú utilla li'inu.
\p
\v 14 Che chu uzete José, nu unguya'lla endu' cuna na'nu, nu rula' ze'e uchiu'u beella nziue beella enza Egipto.
\v 15 Ze'e ucua'a beella hasta nú unguti arre Herodes. Scua unga para nú uyalu Stichia' Diose tucu nú uninu lu tucu profeta chenu uninu: “Ubixia endua enza Egipto.”
\s Unibiya' arre Herodes nú ati ye bee endu' me'e
\p
\v 16 Chenu uri'i Herodes beya' nú uzequienu bee mago ze'e li'illa, chiqui' uleella, nu unibiya'lla nú unguti ye bee endu' enu nza chiucu lana hasta enu me'e enu nucua'a Belén cuna bee eyeche abenchila' ze'e, xne nuya' cuendalla lunú uni bee mago ze'e lulla nu udetela chiucu lana nú ulube'lu belaa ze'e.
\v 17 Scua uyalu tucu nú uquie'e profeta Jeremías chenu unilla:
\q
\v 18 Uyene tucu chii eyeche Ramá,
\q nú runa' nu rixiali.
\q Nu Raquel neca enu runa' cua' equie cuenda' bee endu'nchu,
\q nu lecati enu ri'i ana tsala arqui'nchu xne ungutila bee endu'nchu.
\p
\v 19 Pero chenu unguti arre Herodes, che ulube'lu tucu ángele' Diose lu José elu nucua'a beella Egipto nu uni ángele ze'e lulla:
\p
\v 20 ―Uzetee, uya' endu' cuna na'nu, nu ubenchila' zecahua Israel xne ungutila bee enu niarqui' nú uti endu' quie'.
\p
\v 21 Che chu uzetee José nu unguya'lla endu' cua' cuna na'nu nu ubenchila' beella eyeche Israel.
\v 22 Pero chenu ungabiya' José nú Arquelao lliana' arre Herodes neca enu rnibiya' lu iliu Judea, ulliquilla nú challa enza ze'e. Pero chenu ungabiya'lla lu xcala'lla nú la challa enza Judea, che nzuella enza lu iliu Galilea.
\v 23 Chenu uriña beella lu iliu Galilea, ucua'a beella tucu eyeche nú lee Nazaret. Scua unga para nú uyalu tucu nú uni bee profeta nú Jesuse chiulee bene Nazaret.
\c 3
\s Udixiule'e Juan Bautista Stichia' Diose lubee bene
\r (Mr. 1:1-8; Lc. 3:1-9, 15-17; Jn. 1:19-28)
\p
\v 1 Tiembu ze'e uyanzee Juan Bautista lu dañi achi lu iliu Judea udixiule'ella Stichia' Diose lubee bene.
\v 2 Nu unilla:
\p ―Utsana' arqui'hua stulahua xne nze'ta riñala nú rnibiya' Diose.
\p
\v 3 Equie cuenda' Juan Bautista quie', uquie'e profeta Isaías chenu unilla:
\q Uyene chi tucu enu juerte rixiali lu dañi achi elu la nucua'a bee bene nú rni:
\q “Utsu tsiñahua arqui'hua xne nze'tala li'inu enu neca Diose'ahua,
\q2 utsana' arqui'hua stulahua para nú yucu arqui'hua stichia'nu.”
\p
\v 4 Xucu Juan necache'e ichia tsu' camello, nu sinchiu nú riu'u xla'culla necache' iti, nu elubacu nú udaculla neca xe'chiu cuna lliña dañi.
\v 5 Nu bee bene Jerusalén cuna ye bee bene lu iliu Judea nu cuna bee bene enu nucua'a axu re'cu Jordán uchiu'u beella, uya beella ubene' beella nú rni Juan.
\v 6 Chequie chenu uxucu' dula beella stula beella, urinza Juan li'ibeella re'cu Jordán.
\p
\v 7 Pero chenu ulañi' Juan nú huaxi bee fariseo cuna saduceo uriña lulla para nú rinzalla beei, che unilla lubeei:
\p ―¡Li'isihua netsiñahua xi netsiña bee be'la! ¿Ti udixiule'e luhua nú tsila'ahua lu castiya juerte nú axula nzu zeca bee bene?
\v 8 Uhuañi nze'cahua para nú aca chee nú neli utsana' arqui'hua stulahua,
\v 9 nula aca nelliñahua nú rnihua: “Li'iru nzelaru lu familia' tuxie Abraham”, xne li'á nia luhua nú hasta bee quiee quie' nu' modo nú ri'i Diose nú aca bee familia' tuxie Abraham.
\v 10 Nu bee bene enu la zucu' Stichia' Diose tucu nú rialane, li'inu ri'inu lubeella tucu nú rri'inu bee bene aca nú la ayua' ndixilu, xiecu' benene para nú chiquine.
\v 11 Li'á, rniaa luhua nú li'á rrinzahua cuna inza xineca tucu seña nú utsana' arqui'lahua stulahua, pero enu nze'ta lulá li'inu rinzanu li'ihua cuna Espíritu Santo nu cuna quii. Li'inu maselá rlu'cunu poder luquela li'á, enze'e ni' nú hua lucunu la yala xne masela neca equienu luquela li'á.
\v 12 Nu tucu nú rcuii bene trigo scua ri'inu Diose bee bene. Nu bee bene enu sana' arqui' stula huañi bee nze'e elurnibiya' Diose, nu bee bene enu la tsana' arqui' stula necala nú cha beei lu quii nú leca xunga yala.
\s Urinza Juan Bautista Jesuse
\r (Mr. 1:9-11; Lc. 3:21-22)
\p
\v 13 Che uchiu'u Jesuse Galilea para nú nzanu lu Juán re'cu Jordán, para nú rinzalla li'inu.
\v 14 Pero chenu uriñanu lu Juan lá zela Juan arinza li'inu, nu unilla lunu:
\p ―Li'ilu riala rinzalu li'á, ¿nu li'á la yala rinza li'ilu?
\p
\v 15 Chequie uni Jesuse lulla:
\p ―Uzela nú acane scua, xne mase neca nze'ca nú ria'a ye tucu nú rnibiya' Diose.
\p Chee uzela Juan urinza li'inu.
\v 16 Chenu ulaxu nú urinzalla Jesuse, nu uchiu'unu lu inza, tu'natsia uya'la liñibe, nu ulañi'nu nú nze'ta laca Espíritu Santo' Diose xi naa tucu paloma equienu. \fig 3 The dove descending on Jesus|CN01656B.TIF|COL|||San Mateo 3:16|\fig*
\v 17 Nu ubene tucu chii enu uni hasta liñibe:
\p ―Li'inu necanu lli'ñia enu chiqui' se'caa, nu ñia nzu arquia lu.
\c 4
\s Chenu uri'i beze'lu preu Jesuse
\r (Mr. 1:12-13; Lc. 4:1-13)
\p
\v 1 Luze'elá unguya' Espíritu Santo Jesuse lu dañi achi elu la nucua'a bee bene para nú ri'i beze'lu preu li'inu.
\p
\v 2 Ze'e uya'na Jesuse chiu'a bichia nu chiu'a rula' nu lecalí xi udacunu nu che ulia'na'nu.
\v 3 Chequie uya beze'lu lunu para nú ri'i preu li'inu nu uni lunu:
\p ―Tunu neli nú necalu lli'ñi Diose, unibiya' nú aca bee quiee quie' pá aculu.
\p
\v 4 Pero ucuaqui Jesuse lu beze'lu:
\p ―Lu ichi' Stichia' Diose rni: “La neca equie cuenda'tsia pá nehuañi bee bene, sino que le'ca nehuañi bee bene lu cuenda' ye bedichia' nú rni Diose.”
\p
\v 5 Che chu uyanu beze'lu li'inu eyeche Jerusalén nu uquienui li'inu equie indu llene Jerusalén elu mase aya,
\v 6 nu uni lunu:
\p ―Tunu neli nú necalu lli'ñi Diose, utsi'qui li'ilu ca'a hasta lu yuu, xne lu ichi' Stichia' Diose rni:
\q Xe'la Diose bee ángele'nu para nú ri'i ucu li'ilu.
\q Nu na'tse beenu li'ilu para nú la ti'qui bee quiee cuchiu'lu.
\p
\v 7 Che ucuaqui Jesuse lu beze'lu:
\p ―Le'ca rni lu ichi' Stichia' Diose: “La ri'ilu preu Diose Pa liñibe.”
\p
\v 8 Nu le'ca uyanu beze'lu li'inu equie tucu dañi elu aya, nu ze'e ulube'i lunu nzie' bee eyeche nú nu' lu iliulabe cuna bee eluxene nú nu' lubee,
\v 9 nu uni lunu:
\p ―Li'á liquia ye bee nucua' lulu, tunu tsulliquilu lua nu lu'culu ula'na lua.
\p
\v 10 Nu uni Jesuse lui:
\p ―Uquia beze'lu, xne lu ichi' Stichia' Diose rni: “Ulu'cu ula'na lu Diose'lu Pa liñibe, nu lu li'itsianu riala nú zibi'lu.”
\p
\v 11 Chequie utsa'na beze'lu li'inu, nu uriña bee ángele' Diose uri'i elietsa lunu.
\s Chenu uquixie Jesuse uzete'nu Stichia' Diose lubee bene
\r (Mr. 1:14-15; Lc. 4:14-15)
\p
\v 12 Chenu ungabiya' Jesuse nú nchiñi Juan Bautista ni'cu', che chu nzazecanu lu iliu Galilea.
\v 13 Pero né ya'nanu Nazaret, sino que uyanu uzucunu eyeche Capernaum, tucu eyeche nú nchiucu' ru'u inzatu' Galilea enza lu iliu nú lee Zabulón nu Neftalí.
\v 14 Scua ungae para nú uyalu tucu nú uquie'e profeta Isaías chenu unilla:
\q
\v 15 Bee bene lu iliu Zabulón nu bee bene lu iliu Neftalí,
\q nu bee bene enu nucua'a lu iliu nú nchiucu' axu re'cu Jordán,
\q cuna ye beelá bee bene enu nucua'a axu ru'u inzatu' lu iliu Galilea elu nucua'a bee bene enu laca bee bene Israel.
\q
\v 16 Ye beella uhuañi beella tucu nú nehuañi bee bene enu nucua'a leta rula',
\q pero nee ulube'lula tucu ellie'e lubeella,
\q nu ellie'e cua' udu'llie'e lu elliebacu' beella,
\q li'ibeella enu lecaxi utsuquie nú xi liqui' Diose lubeella.
\p
\v 17 Desde che uquixie uzete' Jesuse Stichia' Diose bee bene nu uninu lubeella:
\p ―Tsana' arqui'hua stulahua xne nze'ta riñala elurnibiya' nú rlu'cu Diose.
\s Ubixia Jesuse tacu bee bene enu rucu bela
\r (Mr. 1:16-20; Lc. 5:1-11)
\p
\v 18 Chenu nzedete Jesuse ru'u inzatu' Galilea, che ulañi'nu Simón, enu le'ca lee Pedro, cuna bichilla Andrés, nú rdu'beella ixiu nú rucu beella bee bela lu inza.
\v 19 Nu uni Jesuse lubeella:
\p ―Te quiehua li'á para nú zeteahua xa quiete'sa'hua bee bene para nú aca beella bee benea luguare nú rucuhua bee bela.
\p
\v 20 Hora ze'e utsa'na beella ixiu nú rucu beella bela nu chu nzuebeella cuna li'inu.
\v 21 Enza luze'elá ulañi'nu xiucu bee bene, Jacobo nu cuna bichilla Juan, lliana' bene enu lee Zebedeo. Nucua'a beella liñi barco cuna pa' beella, rquiela' beella ixiu nú rucu beella bee bela. Nu ubixia Jesuse beella,
\v 22 nu hora ze'e chu utsa'na beella barco ze'e cuna sa'beella, nu chu nzequie beella li'inu.
\s Uzete' Jesuse huaxi bee bene
\r (Lc. 6:17-19)
\p
\v 23 Uya Jesuse ye lubee eyeche lu iliu Galilea, nu cada tucu bee eyeche uyu'unu liñi bee indu uzete'nu bee bene Stichia' Diose, nu uninu lubeella xa neca elurnibiya' nú rlu'cu Diose nu uriyecanu bee bene luye clasia' elichia nú seca beella.
\v 24 Ungabiya' ye bee bene lu iliu Siria lunú uri'i Jesuse, che ube'tayu bee bene ze'e bee bene enu seca huaxi clasia' bee elichia lunu, le'ca ube'tayu beella bee bene enu si' nú rcu cuerpo', cuna bee bene enu seca ichia' benechiqui', cuna bee bene enu seca ichia ziña cuna bee bene enu la acalí tsee nu uriyeca Jesuse ye bee bene cua'.
\p
\v 25 Huaxi bee bene enu nucua'a lu iliu Galilea, cuna bee bene enu nze'ta enza lubee eyeche Decápolis, cuna bee bene Jerusalén cuna bee bene enu nucua'a lu iliu Judea nu bee bene enu nucua'a stucu chú re'cu Jordán, uyaquie li'inu.
\c 5
\s Uzete' Jesuse bee bene Stichia' Diose equie tucu dañi
\p
\v 1 Chenu ulañi' Jesuse ye bee bene cua', uquienu equie tucu dañi nu uzucunu ze'e. Che uyetesa' bee bene'nu lunu ze'e,
\v 2 nu uquixienu uzete'nu li'ibeella nú uninu lubeella: \fig 4 Sermon on the Mount|CN01700B.TIF|COL|||San Mateo 5:2|\fig*
\s Ta bee bene enu ñia nzu arqui'
\p
\v 3 ―Ñia neca lu cuenda' bee bene enu rri'i beya' nú chiqui' rqui'ñialla elietsa' Diose, xne cua'a beella liñibe elu rnibiya'nu.
\p
\v 4 ’Ñia neca lu cuenda' bee bene enu nehuana nzu arqui', xne ri'i Diose nú ñia tsu arqui'beella.
\p
\v 5 ’Ñia neca lu cuenda' bee bene enu lle'na arqui', xne yucu beella yuu nú uni Diose nú dete'nu lubeella.
\p
\v 6 ’Ñia neca lu cuenda' bee bene enu neca xi neca nú rlia'na' nu rebichi', scua nu' ana arqui'beella ri'ibeella tucu nú rnibiya' Diose, xne li'inu ri'inu elietsa lubeella para nú ri'ibeella tucu nú niarqui'nu.
\p
\v 7 ’Ñia neca lu cuenda' bee bene enu rua'a arqui' bee bene, xne le'ca hua'a arqui' Diose li'ibeella.
\p
\v 8 ’Ñia neca lu cuenda' bee bene enu lecaxi naa lu Diose, xne li'ibeella neca beella enu lañi' li'inu.
\p
\v 9 ’Ñia neca lu cuenda' bee bene enu rcua'na nú nzuxe arqui' lusa', xne li'ibeella chiu'uleebeella lli'ñi Diose.
\p
\v 10 ’Ñia neca lu cuenda' bee bene enu nehuana seca luye nú rri'inu bee bene li'ibeella equie nú rri'i beella tucu nú rnibiya' Diose, xne li'ibeella chu'u beella liñibe elu rnibiya'nu.
\p
\v 11 ’Ñia neca lu cuenda'hua chenu riquichi'qui' bee bene li'ihua, nu chenu xitserri'inu bee bene li'ihua nu chenu rta' bee bene yelu clasia' bee eluquichia' li'ihua, equie nú necahua bee benea.
\v 12 Ñia utsu arqui'hua nu ullila'hua, xne chiqui' ñia neca nú lia liqui' Diose luhua liñibe, nu li'ihua nediya'hua nú le'ca scua uri'i condra beella bee profeta enu udetela enu uhuañi rlutila luquela li'ihua.
\s Ejemplu' zete cuna ellie'e
\r (Mr. 9:50; Lc. 14:34-35)
\p
\v 13 ’Li'ihua necahua xi neca zete lu iliulabequie'. Pero tunu niti nú neri'i, ¿xa modo zibi' zecae che? Leca' xi zibi'i, tsi'quitsia benene nu ta' bene equiee.
\p
\v 14 ’Nu le'ca li'ihua necahua xi neca ellie'e lu iliulabequie', li'ihua necahua xi neca tucu eyeche nú nchiucu' equie tucu dañi nú leca modo nú ricu a'chi'.
\v 15 Lecati quie'e quii tucu quinqué nu tsacu'lla tucu caja equiee, rqui'ña nú zucune aya para nú du'llie'e luye bee bene enu nucua'a liñi ni'i.
\v 16 Le'ca scua li'ihua, ucua'nahua nú huañi nze'cahua lubee bene para nú chenu lañi' beella beenú neca nze'ca rri'ihua, che nibeella bee bedichia' nze'ca equie cuenda' Pa'ahua Diose enu nzucu liñibe.
\s Uzete' Jesuse bee bene nú xi rni ley
\p
\v 17 ’La ri'ihua elliebacu' nú uriña para nú huachua ley, ley nú udete' Diose lu Moisés urre beenú uzete' bee profeta bee bene, xne li'á uriña para nú tsalua tucu nú rni ley.
\v 18 Li'á rnia luhua nú mase fácil nú nitilu liñibe cuna iliulabe, luquelá nú rila tucu letra urre tucu punto nú nze'ta lu ley' Diose, hasta nu yalu lunú nzu nú aca.
\v 19 Enze'e bene enu la zucu' tucu bee mandamiento nú nze'ta lu ley cua', mase secalla nú la neca equie bee mandamiento cua', nu le'ca esquie tunu la zete'lla bee bene nú zucu'e, chequie li'illa lle'natsia aca neca equiella elurnibiya' Diose liñibe. Pero bene enu sucu' ye bee mandamiento nú nze'ta lu ley cua', nu sete'lla bee bene nú zucu'e, li'illa acalla enu máse aca neca equie elurnibiya' Diose liñibe.
\v 20 Enze'e nia luhua nú tunu la nehuañi nze'caláhua luquelá bee ulaxcuela enu reca ley cuna bee fariseo leca modo chu'uhua liñibe elurnibiya' Diose.
\s Rni Jesuse equie cuenda' nú rle bene
\r (Lc. 12:57-59)
\p
\v 21 ’Li'ihua nediya'la'hua lunú uni Moisés lubee bene'ahua enu udetela: “La uti bene sa' bene, xne bene enu ruuti sa' yalalla castiya.”
\v 22 Pero li'á nia luhua nú titse bene enu rana arqui'sa', challa lu usticia, nu le'ca titse bene enu rquiexuusa', rqui'ña nú dete bene ze'e lu usticia enu mase neca equie para nú chiulue lu cuenda'lla, le'ca titse bene enu rni bedichia' chi'qui' lusa' nzuche' nú challa lu quii ebila.
\p
\v 23 ’Enze'e, tunu nzeyulu u'na ru'u ecu'cu' Diose nu ullu'cu arqui'lu nú rlelu lu bene,
\v 24 utsa'nasca' u'na'lu ze'e. Nu uquiatsalaxuhua arqui' sa'hua, che benchila'lu nu dete'lu u'na lu Diose.
\p
\v 25 ’Tunu nu' ti dete' cuenda li'ilu lu juese, ante nú chahua lu juese utsuche'xuhua nucua' diquila nú nu' tiempo para nú la dete' cuendalla li'ilu lu juese, xne tunu dete' cuenda benecua' li'ilu lu juese che juese dete'cuenda li'ilu lu policía para nú chalu ni'cu'.
\v 26 Li'á nia lulu nú la chiua'lu ni'cu' hasta nú ixiuxulu nzie' dimi nú nacu' juese lulu.
\s Uzete' Jesuse equie cuenda' nula lu'cu niyu stucu una'a enu la neca una'lla
\p
\v 27 ’Li'ihua nediya'la'hua nú rni lu ley: “La lu'cu niyu stucu una'a enu la neca una'i, nu la lu'cu una'a stucu niyu enu la neca niyu'nchu.”
\v 28 Pero li'á nia luhua nú titse bene enu ri'yatsia lu tucu una'a nu rri'illa elliebacu' nú necha neca chenu ri'yalla lu tucu una'a, uri'ilalla dula arqui'lla lu cuenda'nchu che.
\p
\v 29 ’Tunu rri'i i'cululu chube nú rri'ilu dula, neca nze'calá nú uhuane nu utsi'quii istu. Xne neca nze'calá nú nitilu tucutsia i'cululu luquela nú diquinecalu chálu ebila.
\v 30 Nu tunu rri'i yalu chube nú rri'ilu dula, uchie'cue nu utsi'quii istu. Xne neca nze'calá nú nitilu techu yalu luquela nú cha diquilu ebila.
\s Uzete' Jesuse equie cuenda' nú rle'esa' bene
\r (Mt. 19:9; Mr. 10:11-12; Lc. 16:18)
\p
\v 31 ’Le'ca rni lu ley: “Titse bene enu le'e una'a, rqui'ña nú hualla tucu ichi' elu rni nú ule'ella una'alla.”
\v 32 Pero li'á nia luhua nú tunu tucu niyu le'e una'a, nula necane nú uri'i una'alla eluhuexe cuna stucu niyu, che le'ca li'illa uri'illa nú rlu'cu una'alla stucu niyu. Nu niyu enu xia tucu una'a enu lá acaxeelá ule'e niyu', rri'illa dula.
\s Uzete' Jesuse nú la qui'ña nú quie'elu Diose chenu xi rnilu para nú chili arqui' bene
\p
\v 33 ’Le'ca nediyala'hua nú uni Moisés lubee bene'hua enu udetela: “Rqui'ña nú tsa'alu bene lunú unilla nú ri'illa chenu rquie'ella Diose nú ri'illa.”
\v 34 Pero li'á nia luhua nula qui'ña nú quie'ehua diose'hua nú nihua ista liñibe ri'ya, para nú aca achee nú neli nú rnihua xne liñibe nzucu Diose,
\v 35 nu ni' lu yuu, xne necane elu nzu e'yanu, nu ni' eyeche Jerusalén, xne necane lachinu, li'inu enu neca arre enu mase rnibiya'.
\v 36 Nu ni' la yala quie'e bene equie cuenda' lluca equie bene, xne leca modo nú ri'i bene nú aca nequichi urre aca naatsa ni' tucu ichia equiella.
\v 37 Mejora uni'hua, “aahua” urre “a'a”, xne ye beela bee bedichia' nú nihua nze'tae lu cuenda' beze'lu.
\s La guse'e bene nú necha neca cuna nú necha neca
\r (Lc. 6:29-30)
\p
\v 38 ’Le'ca ubene'la'hua bedichia' nú rni: “Enu lua i'cululu, le'ca ulua i'culu nze'e. Nu enu lua layalu, le'ca ulua laya nze'e.”
\v 39 Pero li'á nia luhua: Nú la duse'ehua nú necha neca cuna nú necha neca, tunu nu' enu du' tucue xecalu chube, uzela nú du'llae stucu chú xecalu.
\v 40 Tunu nu' bene enu rliunuu li'ilu para nú axilla lliaca'lu, uzela nú le'ca uya'lla chiamarra'lu.
\v 41 Tunu ti rri'i juersa li'ilu nú uya'lu stene'lla tucu kilometro, uya'e stucu kilometro.
\v 42 Titse bene enu rnacu' tucu elietsa lulu, uri'i elietsa lulla, nula aca nechiqui'lu chenu xi ri'ñalla lulu.
\s Zeca bene bene enu rle lulla
\r (Lc. 6:27-28, 32-36)
\p
\v 43 ’Le'ca ubene'hua bedichia' nú rni: “Uzeca bene enu seca li'ilu nu uhuana arqui' bene enu rana arqui' li'ilu.”
\v 44 Pero li'á nia luhua: Uzecahua bene enu rle luhua, nu ni'hua nú cha nze'ca lu cuenda' bene enu rnacu' nú la cha nze'ca lu cuenda'hua, uri'i nze'cahua lubee bene enu rana arqui' li'ihua, una'cuhua lu Diose lu cuenda' bee bene enu riquichi'qui' li'ihua nu xitse rri'inu li'ihua.
\v 45 Scua acahua lli'ñi Diose pa'hua enu nzucu liñibe, xne li'inu rri'inu nú rliñi bichia para yebee bene enu rri'i nze'ca nu cuna lubee bene enu la ri'i nze'ca, nu rri'inu nú rlaca quiu para bee bene enu rri'i nze'ca nu cuna lubee bene enu la ri'i nze'ca.
\v 46 Xne tunu secatsiahua bee bene enu seca li'ihua, ¿xi ati'hua lu Diose che? Xne hasta bee bene enu rri'i cobre equie impuesto rri'i scua.
\v 47 Nu tunu rnihua Diose lubee sa'tsiahua, lecaxi nú neca nze'ca rri'ihua, xne hasta bene enu la chulu Diose rri'i scua.
\v 48 Aca nze'cahua tucu nú nze'ca pa'hua Diose enu nzucu liñibe.
\c 6
\s Xa ri'i bee bene elietsa lu sa' bee bene
\p
\v 1 ’Ubi'yahua nu la ri'ihua lunú neca nze'ca lubee bene para nú lañi'tsia beei lunú xa rri'ihua. Xne tunu rri'ihua scua, pa'hua Diose enu nzucu liñibe leca' xi liqui'nu luhua.
\v 2 Enze'e chenu rri'ilu elietsa lubee bene enu rqui'ña elietsa, la ti'chia dichia'lue para nú acabiya' bee bene nú xi rri'ilu, xi rri'i bee bene enu nequichia' liñibee indu cuna labe inziu para nú zucu' aya bee bene li'ibeei, pero li'á nia luhua nú nucua' neca premio' beei.
\v 3 Enze'e chenu rri'ilu elietsa lubee bene enu rqui'ña nú ri'ilu elietsa lu, la ti'chia dichia'lu nucua' lubee bene, pero ni' lu bene enu máse rquiete'lu la nilu nú rri'ilu.
\v 4 Mase neca nze'ca nú li'itsialu nediya'lu lunú rri'ilu, nu Pa'lu Diose enu ri'ya lunú li'itsialu rri'ilu, li'inu liá liqui'nu premio nú rialalu.
\s Uzete' Jesuse nú xa nacu' bee  bene lu Diose
\r (Lc. 11:2-4)
\p
\v 5 ’Nu chenu nacu'hua lu Diose, la ri'ihua xi rri'i bee bene enu nequichia', nú riu' arqui'beella nú nzulí beella rnacu' beella lu Diose liñi bee indu, nu bee squiñia inziu para nú lañi' bee bene lunú rri'i beella. Xne li'á nia luhua lunú rri'i beella scua nucua' neca premio' beella.
\v 6 Pero li'ilu chenu nacu'lu lu Diose, uyu'u liñi ni'i, nu utsa'cu puerta nu una'cu' lu Diose enu nzu cuna li'ilu. Nu li'inu enu ri'ya lunú li'itsialu rri'ilu, li'inu lia liqui'nu premio nú rialalu.
\p
\v 7 ’Chenu rnacu'lu lu Diose, la nilu bee bedichia' nú la zibi' huaxi bese, xi rri'i bee bene enu la chulu Stichia' Diose. Xne seca beella nú tunu huaxi bese rni beella tucu bedichia' che máse ri'i caso Diose nú rni beella.
\v 8 La ri'ihua tucu nú rri'i beella, xne pa'hua Diose nediya'la' xi rqui'ñahua ante nú nacu'huane lunu.
\v 9 Enze'e chenu nacu'hua lu Diose uni'hua:
\q Pa Diose li'ilu enu nzucu liñibe,
\q Chiqui' riala nú lu'curu ula'na lunú leelu.
\q
\v 10 Nu ye'ta nú rnibiya'lu luru.
\q Nu aca tucu nú riu' arqui'lu lu iliulabe, tucu nú reca liñibe.
\q
\v 11 Uli'qui' elubacu nú da'curu yebichia.
\q
\v 12 Nu uri'i perdona nú necha rri'iru tucu nú le'ca rri'iru perdona bee bene enu necha rri'i luru.
\q
\v 13 La zelalu nú ri'iru dula,
\q sino que uri'i elietsa luru para nú la ri'i ye beenú necha neca ana luru.
\q Xne li'ilu rnibiya'lu, nu li'ilu rlu'culu poder,
\q poder nú leca xunga laxu. Amén.
\p
\v 14 ’Xne tunu rri'ihua perdona bee bene enu rri'i nú necha neca luhua, le'ca scua Pa'ahua Diose enu nzucu liñibe ri'i perdona li'ihua;
\v 15 pero tunu li'ihua la ri'ihua perdona bee bene enu rri'i nú necha neca luhua, le'ca la ri'i Diose Pa liñibe perdona stulahua che.
\s Chenu la acu bee bene equie nú rlu'cu  bene ula'na lu Diose
\p
\v 16 ’Chenu la acuhua equie nú rlu'cuhua ula'na lu Diose, la ricu' nehuanahua luhua tucu nú nehuana reca lubee bene enu nequichia', rri'i beei scua para nú lañi' bee bene nú la acu beei equie nú rlu'cu beei ula'na lu Diose. Pero li'á nia luhua nú nucua'tsia necala premio' beei.
\v 17 Pero li'ilu, chenu la aculu equie nú rlu'culu ula'na lu Diose, udi'ñi nu uri'cuche' equielu,
\v 18 para nú la ri'i bee bene beya' nú la aculu lunú rlu'culu ula'na lu Diose. Tucutsia Pa Diose enu nzu cuna li'ilu li'itsianu riala acabiya'nu lunú rni li'itsialu, nu li'inu liqui'nu premio nú rialalu.
\s Eluxene nú nu' liñibe
\r (Lc. 12:33-34)
\p
\v 19 ’La la'nahua nú lu'cuhua huaxi eluxene'hua lu iliulabe quie', elu acu bee belala'e nu nitilue, nu chu'u bee huana' cachi' bee.
\v 20 Mejora ucua'nahua nú ri'ihua ana eluxene nú nu' liñibe, elu leca bee belala' para nú acune, nu le'ca lecaxi nitilu ze'e nu la chu'u bee huana' ze'e para nú cachi'i.
\v 21 Xne lu eluxene'hua ze'e nzu arqui'hua.
\s Ellie'e cuerpo'ahua
\r (Lc. 11:34-36)
\p
\v 22 ’I'culua'ahua neca xi neca ellie'e lu cuerpo'ahua, nu tunu rri'i bene lunú neca nze'ca, diqui cuerpo' bene nu' ellie'e,
\v 23 pero tunu rri'ilu lunú necha neca, diqui cuerpo'lu neca xi neca nú nzu leta xcabe, ¡Leta xcabe nú naatsacabelí!
\s Diose nu dimi
\r (Lc. 16:13)
\p
\v 24 ’Ni' tucu moso' leca modo ri'i riña' lu chiucu patrón, xne leei lu tuculla, nu stuculla zecai, urre ri'i nze'cai lu tuculla, nu lu stuculla la ri'i nze'cai. Enze'e leca modo nú zibi'hua lu Diose nu tsu arqui'hua lu dimi.
