\id MRK Lachixío, USFM output from Final pdf Aug 2010 \h San Marcos \toc1 San Marcos \mt1 Bedichia' nze'ca' Jesucristo ​nú uquie'e San Marcos \c 1 \s Chenu uzete' Juan Bautista bee bene Stichia' Diose \r (Mt. 3:1-12; Lc. 3:1-9, 15-17; Jn. 1:19-28) \p \v 1 Singuie uquixie bedichia' nze'ca' Jesucristo, Lli'ñi Diose. \v 2 Hua'tu uhuañi tucu profeta enu lee Isaías enu uquie'e lunú uni Diose, nu uni Diose: \q Xe'laa tucu benea cha rluti lulu, \q para nú tsu tsiñialla bee bene nú zucu' bee bene stichia'lu. \q \v 3 Lu tucu dañi achi elu la nucua'a bee bene \q yene' bee bene chi benequie' nú nilla: \q2 “Utsu tsiñahua arqui'hua xne nze'ta li'inu enu neca Diose'ahua. \q2 Utsana' arqui'hua stulahua para nú yucu arqui'hua stichia'nu.” \m \v 4 Uza' bee bedichia' quie' chenu ube'ta Juan urinzalla bee bene unga nucua' lu tucu dañi achi elu la nucua'a bee bene, nu unilla: \p ―Uche'ehua arqui'hua lu stulahua nu uzu'cu'hua nú rni Diose, para nú ri'i Diose perdona li'ihua che rinzahua. \p \v 5 Chequie uchiu'u huaxi bee bene lubee iliu Judea cuna bee bene eyeche llene Jerusalén uriñabeei lu Juan para nú yene'beei nú rnilla. Che uxucu'dulabeei stulabeei nu urinza Juan li'ibeei re'cu Jordán. \p \v 6 Xucu Juan necache' ichiatsu' camello nu sinchiu nú riu'u xla'culla necache' iti, nu elubacu nú udaculla neca xe'chiu cuna lliña dañi. \v 7 Udixiule'ella lubee bene ze'e nú unilla: \p ―La le'e nú nze'ta tucu bene enu chiqui' nibiya' luquela li'á, ni' nú hua lucunu la yala xne neca equielánu lua. \v 8 Li'á rrinza li'ihua cuna inza, pero li'inu rinzanu li'ihua cuna Espíritu Santo. \s Chenu urinza Juan Bautista Jesuse \r (Mt. 3:13-17; Lc. 3:21-22) \p \v 9 Bee bichia ze'e uchiu'u Jesuse eyeche Nazaret nú nchiucu' lu iliu Galilea. Che uriñanu lu Juan nu urinza Juan li'inu re'cu Jordán. \v 10 Chenu uchiu'u Jesuse lu inza, ulañi'nu nú uya'la liñibe nu nze'ta laca Espíritu Santo equienu. Xi neca tucu paloma. \v 11 Nu uyene tucu chii enza liñibe nu uni chii ze'e: \p ―Li'ilu necalu lli'ñia nu chiqui' se'ca li'ilu nu ñia nzu arquia lulu. \s Chenu uri'i beze'lu preu Jesuse \r (Mt. 4:1-11; Lc. 4:1-13) \p \v 12 Cheelá uri'i Espíritu Santo nú nza Jesuse lu tucu dañi achi elu la nucua'a bee bene. \v 13 Ze'e uya'nanu chiu'a bichia si rula' elu nucua'a bee nañi dañi, che uri'i beze'lu preu li'inu para nú la zucu'nu nú rni Diose. Pero né ri'i beze'lu ana lunu cheelá uriña bee ángele' Diose lunu nu uzibi' bee ángele ze'e lunu. \s Chenu uquixie Jesuse nú uzete'nu bee bene \r (Mt. 4:12-17; Lc. 4:14-15) \p \v 14 Chenu netse Juan ni'cu' uya Jesuse lubee eyeche lu iliu Galilea, nu udixiule'enu bedichia' nze'ca lubee bene nú xa neca lunú rnibiya' Diose. \v 15 Singuie uninu lubee bene ze'e: \p ―Uriñala bichia nú ucuaqui u'na Diose hua'tu. La acaxea' nú enta nú nibiya' Diose lu iliulabe quie'. Enze'e utsana' arqui'hua stulahua nu uchili arqui'hua bedichia' nze'ca' Diose. \s Ubixia Jesuse tacu bee bene enu rucu bee bela para nú aca beella bee bene'nu \r (Mt. 4:18-22; Lc. 5:1-11) \p \v 16 Chenu udete Jesuse ru'u inzatu' Galilea ulañi'nu Simón cuna bichii Andrés nú si'qui beei ixiu nú rucu bela lu inzatu' ze'e xne neca beei enu rucu bela. \v 17 Chequie uninu lubeei: \p ―Utequiehua li'á para nú zeteahua nú nihua lubee bene para nú aca beei benea luhuare nú rucuhua bee bela. \p \v 18 Hora ze'e utsa'na beei ixiu nú rucu bela nu chu nzequie beei li'inu che. \v 19 Lle'natsia enza lu ze'e ulañi' Jesuse Jacobo cuna Juan neca beei lliana' tucu bene enu lee Zebedeo. Nucua'a beei liñi barco' beei rquiela' beei ixiu nú rucu bela. \v 20 Nu ubixia Jesuse li'ibeei, che utsa'na beei pa' beei cuna bee mozo' beei liñi barco nu chu nzuebeei cuna li'inu. \s Chenu uri'iyeca Jesuse tucu bene enu seca ichia' benechiqui' \r (Lc. 4:31-37) \p \v 21 Chenu uriña beella cuna Jesuse eyeche Capernaum. Bichia nú sulachi bee bene Israel, uyu'unu liñi indu' beella nu uquixienu uzete'nu bee bene ze'e. \v 22 Chiqui' nzenu arqui' bee bene ze'e lunú sete'nu xne sete'nu bee bene xi neca tucu bene enu chiqui' rnibiya' nu bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés la zete' beei scua. \v 23 Liñi indu ze'e nzucu tucu niyu enu nchiñi benechiqui' arqui', nu rixiali niyu ze'e nú rni: \p \v 24 ―¿Xinu rri'chialu li'iru Jesuse bene eyeche Nazaret? ¿Uriñalu para nú nitilulu li'iru la? Nu'lua li'ilu nú necalu bene' Diose nu la lu'culu dula. \p \v 25 Chequie uri'inu nú uqui'ya' benechiqui' nu uninu: \p ―¡Uzaca nu uchiu'u arqui' niyu quie'! \p \v 26 Che utsi'qui benechiqui' niyu ze'e lu yuu, nu uri'i ichia ziñia lu niyu ze'e. Nu chiqui' juerte rixialii nu chu uchiu'i arqui' niyu ze'e. \v 27 Che ye bee bene enu nucua'a ze'e uyanu arqui'beei nú unibeei lu sa'beei: \p ―¿Xi nucua'? Nú, ¡neche'e sete' nucua' lia'ahua chiqui' rnibiya' nucua' hasta bee benechiqui' sucu' nú rni nucua'! \p \v 28 Scua yexetsia uri'chia bedichia' diqui lu iliu Galilea lunú uri'i Jesuse. \s Uri'iyeca Jesuse suegra' Pedro \r (Mt. 8:14-15; Lc. 4:38-39) \p \v 29 Chequie chenu uchiu'u beella liñi indu ze'e. Nzenu Jesuse, Jacobo cuna Juan ni' Simón cuna Andrés. \v 30 Ze'e nuxu suegra' Simón nu secalla xlee. Chequie chenu uriña Jesuse ze'e, udixiule'e beei lunu nú ritilla. \v 31 Chequie uyabicanu elu nuxulla nu una'tsenu yalla nu uletsanu li'illa. Hora ze'e uchiu'u xlee nú secalla. Che udete'lla nú udacu beella. \s Uri'iyeca Jesuse huaxi bee bene enu riti \r (Mt. 8:16-17; Lc. 4:40-41) \p \v 32 Chenu uhuatse' bichia nu enta chu'u rula'. Uquixie bee bene nú uriñayu beei ye bee bene enu riti cuna bee bene enu nchiñi benechiqui' arqui' lu Jesuse. \v 33 Uyetesa' ye bee bene eyeche ze'e ru'u ni'i elu nzucunu. \v 34 Uri'iyeca Jesuse bee bene enu riti ye luu bee elichia nú seca beei, cuna nú uhuanu bee benechiqui' arqui' bee bene. Pero né zelanu nú ani bee benechiqui', xne nu'lu beei li'inu. \s Uzete' Jesuse Stichia' Diose lubee bene lu iliu Galilea \r (Lc. 4:42-44) \p \v 35 Chenu lá ye'e lu yuu nu necabesca' nzu uzetee Jesuse nu uchiu'unu eyeche ze'e nu nzanu tucu luhuare elu lecalí ti nu' para nú nacu'nu lu Diose ze'e. \fig 13 Jesus prays alone|CN01698B.TIF|COL|||San Marcos 1:35|\fig* \v 36 Chequie uya Simón cuna beelá bee bene enu neyete'i nu uyacua'na beei Jesuse. \v 37 Chenu ullela' beei li'inu, unibeei lunu: \p ―Huaxi bee bene rcua'na li'ilu. \p \v 38 Che uninu lubeei: \p ―Cha'ahua lubee eyeche axu ca'a para nú le'ca ixiule'a Stichia' Diose lubee bene cua' xne enze'e uriña. \p \v 39 Che udixiule'enu Stichia' Diose lubee bene liñi bee indu' bee bene Israel diqui lu iliu Galilea. Nu uhuanu benechiqui' arqui' bee bene. \s Uri'iyeca Jesuse tucu bene enu ulle'ca elichia nú lee lepra \r (Mt. 8:1-4; Lc. 5:12-16) \p \v 40 Tucu bichia uriña tucu niyu enu seca elichia nú lee lepra lu Jesuse nu utsu lliquii lunu nu uni: \p ―Tunu laca arqui'lu nu' beya' nú ri'iyecalu li'á. \p \v 41 Chequie chiqui' uhua'a arqui' Jesuse niyu ze'e nu uricu'nu yanu equiei nu uninu: \p ―Niarquia nú yeca'lu, uyeca' nee. \p \v 42 Chenu uninu scua, hora ze'e uyeca'i elichia nú secai nu leca' xi nai. \v 43 Che udu' nziunu li'i nu uninu lui: \p \v 44 ―Nia lulu nú la ixiule'elu nucua' lu ni' tucu bee bene nú xa uyeca'lu. Lu ule'yatsia uquiatixiule'e nú uyeca'la'lu. Che dete'lu tucu u'na lu Diose tucu nú unibiya' Moisés, para nú ri'i bee bene beya' nú uyeca'la'lu. \p \v 45 Pero chenu nzia niyu ze'e, né tsacu' arqui'i. A'la mase udixiule'i lu titse bee bene nú xa uri'iyeca Jesuse li'i. Enze'e leca modo nú achu'u Jesuse lu ni' tucu bee eyeche ze'e. Enze'e enzetsianu dañi elu leca' ni'i bee bene. Pero uyasca' huaxi bee bene bee eyeche diqui abenchila' ze'e elu nzucunu. \c 2 \s Chenu uri'iyeca Jesuse tucu bene enu neati cuerpo' \r (Mt. 9:1-8; Lc. 5:17-26) \p \v 1 Xiucu xuna bichia lu ze'e, uyu'u zeca Jesuse eyeche Capernaum nu ungabiya' bee bene ze'e nú nzucunu tucu ni'i. \v 2 Che yexetsia uyetesa' huaxi bee bene ru'u ni'i elu nzucunu ze'e, nu uchee liñi ni'i ze'e, ni' ru'u puerta la aca' riña beelá bee bene, nu udixiule'enu Stichia' Diose lubee bene ze'e. \v 3 Ze'e uriñayuu tacu bene enu nuya' tucu niyu enu neati cuerpo'. \v 4 Pero né ri'i beei ana nú a riña beei hasta lu Jesuse, xne nucua'a huaxi bee bene liñi ni'i ze'e. Enze'e uxa'la beei equie ni'i ze'e, nu cuna camilla ulaca beei niyu enu riti ze'e hasta elu nzu Jesuse. \fig 14 Lowering the paralytic|LB00305B.TIF|COL|||San Marcos 2:4|\fig* \v 5 Chenu ulañi' Jesuse nú nzeli arqui'beei li'inu, che uninu lu niyu enu riti ze'e nu uninu: \p ―Niyu uri'á perdona stulalu nee. \p \v 6 Pero ze'e nucua'a bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés nu uri'i beei elliebacu' nú unibeei: \v 7 “¿Ti neca nucua'? Nú rni nucua' tucu nú neca nucua' Diose. Xne tucutsia Diose rri'i perdona xtula bee bene.” \v 8 Pero hora ze'e uri'i Jesuse beya' lunú rri'i beei elliebacu'. Enze'e uninu lubeei: \p ―¿Xinu uri'ihua ellibacu' scua? \v 9 ¿Ta nú mase neriña' nú aca nú nia lulla: “Uri'á perdona xtulalu”, urre nia lulla: “Uzetee, nu una'tse camiya'lu nu uquia'a”? \v 10 Pero nee lubea luhua nú li'á Bene enu uxe'la Diose rlu'cua nú rnibiya'a lu iliulabe, para nú ri'á perdona stula bee bene. \p Uni Jesuse lu niyu enu riti ze'e: \p \v 11 ―Nia lulu nú uzetee nu una'tse camiya'lu nu uquia'a ni'lu nee. \p \v 12 Hora ze'e uyeca' niyu ze'e nu una'tsei camilla'i nu chu uchiu'i liñi ni'i ze'e. Ulañi' ye bee bene enu nucua'a ze'e nucua' nu unibeei bedichia' nze'ca lu Diose. Nu chiqui' uyanu arqui' ye bee benecua' lunú ulañi' beei nu unibeei. \p ―Lasca' lañia'hua ni' tucu bese lunú ulañia'hua nee. \s Ubixia Jesuse tucu bene enu lee Leví \r (Mt. 9:9-13; Lc. 5:27-32) \p \v 13 Cheelá nza zeca Jesuse ru'u inzatu' Galilea. Ze'e uyetesa' huaxi bee bene lunu nu uzete'nu li'ibeei. \v 14 Chenu udetenu ze'e, ulañi'nu Leví necai lliana' tucu bene enu lee Alfeo. Leví quie' nzucui elu rri'i cubre equie bee impuestos lubee bene nu uninu lui: \p ―Ute quie li'á. \p Nu chu utsuli Leví nu nzai cuna li'inu. \p \v 15 Chenu nzucu Jesuse lu mexa liñi ni'i Leví, cuna bee bene'nu udacununu huaxi bee bene enu rri'i cubre equie bee impuestos cuna bee bene enu la nehuañi tucu nú rnibiya' ley' Moisés, xne nzequie huaxi bee bene cua' li'inu. \v 16 Chequie nucua'a chiucu chuna ulaxcuela enu reca ley' Moisés cuna bee fariseo enu ulañi' nú racunuu Jesuse bee benecua'. Che unibeei lubee bene'nu: \p ―¿Xinu racunuu maestro'hua cuna bee bene enu rri'i cubre equie bee impuesto? ¿Cuna bee bene enu la nehuañi tucu nú rnibiya' ley' Moisés? \p \v 17 Chenu ubene' Jesuse nucua', uninu lubee bene cua': \p ―Bee bene enu la aca riti, la zecala'cha' bee nze'e tucu doctor. Pero bee bene enu riti, rqui'ña bee nze'e tucu doctor. Enze'e nzela nee, para nú bixia bee bene nú che'e arqui'beei lu dula nú rlu'cu beei. Lá yela lubee bene enu rri'i elliebacu' nú la lu'cu dula. \s Udixiule'e Jesuse xa neca equie cuenda' chenu la acu bee bene lunú rlu'cu beei ula'na lu Diose \r (Mt. 9:14-17; Lc. 5:33-39) \p \v 18 Tucu bichia udete' bee bene' Juan Bautista cuna bee fariseo bichia nú né acu beella equie nú rlu'cu beella ula'na lu Diose, nu uriña chiucu chuna bee bene lu Jesuse nu unibeei lunu: \p ―Udete' bee bene' Juan cuna bee fariseo bichia nú né acu beella equie nú rlu'cu beella ula'na lu Diose. ¿Xiquie nú la ri'i bee bene'lu scua? \p \v 19 Chequie ucuaqui Jesuse lubee bene ze'e nú uninu: \p ―¿Xie' la acu bee bene enu nezene' lu tucu tsa'a chenu xia tucu bene chenu nzucusca' bene enu xia ze'e la? Lunú nzusca' bene enu xia ze'e. Enze'e rqui'ña nú acu bee bene ze'e. \v 20 Pero riña bichia chenu la nzua' bene enu xia cuna bee bene. Che si dete' beella bichia nú la acu beella equie nú rlu'cu beella ula'na lu Diose. \p \v 21 ’Lecati quiela' tucu laquie uxu cuna tele'e laquie cuqui xne chenu uxu' laquie cuqui ri'i nú tsaa laquie uxu. \v 22 Le'ca la chu'u biñu cuqui liñi iti uxu xne ri'i biñu cuqui cua' nú tsaa iti uxu, che nitilu biñu cua'a cuna iti uxu. Enze'e rqui'ña nú chu'u biñu cuqui liñi iti cuqui. \s Unguxi bee bene' Jesuse tuu lu trigo bichia nú sulachi bee bene Israel \r (Mt. 12:1-8; Lc. 6:1-5) \p \v 23 Tucu bichia nú sulachi bee bene, udetenu Jesuse bee bene'nu lu yuu elu nu' trigo nu uquixie bee bene'nu unguxi beella tuu lu trigo. \v 24 Chequie unibee fariseo lu Jesuse: \p ―Bi'yacuru, ¿xiquie nú rri'i bee bene'lu lunú la yala ri'i beella bichia nú sulachi bee bene? \p \v 25 Pero uni Jesuse lubeei: \p ―¿Xie' lasca' ulahua elu rni nú xa uri'i David cuna bee bene enu nuulla tucu bese chenu ulia'na' beella la? \v 26 Tiembu nú unga Abiatar ule'ya, enu rnibiya' lubee ule'ya uyu'u David liñi indu' Diose nu udaculla pá nú necale'ya lu Diose. Añinzuca nú ule'yatsia nu' modo nú acu pá cua'. Pero udete'lla pácua' udacu bee bene enu nuulla. \p \v 27 ’Ureche' Diose bichia nú sulachi bee bene, pero lá reche'enu bichia cua' para nú nehuana zeca bee bene bichia cua'. \p \v 28 ’Li'á Bene enu uxe'la Diose le'ca rlu'cua nú rnibiya'a lu bichia nú sulachi bee bene. \c 3 \s Uri'iyeca Jesuse tucu bene enu ubichicu' ya \r (Mt. 12:9-14; Lc. 6:6-11) \p \v 1 Stucu bese chenu uyu'u Jesuse liñi tucu indu' bee bene Israel. Ze'e nzucu tucu niyu enu ubichicu' tucu chú ya. \v 2 Chequie bee bene enu nucua'a ze'e. Nucua'a tsi'ña beei tunu ri'iyeca Jesuse niyu ze'e bichia nú sulachi beei, para nú scua xana bitsi beei lu cuenda'nu. \v 3 Che uni Jesuse lu niyu enu ubichicu' ya ze'e, nu uninu: \p ―Utsuli lubee bene cua' nee. \p \v 4 Nu uninu lubee bene ze'e: \p ―¿Xi riala ri'i bee bene bichia nú sulachi bee bene? ¿Nú neca nze'ca la urre nú necha neca la? ¿Tsila'a bene nú la ati tucu bene la, urre tsana' arqui' bene nú ati tucu bene la? \p Pero lecaxi ucuaqui bee bene ze'e. \v 5 Chequie ubi'yanu lubee bene ze'e nu chiqui' uleenu cuna nú chiqui' nehuana utsu arqui'nu xne la hua'a arqui'beei bee bene, nu uninu lu niyu enu ubichicu' ya ze'e: \p ―Ulí yalu nee. \p Nu chu ulí niyu ze'e yai nu hora ze'e uyeca' yai. \v 6 Pero chenu uchiu'u bee fariseo ze'e, uyete sa' beei cuna bee bene' Herodes nu uri'i beei elliebacu' xneca ri'i beei para nú uti beei Jesuse. \s Chenu nucua'a huaxi bee bene ru'u inzatu' Galilea \p \v 7 Chequie chu nza Jesuse cuna bee bene'nu ru'u inzatu' Galilea, nu nzequie huaxi bee bene li'inu, bee bene Galilea cuna bee bene Judea, \v 8 cuna bee bene Jerusalén, cuna bee bene Idumea, cuna bee bene enu nucua'a stucu chú re'cu Jordán, cuna bee bene enu nucua'a lu iliu Tiro, cuna bee bene enu nucua'a lu iliu Sidón, uya huaxi bee benequie' lunu, xne unga biya'beei nú rri'inu bee milagro nú chiqui' neca equie. \v 9 Enze'e uninu lubee bene'nu, nú tsu tsiña beella tucu barco para nú chu'unu liñi barco ze'e, para nú la ta'cu bee bene li'inu. \v 10 Xne uri'iyecanu huaxi bee bene. Enze'e ye bee bene enu riti uricuya beei lunu, para nú ti' beei ya beei li'inu. \p \v 11 Chequie bee bene enu nchiñi benechiqui' arqui' chenu ulañi' beei Jesuse, utsulliqui beei lunu nu urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Necalu Lli'ñi Diose! \p \v 12 Pero unibiya' Jesuse lubee benechiqui' nú la ixiule'e beei nú ti necanu lubee bene. \s Chenu ucañi Jesuse chi'chiucu bee apóstol'nu \r (Mt. 10:1-4; Lc. 6:12-16) \p \v 13 Cheelá uquie Jesuse equie tucu dañi, nu ubixianu bee bene enu niarqui'nu nú cha cuna li'inu nu uyabica bee benequie' lunu. \v 14 Che ucañinu leta bee bene ze'e, chi'chiucu bene para nú chenu bee benequie' li'inu, cuna nú xe'lanu li'ibeella para nú chetixiule'e beella Stichia' Diose lubee bene. \v 15 Udete'nu nú rnibiya'nu lubeella para nú ri'iyeca beella bee bene enu riti cuna nú lua beella benechiqui' arqui' bee bene. \v 16 Bee ningiue' neca chi'chiucu bee bene enu ucañi Jesuse tuculla lee \li Simón enu le'ca uhualenu, Pedro. \li \v 17 Stuculla lee Jacobo, \li nu stuculla lee Juan, neca rucu benequie' lliana' bene enu lee Zebedeo. \li Uhualee Jesuse rucu lliana' Zebedeo, Boanerges, nu rni nucua' bee lli'ñi beziyu'. \li \v 18 Le'ca ucañi Jesuse Andrés, \li Felipe, \li Bartolomé, \li Mateo, \li Tomás, \li Tadeo, \li Simón, enu ulletse leta tucu partido nú lee cananista, \li \v 19 cuna Judas Iscariote enu udete' cuenda Jesuse. \s Uni bee bene nú ulu'cu Jesuse lunú rnibiya' beze'lu \r (Mt. 12:22-32; Lc. 11:14-23; 12:10) \p \v 20 Chenu ulaxu nú ucañinu chi'chiucu bee benecua' uriñayunu li'ibeella ru'u tucu ni'i, ru'u ni'i ze'e stucua'la bese uyetesa' huaxi bee bene lubeella. Hasta nú né llu'cha'nu acununu cuna bee bene'nu. \v 21 Chenu ungabiya' bee sa'a Jesuse nú reca ze'e. Nzetucu beella li'inu leta bee bene ze'e, xne rni bee bene nú secanu ichia loco. \p \v 22 Pero bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, nze'ta beei enza Jerusalén nu unibeei lusa'beei: \p ―Benequie' rlua benechiqui' arqui' bee bene cuna poder nú rlu'cu beze'lu enu rnibiya' lubee benechiqui'. \p \v 23 Che ubixia Jesuse li'ibeei nu uninu lubeei: \p ―¿Xa modo nú hua beze'lu le'ca sa' bee beze'lu? \v 24 Tucu ubiernu enu rle'e sa'a siempre rliunu sa'a beei nu tunu rliunu sa'beei, laxu nú rnibiya' ubiernu quie' che. \v 25 Le'ca esquie bee bene tucu ni'i tunu liunu sa'a beella laxu bee bene quie' che. \v 26 Le'ca esquie tunu tiliaca' beze'lu le'ca sa' beze'lu ulaxu nú rnibiya' beze'lu che. \p \v 27 ’Nu lecati aca chu'u ni' tucu bene enu naaqui para nú cachi' beei stene'lla, tunu la llica'cuxu beei li'illa. Scua si ri'i beei ana nú cachi' beei stene'lla che. \p \v 28 ’Ixiule'a luhua nú ye bee dula nú rri'i bee bene, nu' perdona' bee dula cua'. Le'ca nu' perdona' ye bee bedichia' chi'qui' nú rni bee bene. \v 29 Pero tatse bee bene enu nichi'qui' lu Espíritu Santo, leca' perdona para bee benecua'. Nzuquietsia beei castiya' beei nú leca xunga laxu. \p \v 30 Uni Jesuse scua xne unibeei nú nchiñi benechiqui' arqui'nu. \s Chenu uni Jesuse nú ti neca na'nu cuna bichinu cuna zananu \r (Mt. 12:46-50; Lc. 8:19-21) \p \v 31 Hora ze'e uriña na' Jesuse, cuna bee bichinu elu nzunu. Pero uya'natsia beella eli'ya' nu uni beella lubee bene enu nucua'a ze'e nú nibeei lu Jesuse para nú ye'tanu rixia beella. \v 32 Nu unibee bene enu nucua'a abenchila' lunu: \p ―Nzu na'lu cuna bee bichilu eli'ya' rla'na beella li'ilu. \p \v 33 Pero uninu lubeei: \p ―¿Ti neca naa nu ti neca bee bichia? \p \v 34 Chequie ubi'yanu lubee bene enu nucua'a diqui abenchila'nu nu uninu: \p ―Ca'a nucua'a bee bichia cuna naa. \v 35 Puese tatse bene enu sucu' lunú riu' arqui' Diose, neca bene ze'e bichia cuna zanaa cuna naa. \c 4 \s Chenu uni Jesuse ejemplu' tucu bene enu nzetu' nii \r (Mt. 13:1-9; Lc. 8:4-8) \p \v 1 Stucu bese uquixie Jesuse sete'nu bee bene ru'u inzatu' Galilea. Lunú uyetesa' huaxi bee bene lunu, enze'e uyu'unu liñi tucu barco nú nzu lu inzatu' ze'e, nu chu uzucunu liñii, diqui nú nucua'a ye bee bene ru'u inzatu' ze'e. \v 2 Che uzete'nu huaxi bee ejemplu lubee bene ze'e. Chenu uzete'nu bee bene uninu lubeei: \p \v 3 ―Uquie'e diacahua ninguie'. Tucu bichia uchiu'u tucu niyu nzetu' nii lu yu'lla. \fig 15 Man sowing seeds|LB00094B.TIF|COL|||San Marcos 4:3|\fig* \v 4 Chenu rdu' niyu quie' nii uzana' lle'na ebichi lu inziu nu chu ulaca bee iñi udacue. \v 5 Lle'na ebichi uzana' leta quiee, elu leca huaxi yuu. Enze'e yexetsia uliñi ebichi quie' xne leca huaxi yuu ze'e. \v 6 Pero chenu unga nelee uri'i be' bichia nú ungu'lune. Lunú la aca aquié nzene lue enze'e ubichii. \v 7 Lle'na ebichi uzana' leta aca eche, chenu uru'cu aca eche. Nézela aca eche cua' nú aru'cue enze'e né ayue. \v 8 Pero ebichi nú uzana' lu yuu nze'ca, uru'cu nze'cae nu chiqui' ñia unguyu'e. Texcua'a bee ebichi cua' unguyu' ala llichi'i ebichi nu texcua'e unguyu' sesenta ebichi nu texcua'e unguyu' tucu ayu'u ebichi. \p \v 9 Le'ca uni Jesuse lubee bene ze'e: \p ―Tatse bene enu niarqui' nú yene' nú rnia quie'e diaca nze'e che. \s Udixiule'e Jesuse xinu uninu bee ejemplu \r (Mt. 13:10-17; Lc. 8:9-10) \p \v 10 Chequie chenu uya'nasca lle'na bee bene cuna Jesuse cuna chi'chiucu bee bene'nu, unidichia' beei lunu: \p ―Xa rni bee ejemplu nú uninu. \p \v 11 Che ucuaquinu nu uninu lubeei: \p ―Li'ihua uliqui' Diose nú ri'ihua beya' xa neca nu rnibiya'nu lunú lasca' ri'ihua beya'. Pero bee bene enu la chili arqui' Diose, setea li'ibeei puro tsia ejemplu. \v 12 Xne mase ri'ya beei, nu mase riene' beei. Pero leca xunga ri'i beei beya'. Scua la benchila' arqui'beei lu Diose, nu la ri'inu perdona stula beei che. \s Udixiule'e Jesuse nú xneca neca ejemplu nú uninu \r (Mt. 13:18-23; Lc. 8:11-15) \p \v 13 Le'ca uni Jesuse lubeei: \p ―¿Xie' la ri'ihua beya' xa neca lunú rnia scua la? ¿Xa ri'ihua beya' beela bedichia' nú niilá luhua che? \v 14 Bene enu udu'u nii neca xi neca tucu bene enu rixiule'e Stichia' Diose lubee bene, \v 15 nu nu' bee bene enu riene' Stichia' Diose, pero la zela beze'lu nú chenala beei Stichia' Diose. Neca bee bene quie' xi neca ebichi nú uzana' ru'u inziu. \v 16 Texcua'a bee bene neca xi neca ebichi nú uzana' leta quiee. Riene' beei Stichia' Diose nu ñia uyucu arqui'beei. \v 17 Pero li'ibeei neca beei xi neca ebichi nú leca huaxi luu. Chequie chenu si'i beei lunú seca beei, urre chenu se'ta bee bene li'ibeei sana' arqui'beei Stichia' Diose. \v 18 Texcua'a bee bene neca xi neca ebichi nú uzana' leta aca eche, riene' beei Stichia' Diose. \v 19 Pero máse nzenu arqui'beei lunú nu' lu iliulabe. Sequienu beei le'catsia li'ibeei, xne niarqui' beei nú lu'cu beei yeene. Chequie chenu nchiñi ye bee nucua' elliebacu' beei, sana' arqui' beei nú riene' beei Stichia' Diose. Lecaxi zibi' nú ubene' beei Stichia' Diose che. \v 20 Pero nu' bee bene enu riene' Stichia' Diose, cuna nú sucu' beei nú rnii, li'ibeei neca beei xi neca ebichi nú uzana' lu yuu nze'ca. Texcua'a beei chenu rixiule'e beei Stichia' Diose lubee bene rri'i beei ana huaxi bee bene. Neca beei xi neca ebichi nú unguyu' ala llichi'i ebichi urre xi neca ebichi nú unguyu' sesenta ebichi urre xi neca ebichi nú unguyu' tucu ayu'u ebichi. \s Chenu udixiule'e Jesuse ejemplu' quinqué \r (Lc. 8:16-18) \p \v 21 Le'ca uni Jesuse lubeei: \p ―¿Leca modo nú du' llie'e tucu quinqué, tunu tsacu' bene tucu caja equiee, urre tsu benene liñi luna? Rqui'ña, nú zucu quinqué cua' elu ayaa, para nú du' llie'e diqui luhuare. \v 22 Le'ca scua, ni' tucu beenú a'chi neca la ya'na nucua' scuatsia riña nú aca che ye bee nucua', nu ni' tucu beenú a'chi' neca la ya'na nucua' scuatsia riña nú acabiya' ye bee nucua'. \v 23 Tatse bee bene enu niarqui' nú yene' nú rnia quie'e diaca nze'e che. \p \v 24 Le'ca uni Jesuse lubeei: \p ―Uri'ihua elliebacu' equie bee bedichia' nú riene'hua. Xne tunu rri'ihua caso Stichia' Diose. Le'ca liqui'nu nú maselá ri'ihua beya' stichia'nu. \v 25 Xne bee bene enu rri'i beya' Stichia' Diose riña nú maselá ri'i nze'e beya' stichia'nu pero bee bene enu lle'natsia rri'i beya' Stichia' Diose, cuna nu la ri'i caso beei stichia'nu. Hasta lunú uri'i beei beya' lle'na niti nucua' arqui'beei. \s Uni Jesuse tucu ejemplu nú xa enta ru'cu tucu ebichi \p \v 26 Le'ca uni Jesuse lubeei: \p ―Elurnibiya' Diose, neca xi neca nú secaa tucu bene chenu nze tu'lla nii lu yu'ulla. \v 27 Xne mase ra'tse bene quie' rula' nu bichia rri'illa riña'. Bichia si rula' rliñi ebichi cuna nú enta ru'cue, pero la ri'illa beya' xa enta ru'cue. \v 28 Xne li'i yuu ze'e rri'i nu enta ru'cu ebichi, rluti rliñii nu recae huañi, cheelá enta tuu lue nu cheelá rayue. \v 29 Nu chenu necane ula'cu, che xiecu' bee benene xne necala tiembu nú yete' sa'e. \s Uni Jesuse tucu ejemplu' ebichi' mestaza \r (Mt. 13:31-32; Lc. 13:18-19) \p \v 30 Le'ca uni Jesuse lubeei: \p ―¿Xa nia luhua para nú ri'ihua beya' xa neca lunú rnibiya' Diose? ¿Nu xi lubea luhua para nú ri'i nze'cahua beya' xa necane? \v 31 Ixiule'a luhua xa neca nú rnibiya' Diose. Necane xi neca ebichi' mestaza. Ebichi quie' chenu riu'e lu yuu, me'elae lu ye bee ebichi nú nu' lu iliulabe. \v 32 Pero chenu uyu'u niila ebichi cua', chequie enta ru'cue nu máse rru'cue lu ye bee huañi hasta bee iñi nu' modo nú rreche'e beeí exlia'tse' beeí lu ellutsa lue cuna nú sulachi beeí lu xca'la'e. \s Xinu uzete' Jesuse puro bee