\s Rriucu Diose bee bene'nu
\r (Lc. 12:22-31)
\p
\v 25 ’Li'á nia luhua: La chenu arqui'hua lunú xi acuhua cuna nú xi hue'hua para nú huañihua. Le'ca la chenu arqui'hua lu cuenda' xucuhua nú utuhua. Máse seca lunú nehuañi bene luquela nú racu bene, nu cuerpo' bene máse seca luquela xucu bene.
\v 26 Bi'yacuruhua bee iñi enu rcuecu' liñibe. La du' beeí nii nula ri'i beeí ula'cu, nu la lu'cu beeí elu chuche'e, pero Pa'ahua Diose enu nzucu liñibe lia rdete'nu nú racu beeí. ¿Enzaláquie' li'ihua nú másesca'lá secahua luquela bee iñi?
\v 27 Nu le'ca esquie, ¿xie' lianú máse chiqui' nzenu arqui'hua nú duñilahua lle'na la?
\p
\v 28 ’¿Xinu nzenu arqui'hua lunú xi utuhua? Ubi'yacuruhua xa rru'cu bee quie dañi, la ri'i bee riña' nu la reche'e xi utune,
\v 29 pero ni' arre Salomón luye nú ñia utsuche'lla, né tsuche'lla tucu nú ñia nzuche' bee quie.
\v 30 Nu tunu suche'e Diose bee huañi scua, nú nee nu'e dañi nu ye'e chiquine. ¡Enzaláquie' li'ihua bee bene enu lle'natsia nzeli arqui' li'inu, nú la tsuche'nu li'ihua scua!
\v 31 Enze'e, la chenua' arqui'hua nú rnihua: “¿Xi da'cuahua nee? nu ¿xi diya'ahua? nu ¿xi utu'ahua?”
\v 32 Xne bee bene enu la chili arqui' Diose nzenu arqui' ye bee nucua', pero li'ihua rlu'cuhua tucu pa'hua liñibe, nu li'inu nediya' nze'canu nú xi seca la'cha'hua.
\v 33 Pero uzu'cu'hua nú rni Diose nu uri'ihua tucu nú niarqui'nu che liqui'nu ye nú seca la'cha'hua.
\v 34 La chenu arqui'hua lu cuenda' bichia ye'e, xne ye ye'e nu' xi nzenu arqui' bee bene. Xne cada bichia nu' xi chenu arqui' bene.
\c 7
\s La yala nú ze'ta bee bene sa'lla
\r (Lc. 6:37-38, 41-42)
\p
\v 1 ’Nu la ze'tahua sa'hua para nú lecati ze'ta li'ihua.
\v 2 Xne tucu nú se'tahua bee bene, le'ca scua ze'ta bee bene li'ihua, nu tucu nú rri'inuhua bee bene le'ca esquie ri'inu bee bene li'ihua.
\v 3 ¿La ze'tahua beelá bee bene lunú lle'natsia rri'i beella, nzalá nú uyanu arqui'hua lunú llenelá falta nú rlu'cuhua?
\v 4 Nu tunu llenelá falta nú rlu'cuhua, ¿xa modo nihua lu stucu bene: “La neca nze'ca lunú rri'ilu scua”?
\v 5 ¡Bene enu nequichia'! Rluti uri'i tucu nú necane, che nu' modo nilu lu stucu bene la yala nú ri'ilu scua.
\p
\v 6 ’La ri'ihua juersa bee bene enu la niarqui' ri'i caso lunú neca cuenda' Diose, para nú lecaxi ri'inu beei li'ihua. Xne tunu ri'ihua juersa beei, neca nucua' xi neca chenu si'qui bene tucu nú necachi neca lu nicu. Le'ca la ri'ihua juersa bee enu la yu' arqui' lunú neca cuenda' Diose. Xne tunu ri'ihua juersa beei, neca nucua' xi neca chenu rdu' bene tucu nú huaxi seca lu cuchi nu tse tsiaí equiee.
\s Na'cuhua lu Diose nu ula'nahua li'inu
\r (Lc. 11:9-13; 6:31)
\p
\v 7 ’Una'cuhua lu Diose che liqui'nu lunu rnacu'hua lunu, ula'nahua li'inu nu che llela'hua li'inu, uzequiehua lunu che ri'i casonu li'ihua.
\v 8 Xne bene enu rnacu' nú rnacu' lunu yucu nze'ene, nu bene enu rla'na Diose llela' nze'e li'inu, nu bene enu rnacu' nu sequie lunu, ri'i casonu nze'e.
\p
\v 9 ’¿Xie' nu' ta tucuhua enu dete' quiee acu endu' chenu nacu' endu'hua pa acu la?
\v 10 ¿Urre xie' dete'hua tucu be'la acu endu'hua chenu rnacu' endu'hua bela acu endu'hua la?
\v 11 Li'ihua enu la neca bene nze'ca, nu'luhua rdete'hua nú neca nze'ca lubee endu'hua, ¡enzaláquie' Pa'ahua Diose liñibe nú la liqui'nu nú neca nze'ca lubee bene enu rnacu' nucua' lunu!
\p
\v 12 ’Uri'ihua lubee bene tucu nú niarqui'hua nú ri'ibeella luhua. Xne scua rnibiya' ley' Diose cuna ye beenú uquie'e bee profeta'nu.
\s Ru'u puerta nú nuxu' neca
\r (Lc. 13:24)
\p
\v 13 ’Uyu'uhua ru'u puerta nú nuxu' neca. Xne ru'u puerta nú llene neca, nu inziu nú llene neca, nucua' neca nú ruya' li'ibee bene lu inziu nú necha neca, nu huaxi bee bene nza inziu cua'.
\v 14 Pero puerta nu inziu nú ruya' bee bene lu elunehuañi me'e nu nuxu'e, nu la huaxi bee bene enu nza inziu ze'e.
\s Equie cuenda' ndixi nú rayu lu aca esquie nu'lu bene xi acae
\r (Lc. 6:43-44)
\p
\v 15 ’Le'ca ubi'yahua li'ihua lubee bene enu li'á rnibee nú neca beei profeta' Diose, nu rri'i beei nú lle'na arqui'beei, pero scuatsia rri'ibeei para nú sequienu beei bee bene, nu chiqui' necha rri'i beei.
\v 16 Pero li'ihua ri'ihua beya' nú xa neca bee bene cua', lunú rri'i beei rixiule'e núti neca beei, xne la ayu cuchiu' lube' lubee aca eche, nu la ayu higo lubee huañi eche.
\v 17 Enze'e ye bee aca nze'ca rayu ndixi nze'ca lu. Nu bee aca nu la neca aca nze'ca la ayu ndixi nze'ca lu.
\v 18 Leca modo nú ayu ndixi núla neca nze'ca lu aca nú neca nze'ca, le'ca esquie la ayu ndixi nú neca nze'ca lu aca núla neca nze'ca.
\v 19 Ye bee aca nú rayu ndixi nu la zibi' lu, rrecu'e nu riu'e lu quii.
\v 20 Scua ri'ihua beya' ti neca beella equie nú rri'i beella.
\s La chu'u ye bee bene liñibe elurnibiya' Diose
\r (Lc. 13:25-27)
\p
\v 21 ’Laca ye bee bene enu rni lua: “Detá, Detá”, chu'u liñibe elurnibiya' Diose, sino que chu'utsia bee bene enu sucu' lunú rni Diose Pa liñibe.
\v 22 Bichia ze'e huaxi bee bene ni lua: “Detá, Detá, li'iru uniru lunú leelu lubee bene, nu equie nú leelu uluaru bee benechiqui' arqui' bee bene nu equie nú leelu uri'iru huaxi bee milagro.”
\v 23 Pero chequie cuaquia lubeei: “Leca xunga uyulua li'ihua, ulluna'hua lua, li'ihua bee bene enu necha uri'i.”
\s Ejemplu' chiucu simiendu
\r (Lc. 6:47-49; Mr. 1:22)
\p
\v 24 ’Enze'e, bee bene enu riene' stichia'a nu sucu'e, necalla xi neca tucu bene enu netsiña rreche' ni'i equie quiee.
\v 25 Añinzuca nú rlaca quiu nu rlaca huaxi inza riu'u tetsu' ni'i ze'e nu reca bii, pero lá rila ni'i ze'e xne nchiucu' simiendu'e equie quiee.
\v 26 Pero bene enu riene' nú rnia nu la zucu' stichia'a, li'illa necalla xi neca tucu bene enu netundu enu ureche' ni'i lu eyuxi.
\v 27 Chenu rlaca quiubi, nu rlaca huaxi inza riu'u tetsu' ni'i ze'e, che uluquie ni'i ze'e. ¡Nu urilalii!
\p
\v 28 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua lubee bene ze'e, chiqui' uyanu arqui' ye beei xneca uzete'nu li'ibeei,
\v 29 xne sete'nu beei xi sete' tucu bene enu chiqui' rlu'cu poder, nu la zete'nu xi sete' bee ulaxcuela enu reca ley.
\c 8
\s Uriyeca Jesuse tucu bene enu seca elichia nú lee lepra
\r (Mr. 1:40-45, Lc. 5:12-16)
\p
\v 1 Chenu ulaca Jesuse equie tucu dañi, huaxi bee bene uyanala li'inu.
\v 2 Nu che uyabica tucu bene enu seca elichia nú lee lepra lunu, che utsu lliquii lunu nu uni lunu:
\p ―Detá, tunu chiu'u arqui'lu, nu' beya' riyecalu li'á.
\p
\v 3 Chequie uricu' Jesuse yanu equie niyu ze'e nu uninu:
\p ―Chiu'u arquia uyeca' nee.
\m Chenu uni Jesuse scua, hora ze'e uyeca' bene ze'e nu leca' xi nalla.
\v 4 Chequie uni Jesuse lulla:
\p ―Uzu'cu' diaca nú nia lulu, la ixiule'elu lu ni'tucu bee bene nú uyeca'la'lu. Uquia lube'tsia li'ilu lu ule'ya, nu uya' u'na lu Diose tucu nú unibiya' ley' Moisés, para nú lañi' bee ule'ya nú uyeca'lu.
\s Uriyeca Jesuse moso' capitán Roma
\r (Lc. 7:1-10)
\p
\v 5 Hora nú nzechu'u Jesuse eyeche Capernaum, uriña tucu capitán Roma lunu nu uzequiella lunu,
\v 6 nu unilla lunu:
\p ―Detá, mosoa nuxu nia riti nu leca' modo tsulii, chiqui' nehuana secai nú ritii.
\p
\v 7 Nu uninu lu capitán:
\p ―Li'á nzeriyecalla.
\p
\v 8 Chequie uni capitán ze'e lunu:
\p ―Detá, la yala nú chu'ulu nia. Pero uni'tsia tucu bedichia' desde ca'a para nú yeca' mosoa,
\v 9 xne le'ca sucua nú rni bee bene enu rnibiya' lua, nu le'ca rlu'cua nú rnibiya'a lubee sundado. Chenu nia lu tucu beei nú cha nze'e elu cha nze'e chu nza nze'e che, nu chenu nia lu stucui nú ye'ta nze'e lua chu nze'ta nze'e che, nu chenu rnibiya'a lu mosoa nú xi ri'i nze'e, rri'i nze'ene.
\p
\v 10 Chenu ubene' Jesuse nú uni capitán ze'e scua, chiqui' uyanu arqui'nu nu uninu lubee bene enu nzenala li'inu:
\p ―Li'á nia luhua nú ni' luye bee eyeche Israel lasca' chechu'a ni' tucu bene Israel enu chiqui' nzeli arqui' Diose tucu nú nzeli arqui' benequie' Diose.
\v 11 Li'á nia luhua nú huaxi bee bene diqui lu iliulabe, yala cua'anu Abraham, cuna Isaac cuna Jacob liñibe elurnibiya' Diose.
\v 12 Pero bee bene Israel enu necadichia' nú riala nú chu'u liñibe elurnibiya' Diose li'ibeei riala chue beei eli'ya' elu natsacabe, nu ze'e una'beei cuna nú acuxa' laya beei.
\p
\v 13 Chequie uni Jesuse lu capitán ze'e:
\p ―Uquia ni'lu, nu aca tucu nú uchili arqui'lu.
\p Nu hora ze'e uyeca' moso' capitán ze'e.
\s Uri'iyeca Jesuse suegra' Pedro
\r (Mr. 1:29-31; Lc. 4:38-39)
\p
\v 14 Chenu uya Jesuse ni' Pedro, ulañi'nu nú nchiucu' suegra' Pedro lu luna seca xle.
\v 15 Che una'tsenu yalla, nu chu uchiu'u xle nú secalla, che uzetella nu udete'lla nú udacu beella.
\s Uriyeca Jesuse huaxi bee bene enu riti
\r (Mr. 1:32-34; Lc. 4:40-41)
\p
\v 16 Chenu uyu'u rula', uriñayu bee bene huaxi bee bene enu nu' benechiqui' arqui' lu Jesuse, nu cuna tucu bedichia' uluanu benechiqui' arqui'beella, nu le'ca uriyecanu ye bee bene enu riti.
\v 17 Scua unga para nú uyalu tucu nú uni profeta Isaías chenu unilla: “Li'inu uyucunu elichia nú se'ca'ahua nu unguya'nu nú nehuana se'ca'ahua.”
\s Bee bene enu niarqui' nú chequiee Jesuse
\r (Lc. 9:57-62)
\p
\v 18 Chenu ulañi' Jesuse nú huaxi bee bene rriña lunu, che unibiya'nu lubee bene'nu nú detenunu beella stucu chu ru'u inzatu' ze'e.
\v 19 Nu che uyabica tucu ulaxcuela enu reca ley' Moises lunu, nu unilla lunu:
\p ―Maestro, niarquia nú nzelanala li'ilu catse elu nzalu.
\p
\v 20 Che uni Jesuse lulla:
\p ―Bee betsa rlu'cu beeí iliu'u nú neca ni'i beeí, nu bee iñi rlu'cu beeí exlia'tse' beeí. Pero li'á Bene enu uxe'la Diose ni' elu quienchiña'a equiea la lucua.
\p
\v 21 Nu stucu bene'nu enu nzenala li'inu uni lunu:
\p ―Detá, uzela nú bi'ya paa hasta nú atinu.
\p
\v 22 Pero uni Jesuse lu bene ze'e:
\p ―Utequie li'á, nu uzela nú bee bene enu la niarqui' ye'tanala li'á, cachi' bee nze'e pa'lu chenu atilla.
\s Uzucu' bii cuna inzatu' nú uni Jesuse
\r (Mr. 4:35-41; Lc. 8:22-25)
\p
\v 23 Chequie uyu'u Jesuse liñi barco cuna bee bene'nu,
\v 24 nu diquila nú rdete beella lu inzatu' ze'e, uquixie unga tucu bii juerte nu uyu'u inza liñi barco. Pero ra'tse Jesuse nuxu liñi barco ze'e.
\v 25 Che uya cua'ñi bee bene'nu li'inu nu uni beella lunu:
\p ―¡Detá, utsila'a lia'ahua! ¡Xne nze chatse'la'ahua lu inza!
\p
\v 26 Che ucuaquinu lubeella:
\p ―¿Xiquie nú chiqui' xiquihua? ¡Xinu lle'natsia nzeli arqui'hua li'á!
\p Chequie uzetenu nu unibiya'nu nú acaxe bii cuna inzatu' nu hora ze'e ungaxeli ye bee nucua'
\v 27 Nu chiqui' uyanu arqui' bee bene'nu nú unibeella lu sa' beella:
\p ―¿Ti neca benequie'?, nú hasta bii cuna inzatu' sucu' nú rni nucua'.
\s Uhua Jesuse bee benechiqui' arqui' tucu bene Gadara
\r (Mr. 5:1-20; Lc. 8:26-39)
\p
\v 28 Chenu uriña Jesuse stucu chu inzatu' lu iliu' bee bene Gadara, che chiucu bee niyu enu seca ichia' benechiqui' uchiu'u beei liñi pandiuñi nu uriña beei lunu. Nu rucu beei chiqui' nelachi beei, nu hasta nú lecati dete inziu elu nucua'a beei.
\v 29 Nu juerte urixialibeei nú unibeei:
\p ―¿Xinu ri'chialu li'iru Jesuse Lli'ñi Diose? ¿Xie' uriñalu ca'a para nú ri'ilu nú zecaru castiya'ru chenu lasca' riña tiembu nú acane scua la?
\p
\v 30 Axu enza ze'e nucua'a huaxi bee cuchi racu,
\v 31 chequie uziquie bee benechiqui' ze'e lu Jesuse nú unibeei lunu:
\p ―Tunu hualu li'iru arqui' bee benequie', ala' zelalu nú chu'uru arqui' bee cuchi cua'.
\p
\v 32 Che uni Jesuse lubeei:
\p ―Uyu'uhua che.
\p Chequie uchiu'u bee benechiqui' arqui' bee bene ze'e nu uyu'u beei arqui' bee cuchi ze'e. Che ye bee cuchi ze'e uyecaxu'u beeí nu utsundiqui beeí ru'u be'e hasta lu inzatu', nu ze'e unguti beeí.
\p
\v 33 Nu bee bene enu rriucu bee cuchi ze'e, nzexu'u beei, nu chenu uriña beei eyeche ze'e udixiule'e beei lubee bene ye nú unga ze'e, cuna lunú ulle'ca bee bene enu uyu'u benechiqui' arqui'.
\v 34 Chequie uchiu'u ye bee bene eyeche ze'e uya elu nzu Jesuse, nu chenu ulañi' beei li'inu, uziquie beei lunu nú chiu'unu lu iliu ze'e.
\c 9
\s Uriyeca Jesuse tucu bene enu neati cuerpo'
\r (Mr. 2:1-12; Lc. 5:17-26)
\p
\v 1 Chequie uyu'u Jesuse liñi barco nu udetenu stucu chu inzatu' nu uriñanu elu neca lachinu.
\v 2 Ze'e uriñayu bee bene tucu bene enu neati cuerpo' nchiucu' lu camiya lunu. Chenu ulañi' Jesuse nú nzeli arqui'beei li'inu, che uninu lu bene enu riti ze'e:
\p ―Du' ana arqui'lu endua. Uri'ila perdona stulalu.
\p
\v 3 Che chiucu chuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés uri'i elliebacu': “Benequie' necha rni lu cuenda' Diose.”
\v 4 Nu lunú nediya'la' Jesuse xi rri'i beella elliebacu', uninu lubeella:
\p ―¿Xinu necha rri'ihua elliebacu'?
\v 5 ¿Ta nú mase neriña' nú aca, nú nia: “Uri'á perdona stulalu”, urre nú nia: “Uzetee nu utse'”?
\v 6 Pero nee lubea luhua nú li'á Bene enu uxe'la Diose rlu'cua nú rnibiya'a lu iliulabe para nú ri'á perdona stula bee bene.
\p Chequie uninu lu bene enu riti ze'e:
\p ―Uzetee una'tse camiya'lu nu uquia'a ni'lu nee.
\p
\v 7 Che chu uzete bene ze'e nu nzialla enza ni'lla.
\v 8 Chenu ulañi' bee bene ze'e nucua' chiqui' ulliqui beei, nu uquixie unibeei bedichia' nze'ca lu Diose, equie nú udete'nu poder nú rlu'cunu lubee bene.
\s Ubixia Jesuse Mateo
\r (Mr. 2:13-17; Lc. 5:27-32)
\p
\v 9 Chenu uchiu'u Jesuse ze'e nu nzanu, che ulañi'nu tucu bene enu lee Mateo, nzuculla elu rri'illa cubre impuesto, nu uni Jesuse lulla:
\p ―Utequie li'á.
\p Che chu utsuli Mateo nu chu nzequiella li'inu.
\p
\v 10 Chenu nzucu Jesuse lu mexa racu eta ni' Mateo, cuna beelá bee bene enu rri'i cubre impuesto nu cuna beelá bee bene enu la nehuañi tucu nú rnibiya' ley nú sucu' bee bene Israel, ye beella nucua'anu beella Jesuse lu mexa cuna bee bene'nu.
\v 11 Pero chenu ulañi' bee fariseo nucua', unidichia' beei lubee bene'nu:
\p ―¿Xinu racunuu maestro'hua bee bene enu rri'i cubre impuesto nu cuna bee bene enu rlu'cu dula?
\p
\v 12 Chenu ubene' Jesuse nú unibeei scua, uninu lubeei:
\p ―Bee bene enu la aca riti, la qui'ña bee nze'e doctor. Sino que bee bene enu riti bee nze'e rqui'ña doctor.
\v 13 Uquiahua nu ze'tehua xi rni lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Niarquia nú hua'a arqui'hua bee bene, luguare nú rliqui'hua nañi u'na lua.” Xne lá yelaa lubee bene enu la lu'cu dula sino que uriña lubee bene enu rlu'cu dula para nú che'e arqui'beei lu stula beei.
\s Unedichia' bee bene lu Jesuse equie nu la acu bene lunú rlu'cu bene ula'na lu Diose
\r (Mr. 2:18-22; Lc. 5:33-39)
\p
\v 14 Chequie uriña bee bene' Juan Bautista lu Jesuse nu unidichia' beella lunu:
\p ―¿Xiquie nú li'iru cuna bee fariseo, la da'curu huaxi bese equie nú rlu'curu ula'na lu Diose, nu bee bene'lu la ri'i scua?
\p
\v 15 Che ucuaqui Jesuse lubeei:
\p ―Elu xia tucu bene, ¿xie' nu' modo nú nehuana tsu arqui' bee bene enu nezene' ze'e chenu nzu bene enu xia ze'e cuna li'ibeella la? Pero riña bichia chenu leca' bene enu xia ze'e. Chee si dete' bee bene' bene enu xia bichia nu la acu beella.
\p
\v 16 ’Lecati quiela' tepedaso laquie cuqui lu tucu laquie uxu, xne riu'be laquie cuqui, nu ri'i nucua' nú tsa laquie uxu.
\v 17 Le'ca la chu'u biñu cuqui liñi iti uxu, xne tsaa iti uxu, nu che nitilu biñu cuna iti. Enze'e rqui'ña nú chu'u biñu cuqui liñi iti cuqui para nú la nitilu ni'tucue.
\s Uriyeca Jesuse endu' Jairo cuna una'a enu uti'ya ru'u xucunu
\r (Mr. 5:21-43; Lc. 8:40-56)
\p
\v 18 Chenu rnisca' Jesuse scua, uriña tucu bene enu rnibiya' liñi indu' bee bene Israel lunu, nu utsulliquilla lunu nu unilla lunu:
\p ―Penatsia unguti endua, pero tunu ye'talu nu ricu'lu yalu equienchu huañi zecanchu che.
\p
\v 19 Chequie nzenu Jesuse li'illa, cuna bee bene'nu.
\v 20 Chequie tucu una'a enu riti, nu ungala chi'chiucu lana nú rlaca rene, uyabica di'chi Jesuse nu uti'nchu yanchu ru'u xucunu,
\v 21 xne uri'inchu elliebacu': “Tunu ti'tsia yaa ru'u xucunu, yecaa che.”
\v 22 Pero ubelleta Jesuse, nu ubi'yanu lu una'a ze'e nu uninu lunchu:
\p ―Du' ana arqui'lu endua uyeca'la'lu xne uchili arqui'lu li'á.
\m Nu hora ze'e uyeca'li'nchu.
\p
\v 23 Chenu uriña Jesuse ni' bene enu rnibiya' liñi indu' bee bene Israel ulañi'nu nú nucua'ala bee musica ze'e para nú nzeachi' endu'lla, nu chiqui' runa'nuu bee bene li'inchu,
\v 24 chequie uni Jesuse lubee bene ze'e:
\p ―Uchiu'uhua ca'a xne lá ati endu' una'a quie', ra'tse tsianchu.
\p Chequie ulli'chinuu bee bene ze'e li'inu,
\v 25 pero unibiya'nu nú chiu'u bee bene ze'e ele'ya', nu chu uyu'unu liñi ni'i nu una'tsenu yanchu, nuchu uzeteenchu.
\v 26 Nu ye bee luhuare enza ze'e uri'chialetse bedichia' lunú uri'inu.
\s Uriyeca Jesuse chiucu bene enu niquie'lu
\p
\v 27 Chenu uchiu'u Jesuse ze'e, chiucu bene enu labi'ya nzenala li'inu, nu urixialibeei nú rnibeei:
\p ―¡Jesuse, lliana' David uhua'a arqui' li'iru!
\p
\v 28 Chenu uyu'u Jesuse liñi ni'i, nu uyabica rucu bee bene ze'e lunu, nu unidichia'nu lubeei nú uninu:
\p ―¿Nzelí arqui'hua nú acaa riyecaa i'culuhua la?
\p Che ucuaqui beei lunu:
\p ―Aahua', nzeli arqui'ru detá.
\p
\v 29 Nu chu, uti' Jesuse yanu i'culu beei nu uninu lubeei:
\p ―Aca Tucu nú nzeli arqui'hua.
\p
\v 30 Che uye'e i'culu beei. Nu uninu lubeei:
\p ―La ixiule'etsiahua nucua' lu ni' tucu bene.
\p
\v 31 Pero uchiu'utsia beei lunu, chu udixiule'e beei lubee bene diqui lu iliu ze'e nú uriyeca Jesuse beei.
\s Uriyeca Jesuse tucu bene enu la nilí
\p
\v 32 Chenu nziatsia bee bene enu uriyeca Jesuse i'culu, che uriñayu bee bene tucu bene enu la ni nchiñi benechiqui' arqui' lunu.
\v 33 Nu chenu uhua Jesuse benechiqui' arqui' bene enu la ni ze'e, che uquixiei uni. Che chiqui' nzenu arqui' bee bene ze'e nú unibeei:
\p ―¡Leca xunga ulañi'ahua sa' milagro quie' leta bee bene Israel!
\p
\v 34 Pero uni bee fariseo:
\p ―Benequie' rlua benechiqui' arqui' bee bene cuna poder beze'lu enu rnibiya' lubee benechiqui'.
\s Uhua'a arqui' Jesuse bee bene
\p
\v 35 Uya Jesuse lu ye bee eyeche llene cuna lu ye bee eyeche lla'na, nu cada tucua lubee eyeche cua' uyu'unu liñi bee indu uzete'nu bedichia' nze'ca' Diose lubee bene, nu uninu lubeella nú xa neca elurnibiya' Diose, nu uriyecanu elu rcu cuerpo' bee bene, nu cuna bee bene enu seca yelu clasia' elichia.
\v 36 Chenu ulañi' Jesuse bee bene añi cua' uhua'a arqui'nu li'ibeella, xne nehuana nzu arqui'beella, nu lixiu nzu arqui'beella, nu nucua'a beella xi nucua'a bee sanchi enu leca' ti ri'i ucu.
\v 37 Chequie uninu lubee bene'nu:
\p ―Li'á nia nú nu' huaxi bee bene enu niarqui' yene' bedichia' nze'ca' Diose, pero leca huaxi bee bene enu ixiule'e lubee bene.
\v 38 Enze'e una'cuhua lu Diose para nú xe'lanu huaxi bee bene enu ixiule'e stichia'nu lubee bene.
\c 10
\s Ucañi Jesuse chi'chiucu bee bene'nu
\r (Mr. 3:13-19; Lc. 6:12-16)
\p
\v 1 Chequie ubixia Jesuse chi'chiucu bee bene'nu, nu udete'nu poder lubeella para nú hua beella bee benechiqui' arqui' bee bene nu riyeca beella bee bene enu rcuu catse cuerpo', cuna ye clasia' elichia nú seca beei.
\p
\v 2 Bee benequie' neca lu chi'chiucu apóstol' Jesuse:
\b 
\li Rluti,
\li Simón enu le'ca lee Pedro,
\li nu bichilla Andrés;
\li nu Jacobo cuna Juan, rucu benequie' neca lliana' Zebedeo.
\li
\v 3 Nu le'ca ucañinu Felipe,
\li Bartolomé,
\li Tomás cuna
\li Mateo enu uri'i cubre bee impuesto;
\li Jacobo lliana' bene enu lee Alfeo;
\li nu Lebeo enu le'ca lee Tadeo.
\li
\v 4 Nu cuna Simón enu ullutse leta tucu partido nú lee cananista;
\li nu Judas Iscariote enu udete' cuenda Jesuse lubee bene nú ungutinu.
\s Uxe'la Jesuse bee apóstol'nu chetixiule'e beella stichia'nu
\r (Mr. 6:7-13; Lc. 9:1-6)
\p
\v 5 Ante nú xe'la Jesuse chi'chiucu bee apóstol'nu lubee bene uninu lubeella:
\p ―La chuehua elu nucua'a bee bene enu la neca bee bene Israel ni' lubee eyeche lu iliu Samaria;
\v 6 sino que uquiahua lubee bene Israel enu la chenala inziu' Diose.
\v 7 Uquiatixiule'ehua lubeella nú nze'ta riñala bichia nú nibiya' Diose.
\v 8 Riyecahua bee bene enu riti, nu ri'ihua nú huañi zeca bee bene enu unguti, riyecahua bee bene enu seca elichia nú lee lepra, huahua bee benechiqui' arqui' bee bene. Tucu nú lia uliquia poder cua' luhua, le'ca chenu riyecahua bee bene la ri'ihua cobre.
\p
\v 9 ’La uya'hua cobre ni' oro ni' plata.
\v 10 Uya'hua biti, nu la uya'hua xucuhua nú che'ehua, nu la uya'hua steinza lucuhua, nula uya'hua xcahua, xne bee bene enu rri'i riña' riala nú ati'lla nú aculla.
\p
\v 11 ’Chenu riñahua tucu eyeche llene urre tucu eyeche lla'na, ze'e cua'nahua ni'i tucu bene nze'ca ya'nahua nu uya'nahua ze'e hasta nú chiu'uhua eyeche ze'e.
\v 12 Nu chenu chu'uhua liñi ni'i bene ze'e, uni'hua Diose lubee bene enu nucua'a ze'e.
\v 13 Tunu bee bene liñi ni'i ze'e riala nú nzuxe arqui'beella, ria'na nú nzuxe cua' arqui'beella, pero tunu lacane para li'ibeella, benchila'e cuna li'ihua che.
\v 14 Nu tunu la yucu arqui' bee bene li'ihua tucu eyeche urre tucu ni'i, uchiu'uhua eyeche ze'e urre ni'i ze'e, nu ri'quihua yuube'cha' nú nu' cuchiu'hua, xi neca tucu seña nulá zela beella ayene' beella bedichia' nú unihua.
\v 15 Xne li'á nia luhua nu chenu hualu Diose lu cuenda' yebee bene, masesca'la zeca bee bene eyeche cua' castiya luquela bee bene eyeche Sodoma cuna Gomorra.