ejemplu \r (Mt. 13:34-35) \p \v 33 Scua uzete' Jesuse Stichia' Diose lubee bene. Uninu huaxi bee ejemplu, hasta lunú uri'itsia beei beya'. \v 34 Siempre uninu bee ejemplu chenu uzete'nu bee bene. Pero chenu nzu li'itsianu cuna bee bene'nu udixiule'enu lubeella xa neca lunú uninu lubee bene scua. \s Uzucu' bii cuna inzatu' nú uni Jesuse \r (Mt. 8:23-27; Lc. 8:22-25) \p \v 35 Le'ca bichia ze'e chenu uyu'u rula' uni Jesuse lubee bene'nu nu uninu: \p ―Cha'ahua stucu chu inzatu'quie'. \p \v 36 Che utsa'na bee bene'nu bee bene ze'e nu uyu'u beella liñi barco cuna Jesuse. Le'ca nza texcua'a bee barco cuna li'ibeella. \v 37 Chequie unga tucu bii juerte lu inzatu' nu utsuli lu inza ze'e nu uquixie uyu'e hasta liñi barco' beella. \v 38 Pero ra'tse Jesuse nuxunu enza rqui' barco ze'e nu necu'cunu tucu almohada. Che ucua'ñi beella li'inu nu uni beella lunu: \p ―¡Maestro! ¿Xinu la ri'i casolo lunú se'ca'ahua nzee chatse'ahua lu inza? \p \v 39 Chequie uzetee Jesuse nu utsuxenu bii, nu uninu lu inzatu' ze'e: \p ―¡Aca xee! \p Nu chu unga xee bii cuna inzatu' ze'e. \v 40 Cheelá uninu lubee bene'nu: \p ―¿Xinu chiqui' xiquihua? ¿Xie'lasca' chili arqui'hua li'á la? \p \v 41 Pero chiqui' ulliqui beella nu unidichia' beella lusa' beella: \p ―¿Ti neca niyu quie' nú hasta bii cuna inzatu' sucu' nú rni nucua'? \c 5 \s Chenu uhua Jesuse benechiqui' arqui' tucu bene eyeche nú lee Gadara \r (Mt. 8:28-34; Lc. 8:26-39) \p \v 1 Chenu uriña beella stucu chú inzatu' ze'e, lu yu'u bee bene eyeche Gadara. \v 2 Hora nú uchiu'u Jesuse liñi barco ze'e uyacha'calu tucu niyu enu nchiñi benechiqui' arqui' li'inu, uchiu'u niyu quie' liñi pantiuñi. \v 3 Xne siempre nehuañi niyuquie' leta bee eluhua' bee bene nguti. Nu lecati ri'i ana lui, mase nú ullica'cuu bee bene li'i cuna cadena. \v 4 Huaxi bese ullica'cuu bee bene cadena yai cuna cuchiu'i, pero chu uchiecu'i cadena nu unga pedasue, nu lecati ri'i ana lui. \v 5 Bichia si rula' enzei leta bee eluhua' bee bene nguti cuna liñi dañi, rixialii nu uchiecu'i li'i cuna quiee. \v 6 Pero chenu ulañi'i Jesuse, nú entanu istusca' chequie xexu'i nze cha'calui li'inu, nu chu utsulliquii lunu. \v 7 Che juerte urixialii nu uni: \p ―¿Xinu riu'ulu cuna li'á Jesuse lliñi Diose liñibe? Ziquia lulu nú la du'lu nú nehuana zecaa. \p \v 8 Uni niyucua' scua, xne rnila Jesuse nú rninu: \p ―¡Benechiqui' uchiu'u arqui' niyu cua'! \p \v 9 Chequie unidichia' Jesuse lu niyu ze'e nú uninu: \p ―¿Ti leelu? \p Che ucuaqui niyu ze'e: \p ―Li'á lea Legión xne huaxi necaru. \p \v 10 Chiqui' uziquiee niyu ze'e lu Jesuse, para nú la xe'lanu bee benechiqui' ze'e enza istu luhuare ze'e. \v 11 Axu dañi ze'e nucua'a huaxi bee cuchi enu racu bee huañi. \v 12 Chequie uziquiee bee benechiqui' ze'e lu Jesuse nú unibeei, uzela nú chu'uru arqui' bee cuchi cua'. \v 13 Che uzela Jesuse nú uchiu'u bee benechiqui' arqui' niyu ze'e, nu uyu'u beei arqui' bee cuchi. Neca bee cuchi quie' tucu chiucu mili beeí. Nu uyecaxu'u beeí nu utsundiqui beeí ru'u qiuee laa nu uzana' beeí hasta lu inza nu chu unguti beeí lu inza ze'e. \p \v 14 Hora ze'e uyecaxu'u bee bene enu rriucu bee cuchi ze'e nzetixiule'e beei lubee bene eyeche ze'e cuna lu ye bee bene enza ze'e lunú unga. Che uyabi'ya huaxi bee bene lunú unga ze'e. \v 15 Chenu uriña bee bene ze'e elu nzu Jesuse, ulañi' beei nú uyeca'la' niyu enu ulletse benechiqui' arqui' cuna nú nutulai xucui nzucui ze'e. Nu chiqui' ulliqui bee bene ze'e. \v 16 Che bee bene enu ulañi' nú xa unga lu niyu enu ulletse benechiqui' arqui' cuna nú xa unga lubee cuchi, udixiule'e beei nucua' lu beelá bee bene. \v 17 Chequie uquixie beei nú uziquiee beei lu Jesuse para nú chiu'unu lu iliu'beei. \p \v 18 Chenu nze chu'u Jesuse liñi barco uyabica niyu enu ulletse benechiqui' arqui' lunu, nu uziquiei lunu para nú chenunu li'i. \v 19 Pero né zela Jesuse nú chenunu niyu ze'e nu uninu lui: \p ―Uya'a ni'ilu para nú zucunulu bee bene'lu, nu ixiule'elu lubeei lu ye nú uri'i Diose cuna li'ilu, nu cuna nú uhua'a arqui'nu li'ilu. \p \v 20 Chequie chu nza niyu ze'e, nu uquixiei udixiule'i lubee bene lu iliu Decápolis, lu ye nú uri'i Jesuse lui. Che ye bee bene ze'e uyanu arqui' lu cuenda' nucua'. \s Uri'iyeca Jesuse tucu una'a cuna endu' bene enu lee Jairo \r (Mt. 9:18-26; Lc. 8:40-56) \p \v 21 Chenu uriña zeca Jesuse stucu chu inzatu' ze'e liñi barco, uyetesa' huaxi bee bene lunu ze'e. Che uya'nanu ru'u inzatu' ze'e. \fig 16 Jesus and Jairus|CN01713B.TIF|COL|||San Marcos 5:21|\fig* \v 22 Chequie uriña tucu bene enu rnibiya' liñi indu' bee bene Israel lunu, leella Jairo. Chenu ulañi'lla Jesuse utsu lliquilla lunu. \v 23 Nu chiqui' uziquieella lunu nú unilla lunu: \p ―Mero ati endua chaa nee ricu'lu yalu equie endua para nú yeca'nchu nu la atinchu. \p \v 24 Che nzenu Jesuse li'illa enza ni'lla nu nzequiee huaxi bee bene li'inu hasta nú uta'cu bee bene li'inu ze'e. \v 25 Leta bee bene ze'e nza tucu una'a enu riti, ungala chi'chiucu lana nú rlaca rene li'inchu. \fig 17 Jesus speaking to crowd (woman behind)|CN01715B.TIF|COL|||San Marcos 5:25|\fig* \v 26 Chiqui' nehuana ulle'ca una'a quie' nu uyanchu lu huaxi bee doctor, hasta nú ula'xunchu ye bee stene'nchu ungüitinchu. Pero né aca bee doctor a ri'iyeca li'inchu, a'la mase rri'i elichia'nchu. \v 27 Enze'e chenu ubene' una'a quie' lu cuenda' Jesuse, che uyabicanchu di'chinu leta bee bene nu uti'nchu yanchu tsu' xucunu. \v 28 Xne uri'inchu elliebacu': “Tunu ti'yaa tsu' xucunu, scua yecaa uri'inchu elliebacu'.” \v 29 Hora ze'e utsuxee nú rlaca rene li'inchu nu utsi'nchu nú uyeca'la'nchu. \v 30 Che uri'i Jesuse beya' nú uriyecanu tucu bene cuna poder'nu, nu ubelletanu ubi'yanu lubee bene ze'e nu uninu: \p ―¿Ti uti' yaa tetsu' xucua? \p \v 31 Nu uni bee bene' Jesuse lunu: \p ―Nediya'lu nú nucua'a huaxi bee bene ca'a rta'cu li'ilu: ¿Xinu rnidichia'lu nú tii uti' yaa tsu' xuculu? \p \v 32 Pero ri'yasca' Jesuse diqui abenchila'nu para nú lañi'nu tii uti'yaa tsu' xucunu. \v 33 Chequie chiqui' reca tse'tse una'a ze'e nú xiquinchu xne nediya'nchu lunú uri'inchu, nu uyabicanchu lu Jesuse, che chu utsu lliquinchu lunu, nu uninchu ye nú ulle'canchu lunu. \v 34 Che uni Jesuse lunchu: \p ―Endua lunú uchili arqui'lu li'á enze'e uyeca'lu, uquia'a nu la lliquilu uyeca'li'lu elichia nú ulle'calu nee. \p \v 35 Rnisca'la Jesuse lu una'a ze'e chenu uriña bee bene enu nucua'a ni'i Jairo nu unibeei lu Jairo: \p ―Unguutila endu'lu nee. La nia'lu lu maestro. \p \v 36 Pero chenu ubene' Jesuse lunú uni bee bene ze'e. Che uninu lu Jairo: \p ―La lliquilu uchilitsia arqui' li'á. \p \v 37 Pero né zela Jesuse a chaa bee bene ze'e cuna li'inu ni' Jairo. Nzenutsianu Pedro, cuna Jacobo cuna Juan bichi Jacobo. \v 38 Chenu uriña beella ni'i Jairo, ulañi' Jesuse nú nixi bee bene nu rixiali beei cuna nú runa' beei. \v 39 Chequie uyu'u Jesuse liñi ni'i Jairo nu uninu lubee bene ze'e: \p ―¿Xinu nixihua cuna nú runa'hua? Né ati endu' quie' ratse tsianchu. \p \v 40 Pero ulli'chinuu bee bene ze'e li'inu, nu unibiya'nu nú chiu'u ye bee bene ze'e eli'ya', nu uyu'u nutsianu pa' endu' ze'e cuna na'nchu cuna bee bene'nu elu nchiucu'nchu. \v 41 Che una'tse Jesuse ya endu' ze'e, nu uninu lunchu: \p ―Talita, cumi ―rni bedichia' quie': Endu', nia lulu nú, uzetee nee. \p \v 42 Hora ze'e uzetee endu' ze'e nu utseenchu, nza endu' quie' chi'chiucu lana, che chiqui' uyanu arqui' yebee bene ze'e nucua'. \v 43 Pero unibiya' Jesuse nú la ixiule'e beella lu ni' tucu bee bene nú ungae scua. Le'ca unibiya'nu nú dete' beella nú acu endu' cua'. \c 6 \s Chenu ubenchila' Jesuse eyeche Nazaret \r (Mt. 13:53-58; Lc. 4:16-30) \p \v 1 Chequie uchiu'u Jesuse ze'e, nu ubenchila'nu lachinu cuna bee bene'nu. \v 2 Chenu uriña bichia nú sulachi bee bene uquixie Jesuse nú sete'nu bee bene liñi indu' bee bene Israel, che ye bee bene enu riene' nú rninu, chiqui' uyanu arqui'beei nu unibeei lu sa'beei: \p ―¿Cá unga nucua' huaxi nú sete' nucua' scua? ¿Nu cá uhua nucua' nú reca elliebacu' nucua' scua cuna bee milagro nú rri'i nucua'? \v 3 ¿La nu nucua' neca enu rri'i riña' ru'u bangu nu neca nucua' lliana' María, nu neca bichi nucua' Jacobo, cuna José, cuna Judas cuna Simón la? ¿Le'ca esquie nucua'a bee zana nucua' eyeche quie'? \p Enze'e lá chili arqui'beei li'inu. \v 4 Che uninu lubee bene ze'e: \p ―Catse rlu'cu bee bene ula'na lu tucu profeta. Pero la lu'cu bee bene lachilla ula'na lulla, cuna bee bene ni'illa cuna bee sa'lla. \p \v 5 Enze'e né aca a ri'inu huaxi milagro lachinu uricu'tsianu yanu equie chiucu chuna bee bene enu riti nu uri'iyecanu bee bene ze'e. \v 6 Chiqui' uyanu arqui' Jesuse, nú né chili arqui' bee bene lachinu li'inu. \p Che chu uyanu bee eyeche axu ze'e nu uzete'nu bee bene ze'e. \s Uxe'la Jesuse chi'chiucu bee bene'nu nze tixiule'e xa neca nú rnibiya' Diose \r (Mt. 10:5-15; Lc. 9:1-6) \p \v 7 Chequie ubixia Jesuse chi'chiucu bee bene'nu, nu uxe'lanu chiucua chiucua beella. Nu udete'nu poder lubeella para nú aca beella hua beella bee benechiqui' arqui' bee bene. \v 8 Che unibiya'nu nú lecaxi uya' beella para lu inziu, la uya' beella biti nu la uya' beella pá nú acu beella nu la uya' beella dimi, uya'tsia beella tucutsia xca beella. \v 9 Cuna lucutsia beella nú niquie'e beella nu cuna xucu beella nú nutu tsia beella. \v 10 Le'ca uni Jesuse lubeella: \p ―Chenu riñahua ni'i tucu bene uya'natsiahua ni'i bene ze'e hasta nú chiu'uhua eyeche ze'e. \v 11 Tunu tucu eyeche la yucu arqui' bee bene li'ihua cuna nú la niarqui'beei yene' beei nú rnihua, uchiu'uhua eyeche ze'e nu ri'quihua yuu be'cha' nú nu' cuchiu'hua, xi neca tucu seña nú lá zucu'beei nú unihua. Ixiule'a luhua nú bichia chenu dete' bee bene cuenda lu Diose másela dete' Diose castiya lubee bene cua' lunú dete'nue lubee bene eyeche Sodoma cuna Gomorra. \p \v 12 Che chu nzue bee bene'nu nu nzetixiule'e beella lubee bene nú che'e arqui' bee bene lu cuenda' stulabeei. \p \v 13 Le'ca uhua beella huaxi bee benechiqui' arqui' bee bene cuna nú udu' beella aceite equie bee bene enu riti nu uri'iyeca beella bee bene ze'e. \s Xa unga chenu unguti Juan Bautista \r (Mt. 14:1-12; Lc. 9:7-9) \p \v 14 Chequie ubene' arre Herodes nú chiqui' rni bee bene lu cuenda' Jesuse, catse bee luhuare ze'e. Nu uni Herodes: \p ―Pia nú Juan Bautista uhuañi zeca nee, enze'e rlu'culla poder nú rri'illa bee milagro scua. \p \v 15 Pero texcua'a bee bene rni: \p ―Neca nucua' profeta Elías. \p Nu texcua'a bee bene rni: \p ―Neca nucua' tucu bee profeta hua'tu. \p \v 16 Chenu ubene' arre Herodes nucua' unilla: \p ―Juan Bautista nucua' li'á unibiya'a nú uru'u lluca equiella nu uhuañi zecalla nee. \p \v 17 Uni Herodes scua xne unibiya'lla nú ulluna Juan nu uyaca'cuulla cuna cadena nu uyu'ulla ni'cu' equie cuenda' Herodías una'a Felipe bichi Herodes. Pero uyucu Herodes una'a Felipe bichilla. \v 18 Nu unilá Juan lu Herodes: \p ―La neca nze'ca nú yuculu una'a bichilu. \p \v 19 Chequie chiqui' uhuana arqui' Herodías Juan, nu niarqui'nchu nú útinchu li'illa pero leca modoe. \v 20 Xne nediya' Herodes nú neca Juan tucu bene enu neli rri'i tucu nú necane cuna nú necalla tucu bene enu nehuañi nze'ca lu Diose, enze'e ulliqui Herodes Juan. Nu né zelalla nú ri'i Herodías lunú niarqui'nchu lu Juan, nu añinzuca nú chiqui' riu' arqui'lla lunú rni Juan pero la ri'illa beya' xa ri'illa. \v 21 Pero chenu uriña bichia nú uyu'u modo nú niarqui' Herodías nú ri'inchu, unga nucua' chenu ullu'cu arre Herodes lana, chequie uri'i arre Herodes tucu eliñi'lla nu udete'lla nú udacu bee bene enu rnibiya' cuna bee bene enu rnibiya' lubee sundado, cuna beelá bee bene enu neca equie lubee bene Galilea. \v 22 Che uyu'u xinchiu'cu Herodías elu reca eliñi ze'e nu chu uye'enchu. Chiqui' uyu' arqui' Herodes cuna bee bene enu nezene' ze'e nú xa uye'enchu nu uni arre Herodes ze'e lunchu: \p ―Una'cu' tatse lunú niarqui'lu lua, nu li'á liquine. \p \v 23 Chequie uquie'e arre Herodes diose'lla nú dete'lla lunchu lunú nacu'nchu mase arli'ti lunú rnibiya'lla lu. \v 24 Nu chu uchiu'unchu eli'ya' nu unidichia'nchu lu na'nchu Herodías nú uninchu: \p ―¿Xi nacua lu arre quie'? \p Che uni na'nchu Herodías: \p ―Una'cu' lluca equie Juan Bautista. \p \v 25 Nu yexetsia uyu'u zecanchu elu nzucu arre Herodes nu uninchu lulla: \p ―Niarquia nú nee inza liqui'lu lu tucu pliatu lluca equie Juan Bautista. \p \v 26 Che chiqui' nehuana utsu arqui' arre Herodes. Pero lu nú uquie'elalla diose'lla lu ye bee bene enu nezene' ze'e, leca' modo nú acaalla lunú unacu'nchu. \v 27 Chequie unibiya' arre Herodes lu tucu sundado nú ye'tayui lluca equie Juan Bautista. \v 28 Nu chu nza sundado ze'e liñi ni'cu' nu uchiecu'i lluca equie Juan uricu'i lu tucu pliatu nu unguya'i nu udete'i yanchu nu chu udete'nchue ya na'nchu Herodías. \p \v 29 Chequie chenu ubene' bee bene enu uyaquie Juan nucua', uya beei uya tucu beei cuerpo' Juan nu ucachi' beei cuerpo'lla liñi tucu eluhua. \s Udete' Jesuse nú udacu ayu' mili bee bene \r (Mt. 14:13-21; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14) \p \v 30 Cheelá chenu ubenchila' chi'chiucu bee bene' Jesuse, udixiule'e beella lunu lu ye nú uri'i beella cuna nú uzete' beella bee bene. \fig 18 bread and fish|HK00155B.TIF|COL|||San Marcos 6:30-44|\fig* \v 31 Nu uni Jesuse lubee bene'nu: \p ―Uteehua, ne cha'ahua tucu luhuare elu lecati nu' para nú tsulachia'ahua ze'e lle'na. \p Uninu scua xne huaxi bee bene rriña lunu nu xiu'u beei nziue beei hasta nú né llu'cha acununu bee bene'nu. \v 32 Che uyu'u Jesuse cuna bee bene'nu liñi tucu barco nu nzuebeella tucu luhuare elu lecalí ti nu'. \v 33 Pero ulañi' huaxi bee bene nú uchiu'u barco' beella nza nu uyu'ulu bee bene cua' li'ibeella. Che uchiu'u ye bee bene eyeche ze'e nu nzue e'ya tsia beei nu uriña rlutia'la beei elu riña Jesuse cuna bee bene'nu. \v 34 Chenu ulaca Jesuse liñi barco ze'e ulañi'nu nú nucua'ala huaxi bee bene ze'e. Chiqui' uhua'a arqui'nu li'ibeei xne neca beei xi neca bee sanchi enu lecati ri'i ucu nu uquixienu nú uzete'nu li'ibeei huaxi bee bedichia'. \v 35 Chenu unga uchee, uyabica bee bene' Jesuse lunu nu uni beella: \p ―Ucheela nee, nu leca ni'tucu ni' bee bene ca'a. \v 36 Uni'i lubee benecua' nú yue beei lubee ranchu cuna lubee eyeche axu ca'a, para nú tsii beei lle'na nú acubeei. \p \v 37 Pero uni Jesuse lubee bene'nu: \p ―Li'ihua de'tehua nú acu bee bene quie' \p Che uni bee bene'nu lunu: \p ―¿Pero xie' che tsia'hua chiucu ayu'u dimi denario pá, acu bee bene quie' la? \p \v 38 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―¿Xala pá rlu'cuhua? Uya bi'yahua xala pá nu'. \p Chenu uri'i beella beya' nú xala pá nu' uni beella lunu: \p ―Nu' ayu' pá cuna chiucu bela. \p \v 39 Che unibiya' Jesuse nú cua'a bee bene ze'e texcua'a texcua'a beei lu ixi xata niye'e ze'e. \p \v 40 Chequie ucua'a tucu ayua tucu ayua beei luhuare ze'e nu ucua'a se cincuentaa se cincuentaa beei. \v 41 Nu una'tse Jesuse ayu' pá ze'e cuna rucu bela ze'e nu ubi'yanu enza liñibe nu udete'nu che'tsala lu Diose, nu chu ule'enu ayu' pá ze'e cuna rucu bela ze'e udete'nu ya bee bene'nu para nú ritsi' beella bee pá cua' cuna bee bela lu ye bee bene ze'e. \v 42 Udacu ye bee benecua' hasta nú ubela' beei. \v 43 Nu urichesca' beella chi'chiucu llume bee pedaso bee pá cuna bee pedaso bee bela enu uya'na lunú udacu beei. \v 44 Leta ye bee bene enu udacu ze'e nucua'a ayu' mili bee niyu. \s Utsee Jesuse lu inzatu' \r (Mt. 14:22-27; Jn. 6:16-21) \p \v 45 Chequie unibiya' Jesuse nú uyu'u bee bene'nu liñi barco para nú chu chue beella stucu chú inzatu' elu nchiucu' eyeche nú lee Betsaida. Pero uya'nasca'nu ze'e para nú ninu lubee bene enu nucua'a ze'e nú nzanu. \v 46 Chenu ulaxu nú uninu lubee bene ze'e nú nzanu, che chu nzanu tucu dañi nu unacu'nu lu Diose ze'e. \v 47 Pero chenu uyu'u rula', nzusca' Jesuse dañi ze'e. Nu nzala barco' bee bene'nu labe inzatu', \v 48 chenu ulañi'nu nú chiqui' neriña' tsenuu bee bene'nu barco' beella xne reca bii enza lubeella. Che uchiu'unu ellicabe ze'e nu utsenu lu inzatu' ze'e, nu uri'inu tucu nú nze detenu lubeella. \fig 19 Jesus walks on water|CN01722B.TIF|COL|||San Marcos 6:48|\fig* \v 49 Pero chenu ulañi' bee bene'nu nú seenu nze'tanu lu inzatu' ze'e, uri'i beella elliebacu' nú necanu tucu arma' bene unguti nu urixialibeella. \v 50 Xne ulañi' ye beella li'inu nu ulliqui beella, pero chu uninu lubeella: \p ―¡Utsu naaqui arqui'hua li'á nucua' la lliquihua! \p \v 51 Che uyu'u Jesuse liñi barco' beella nu chu ungaxee bii. Chiqui' uyanu arqui' bee bene'nu nucua'. \v 52 Xne ni'lá ri'i beella elliebacu' equie milagro nú uri'inu chenu uritsi'nu bee pá lubee bene lunú nacu'sca' nchiñi elliebacu' beella. \s Uri'iyeca Jesuse bee bene enu riti eyeche Genesaret \r (Mt. 14:34-36) \p \v 53 Chequie udete beella stucu chú inzatu' ze'e nu uriña beella lu iliu Genezaret nu ullica'cuu beella barco' beella ru'u inzatu' ze'e. \v 54 Hora chenu uchiu'u beella liñi barco' beella uyu'ulu bee bene Jesuse. \v 55 Che uya bee bene ze'e nu udixiule'e beei lubee bene diqui bee luhuare enza ze'e, nu uquixie bee bene uyayu bee bene, bene enu riti nchiucu' lu camiya elu riene' beei nú nzu Jesuse. \v 56 Catse elu uya Jesuse sianu necane bee eyeche lla'na urre necane bee eyeche llene urre necane bee ranchu udixiu bee bene cua' bee bene enu riti elu udete Jesuse. Chequie uziquie bee bene enu riti ze'e lunu nú zelanu nú ti'yabeei masia ru'u xucunu; nu ye bee bene enu uti'ya ru'u xucu Jesuse uyeca' bee bene ze'e. \c 7 \s Lunú rri'i nú rri'i bee bene dula \r (Mt. 15:1-20) \p \v 1 Tucu bichia uyabica bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés lu Jesuse, nze'ta bee benequie' enza Jerusalén. \v 2 Chequie chenu ulañi' bee benecua' nu nu' chiucu chuna bee bene' Jesuse enu ne naa chenu udacu beella tucu nú neca costumbre' bee ulaxcuela cua', che uze'ta bee benecua' bee bene' Jesuse. \v 3 (Xne nzequie bee fariseo cuna bee bene Israel costumbre' bee bene' beei enu udetela, nú la acu beei tunu la naa beei ya beei huaxi bese. \v 4 Le'ca chenu ubenchila' beei nú uya beei ru'u i'ya la acu beei tunu la naa beei ya beei, tucu nú neca costumbre' beei. Le'ca nzequie beei huaxilá bee costumbre' beei, nú xa rquiee beei bee vaso cuna bee situ cuna bee exqui'ña nú necache' icu' cuna luna nú ra'tse beei.) \v 5 Enze'e unidichia' bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés lu Jesuse nú unibeei: \p ―¿Xinu la chequiee bee bene'lu tucu nú neca bee costumbre' bee benea'ahua enu udetela, xinu la naa bee bene'lu yabeei chenu racu beei tucu nú riala nú ri'i beei? \p \v 6 Chequie ucuaqui Jesuse lubee benecua' nú uninu: \p ―Rri'ihua tucu nú rlube'hua nú rri'i nze'cahua, pero lia rri'ihua nucua'. Neli neca nú uni profeta Isaías chenu uquie'ella lunú uni Diose lu cuenda'hua nú uninu: \q Bee benequie' rri'i beei tucu nú chiqui' rlu'cu beei ula'na lua, \q pero istu nzu arqui'beei lua. \q \v 7 Lecaxi zibi' nú rnibeei nú rlu'cu beei ula'na lua, \q xne sete' beei bee bene tucu nú necatsia elliebacu' bee bene. \m \v 8 Li'ihua sana' arqui'hua Stichia' Diose para nú nzequiehua bee costumbre'tsia' bee bene nú xa rquiehua bee situ cuna bee vaso cuna beelá nú neca xi neca bee nucua'. \p \v 9 Le'ca uni Jesuse lubeei: \p ―Sana' arqui'hua Stichia' Diose para nú sucu'tsiahua nú neca bee costumbre'hua. \v 10 Nu uni Moisés: “Lu'cu bee bene ula'na lu pa'lla cuna lu na'lla”, nu “Bee bene enu ri'ña nú zeca pa' cuna nú zeca na' ati bene ze'e che.” \v 11 Pero li'ihua rnihua nú nu' modo ni tucu bene lu pa'lla cuna lu na'lla: “Leca modo nú ri'á elietsa luhua, xne ye lunú rlucua neca nucua' Corbán” (rni bedichia' Corbán nú necala nucua' cuenda' Diose). \v 12 Che rnihua nú bee bene enu rni scua la qui'ña nú ri'i nze'e elietsa lu pa' nze'e cuna lu na' nze'e. \v 13 Scua neca nú la zucu'hua Stichia' Diose, xne nzequiehua bee costumbre'hua nu sete'hua bee sa'hua nu rri'ihua huaxilá beenú neca scua. \p \v 14 Che ubixia Jesuse bee bene, nu uninu lubeei: \p ―Uquie'e diacahua nu uri'ihua beya' lunú rnia: \v 15 La ri'i bee bene dula equie cuenda' nú racu bee bene, pero rri'i bee bene dula lunú xiu'u ru'u bee bene, cuna lunú rri'i bee bene, nucua' neca nú rri'i nú rlu'cu bee bene dula. \v 16 Tatse bee bene enu niarqui' nú yene' nú rnia, quie'e diaca nze'e nucua' che. \p \v 17 Chenu utsa'na Jesuse bee bene ze'e nu uyu'unu liñi tucu ni'i nu unidichia' bee bene'nu lunu nú xa neca lunú uzete'nu scua. \v 18 Che uninu lubeella: \p ―¿Xie' le'ca nuuhua ne ri'ihua beya' lunú unia scua la? ¿Xie' la ri'ihua beya' nú la ri'i bee bene dula equie cuenda' nú racu bee bene, \v 19 xne lunú racu bee bene la chu'u nucua' liñi arqui' bee bene riu'utsia nucua' xla'cu bee bene nu chu xiu'u zecae? \p Scua udixiule'enu nú ye bee elubacu la ri'i bee nucua' nú rlu'cu bee bene dula. \v 20 Le'ca uni Jesuse lubeei: \p ―Lunú xiu'u ru'u bee bene cuna lunú rri'i bee bene, nucua' neca nú rri'i nú rri'i bee bene dula. \v 21 Xne liñi arqui' bee bene rliñi nú necha nchiñi elliebacu' bee bene nú rri'i bee bene eluhuexe cuna nú rri'i bee bene eluhuana' cuna nú ruuti sa'a bee bene, \v 22 cuna nú rlu'cu niyu stucu una'a urre rlu'cu una'a stucu niyu, cuna nú rle' bee bene lu'culla stene' sa'alla, cuna nú rri'i bee bene nú necha neca, cuna nú sequienu bee bene sa'a bee bene, cuna nú rlu'cu bee bene bee vicio, cuna nu riea arqui' bee bene lu sa'a bee bene, cuna nú rni bee bene eluquichia', cuna nú ruti' bee bene, cuna nú rri'i bee bene beenú la zibi'. \v 23 Ye beenú necha neca cua' nze'ta liñi arqui' bee bene nu rri'i bee nucua' nú rri'i bee bene dula. \s Xa utsu tenelí arqui' tucu una'a enu la neca bene Israel Jesuse \r (Mt. 15:21-28) \p \v 24 Chenu uchiu'u Jesuse ze'e nú nzanu lu iliu Tiro cuna lu iliu Sidón, che uyu'unu liñi tucu ni'i xne la niarqui'nu nú acabiya' bee bene nú nzucunu ze'e, pero ne aca nú acachi'lunu ze'e. \v 25 Xne luego chu ubene' tucu una'a nú nzucunu ze'e nu uyanchu elu nzucunu, xne rlu'cunchu tucu xinchiu'cunchu enu nchiñi benechiqui' arqui' nu chu utsu lliquinchu lunu. \v 26 La neca una'a quie bene Israel, necanchu bene Sirofenicia. nu uziquienchu lu Jesuse para nú huanu benechiqui' arqui' xinchiu'cunchu. \v 27 Pero uni Jesuse lu una'a ze'e: \p ―Uzela nú acuxu bee endu' xne la neca nze'ca nú axi bene pá ru'u bee endu' dete' bene acu bee nicu. \p \v 28 Che uninchu lunu: \p ―Nelí'lu nú unilu scua. Pero hasta bee nicu racu pá ubee nú sana' ru'u endu' liñi mexa. \p \v 29 Chequie uni Jesuse lunchu: \p ―Uni nze'calu nú unilu scua, uquia'a ni'lu uchiu'ula benechiqui' arqui' xinchiu'culu nee. \p \v 30 Chenu uriñanchu ni'inchu ulañi'nchu xinchiu'cunchu nuxu lu luna, pero uchiu'ula benechiqui' arqui'nchu che. \s Chenu uri'iyeca Jesuse tucu bene enu lacalí ni nu nenguata' \p \v 31 Che uchiu'u zeca Jesuse lu iliu Tiro nu udetenu eyeche Sidón cuna bee eyeche lu iliu Decápolis nu uriñanu ru'u inzatu' Galilea. \v 32 Ze'e uriñayuu bee bene tucu niyu enu nenguata' lunu cuna nú la ni nze'cai nu unacu' bee bene ze'e lunu nú ricu'nu yanu equiei. \v 33 Chequie unguya' Jesuse niyu ze'e tucu chú, nu udu'nu cuene yanu liñi rucu diacai nu uti'nu xenenu lu lu'chii. \v 34 Che ubi'yanu enza liñibe nu utsii arqui'nu nú uninu: \p ―¡Efata! ―rni bedichia' quie': ¡Uya'la! \v 35 Hora ze'e, uya'la rucu diaca niyu ze'e nu uyeca' lu'chii nu uquixie uni nze'cai. \v 36 Nu unibiya' Jesuse nú la ixiule'e bee bene ze'e lu ni' tucu bee bene lunú unga ze'e, pero añinzuca nú unibiya' Jesuse nú la ni bee bene nucua' a'la mase uni bee bene nucua'. \v 37 Chiqui' uyanu arqui' bee bene ze'e, nu unibeei: \p ―Ñia neca lu ye nú rri'inu hasta nú rri'inu nú uye'e diaca bene enu nenguata' nu rri'inu nú rni bene enu la aca nii. \c 8 \s Chenu udete' Jesuse nú udacu tacu mili bee bene \r (Mt. 15:32-39) \p \v 1 Tucu bichia uyetesa' zeca huaxi bee bene lu Jesuse nu lecaxi lu'cu beei acu beei, che ubixia Jesuse bee bene'nu nu uninu lubeella: \p \v 2 ―Ru'u arquia bee benequie', xne nucua'a labeei chuna bichia cuna li'á nu lecaxi lu'cu beei ca'a acu beei. \v 3 Tunu xe'laa beei nú yue beei enza ni' beei nu la acu beei