\s Nze'ta nú nehuana zeca bee bene' Diose
\p
\v 16 Le'ca uni Jesuse lubee bene'nu:
\p ―¡Bi'yacuruhua! Li'á xe'la li'ihua lubee bene xi neca chenu nza bee sanchi leta bee bichiuu. Enze'e aca netsiñahua xi netsiña bee be'la nu aca lle'na arqui'hua xi neca bee paloma.
\v 17 Ubi'yahua li'ihua xne dete' cuenda bee bene li'ihua lubee usticia nu zete'che' beei li'ihua liñi bee indu.
\v 18 Nu hasta uya' beei li'ihua lubee gobernador nu lubee arre equie nú nzeli arqui'hua li'á, pero scua nu' modo ixiule'ehua stichia'a lubeei, nu lubee bene enu la neca bee bene Israel.
\v 19 Nu chenu dete' cuenda bee bene li'ihua lubee usticia, la chenu arqui'hua xi nihua urre xa nihua lubeella; xne hora nú nihua Diose liqui' bee bedichia' nú riala nihua.
\v 20 Xne laca li'ihua enu ni. Espíritu Santo' Diose Pa liñibe neca enu liqui' bedichia' nú nihua.
\p
\v 21 ’Enta bichia nú dete' cuenda bee bene bee bichilla nú ati bee nze'e, nu le'ca dete' cuenda bee paa bee endu'lla para nú ati beei. Nu le'ca enta bichia nú ri'i condra bee endu' bee uzana' beei nu hasta nú dete' cuenda beei li'ibeella nú ati beella.
\v 22 Nu chana arqui' ye bee bene li'ihua equie nú necahua bee benea. Pero bee bene enu tsuta' arqui' lunú nzeli arqui' li'á diqui tiembu nú nehuañilla, tsila'a Diose bee nze'e.
\v 23 Chenu ri'i bee bene nú nehuana zecahua lu tucu eyeche equie nú necahua bee benea, uquiahua stucu eyeche, xne li'á nia luhua nu lasca' laxu chuehua lu yebee eyeche Israel chenu riña li'á Bene enu uxe'la Diose.
\p
\v 24 ’Ni' tucu bene enu sete' la neca equielálla lu bene enu sete' li'illa, nu le'ca ni' tucu moso' la neca equielá lu patron'i.
\v 25 Bene enu sete' rqui'ña nú aca conformella nú recalla tucu nú reca ulaxcuela'lla, nu tucu moso' rqui'ña nú aca conformei nú necai tucu nú neca patron'i. Nu li'á enu rnibiya'a luhua rni bee bene nú necaa beze'lu, ¿enzaláquie' li'ihua nú necahua bee benea ti ni bee bene nú necahua?
\s Ti rqui'ña nú lliqui bee bene
\r (Lc. 12:2-9)
\p
\v 26 ’Enze'e la lliquihua bee bene. Xne ni' tucu beenú a'chi' neca la ya'nane scuatsia sin nú acabiyae, riña bichia nu acache bee nucua', le'ca ni' tucu beenú a'chi neca rri'i bee bene la ya'nane scuatsia, riña bichia nú acabiya yebee nucua'.
\v 27 Lunú a'chi'tsia rnia luhua, uni'huane lu yebee bene nu lunú rnia a'chi diacahua. Juerte uni'huane.
\v 28 La lliquihua bee bene enu niarqui' uti li'ihua. Pero leca modo utilla espíritu'hua. Mejora ulliquihua Diose, xne li'inu rlu'cunu poder nú nitilunu espíritu'hua cuna cuerpo'hua ebila.
\p
\v 29 ’¿La huaxi seca bee iñi? Pero ni' tucu beeí la zana' beeí lu yuu tunu la zela Pa'ahua enu nzucu liñibe nú acane scua.
\v 30 Nu li'ihua hasta yebee ichia equiehua nebacu' Diose.
\v 31 Enze'e la lliquihua. Xne mase secahua luquela nú seca huaxi bee iñi.
\s Bee bene enu la tsacu' arqui' nu neca bene' Jesuse
\r (Lc. 12:8-9)
\p
\v 32 ’Titse bee bene enu ni nú neca benea lu beelá bee bene, le'ca esquie li'á nia nú neca beella bee benea ante lu Diose Pa liñibe.
\v 33 Pero bee bene enu ni nú laca bee benea lu beelá bee bene, le'ca esquie li'á nia nú laca beella bee benea ante lu Diose Pa liñibe.
\s Rle'esa' bee bene equie cuenda' Jesucristo
\r (Lc. 12:51-53; 14:26-27)
\p
\v 34 ’La ri'ihua elliebacu' nú tia uriña lu iliulabe para nú ri'á nú aca tucunecatse bee bene lu sa'beei, sino equie nú chili arqui' bee bene li'á liunu sa'beei.
\v 35 Bee pa liunu cuna bee endu'lla, nu bee naa liunu cuna bee xinchiu'cu nu bee llixi liunu suegra'.
\v 36 Nu bee bene liñi tucu ni'i le'catsia li'ibeella chana arqui' sa' beella.
\p
\v 37 ’Bene enu seca pa' nu na' masesca'lá luquela li'á, leca modo aca nze'e benea, le'ca esquie enu mase seca endu' urre xinchiu'cu luquela li'á, le'ca leca modo aca nze'e benea.
\v 38 Bee bene enu niarqui' ye'ta quie li'á pero la niarqui' nú nehuana zeca equie cuenda' li'á, leca modo aca bee nze'e bee benea.
\v 39 Bene enu maselá seca elunehuañi nú rlu'culla lu iliulabe quie' enta bichia nú laxu nucua'; pero bene enu ati equie cuenda' li'á, lu'culla elunehuañi lu Diose.
\s Nu' xi ati' bee bene' Diose
\r (Mr. 9:41)
\p
\v 40 ’Bee bene enu ri'i caso li'ihua, rri'i caso bee nze'e li'á; nu bee bene enu rri'i caso li'á le'ca rri'i caso bee nze'e Pa liñibe enu uxe'la li'á.
\v 41 Le'ca bee bene enu rri'i caso tucu profeta equie nú neca profeta quie' enu uxe'la Diose, le'ca ati'lla premio nú ati' profeta lu Diose. Nu bene enu ri'i caso tucu bene enu rri'i nze'ca, le'ca iguale ati'lla premio nú ati' bene enu rri'i nze'ca lu Diose.
\v 42 Nu titse bee bene enu liqui' masia tucu basu inza luhua lunú necahua bee benea, li'á nia luhua nú dete' Diose premio lubee bene ze'e.
\c 11
\s Uxe'la Juan Bautista bee bene'lla lu Jesuse
\r (Lc. 7:18-35)
\p
\v 1 Chenu ulaxu nú unibiya' Jesuse lu chi'chiucu bee bene'nu nú xi che ri'i beella, che uchiu'unu nze zete'nu nu nze tixiule'enu Stichia' Diose lubee bene lubee eyeche nú nchiucu' lu iliu ze'e.
\p
\v 2 Nu chenu nchiñi Juan Bautista ni'cu' ubene'lla luye nú rri'i Jesuse. Che uxe'lalla chiucu chuna bee bene'lla,
\v 3 para nú che nedichia' beella lu Jesuse:
\p ―¿Li'ilu necalu Cristo enu nzu nú nze'ta la, urre lluaquieeru stucu enu enta la?
\p
\v 4 Che ucuaqui Jesuse lubeella:
\p ―Uquia tixiule'ehua lu Juan Bautista lunú rlañi'hua nu lunú riene'hua.
\v 5 Udixiule'ehua lulla nú rlañi'la' bee bene enu nequie'lu nu bee bene enu necuxu see la bee nze'e, nu le'ca uyeca'la' bee bene enu seca elichia nú lee lepra, nu bee bene enu nenguata' riene'la', nu bee bene enu unguti uhuañi zeca bee nze'e, nu bee bene enu seca elitsi riene'la' bedichia' nze'ca' Diose nú tsila'a li'ibeei.
\v 6 Ñia neca lu cuenda' bee bene enu la chiecu' arqui' nú nzeli arqui' li'á.
\p
\v 7 Chenu nziue bee bene' Juan enu uya lu Jesuse, che uquixie Jesuse nú uninu lubee bene ze'e equie cuenda' Juan, nu uninu lubeella:
\p ―¿Ti uya bi'yahua lu yuu achi elu la nucua'a bee bene? ¿Ti secahua nú neca bene enu uya bi'yahua, tucu etaa nú rcuñi bii la?
\v 8 Urre ¿xa naa bene enu uya bi'yahua? ¿Xie' uya bi'yahua tucu bene enu nutu laquie fiñu la? Li'ihua nediya'hua nú bee bene enu rutu laquie fiñu liñi palacio nucua'a beella.
\v 9 ¿Ti uya bi'yahua che? ¿Uya bi'yahua tucu profeta la? Neli nú scua necane, pero masesca'lá neca equiella luquela tucu profeta.
\v 10 Equie cuenda' Juan quie' rni lu ichi' Stichia' Diose elu rni:
\q Xe'laa tucu benea cha rluti lulu,
\q para nú reche'lla inziu'lu.
\m
\v 11 Li'á nia luhua nu luye bee bene enu nucua'a lu iliulabe lá chu'u ni' tucu bee bene enu masesca'lá neca equie tucu nú neca equie Juan Bautista. Pero bene enu menola neca equie liñibe elurnibiya' Diose nze'e mase neca equie luquela Juan.
\p
\v 12 ’Desde bichia nú ube'ta Juan Bautista nu hasta nee, huaxi bee benechiqui' rcua'na xa modo chu'u elurnibiya' Diose. Nu bee bene enu neli rcua'na nú chu'u elu rnibiya'nu, li'ibeella neca beella enu chu'u ze'e.
\v 13 Ley nú udete' Diose lu Moisés cuna yebee profeta udixiule'e beella nú xi nze'ta aca, hasta bichia nu uriña Juan,
\v 14 nu tunu li'ihua chili arqui'hua nú nia luhua, nú Juan neca profeta Elías enu uni bee profeta nú riña.
\v 15 Titse bee bene enu niarqui' nú yene' nú rnia, quie'e diaca nze'e.
\p
\v 16 ’¿Xa nia luhua nú xa neca bee bene enu nehuañi lu iliulabe quie' nee? Li'á nia luhua nú neca beei xi neca bee endu' enu rcua'a ru'u i'ya rita nu rixiali beei lusa' beei, nú rnibeei:
\v 17 “Ungularu chí para nú ye'ehua nu né ye'ehua, nu le'ca ungularu canción nú nehuana se, nu né una'hua.”
\v 18 Scua necahua xne uriña Juan Bautista nú lá aculla nu le'ca la hue'lla viñu nu rnihua nú nchiñi benechiqui' arqui'lla.
\v 19 Neequie uriña li'á Bene enu uxe'la Diose, nú racua nu rue'a biñu, nu rnihua nú racuxeta'a nu riu' arquia rue'a viñu nu rquietea bee bene enu rlu'cu dula nu cuna bee bene enu rri'i cubre impuesto para Roma. Pero yebee bene rri'i beya', li'ibeella nediya' beella nú neca nze'ca lunú rri'i Diose.
\s Bee eyeche nú la niarqui' zucu' Stichia' Diose
\r (Lc. 10:13-15)
\p
\v 20 Chequie uquixie Jesuse nú uqui'ya'nu bee bene bee eyeche elu mase uri'inu bee milagro, xne né tsana' arqui'beei stula beei. Nu uninu lubeei:
\p
\v 21 ―¡Cue'hua bee bene Corazín! ¡Cue'hua bee bene Betsaida! Xne tunu eyeche Tiro cuna eyeche Sidón a aca bee milagro nú unga lachihua, xi tiembula a tsana' arqui' bee bene ze'e stula beei, nu le'ca a utu beei laquie natsa nu a tiqui beei tii equie beei, xi neca tucu seña nú lube' nú nehuana nzu arqui'beei.
\v 22 Pero li'á nia luhua nú bichia chenu laxu iliulabe, maselá juerte castiya zecahua luquela nú zeca bee bene eyeche Tiro cuna eyeche Sidón.
\v 23 Nu li'ihua bee bene eyeche Capernaum, ¿la za' arqui'hua nú riala chu'uhua liñibe? ¡Xne li'ihua riala chu'uhua hasta elu mase aquié rqui' ebila! Xne tunu eyeche Sodoma a aca bee milagro nú unga lachihua, che pianu hasta bee bichia quie' nchiucu'sca' bee eyeche cua' che.
\v 24 Pero li'á nia luhua nú bichia chenu laxu iliulabe mase juerte castiya nú zecahua luquela castiya nú zeca bee bene eyeche Sodoma.
\s Tucutsia Jesuse nediya' ti neca Pa liñibe
\r (Lc. 10:21-22)
\p
\v 25 Bee bichia ze'e uni Jesuse: “Pa liñibe li'ilu enu rnibiya' liñibe cuna lu iliulabe, zucu ayaa li'ilu xne ulube'lu lubee bene enu lecaxi reca, nu ucachi'lu lubee bene enu reca nu rri'i beya'.
\v 26 Scua necane Pa liñibe, xne scua niarqui'lu nú acane.
\p
\v 27 ’Uliqui' Pa Diose nú nibiya'a luye beenú nu'. Lecati nediya' ti neca Jesucristo lli'ñi Diose, Diose tsia nediya' nucua', le'ca tucutsia Jesucristo cuna bee bene enu nzeli arqui' li'inu nu'lu Diose.
\v 28 Yehua bee bene enu nellaca nzenala lunú neca bee custumbre, nu yehua bee bene enu nellaca lu stula, utehua cuna li'á nu li'á ri'á nú tsulachihua.
\v 29 Uzu'cu'hua stichia'a, nu ze'tehua nú acahua bene nze'ca enu lle'na nzu arqui' tucu nú necaa. Che ri'á nú huañi nze'cahua.
\v 30 Xne laca neriña' nú zucu'hua stichia'a nu le'ca laca neriña' nú ri'ihua lunú niarquia. \fig Jesus speaking with the pharisees|CN01679B.TIF|COL|||San Mateo 11:30|\fig*
\c 12
\s Ucha'ñi bee bene' Jesuse trigo bichia nú sulachi bee bene Israel
\r (Mr. 2:23-28; Lc. 6:1-5)
\p
\v 1 Tucu bichia nú sulachi bee bene Israel, udetenu Jesuse bee bene'nu lu yuu elu nu' trigo, nu chequie uquixie nú ulia'na' beella nu unguxi beella tuu lu trigo nu uzu'cu beellae nu udacu beellae.
\v 2 Chenu ulañi' bee fariseo nú ucha'ñi bee bene'nu trigo, uni beella lu Jesuse:
\p ―Bi'yacuru, bee bene'lu rri'i lunú la yala ri'i beei bichia nú sulachi bee bene.
\p
\v 3 Nu ucuaqui Jesuse lubeella:
\p ―¿Xie' lasca' ulahua lu ichi' Stichia' Diose elu rni nú xa uri'i David cuna bee bene enu nulla tucu bese chenu ulia'na' beella la?
\v 4 Uyu'u David liñi indu' Diose nu udete' ule'ya pá nú necale'ya yalla nu udacullae nu le'ca udete'lla pá cua' udacu bee bene enu nuulla añinzuca nú bee ule'yatsia nu' modo nú acu bee pá cua'.
\v 5 ¿Urre xie' lasca' ulahua lu ley nú udete' Diose lu Moisés elu rni nú laca dula lunú rri'i bee ule'ya liñi indu añinzuca núla tsulachi beella bichia nú sulachi bee bene la?
\v 6 Nu li'á enu nzu cuna li'ihua, nia luhua nú masela neca equiea luquela indu.
\v 7 Tunu li'ihua rri'ihua beya' xi rni lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Niarquia nú hua'a arqui'hua bee bene luhuare nú liqui'hua u'na bee nañi lua.” Tunu rri'ihua beya' xi rni bee bedichia' cua' che lecalí xi ta'quiyahua bee bene enu la lu'cu ni' tucu equiya.
\v 8 Nu li'á Bene enu uxe'la Diose le'ca rlu'cua nú rnibiya'a lu bichia nú sulachi bee bene.
\s Bene enu ubichicu' ya
\r (Mr. 3:1-6; Lc. 6:6-11)
\p
\v 9 Chenu ulaxu nú udete Jesuse ze'e uyu'unu liñi indu nú nzucu enza ze'e.
\v 10 Nu liñi indu ze'e nzucu tucu niyu enu ubichicu' techu ya, nu lunú rcua'na bee fariseo nuxi ta'quiya beei li'inu che unedichia' beei lunu:
\p ―¿Xie' nu' modo nú riyecalu tucu bene enu riti bichia nú sulachi bee bene la?
\p
\v 11 Chequie uni Jesuse lubeei:
\p ―Tunu tatucuhua rlu'cu tucu sanchi nu yecataí liñi tucu i'chiu bichia nú sulachi bee bene, ¿xie' la chehuahuaí bichia cua' la?
\v 12 Nu ¡masela huaxi seca tucu bene luquela tucu sanchi! Enze'e nu' modo nú ri'i bee bene nú neca nze'ca bee bichia nú sulachi bee bene.
\p
\v 13 Che uninu lu niyu enu ubichicu' ya ze'e:
\p ―Ulí yalu.
\p Che ulí niyu ze'e yai nu hora ze'e uyeca' yai, nu nae tucu nú naa stucu chu yai.
\v 14 Nu chenu uchiu'u bee fariseo liñi indu ze'e, uquixie beei ubedichia' beei nú xa modo ri'i beei para nú uti beei Jesuse.
\s Uyalu bee bedichia' equie cuenda' Jesuse
\p
\v 15 Pero chenu uri'i Jesuse beya' nuxi niarqui' bee fariseo ze'e ri'inu li'inu uchiu'unu ze'e nzanu, nu huaxi bee bene uyaquie li'inu, nu uriyecanu ye bee bene enu riti,
\v 16 nu uninu lubeei nu la ixiule'e beei lu ni' tucu bee bene nú uriyecanu beei.
\v 17 Scua unga para nú uyalu tucu nú uni profeta Isaías chenu unilla:
\q
\v 18 ―Bi'yacuruhua li'inu necanu enu ucañia para nú zibi' lua,
\q Li'inu enu chiqui' se'caa, nu chiqui' ñia nzu arquia lunu.
\q Nu xe'la Espíritu Santoa equienu,
\q para nú ixiule'enu lubee bene iliulabe xa rnibiya'a.
\q
\v 19 Nu ni' tucu bene la liununu, nula bixialínu, nu la
\q necanu bene enu bixialí labe bee calle.
\q
\v 20 Lecaxi ri'inunu bee bene enu la nehuañi nze'ca,
\q nu la nitilunu bee bene enu lle'natsia nzeli arqui' xi neca qui sera nú llenetsia rululá.
\q Hasta nú ri'inu ana nú aca elu usticia tucu nú necane.
\q
\v 21 Nu nzuculu bee bene iliulabe nú li'inu tsila'anu li'ibeella.
\s Uni bee bene nú rlu'cu Jesuse poder nú rlu'cu beze'lu
\r (Mr. 3:19-30; Lc. 11:14-23; 12:10)
\p
\v 22 Uyayu bee bene tucu bene enu la ye'e i'culu nu la ni lu Jesuse, xne nchiñi benechiqui' arqui'i. Nu uriyeca Jesuse li'i nu uquixie nú uni nu uye'e i'cului.
\v 23 Chequie ye bee bene ze'e chiqui' nzenu arqui'beei nú unibeei:
\p ―¿Xie' laca benecua' enu necadichia' nú nze'ta lu familia' David la?
\p
\v 24 Chenu ubene' bee fariseo nucua' unibeei:
\p ―Beze'lu enu rnibiya' lubee benechiqui' neca enu udete' poder lu bene cua' nú rlualla benechiqui' arqui' bee bene.
\p
\v 25 Pero nediya' Jesuse lunú rri'i beei elliebacu', che uninu lubeei:
\p ―Ye bee nación nu bee eyeche llene nú la neca tucunecatse rle'esa'e, le'ca scua tunu tucu famili liñi tucu ni'i laneca tucu necatse beella rle'e sa'lla.
\v 26 Le'ca scua tunu rliunu beze'lu le'catsia li'i. ¿Xneca modo nú di'ya elurnibiya' nú rlu'cui che?
\v 27 Li'ihua rnihua nú rluaa bee benechiqui' arqui' bee bene cuna poder beze'lu. Pero tunu scua necane, ¿ti rdete' poder lubee bene'hua para nú rlua beei bee benechiqui' arqui' bee bene che?, le'ca nia luhua nú li'ibeei rlube' beei nú la neli nú rnihua.
\v 28 Xne li'á rlua bee benechiqui' arqui' bee bene equie cuenda' Espíritu Santo' Diose, nucua' rlube' nú uriñala nú rnibiya' Diose luhua.
\p
\v 29 ’Xne leca modo nú chu'u bene ni'i tucu bene enu naaqui para nú cachi'i stene'lla, tunu la llica' cuxuilla. Che scua nu' modo nú cachi'i stene'lla.
\p
\v 30 ’Bee bene enu la nzu chua, rri'i cundra bee nze'e li'á, nu bee bene enu la ri'i elietsa lua, rca nze'e nú aca huaxilá bee benea.
\p
\v 31 ’Enze'e nia luhua nú ri'i Diose perdona ye dula nú rri'i bee bene cuna ye bee bedichia' chi'qui' nú rni bee bene. Pero la ri'inu perdona bee bene enu rni bee bedichia' chi'qui' equie cuenda' Espiritu Santo.
\v 32 Rri'i Diose perdona titse bee bene enu rni bedichia' chi'qui' equie cuenda' li'á, Bene enu uxe'la Diose, pero titse bene enu nechi'qui' Espíritu Santo leca' perdona para bee benecua' ni' lu iliulabe quie' nu ni' liñibe.
\s Lunú rri'i bee bene rlube' nú xa neca bene
\r (Lc. 6:43-45)
\p
\v 33 ’Li'ihua nediya'hua nú aca nze'ca rayu ndixi nze'ca lue, nu aca nú la neca nze'ca la ayu ndixí nze'ca lue, xne lu cuenda' ndixí nú rayu lu aca nu'lu bene nú xi acae.
\v 34 ¡Li'isi'hua netsiñahua xi netsiña bee be'la! ¿Xa modo nú nihua bee bedichia' nze'ca chenu li'ihua necha necahua? Bee bedichia' nú nu' arqui' bee bene enze'e rni bene.
\v 35 Bene nze'ca rni bedichia' nze'ca, xne nucua' nu' arqui'lla. Nu bene enu necha neca rni bee bedichia' nú necha neca xne nucua' nu' arqui'lla.
\v 36 Pero li'á nia luhua nú bichia nú hualu Diose lu cuenda' bee bene iliulabe, che ye bee bene dete' cuenda lu Diose luye bee bedichia' nú necha neca unibeei.
\v 37 Xne equie cuenda' stichia' bene, scua rlube' tunu yala nú zecalla castiya nú dete' Diose lulla, nu tunu la yala zecalla castiya.
\s Unacu' bee fariseo lu Jesuse nú ri'inu tucu milagro
\r (Mc. 8:12; Lc. 11:29-32)
\p
\v 38 Chequie chiucu chuna bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley uni lu Jesuse:
\p ―Maestro, niarqui'ru nú lañi'ru ri'ilu tucu milagro.
\p
\v 39 Che ucuaqui Jesuse lubeei:
\p ―Li'ihua bee bene enu necha rri'i nu sequienu bee bene rnacu'hua nú ria'a tucu milagro, pero la ri'á ni'tucu milagro luhua, lañi'tsiahua tucu nú ulle'ca Jonás.
\v 40 Xne tucu nú ullutse Jonás chuna bichia cuna chuna rula' xla'cu be'na', le'ca scua li'á Bene enu uxe'la Diose llutsea liñi yuu chuna bichia nu chuna rula'.
\v 41 Nu bichia chenu laxu iliulabe chenu chiu'lue lu cuenda' bee bene tiembu quie', che huañi zeca bee bene eyeche Nínive ni nú riala bee bene cua' castiya xne bee bene eyeche Nínive uzucu'beei nú uni Jonas chenu unilla lubeei nú huañi beei tucu nú niarqui' Diose. Nu li'á Jesuse enu nzu cuna li'ihua maselá neca equiea luquela Jonás.
\v 42 Nu bichia chenu laxu iliulabe, chenu hualu Diose lucuenda' bee bene, chequie reina eyeche nú lee Sabá huañi zecalla nu nilla nú riala bee bene enu nucua'a nee castiya nú dete' Diose. Xne li'illa nze'talla enza mase istu, nu ube'talla para nú ubene'lla lunú reca arre Salomón, nu li'á Jesuse enu nzu cuna li'ihua, másela neca equiea luquela arre Salomón.
\s Chenu rebenchila' zeca benechiqui' arqui' tucu bene
\r (Lc. 11:24-26)
\p
\v 43 ’Chenu xiu'u tucu benechiqui' arqui' tucu bene, enzei bee luguare elu nebichi rcua'nai elu tsulachii, nu chenu la llela'i elu tsulachii, che rri'i elliebacu':
\v 44 Nú rni: “Mejora benchila' zecaa arqui' bene elu uchiu'a.” Nu chenu ubenchila' zecai llela'i arqui' bene elu uchiu'i xi neca liñi tucu ni'i nú nelata, nu nelucu' nu rna nze'ca.
\v 45 Chequie nzetucui se achi benechiqui' enu maselá necha rri'i luquela li'i, nu chu'u ye beei arqui' bene ze'e, nu che masesca'lá necha aca bene ze'e lunú necalla hua'tu. Le'ca scua zeca bee bene enu necha rri'i nucua'a tiembu quie'.
\s Na' Jesuse cuna bee bichinu
\r (Mr. 3:31-35; Lc. 8:19-21)
\p
\v 46 Rdichia' nusca' Jesuse bee bene ze'e, chenu uriña na'nu cuna bee bichinu nucua'a eli'ya' nu niarqui' beella bedichia'nu beella li'inu. Nu lunú nucua'a beella eli'ya',
\v 47 che uyatixiule'e tucu bene lu Jesuse nú unilla lunu:
\p ―Nzu na'lu cuna bee bichilu eli'ya' nu niarqui' beella bedichia'nu beella li'ilu.
\p
\v 48 Pero uninu lu bene enu uya udixiule'e lunu:
\p ―¿Ti neca naa, nu ti neca bee bichia?
\p
\v 49 Chequie ulube'yanu lubee bene'nu, nú uninu:
\p ―Bee benequie' neca naa cuna bee bichia.
\v 50 Xne titse bee bene enu rri'i lunú niarqui' Diose Pa liñibe, bee nze'e neca bee bichia, cuna bee zanaa nu naa.
\c 13
\s Uni Jesuse ejemplu' tucu bene enu nzetu' nii trigo
\r (Mr. 4:1-9; Lc. 8:4-8)
\p
\v 1 Le'ca bichia ze'e uchiu'u Jesuse ni'i elu uya'nanu nu uya zucunu ru'u inzatu'.
\v 2 Nu lunú chiqui' huaxi bee bene uyetesa' lunu, che uquienu equie tucu barco nu uzucunu liñii nu ye bee bene ucua'a lunu ru'u inzatu' ze'e.
\v 3 Nu huaxi beenú uzete'nu bee bene ze'e cuna puro bee ejemplu. Nu uninu lubeei:
\p ―Uchiu'u tucu bene nzetu' nii,
\v 4 nu chenu rdu'lla nii, uzana' lle'na ebichi ze'e lu inziu, nu uriña bee iñi udacue.
\v 5 Lle'nae uzana' leta quiee, elu leca huaxi yuu, nu yexetsia uliñi ebichi ze'e xne la aca aquié lu yuu.
\v 6 Pero chenu uliñi bichia, nu unga nele ungu'lune nu ubichii xne laca aquié nchiñi lue lu yuu.
\v 7 Nu lle'na ebichi uzana' leta bee eche nu chenu enta ru'cue, ubichii xne uri'i eche ana lue.
\v 8 Pero lle'na ebichi nú uzana' lu yuu ru'cu, chiqui' unguyu'e, mae unguyu' tucu ayu'u ebichi lu, nu mae unguyu' sesenta ebichi, nu mae unguyu' treinta ebichi scua unguyu' bee.
\v 9 Titse bee bene enu niarqui' yene' nú rnia, ¡quie'e diaca nze'e!
\s Udixiule'e Jesuse xinu uninu bee ejemplu
\r (Mr. 4:10-12; Lc. 8:9-10)
\p
\v 10 Che uyabica bee bene' Jesuse lunu nu unidichia' beella lunu xinu sete'nu bee bene cuna puro bee ejemplu tsia.
\v 11 Nu ucuaquinu nú uninu lubeella:
\p ―Li'ihua uliqui' Diose nú ri'ihua beya' xneca neca lunú a'chi neca nú rnibiya'nu. Pero lubee benequie' lá dete'nu nú ri'i beella beya' nucua'.
\v 12 Xne bee bene enu rri'i beya' Stichia' Diose, liqui'lánu nú ri'ilá beella beya' stichia'nu, pero bee bene enu lle'natsia rri'i beya' stichia'nu, nu la la'nalla nú ri'ilálla beya' stichia'nu hasta lu lle'natsia nú rri'illa beya' la ria'lla beya' nucua'.
\v 13 Enze'e rnia lubeella equie cuenda' bee ejemplu tsia, xne mase ri'ya beella nu neca xi neca nula lañi' beella nu mase riene' beella pero neca xi neca nu la yene' beella. Nu la ri'i beella beya'.
\v 14 Scua rialu nú uquie'e profeta Isaías chenu unilla:
\q Mase riene' beei, pero la ri'i beei beya'.
\q Nu mase ri'ya beei,
\q2 pero neca xi neca nú la lañi'beei.
\q
\v 15 Xne chiqui' unga nziti arqui'beei,
\q nu rri'i beei xi neca nú la lañi'beei,
\q nu xi neca nú nenguata' beei para nú la lañi'beei,
\q nu la yene' beei nu la ri'i beei beya',
\q xne la zela' beei ye'ta beei cuna li'á,
\q para nú ri'á perdona stula beei.
\p
\v 16 ’Pero li'ihua: Ñia neca lu cuenda'hua nú rlañi'hua lunú rlañi'hua nu riene'hua lunú riene'hua.
\v 17 Xne li'á nia luhua nú huaxi bee profeta nu huaxi bee bene enu uhuañi nze'ca uniarqui' beella lañi' beella lunú rlañi'hua. Nu né lañi' beella nucua'. Le'ca uniarqui' beella yene' beellla lunú riene'hua, pero né yene' beellae.
\s Udixiule'e Jesuse xi rni ejemplu nú uninu
\r (Mr. 4:13-20; Lc. 8:11-15)
\p
\v 18 ’Uzu'cu' diacahua ne ixiule'a xi rni ejemplu' bene enu uya tu' nii trigo.
\v 19 Bee bene enu riene' Stichia' Diose nu la ri'i beya' xi rnii, li'ibeei neca beei xi neca ebichi nú uzana' inziu, xne chu nze'ta beze'lu nu raxii Stichia' Diose nú ubene'la' beei.
\v 20 Nu bee ebichi nú uzana' leta quiee, neca xi neca bee bene enu riene' Stichia' Diose nu ñia riucu arqui'beeii,
\v 21 pero lunú neca beei xi neca bee huañi nú leca huaxi luu la nzuta' arqui'beei chenu nehuana seca beei nu rana arqui' bee bene li'ibeei, che sana' arqui' beei Stichia' Diose nú ubene'la' beei.
\v 22 Bee ebichi nú uzana' leta eche, neca xi neca bee bene enu riene' Stichia' Diose, pero lunú máse nzenu arqui'beei nú nu' lu iliulabe quie' nu máse seca beei eluxene nú nu' lu iliulabequie', che ye bee nucua' rri'i nú sana' arqui'beei Stichia' Diose. Nu lecaxi zibi' nú ubene'beei Stichia' Diose che.
\v 23 Pero bee ebichi nú ubenii lu yuu ru'cu, neca xi neca bee bene enu riene' Stichia' Diose nu rri'i beya'e, nu li'ibeella rri'i beella ana bee bene para nú chili arqui'beei Stichia' Diose, tucu nú neca bee ebichi nú unguyu' tucu ayu'u ebichi lu, nu unguyu' sesenta ebichi, nu unguyu' treinta ebichi.
\s Ejemplu' bee huañi nú nu' leta bee trigo
\p
\v 24 Uni Jesuse stucu ejemplu lubee bene ze'e:
\p ―Lunú xneca rnibiya' Diose neca xi neca tucu bene enu uquienii ebichi nze'ca lu yuu';
\v 25 pero diquila nú ra'tse bee bene uriña bene enu rana arqui' li'illa uquienii ebichi' huañi nu la zibi' leta bee trigo'lla, nu chu nza nze'e.
\v 26 Chenu uru'cu trigo nu uliñi tuu lue, le'ca nuu bee huañi nu la zibi' ze'e nu' leta bee uru'cu.
\v 27 Nu che uyatixiule'e bee moso'lla lulla, nu unibeei lulla: “Detá, lanu ebichi nze'catsia uquieniilu lu yuu'lu la, ¿cá uchiu'u bee huañi nú nu' leta bee trigo?”
\v 28 Che uni bene enu neca stene trigo: “Tucu bene enu rana arqui' li'á uri'i nucua'.” Che uni bee moso' ze'e lulla: “¿Niarqui'lu nú nzetaxiru bee huañi nu la zibi' cua' letae la?”
\v 29 Che unilla lubeei: “Mejora nú la axihuane, xne canu chenu axihuane le'ca nuu bee trigo yetsu.
\v 30 Mejora nú zela'ahua nú ru'cu bee cuna trigo hasta chenu aca ula'cu' trigo. Che nia lubee bene enu ri'i ula'cu' trigo nú rluti quiete'sa'xu beei huañi cua' nu ri'i menuxu beeii para nú chiquine. Cheelá quiete' sa'beei trigo nu duche' beei trigo elu riala nú chuche'e.”
\s Ejemplu' ebichi mestasa
\r (Mc. 4:30-32; Lc. 13:18-19)
\p
\v 31 Le'ca uni Jesuse stucu ejemplu lubee bene:
\p ―Lunú xneca rnibiya' Diose neca xi neca tucu ebichi' mestasa nú rquienii tucu bene lu yuu'lla.
\v 32 Nú masela me'e luye bee ebichi. Pero chenu rru'cue, masesca'la llenee luye beelá bee huañi, nu rru'cue xi rru'cu tucu aca, hasta nú rreche' bee iñi exlia'tse' beeí lu ellutsa'e.
\s Ejemplu' levadura
\r (Lc. 13:20-21)
\p
\v 33 Le'ca uni Jesuse stucu ejemplu lubee bene:
\p ―Lunú xneca rnibiya' Diose neca xi neca levadura nú rcucha tucu una'a cuna chuna medida harina para nú tsebichi ecucu.
\s Xinu uzete' Jesuse puro bee ejemplu
\r (Mr. 4:33-34)
\p
\v 34 Ye beenú uzete' Jesuse bee bene, li'inu uzete'nu li'ibeei cuna puro bee ejemplu nu lecaxi nu lá zete'nu li'ibeei sin lu cuenda' bee ejemplu tsia.
\v 35 Scua ungae para nú uyalu tucu nú uni profeta:
\q Nia lubee bene cuna puro bee ejemplu.
\q Nia lubee bene beenú a'chi' neca lubeei desde chenu ureche' Diose iliulabe.
\s Udixiule'e Jesuse xi ni ejemplu' huañi nú la zibi' nu' leta trigo
\p
\v 36 Chenu ulaxu nú uni Jesuse lubee bene ze'e che inziue beella nu uyu'u Jesuse liñi ni'i cuna bee bene'nu, nu uni bee bene'nu lunu:
\p ―Udixiule'e luru xi rni ejemplu' bee huañi nú la zibi' nú nu' leta bee trigo.
\p
\v 37 Nu ucuaquinu lubeella nú uninu:
\p ―Bene enu udu'nii ebichi nze'ca ze'e, neca li'á Bene enu uxe'la Diose,
\v 38 nu lu yuu elu uyu'u nii neca iliulabe. Nu bee ebichi nze'ca neca bee bene' Diose, nu bee huañi nu la zibi' neca bee bene enu neca bee bene' beze'lu,
\v 39 nu enu rana arqui' li'á uquienii huañi nu la zibi' ze'e neca beze'lu. Nu ula'cu neca xi neca chenu laxu iliulabe, nu bee enu rri'i ula'cu neca bee ángele' Diose.
\v 40 Nu tucu nú riete' sa' huañi nu la zibi' para nú chiquine, le'ca scua aca chenu laxu iliulabe.
\v 41 Li'á Bene enu uxe'la Diose lu iliulabe, xe'laa bee ángelea para nú huachu beenu bee bene enu necha rri'i leta bee benea, nu cuna ye bee bene enu rri'i dula.
\v 42 Nu tsi'qui beenu bee bene cua' luquii liñi horno, elu una' beella nu acuxa' laya beella.
\v 43 Che bee bene enu nehuañi tucu nú niarqui' Diose, aca rulusiqui' beella elurnibiya' Diose Pa liñibe xi rulusiqui' bichia. Bee bene enu niarqui' nú yene' nú rnia, quie'e diaca nze'e.
\s Ejemplu' tucu nú huaxi seca  nú nuche' a'chi'
\p
\v 44 ’Lunu xneca rnibiya' Diose neca xi neca tucu nú huaxi seca nú nu'che' a'chi' lu tucu yuu. Nu tucu bene ullela'e nu udu'che' a'chi' zecallae elu ullela'llae, che chiqui' ñia nzu arqui'lla nze tutilla yebee stene'lla para nú tsilla yuu ze'e.
\s Ejemplu' perla nú huaxi seca
\p
\v 45 ’Le'ca nia luhua nú lunú xneca rnibiya' Diose neca xi neca tucu bene enu rri'i berexe nu rcua'nalla perla nú huaxi seca,
\v 46 nu chenu ullela'lla tucu perla nú huaxi seca, che nzalla nze tutilla yebee stene'lla nú rlu'culla para nú tsilla perla ze'e.
\s Ejemplu' ixiu nú rucu bela
\p
\v 47 ’Le'ca scua lunú rnibiya' Diose neca xi neca tucu ixiu nú rdu' bee bene lu inzatu' nú rucu yelu clasia bee bela.
\v 48 Nu chenu ucheela ixiu ze'e, ulua beellae ru'u inzatu', nu ze'e ucua'a beella ucañi beella bee bela enu nu' liñii, nu udu'che' beella bee bela nze'ca liñi llume, nu utsi'qui beella bee bela enu la zibi'.
\v 49 Le'ca scua aca chenu laxu iliulabe; nze'ta bee ángele'nu para nú huachu beenu bee bene enu necha rri'i leta bee bene enu rri'i nze'ca,
\v 50 nu tsi'qui bee ángele bee bene enu necha rri'i cua' lu quii liñi horno, elu una' beella nu acuxa' laya beella.
\s Ejemplu' tucu bene xene
\p
\v 51 Nu uni Jesuse lubee bene'nu:
\p ―¿Uri'ihua beya' yebee nú unia la?
\p Che uni beella:
\p ―Aahua', uri'iru beya'.
\p
\v 52 Chequie uni Jesuse lubeella:
\p ―Yebee ulaxcuela enu reca ley, nee rri'ila beella beya' xa neca elurnibiya' Diose, li'ibeella neca beella xi neca tucu bene enu neca stene tucu ni'i enu nuche' beenú nuche'e nu recalla rcañilla beenú cuqui cuna beenú uxu leta ye beenú rlu'culla.
\s Ubenchila' Jesuse eyeche Nazaret
\r (Mr. 6:1-6; Lc. 4:16-30)
\p
\v 53 Chenu ulaxu nú udixiule'e Jesuse xi rni bee ejemplu cua' lubee bene, uchiu'unu ze'e nzanu
\v 54 nu uriñanu lachinu. Che uzete'nu bee bene liñi indu eyeche ze'e. Chiqui' nzenu arqui' bee bene ze'e nú unibeei lu sa'beei:
\p ―¿Cá unga nucua' ye nú reca nucua'? ¿Nu xneca reca nucua' rri'i nucua' bee milagro?
\v 55 ¿Xie' lanu lliana' bene enu rri'i riña' ru'u bangu nucua', nu lanu María neca na' nucua' la? ¿Nu lanu bee bichi nucua' neca Jacobo, José, Simón nu Judas la?
\v 56 ¿Nu xie' lanu eyeche quie' nucua'a bee zana nucua' la? ¿Cá unga nucua' lu ye nú chiqui' reca nucua' che?
\p
\v 57 Nu lá ri'i caso beei Jesuse. Che uninu lubeei:
\p ―Catse rlu'cu bee bene ula'na lu tucu profeta. Pero lachilla nu ni'lla, la lu'cu bee bene ula'na lulla.
\p
\v 58 Nu né ri'inu huaxi bee milagro ze'e xne né chili arqui' bee bene ze'e li'inu.
\c 14
\s Unguti Juan Bautista
\r (Mc. 6:14-29; Lc. 9:7-9)
\p
\v 1 Timbu ze'e arre Herodes enu rnibiya' lu iliu Galilea, ubene'lla ye beenú rri'i Jesuse,
\v 2 nu unilla lubee moso'lla:
\p ―Juan Bautista nucua', uhuañi zeca. Enze'e rlu'culla poder cua' nú rri'illa bee milagro.
\p
\v 3 Uni Herodes scua xne li'illa unibiya'lla nú ulluna Juan nu uyaca'culla cuna cadena uyu'ulla ni'cu'. Uri'i Herodes scua equie cuenda' Herodías, enu unga una'a bichilla Felipe,
\v 4 xne uni Juan lu Herodes:
\p ―La yala nú zucunuulu le'catsia una'a bichilu.
\p
\v 5 Nu niarqui' Herodes nú utilla Juan, pero xiquilla bee bene, xne ye bee bene rni nú neca Juan tucu profeta.
\v 6 Pero chenu reca eliñi nú rellu'cu Herodes lana, che uye'e xinchiu'cu Herodías lubee bene enu nezene' lu eliñi ze'e, nu chiqui' uyu' arqui' Herodes xa uye'enchu,
\v 7 nu hasta uquie'ella Diose nú dete'lla xitse nú nacu'nchu lulla.
\v 8 Nu na' endu' cua' uni lunchu, nú ninchu lu Herodes:
\p ―Uli'qui' lluca equie Juan Bautista liñi tucu pliato lua.
\p
\v 9 Che nehuana utsu arqui' arre Herodes, pero lunú uquie'elalla Diose lu ye bee bene enu nezene' lu eliñi'lla nú dete'lla xitse lunú nacu'nchu, enze'e unibiya'lla lubee sundadu'lla nú ye'tayu beei nú rnacu'nchu lulla.
\v 10 Che unibiya'lla nú chiecu' bee sundadu lluca equie Juan liñi ni'cu',
\v 11 nu uriñayu beei lluca equie Juan nchiucu' liñi tucu pliatu, nu udete' beeii yanchu, nu chu udete'nchue ya na'nchu.
\p
\v 12 Che uriña bee bene' Juan unguya' cuerpo' Juan nu uya ca'chi' beella cuerpo'lla, cheelá uyatixiule'e beella lu Jesuse lunú unga.
\s Udete' Jesuse nú udacu  ayu' mili bee bene
\r (Mr. 6:30-44; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14)
\p
\v 13 Chenu ubene' Jesuse nú unguti Juan, uchiu'unu ze'e nza tuculi'nu liñi tucu barco, tucu luhuare elu lecalí tinu', para nú nzu tuculi'nu ze'e. Pero chenu uri'i bee bene beya' nú nzanu uchiu'u bee bene bee eyeche enza ze'e nzenala li'inu nu se e'ya beei nzuebeei elu riñanu.
\v 14 Chenu ulaca Jesuse equie barco, ulañi'nu nú tesquiela' huaxi bee bene nucua'a ze'e nu uhua'a arqui'nu beella, che uriyecanu bee bene enu riti nuya' beella.
\v 15 Nu chenu uchela, uyabica bee bene'nu lunu nu uni beella lunu:
\p ―Uchela nee nu ca'a neca tucu luhuare elu la nucua'a ni' tucu bee bene. Uni' lubee bene nú chue beei lubee eyeche para nú tsi beei nú acu beei.
\p
\v 16 Nu uni Jesuse lubeella:
\p ―La qui'ña nú yue beei, li'ihua ude'tehua nú acu beei.
\p
\v 17 Nu uni beella lunu:
\p ―Pero rlu'cutsiaru ayu' pa cuna chiucu bela.
\p
\v 18 Che uni Jesuse lubeella:
\p ―Uteyuhuane ca'a.
\p
\v 19 Chequie unibiya'nu nú cua'a bee bene añi ze'e lu ixi xata. Nu una'tsenu lu ayu' pa ze'e cuna rucu bela nu ubi'yanu enza liñibe nu udete'nu che'tsa lu Diose. Nu chu ule'enu bee pa cua' udete'nu ya bee bene'nu para nú ritsi' beellae lu ye bee bene.
\v 20 Ye bee bene ze'e udacu beei hasta nú ubela' beei, nu uquietesa'sca' beei chi'chiucu llume bee pa nú uya'na.
\v 21 Bee enu udacu neca casi ayu' mili puro bee niyu, sin nú bacu' bee una'a cuna bee endu'.
\s Utse Jesuse lu inzatu'
\r (Mr. 6:45-52; Jn. 6:16-21)
\p
\v 22 Che chu unibiya' Jesuse nú chu'u bee bene'nu liñi barco para nú riculubeella chue beella stucu chu inzatu'. Diquila nú rninu lubee bene nú nzanu.
\v 23 Chenu ulaxu uninu lubee bene ze'e nú nzanu, uquienu equie tucu dañi para nú nacu'nu lu Diose ze'e. Chenu uyu'u rula' nzu tuculi'nu ze'e,
\v 24 nu barco nú nza bee bene'nu istula nzae lu inzatu', nu chiqui' necha rri'inu inzatu' barco, xne chiqui' reca bii enza lu barco.
\v 25 Nu elliecabe see Jesuse lu inzatu', nzanu enza lubee bene'nu.
\v 26 Chenu ulañi' bee bene'nu nú senu lu inzatu', ulliqui beella nu ubixialí beella nú uni beella:
\p ―¡Tucu benechiqui'!
\p
\v 27 Pero uni Jesuse lubeella:
\p ―¡Utsu naaqui arqui'hua! ¡Li'á nucua' la lliquihua!
\p
\v 28 Chequie uni Pedro lu Jesuse:
\p ―Detá, tunu li'ilu nucua', unibiya' nú tsea lu inzatu' nzela hasta lulu.
\p
\v 29 Che uni Jesuse lulla:
\p ―Utee che.
\p Nu che chu ulaca Pedro equie barco nu uquixiella sella lu inzatu' nzalla lu Jesuse.
\v 30 Pero chenu utsi'lla nú chiqui' reca bii, ulliquilla nu uquixie ratse'lla lu inzatu', nu urixialilla unilla:
\p ―¡Detá, utsila'a li'á! \fig 6 Peter walks on water|CN01722B.TIF|COL|||San Mateo 14:30|\fig*
\p
\v 31 Hora ze'e una'tse Jesuse yalla, nu uninu lulla:
\p ―¡Xinu lle'natsia nzeli arqui'lu li'á! ¿Xiquie nú uza' arqui'lu?
\p
\v 32 Nu chenu uquie beella equie barco, ungaxe bii.
\v 33 Chequie beelá bee enu nchiucu' equie barco, utsulliqui beella lu Jesuse nú uni beella lunu:
\p ―¡Nelíca nú li'ilu necalu lli'ñi e'cu Diose!
\s Uriyeca Jesuse bee bene eyeche Genesaret
\r (Mr. 6:53-56)
\p
\v 34 Chequie udete beella lu inzatu' ze'e, nu uriña beella stucu chu ru'u inzatu' lu iliu nú lee Genesaret.
\v 35 Nu uyu'ulu bee bene luhuare ze'e li'inu nú necanu Jesuse, nu ungabiya' ye bee bene diqui enza ze'e nú uriñanu ze'e, che uriñayu bee bene ze'e bee bene enu riti lunu.
\v 36 Nu uziquie beei lunu nú zelanu nú ti'ya beei masia ru'u xucunu, nu ye bee bene enu uti'ya ru'u xucunu uyeca' beei.
\c 15
\s Lunú rri'i nú rri'i bee bene dula
\r (Mr. 7:1-23)
\p
\v 1 Chequie uyabica chiucu chuna bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley lu Jesuse, nu nze'ta beella enza Jerusalén, nu uni beella lunu:
\p
\v 2 ―¿Xiquie núla zucu' bee bene'lu custumbre nú utsa'na bee bene'ahua enu udetela? ¿Xiquie núla naa bee bene'lu chenu racu beei tucu nú neca custumbre?
\p
\v 3 Che uni Jesuse lubeella:
\p ―¿Le'ca xiquie nú sana' arqui'hua Stichia' Diose, para nú nzenalahua lunú neca costumbre'tsiahua?
\v 4 Xne uni Diose: “Lu'cu ula'na lu pa'lu cuna lu na'lu”, nu “Enu riquichi'qui' pa' cuna na' rqui'ña nú ati nze'e.”
\v 5 Pero li'ihua rnihua nú nu' modo ni bene lu pa'lla cuna lu na'lla: “Leca modo ri'á elietsa luhua, xne ye nú rlu'cua necalane u'na para Diose”,
\v 6 rnihua nú titse bee bene enu ni scua, la qui'ñia nú ri'i nze'e elietsa lu pa' nze'e cuna lu na' nze'e. Scua ruachuhua Stichia' Diose, nu nzenalahua costumbre'hua.
\v 7 ¡Lia rri'ihua nú nehuañi nze'cahua! Neli nú uni profeta Isaías lu cuenda'hua chenu unilla:
\q
\v 8 Bee benequie' rnibeei nú rlu'cu beei ula'na lua,
\q2 pero ni' teme' la lu'cu beei ula'na lua.
\q
\v 9 Lecaxi sibi' nú rlu'cu beei ula'na lua,
\q xne sete'tsia beei lunú xelatsia arqui' bee bene.
\p
\v 10 Chequie ubixia Jesuse ye bee bene ze'e, nu uninu lubeei:
\p ―Uzu'cu' diacahua nu uri'ihua beya' nú nia luhua:
\v 11 La neca nú racu bene nú rri'i, nú rri'i bene dula. Sino que bee bedichia' nú rni bene enze'e rri'i nú rri'i bene dula.
\p
\v 12 Chequie uyabica bee bene' Jesuse lunu nu uni beella lunu:
\p ―¿Uri'ilu beya' nú né yu' arqui' bee fariseo bee bedichia' nú unilu la?
\p
\v 13 Nu ucuaquinu lubee bene'nu nú uninu:
\p ―Ye bee aca nú lá quieni Paa liñibe yetsu hasta lue.
\v 14 Cuala' beella, xne necatsia beella xi neca bene enu nequie'lu enu rlube' lu stucu bene enu nequie'lu nú cá enza tsella, nu tunu tucu bene enu nequie'lu rlube' stucu bene enu nequie'lu cá enza tsella, che rucu beella nu' modo nú zana' beella liñi tucu i'chiu.
\p
\v 15 Che uni Pedro lu Jesuse:
\p ―Udixiule'e luru xi rni bee bedichia' nú unilu.
\p
\v 16 Chequie uni Jesuse:
\p ―¿Xie' le'ca nuuhua lá ri'ihua beya' lunú unia la?
\v 17 ¿Xie' la ri'ihua beya' nú ye bee elubacu nú racu bee bene rlacae xla'cu bee bene, nu che chu xiu'u zecae la?
\v 18 Pero bee bedichia' nú rni bee bene, xiu'u nucua' arqui' bee bene, nu bee nucua' rri'i nú rri'i bee bene dula.
\v 19 Xne liñi arqui' bene xiu'u nú necha rri'i bene elliebacu', nú ruuti bene sa'bene, nú rlu'cu niyu stucu una'a, urre rlu'cu una'a stucu niyu, nú rri'i bene eluhuexe, nú rri'i bene eluhuana', nú rni bene eluquichia', nú riquichi'qui' bene sa' bene.
\v 20 Bee nucua' rri'i nú rri'i bee bene dula. Pero tunu la naa bene chenu racu bene tucu nú neca custumbre nú riala ri'i bene ante nú acu bene, la neca nucua' nú rri'i nú rri'i bee bene dula.
\s Uriyeca Jesuse xinchiu'cu tucu una'a Canán
\r (Mr. 7:24-30)
\p
\v 21 Chenu uchiu'u Jesuse lu iliu Genesaret nzanu enza lu eyeche Tiro cuna lu eyeche Sidón.
\v 22 Enza ze'e uchiu'u tucu una'a enu neca bene lu iliu Canaán lu Jesuse nu urixialinchu nú uninchu lunu:
\p ―¡Detá, lliana' David, uhua'a arqui' li'á! Bi'yacuru xinchiu'cua nchiñi benechiqui' arqui' nu chiqui' nehuana secanchu.
\p
\v 23 Nu né cuaquilí Jesuse lunchu. Che uyabica bee bene'nu lunu nu uziquie beella lunu nú uni beella:
\p ―Uni' lu una'a cua' nú yanchu xne rixialinchu nze'taquienchu lia'ahua.
\p
\v 24 Che uni Jesuse lubee bene'nu:
\p ―Uxe'la Diose li'á para nú ri'itsia elietsa lubee bene Israel enu la chenala' inziu' Diose.
\p
\v 25 Pero che uyabica una'a ze'e lunu nu utsulliquinchu lunu, nú uninchu lunu:
\p ―¡Detá, uri'i elietsa lua!
\p
\v 26 Nu uni Jesuse lunchu:
\p ―La neca nze'ca nú axi bene pá ya bee endu' nu dete' benene acu bee nicu.
\p
\v 27 Chequie uni una'a ze'e lu Jesuse:
\p ―Neli'lu nucua' Detá, pero hasta bee nicu racu bee pá ube nú sana' liñi mexa' bene enu neca stene nicu.
\p
\v 28 Che uni Jesuse lunchu:
\p ―¡Una'a li'isi'lu chiqui' nzeli arqui'lu li'á! Aca tucu nú niarqui'lu.
\p Nu hora ze'e, uyeca' endu'nchu.
\s Uriyeca Jesuse huaxi bee bene enu riti
\p
\v 29 Chenu uchiu'u Jesuse ze'e uriñanu ru'u inzatu' Galilea. Che chu uquienu equie tucu dañi nu uzucunu ze'e.
\v 30 Nu uyetesa' huaxi bee bene lunu ze'e, nu uriñayu beei bee bene enu necuxu, cuna bee bene enu niquie'lu, cuna bee bene enu nemangu, cuna bee bene enu la ni, cuna bee bene enu seca huaxilá lu elichia. Uriñayu beei bee bene quie' lunu, nu uriyecanu beei.
\v 31 Chequie chiqui' uyanu arqui' bee bene ze'e chenu ulañi' beei nú rnila bee bene enu lani, nú uyecala' bee bene enu nemangu, nú sela bee bene enu necuxu, nú ri'yala bee bene enu niquie'lu. Nu uquixie uni beella bedichia' nze'ca lu Diose' bee bene Israel.
\s Udete' Jesuse nú udacu tacu mili bee bene
\r (Mc. 8:1-10)
\p
\v 32 Chequie ubixia Jesuse bee bene'nu nu uninu lubeella:
\p ―Ru'u arquia bee benequie', xne necala chuna bichia nú nucua'a beei lua nu la uya' beei nú acu beei. La niarquia nú xe'laa beei yue beei scuatsia ni'i beei, xne cá chiula' beei inziu.
\p
\v 33 Che uni bee bene'nu lunu:
\p ―Pero ¿ca chiya'ahua nú acu ye bee bene añiquie', luhuare quie' elu lecati nucua'a?
\p
\v 34 Nu unedichia' Jesuse lubeella, nú uninu:
\p ―¿Xala pa rlu'cuhua?
\p Nu ucuaqui beella lunu:
\p ―Rlu'curu achine cuna chiucu chuna bee bela.
\p
\v 35 Nu che chu unibiya'nu nú cua'a bee bene ze'e luyuu.
\v 36 Nu una'tsenu lu achi bee pa cuna bee bela, nu udete'nu che'tsa lu Diose. Nu ule'enu bee pa ze'e udete'nu ya bee bene'nu para nú ritsi' beellae luye bee bene ze'e.
\v 37 Ye bee bene ze'e udacu hasta nú ubela' beei. Nu uzucu subrasca' achi llume bee pa nú uya'na.
\v 38 Bee bene enu udacu neca tacu mili bee niyu, pero la nebacu' bee una'a cuna bee endu'.
\v 39 Chenu ulaxu nú uni Jesuse lubee bene ze'e nú nzalanu. Che chu uyu'unu liñi barco nu nzanu lu iliu nú lee Magdala.
\c 16
\s Unacu' bee fariseo cuna bee saduceo nú ri'i Jesuse tucu milagro
\r (Mr. 8:11-13; Lc. 12:54-56)
\p
\v 1 Uya bee fariseo cuna bee saduceo lu Jesuse para nú ri'i beei preo li'inu. Nu unacu' beei lunu nú ri'inu tucu milagro nú lube'nu lubeei tunu neli nú nze'tanu lu cuenda' Diose.
\p
\v 2 Che uni Jesuse lubeei:
\p ―Bee uche chenu neluu rnaa liñibe, che rnihua: “Nú nze'ta nú ñia tsu bichia ye'e.”
\v 3 Nu bee zila' chenu rlañi'hua nú neluu rnaa liñibe nu nu' xcabe che rnihua: “Necha tsu bichia quie', rri'ihua beya' xa neca bee seña liñibe.” ¿Xiquie nú la ri'ihua beya' xa neca lunú reca nee?
\v 4 Bee enu necha rri'i bee lee lecaxi chili arqui'hua nu rnacu'hua tucu milagro lua, pero leca' xi milagro lañi'la'hua ulañi'tsiahua tucu milagro nú ulle'ca Jonás. Nu chu utsa'nanu bee bene cua', nu chu nzanu.
\s Levadura' bee Fariseo
\r (Mr. 8:14-21)
\p
\v 5 Chequie chenu udete beella stucu chu inzatu', uzañi' bee bene'nu a uya' beella pa acu beella.
\v 6 Che uni Jesuse lubeella:
\p ―Ubi'yahua li'ihua, lu cuenda' levadura' bee fariseo cuna bee saduceo.
\p
\v 7 Che uni bee bene'nu lu sa'beella:
\p ―Uninu scua xne lá auya'ahua pá da'cua'ahua.
\p
\v 8 Pero uri'i Jesuse beya' nú unibeella lu sa'beella, nu uninu lubeella:
\p ―¿Xinu rnihua nú la lu'cuhua pá? ¡Xinu lle'natsia nzeli arqui'hua li'á!
\v 9 ¿Xie' lasca' ri'ihua beya', nu la ellu'cu arqui'hua chenu udetea ayu'tsia pá udacu ayu' mili bee bene la? ¿Nu se xala llume pá nú uzucu subrasca' uquietesa'hua?
\v 10 ¿Nu xie' le'ca la ellu'cu arqui'hua chenu udetea achi pá udacu tacu mili bee bene, nu se xala llume pá nú uzucu subra uquiete'sa'hua la?
\v 11 Xiquie nú lá ri'ihua beya' nú lá nia luhua lu cuenda' pá, li'á rnia luhua nú bi'yahua li'ihua lu levadura' bee fariseo cuna bee saduceo.
\p
\v 12 Che uri'i bee bene'nu beya' nú lá ninu lu cuenda' levadura, sino que uninu lubeella nú bi'ya beella li'ibeella lunú xa sete' bee fariseo cuna bee saduceo bee bene.
\s Uni Pedro nú neca Jesuse Cristo
\r (Mc. 8:27-30; Lc. 9:18-21)
\p
\v 13 Chenu uriña Jesuse lu iliu Cesarea de Filipo, unedichia'nu lubee bene'nu nú uninu:
\p ―¿Ti rni bee bene nú neca Li'á Bene enu uxe'la Diose?
\p
\v 14 Nu ucuaqui beella lu Jesuse, nú unibeella:
\p ―Nu' bee bene enu rni nú necalu Juan Bautista, nu le'ca nu' bee enu rni nú necalu profeta Elías, nu nu' bee enu rni nú necalu profeta Jeremías, urre stucu profeta hua'tu.
\p
\v 15 Che uninu lubeella:
\p ―Li'iquiehua, ¿ti rnihua nú necaa?
\p
\v 16 Nu ucuaqui Simón Pedro lunu:
\p ―Li'ilu necalu Cristo, Lli'ñi Diose enu nehuañi.
\p
\v 17 Che uni Jesuse lulla:
\p ―Ñia neca lu cuenda'lu Simón lliana' Jonás, xne ni' tucu bee bene ne ixiule'e nucua' lulu, sino que Paa enu nzucu liñibe ulube' nucua' lulu.
\v 18 Nu li'á nia nú necalu Pedro, nu rni nucua' quiee, nu equie cuenda' li'ilu aca huaxilá bee benea nu ni' eluti la ri'i ana nitilu li'ibeella.
\v 19 Li'á liquia elurnibiya' nú nze'ta enza liñibe lulu, nu lu titse enu niilu nú neca perdonala stula lu iliulabe quie', le'ca neca perdonala stula nze'e liñibe, nu bene enu niilu nú la neca perdona stula lu iliulabe quie', le'ca la neca perdona stula nze'e liñibe.