nu' modo nú chiula' beei lu inziu xne nu' beei enu nze'ta enza istu. \p \v 4 Chequie ucuaqui bee bene'nu nu uni beella lunu: \p ―¿Cá chiu'u nú acu bee benequie' ca'a luhuare elu lecalí ti nu'? \p \v 5 Che unidichia' Jesuse lubeella nú uninu: \p ―¿Xala pá rlu'cuhua? \p Nu ucuaqui beella: \p ―Rlucuru achine. \p \v 6 Chequie unibiya' Jesuse nú cua'a bee bene ze'e lu yuu nu una'tsenu achi pá ze'e, nu udete'nu che'tsalá lu Diose equie cuenda' pá cua', nu chu udete'nue ya bee bene'nu para nú ritsi' beellae lubee bene ze'e. \v 7 Le'ca rlu'cu bee bene'nu lle'na bee bela nu udete'nu che'tsalá lu Diose equie cuenda' bela ze'e, nu unibiya'nu nú ritsi' bee bene'nu bee bela cua' lubee bene ze'e. \v 8 Ye bee bene ze'e udacu beei hasta nú ubela' beei nu uzucu sobrasca' achi llume bee pedaso nú uya'na udacu beei. \v 9 Neca tucu tacu mili bee bene enu udacu ze'e nu chu uni Jesuse lubee bene ze'e nú nzanu. \v 10 Che chu uyu'u Jesuse liñi barco cuna bee bene'nu nu nzuebeella lu iliu Dalmanuta. \s Unacu' bee fariseo tucu milagro lu Jesuse \r (Mt. 16:1-4; Lc. 12:54-56) \p \v 11 Ze'e uriña bee fariseo nu uquixie beei rnixuu beei cuna Jesuse, para nú ri'i beei preo li'inu, che unacu'beei nú ri'inu tucu milagro nú lube' nú nze'tanu lu cuenda' Diose. \v 12 Nu hasta aquié utsii arqui' Jesuse nú uninu: \p ―¿Xi nú niarqui'hua nú ri'á tucu milagro? Neli nia luhua nú la ri'á ni' tucu milagro luhua. \p \v 13 Chequie utsa'nanu bee bene ze'e nu uyu'u zecanu liñi barco cuna bee bene'nu nu chu nzuebeella stucu chú inzatu'. \s Rri'i nú sete' bee fariseo tucu nú rri'i levadura \r (Mt. 16:5-12) \p \v 14 Uzañi' bee bene' Jesuse a uya' beella nú acu beella nuya'tsia beella tucu pá liñi barco ze'e. \v 15 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Ubi'yahua li'ihua, lu levadura' bee fariseo cuna levadura' Herodes. \p \v 16 Nu uquixie beella uni beella lusa'beella: \p ―Uninu scua xne la lu'cua'ahua pá. \p \v 17 Pero uri'i Jesuse beya' lunú rni beella, nu uninu lubeella: \p ―¿Xi nú rnihua nú la lu'cuhua pá? ¿Xie' lasca'lí ri'ihua beya' la? ¿Xie' ni' teme' la ri'ihua beya' la? \v 18 Nzucu i'culuhua pero pianu la lañi'hua, nzucu diacahua pero pianu la yene'hua ¿Xie' la llucu' arqui'hua, \v 19 chenu uritsia ayu' pá lu ayu' mili bee bene la? ¿Nu xala llume lunú uzucu sobra uquiete'sa'hua? \p Nu ucuaqui beella: \p ―Chi'chiucune. \p \v 20 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Chenu uritsia achi pá lu tacu mili bee bene, ¿xala llume uri'ichehua lunú uquiete'sa'hua? \p Nu ucuaqui beella: \p ―Achi llumene. \p \v 21 Chequie uninu lubeella: \p ―¿Xie' lasca' ri'ihua beya' nee la? \s Uri'iyeca Jesuse tucu bene enu niquie'lu \p \v 22 Chenu uriña beella eyeche Betsaida, uriñayu bee bene tucu niyu enu niquie'lu lu Jesuse, nu uziquie bee bene ze'e lunu nú ti'nu yanu lu niyu ze'e. \v 23 Che una'tse Jesuse ya niyu ze'e nu unguya'nu li'i ru'u eyeche ze'e. Nu uti'nu xenenu i'cului, nu uricu'nu yanu equiei nu unidichia'nu lui tunu ri'yalai lle'na. \p \v 24 Nu uquixie nú ri'ya, niyu ze'e nu uni: \p ―Rlañia bee bene nú sebeei. Pero rnaa beei xi rnaa aca. \p \v 25 Chequie uti' zeca Jesuse yanu i'cului, nu uninu lui nú bi'yai tucutsia luhuare nu uquixie nú ulañi' nze'ca'i yeene. \v 26 Che uni Jesuse lu niyu ze'e nú yai enza ni'i, nu unibiya'nu nú la chu'i eyeche ze'e cuna nú la ixiule'i lu ni' tucu bee bene nú xa uyeca i'cului. \s Uni Pedro nú neca Jesuse Cristo enu uxe'la Diose \r (Mt. 16:13-20; Lc. 9:18-21) \p \v 27 Lu lá bee nucua', nza Jesuse cuna bee bene'nu lubee eyeche lu iliu Cesarea de Filipo. Chenu nzuebeella lu inziu, unidichia' Jesuse lubee bene'nu nú uninu: \p ―¿Ti rni bee bene nú necaa? \p \v 28 Chequie ucuaqui beella nú uni beella: \p ―Nu' bee bene enu rni nú necalu Juan Bautista, nu nu' bee bene enu rni nú necalu profeta Elías, nu nu' bee bene enu rni nú necalu tucu bee profeta hua'tu. \p \v 29 Che uninu lubeella: \p ―Li'i quiehua, ¿ti rnihua nú necaa? \p Nu ucuaqui Pedro nú unilla: \p ―Li'ilu necalu Cristo enu uxe'la Diose. \p \v 30 Pero unibiya' Jesuse nú la ni beella nú ti necanu lu ni' tucu bee bene \s Udixiule'e Jesuse nú úti bee bene li'inu \r (Mt. 16:21-28; Lc. 9:22-27) \p \v 31 Chequie uquixienu nú udixiule'enu lubee bene'nu nú uninu: \p ―Li'á Bene enu uxe'la Diose chiqui' nze'ta nú nehuana zecaa, cuna nú la yu' arqui' bee usticia' bee bene Israel li'á, ni'bee ule'ya enu rnibiya' lu beelá bee ule'ya ni'bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, úti bee benecua' li'á, pero bichia rriuna huañi zecaa. \p \v 32 Chiqui' neli udixiule'e nze'canu lubeella lu cuenda' nucua'. Chequie unguya' Pedro li'inu tucu chu ze'e nu unilla lunu nú la nia'nu scua. \v 33 Che ubelleta Jesuse nu ubi'yanu lubee bene'nu, nu uqui'ya' Pedro uri'inu, nú uninu lulla: \p ―¡Ulluna' lua beze'lu! Xne elliebacu' nú rri'ilu scua la ye'ta nucua' lu Diose, rri'i tsialu elliebacu' tucu nú neca elliebacu' bee bene iliulabe. \p \v 34 Chequie ubixia Jesuse bee bene'nu cuna beelá bee bene enu nucua'a ze'e, nu uninu lubeei: \p ―Tunu nu' bee bene enu niarqui' nú aca benea, la ri'illa tucu nú necatsia elliebacu'lla, rqui'ña nú riqui'lla beenú nehuana zecalla che chu ye'ta quieella li'á. \v 35 Xne bee bene enu niarqui' másela lunú nehuañi lu iliulabe quie' enta bichia nú nitilu nucua', pero bee bene enu ati equie nú neca beei benea cuna equie nú uzucu'beei nú rni Stichia' Diose, lu'cu nze'e nú huañi nze'e lu Diose. \v 36 Lecaxi zibi' nú ri'i bee bene ana ye lunú nu' lu iliulabe, tunu unitilulla lu Diose. \v 37 Xne leca modo, nú tsi bee bene nú huañilla liñibe. \v 38 Tunu tu' tucu bene li'á cuna nú rni stichia'a lubee bene enu rlu'cu dula, cuna nú la chequiee beei inziu' Diose le'ca Li'á Bene enu uxe'la Diose tua bee benecua' chenu riña zecaa cuna lunú rnibiya' Pa liñibe cuna bee ángele'nu. \c 9 \p \v 1 Le'ca uni Jesuse lubee bene ze'e nú uninu: \p ―Ixiule'a luhua nú nu'hua enu nucua'a ca'a lá atisca' hasta nú lañi'hua poder' Diose cuna lu ye nú recanu. \s Ulube' Jesuse ellie'e nú rlu'cunu lu chuna bee bene'nu \r (Mt. 17:1-13; Lc. 9:28-36) \p \v 2 Chenu udete xu'cu bichia, che unguya' Jesuse Pedro, cuna Jacobo cuna Juan. Equie tucu dañi llene, ze'e uche'e nú rnaa Jesuse lubeella. \v 3 Nu chiqui' uyu'ullie'e xucunu nu unga niquichiua'quie'e nu lecati aca quié laquie nú niquichiu scua lu iliulabequie'. \v 4 Hora ze'e ulañi' beella nú rdichia'nu Jesuse, Elías cuna Moisés enu uhuañi hua'tu. \v 5 Nu uni Pedro lu Jesuse: \p ―Maestro, ¡neca nze'ca nú nellua'hua ca'a! Para nú reche'eru chuna ranchu: tucue para li'ilu, nu stucue para Moisés, nu stucue para Elías. \p \v 6 Uni Pedro scua xne chiqui' xiqui beella, nu la ri'illa beya' xi unilla. \v 7 Hora ze'e, ulaca tucu xcabe nú udu' xca'la' equie beella. Nu liñi xcabe ze'e, ubene' beella tucu chi nu uni chi ze'e: \p ―Neca nucua' lli'ñia enu chiqui' se'caa, uzu'cu'hua lunú rninu. \p \v 8 Che ubi'ya beella diqui abenchila' ze'e, nu leca' tinu' ze'e stucu li'tsia Jesuse nzu ze'e. \p \v 9 Chenu enta laca beella dañi ze'e, uni Jesuse lubeella nú la ixiule'e beella lu ni'tucu bee bene lunú ulañi' beella ze'e, hasta bichia nú huañi zeca Li'á Bene enu uxe'la Diose. \p \v 10 Chequie li'itsia beella nediya' beella nucua', añinzuca nú rnidichia' beella lu sa'a beella xa neca equie nú huañi zecanu. \v 11 Nu unidichia' beella lu Jesuse nú unibeella: \p ―¿Xi nú rni bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés nú enta rluti Elías? \p \v 12 Che ucuaquinu lubeella: \p ―Neli nú nze'ta rluti Elías, para nú tsúche'ella yeene. ¿Nu xinu rni lu ichi' Stichia' Diose nú chiqui' nehuana zeca li'inu enu uxe'la Diose cuna nú nibee bene nú lecati necanu? \v 13 Pero nia luhua nú ube'tala Elías, nu uri'i bee bene ye nú niarqui'beei lulla, tucu nú niquie lu ichi' Stichia' Diose nú zecalla. \s Uhua Jesuse benechiqui' arqui' tucu endu' niyu \r (Mt. 17:14-21; Lc. 9:37-43) \p \v 14 Chequie chenu ubenchila' beella elu nucua'a beelá bee bene' Jesuse, ulañi' beella nú nucua'a huaxi bee bene ze'e, cuna bee bene'nu nu rni xuu chiucu chuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés lubee bene'nu ze'e. \v 15 Chenu ulañi' bee bene ze'e nú nze'ta Jesuse, chiqui' uyanu arqui'beei nu xexu'u beei uya ni'beei malune lunu. \v 16 Che unidichia' Jesuse lubee bene'nu nú uninu: \p ―¿Xi rdichia'nuhua bee benecua'? \p \v 17 Nu ucuaqui tucu bene leta bee bene enu nucua'a ze'e nú unilla: \p ―Maestro, ca'a nzelayua endua lulu, xne secai ichia' benechiqui' nu rri'i benechiqui' nu la nii. \v 18 Catse elu nzu endua, si'qui benechiqui' li'i lu yuu nu xiu'u lliña ru'i, cuna nú tu'na racu xa'layai cuna nú xungai. Unia lubee bene'lu nú huabeella benechiqui' arqui' endua pero né aca beella. \p \v 19 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―¡Chiqui' nziti arqui'hua nu la chili arqui'hua li'á! ¿Se xala tiembu rqui'ña nú tsunua li'ihua? ¿Nu xa riquilá cuna li'ihua? Uteyuhua endu' cua' ca'a. \p \v 20 Che uriñayu bee bene endu' ze'e lu Jesuse. Pero chenu ulañi' benechiqui' Jesuse, uri'i benechiqui' tucu ichia ziña lu endu' ze'e, nu uzana'i lu yuu nu nzendulai nu xiu'u lliña ru'i. \v 21 Chequie unidichia' Jesuse lu pa' endu' ze'e: \p ―¿Hasta xunga seca endu'lu scua? \p Nu ucuaqui pa' endu' ze'e: \p ―Hasta chenu lle'nai secai scua. \v 22 Huaxi bese utsi'qui benechiqui' endua luquii cuna lu inza, para nú atii. Enze'e tunu nu' modo nú acalu uri'i elietsa luru, nu uhua'a arqui' li'iru. \p \v 23 Che uni Jesuse: \p ―¿Xinú rnilu tunu acaa? ¡Yeene acane para bee bene enu chili arqui' li'á! \p \v 24 Chequie urixiali pa' endu' ze'e nú unilla: \p ―Chili arquia li'ilu. ¡Uri'i elietsa lua para nú chililá arquia li'ilu! \p \v 25 Chenu ulañi' Jesuse nú riete'sa'lá huaxi bee bene ze'e, che uqui'ya' benechiqui' ze'e uri'inu, nu uninu lui: \p ―Benechiqui' enu rri'i nú la nii bene cuna nú rri'i nú nenguata' bene, nibiya'a nú chiu'ulu arqui' endu' quie' nu la benchila'lu stucu bese arqui'i. \p \v 26 Chequie ubixialí benechiqui' ze'e, nu uri'i ichia ziñia lu endu' ze'e. Nu chu uchiu'i arqui' endu' ze'e, utsa'nai endu ze'e xi neca tucu bene enu unguti, che uni bee bene nú ungutila endu' cua' nee. \v 27 Pero chu una'tse Jesuse ya endu' ze'e, nu uletsanui nu chu utsulii. \p \v 28 Che uyu'u Jesuse cuna bee bene'nu liñi ni'i, nu unidichia' beella lunu: \p ―¿Xinu né acaru ahuaru benechiqui' arqui' endu' cua'? \p \v 29 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Para nú chiu'u clasia' benechiqui' cua' rqui'ña nú dete'hua bichia nú la acuhua nu nacu'hua lu Diose. \s Udixiule'e Jesuse bese rrucu nú úti bee bene li'inu \r (Mt. 17:22-23; Lc. 9:43-45) \p \v 30 Chenu uchiu'u beella ze'e, udete beella lu iliu Galilea. Pero la niarqui' Jesuse nú acabiya' bee bene nú udete beella enza ze'e, \v 31 xne rixiule'etsianu lubee bene'nu nú uninu lubeella: \p ―Li'á Bene enu uxe'la Diose dete' cuenda bee bene li'á lubee bene, para nú úti beei li'á, pero acatsia bichia rriuna huañi zecaa. \p \v 32 Lá ri'i bee bene'nu beya' lunú uninu scua, nu ulliqui beella a nacu' dichia' beella lunu. \s Udixiule'e Jesuse nú ti mase neca equie \r (Mt. 18:1-5; Lc. 9:46-48) \p \v 33 Chenu uriña beella Capernaum. Uriña beella tucu ni'i, che unedichia' Jesuse lubee bene'nu: \p ―Xi rdichia'hua chenu nzela'ahua lu inziu. \p \v 34 Pero ne cuaqui beella, xne chenu enta beella lu inziu unibeella lu sa'a beella nú taa beella enu máse neca equie. \v 35 Chequie uzucu Jesuse, nu ubixianu chi'chiucu bee bene'nu nu uninu lubeella: \p ―Tunu nu'ta tucuhua enu niarqui' nú aca neca equie letahua, rqui'ña nú aca nze'e tucu bene enu lecati neca cuna nú zibi' nze'e lu yehua. \p \v 36 Nu chu una'tsenu tucu endu' utsunu labe beella, nu uchi'chinu endu' ze'e nu uninu lubeella: \p \v 37 ―Tatse bee bene enu ri'i elietsa lu tucu endu' equie cuenda' li'á, neca xi neca nú rri'i nze'e elietsa lua, nu la ri'illa elietsa lu li'itsia, le'ca rri'illa elietsa lu li'inu enu uxe'la li'á. \s Bene enu la ni cundra lia'ahua nze'e nzu chu'ahua \r (Mt. 10:42; Lc. 9:49-50) \p \v 38 Che uni Juan lu Jesuse: \p ―Maestro, ulañi'ru tucu bene rlua benechiqui' arqui' tucu bene equie nú recalu, pero ucaru nú ri'illa scua xne la acalla bene leta'ahua. \p \v 39 Chequie ucuaquinu nú uninu: \p ―La cáhua nucua', xne bene enu rri'i milagro equie nú recaa la ze'ta nze'e li'á. \v 40 Bene enu lani condra lia'ahua, nzu nze'e chua'ahua. \v 41 Tatse bee bene enu liqui' masia tucu basu inza luhua lunú necahua bene' Cristo, neli nia luhua nú yucu bene ze'e lunú dete' Diose lulla. \s Ubi'yahua li'ihua para nú la zana'hua lu dula \r (Mt. 18:6-9; Lc. 17:1-2) \p \v 42 ’Tatse bene enu ri'i nú ri'i tucu bene dula enu apenatsia nzeli arqui' li'á, máse neca nze'ca lu cuenda' bene ze'e nú quie'e bene tucu quiee molino añilla nu tsi'qui bee bene li'illa lu inzatu'. \v 43 Tunu rri'i yalu nú rri'ilu dula, mejora uchie'cu'e, máse neca nze'ca nú chu'ulu liñibe cuna tucutsia yalu, tunu chu'ulu ebila cuna rucu yalu, elu leca modo nú yala quii. \v 44 Ze'e la ati bee berecu', cuna nú leca xunga yala quii ze'e. \v 45 Tunu rri'i cuchiu'lu nú rri'ilu dula, mejora uchie'cu'e xne máse neca nze'ca nú chu'ulu liñibe cuna tucutsia cuchiu'lu, tunu chu'ulu ebila cuna rucu cuchiu'lu elu leca modo nú yala quii. \v 46 Elu la ati bee berecu' nu leca xunga yala quii ze'e. \v 47 Le'ca tunu rri'i i'cululu nú rri'ilu dula, mejora uhuane, xne máse neca nze'ca nú chu'lu liñibe cuna tucutsia i'cu'lulu, nú chu'ulu ebila cuna rucu i'cu'lulu, \v 48 elu la ati bee berecu' nu leca xunga yala quii ze'e. \p \v 49 ’Tucu nú sibi' zete nú riu'e equie elubacu le'ca esquie sibi' nú nehuana zeca bee bene enu nzeli arqui' li'á. \v 50 Zete neca nze'cae; pero tunu niti nú neri'i, ¿xa ri'ihua para nú aca zecae tucu nú necane para nú zibi'i? Uri'ihua tucu nú neli neca para nú la zecahua xi neca zete nú la zibi', nu uhuañi nze'cahua cuna bee sa'hua. \c 10 \s Udixiule'e Jesuse nú la le'e niyu una'lla nu la le'e una'a niyu'lla \r (Mt. 19:1-12; Lc. 16:18) \p \v 1 Che uchiu'u Jesuse Capernaum nu uyanu lu iliu Judea cuna stucu chú re'cu Jordán. Ze'e uyetesa' zeca huaxi bee bene lunu, nu uquixienu sete'nu li'ibeei tucu nú neca costumbre'nu nú rri'inu. \v 2 Che uyabica chiucu chuna bee fariseo lu Jesuse, para nú ri'i beei preo li'inu, nu unidichia' beei lunu tunu nu' modo le'e tucu niyu una'i. \p \v 3 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu lubeei: \p ―¿Xa unibiya' Moisés nú ri'ihua? \p \v 4 Nu unibeei lunu: \p ―Uni Moisés nú nu' modo le'e tucu niyu una'i tunu acache' tucu ichi' elu rni nú ule'e sa'beei. \p \v 5 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Uni Moisés nú acane scua xne chiqui' nziti arqui'hua. \v 6 Pero chenu uquixie Diose ureche' yeene, “ureche'nu niyu cuna una'a”. \v 7 “Enze'e chenu uyucu niyu tucu una'a tsa'nai pa'i cuna na'i, para nú huañii cuna una'tsiai. \v 8 Che rucu beei aca beei xi neca tucutsia bene.” Scua la neca beei xi neca chiucu bene necatsia beei tucu bene. \v 9 Enze'e la qui'ña nú le'e bene lunú uri'i Diose nú uyetesa'. \p \v 10 Chenu uyu'u beella liñi tucu ni'i, unidichia' zeca bee bene' Jesuse lunu equie nú uninu scua lubee fariseo. \v 11 Nu uni Jesuse lubeella: \p ―Tatse niyu enu le'e una'a nu yucui stucu una'a, rri'i dula. \v 12 Le'ca esquie tunu le'e tucu una'a niyunchu nu yucunchu stucu niyu, rri'inchu dula. \s Chenu uri'ile'ya Jesuse bee endu' \r (Mt. 19:13-15; Lc. 18:15-17) \p \v 13 Uyayu bee bene bee endu' lu Jesuse, para nú ricu'nu yanu equie bee endu', pero uqui'ya' bee bene enu ube'tayu bee endu' ze'e uri'i bee bene'nu. \v 14 Chenu ulañi' Jesuse nucua', uleenu nu uninu: \p ―Utsana'hua nú ye'ta bee endu' lua, nu la cáhua nú ye'ta beei lua, xne lunú rnibiya' Diose neca para bee bene enu neca xi neca bee endu' quie'. \v 15 Ixiule'a luhua tunu la chili arqui' bene lunú rnibiya' Diose xi nzeli arqui' tucu endu, la chu'u bene cua' lunú rnibiya' Diose. \p \v 16 Che uchi'chinu bee endu' ze'e, nu uricu'nu yanu equie beei nu uri'ile'yanu li'ibeei. \fig 20 Jesus and the children|CN01772B.TIF|COL|||San Marcos 10:16|\fig* \s Ubedichia'nu Jesuse tucu bene xene \r (Mt. 19:16-30; Lc. 18:18-30) \p \v 17 Chenu uchiu'u Jesuse nú nzanu, uriña xu'u tucu niyu lunu, nu utsulliquii lunu nu unidichia'i: \p ―Maestro enu neca bene nze'ca, ¿xi rqui'ña ri'á para nú lu'cua elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe? \p \v 18 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―¿Xinu rnilu nú neca bene nze'ca? Leca ni'tucu bene nze'ca tucutsia Diose neca bene nze'ca. \v 19 Nediya'la'lu bee mandamiento: “La útilu bene, nu la lu'culu stucu una'a, la ri'ilu eluhuana', la ta'lu eluquichia' bene, nu la zequienúlu bene, lu'culu ula'na lu pa'lu cuna lu na'lu.” \p \v 20 Che ucuaqui niyu ze'e nú uni: \p ―Maestro, ye bee nucua' sucua hasta chenu neca endu'. \p \v 21 Chequie ubi'ya Jesuse lu niyu ze'e nu uzecanui, nu uninu lui: \p ―Pero rri'itsia tucu nú ri'ilu nee, uquia tuti ye beenú rlu'culu nu dete'lu dimi cua' lubee bene enu seca elitsi. Nu scua lu'culu eluxene liñibe. Nu chu ye'talu cuna li'á mase ulle'calu lunú ulle'calu. \p \v 22 Chenu ubene' niyu ze'e nucua', chiqui' utsu nehuana arqui'i nziai, xne necai tucu bene enu chiqui' xene. \p \v 23 Che ubi'ya Jesuse luye bee bene ze'e, nu uninu lubee bene'nu: \p ―¡Chiqui' neriñá nú chu'u bee bene xene lunú rnibiya' Diose! \p \v 24 Chiqui' uyanu arqui' bee bene'nu nu uninu scua, pero uni zecanu lubeella stucu bese nú uninu: \p ―Bee lliana'a, ¡tucu bene enu mase nchiñi arqui' lubee eluxene', chiqui' neriña' nú chu'ulla lunú rnibiya' Diose! \v 25 La aca neriña' nú dete tucu camello tucu i'chiu' eche dicu, luquela nú chu'u tucu bene xene lunú rnibiya' Diose. \p \v 26 Pero chenu ubene' bee bene'nu nucua', masesca'lá uyanu arqui'beella, nu unidichia' beella lu sa'beella: \p ―¿Ti ri'i Diose perdona, che? \p \v 27 Chequie ubi'ya Jesuse lubeella nu uninu lubeella: \p ―Para bee bene neriña' neca nucua', pero para Diose la neriña' neca nucua', xne yeene recanu rri'inu. \p \v 28 Che uni Pedro lu Jesuse nú unilla: \p ―Utsa'naru ye nú rlu'curu, para nú nzela quieeru li'ilu. \p \v 29 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Ixiule'a luhua nú tatse bene enu tsa'na ni'i, urre bichilla, urre zanalla, urre pa'lla, urre na'lla, urre niyu'lla, urre una'lla, urre bee endu'lla, urre bee yu'lla, equie cuenda' li'á cuna equie cuenda' bedichia' nze'ca' Diose, \v 30 yucu bene ze'e lu iliulabe quie' tucu ayu'u bese mase lunú utsa'nalalla, tunu necane ni'lla, urre bichilla, urre zanalla, urre na'lla, urre bee endu'lla, urre bee yu'lla, añinzuca nú tsi'lla lunú zecalla, pero yuculla bee nucua' nu lu'culla elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe. \v 31 Pero huaxi bee bene enu chiqui' neca equie nee, aca bee nze'e enu lecati neca, nu bee bene enu lecati neca, aca bee nze'e enu chiqui' aca neca equie. \s Udixiule'e Jesuse bese rriuna nú úti bee bene li'inu \r (Mt. 20:17-19; Lc. 18:31-34) \p \v 32 Chenu nzuebeella enza Jerusalén, nzuculu Jesuse lubee bene'nu. Nu chiqui' nzenu arqui'beella, nú nzanu Jerusalén, pero beelá bee bene enu nzequie li'inu, chiqui' xiqui beella. Che ubixia Jesuse chi'chiucu bee bene'tsianu, nu udixiule'enu lubeella lunú zecanu. \v 33 Nu uninu lubeella: \p ―Nediya'hua nú nza'ahua enza Jerusalén nee, ze'e li'á Bene enu uxe'la Diose dete' cuenda bee bene li'á lubee ule'ya enu rnibiya' lu beelá bee ule'ya, cuna lubee ulaxcuela enu reca ley' Moisés nu nibiya' bee benequie' nú atia, cuna nú dete' cuenda bee bene cua' li'á lubee bene enu la neca bee bene Israel. \v 34 Che lli'chinu bee bene li'á, cuna nú zete'che' beei li'á, cuna nú tsuxene beei lua, cuna nú úti beei li'á, pero acatsia bichia rriuna huañi zecaa. \s Unacu' Jacobo cuna Juan tucu faura lu Jesuse \r (Mt. 20:20-28) \p \v 35 Chequie uyabica Jacobo cuna Juan lu Jesuse, neca beella lliana' Zebedeo, nu unibeella lu Jesuse: \p ―Maestro, niarqui'ru nú ri'ilu tucu faura nú nacu'ru lulu. \p \v 36 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―¿Xi niarqui'hua nú ri'á luhua? \p \v 37 Nu uni beella: \p ―Niarqui'ru nú liqui'lu nú zucu tucuru cue'tselu chubee cuna nú zucu stucuru cue'tselu chubeca chenu quixie nú nibiya'lu. \p \v 38 Pero ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―La ri'ihua beya' lunú rnacu'hua. ¿Xie' riqui'hua nehuana zecahua tucu nú nehuana zeca la? ¿Nu xie' zelahua atihua tucu nú atia la? \p \v 39 Nu ucuaqui beella lunu: \p ―Riqui'ru nucua'. \p Che uninu lubeella: \p ―Neli nú nehuana zecahua tucu nú nehuana zecaa nu atihua tucu nú atia. \v 40 Pero lunú ti zucu cue'tsea chúbee cuna cue'tsea chúbeca la lu'cua cuendaa nú liquia nucua' luhua, xne necatsia nucua' para bee bene enu rialane. \p \v 41 Chenu ubene' se xi'i bee bene'nu nucua', ulee beella lu Jacobo cuna lu Juan. \v 42 Che ubixia Jesuse li'ibeella, nu uninu lubeella: \p ―Nediya'hua nú bee bene enu rnibiya' lu iliulabe rnibiya' beei tucu nú niarqui'tsia beei, nu bee bene enu chiqui' neca equie scua rri'i beei lubee bene tucu nú niarqui'tsia beei, equie nú rnibiya' beei. \v 43 Pero letahua la yala nú acane scua. Enu niarqui' nú nibiya' luhua, rqui'ña nú zibi' nze'e lu yehua. \v 44 Tatsehua enu niarqui' nú mase aca neca equie letahua, rqui'ña nú aca nze'e xi neca muso' lu yehua. \v 45 Xne ni' li'á Bene enu uxe'la Diose né yela para nú zibi' bee bene lua, ubela para nú zibia'a lubee bene cuna nú atia para nú ixiua stula huaxi bee bene. \s Uri'iyeca Jesuse tucu bene enu lee Bartimeo \r (Mt. 20:29-34; Lc. 18:35-43) \p \v 46 Chequie uriña Jesuse cuna bee bene'nu eyeche Jericó. Chenu nzechiu'u beella eyeche cua', cuna huaxilá bee bene, che nzucu tucu niyu enu niquie'lu ru'u inziu ze'e rnacu'i carida nu Bartimeo leei, necai lliana' tucu bene enu lee Timeo. \v 47 Chenu ubene'i nú axula enta Jesuse bene eyeche Nazaret, uquixiei urixialii nú uni: \p ―¡Jesuse enu neca lliana' David, uhua'a arqui' li'á! \p \v 48 Huaxi bee bene rri'i nú rqui'ya'i para nú zacai, pero a'la mase rixialii nú uni: \p ―¡Lliana' David, uhua'a arqui' li'á! \p \v 49 Chequie utsuxe Jesuse, nu uninu lubeella: \p ―Ubixiahua benecua' nú ye'talla. \p Che ubixia beella niyu enu niquie'e lu ze'e, nu unibeella lui: \p ―Ñia utsu arqui', nu utsuli, xne rixianu li'ilu nee. \p \v 50 Nu chu utsi'quii llu'chai, rtetsai uyabicai lu Jesuse. \v 51 Chequie unidichia' Jesuse nú uninu lui: \p ―¿Xi niarqui'lu nú ri'á lulu? \p Nu ucuaqui niyu enu niquie'lu ze'e nú uni: \p ―Maestro, niarquia nú ri'ilu nú ya'la nú bi'ya zecaa. \p \v 52 Che uni Jesuse lui: \p ―Nu' modo nú yalu nee, uyeca'la'lu equie nú utsu tenelí arqui'lu lua. \p Hora ze'e uye'e lu niyu enu niquie'lu ze'e, nu chu nzequiei Jesuse lu inziu nú nzanu. \c 11 \s Uyu'u Jesuse eyeche Jerusalén \r (Mt. 21:1-11; Lc. 19:28-40; Jn. 12:12-19) \p \v 1 Chenu nzeriña beella axu Jerusalén, elu nchiucu' bee eyeche nú lee Betfagé cuna Betania, e'ya dañi nú lee Olivos, uxe'la Jesuse chiucu bene'nu, \v 2 nu uninu lubeella: \p ―Uquiahua eyeche axu nú nchiucu' enza lua'ahua, chenu riñahua eyeche cua', ze'e nequietu tucu burro, enu lasca' ricu bee bene. Uxe'chehuaií nu ye'ta yuhuaí ca'a. \v 3 Tunu nu' enu nedichia' luhua xi nu xe'chehuaí, uni'hua lu bene ze'e nú Jesuse enu rnibiya' luru rqui'ñanuí nu nee chu nzela yuzecaruí. \p \v 4 Chequie nzuebeella, nu ullela' beella elu nequietu tucu burro ru'u inziu, axu ru'u puerta' tucu ni'i, nu chu uxe'che beellaí. \p \v 5 Texcua'a bee bene enu ulañi' nucua' ze'e unidichia'beei lubee bene' Jesuse nu unibeei: \p ―¿Xi rri'ihua ca'a? ¿Xi nú xe'chehua burro cua'? \p \v 6 Che ucuaqui beella lubee bene ze'e tucu nú uni Jesuse lubeella nú nibeella, esquie uzela bee bene ze'e nú unguya' beella burro ze'e. \v 7 Che uriñayu beella burro ze'e lu Jesuse. Nu uricu' beella xucu beellaequieí, nu chu uricu Jesuse equieí \v 8 Le'ca ucua'a huaxi bee bene xucu beei lu inziu elu detenu, nu texcua'a beei uchiecu' leca ucua'a beei lu inziu elu detenu. \p \v 9 Chequie bee bene enu nzuculu lunu cuna bee bene enu nze'taquie li'inu, rixiali