\p
\v 20 Che uni Jesuse lubee bene'nu nú la ixiule'e beella lu ni'tucu bee bene, nú li'inu necanu Cristo.
\s Udixiule'e Jesuse nú atinu
\r (Mr. 8:31–9:1; Lc. 9:22-27)
\p
\v 21 Desde che uquixie Jesuse udixiule'enu lubee bene'nu nú rqui'ña nú nzanu Jerusalén. Nu bee usticia' bee bene Israel cuna bee ule'ya enu rnibiya' lubeelá bee ule'ya cuna bee ulaxcuela enu reca ley, ri'ibeei nú chiqui' nehuana zecanu. Nu udixiule'enu nú utibeei li'inu, pero bichia rriuna huañi zecanu.
\v 22 Chequie unguya' Pedro li'inu tucu chu nu unilla lunu:
\p ―¡La zela Diose nú acane scua! ¡Nu la zecalu scua!
\p
\v 23 Che ubelleta Jesuse nu uninu lu Pedro:
\p ―¡Ulluna' lua beze'lu, nu la ri'ixi'ilu lua! Xne elliebacu' nú rri'ilu la ye'ta nucua' lu Diose, rri'itsialu elliebacu' tucu nú rri'i bee bene iliulabe elliebacu'.
\p
\v 24 Che uninu lubeelá bee bene'nu:
\p ―Tunu nu'ta tucu bee bene enu niarqui' aca bee benea, la yala nú ri'illa tucu nú niarqui'tsialla, rqui'ña nú riqui'lla xitse nú nehuana zecalla nu ye'ta quiella li'á.
\v 25 Xne bee bene enu masela niarqui' nú huañi lu iliulabequie' enta bichia nú nitilu nucua', pero bee bene enu ati equie nú neca beei bee benea, lu'cu bee nze'e elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose.
\v 26 ¿Lecaxi zibi' nú ri'i bee bene ana ye nú nu' lu iliulabequie', tunu nitilulla ante Diose? Xne leca modo tsibene elunehuañi' bene liñibe.
\v 27 Nu Li'á Bene enu uxe'la Diose, chenu nzela stucu bese, nzela cuna poder nú rlu'cu Pa Diose nu cuna bee ángele'nu. Bichia ze'e detea lu cada tucua bee bene lunú riala ati'lla, equie cuenda' lunú uri'illa.
\v 28 Li'á nia luhua, nú nu' bee bene enu nucua'a ca'a lá ati hasta nú lañi'beei nú riña zeca Li'á Bene enu uxe'la Diose, nzela cuna poder nú rlu'cua para nú nibiya'a.
\c 17
\s Uche'e nú xneca rnaa Jesuse
\r (Mc. 9:2-13; Lc. 9:28-36)
\p
\v 1 Chenu udete xu'cu bichia, che uyanu Jesuse Pedro, Jacobo nu cuna Juan enu neca bichi Jacobo uya beella equie tucu dañi elu aya,
\v 2 ze'e uche'e nú xa rnaa Jesuse lubeella. Nu chiqui' rulu siqui' lunu xi rulu ellie'e bichia, nu unga niquichua'quie' xucunu nu rulu siqui'i.
\v 3 Hora ze'e ulañi' beella nú rdichia'nu Jesuse Moisés cuna Elías.
\v 4 Che uni Pedro lu Jesuse:
\p ―Detá, ¡neca nze'ca nú nellua'anuru li'ilu ca'a! Tunu niarqui'lu reche'ru chuna ranchu: tucue para li'ilu, stucue para Moisés nu stucue para Elías.
\p
\v 5 Diqui nú rnisca' Pedro, hora ze'e ulaca tucu xcabe nú rulusiqui' utsacu' equie Jesuse cuna bee bene ze'e. Nu liñi xcabe ze'e ubene' beella tucu chii nú uni:
\p ―Neca ninguie' Lli'ñia enu chiqui' se'caa. Nu ñia nzu arquialu, uzu'cu'hua nú rninu.
\p
\v 6 Chenu ubene' bee bene' Jesuse chi cua', uzucu lliqui beella nu hasta luyuu uzi'quindiqui beella, nu chiqui' ulliqui beella.
\v 7 Che uyabica Jesuse lubeella, nu uti'yanu li'ibeella nu uninu lubeella:
\p ―Utsulíhua, nu la lliquihua.
\p
\v 8 Nu chenu uletsa beella lubeella ulañi' beella nú leca' tinu' ze'e, stucutsia Jesuse nzulá ze'e.
\p
\v 9 Chenu enta laca beella dañi ze'e, uni Jesuse lubeella:
\p ―La ixiule'ehua lu ni'tucu bee bene lunú ulañi'hua, hasta bichia nú huañi zeca Li'á Bene enu uxe'la Diose.
\p
\v 10 Chequie unedichia' bee bene'nu lunu nú uni beella:
\p ―¿Xiquie nú rni bee ulaxcuela enu reca ley nú rluti Elías rqui'ña nú riña?
\p
\v 11 Che ucuaquinu lubeella:
\p ―Neli nú nze'ta rluti Elías para nú tsuche'lla yeene.
\v 12 Pero Li'á nia luhua nú ube'tala Elías, nu né chulu bee bene li'illa tucu nú riala nú a chulu beei li'illa, nu xitse uri'inu ye bee bene li'illa. Nu le'ca scua nehuana ri'inu bee bene Li'á Bene enu uxe'la Diose.
\p
\v 13 Che uri'i bee bene'nu beya' nú rninu lu cuenda' Juan Bautista.
\s Uri'iyeca Jesuse tucu endu' enu seca ichia ziñia
\r (Mr. 9:14-29; Lc. 9:37-43)
\p
\v 14 Chequie chenu uriña beella elu nucua'a bee bene, uyabica tucu bene lu Jesuse nu utsulliquii lunu nú uni:
\p
\v 15 ―Detá, uhua'a arqui' endua xne secai ichia ziña nu chiqui' nehuana secai, nu huaxi bese sana'i lu quii, cuna lu inza.
\v 16 Uriñayua endua lubee bene'lu, pero lá aca beella riyeca beella li'i.
\p
\v 17 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu:
\p ―¡Cue'hua bee bene enu rlu'cu dula núla chili arqui'hua li'á! ¿Se xala tiembu rqui'ña nú tsunua li'ihua?, nu ¿se xalalá tiembu riquilá li'ihua? Uteyuhua endu'cua' ca'a.
\p
\v 18 Che uqui'ya' benechiqui' uri'i Jesuse nu unibiya'nu nú chiu'ui arqui' endu' ze'e, nu hora ze'e uyeca' endu' ze'e.
\p
\v 19 Chenu nucua'a li'itsia Jesuse cuna bee bene'nu unedichia' beella lunu nú uni beella:
\p ―¿Xiquie nú né acaru ahuaru benechiqui' arqui' endu' ze'e?
\p
\v 20 Che uni Jesuse lubeella:
\p ―Xne lle'natsia nzeli arqui'hua Li'á. Li'á nia luhua nú tunu neli nzeli arqui'hua masia xi lle'na ebichi mestasa, neca lunú nzeli arqui'hua Li'á, nu' modo nihua lu dañiquie': “Ulluna' ca'a nu uquia stucu luhuare”; nu zucu' dañi nú nihua. Lecaxi aca neriña' para li'ihua tunu neli nzeli arqui'hua.
\v 21 Pero para nú chiu'u clasia' bee benechiqui' cua', rqui'ña nú dete'hua bichia núla acuhua, nu nacu'hua lu Diose.
\s Udixiule'e Jesuse bese rrucu nú atinu
\r (Mr. 9:30-32; Lc. 9:43-45)
\p
\v 22 Chenu nucua'a beella lu iliu Galilea, uni Jesuse lubee bene'nu:
\p ―Li'á Bene enu uxe'la Diose dete' cuenda bene li'á lubee bene,
\v 23 nu uti beei li'á, pero bichia rriuna huañi zecaa. Chenu ubene' bee bene'nu nú uninu scua chiqui' nehuana utsu arqui'beella.
\s Udixiu Jesuse impuesto' indu
\p
\v 24 Chenu uriña Jesuse cuna bee bene'nu eyeche Capernaum, uya bee bene enu rri'i cubre impuesto para indu llene Jerusalén lu Pedro nu unidichia' beei lulla, nu unibeei:
\p ―¿Rixiu maestro'lu impuesto' indu la?
\p
\v 25 Che ucuaqui Pedro lubeei:
\p ―Aahua' rixiunue.
\p Nu chenu uyu'u Pedro liñi ni'i elu nzu Jesuse, rlutilánu uninu lu Pedro:
\p ―¿Xa nilu, Simón? ¿Ti riala ixiu impuesto lubee arre iliulabequie': bee bene lachilla la, o bee bene rene la? \fig 7 Jesus talks to Peter|CN01725B.TIF|COL|||San Mateo 17:25|\fig*
\p
\v 26 Nu ucuaqui Pedro nú unilla lunu:
\p ―Bee bene rene.
\p Nu uni Jesuse lu Pedro:
\p ―La qui'ña nú ixiu bee bene lachilla impuesto.
\v 27 Pero para nú lecati lee lua'ahua, mejora uquia ru'u inzatu', nu du'lu anzuelu'lu lue, nu bela rluti enu uculu. Liñi ru'í ulua tucu melu nú riqui' chetixiulu equie impuesto, cuendaa cuna cuenda'lu, uya'e nu uquia tixiu.
\c 18
\s Ti máse neca equie
\r (Mr. 9:33-37; Lc. 9:46-48)
\p
\v 1 Che le'ca bee bichia ze'e, unedichia' bee bene' Jesuse lunu, nú unibeella:
\p ―¿Ti máse neca equie elurnibiya' Diose liñibe?
\p
\v 2 Chequie ubixia Jesuse tucu endu' utsunu labe beella,
\v 3 nu uninu lubeella:
\p ―Li'á nia luhua nú tunu la che'e arqui'hua lu stulahua nu acahua xi neca bee endu', la chu'uhua elurnibiya' Diose liñibe.
\v 4 Enze'e nia nú bene enu aca lle'na arqui' xi neca arqui' endu' quie', nze'e aca enu máse aca neca equie elurnibiya' Diose liñibe.
\v 5 Nu titse bene enu ri'i elietsa lu tucu endu' equie cuenda' Li'á, lua rri'i nze'e elietsa.
\s Ubi'yahua li'ihua para nú la zana'hua lu dula
\r (Mr. 9:42-48; Lc. 17:1-2)
\p
\v 6 ’Pero titse bee bene enu ri'i nú zana' tucu endu' enu nzeli arqui' Li'á lu dula, máse neca nze'ca para bene ze'e nú llica'cu bene tucu quie molino añilla nu tsi'qui benella hasta aquiee lu inzatu'.
\v 7 ¡Cue' bee bene iliulabe nú nu' huaxi beenú necha neca bee nú rri'i nú rri'i bee bene dula! Siempre nu'beenú necha neca lu iliulabe, pero ¡cue' bene enu ri'i nú ri'i stucu bene dula!
\p
\v 8 ’Enze'e tunu ri'i yalu urre cuchiu'lu nú ri'ilu dula, mejora uchie'cu'e nu utsi'quii istu, xne máse neca nze'ca nú chu'ulu liñibe cuna tucutsia yalu nu tucutsia cuchiu'lu, luquela nú chalu cuna rucu yalu nu rucu cuchiu'lu lu quii nú leca xunga laxu.
\v 9 Le'ca tunu rri'i i'cululu nú rri'ilu dula, mejora uhuane nu utsi'quii istu, xne máse neca nze'ca nú chu'ulu liñibe cuna tucutsia i'cululu, luquela nú chalu luquii ebila cuna rucu i'cululu.
\s Ejemplu' sanchi enu uniti
\r (Lc. 15:3-7)
\p
\v 10 ’La huachuhua ni' tucu bee endu' quie', xne nia luhua nú bee ángele enu rriucu li'ibeei nucua'a lu Diose Pa liñibe.
\v 11 Xne Li'á Bene enu uxe'la Diose uriña para nú tsiala'á bee bene enu nza inziu nú necha neca.
\p
\v 12 ’¿Neca xi neca nú tucu bene rlu'cu tucu ayu'u sanchi, nu nitilla tucuí? ¿Xie' la tsa'nasca'lla noventa y nueve bee sanchi ze'e dañi nu che cua'nalla sanchi enu uniti la?
\v 13 Nu tunu llela'llaí, masesca'la ñia tsu arqui'lla nú ullela'lla sanchi enu uniti luquela noventa y nueve sanchi enu lá niti.
\v 14 Le'ca scua, pa'hua enu nzucu liñibe, la niarqui'nu nú nitilu ni' tucu bee bene enu nzeli arqui' li'inu.
\s Xa riala ri'i bene lu sa'lla
\r (Lc. 17:3)
\p
\v 15 ’Tunu nu' xi necha uri'inu sa'lu li'ilu, ubedichia' rucutsiahua uni' lulla nú necha uri'illa lulu. Che tunu uri'i casolla nú unilu lulla, uri'ilálu ana nú nucua'a nze'cahua che.
\v 16 Pero tunu lá ri'i casolla nú unilu lulla, uya' chiucu chuna bee bene para nú nihua lulla.
\v 17 Nu tunu ni' nú rni bee benecua' la zucu'lla, che udixiule'e lubeelá bee bene enu nzeli arqui' Diose, nu tunu la ri'i casolla nú rni bee bene enu nzeli arqui' Diose, che lu'cu cuendatsiahualla nú necatsialla xi neca tucu bene enu la chili arqui' Diose urre xi neca tucu bene enu rri'i cubre impuesto.
\p
\v 18 ’Li'á nia luhua nú titse sa'hua enu nzeli arqui' Diose enu ri'ihua perdona lu iliulabequie' le'ca neca perdonalalla liñibe, nu titse sa'hua enu nzeli arqui' Diose enu la ri'ihua perdona stula lu iliulabequie' le'ca la neca perdona stula nze'e liñibe.
\p
\v 19 ’Le'ca nia luhua, nú tunu chiucuhua aca tucunecatse para nú nacu'hua xi nacu'hua lu Diose Paa liñibe lu iliulabequie', li'inu liqui'nue.
\v 20 Xne elu riete'sa' chiucu chuna bee bene equie cuenda' li'á, ze'e nzua cuna li'ibeella.
\p
\v 21 Che uyabica Pedro lu Jesuse nu unedichia'lla lunu, nú unilla:
\p ―Detá, ¿xala bese rqui'ña nú ri'á perdona bee sa'a, tunu nu' xi uri'i nze'e lua? ¿Hasta achi bese la?
\p
\v 22 Nu ucuaqui Jesuse lulla:
\p ―La nia nú achitsia bese. Sino que nia lulu nú hasta setenta bese siete rqui'ña nú ri'ilu perdona bee sa'lu, nucua' rni nú diqui tiembu ri'ilu perdona sa'lu.
\s Ejemplu' bene enu lá ri'i perdona
\p
\v 23 ’Tucu nú rnibiya' Diose neca nú rnibiya' tucu arre enu uri'i elliebacu' nú uza'la bichia nú ixiu bee bene enu rri'i riña' lulla nú nezi'qui beei lulla.
\v 24 Nu chenu uquixie arre ze'e nú rlacu'lla calu nezi'qui cada tucua bee bene lulla, che uriñayu bee bene tucu bene enu rri'i riña' lulla enu nezi'qui huaxi dimi lulla.
\v 25 Nu lunú la lu'cui xi ixiui lu arre. Che unibiya' arre ze'e nú iquii cuna una'i cuna bee endu'i, nu cuna ye bee stene'i para nú yaxu nú nezi'quii lu arre ze'e.
\v 26 Che utsulliqui moso' ze'e lu arre nu uziquiei lu arre, nú uni: “Detá, ala' chiu'u arqui'lu tsuquiesca' lle'na ixiuca ye nú nezi'quia lulu.”
\v 27 Chequie uhua'a arqui' arre ze'e li'i, nu né ixiui nú nezi'quii lu arre ze'e nu che utsana' arre li'i.
\v 28 Pero chenu uchiu'u moso' ze'e lu arre, uchu'ui stucu moso' enu le'ca sibi' lu arre nu nezi'qui moso' quie' lui lle'na dimi. Che chu una'tsei añi moso' ze'e utsi'ii, nu uni: “¡Udixiu nú nezi'quilu lua!”
\v 29 Che utsu lliqui bene ze'e lui, nu uziquie nze'e lui nú uni nze'e: “Ala' chiu'u arqui'lu tsuquiesca' lle'na, ixiuca ye nú nezi'quia lulu.”
\v 30 Pero né zelai atsuquiei, nu udu'i bene ze'e ni'cu' hasta nú ixiu nze'e ye nú nezi'qui nze'e lui.
\v 31 Chenu ulañi' beelá bee sa'i enu rri'i riña' lu arre ze'e nucua', chiqui' ulebeei nu uyatixiule'e beei lu arre lu ye nú unga.
\v 32 Chequie chu unibiya' arre nú ye'ta bene enu unga nezi'qui lulla, nu unilla lu bene ze'e: “¡Chiqui' necha rri'ilu! Li'á uri'á perdona ye nú nezi'quilu lua, xne uziquielu lua.
\v 33 Le'ca scua li'ilu riala nú ahua'a arqui'lu sa'lu, tucu nú uhua'a arquia li'ilu.”
\v 34 Nu lunú chiqui' rle arre ze'e, chequie unibiya'lla nú cha bene ze'e ni'cu' hasta nú ixiui ye nú nezi'quii lu arre.
\p
\v 35 Chenu ulaxu nú uni Jesuse ejemplu cua', che uninu:
\p ―Le'ca scua ri'inu Pa liñibe li'ihua tunu la ri'ihua perdona bee sa'hua diquinu' arqui'hua.
\c 19
\s Uni Jesuse equie cuenda' nú la le'e bene una'a bene
\r (Mc. 10:1-12; Lc. 16:18)
\p
\v 1 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua, uchiu'unu lu iliu Galilea nu uriñanu lu iliu Judea stucu chú re'cu Jordán.
\v 2 Nu uyanala huaxi bee bene li'inu, nu ze'e uriyecanu bee bene enu riti.
\p
\v 3 Che uyabica chiucu chuna bee fariseo lunu para nú ri'i beei preu li'inu, nu unedichia' beei lunu nú unibeei:
\p ―¿Nu' modo nú le'e niyu una'ai equie xitse tucu nú uri'inchu la?
\p
\v 4 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu lubeei:
\p ―¿Xie' lasca ulahua lu ichi' Stichia' Diose elu rni, nú li'inu enu ureche' bee bene desde nú uquixie iliulabe, “ureche'nu niyu cuna una'a la”?
\v 5 Le'ca uninu: “Enze'e za'na niyu pa'i cuna na'i para nú yucui una'i, che rucu beei neca beei xi neca tucutsia bene.”
\v 6 Scua la neca' beei chiucu bene, sino que tucutsia neca beei. Enze'e leca modo nú ri'i tucu bene nú le'esa' bee bene enu uri'i Diose nú neca tucunecatse.
\p
\v 7 Che uni bee fariseo lu Jesuse:
\p ―¿Xiquie nú unibiya' Moisés nú nu' modo le'e bene una'a bene, tunu acache' tucu ichi' elu rni nú le'e sa'lla?
\p
\v 8 Chequie uni Jesuse lubee fariseo:
\p ―Equie nú chiqui' nziti arqui'hua, enze'e uzela Moisés nú le'ehua una'ahua. Pero chenu uquixie iliulabe né acae scua.
\v 9 Nu Li'á nia luhua nú titse niyu enu le'e una'a, nu la necane nú uri'i una'alla eluhuexe cuna stucu niyu, nu yuculla stucu una'a, rri'illa dula che, nu niyu enu yucu una'a enu ule'e niyu', le'ca rri'i nze'e dula.
\p
\v 10 Chequie uni bee bene' Jesuse lunu:
\p ―Tunu scua necane lu cuenda' niyu cuna una'alla, nzalá nú la chia bene che.
\p
\v 11 Che uni Jesuse lubeella:
\p ―La ye bee bene rri'i beya' nucua', sino que bee bene enu udete'tsia Diose elliebacu' nú ri'i beya' nucua' rri'i beya'e.
\v 12 Xne nu' bee bene enu desde nú ungula lá ala para nú chia, le'ca nu' bee bene enu la chia equie nú reca remediolla, nu nu' bee bene enu la chia lunú rri'illa elliebacu' nú mejora ixiule'ella Stichia' Diose luhuare nú chialla. Enu riqui' núla chia, la chia nze'e.
\s Uri'ile'ya Jesuse bee endu'
\r (Mr. 10:13-16; Lc. 18:15-17)
\p
\v 13 Che uriñayu bee bene chiucu chuna bee endu' lu Jesuse para nú ricu'nu yanu equie beei nu nacu'nu lu Diose lu cuenda' beei, pero uqui'ya' bee bene enu uriñayu bee endu' ze'e uri'i bee bene'nu.
\v 14 Pero uni Jesuse lubee bene'nu:
\p ―Uzelahua nú ye'ta bee endu' lua, nu la cahua nú ye'ta beei lua, xne liñibe elurnibiya' Diose neca para bee bene enu neca arqui' xi neca arqui' bee endu' quie'.
\p
\v 15 Chenu ulaxu nú uricu'nu yanu equie bee endu' ze'e, che chu nzanu.
\s Ubedichia'nu tucu bene xene Jesuse
\r (Mr. 10:17-31; Lc. 18:18-30)
\p
\v 16 Uya bi'ya tucu bene Jesuse nu unedichia' bene ze'e lunu nú uni:
\p ―Maestro enu neca bene nze'ca, ¿xi nú neca nze'ca ri'á para nú lu'cua elunehuañi nú leca xunga laxu?
\p
\v 17 Nu uni Jesuse lui:
\p ―¿Xinú rnilu nú neca bene nze'ca? Leca ni' tucu bene nze'ca tucutsia Diose neca bene nze'ca. Pero tunu niarqui'lu lu'culu elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe, uzu'cu' nú rni bee mandamiento.
\p
\v 18 Che uni bene ze'e lu Jesuse:
\p ―¿Ta bee mandamiento rqui'ña nú zucua che?
\p Nu uni Jesuse lui:
\p ―La utilu bene, la na'tselu stucu una'a enu la neca una'alu, nu la ri'ilu eluhuana', nu la ta'lu eluquichia' bene,
\v 19 ulu'cu ula'na lu pa'lu cuna lu na'lu, nu uzeca sa'lu tucu nú secalu li'ilu.
\p
\v 20 Che uni bene ze'e lu Jesuse:
\p ―Ye bee nucua' sucua hasta chenu necaa endu'; ¿neequie xilá rri'i nú zucua?
\p
\v 21 Nu uni Jesuse lu bene ze'e:
\p ―Tunu niarqui'lu nú huañilu tucu nú niarqui' Diose, uquia tuti ye beenú rlu'culu nu ude'te' dimicua' lubee bene enu seca elitsi, che lu'culu eluxene liñibe, nu chu ye'ta quielu Li'á.
\p
\v 22 Pero chenu ubene' bene ze'e nucua', chiqui' nehuana utsu arquii nziai xne chiqui' xenei.
\p
\v 23 Chequie uni Jesuse lubee bene'nu:
\p ―Li'á nia luhua, nú chiqui' neriña' nú chu'u tucu bene xene liñibe elurnibiya' Diose.
\v 24 Li'á nia luhua, nú mase facil nú dete tucu cameyu i'chiu echedicu, luquelá nú chu'u tucu bene xene liñibe elurnibiya' Diose. \fig 8 Camel|HK00038B.TIF|COL|||San Mateo 19:24|\fig*
\p
\v 25 Chenu ubene' bee bene' Jesuse nú uninu scua, chiqui' uyanu arqui' beellla, nú uni beella lusa' beella:
\p ―¿Ti nu' modo tsila'a che?
\p
\v 26 Nu ubi'ya Jesuse lubeella nu uninu lubeella:
\p ―Para bee bene neriña' neca nucua' pero para Diose lecaxi neriña'.
\p
\v 27 Chequie uni Pedro lu Jesuse:
\p ―Li'iru utsa'naru ye beenú rlu'curu para nú nzela quieeru li'ilu. ¿Xi ati'ru, lu cuenda' nucua' che?
\p
\v 28 Che uni Jesuse:
\p ―Li'á nia luhua nú chenu riña bichia nú aca necuqui yeene, nu chenu zucua'a lu xleta nú nibiya'a li'á Bene enu uxe'la Diose, li'ihua enu entanala li'á le'ca zucuhua lu chi'chiucu xleta, para nú hualuhua lu cuenda' ye bee bene enu nze'ta lu chi'chiucu familia Israel.
\v 29 Nu titse bee bene enu utsa'na ni'i, urre bichilla, urre zanalla, urre pa'lla, urre na'lla, urre una'alla, urre bee endu'lla, urre bee yu'lla equie cuenda' Li'á, ati'lla tucu ayu'u bese masela lunú utsa'nalla, nu le'ca lu'culla elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe.
\v 30 Pero huaxi bee bene enu neca equie lu iliulabe quie' nee, aca bee nze'e enu la neca equie'a bichia ze'e, nu bee bene enu la neca equie nee lu iliulabe quie', aca neca equie bee nze'e bichia ze'e.
\c 20
\s Ejemplu' bee bene enu rri'i riña' lu uva
\p
\v 1 Le'ca uni Jesuse lubee bene'nu.
\p ―Elurnibiya' Diose neca xi neca tucu bene enu rlu'cu tucu yuu llene nú nu' uva, nu sila'tu' uchiu'ulla nzecua'nalla bee moso' para nú ri'i riña' lu uva'lla.
\v 2 Nu unixulla lubee moso' ze'e nú calu ixiulla beei tebichia nu uzela beei, che uxe'lalla beei nú che ri'i beei riña' lu yu'lla.
\v 3 Cheelá uchiu'ulla nzalla tucu rquie quie' sila' nu ulañi'lla nú nucua'a chiucu chuna bee bene ru'u i'ya enu la lu'cu riña'.
\v 4 Che unilla lubeei: “Uquia ri'ihua riña' lu yuua elu nu' uva nu ixiucahua lunú riala yaxuhua.” Che chu nzuebeei riña'lla.
\v 5 Le'ca uchiua'la bene ze'e nzalla tucu rebibichia, nu le'ca esquie nza'lalla tucu rquie chuna uche, nu le'ca esquie'ala unilla lubee bene enu nucua'a ru'u i'ya enu la lu'cu riña'.
\v 6 Nu tucu rquie ayu' uche, uchiu'u zeca'lalla nzalla ru'u i'ya nu uchu'ulla stexcua'a bee bene enu la lu'cu riña', nu unilla lubeei: “¿Xiquie nú debichia nucua'ahua ca'a nu la ri'ihua riña'?”
\v 7 Che uni bee bene ze'e lulla: “Xne lá llela'ru riña' ri'iru.” Che unilla lubeei: “Uquia ri'ihua riña' lu yuua, elu nu' uva nu ixiucahua lunú riala yaxuhua.”
\p
\v 8 ’Chenu uyu'u rula', uni patrón lu moso' enu rnibiya' lubee moso': “Ubixia bee moso' nu uquixie udixiuxu bee enu uriña último, nuche chu ixiulu beelá bee enu rluti uriña.”
\v 9 Nu chenu uriña bee moso' enu uyu'u lu riña' tucu rquie ayu' uche, ye beei uyaxu beei tucu nú rri'i bene ana tebichia.
\v 10 Chequie chenu uyala nú yaxu bee moso' enu uyu'u rluti lu riña', uri'i beei elliebacu' nú maselá yaxu beei, pero le'ca ye beei uyaxu beei tucu nú rri'i bene ana tebichia.
\v 11 Chequie chenu riaxu beei ulebeei lu patrón ze'e,
\v 12 nu unibeei lulla: “Bee bene quie' uriña uche, nu uri'itsia beei riña' tucu hora nu udixiulu beei tucu nú rixiulu li'iru, nu li'iru uriqui'ru uri'iru riña' lubee debichiallu.”
\v 13 Chequie ucuaqui patrón ze'e, nú unilla lu tucu beei: “Amigo, lecaxi nú necha neca uri'á lulu. Xne li'á unixua lulu nú calu ixiualu tebichia.
\v 14 Enze'e uyucu dimi'lu nu yaalu. Xne li'á niarquia nú ixiua bene enu uche uyu'u lu riñaa tucu nú udixiua li'ilu.
\v 15 ¿Xie' leca modo ri'á lunú niarquia cuna dimiala?, urre ¿Xie' ria arqui'lu nú rri'i nze'ca la?”
\v 16 Scua necane, xne bee bene enu leca tineca nee aca neca equie bee nze'e, nu bee bene enu neca equie nee la aca neca equie bee nze'e bichia ze'e. Xne huaxi bee bene nezene' lu inziu' Diose pero la huaxi bee bene enu chenala inziu'nu.
\s Udixiule'e Jesuse bese rriuna nú uti bee bene li'inu
\r (Mr. 10:32-34; Lc. 18:31-34)
\p
\v 17 Chenu nza Jesuse enza Jerusalén, che ubixianu lu chi'chiucu bee bene'nu tucu chú nu uninu lubeella:
\p
\v 18 ―Nediya'la'hua nú nza'ahua enza Jerusalén elu dete' cuenda bee bene Li'á Bene enu uxe'la Diose lubee ule'ya enu rnibiya' lubeelá bee ule'ya, cuna lubee ulaxcuela enu reca ley, nu nibiya' beei nú atia.
\v 19 Nu dete' cuenda beei Li'á lubee bene rene para nú lli'chinu beei Li'á, nu zete'che' beei Li'á nu quie'e beei Li'á lu cruse, pero bichia rriuna huañi zecaa.
\s Unacu' na' Jacobo cuna Juan tucu faura lu Jesuse
\r (Mr. 10:35-45)
\p
\v 20 Chequie uyabica una'a Zebedeo cuna rucu lliana' beella lu Jesuse, nu utsulliquilla lunu, nu unacu'lla tucu faura lunu.
\v 21 Che unedichia' Jesuse lulla:
\p ―¿Xi niarqui'lu?
\p Nu unilla lunu:
\p ―Chenu nibiya'lu niarquia nú zucu tucu endua cue'tselu chúbe, nu stucui zucu cue'tselu chúbeca.
\p
\v 22 Pero uni Jesuse lubeella:
\p ―La ri'ihua beya' lunú rnacu'hua. ¿Xie' nu' modo nú nehuana zecahua tucu nú nehuana zecaa la? ¿Xie' nu' modo riqui'hua zecahua lunú riala zecaa la?
\p Che uni beella lunu:
\p ―Aahua', riqui'ru.
\p
\v 23 Che ucuaquinu lubeella:
\p ―Neli nú nehuana zecahua tucu nú nehuana zecaa. Nu riqui'hua zecahua lunú zecaa. Pero enu zucu cue'tsea chúbe urre chubeca. La neca Li'á enu riala nibiya' nucua', sino que necala nucua' para bee bene enu ucañila Diose Paa liñibe.
\p
\v 24 Nu chenu ubene' se xi'i bee bene'nu nucua', ule beella lu Juan cuna lu Jacobo.
\v 25 Pero ubixia Jesuse beella nu uninu lubeella:
\p ―Li'ihua nediya'hua, nú bee bene enu rnibiya' lu iliulabe quie' rnibiya' beei lubee bene tucu nú niarqui'tsia beei, nu bee bene enu neca equie cua' rri'i beei tucu nú niarqui'tsia beei lubee bene lunú rnibiya' beei.
\v 26 Pero letahua la yala nú acane scua. Sino que enu niarqui' nibiya' letahua, rqui'ña nú zibi'lla lu yehua,
\v 27 nu enu niarqui' nú mase aca neca equie letahua, rqui'ña nú acalla enu zibi' luhua,
\v 28 scua tucu nú uriña Li'á Bene enu uxe'la Diose, lá yela para nú zibi' bee bene lua, sino que uriña lu iliulabe para nú zibi'a lubee bene, nu equie nú atia tsila'a huaxi bee bene lu stula beei.
\s Uriyeca Jesuse chiucu bene enu la ye'e lu
\r (Mr. 10:46-52; Lc. 18:35-43)
\p
\v 29 Chenu uchiu'u Jesuse cuna bee bene'nu eyeche Jericó, nzequie huaxi bee bene li'inu.
\v 30 Nu chiucu bee bene enu la ye'elu nucua'a ru'u inziu, chenu ubene' beei nú udete Jesuse ze'e, urixialibeei nú unibeei lunu:
\p ―¡Detá, lli'ñi David, uhua'a arqui' li'iru!
\p
\v 31 Nu uqui'ya' beei uri'i bee bene para nú zaca beei, pero masesca'lá urixialibeei nú unibeei:
\p ―¡Detá, lli'ñi David, uhua'a arqui' li'iru!
\p
\v 32 Chequie utsuxe Jesuse nu ubixianu rucu bee bene enu la ye'elu ze'e nu uninu lubeei:
\p ―¿Xi niarqui'hua nú ri'á luhua?
\p
\v 33 Che unibeei lunu:
\p ―Detá, niarqui'ru nú ye'e i'culuru para nú lañi'ru.
\p
\v 34 Chequie uhua'a arqui' Jesuse beei, nu uti'yanu i'culu beei. Hora ze'e uye'e lubeei, nu chu nzequie beei li'inu che.
\c 21
\s Uyu'u Jesuse Jerusalén
\r (Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40; Jn. 12:12-19)
\p
\v 1 Chenu nzeriñala beella axu Jerusalén, uriña beella tucu dañi nú lee Olivos, axu eyeche Betfagé, che uxe'la Jesuse chiucu bee bene'nu,
\v 2 nu uninu lubeella:
\p ―Uquiahua eyeche nú nchiucu' enza lucua'. Ze'e llela'hua tucu burro enu nequietu cuna lli'ñií. Uxe'chehua beeí nu ye'tayuhua beeí ca'a.
\v 3 Nu tunu nu' ti ni xi ni luhua, uni'hua lu bene ze'e nú Detá, Jesuse rqui'ñaí, nee chu nzelayuzecaru beeí.
\p
\v 4 Scua unga para nú uyalu tucu nú uni tucu profeta hua'tu, chenu uquie'ella:
\q
\v 5 Uni'hua lubee bene eyeche llene Sión:
\q “Ubi'yacuruhua, nze'tala arré'hua luhua nee,
\q nu nze'tanu xi nze'ta tucu bene enu la neca equie,
\q nchiucu'nu equie tucu burru, tucu burro lla'na,
\q lli'ñi nañi enu ruya' yuhua'.”
\p
\v 6 Chequie uya bee bene' Jesuse nu uri'i beella tucu nú uninu lubeella.
\v 7 Che uriñayu beella burro ze'e cuna lli'ñií lu Jesuse, nu uricu' beella xucu beella equie burro lla'na ze'e, nu chu uricu Jesuse equieí.
\v 8 Nu lunú chiqui' huaxi bee bene nucua'a ze'e, nu' beei rcua'a xucu labe inziu elu detenu, nu texcua'a beei uchiecu' bee leca lubee aca ucua'a beei labe inziu elu detenu.
\v 9 Che bee bene enu nzuculu, cuna bee bene enu nzequie, rixiali beei nú rnibeei:
\p ―¡Ñia neca lu cuenda' li'inu enu neca Lli'ñi arre David! ¡Chiqui' ñia neca lu cuenda' li'inu enu nze'ta lu cuenda' Pa'ahua Diose! ¡Che'tsalá Diose Paa enu nzucu liñibe!
\p
\v 10 Chenu uriña Jesuse Jerusalén, ye bee bene ze'e uyacha beei nu unibeei lu sa'beei:
\p ―¿Ti bene quie'?
\p
\v 11 Che unibeei lusa'beei:
\p ―Profeta Jesuse nucua', enu neca bene eyeche Nazaret lu iliu Galilea.
\s Utiliaca' Jesuse bee bene labe ele'ya' Indu llene Jerusalén
\r (Mr. 11:15-19; Lc. 19:45-48; Jn. 2:13-22)
\p
\v 12 Chenu uriña Jesuse labe ele'ya' indu llene Jerusalén utiliaca'nu ye bee bene enu ruti cuna ye bee bene enu si labe ele'ya' indu ze'e. Nu utelletanu bee mexa' bee bene enu xi'la dimi, cuna xleta' bee bene enu ruti bee paloma,
\v 13 nu uninu lubeei:
\p ―Lu ichi' Stichia' Diose rni: “Nia chiulee ni'i elu nacu' bee bene lu Diose”, pero li'ihua uri'ihuane xi neca yube' bee huana'.
\p
\v 14 Che liñi indu ze'e uyabica bee bene enu la ye'e i'culu cuna bee bene enu necuxu ante Jesuse, nu uriyecanu beei.
\v 15 Pero chenu ulañi' bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee ulaxcuela enu reca ley bee milagro nú rri'i Jesuse, nu chenu ubene' beei nú rixiali bee endu' nucua' ze'e: “¡Ñia neca lu cuenda' li'inu enu neca Lli'ñi arre David!”, ule beei
\v 16 nu unibeei lu Jesuse:
\p ―¿Riene'lu nú rni bee endu' cua' la?
\p Che ucuaqui Jesuse lubeei:
\p ―Aahua', rienea. Pero ¿xie' lasca' ulahua lu ichi' Stichia' Diose elu rni lu cuenda' nucua' la? Lu ichi' Stichia' Diose rni:
\q Uri'ilu nú bee endu' lla'na cuna bee endu' me'e enu rachi,
\q2 neca bee enu ula bee canto nu zucu' aya li'ilu.
\p
\v 17 Che uya'na beei ze'e, nu uchiu'unu nzanu eyeche Betania, nu ze'e uya'nanu rula' ze'e.
\s Aca higo nú ubichi
\r (Mr. 11:12-14, 20-26)
\p
\v 18 Chenu uye'e lu yuu stucu bichia, ubenchila' zecanu Jerusalén, nu ulia'na'nu.
\v 19 Che ulañi'nu tucu aca higo ru'u inziu nu uyabicanu lue. Pero lá llela'nu higo lue, bee lecatsia nu'lue. Chequie uni Jesuse lu aca higo ze'e:
\p ―¡Leca' xunga ayu ndixi lulu!
\p Hora ze'e ubichi aca higo ze'e.
\p
\v 20 Chenu ulañi' bee bene' Jesuse nucua', chiqui' uyanu arqui'beella nu unidichia' beella lu Jesuse:
\p ―¿Xiquie nú chu ubichi aca higo cua'?
\p
\v 21 Chequie uni Jesuse lubeella:
\p ―Li'á nia luhua nú tunu nzeli arqui'hua masia teme', nu la za' arqui'hua, la neca nú nucua'tsia ri'ihua tucu nú uri'á lu aca higo, sino que nihua lu dañiquie': “Uyetsu ca'a nu uzana' lu inzatu'”, nu scua acane.
\v 22 Nu ye nú nacu'hua lu Diose, tunu neli nzeli arqui'hua nú liqui'nu nucua', che yucuhuane.
\s Elurnibiya' nú rlu'cu Jesuse
\r (Mr. 11:27-33; Lc. 20:1-8)
\p
\v 23 Luze'elá uyu'u Jesuse liñi indu llene Jerusalén sete'nu bee bene, che uyabica bee ule'ya enu rnibiya' lubeelá bee ule'ya cuna bee usticia' bee bene Israel lunu, nu unibeei lunu:
\p ―¿Ti uliqui' stichia' nú rri'ilu ye bee nucua'?, nu ¿Ti uliqui' elurnibiya' lulu?
\p
\v 24 Che uni Jesuse lubeei:
\p ―Le'ca nedichia'a tucu luhua niarquia, tunu cuaquihua nú nedichia' luhua, che ixiule'a luhua ti uliqui' elurnibiya' nú rri'á scua.
\v 25 ¿Ti uxe'la Juan nú rinzalla bee bene che? ¿Diose uxe'lalla la o bee bene uxe'lalla la?
\p Che unibeei lusa'beei, nú unibeei:
\p ―Tunu nia'ahua nú Diose uxe'la Juan Bautista, che ni nucua' lua'ahua: “¿Xiquie nú né chili arqui'hua nú unilla che?”
\v 26 Nu le'ca leca modo nia'ahua nú bee bene uxe'la Juan, xne xiquia'ahua bee bene, xne ye bee bene nzeli arqui' nú neca Juan tucu profeta' Diose.
\p
\v 27 Che unibeei lu Jesuse:
\p ―Labiya'ru.
\p Chequie uni Jesuse lubeei:
\p ―Le'ca esquie la ixiule'a luhua ti uliqui' elurnibiya' nú rri'á scua.
\s Ejemplu' tucu bene enu ulu'cu chiucu lliana'
\p
\v 28 Nu uni Jesuse lubeei:
\p ―¿Xa rri'ihua elliebacu' lunú nia luhua nee? Tucu bene ulu'cu chiucu lliana', nu unilla lu tucui: “Endu', uquia ri'i riña' lu yuua elu nu' uva.”
\v 29 Che ucuaqui lliana'lla lulla: “¡La niarquia cha'a!” Pero luze'elá uche'e elliebacu'i nu uyai.
\v 30 Chequie uya ni' pa' beei lu stucui, tucu nú unilla lu enu rlu, nu uni lulla: “Nza'ca che.” Uni, pero né chai.
\v 31 Neequie uni'hua, ¿ta lu rucu bee lliana'lla uri'i lunú niarqui'lla?
\p Che unibeei lunu:
\p ―Enu unilla lu rluti.
\p Chequie uni Jesuse lubeei:
\p ―Li'á nia luhua nú bee bene enu rri'i cubre impuesto para Roma, cuna bee una'a huexe rluti bee nze'e chu'u elurnibiya' Diose liñibe luquela li'ihua.
\v 32 Xne ube'ta Juan Bautista udixiule'e luhua nú xa huañihua, nu né chili arqui'hua nú unilla, a'laquie bee bene enu rri'i cubre impuesto para Roma cuna bee una'a huexe uchilí arqui'beei nú unilla. Pero li'ihua mase ulañi'hua bee nucua', ne che'e arqui'hua, para nú a chili arqui'hua nú unilla.
\s Ejemplu' bee moso' enu necha uri'i
\r (Mr. 12:1-12; Lc. 20:9-19)
\p
\v 33 ’Chequie uni Jesuse lubeei uzu'cu' diacahua ne nia stucu ejemplu luhua: Tucu bene uquieni bee aca uva lu yuu', nu udu'lla elu'u diqui abenchila'e, nu ureche'lla tucu elu tsi'i bee uva, le'ca ureche'lla tucu elu aya para nú aca ucu yuu elu nu' bee aca uva ze'e. \fig 9 Vineyard|LB00103B.TIF|COL|||San Mateo 21:33|\fig*
\p ’Che udete'lla yuu cua' lle'la lu chiucu chuna bee bene enu ri'i riña' lue, nu chu nzalla istu.
\v 34 Chequie chenu uriña tiembu nú le'e beella uva, uxe'lalla chiucu chuna bee moso'lla chetucu bee uva nú rialalla.
\v 35 Pero bee bene enu rri'i riña' lle'la lu yuu'lla una'tse beei bee moso' enu uxe'lalla, tucu moso' ze'e uzete'che' beei, stucu nze'e unguuti beei, nu stucui udu' beei quiee.
\v 36 Che bene enu neca stene yuu ze'e, uxe'la'lalla huaxilá bee moso'lla luquela nú rlu, pero le'ca esquie uri'inu beei bee moso' cua'.
\p
\v 37 ’Último uxe'lalla endu'lla, xne uri'illa elliebacu': “Lu endusia lu'cu beei ula'na.”
\v 38 Pero chenu ulañi' beei nú nze'ta endu' bene enu neca stene yuu ze'e, che unibeei lusa'beei: “Bene quie' neca enu ya'nanu yuu quie', te utia'hua nucua' para nú ya'nanua'ahua yuu quie'.”
\v 39 Che una'tse beei li'i, nu uhua beei li'i lu yuu ze'e nu chu unguuti beei li'i.
\p
\v 40 Chequie unedichia' Jesuse lubee bene ze'e nú uninu:
\p ―Chenu riña bene enu neca stene yuu ze'e, ¿xa rri'ihua elliebacu' nú ri'inulla bee bene ze'e enu udete'lla yuu'lla lle'la lu che?
\p
\v 41 Che unibei lu Jesuse:
\p ―Utilla beei sin nú hua'a arqui'lla beei, nu dete'lla yuu'lla lu texcua'a bee bene, enu dete' cuenda ula'cu nú rialalla chenu aca ula'cue.
\p
\v 42 Le'ca uni Jesuse lubee fariseo:
\q ―¿Xie' lasca' ulahua lu ichi' Stichia' Diose elu rni?
\q Quiee nú uhua u'na bee bene enu rreche' ni'i,
\q quiee quie' neca nú mase uzibi' ungache' ni'i.
\q Nucua' neca nú uri'i Diose,
\q nu chiqui' nzenu arquia'ahua lunú uri'inu.
\m
\v 43 Enze'e nia luhua nú chiu'uchuhua elurnibiya' Diose liñibe nu chu'u téxcua'a bee bene luhuare'hua, bee enu neli ri'i tucu nú niarqui'nu.
\v 44 Pero titse bee bene enu llica cuchiu' cuna quiee ze'e, nehuana zecalla, nu tunu nu'ti zana' quiee cua' equie la'xulii li'illa.
\p
\v 45 Chenu ubene' bee ule'ya enu rnibiya' lubeelá bee ule'ya cuna bee fariseo bee ejemplu nú uni Jesuse, che uri'i beei beya' nú lu cuenda' beei uninu.
\v 46 Chequie hora ze'e uniarqui' beei a na'tse beei li'inu, pero xiqui beei bee bene, xne nzeli arqui' bee bene nú necanu tucu profeta.
\c 22
\s Ejemplu' tucu eluchia
\r (Lc. 14:15-24)
\p
\v 1 Chequie unilá Jesuse bee ejemplu lubeei nú uninu:
\p
\v 2 ―Elurnibiya' Diose neca xineca tucu arre enu uri'i tucu tsa'a nú uchia endu'lla.
\v 3 Nu uxe'lalla bee moso'lla para nú chetucu beei bee bene enu nezene' lu tsa'a ze'e, pero lá zela bee bene ze'e achaa.
\v 4 Chequie uxe'lalla xiucu xuna bee moso'lla, nu unilla lubeei: “Uni'hua lubee bene enu nezene' lu tsa'a nú necalula nú acu bee bene. Unibiya'lá nú unguti bee u'na' enu mase neru'cu, cuna beelá bee nañia enu mase neru'cu, nu ye bee nucua' necala, uni'hua lubeella nú ye'ta beella lu eluchia.”
\v 5 Pero bee bene enu nezene' lu tsa'a ze'e né ri'i caso beei nú uni bee moso' arre ze'e lubeei. Tucu bene ze'e nza nzebi'ya yuu', nu stucui nzequienu berexe',
\v 6 nu texcua'a beei una'tse bee moso' enu uxe'la arre ze'e, nu uzete'che' beei bee moso' ze'e hasta nú unguuti beei bee nze'e.
\v 7 Chequie chiqui' ule arre ze'e, nu uxe'lalla bee sundado'lla nú utibeei bee bene enu unguuti bee moso'lla, nu tsiqui' beei lachi bee bene ze'e.
\v 8 Che unilla lubee moso'lla: “Neca listola yeene para nú aca tsa'a, pero bee enu uzene' nú ye'ta lu tsa'a la yala nú ye'ta beei.
\v 9 Uquiahua lubee calle nu ye bee bene enu lla'cahua uni'hua lubeella nú ye'ta beella lu tsa'a.”
\v 10 Chequie nzue bee moso'lla uquiete'sa' ye bee bene enu ulla'ca beei lubee calle, sia bee bene nze'ca nu sia bene enu necha rri'i, scua uche ni'i arre ze'e elu unga tsa'a.
\p
\v 11 ’Nu chenu uyu'u arre ze'e liñi ni'i para nú lañi'lla bee bene enu nezene' lu tsa'a, che ulañi'lla tucu bene enu la nutu laquie nú rutu bene enu nezene' lu tsa'a.
\v 12 Che uni arre lu bene ze'e: “Amigo, ¿xa uyu'ulu ca'a, nu la nutulu laquie nú riala utulu lu tsa'a?” Pero lecalí xi ucuaqui bene ze'e lu arre.
\v 13 Chequie uni arre lubee bene enu rricu' bee elubacu lu mexa: “Ulli'ca'cuhua cuchiu' benequie' cuna yai, nu utsi'quihuai eli'ya' elu necabe, elu una'i nu aculayai.”
\v 14 Xne huaxi bee bene enu nezene', pero lle'natsia bee bene enu chu'u.
\s Equie cuenda' impuesto
\r (Mc. 12:13-17; Lc. 20:20-26)
\p
\v 15 Chenu ulaxu nú uni Jesuse bee ejemplu. Che uchiu'u bee fariseo luhuare ze'e nu ubedichia' beei equie cuenda' nú xi nibeei lu Jesuse, para nú ninu tucu bedichia' nu xa ta' quiya beei li'inu.
\v 16 Che uxe'la bee fariseo cua' chiucu chuna bee bene' beei lu Jesuse, cuna chiucu chuna bee bene' Herodes, nú nibeei lunu:
\p ―Maestro, nediya'ru nú neli beenú rnilu nu neli sete'lu nú xa niarqui' Diose nú huañi bee bene, sin nú ri'i casolo nú rni bee bene, xne la bi'yalu nú xa rnaa bee bene.
\v 17 Neequie uni' luru: ¿Neca nze'ca nú dixiuru impuesto lu arre Cesar la, o la neca nze'cae la?
\p
\v 18 Pero uri'i Jesuse beya' nú necha neca elliebacu' beei, enze'e uninu lubeei:
\p ―Nequichia'hua, ¿xinu rri'ihua preu li'á scua?
\v 19 Ulube'hua tucu melu nú riaxu impuesto lua.
\p Che chu udete' beei tucu denario yanu.
\v 20 Chenu ulañi'nu melu cua', che unedichia'nu lubeei:
\p ―¿Tiluu nú nequie lu melu quie' nu ti lee enu nequie lue?
\p
\v 21 Nu ucuaqui beei nú unibeei lunu:
\p ―Arre Cesar nucua'.
\p Che uni Jesuse lubeei:
\p ―Ude'tehua lu arre Cesar lunú neca cuenda' arre César, nu ude'te'hua lu Diose nú neca cuenda' Diose.
\p
\v 22 Chenu ubene' beei nú uni Jesuse scua, chiqui' uyanu arqui'beei, che utsa'na beei li'inu nu chu nzuebeei.
\s Equie cuenda' nú huañi zeca bee bene enu unguti
\r (Mr. 12:18-27; Lc. 20:27-40)
\p
\v 23 Le'ca mismo bichia ze'e uya chiucu chuna bee saduceo lu Jesuse. Nu bee saduceo lachili arqui' nu huañi zeca bee bene enu unguti. Enze'e unedichia' beei lu Jesuse nú unibeei:
\p
\v 24 ―Maestro, Moisés uni nú tunu ati tucu niyu nu uya'na una'lla nu né lu'cu beella endu', che rqui'ña nú chia bichi tuxie ze'e una'a ze'e para nú lu'cu beei endu' enu aca xi neca endu' tuxie ze'e.
\v 25 Leta'ahua nucua'a tucu familia enu ulu'cu achi bichi. Bichi rlu beei uyucu una'a pero ungutilla. Nu né lu'culla endu' cuna una'alla, chequie uyucu bichi rruculla una'a ze'e.
\v 26 Le'ca scua ulle'ca bichi rrucu beella, cuna bichi rriuna beella, hasta nú unguti luza' achi bichi beella.
\v 27 Luze'elá, le'ca unguti una'a ze'e.
\v 28 Neequie, chenu huañi zeca bee bene enu unguti, ¿ta luza' achi bee bene cua' neca niyu' una'a ze'e, xne ye beella uchia beella una'a ze'e?
\p
\v 29 Nu ucuaqui Jesuse lubee saduceo ze'e nú uninu:
\p ―Rnihua scua xne la ri'ihua beya' Stichia' Diose nu la chuluhua xneca neca lunú rnibiya' Diose.
\v 30 Xne chenu huañizeca bee bene enu unguti, la yucua' bee bene sa' bee bene, nu la detea' bee bene endu' bee bene chia, sino que acatsia bee bene xi neca bee ángele' Diose liñibe.
\v 31 Pero equie cuenda' nú huañi zeca bee bene enu unguti, ¿xie' lasca' ulahua lu ichi' Stichia' Diose elu rninu?
\v 32 “Li'á neca Diose lu Abraham, lu Isaac cuna lu Jacob.” Nu Diose la necanu Diose lubee bene enu unguti, sino que necanu Diose lubee bene enu nehuañi.
\p
\v 33 Chenu ubene' ye bee bene ze'e lunú uni Jesuse, chiqui' nzenu arqui'beei lunú xa sete'nu.
\s Mandamiento nú máse neca equie
\r (Mr. 12:28-34)
\p
\v 34 Chenu ungabiya' bee fariseo nú leca' xi allela arqui' bee saduceo uni lu Jesuse, uyetesa' beei.
\v 35 Nu tucu bee fariseo cua'a enu neca ulaxcuela enu reca ley. Unedichia' lu Jesuse para nú dete'i preu li'inu, nu uni lunu:
\p
\v 36 ―Maestro, ¿ta mandamiento nú mase neca equie enta lu ley?
\p
\v 37 Che uni Jesuse lui:
\p ―“Uzeca Pa'lu Diose diquinu' arqui'lu, cuna diqui lunú necalu cuna diqui nu' elliebacu'lu.”
\v 38 Ninguie' neca mandamiento rluti, nú mase neca equie.
\v 39 Nu casi iguaelee cuna mandamiento rrucu nú rni: “Uzeca sa'lu tucu nú secalu li'ilu.”
\v 40 Enze'e titse bee bene enu sucu' rucu bee mandamiento quie' sucu'la nze'e ye nú rni ley, cuna ye nú uquie'e bee profeta.
\s ¿Ta lubee familia nze'ta Cristo?
\r (Mr. 12:35-37; Lc. 20:41-44)
\p
\v 41 Chenu neyete'sa'sca' bee fariseo luhuare ze'e,
\v 42 che unedichia' Jesuse lubeei:
\p ―¿Xa rri'ihua elliebacu' lu cuenda' Cristo? ¿Ti lu familia' nze'tanu?
\p Che unibeei lunu:
\p ―Lubee familia' David nze'tanu.
\p
\v 43 Chequie uni Jesuse lubeei:
\p ―Pero, ¿xiquie nú equie cuenda' Espíritu Santo uni David lunu, li'ilu rnibiya'lu lua? Xne uni David:
\q
\v 44 Diose uni lu li'inu enu rnibiya' lua:
\q “Uzucu cue'tsea chube,
\q hasta nú ri'á ana nibiya'lu lubee bene enu rle lulu.”
\m
\v 45 ¿Enze'e tunu neca Cristo endu' David, xinu rni David lunu, li'ilu rnibiya'lu lua?
\p
\v 46 Nu ni' tucu bee bene enu nucua'a ze'e né cuaqui ni' tucu bedichia' lunu, nu desde bichia ze'e leca' xi unedichia' beella lunu.
\c 23
\s Uni Jesuse nú necha rri'i bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley
\r (Mr. 12:38-40; Lc. 11:37-54; 20:45-47)
\p
\v 1 Chequie uni Jesuse lubee bene'nu cuna lubee bene enu nucua'a ze'e:
\p
\v 2 ―Bee ulaxcuela enu reca ley cuna bee fariseo, sete' beei bee bene lunú rni ley' Moisés.
\v 3 Enze'e nia luhua nú uzu'cu'hua stichia' beei, nu ri'ihua ye nú rnibeei, pero la ri'ihua tucu nú rri'i beei, xne li'ibeei rnibeei tucu nú rnibeei pero la ri'ibeei tucu nú rnibeei.
\v 4 Chiqui' neriña' lunú rnibiya' beei nú ri'i bee bene, pero puro rnibiya'tsia beei nú ri'i bee bene lunú rnibeei nu ni' la niarqui' beei ri'i beei elietsa' bee bene para nú ri'i bee bene lunú niarqui' beei.
\v 5 Nu ye nú rri'i beei rri'itsia beei scua para nú lañi' bee bene. Nú riu' arqui'beei nú riaca'cuu tucu iti nú nu'che' Stichia' Diose tiquie beei cuna testu' xcu beei. Le'ca riu' arqui'beei nú rutu beei laquie nú stuñi luxu.
\v 6 Nu rle' beei nú zucu beei luhuare elu rcua'a bee bene enu mase neca equie chenu nezene' beei nú nzetacu beei lu tucu eliñi, le'ca scua rri'i beei liñi indu,
\v 7 le'ca riu' arqui'beei nú lu'cu bee bene ula'na lubeei chenu xa'ca bee bene li'ibeei lu inziu, nu ni bee bene ulaxcuela lubeei.
\p
\v 8 ’Pero li'ihua la yala nú le'hua nú ni bee bene ulaxcuela luhua xne neca tucutse li'ihua nu tucutsia ulaxcuela rlu'cuhua nu li'inu necanu Cristo.
\v 9 Nu la nihua pa lu ni'tucu bee bene iliulabe enu laca pa'hua, xne tucutsia Paa rlu'cuhua, nu li'inu nzucunu liñibe.
\v 10 Le'ca la le'hua nú ni bee bene luhua nú necahua enu rnibiya', xne nu' tucutsia enu rnibiya' nu li'inu necanu Cristo.
\v 11 Nu bene enu mase neca equie letahua, rqui'ña nú zibi'lla luhua.
\v 12 Xne bene enu sucu' aya le'catsia li'i aca lle'na nze'e, nu enu reca lle'na arqui' zucu' aya bee bene nze'e.
\p
\v 13 ’¡Cue'hua bee ulaxcuela enu reca ley nu bee fariseo, xne la ri'ihua tucu nú rnihua!, nu la zelahua nú ri'i bee bene beya' xa riala ri'i beei para nú aca beei bee bene' Diose. Nu ni' li'ihua la la'nahua nú acahua bene' Diose, nu rcahua nú aca bee bene enu niarqui' nú aca bee bene' Diose.
\p
\v 14 ’¡Cue'hua, bee ulaxcuela enu reca ley nu bee fariseo, xne la ri'ihua tucu nú rnihua!, xne raxihua ni'i bee una'a zaqui, nu para nú ni bee bene nú necahua bee bene nze'ca, che xee rnacu'hua lu Diose. Enze'e yalahua castiya nú mase fuerte.
\p
\v 15 ’¡Cue'hua bee ulaxcuela enu reca ley nu bee fariseo, xne la ri'ihua tucu nú rnihua! Xne diqui lu iliulabe rla'nahua bee bene enu chu'u chu'hua, nu chenu uri'ilahua ana tucu bene, chiucu bese masela rri'ihualla lli'ñi beze'lu luquela li'ihua.
\p
\v 16 ’¡Cue'hua, xne la ri'ihua beya' nu niarqui'hua nú zete'hua bee bene!, nu rnihua: “Tunu nu' ti rni istá indu Jerusalén ri'ya, lecaxi neca nú ni bene scua, pero bene enu rni equie cuenda' oro nú necache' liñi indu llene Jerusalén, rqui'ña nú ri'illa tucu nú unilla.”
\v 17 ¡Xala netunduhua nu niquie'luhua! ¿Ta nú mase neca equie oro nú necache' liñi indu la, urre indu la? Xne indu rri'i nú necale'ya oro ze'e.
\v 18 Nu le'ca rnihua: “Nú lecaxi neca tunu rni bene, nú rnilla istá ru'u ecu'cu ri'ya, pero tunu rnilla istá u'na nú nchiucu' ru'u ecu'cu ri'ya, rqui'ña nú ri'illa tucu nú unilla.”
\v 19 ¡Xala netunduhua nu niquie' luhua! ¿Ta nú máse neca equie u'na la?, urre ¿Ecu'cu nú rri'i nú necale'ya u'na la?
\v 20 Enze'e bene enu rni ista ecu'cu ri'ya, nu la necane equie cuenda' ecu'cutsia le'ca necane luye nú nchiucu' lue.
\v 21 Nu le'ca esquie bene enu rni nú ista indu ri'ya, nu la necane nú indutsia ri'ya le'ca ri'ya Diose Paa liñibe enu nzu presencia' liñi indu.
\v 22 Le'ca esquie bene enu rni nú istá liñibe ri'ya, le'ca rnilla nú ri'ya Diose nu le'ca rnilla nú ri'ya xleta elu nzucunu.
\p
\v 23 ’¡Cue'hua bee ulaxcuela enu reca ley, nu bee fariseo, xne la ri'ihua tucu nú rnihua! Li'ihua rdete'hua diezmo bee huañi nu lee menta, anís nu cumiñu lu Diose tucu nú rnibiya' ley, pero la zucu'hua lunú mase neca equie rnibiya' ley nú ri'ihua. La ri'ihua tucu nú necane lubee bene, la hua'a arqui'hua bee bene nu la tsu tenilí arqui'hua lunú nzeli arqui'hua Diose. Nucua' riala nú ri'ihua, sin nú tsana' arqui'hua nú rdete'hua diezmo lu Diose.
\v 24 ¡Li'ihua necahua xi neca enu nequie'lu xne niarqui'hua nú zete'hua bee bene nu ni' li'ihua la acahua, nu ri'yahua li'ihua nú la ri'ihua dula nú lle'natsia neca! ¡Nu la bi'yahua li'ihua nú rri'ihua dula nú mase necha neca! ¡Tucu nú rni bee bene: Ri'yahua li'ihua nú la aquihua seruchi' pero riaquihua cameyu!