beei nú unibeei: \p ―¡Chiqui' neca equie nú rri'i Diose! ¡Che'tsalá Diose equie cuenda' li'inu enu nze'ta lu cuenda' Diose! \v 10 ¡Che'tsalá Diose equie cuenda' li'inu enu nze'ta nú nibiya', tucu nú unibiya' arre David bene'ahua enu udetela! ¡Chiqui' neca equie nú rri'i Diose li'inu enu nzucu liñibe! \p \v 11 Che uyu'u Jesuse eyeche Jerusalén nu uyu'unu liñi indu llene Jerusalén. Chenu ulaxu nú ubi'yanu ye nú nu' ze'e chu nzanu eyeche Betania cuna chi'chiucu bee bene'nu, xne ucheela bichia ze'e. \s Uni Jesuse nú bichi aca higuera \r (Mt. 21:18-19) \p \v 12 Bichia rrucu, chenu nze chiu'u beella eyeche Betania, uquixie nú uliana' Jesuse. \v 13 Istu ulañi'nu tucu aca higuera nu nu' leca niye'e lue, nu chu uyabicanu lue tunu ca nu' higo lue acunu, pero leca ndixi lue nu'tsia leca lue, xne la aca tiembu nú rayue. \v 14 Chequie uni Jesuse lu aca higuera ze'e: \p ―¡Leca' xunga acu bene ndixi nú rayu lulu! \p Ubene' bee bene'nu nú uninu scua. \s Utiliaca' Jesuse bee bene enu ruti cuna bee bene enu sii labe ele'ya' indu Jerusalén \r (Mt. 21:12-17; Lc. 19:45-48; Jn. 2:13-22) \p \v 15 Chenu uriña beella eyeche Jerusalén, uyu'u Jesuse ru'u ele'ya' Indu llene Jerusalén nu uquixienu uluanu bee bene enu ruti cuna bee bene enu sii ze'e. Nu utelletanu mexa' bee bene enu xi'la dimi cuna nú utsi'quinu xleta' bee bene enu ruti bee paloma ze'e, \v 16 né zelanu nú achu'u nulá bee bene stene' beei ru'u ele'ya' indu ze'e. \v 17 Che uquixie Jesuse nú uzete'nu bee bene, nu uninu lubeei: \p ―Lu ichi' Stichia' Diose rni: “Nia neca elu chiu'ulee elu nacu' ye bee bene iliulabe lu Diose”; pero li'ihua rri'ihua nia xineca yube' elu rcua'a bee huana'. \p \v 18 Chenu ubene' bee ule'ya enu rnibiya' lu beelá bee ule'ya cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés nucua', uquixie rla'na beei xa modo útibeei Jesuse xne xiqui beei li'inu lunú rri'inu, xne chiqui' nzenu arqui' ye bee bene lunú sete'nu li'ibeei. \v 19 Pero chenu nze'ta chu'u rula', uchiu'u Jesuse cuna bee bene'nu eyeche Jerusalén. \s Ubichila aca higuera \r (Mt. 21:20-22) \p \v 20 Stucu bichia sila' udete beella elu nzucu aca higuera ze'e, nu ulañi' beella nú ubichi aca ze'e hasta luue. \v 21 Chequie ullu'cu arqui' Pedro, nu unilla lu Jesuse: \p ―Maestro, ubi'yacuru, ubichila aca higuera nú unilu nú bichi. \p \v 22 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Uchili arqui'hua Diose. \v 23 Xne neli nia luhua, nú tatse bene enu ni lu dañi quie': “¡Ulluna' ca'a nu uzana' lu inzatu'!”, tunu la za' arqui'lla chenu nilla scua, aca nú unilla scua che. \v 24 Enze'e nia luhua nú ye nú nacu'hua lu Diose, nu uchili arqui'hua nú liqui'nu nucua' che yucuhuane. \v 25 Chenu rnacu'hua lu Diose, tunu nu' tucu bene enu rleehua lu uri'ihua perdona li'illa, para nú le'ca esquie Diose Pa'ahua enu nzucu liñibe ri'inu perdona li'ihua equie cuenda' stulahua. \v 26 Xne tunu la ri'ihua perdona bee bene, le'ca la ri'i Diose Pa'ahua enu nzucu liñibe perdona li'ihua equie cuenda' stulahua. \s Equie nú rnibiya' Jesuse \r (Mt. 21:23-27; Lc. 20:1-8) \p \v 27 Chenu uriña beella eyeche Jerusalén. Diqui nú enzee Jesuse liñi Indu llene Jerusalén, uriña bee ule'ya enu rnibiya' lu beelá bee ule'ya lunu, cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés cuna bee usticia' bee bene Israel, \v 28 nu unidichia' beei lunu: \p ―¿Ti uliqui' elu usticia nú rri'ilu scua? ¿Nu ti uliqui' elu rnibiya' nú rri'ilu scua? \p \v 29 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Le'ca nidichia'a luhua tucu bedichia' tunu cuaquihua nucua', che ixiule'a luhua ti uliqui' elurnibiya' nú rri'á scua. \v 30 ¿Ti uxe'la Juan Bautista? ¿Uxe'la Diosella la urre uxe'la bee benella la? Ucuaquihua nee. \p \v 31 Che uquixie beei nú ubedichia'nu sa'beei nú unibeei: \p ―Tunu nia'ahua nu Diose uxe'la Juan Bautista, che ni nucua': “¿Xinu né chili arqui'hua li'illa che?” \v 32 ¿Leca modo nú nia'ahua nú bene uxe'la li'illa? \p Unibeei scua xne xiqui beei bee bene, xne ye bee bene nzeli arqui' nú unga Juan tucu profeta enu neli udixiule'e Stichia' Diose. \v 33 Nu ucuaqui beei lu Jesuse: \p ―La ri'iru beya' ti uxe'lalla. \p Che ucuaqui Jesuse nú uninu lubeei: \p ―Le'ca la ixiule'a ti uliqui' elurnibiya' nú rri'á scua che. \c 12 \s Ejemplu' bee bene enu lixiu uri'i riña' lu tucu bene \r (Mt. 21:33-46; Lc. 20:9-19) \p \v 1 Chequie uquixie Jesuse nú uninu puro bee ejemplu lubee bene ze'e. Nu uninu: \p ―Tucu niyu uquienii bee aca uva lu yu'lla nu udu'lla elu' diqui abenchila'e, nu ureche'ella tucu elu tsi'illa bee uva, nu ureche'ella tucu elu ayaa zucu bene enu ri'i ucu yeene. \p ’Che udete'lla yuu ze'e lle'la lubee bene, enu ri'i riña' lue, nu chu nzalla enza istu zuculla. \v 2 Chequie chenu uriña tiembu nú aca ula'cu bee uva, uxe'la niyu ze'e tucu moso'lla nze tucu lunú rialalla. \v 3 Pero una'tse bee bene ze'e moso' ze'e, nu udiñi beei li'illa nu uxe'la beei li'illa scuatsia. \v 4 Che uxe'la bene enu neca stene' yuu ze'e stucu moso'lla lubee bene ze'e, pero moso' ze'e uti'qui beei cuna nú udiquichi'qui' beei li'illa. \v 5 Uxe'lalla stucu moso'lla lubee bene ze'e, pero moso' quie' unguuti beei. Huaxi bee moso' uxe'lalálla, texcua'a bee moso' quie' uzete'che' beei nu texcua'a beella unguuti beei. \p \v 6 ’Chequie bene enu neca stene yuu ze'e, rri'itsia nú xe'lalla lliana'lla, enu chiqui' secaalla. Xne uri'illa elliebacu' nú unilla: “Neli nzu arquia nú lu'cu bee benecua' ula'na lu lliana'a.” \v 7 Pero uni bee bene ze'e lu sa'beei: “Bene quie' neca enu ya'nanu yuu quie', té utia'ahua li'i, para nú ya'na nua'ahua yuu quie'.” \v 8 Che una'tse beei lliana' bene enu neca stene yuu ze'e, nu unguuti beei lliana'lla nu utsi'qui beei lliana'lla stucu luhuare. \p \v 9 Nu unidichia' Jesuse nú uninu: \p ―¿Xa rri'ihua elliebacu' nú ri'i bene enu neca stene yuu ze'e? Puese nia luhua nú nze'talla nu útilla bee benecua' nu dete'lla yu'lla lu texcua'a bee bene. \p \v 10 ’¿Xie' lasca' ulahua lu ichi' Stichia' Diose elu rni? \q Quiee nú uhua u'na bee bene enu rreche'e ni'i, \q quiee quie' neca nú mase uzibi' ungache' ni'i ze'e. \q \v 11 Nucua' neca nú uri'i Diose, nu chiqui' nzenu arqui'ru nucua'. \p \v 12 Chequie chenu ubene' bee bene enu rnibiya' lunú uni Jesuse scua, niarqui'beei nú na'tse beei li'inu para nú chánu ni'cu', pero lunú xiqui beei bee bene utsana' beei li'inu nu chu nzuebeei. \s Unidichia' bee bene lu cuenda' bee impuesto \r (Mt. 22:15-22; Lc. 20:20-26) \p \v 13 Che uxe'la bee bene, enu rnibiya' ze'e chiucu chuna bee fariseo cuna chiucu chuna bee bene' Herodes lu Jesuse, para nú la'na beei xa modo ninu tucu bedichia' para nú nu' modo ri'i condra beei li'inu. \v 14 Chenu uriña bee benequie' lu Jesuse unibeei lunu: \p ―Maestro, nediya'ru nú rnilu nú neli neca, nu la ri'ilu caso nú xa neca bee bene, xne lulu neca tucu necatse bee bene. Nu neli sete'lu bee bene lunú rnibiya' Diose nú xa huañi bee bene. Enze'e rnidichia'ru lulu. ¿Neca nze'ca nú dixiuru impuesto lu arre César la?, urre ¿la neca nze'cae la? ¿Dixiuru la urre la dixiuru la? \p \v 15 Pero uri'i Jesuse beya', lunú lia unitsia beei scua, nu uninu lubeei: \p ―¿Xi nú rri'ihua preo li'á scua? Uli'quihua tucu melu para nú lañine. \p \v 16 Che uriñayuu bee bene ze'e tucu melu lu Jesuse, nu uninu lubeei: \p ―¿Tiluu nzucu lu melu quie' nu ti lee enu nzucu lue? \p Nu ucuaqui beei nú unibeei lunu: \p ―Lu arre César. \p \v 17 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Ude'te'hua lunú neca cuenda' César lu César, nu ude'te'hua lunú neca cuenda' Diose lu Diose. \p Nu chiqui' uyanu arqui'beei chenu ucuaquinu scua. \s Chenu unidichia' bene nú huañi zeca bee bene enu unguti \r (Mt. 22:23-33; Lc. 20:27-40) \p \v 18 Che uya texcua'a bee saduceo lu Jesuse. Xne rnibeei nú la huañi zeca bee bene enu unguti nu unidichia' beei lunu: \p \v 19 ―Maestro, rni ley' Moisés nú tunu ati tucu niyu nu utsa'nalla una'alla nu né lu'cu beella endu', che yucu bichi tuxie ze'e una'a zaqui ze'e, para nú lu'cu beei endu' enu neca xi neca endu' tuxie ze'e. \v 20 Ucua'a achi bichi bene, bichi rlu beei uyucu una'a, pero ungutilla, nu né lu'cu una'lla endu'. \v 21 Chequie uyucu bichi rrucu beei una'a zaqui ze'e, pero le'ca esquie ungutilla, nu né lu'cu una'a ze'e endu'lla, le'ca esquie ulle'ca bichi rriuna beei. \v 22 Scua unga lu achi beei, uyucu beei una'a ze'e, pero ni' tucu beei né lu'cu beei endu' cuna una'a ze'e, che unguti una'a ze'e. \v 23 Puese chenu huañi zeca bee bene enu unguti, lu achi bichi beei, ¿ta beei neca niyu' una'a cua' xne lu achi bichi beei uyucu beei una'a cua'? \p \v 24 Nu ucuaqui Jesuse lubeei nú uninu: \p ―Lixiu nchiñi elliebacu'hua, xne la acahua Stichia' Diose nu la chuluhua xa neca lunú rnibiya' Diose. \v 25 Xne chenu huañi zeca bee bene enu unguti, la yucua' bee bene sa' bee bene nu leca' eluxia ze'e. Acatsia bee bene xi neca bee ángele liñibe. \v 26 Equie nú huañi zeca bee bene enu unguti, ¿xie' lasca' ulahua lu libro' Moisés elu rni nú ulañi'lla tucu aca nú riqui la? Ze'e ubene'lla chii Diose nú uninu: “Li'á neca Diose, lu Abraham, cuna lu Isaac, cuna lu Jacob.” \v 27 ¡Enze'e nia luhua núla necanu Diose lubee bene enu unguti! Necanu Diose' bee bene enu nehuañi. Xne para li'inu ye bee bene nehuañi. Chiqui' lixiu nchiñi elliebacu'hua. \s Mandamiento nú máse neca equie \r (Mt. 22:34-40) \p \v 28 Chenu ubene' tucu bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés nú ucuaqui nze'ca Jesuse, lubee benecua' uyabicai lu Jesuse nu unidichia'i lunu: \p ―¿Ta mandamiento nú máse neca equie? \p \v 29 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Mandamiento nú máse neca equie rni: “Ubene'hua bee bene Israel, li'inu enu neca Diose'ahua tucutsia necanu. \v 30 Uzeca li'inu enu neca Diose'lu diquinu' arqui'lu, cuna diquinu' lunú necalu, cuna diquinu' elliebacu'lu cuna diqui nu' juerza'lu.” Ninguie' neca mandamiento nú máse neca equie. \v 31 Nu mandamiento rrucu neca: “Zecalu sa'lu tucu nú secalu li'ilu.” Lu rucu bee mandamiento quie', leca stucu mandamiento nú máse neca equie. \p \v 32 Chequie ucuaqui ulaxcuela enu reca ley' Moisés ze'e nú uni: \p ―Maestro, uni nze'calu. Nú unilu scua. Neli nú unilu nú nu' tucutsia Diose, leca' stucu Diose. \v 33 Nu zeca bee bene li'inu diquinu' arqui'lla, cuna diquinu' elliebacu'lla cuna diquinu' juerza'lla, cuna diqui nu' lunú necalla, nu zeca bee bene sa' bene tucu nú secalla li'illa, ninguie' neca nú máse seca lu ye bee u'na nú rdete' bee bene lu Diose. \p \v 34 Chenu ulañi' Jesuse nú ucuaqui nze'ca ulaxcuela enu reca ley' Moisés uninu lui: \p ―La nzulu istu para nú chu'ulu lunú rnibiya' Diose. \p Che leca' ti alaca arqui' a nacu'dichia'lá lunu. \s ¿Ti neca bee bene' Cristo enu udetela? \r (Mt. 22:41-46; Lc. 20:41-44) \p \v 35 Chenu sete' Jesuse bee bene liñi indu llene Jerusalén, unidichia'nu lubeei nú uninu: \p ―¿Xinu rnibee ulaxcuela enu reca ley' Moisés nú neca Cristo lli'ñi David? \v 36 Nu le'ca li'i David unilla bedichia' quie', tucu nú udete' Espíritu Santo lulla nú unilla: \q Diose uni lu li'inu enu rnibiya' lua: \q “Uzucu cue'tsea chúbee, \q hasta nú ri'á nú nibiya'lu lubee bene enu rlee lulu.” \p \v 37 ¿Enze'e tunu neca Cristo, lli'ñi David, xinu rni David li'inu lunu? \p Ye bee bene enu nucua'a ze'e ñia uyu' arqui'beei lunú uninu. \s Uni Jesuse nú necha rri'i bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés \r (Mt. 23:1-36; Lc. 11:37-54; 20:45-47) \p \v 38 Chenu uzete' Jesuse bee bene uninu lubeei: \p ―Ubi'yahua li'ihua lubee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, xne riu' arqui'beei nú rutu beei xucu nze'ca beei, cuna nú riu' arqui'beei nú lu'cu bee bene ula'na lubeei lu inziu, \v 39 nu rla'na beei nú sucu beei lu xleta nú máse neca equie liñibe indu, le'ca scua rri'i beei sucu beei elu máse neca equie chenu nze tacu beei. \v 40 Le'ca raxi beei ni'i bee una'a zaqui, rri'ibeei nú xee rnacu' beei lu Diose, para nú ri'i bee bene elliebacu' nú neca beei bene nze'ca pero máse dete' Diose castiya lubeei. \s U'na nú udu'u tucu