\p
\v 25 ’¡Cue'hua bee ulaxcuela enu reca ley nu bee fariseo, xne la ri'ihua tucu nú rnihua! Li'ihua necahua xi neca bee vaso cuna bee pliato nú leca xinaa di'chi, xne rlube' nú necahua bene nze'ca pero liñi arqui'hua nu' nú neyi' rcua'ahua nu rcachi'hua.
\v 26 Li'ihua bee fariseo neca xi neca nú niquie'luhua: Rluti che'exu arqui'hua lunú necha rri'ihua, che lube' nú neli rri'i nze'cahua.
\p
\v 27 ’¡Cue'hua bee ulaxcuela enu reca ley nu bee fariseo, xne la ri'ihua tucu nú rnihua! xne necahua xi neca eluhua nú nequichi netsuu nú ñia naa tetsu'e. Pero liñii ache nu' bee arta' bene nguti cuna ye beenú necha rnaa.
\v 28 Scua necahua, xne ante lubee bene rlube' nú nze'cahua. Pero liñi arqui'hua ache nu' nú necha neca nu chiqui' nequichia'hua.
\p
\v 29 ’¡Cue'hua bee ulaxcuela enu reca ley cuna bee fariseo! ¡Xne la ri'ihua tucu nú rnihua! Li'ihua rreche'hua equie eluhua' bee profeta nu suche'hua equie eluhua' bee bene enu uhuañi tucu nú niarqui' Diose,
\v 30 nu rnihua: “Tunu uhuañia'ahua tiembu nú uhuañi bee bene'ahua enu udetela, lá aria'ahua elietsa' beella nú autia'ahua bee profeta enu unguti beella.”
\v 31 Lunú rnihua scua, rri'ihua beya' nú necahua lli'ñi bee bene enu unguuti bee profeta.
\v 32 ¡Neequie ula'xuhua, uri'ihua lunú uquixie uri'i bee bene'hua enu udetela!
\p
\v 33 ’¡Necha rri'ihua! ¡Li'i sihua netsiñahua xi netsiña bee be'la! ¿Xa modo tsila'ahua lu castiya nú nzu zecahua ebila?
\v 34 Nee xe'la bee profeta, cuna bee bene enu chiqui' reca, nu bee ulaxcuela enu zete' li'ihua Stichia' Diose. Pero nu' beella enu utihua nu nu' beella enu quie'ehua lu cruse, nu beelá beella zete'che'hua liñi bee indu'hua, nu tiliaca'hua beella cada eyeche.
\v 35 Enze'e li'ihua ricu' equiehua rene' bee bene enu uri'i nze'ca lu Diose bee enu unguti, desde rene' Abel enu uhuañi tucu nú niarqui' Diose nu hasta rene' Zacarías lliana' bene enu lee Berequías Zacarías enu ungutihua enza ru'u indu elu siqui' bene nañi u'na lu Diose.
\v 36 Li'á nia luhua nú bee bene enu nehuañi nee, li'ibeei zecabeei castiya equie cuenda' yebee nucua'.
\s Unguna' Jesuse equie cuenda' eyeche Jerusalén
\r (Lc. 13:34-35)
\p
\v 37 Nu uni Jesuse:
\p ―¡Bee bene Jerusalén, bee bene Jerusalén, li'ihua ruutihua bee profeta, nu rdu'hua quiee bee Bene enu uxe'la Diose luhua! ¡Huaxi bese uniarquia nú quietesa'ahua xi rri'i lli'ti chenu rquiete'saí bee ti'ñi'í riu'u liñi cuacaí, pero né zelahua!
\v 38 Enze'e nia luhua nú enta bichia nú tsana' arqui' Diose lachihua.
\v 39 Le'ca nia luhua nú leca' bichia nú lañi'la'hua li'á hasta nú riña bichia chenu nihua: “Chiqui' ñia neca lu cuenda' li'inu enu nze'ta lu cuenda' Pa'ahua Diose liñibe.”
\c 24
\s Udixiule'e Jesuse nú rila indu llene Jerusalén
\r (Mc. 13:1-2; Lc. 21:5-6)
\p
\v 1 Chenu uchiu'u Jesuse liñi indu llene Jerusalén nu nzanu, che uyabica bee bene'nu lunu, para nú lube' beella lunu beelá bee ni'i nú necache' indu ze'e.
\v 2 Che uninu lubeella:
\p ―Rlañi'hua indu quie' scua nee. Pero li'á nia luhua nú nze'ta bichia nú la ya'na' ni' stucu quiee quie' equie sa'e. Yeene rilae.
\s Xi seña aca chenu enta laxu iliulabe
\r (Mc. 13:3-23; Lc. 21:7-24; 17:22-24)
\p
\v 3 Che uya Jesuse cuna bee bene'nu equie dañi Olivos, nu chenu nzucunu ze'e, che uyabica bee bene'nu lunu nu unibeella lunu:
\p ―Niarqui'ru nú ixiule'elu luru. ¿Xunga aca nucua'? Nu ¿xi seña aca chenu enta zecalu stucu bese?, nu ¿xi seña aca chenu nze'ta laxu iliulabe?
\p
\v 4 Che uni Jesuse lubeella:
\p ―Ubi'yahua li'ihua para nú lecati zequienu li'ihua.
\v 5 Xne nze'ta huaxi bee bene enu ni nú nze'ta beei equie cuenda' li'á, nu nibeei luhua: “Li'á necaa Cristo”, nu scua zequienu beei huaxi bee bene.
\v 6 Pero li'ihua yene'hua nú reca xuu urre nú aca xuu, la lliquihua xne scua nzu nú acane, pero lasca' riña nú laxu iliulabe.
\v 7 Xne liunu tucu nación cuna stucu nación, nu liunu tucu ubiernu cuna stucu ubiernu, nu aca biña, nu aca xú huaxi bee luhuare lu iliulabe.
\v 8 Ye nucua' neca nú apenatsia quixie nú nehuana zeca bee bene.
\p
\v 9 ’Che dete' cuenda bee bene li'ihua lubee bene enu ri'i nú nehuana zecahua, nu utibeei li'ihua, nu le'ca esquie ye bee bene iliulabe chana arqui' li'ihua nú necahua bee benea.
\v 10 Chenu aca bee nucua' huaxi bee bene tsana' arqui' nú nzeli arqui'beella li'á, nu chana arqui'sa' beella, nu dete' cuenda beella sa' beella lubee usticia.
\v 11 Le'ca nze'ta huaxi bee bene enu lia ni nú neca beei profeta' Diose. Nu zequienu beei huaxi bee bene.
\v 12 Nu equie nú chu'u huaxi nú necha neca lu iliulabe, huaxi bee bene la zeca' beella sa'beella.
\v 13 Pero bene enu la tsana' arqui' nú nzeli arqui' li'á diqui tiembu nú nehuañilla, tsila'a Diose bee nze'e.
\v 14 Nu bee bedichia' nze'ca' Diose nú riene'hua nee ri'chia letsee luye bee bene iliulabe, para nú acabiya' yebee benene che laxu iliulabe.
\p
\v 15 ’Tucu nú uquie'e profeta Daniel chenu unilla: Chenu lañi'hua nú nchiucu' nú nechahua rnaa liñi indu Jerusalén luhuare elu necachi neca, enu rula ichi' quie' riala ri'i beya' xi rnii,
\v 16 chequie bee bene enu nucua'a lubee eyeche lu iliu Judea, rqui'ña nú yecaxu'u beella enza dañi.
\v 17 Nu bene enu nchiucu' equie ni'i, la ria'lla ana nú chu'ulla liñi ni'lla para nú na'tsella stene'lla;
\v 18 nu bene enu nzu dañi, la benchila'lla ni'lla para nú chetuculla xuculla.
\v 19 ¡Cue' bee una'a enu nu' endu' xla'cu cuna bee una'a enu nuu endu' enu rachi bee bichia ze'e!
\v 20 Una'cuhua lu Diose para nú la aca bee nucua' chenu neca tiembu iqui, urre bichia nú sulachi bee bene;
\v 21 xne bichia ze'e chiqui' nehuana zeca bee bene, nu lasca'lí zeca bee bene scua desde nú uquixie iliulabe, nu leca' xunga aca scua stucu bese.
\v 22 Tunu la tsuxe Diose beenú aca tiembu ze'e, lecati tsila'a; pero tsuxenu bee nucua' xne secanu bee bene'nu enu ucañinu.
\p
\v 23 ’Chequie tunu bichia ze'e nu' bee bene enu ni luhua: “Bi'yacuruhua ca'a nzu Cristo”, urre “Bi'yacuruhua, zelu' nzunu”, la chili arqui'hua nú ni beei luhua.
\v 24 Xne nze'ta bee bene enu ni nú neca Cristo, urre bee enu lia ni nú neca profeta' Diose nu ri'ibeei bee milagro cuna beelá beenú ri'i nú chiqui' chenu arqui' bee bene para nú zequienuu beei bee bene, nu tunu nu' modo hasta bee bene enu ucañila Diose zequienu beei.
\v 25 Udixiule'exulá luhua lunú aca.
\v 26 Enze'e, tunu nu' bee bene enu ni luhua: “Bi'yacuruhua Cristo nzu lu dañi achi cua'”, la chahua ze'e, urre tunu ni bee bene luhua: “Bi'yacuruhua, Cristo, nzu liñi ni'i cua'”, la chili arqui'hua nucua'.
\v 27 Xne scua tucu nú ria'la lee nú rdu'llie'e desde elu rliñi bichia nu hasta enza ratse' bichia, scua aca chenu riña zecaa li'á Bene enu uxe'la Diose.
\v 28 Nu tucu nú reca chenu riete' sa' bee ulabichi tucu luhuare, elu nuxu nañi ati scua aca bichia ze'e.
\s Chenu nze'ta zeca Bene enu uxe'la Diose
\r (Mr. 13:24-37; Lc. 21:25-33; 17:26-30, 34-36)
\p
\v 29 ’Pero bee bichia ze'e chenu udetela nú nehuana ulle'ca bee bene, cabeli lu bichia, nu la du'lliea' ellie' guu, nu zana' bee belaa enu nchiucu' liñibe lu yuu, nu yebee nú nu' liñibe cuñi.
\v 30 Chequie lañi' bee bene seña nú nzela enza liñibe, li'á Bene enu uxe'la Diose, nu ye bee bene iliulabe chiqui' una' chenu lañi' beei nú nzela li'á Bene enu uxe'la Diose leta xcabe liñibe, nu tu'na rulu siqui' nzela cuna ye poder nú rlu'cua.
\v 31 Nu xe'la bee ángelea nu juerte bixia bee trompeta para nú quiete'sa' beenu bee bene enu ucañilá diqui lu iliulabe.
\p
\v 32 ’Ulu'cu cuendahua ejemplu' aca higo: Chenu enta ye' ellutsa lue, cuna leca lue, nediya'la'hua nú enta riñala tiembu tsibee.
\v 33 Le'ca scua chenu lañi'hua nú recala bee nucua', uri'ihua beya' nú nzula nú riña zeca li'á Bene enu uxe'la Diose.
\v 34 Li'á nia luhua nú yebee nucua' aca ante nú ati bee bene enu nehuañi tiembu quie'.
\v 35 Liñibe cuna iliulabe nitilu, pero stichia'a la dete nú yalu yeene.
\p
\v 36 ’Pero lecati ri'i beya' xi bichia nu xi hora nú aca yebee nucua', nu ni' bee ángele liñibe, nu ni' Lli'ñi Diose la ri'i beya' xunga aca bee nucua'. Tucutsia Diose Pa liñibe nediya' xunga aca bee nucua'.
\p
\v 37 ’Tucu nú unga tiembu nú uhuañi Noe, le'ca esquie aca bichia chenu riña zeca li'á Bene enu uxe'la Diose.
\v 38 Xne tiembu ze'e, ante nú xe'la Diose quiua'tsa' lu iliulabe, racu bee bene nu rue' beei, nu uchia beei, nu udete' beei xinchiu'cu beei uchia, scua uri'i bee bene hasta bichia nú uyu'u Noe liñi barco;
\v 39 nu chenu la za'lí arqui' bee bene uquixie ulaca tucu quiua'tsa' nu unguya' inza ye bee bene nu scua ungutibeei. Le'ca scua aca chenu riña zeca li'á Bene enu uxe'la Diose.
\v 40 Nu bichia ze'e chiucu niyu enu nucua'a dañi, tuculla nza nu stuculla ria'na.
\v 41 Le'ca chiucu una'a enu riuu, tuculla nza nu stuculla ria'na.
\p
\v 42 ’Enze'e ucua'a tsiñahua xne la ri'ihua beya' xi bichia nzela zecaa, li'á enu rnibiya' luhua.
\v 43 Pero li'ihua nediya'hua nú tunu tucu bene nediya' xi hora rula' riña huana' chu'u ni'lla cachi' stene'lla, la a'tsella nu la zelalla nú chu'u huana' ni'illa cachi' stene'lla.
\v 44 Enze'e, rqui'ña nú le'ca ucua'a tsiñahua xne chenu la za'lí arqui'hua, riña zeca li'á Bene enu uxe'la Diose.
\s Moso' enu rri'i nze'ca nu moso' enu la ri'i nze'ca
\r (Lc. 12:41-48)
\p
\v 45 ’¿Uri'ihua xi rri'i tucu moso' enu uya'na ucu ni'i patron', uya'nanulla ye bee moso' para nú dete'lla nú acu beei hora nú riala nú acu beei?
\v 46 Ñia neca lu cuenda' moso' enu rri'i tucu nú rialane chenu riña patron'lla.
\v 47 Li'á nia luhua, nú patron cua' tsa'nalla lu moso' cua' nú bi'ya nucua' ye stene'lla.
\v 48 Pero tunu moso' ze'e necha rri'illa, nu ri'illa elliebacu' nú rle'elá benchila' patron'lla enu rnibiya' lulla,
\v 49 nu quixiella nú liunulla bee moso', nu acunulla nu hue'nulla bee uniqui,
\v 50 chequie riña patron'lla tucu bichia nú la ri'ilílla elliebacu' nú riñalla, nu tucu hora nú la ri'illa beya',
\v 51 nu che chiqui' juerte dete' patron'lla castiya li'illa, nu xe'la patron'lla li'illa elu nzue bee bene enu necha rri'i. Elu una'lla nu acu layalla.
\c 25
\s Ejemplu' chi'i bee una'a e'ne'
\p
\v 1 ’Le'ca uni Jesuse stucu ejemplu lubee bene'nu: Para nú chu'u bene liñibe elurnibiya' Diose, huaxi bee bene zeca tucu nú ulle'ca chi'i bee una'a e'ne' enu nuya' quinqué nzetsuquiee novio.
\v 2 Ayu' beenchu lá ri'i elliebacu' xi rqui'ña nu sayu' beenchu uri'i elliebacu' xi qui'ñia.
\v 3 Bee enu lá ri'i elliebacu' xi qui'ña, unguya'tsia beenchu quinqué' beenchu pero né uya'lá beenchu aceite para nú chu'ulá liñi quinqué' beenchu,
\v 4 pero sayu' bee enu uri'i elliebacu' nú xi qui'ña, unguya' beenchu quinqué' beenchu nu le'ca unguya'lá beenchu aceite para nú chu'ulá liñi quinqué' beenchu.
\v 5 Nu lunú rle'e nú riña novio, una'tse cala' ye beenchu, nu uda'tse beenchu.
\v 6 Nu che tucu ulela' rula', ubene tucu chi nú juerte uni: “¡Nze'tala novio; uquia cha'caluhualla!”
\v 7 Che uzetee ye bee una'a ze'e, nu uquixie beenchu nú utsuche' beenchu quinqué' beenchu.
\v 8 Nu sayu' beenchu enu lá auya' aceite uni beenchu lu sayu' sa'beenchu enu nuya' tsiña aceite': “Ala' chiu'u arqui'hua uli'quihua lle'na aceite'hua chu'u liñi quinqué'ru, xne enta yalala quinqué'ru.”
\v 9 Pero bee enu nuya' tsiña aceite ucuaqui: “La chiu'u arqui'ru liqui'rune, xne tunu liqui'rune la riqui'i ni' para li'iru nu ni' para li'ihua. Nzala nú uquiahua elu riquii nu ze'e tsihuane tsi'hua aceite'hua elu riquii.”
\v 10 Pero diquila nú nze tsi beenchu aceite' beenchu, uriña novio. Che uyu'utsia ayu' beenchu enu nucua'a tsiña lu eluchia, cuna novio, nu chu uyacu' ru'u puerta.
\v 11 Luze'elá uriña sayu' bee una'a ze'e, nu uni beenchu: “¡Detá, detá, ala' uxa'la ru'u puerta chu'uru!”
\v 12 Pero ucuaquilla lubeenchu: “Nia luhua nú la xa'lane xne la chuluahua.”
\p
\v 13 Chequie uni Jesuse lubee bene ze'e:
\p ―Ucua'a tsiñahua, xne la ri'ihua beya' xi bichia nu xi hora riña zeca Li'á Bene enu uxe'la Diose.
\s Ejemplu' dimi
\r (Lc. 19:11-27)
\p
\v 14 ’Le'ca uni Jesuse stucu ejemplu lubee bene'nu: Elurnibiya' Diose neca xi neca nú uri'i tucu bene enu nza istu, pero ante nú challa ubixiaxulla bee moso'lla para nú tsa'nalla dimi'lla lubeei.
\p
\v 15 ’Lu tucu moso' ze'e udete'lla ayu' mili, nulu stucui udete'lla chiucu mili, nulu stucui udete'lla tucu mili. Scua udete'lla yabeei tucu nú aca cada tucua beei ri'inu beei berexe. Cheelá nzalla istu.
\v 16 Moso' enu uyucu ayu' mili bexu, uri'inui dimi cua' berexe nu uri'i ana se sayu' mili bexu mase.
\v 17 Le'ca scua uri'i moso' enu uyucu chiucu mili, uri'i berexe cuna dimi cua', nu uri'i ana se xiucu mili mase.
\v 18 Pero moso' enu uyucu tucu mili, uduche' a'chi'i dimi' patron ze'e liñi tucu i'chiu nú uda'ñii lu yuu.
\p
\v 19 ’Chequie xee tiembu uya patrón' bee moso' cua', che ubenchila' zecalla nu uquixiella unacu'lla cuenta' dimi'lla.
\v 20 Nu rlutila uya moso' enu uyucu ayu' mili lulla, nu udete' cuendai ayu' mili bexu'lla nu cuna se sayu' mili bexu lli'ñine, che uni moso' ze'e lu patron'i: “Detá, li'ilu uliqui'lu ayu' mili bexu ya nu nguie se sayu' mili bexu lli'ñine nú uri'á ana dete cuenda yaalu.”
\v 21 Che uni patron'i lui: “Neca nze'ca nú uri'ilu, necalu tucu bene nze'ca. Nu uri'ilu tucu nú necane, nu lunú uri'ilu tucu nú necane lu lle'na nú uliquia lulu, nee tsa'nalá huaxilá nú tsa'na lulu. Uyu'u nu ñia utsu arqui' cuna li'á.”
\v 22 Chela uriña moso' enu uyucu chiucu mili bexu, nu uni lulla: “Detá, uliqui'lu chiucu mili bexu ya, nu nguie se xiucu mili bexu lli'ñine nú uri'á ana dete cuenda yalu.”
\v 23 Che uni patron'i lui: “Neca nze'ca nú uri'ilu, necalu tucu bene nze'ca. Nu uri'ilu tucu nú necane nu lunú uri'ilu tucu nú necane lu lle'na nú uliquia lulu, nee tsa'nalá huaxilá nú tsa'na lulu. Uyu'u nu ñia utsu arqui' cuna li'á.”
\p
\v 24 Pero chenu uriña moso' enu uyucu tucu mili bexu, uni lu patron'i: “Detá, li'á nediyaa nú la lu'cu arqui'lu bee bene, nu riuculu ula'cu elu lá ri'ilu riña' nu rri'ilu ula'cu elu lá du'lu nii.
\v 25 Enze'e ulliquia, nu uya'a uduche' a'chia'a dimi'lu luyuu. Pero nguie dimi'lu dete cuenda nee.”
\v 26 Che uni patron'i lui: “Necalu tucu moso' enu necha rri'i nu nebichiu. Tunu nediya'lu nú riucua'a ula'cu nú lá ri'á riña'lu nu rri'á ula'cu elu lá du'a nii,
\v 27 ¿xiquie nú né du'lu dimia banco? Nu chenu benchila'a ayucua'a dimia cuna lli'ñine.”
\v 28 Che uni patron ze'e lubee bene enu nucua'a ze'e: “Uxihua tucu mili bexu cua' ya benecua', nu ude'te'huane ya bene enu nzenela chi'i mili bexu.
\v 29 Xne bene enu rlu'culane ati'la' nze'e huaxiláe, nu hasta nú lu'cu sobrallae, pero bene enu lle'natsia nú rlu'cu, hasta lu lle'na nú rlu'culla yetsu yalla.
\v 30 Nu moso' enu la zibi' quie', uluahuai eli'ya' elu necabe nzu, nu ze'e una'i nu acuxa' layai.”
\s Chenu hualu Jesuse lu cuenda' ye bee bene iliulabe
\p
\v 31 ’Chenu nze'ta zeca Bene enu uxe'la Diose nze'tanu cuna poder nú rlu'cunu, nu cuna ye bee ángele'nu para nú zucunu lu xleta elu nibiya'nu.
\v 32 Nu ye bee bene iliulabe yete'sa' lunu, nu huachunu beella letasa' beella, xi rri'i bene enu rriucu bee sanchi nú rluachulla sanchi leta bee chipa.
\v 33 Nu bee bene enu neca bee bene'nu cua'anu bee nze'e chube'nu nu bee bene enu laca bee bene'nu cua'anu bee nze'e chubeca'nu.
\v 34 Che li'inu enu neca arre ninu lubee bene enu nucua'a chube'nu: “Utehua yehua bee enu uri'i le'yala Pa liñibe. Nu uyu'uhua liñibe elu rnibiya'nu elu utsuche'lanu para li'ihua desde chenu uquixie iliulabe.
\v 35 Xne chenu ulia'naa uliqui'hua nú udacua, nu chenu ubichia uliqui'hua nú ungüa'a, nu chenu unzea xi enze bene rene, uliqui'hua elu uya'naa.
\v 36 Nu chenu leca' xucua uliqui'hua xucua, nu chenu unga ritia ube'ta bi'yahua li'á, nu chenu ullutsea ni'cu' ube'ta bi'yahua li'á.”
\v 37 Che ni bee bene enu uri'i nze'ca ze'e: “Detá, ¿xunga ulañi'ru nú ulia'na'lu nu uliqui'ru nú udaculu? Nu ¿xunga ulañi'ru nú ubichi'lu nu uliquiru nú ungüe'lu?
\v 38 Nu ¿xunga ulañi'ru nú unzelu xi unzee bene rene, nu uliqui'ru elu uya'nalu? nu ¿xunga ulañi'ru nú leca' xuculu, nu uliqui'ru xuculu?
\v 39 ¿Nu xunga ulañi'ru nú ritilu nu ubela bi'yaru li'ilu?, nu ¿xunga ulañi'ru nú netselu ni'cu' nu ubela bi'yaru li'ilu?”
\v 40 Nu li'inu enu neca arre, cuaquinu nú ninu: “Li'á nia luhua nú ye nú uri'ihua elietsa lu tucu bee benea mase nú lecati neca nze'e, neca xi neca nú lua uri'ihua elietsa.”
\p
\v 41 ’Che ninu lubee bene enu nucua'a chubeca: “Ulluna'hua lua, li'ihua enu necha uri'i, uquiahua lu quii nú leca xunga yala elu neca para beze'lu cuna bee ángele'i.
\v 42 Xne chenu ulia'naa, né liqui'hua nú acua, nu chenu ubichia, né liqui'hua xi ahua'a;
\v 43 nu chenu unzea xi enzee tucu bene rene né liqui'hua elu aya'naa, nu chenu leca' xucua né liqui'hua xucua nu chenu ungaritia, nu le'ca ullutsea ni'cu' né ye'ta bi'yahua li'á.”
\v 44 Chequie ni bee bene ze'e lunu: “Detá, ¿xunga ulañi'ru nú ulia'na'lu nu ubichi'lu, nu uya nzeelu xi enzee tucu bene rene, urre xunga ulañi'ru nú uzecala'cha'lu xuculu, urre ungaritilu, urre xunga ulañi'ru nú ullutselu ni'cu', nu ne ri'iru elietsa lulu?”
\v 45 Che cuaquinu lubee bene ze'e: “Li'á nia luhua, luye nú né ri'ihua para nú ari'ihua elietsa lubee benea mase nú lecati neca nze'e, le'ca neca xi neca nú lua né ri'ihua elietsa.”
\v 46 Nu bee bene quie' chaa lu castiya nú leca xunga laxu, nu bee bene enu uri'i nze'ca lu'cu elu nehuañi nú leca xunga laxu liñibe.
\c 26
\s Uri'i bee bene elliebacu' xa modo utibeei Jesuse
\r (Mr. 14:1-2; Lc. 22:1-2; Jn. 11:45-53)
\p
\v 1 Chenu ulaxu uni Jesuse scua lubee bene, che uninu lubee bene'nu:
\p
\v 2 ―Li'ihua nediya'hua nú xiucutsia bichia rri'i nú aca eliñi baxcu, nu li'á Bene enu uxe'la Diose dete' cuenda bene li'á lubee bene para nú quie'e beei li'á lu cruse.
\p
\v 3 Chequie bee ule'ya enu rnibiya' lubeelá bee ule'ya, cuna bee ulaxcuela enu reca ley nu cuna bee usticia' bee bene Israel, uyetesa' beei ru'u ele'ya ni'i ule'ya Caifás enu rnibiya' lubeelá bee ule'ya.
\v 4 Nu ze'e ubedichia' beei nú xa modo zequienu beei Jesuse para nú na'tse beei li'inu nú uti beei li'inu.
\v 5 Pero unibeei lusa'beei:
\p ―La ria'ahua scua diqui nú reca eliñi para nú la tsu reche bee bene.
\s Tucu una'a udu' perfume equie Jesuse
\r (Mr. 14:3-9; Jn. 12:1-8)
\p
\v 6 Chenu nzu Jesuse eyeche Betania, ni' Simón enu ri'chia bene leproso,
\v 7 che uriña tucu una'a lunu nu nuya'nchu tucu frasco perfume nú chiqui' huaxi seca, nu udu'nchue equienu chenu nzucunu lu mexa. 
\m
\v 8 Chenu ulañi' bee bene' Jesuse nucua', ulee beella nu unibeella lusa'beella:
\p ―¿Xinu uti'chianchu perfume cua' scua? \fig 10 Mary anointing Jesus|CN01778B.TIF|COL|||San Mateo 26:8|\fig*
\v 9 Ala' a'la aiqui perfumecua' para nú ri'inchu elietsa lubee bene enu seca elitsi.
\p
\v 10 Nu chenu ubene' Jesuse nú uni beella, che uninu:
\p ―¿Xinu rlehua lu una'a quie'? Nu lunú uri'inchu lua neca nze'cae.
\v 11 Xne bee bene elitsí siempre nucua'a letahua, pero li'á la tsua siempre letahua.
\v 12 Nu lunú udu' una'a quie' perfume equiea, neca nucua' nú nzuche'la cuerpoa chenu achi'a.
\v 13 Li'á nia luhua nu catse lu iliulabe elu ixiule'e bee bene bedichia' nze'ca' Diose, le'ca nibee bene nú uri'inu una'a quie' li'á, para nú ellu'cu arqui' bee bene li'inchu.
\s Udete' cuenda Judas Jesuse
\r (Mr. 14:10-11; Lc. 22:3-6)
\p
\v 14 Che tucu lu chi'chiucu bee bene'nu enu lee Judas Iscariote, uya lubee ule'ya enu rnibiya' lubeela bee ule'ya,
\v 15 nu uni Judas lubeella:
\p ―¿Calu liqui'hua para nú dete cuendaa Jesuse luhua che?
\p Che udete'beella alallichi'i melu plata yai.
\v 16 Nu desde bichia ze'e ucua'na Judas xneca modo dete' cuendai Jesuse lubee ule'ya.
\s Último exee nú udacunu Jesuse bee bene'nu
\r (Mr. 14:12-25; Lc. 22:7-23; Jn. 13:21-30; 1 Co. 11:23-26)
\p
\v 17 Bichia xee eliñi baxcu chenu racu bee bene Israel pa nú la chu'u levadura equie, che uyabica bee bene' Jesuse lunu, nu unibeella lunu:
\p ―¿Cá niarqui'lu nú nzereche'ru nú da'cuxe'ahua reché baxcu?
\p
\v 18 Chequie uninu lubeella:
\p ―Uquiahua Jerusalén, nzucu tucu bene enu nihua lu: “Singuie rni Maestro: Nze'ta riñala hora'nu, nu niarqui'nu nú acuxenunu bee bene'nu exee baxcu ni'lu.”
\p
\v 19 Che uri'i bee bene'nu tucu nú unibiya'nu nú ri'i beella, nu ureche' beella nú acuxee beella reché baxcu.
\p
\v 20 Chenu uyu'u rula', uzucu Jesuse lu mexa cuna chi'chiucu bee bene'nu,
\v 21 nu diquila nú racuxee beella, uninu lubeella:
\p ―Nia luhua nú tucuhua dete' cuenda li'á para nú atia.
\p
\v 22 Che chiqui' nehuana utsu arqui'beella nu uquixie unedichia' tucua tucua beella lunu, nu unibeella lunu:
\p ―Detá, ¿li'á nze'e la?
\p
\v 23 Nu ucuaqui Jesuse lubeella:
\p ―Enu se'e pa le'ca liñi pliato elu se'a pa nze'e neca enu dete' cuenda li'á lubee bene enu uti li'á.
\v 24 Neli nú li'á Bene enu uxe'la Diose, rqui'ña nú zecaa tucu nú rni lu ichi' Stichia' Diose; pero ¡cue' bene enu dete' cuenda li'á! Máse neca nze'ca lu cuenda' bene ze'e nú né alaxulla.
\p
\v 25 Chequie Judas enu dete' cuenda li'inu, uni lunu:
\p ―Maestro, ¿li'á nze'e la?
\p Che uni Jesuse lui:
\p ―Ahua', li'ilu nze'e.
\p
\v 26 Diquila nú racu beella, una'tse Jesuse tucu pa nu udete'nu che'tsa lu Diose, nu chu ule'enu pa ze'e udete'nu ya beella, nu uninu lubeella:
\p ―Udacuhua pa quie', ninguie' neca cuerpoa.
\p
\v 27 Che chu una'tsenu tucu copa biñu, nu udete'nu che'tsa lu Diose nu chu udete'nu copa cua' ya beella, nu uninu lubeella:
\p ―Uhue' yehua biñu quie',
\v 28 xne neca nucua' renea nú ri'chia chenu atia para nú tsila'a huaxi bee bene iliulabe, xne equie cuenda' nú atia ya'la tucu inziu cuqui nú ri'i Diose perdona stula bee bene.
\v 29 Pero nia luhua nú la hua'a biñu nú necache'e uva ni' stucu bese, hasta bichia nú hua'anuahua biñu cuqui liñibe elurnibiya' Diose.
\s Udixiule'e Jesuse nú ni Pedro nú la chululla li'inu
\r (Mr. 14:26-31; Lc. 22:31-34; Jn. 13:36-38)
\p
\v 30 Chenu ulaxu ungula beella canto lu Diose, che chu nzuebeella dañi nú lee Olivos.
\v 31 Che uni Jesuse lubeella:
\p ―Yehua tsana' arqui'hua li'á rula' quie', tucu nú rni lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Utia bene enu rriucu bee sanchi, nu ri'chialetse beeií.”
\v 32 Pero chenu huañi zecaa, rlutilaa nza'a Galilea, cheelá riñahua ze'e.
\p
\v 33 Chequie uni Pedro lu Jesuse:
\p ―Añinzuca nú tsana' arqui' yebeella li'ilu. Pero li'á la tsana arquia li'ilu.
\p
\v 34 Che uni Jesuse lu Pedro:
\p ―Nia lulu nú nee rula' quie' ante nú bixia tiula, unilalu chuna bese núla chululu li'á.
\p
\v 35 Pero uni Pedro lunu:
\p ―Mase nú atia cuna li'ilu, la cachia nú nu'lua li'ilu.
\p Nu le'ca scua uni ye beelá bee bene'nu lunu.
\s Unacu' Jesuse lu Diose tucu luhuare elu lee Getsemaní
\r (Mr. 14:32-42; Lc. 22:39-46)
\p
\v 36 Che uriña Jesuse cuna bee bene'nu tucu luhuare nú lee Getsemaní, nu uninu lubeella:
\p ―Ucua'ahua ca'a, diquila nú nzenacua lu Diose inchiu'.
\p
\v 37 Che chu nzenunu Pedro cuna rucu lliana' Zebedeo, nu uquixie nú chiqui' nehuana nzu arqui'nu hasta nú lixiua' nzu arqui'nu,
\v 38 nu uninu lubeella:
\p ―Chiqui' nehuana nzu arquia hasta nú se'ca nú atia, ya'nasca'hua ca'a, nu ucua'a naahua cuna li'á.
\p
\v 39 Che chu nza Jesuse lle'na enza lu ze'elá, nu utsu lliquinu hasta nú uti'nu tequienu lu yuu, nu unacu'nu lu Diose nú uninu:
\p ―Paa, tunu nu' modo utsila'a li'á lunú nehuana enta zecaa, pero la acatsia tucu nú niarquia, acatsia tucu nú niarqui'lu. \fig 11 Jesus praying in garden|CN01810B.TIF|COL|||San Mateo 26:39|\fig*
\p
\v 40 Chenu ubenchila' zecanu elu nucua'a bee bene'nu, ulluna'nu beella nú ra'tse beella, nu uninu lu Pedro:
\p ―¿Xie' lá riqui'hua acua'anahua masia tucu hora cuna li'á la?
\v 41 Ucua'a nahua nu una'cuhua lu Diose para nú la ri'i beze'lu ana luhua. Xne li'isihua chiqui' nu' ana arqui'hua nú ri'ihua tucu nú neca nze'ca, pero la riqui' cuerpo'hua.
\p
\v 42 Bese rrucu nú uya na'cunu lu Diose uninu:
\p ―Paa, tunu leca modo nu la zeca lunú nehuana nzu nú zecaa, acatsia tucu nú niarqui'lu che.
\p
\v 43 Chenu ubenchila' zecanu elu nucua'a beella, ulañi'nu nú ra'tsea'la beella stucu bese xne uri'i cala' ana lubeella.
\v 44 Nu utsa'nanu beella ze'e nu uya na'cu'nu lu Diose bese rriuna cuna bee bedichia' nú unilanu.
\v 45 Chenu ubenchila'nu elu nucua'a beella, uninu lubeella:
\p ―¿Xie' ra'tsesca'hua nu sulachisca'hua la? Nu li'á Bene enu uxe'la Diose, uriñala hora nú dete' cuenda bene li'á lubee bene enu necha rri'i.
\v 46 Uzetehua ne cha'ahua nee, xne axula nze'ta enu dete' cuenda li'á.
\s Una'tse bee bene Jesuse
\r (Mr. 14:43-50; Lc. 22:47-53; Jn. 18:2-11)
\p
\v 47 Rdichia'nusca' Jesuse bee bene'nu chenu uriña Judas, enu neca tucu lu chi'chiucu bee bene'nu, uriñayui huaxi bee bene enu nuya' espada cuna acarute lunu. Nu una'tse beei Jesuse xne unibiya'la bee ule'ya enu rnibiya' lubeela bee ule'ya cuna bee usticia Israel nú acane scua.
\v 48 Nu Judas enu udete' cuenda Jesuse unilai lubee bene ze'e xa ri'i chenu dete' cuendai li'inu, nu uni lubeella:
\p ―Nee enu acua bichiu' xeca, nze'ella nu nze'e na'tsehua.
\p
\v 49 Chequie chenu uriña Judas ze'e uya bicai lunu nu uni:
\p ―¡Malune, Maestro! Nu chu udacui bichiu' xecanu.
\p
\v 50 Che uni Jesuse lu Judas:
\p ―Amigo, uri'i lunú nze'talu ri'ilu.
\p Che chu una'tse bee bene ze'e Jesuse para nú uya' beei li'inu.
\p
\v 51 Che tucu bee bene enu nzunu Jesuse ze'e uhua espada' nu uchiecu'lla tucu diaca moso' ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya.
\v 52 Chequie uni Jesuse lulla:
\p ―Udu'che' espada'lu xne ye bee bene enu rri'i xu cuna espada, le'ca cuna espada atilla.
\v 53 ¿Xie' la ri'ilu beya' nú nu' modo nacua lu Paa liñibe, nu chu xe'lanu huaxi mili bee ángele'nu enu ri'i elietsa lua la?
\v 54 Pero tunu ri'á scua, ¿xneca modo yalu tucu nú nequie lu ichi' Stichia' Diose elu rni nú scua riala zecaa?
\p
\v 55 Che chu uninu lubee bene ze'e:
\p ―¿Xinu nze'tahua cuna espada nu cuna acarute para nú uya'hua li'á xi neca tucu huana'? Ye ye'e nzua letahua uzeteahua Stichia' Diose liñi indu llene Jerusalén, nu né na'tsehua li'á.
\v 56 Pero ye bee nucua' unga para nú yalu tucu nú nequie lu ichi' Stichia' Diose nú uquie'e bee profeta.
\p Chequie ye bee bene'nu utsana' arqui'beella li'inu nu uyecaxu'u beella nzuebeella.
\s Nzu Jesuse lubee usticia
\r (Mr. 14:53-65; Lc. 22:54-55, 63-71; Jn. 18:12-14, 19-24)
\p
\v 57 Che bee bene enu una'tse Jesuse unguya' beei li'inu ni'i Caifás, ule'ya enu rnibiya' luye bee ule'ya, ze'e neyete'sa' bee ulaxcuela enu reca ley cuna bee usticia' bee bene Israel.
\v 58 Nu istu istu nzequie Pedro Jesuse hasta ru'u ni'i ule'ya ze'e, nu chenu uriña Pedro ru'u ni'i ule'ya ze'e uzuculla leta bee bene enu rriucu ze'e para nú lañi'lla xi ri'inu bee benecua' Jesuse.
\p
\v 59 Chequie bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya, nu cuna ye bee usticia ucua'na beella xa modo ta' beella eluquichia' Jesuse para nú atinu.
\v 60 Pero lá llela' beella xi eluquichia' ata' beella li'inu añinzuca nú huaxi bee bene uni nú la neli contra li'inu, che luze'elá uriña xiucu bene enu le'ca uni nú la neli contra li'inu,
\v 61 nu unibeei:
\p ―Benequie' uni: “Li'á aca chila indu' Diose nu reche' zecane lu chunatsia bichia.”
\p
\v 62 Chequie utsuli ule'ya enu rnibiya' lu ye bee ule'ya nu unilla lu Jesuse:
\p ―¿Xiquie nú lecalí xi cuaquilu? ¿Xi nucua' rnibeei lu cuenda'lu?
\p
\v 63 Pero lecalí xi ucuaqui Jesuse. Che uni ule'ya ze'e lunu:
\p ―Equie cuenda' Diose enu nehuañi, uni'i nú neli neca lua tunu li'ilu necalu Cristo lli'ñi Diose.
\p
\v 64 Che ucuaqui Jesuse nú uninu:
\p ―Li'á nze'e. Nu le'ca nia luhua nú lañi'hua li'á Bene enu uxe'la Diose nú nzucua'a cue'tsenu chúbe, li'inu enu rlu'cu ye poder, nu le'ca lañi'hua nú nzela liñi xcabe enza liñibe.
\p
\v 65 Chenu ubene' ule'ya ze'e nucua' che utsalla xuculla, nu unilla:
\p ―Lu Diose rni nucua' bedichia' nú necha neca, ¿xinu la'na'lá'ahua testigo? Li'ihua ubene'lá'hua bee bedichia' nú necha neca uni nucua' lu Diose.
\v 66 ¿Xa nihua nee?
\p Che ucuaqui bee bene ze'e nú unibeei:
\p ―Riala nú ati nucua'.
\p
\v 67 Che utsuxene beei lunu nu udiñi beei li'inu, nu nu' beei enu udichiue lunu.
\v 68 Nu unibeei lunu:
\p ―Tunu li'ilu necalu Cristo, ¡uni' ti udiñi li'ilu!
\s Uni Pedro nú la chululla Jesuse
\r (Mc. 14:66-72; Lc. 22:56-62; Jn. 18:15-18, 25-27)
\p
\v 69 Diquila nú nzucu Pedro ru'u eli'ya' ni'i ule'ya ze'e, che uyabica tucu criada' ule'ya ze'e lu Pedro, nu uninchu lulla:
\p ―Se'ca nú le'ca nuulu enzenuulu Jesuse enu neca bene lu iliu Galilea.
\p
\v 70 Pero utsacu' arqui' Pedro nú nu'lulla Jesuse lubee bene ze'e, nu unilla:
\p ―La ri'á beya xi rnilu.
\p
\v 71 Che chu nza Pedro enza ru'u puerta eli'ya' ze'e, nu ze'e ulañi' stucu criada li'illa nu uninchu lubee bene enu nucua'a ze'e:
\p ―Le'ca nuu benecua' enzenu Jesuse bene eyeche Nazaret.
\p
\v 72 Chequie utsacu' arqui' zeca Pedro stucu bese nú la chululla Jesuse, nu uquie'ella Diose nú unilla:
\p ―La chulua benecua'.
\p
\v 73 Nu luze'etsia bee bene enu nucua'a ze'e uyabica beei lu Pedro, nu unibeei lu Pedro:
\p ―Ache nze'ca rlube' nú necalu tucu bene' bene cua', xne rdichia'lu tucu nú rdichia' beei.
\p
\v 74 Pero utsuta' Pedro nú unilla:
\p ―Dete' Diose castiya li'á tunu la nia nú neli neca la chulua bene cua'.
\p Nu che hora ze'e ubixia tucu tiula.
\p
\v 75 Che ullu'cu' arqui' Pedro lunú uni Jesuse lulla: “Ante nú bixia tiula unilálu chuna bese nú la chululu li'á.” Che chu uchiu'u Pedro ru'u eli'ya' ze'e nu chiqui' unguna'lla nú nehuana nzu arqui'lla.
\c 27
\s Uyayu bee bene Jesuse lu Pilato
\r (Mr. 15:1; Lc. 23:1-2; Jn. 18:28-32)
\p
\v 1 Chenu uye'e lu yuu, uyetesa' ye bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee usticia Israel nu unga tucu necatse stichia' beella nú xa modo ri'i beella para nú ati Jesuse.
\v 2 Che ullica'cu beella Jesuse unguya' beella lu gobernador Poncio Pilato.
\s Xa unguti Judas
\p
\v 3 Nu Judas enu udete' cuenda Jesuse, chenu ulañi'i nú necala nú atinu chiqui' necha ulle'cai, nu uya de'te cuenda zecai ala llichi'i melu plata lubee ule'ya enu rnibiya', cuna lubee usticia Israel,
\v 4 nu uni lubeella:
\p ―Uri'á dula xne udete cuendaa tucu bene enu lecaxi uri'i para nú ati.
\p Nu ucuaqui beella lu Judas:
\p ―¿La biya'ru enze'e? ¡Necatsiahua' cuenda'lu!
\p
\v 5 Chequie uya utsi'qui Judas bee melu ze'e liñi indu llene Jerusalén, nu chu uya tsi'i añii nu ungutii.
\p
\v 6 Che uquiete'sa' bee ule'ya enu rnibiya' bee melo ze'e, nu uni beella lusa' beella:
\p ―Leca modo dua'ahua melu quie' liñi alcancía elu nu' dimi u'na, xne necane melo nú uyaxu nú ati tucu bene.
\p
\v 7 Che chu unga tucu necatse stichia' beella nú tsi beella tucu yuu elu rlua bee bene yuu nú recache' exqui'ñia cuna dimi ze'e, para nú aca ze'e pandiuñi elu achi' bee bene rene.
\v 8 Enze'e hasta nee lee yuu ze'e, yuu rene.
\v 9 Scua uyalu tucu nú uni profeta Jeremías chenu unilla: “Uyucu bee bene ala llichi'i melo plata (precio nú uni bee bene Israel nú secanu),
\v 10 nu cuna melo cua' utsi beella tucu yuu elu rlua bene yuu nú recache'e exqui'ñia, tucu nú uni Diose lua nú acane.”
\s Unedichia' Pilato lu Jesuse
\r (Mr. 15:2-5; Lc. 23:3-5; Jn. 18:33-38)
\p
\v 11 Chenu uyayu bee bene Jesuse lu gobernador Poncio Pilato, che unedichia'lla lu Jesuse, nú unilla:
\p ―¿Li'ilu necalu arre' bee bene Israel la?
\p Che uni Jesuse lulla:
\p ―Ahua', tucu nú unilu scua necane.
\p
\v 12 Nu chenu rta'quiya bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee usticia' bee bene Israel li'inu, lecalí xi ucuaquinu.
\v 13 Che uni Pilato lunu:
\p ―¿Xie' la yene'lu ye beenú rni cundra bee benecua' lu cuenda'lu la?
\p
\v 14 Pero ni' tucu bedichia' né cuaqui Jesuse lu pilato, che chiqui' nzenu arqui'lla.
\s Unibiya' bee bene nú ati Jesuse
\r (Mr. 15:6-20; Lc. 23:13-25; Jn. 18:38–19:16)
\p
\v 15 Nu bee bichia ze'e reca eliñi baxcu neca costumbre' Poncio Pilato nú rla'alla tucu bene enu nchiñi ni'cu', tatse tucu bene enu nacu' bee bene nu la'a.
\v 16 Le'ca bee bichia ze'e nchiñi tucu bene enu lee Barrabás ni'cu', nu ye bee luhuare nediya'la' bee bene ti necalla.
\v 17 Nu chenu neyete'sa'la bee bene ze'e, unedichia' Pilato lubeella nú unilla:
\p ―¿Ta bene enu niarqui'hua nú la'a: Barrabás la?, urre ¿Jesuse enu rni bee bene nú neca Cristo la?
\p
\v 18 Uni Pilato scua xne uri'illa beya' nú equie nú riatsia arqui'beella enze'e udete' cuenda beella Jesuse lulla.
\p
\v 19 Chenu uzucu Pilato elu rnibiya'lla nu rlualulla lu cuenda' Jesuse, uriña tucu resuna' una'alla lulla nú uninchu lulla: “La ri'chialu benecua' xne lecaxi equiya rlu'culla, xne necha uni xcala'a rula' quie' lu cuenda'lla.”
\p
\v 20 Pero bee ule'ya enu rnibiya' lubeelá bee ule'ya cuna bee usticia' bee bene Israel udu' beella arqui' bee bene enu nucua'a ze'e nú nacu' beei lu Pilato nú la'alla Barrabás, nu ati Jesuse.
\v 21 Chequie unia'la Pilato lubeei:
\p ―¿Ta lu rucu beella niarqui'hua nú la'a che?
\p Che uni bee bene ze'e lulla:
\p ―Ula'a Barrabás.
\p
\v 22 Nu uni Pilato lubeella:
\p ―¿Nu xi ri'inua Jesuse enu rni bee bene nú neca Cristo?
\p Che uni ye beella:
\p ―¡Uquie'e nucua' lu cruse!
\p
\v 23 Nu uni Pilato lubeella:
\p ―Pero ¿xi nú necha neca uri'illa?
\p Che stucua'la urixialibeella nú uni beella:
\p ―¡Uquie'e nucua' lu cruse!
\p
\v 24 Chenu uri'i Pilato beya' nú laria'lla ana tsulla lubee bene ze'e sino que maselá rixialibeei, che unibiya'lla nú ye'tayu tucu bene inza, nu unalla ante lu ye bee bene ze'e, nú unilla:
\p ―Lecaxi culpaa nú ati bene cua', necatsia nucua' cuenda'hua.
\p
\v 25 Che uni ye bee bene ze'e lu Pilato:
\p ―¡Neca nucua' culpa'ru cuna bee lli'ñiru, nú ati benecua'!
\p
\v 26 Chequie ula'a Pilato Barrabás, nu chu unibiya'lla nú zete'che' bee sundado Jesuse, nu udete' cuendalla li'inu lubee sundado para nú quie'e beei li'inu lu cruse.
\p
\v 27 Che unguya' bee sundado ze'e Jesuse liñi palacio' gobernador, elu uyetesa' ye beei lunu.
\v 28 Che ulua beei xucunu, nu ungutu beei li'inu tucu laquie neluu,
\v 29 nu ureche'e beei tucu ellu'ñi nú necache' eche uzucu' beei equienu, le'ca uzucu' beei tucu bara yanu chube. Che chu utsulliqui beei lunu nu xitse uri'chia beei li'inu nú unibeei lunu:
\p ―¡Huañi arre' bee bene Israel!
\p
\v 30 Nu le'ca utsuxene beei lunu, nu mismo bara nú udete' beei yanu unguxi beei yanu udu'beei equienu.
\v 31 Chenu ulaxu nú xitse uri'inu beei li'inu, ulua zeca beei laquie neluu nú ungutu beei li'inu, nu ungutu zeca beei nú necaca xucunu li'inu. Che unguya' beei li'inu para nú quie'e beei li'inu lu cruse.
\s Uquie'e beei Jesuse lu cruse
\r (Mr. 15:21-32; Lc. 23:26-43; Jn. 19:17-27)
\p
\v 32 Chenu nzenu beei Jesuse nú quienu lu cruse ulla'ca beei tucu bene eyeche Cirene, enu lee Simón, che unibiya' bee sundado ze'e lulla nú uya'lla cruse' Jesuse.
\p
\v 33 Nu chenu uriña beei tucu luhuare nú lee Gólgota, nu rni nucua' Lluca equie bene nguti.
\v 34 Ze'e udete' beei biñu nú nucha inza nú nelá güe'nu, pero chenu uti'ñia'nue, né zelanu agüe'nue.
\p
\v 35 Chenu ulaxu nú uquie'e bee sundado ze'e Jesuse lu cruse, urita beei tucu rifa equie xucunu para nú ritsi'beei xucunu lu sa'beei. Scua uyalu tucu nú uquie'e tucu profeta lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Ita bee sundado tucu rifa equie xucua bi'ya ta beei ri'i anae.”
\v 36 Che chu ucua'a beei ze'e para nú ri'iucu beei li'inu.
\v 37 Nu equie cruse'nu uquie'e beei tucu letrero nú rni xinu uquie'e beei li'inu lu cruse. Nu letrero ze'e rni: “Neca ninguie' Jesuse arre' bee bene Israel.”
\p
\v 38 Le'ca uquie'e bee sundado ze'e chiucu huana' lu tucua cruse, tucu nze'e cue'tsenu chube nu stucu nze'e cue'tsenu chubeca.
\v 39 Nu bee bene enu udete lunu ze'e, uri'qui equie beei nu rnibeei bee bedichia' nú necha neca lunu,
\v 40 nu rnibeei lunu:
\p ―Manú unilu nú chilalu indu llene Jerusalén nulu chunatsia bichia reche' zecalue, utsila'a li'ilu nee. Tunu neli'ilu nú necalu lli'ñi Diose, ulaca lu cruse cua'.
\p
\v 41 Le'ca scua bee ule'ya enu rnibiya' lubeelá bee ule'ya cuna bee ulaxcuela enu reca ley, cuna bee fariseo nu cuna bee usticia Israel, uni beella huaxi bee bedichia' nú necha neca lunu, nu unibeella lusa'beella:
\p
\v 42 ―Utsila'a nucua' bee bene, pero laca nucua' tsila'a nucua' li'i nucua'. Tunu neca nucua' arre' bee bene Israel, chu laca nucua' lu cruse nu che chili arquia'ahua nucua'.
\v 43 Nzelí arqui' nucua' Diose, nee tsila'a Diose nucua' tunu secanu nucua', xne rni nucua' nú neca nucua' lli'ñi Diose.
\p
\v 44 Nu hasta bee huana' enu nequie lu stucu cruse cue'tsenu unibeei bee bedichia' nú necha neca lunu.
\s Chenu unguti Jesuse
\r (Mr. 15:33-41; Lc. 23:44-49; Jn. 19:28-30)
\p
\v 45 Chenu unga rrebichia ucabelí diquineca lu iliulabe, hasta rquie chuna uche.
\v 46 Nu rquie chuna uche ze'e, urixiali Jesuse nu uninu:
\p ―Elí, Elí, ¿lama sabactani?, rni bedichia' cua': Diosea, Diosea, ¿xinu utsana' arqui'lu li'á?
\p
\v 47 Chenu ubene' bee bene enu nucua'a ze'e nú uninu scua, che unibeei lusa'beei:
\p ―A'a rixialla profeta Elías.
\p
\v 48 Che chu uyaxu'u tucu beei nu ucuacha nze'e tucu esponja lu inza vinagre, nu uzucu'i lli'i tucu ixi', nu uti'i esponja cua' ru'u Jesuse para nú güe'nu inza vinagre cua'.
\v 49 Pero texcua'a beei enu nucua'a ze'e uni:
\p ―La ri'inululla scua bi'ya se nze'ta Elías tsila'a li'illa.
\p
\v 50 Che juerte urixiali Jesuse stucu bese, nu chu ungutinu.
\v 51 Chequie hora ze'e utsa cortina llene nú nzi'quinala liñi indu llene Jerusalén, nu utsa arli'tillune hasta aya nu hasta aquié. Nu unga xuú lu iliulabe nu ule'e bee quielaa,
\v 52 nu uya'la bee eluhua nu uhuañi zeca huaxi bee bene enu nzeli arqui' Diose, bee enu unguti.
\v 53 Che uchiu'u beella liñi eluhua lulá nú uhuañi Jesuse, nu uyu'u beella Jerusalén. Nu ze'e ulañi' huaxi bee bene li'ibeella.
\p
\v 54 Che capitán cuna beelá bee sundadu'lla enu rriucu Jesuse, chenu ulañi' beella nú reca xú nu cuna ye beenú reca, chiqui' ulliqui beella nu unibeella lusa' beella:
\p ―¡Neli nú neca benequie' Lli'ñi Diose!
\p
\v 55 Nu huaxi bee una'a enu uyaquie Jesuse desde Galilea enu uri'i elietsa lunu nucua'a beenchu istu ze'e ri'ya beenchu lunú reca.
\v 56 Leta bee una'a quie' nzu María Magdalena, cuna María na' Jacobo nu José, nu cuna na' bee lliana' Zebedeo.
\s Chenu uhuachi' Jesuse
\r (Mr. 15:42-47; Lc. 23:50-56; Jn. 19:38-42)
\p
\v 57 Chenu uyu'u rula', uriña tucu bene xene enu lee José, necalla bene eyeche Arimatea, nu le'ca uyanzenulla Jesuse.
\v 58 Nu uyalla lu Pilato uyana'culla cuerpo' Jesuse. Che unibiya' Pilato nú dete' cuenda bee sundado cuerpo' Jesuse lulla,
\v 59 nu chu una'tsella cuerpo' Jesuse nu utelallanu tucu sábana nú lecaxi naa
\v 60 nu che uya ca'chi'lla cuerpo' Jesuse liñi tucu eluhua cuqui nú neca stene'lla, nú uda'ñilla liñi tucu quielaa, nu utsacu'lla tucu quiee llene ru'u eluhua ze'e nu chu nzialla.
\v 61 Ru'u eluhua ze'e nzucu María enu neca bene eyeche Magdalena cuna stucu María.
\s Uriucu bee sundado ru'u eluhua' Jesuse
\p
\v 62 Chenu uye'e lu yuu bichia nú sulachi bee bene uya bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee fariseo lu Pilato,
\v 63 nu uni beella lu Pilato:
\p ―Detá, nchiucu' arqui'ru nú chenu nehuañisca' bene enu nequichia' cua', uni nucua' nú detetsia chuna bichia huañizeca nucua' lu eluti.
\v 64 Enze'e unibiya' nú aca ucu ru'u eluhua cua' hasta nú za' chuna bichia para nú la cha bee bene' nucua' rula' che cachi' cuerpo' nucua', nu ni bee bene' nucua' lubee bene nú uhuañi zeca nucua' stucu bese. Xne tunu ri'i bee bene' nucua' scua che masesca'lá aca llene eluquichia' cua' luquelá eluquichia' nú uni nucua' rluti.
\p
\v 65 Che chu uni Pilato lubeella:
\p ―Nucua'acua bee sundado. Para nú ri'i ucue. Uya'hua beei nu utsa'cuta'hua ru'u eluhua ze'e.
\p
\v 66 Che nzuebeella, nu utsacu'ta' beella ru'u eluhua ze'e, nu chu utsa'na beella bee sundado rriucue. \fig 12 The soldiers guarding the tomb|CN01849B.TIF|COL|||San Mateo 27:66|\fig*
\c 28
\s Chenu uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu
\r (Mr. 16:1-8; Lc. 24:1-12; Jn. 20:1-10)
\p
\v 1 Chenu udete bichia nú sulachi bee bene, nu chenu uye'e lu yuu zila' domingo. Che uyabi'ya María Magdalena cuna stucu María ru'u eluhua' Jesuse.
\v 2 Che tu'natsia unga tucu xú nú juerte, xne ulaca tucu ángele' Diose enza liñibe nu uyabica ángele ze'e ru'u eluhua nu uyucunu quiee nú nacu' ru'u eluhua ze'e, nu uzucunu equiee,
\v 3 nu rulu siqui' ángele ze'e xi rulusiqui' lee chenu ria'lane, nu xucunu niquichiu a'quie'e xi nequichi iqui.
\v 4 Chenu ulañi' bee sundado enu rriucu ru'u eluhua ze'e ángele cua', chiqui' unga tse'tse' beei nú ulliqui beei, nu uzana' beei lu yuu xi uzana' benenguti.
\v 5 Che uni ángele cua' lubee una'a cua':
\p ―La lliquihua. Li'á nediyaa nú rla'nahua Jesuse, enu uquie lu cruse.
\v 6 Pero leca'nu ca'a, xne uhuañi zecanu lu eluti tucu nú uninu. Utebi'yacuruhua elu uricu cuerpo'nu ne lañi'hua,
\v 7 nu nee chu uquia tixiule'exuhua lubee bene'nu: “Nú uhuañi zecanu lu eluti, nu rlutilánu nzanu lu iliu Galilea, luquela li'ihua nu ze'e lañi'huanu.” Nucua'tsia neca nú rixiule'a luhua.
\p
\v 8 Chequie uchiu'u beella ru'u eluhua ze'e, nu xexu'u beella nzuella nzetixiule'e beella lubee bene'nu. Diquitse xiqui beella nu le'ca ñia nzu arqui'beella.
\v 9 Chenu nzuebeella ulube'lu Jesuse lubeella inziu nu uninu lubeella. Che uyabica beella lunu nu ulu'cu beella ula'na lunu, nu uchi'chi beella cuchiu'nu,
\v 10 nu uninu lubeella:
\p ―La lliquihua. Uquia tixiule'ehua lubee benea nú cha beella lu iliu Galilea, nu ze'e lañi' beella li'á.
\s Lunú uni bee sundado
\p
\v 11 Diquila nú nzubee bee una'a ze'e, le'ca nzubee chiucu chuna bee sundado eyeche ze'e nzetixiule'e beei lubee ule'ya enu rnibiya' lubeelá bee ule'ya luye nú unga.
\v 12 Che bee ule'ya enu rnibiya' cua' uyabedichia'nu beei bee usticia' bee bene Israel para nú tucu ricuche'tse stichia' beella, nú xi ri'i beella nu che udete' beella huaxi dimi ya bee sundado,
\v 13 nu uni beella lubee sundado ze'e:
\p ―Uni'tsiahua nú rula' chenu ra'tsehua ube'ta bee bene' Jesuse ucachi' cuerpo'nu.
\v 14 Che tunu acabiya' gobernador nucua', li'icaru niru lulla para nú lecaxi ri'inulla li'ihua.
\p
\v 15 Che una'tse bee sundado dimi, nu uri'i beei tucu nú unibeella lubeei nú ri'i beei. Nu eluquichia' cua' nzeli arqui' bee bene Israel hasta bichia quie'.
\s Lunú unibiya' Jesuse nú ri'i bee bene'nu
\r (Mr. 16:14-18; Lc. 24:36-49; Jn. 20:19-23)
\p
\v 16 Che nzubee ye chetu'cu bee bene' Jesuse lu iliu Galilea, equie dañi elu unilanu lubeella nú chue beella.
\v 17 Nu chenu ulañi' beella Jesuse ulu'cu beella ula'na lunu, añinzuca nú nu' beella la chili arqui' nú necanu Jesuse.
\v 18 Che uyabica Jesuse lubeella nu uninu lubeella:
\p ―Uliqui' Diose ye poder lua para nú nibiya'a liñibe cuna luyuu iliulabe.
\v 19 Enze'e uquiahua diqui lu iliulabe uze'te'hua bee bene stichia'a para nú aca beei bee benea. Nu urinzahua beei equie nú lee Pa liñibe, cuna equie cuenda' lli'ñinu nu cuna equie cuenda' Espíritu Santo,
\v 20 nu uze'te'hua bee bene nú zucu' beei ye nú unilaa luhua. Nu nia luhua nú ye bee bichia nzua cuna li'ihua, hasta chenu laxu iliulabe. Amén. 