una'a zaqui \r (Lc. 21:1-4) \p \v 41 Tucu bese chenu nzucu Jesuse liñi indu llene Jerusalén axu elu nchiucu' bee alcancia elu rdu' bee bene u'na, ulañi'nu nú rdu' bee bene u'na liñibe alcancia ze'e. Le'ca huaxi bee bene xene rdu' beei huaxi dimi liñibe alcancia ze'e. \v 42 Che uriña tucu una'a zaqui elitsí ze'e, nu udu'nchu chiucu melu nú lle'natsia seca liñi tucu bee alcancia ze'e. \fig 21 Widow’s mite|CN01794B.TIF|COL|||San Marcos 12:42|\fig* \v 43 Nu chu ubixia Jesuse bee bene'nu, nu uninu lubeella: \p ―Neli nia luhua nú u'na nú udu' una'a zaqui elitsí quie' maselá seca nucua' lunú udu' beelá bee bene. \v 44 Xne yebee bene rdu'tsia beei lunú sucu sobra equie dimi'beei, pero una'a zaqui quie', añinzuca nú secanchu elitsi udu'nchu ye nú neca diminchu liñi alcancia ze'e, nu añinzuca nú nucua'tsia neca nú rlu'cunchu. \c 13 \s Udixiule'e Jesuse nú rila indu llene Jerusalén \r (Mt. 24:1-2; Lc. 21:5-6) \p \v 1 Chenu uchiu'u Jesuse liñi indu llene Jerusalén, che uni tucu bene'nu lunu: \p ―¡Maestro, ubi'yacuru chiqui' ñia rnaa bee quiee quie' cuna ni'i llene quie'! \p \v 2 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Tucu nú rlañi'lu ni'i llene quie', riña bichia nú la ya'na' ni' stucu quiee quie' equie sa'e yeene rilae. \s Xi seña aca chenu enta laxu iliulabe \r (Mt. 24:3-28; Lc. 21:7-24; 17:22-24) \p \v 3 Che chu nzuebeella lu tucu dañi nú lee Olivos nzucu dañi quie' enza rna lu indu llene Jerusalén, chenu uzucu Jesuse equie dañi ze'e, che uyabica Pedro cuna Jacobo cuna Juan cuna Andrés nu unidichia' li'itsia beella lunu nú unibeella: \p \v 4 ―Udixiule'e luru, ¿xunga aca bee nucua'? ¿Nu xa neca bee seña nú lube' nú nzula nú aca ye bee nucua'? \p \v 5 Chequie ucuaqui Jesuse lubeella nú uninu: \p ―Ubi'yahua li'ihua, para nú lecati zequienu li'ihua. \v 6 Xne nze'ta huaxi bee bene enu ni nú nze'ta beei equie cuenda' li'á nu nibeei luhua: “Li'á neca Cristo”; nu scua zequienu beei huaxi bee bene. \p \v 7 ’Pero li'ihua chenu yene'hua nú reca xuu urre rni bee bene nú enta nú aca xuu, la lliquihua xne scua nze'ta nú acane, pero la laxusca' iliulabe. \v 8 Xne liunu tucu nación cuna stucu nación, nu liunu tucu país cuna stucu país, cuna liunu texcua'a bee bene enu rnibiya', cuna texcua'a bee bene enu rnibiya', nu aca xú cuna nú aca biña huaxi bee luhuare lu iliulabe. Nucua' neca nú apenatsia uquixie lunú enta nehuana zeca bee bene. \p \v 9 ’Pero ubi'yahua li'ihua xne dete' cuenda bee bene li'ihua lubee usticia, cuna nú zeteche' beei li'ihua liñi bee indu, nu dete' cuenda beei li'ihua lubee gubierno cuna lubee arre equie nú nzeli arqui'hua li'á, pero scua nu' modo nú nihua lubeei equie cuenda' li'á. \v 10 Xne rqui'ña nú ixiule'exu bee bene bedichia' nze'ca' Diose lu ye bee bene iliulabe, ante nú laxu iliulabe. \v 11 Nu chenu dete' cuenda bee bene li'ihua lubee usticia, la chenu arqui'hua lunú xa nihua, uni'tsiahua bee bedichia' nú liqui' Diose nú nihua xne laca li'ihua enu ni hora ze'e, Espíritu Santo neca enu ni hora ze'e. \v 12 Enta bichia chenu dete' cuenda bee bene le'ca bichi beei para nú atilla, nu dete' cuenda bee pa' bee bene endu'lla, le'ca dete' cuenda bee endu' bee pa' beei cuna na'beei para nú atilla. \v 13 Ye bee bene iliulabe chana arqui' li'ihua equie nú necahua bee benea; pero bene enu tsuta' arqui' lua hasta bichia chenu laxu yeene, benequie' tsila'a Diose. \p \v 14 ’Chenu lañi'hua nú nzucu tucu cosa chi'qui' liñi indu llene Jerusalén, tucu nú uni profeta Daniel hasta hua'tu, (bee bene enu rula ichi' quie', uri'ihua beya') nú bee bene enu nucua'a Judea, rqui'ña nú yeca xu'u bee bene ze'e enza dañi. \v 15 Nu bee bene enu nchiucu' equie ni'i bichia ze'e, la llu'cha' lacalla para nú chu'ulla liñi ni'illa na'tsella stene'lla. \v 16 Nu bene enu nzu dañi, la benchila'lla ni'lla para nú ye'ta chiya'lla xuculla. \v 17 ¡Cue'e bee una'a enu nu' endu' xla'cu, cuna bee una'a enu nuu bee endu' enu rachi bichia ze'e! \v 18 Una'cu'hua lu Diose nú la aca bee nucua' chenu neca tiembu nú nucuaa. \v 19 Xne chiqui' nehuana zeca bee bene bichia ze'e, hasta chenu ungache' iliulabe lá aca bee nucua' scua, nu leca' xunga acalá bee nucua' scua ni' stucu bese. \v 20 Tunu la tsuxe Diose nú reca bee bichia ze'e, la tsila'a ni' tucu bee bene; pero tsuxe Diose nú reca bee bichia ze'e, equie cuenda' nú secanu bee bene'nu cuna nú ucañinu li'ibeei para li'inu. \p \v 21 ’Tunu bee bichia ze'e nu' enu ni luhua: “Ubi'yacuruhua ca'a nzucu Cristo”, urre “Ni bee nze'e ubi'yacuruhua nguiee nzucu Cristo”, la chili arqui'hua nucua'. \v 22 Xne nze'ta huaxi bee bene enu ni nú li'ibeei neca beei Cristo, urre nibeei nú li'ibeei neca beei bee profeta' Diose, ri'i beei huaxi bee milagro, cuna huaxilá beenú chenu arqui' bee bene, para nú scua zequienu beei bee bene nu rri'i beei elliebacu' tunu nu' modo hasta bee bene enu ucañi Diose, zequienu beei. \v 23 Enze'e nia luhua, nú ubi'yahua li'ihua, xne udixiule'exulá ye bee nucua' luhua. \s Nze'ta zeca li'inu Bene enu uxe'la Diose \r (Mt. 24:29-35, 42-44; Lc. 21:25-36) \p \v 24 ’Pero bee bichia ze'e, chenu udetela nú nehuana ulle'ca bee bene cabelí lu bichia, nu la du'llea' ellie' guu, \v 25 nu zana' bee belaa enu nchiucu' liñibe lu yuu cuna cuñi ye beenu nchiucu' liñibe. \v 26 Chequie lañi' bee bene iliulabe, Bene enu uxe'la Diose, nú tu'na rulu siqui'nu nze'tanu liñi xcabe cuna ye poder nú rlu'cunu. \v 27 Che xe'lanu bee ángele'nu diqui lu iliulabe para nú quiete'sa' beenu, ye bee bene' Diose catse elu nucua'a beella. \p \v 28 ’Ulu'cuhua cuenda lunú nia luhua, chenu riye' ellutsa lu aca higuera, cuna nú enta ye' leca e'ne' lue, nediya'hua nú enta riñala tsibee che. \v 29 Le'ca scua chenu lañi'hua nú recala ye bee nucua' uri'ihua beya' nú axula nzu lunú nze'ta aca tucu nú unia luhua. \v 30 Ixiule'a luhua nú acaxu ye bee nucua', ante nú ati bee bene enu nehuañi nee. \v 31 Iliulabe cuna liñibe nitilu bee nucua' pero stichia'a la dete nú yalu yeene. \p \v 32 ’Pero lecati ri'i beya' xi bichia nu xi hora nú aca ye bee nucua', nu ni'bee ángele liñibe nu ni' Lli'ñi Diose la ri'i beya' nucua', nediya'tsia Diose Pa liñibe nucua'. \p \v 33 ’Enze'e nia luhua nú ubi'yahua li'ihua nu utsu tsiñiahua cuna nú una'cuhua lu Diose, xne la ri'ihua beya' xunga aca bee nucua'. \v 34 Aca nucua' xi neca chenu xiu'u bene tucu biaji. Ante nú chiu'ulla rnilla xi riña' ri'i bee moso'lla. Le'ca unibiya'lla nú tsu tsiña bene enu rriucu ru'u puerta ni'illa. \v 35 Le'ca esquie li'ihua, ucua'a tsiñahua, xne la ri'ihua beya' xunga nu xiura nzelaa, tunu nzelaa chenu nze'ta chu'u rula', urre tunu necane ulela' rula' urre tunu necane ellicabe chenu rixia tiula urre sila'. \v 36 Enze'e ucua'a tsiñahua xne ca tu'natsia riñaa, nu la niarquia nú lluna li'ihua nú la ri'ihua tucu nú riala nú ri'ihua. \v 37 Nu lunú rnia luhua nee, rnia lu ye bee bene: Uhuañihua tucu nú riala nú huañihua, ¡ucua'a tsiñahua para bichia ze'e! \c 14 \s Ucua'na bee bene enu rlee lu Jesuse xa modo na'tse beei li'inu \r (Mt. 26:1-5; Lc. 22:1-2; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Rri'itsia xiucu bichia nú aca eliñi baxcu, chenu racu bee bene Israel pá nú la chu'u levadura equie, che bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, rla'na beei xa modo zequienu beei Jesuse para nú na'tse beei li'inu nu úti beei li'inu. \v 2 Che unibeei: \p ―Pero la ria'ahua scua diqui nú reca eliñi, para nú la tsu reche bee bene. \s Udu'u tucu una'a perfume equie Jesuse \r (Mt. 26:6-13; Jn. 12:1-8) \p \v 3 Chequie chenu nzu Jesuse eyeche Betania ni'i Simón enu ulle'ca elichia nú lee lepra, chenu nzucu Jesuse lumexa racunu, uriña tucu una'a nuya' tucu frasco nú achee nu' perfume nú huaxi secaa, xne necache'e puro nardo, nu chu uxa'lanchu frasco ze'e nu udunchu perfume ze'e equie Jesuse. \v 4 Che bee bene enu nucua'a ze'e ulee beei nú unibeei lu sa'beei: \p ―¿Xinu uti'chianchu perfume cua' scua? \v 5 Ala' aiqui perfume cua' tucu chuna ayu'u dimi denario para nú ari'inchu elietsa lubee bene enu seca elitsi, nu uqui'ya' una'a ze'e uri'i beei. \p \v 6 Pero uni Jesuse lubeei: \p ―La ri'chiahua li'inchu; ¿xinu rqui'yanchu rri'ihua? Xne lunú uri'inchu lua, neca nze'ca nucua'. \v 7 Bee bene elitsi siempre nucua'a cuna li'ihua, nu nu' modo ri'ihua elietsa lubeei xitse bichia. Pero li'á la tsua'a cuna li'ihua diqui tiembu. \v 8 Una'a quie' uri'inchu lunú unganchu, udu'xulanchu perfume cua' cuerpoa para nú necalane bichia chenu achi'a. \v 9 Ixiule'a luhua, nú diqui lu iliulabe elu ixiule'e bee bene bedichia' nze'ca' Diose, le'ca ni bee bene lunú uri'i una'a quie' lua para nú ellu'cu' arqui' bee bene lunú uri'inchu lua. \s Uya de'te' cuenda Judas Jesuse lubee bene enu niarqui' úti li'inu \r (Mt. 26:14-16; Lc. 22:3-6) \p \v 10 Chequie uya Judas Iscariote enu neca lu chi'chiucu bee bene' Jesuse, lubee ule'ya enu rnibiya' lubee lá bee ule'ya para nú dete' cuendai Jesuse lubeei. \v 11 Chenu ubene' bee ule'ya ze'e nucua', ñia utsu arqui'beei nu unibeei nú dete' beei dimi ya Judas, che uquixie Judas ucua'ana xa modo dete' cuendai Jesuse lubeei. \s Exee nú udacunu Jesuse bee bene'nu \r (Mt. 26:17-29; Lc. 22:7-23; Jn. 13:21-30; 1 Co. 11:23-26) \p \v 12 Chequie bichia nú uquixie nú reca eliñi chenu racu bee bene Israel pá nú la chu'u levadura equie, chenu le'ca ruuti bee bene tucu sanchi eliñi baxcu ze'e che unidichia' bee bene'nu lunu: \p ―¿Cá niarqui'lu nú nze reche'ru nú da'cuxe'ahua reché baxcu? \p \v 13 Che uxe'la Jesuse chiucu bene'nu nu uninu lubeella: \p ―Uquiahua eyeche Jerusalén, ze'e lla'cahua tucu niyu enu nuya' tucu ere'e inza nu chu chequiehua li'illa. \v 14 Elu chu'u bene ze'e, nihua lu bene enu neca stene ni'i ze'e: “Singuie rni Maestro: ¿Ca nzucu cuarto elu acuxeenua bee benea reché baxcu quie'?” \v 15 Che lube' bene ze'e tucu cuarto elu ayaa nú nzu che'ela liñi, ze'e reche'hua nú da'cuxe'ahua. \p \v 16 Chequie nzuebeella eyeche llene ze'e, nu ullela' beella tucu nú uninu lubeella nu ureche'e beella nú acuxee beella reché baxcu. \p \v 17 Chenu uyu'u rula' uriñayuu Jesuse chi'chiucu bee bene'nu ze'e. \v 18 Diqui nú nucua'a beella lu mexa racu beella uni Jesuse lubeella: \p ―Ixiule'a luhua nú tucuhua enu racunu li'á dete'cuenda li'á lubee bene enu uti li'á. \p \v 19 Chequie nehuana utsu arqui'beella, nu unidichia' tucua tucua beella lunu: \p ―¿Li'á nze'e la? \p Nu uni stucu beella: \p ―¿Li'á nze'e la? \p \v 20 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Tucu lu chi'chiucuhua enu se'e pá le'ca liñi pliato elu se'a pá nze'ella. \p \v 21 Neli nú li'á Bene enu uxe'la Diose, zecaa tucu nú rni lu ichi' Stichia' Diose; pero ¿cue'e bene enu dete' cuenda li'á? Máse neca nze'ca lu cuenda' bene ze'e nú né aláxulla lu iliulabe quie'. \p \v 22 Diqui nú racu beella, una'tse Jesuse tucu pá nu udete'nu che'tsa lu Diose nu chu ule'enu pá ze'e udete'nu yabeella nu uninu: \p ―Udacuhua pá quie', ninguie' neca cuerpoa. \fig 22 The Last Supper (showing Jesus and 8 disc.)|CN01803B.TIF|COL|||San Marcos 14:22|\fig* \p \v 23 Che una'tsenu tucu copa viñu, chenu ulaxu nú udete'nu che'tsa lu Diose, che chu udete'nu vaso cua' ya beella nu ungue' ye beella biñu cua'. \v 24 Nu uninu lubeella: \p ―Biñu quie' neca renea nú ri'chia chenu atia para nú tsila'a huaxi bee bene, xne equie cuenda' nú atia ya'la tucu inziu cuqui nú lu'cu bee bene nú xa ri'i Diose perdona li'ibeei. \v 25 Ixiule'a luhua nú leca' xunga hue'elá biñu nú necache' uva, hasta bichia nú hua'a biñu cuqui elu rnibiya' Diose. \s Uni Jesuse nú ni Pedro nú la chululla li'inu \r (Mt. 26:30-35; Lc. 22:31-34; Jn. 13:36-38) \p \v 26 Chenu ulaxu nú ungula beella tucu canto lu Diose, chu nzuebeella dañi nú lee Olivos. \v 27 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Yehua tsana' arqui'hua li'á rula' quie'; tucu nú nequie lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Utia bene enu rriucu bee sanchi, nu ri'chia letse beeí.” \v 28 Pero chenu huañi zecaa rlutia nza'a Galilea, cheela riñahua ze'e. \p \v 29 Chequie uni Pedro lu Jesuse: \p ―Añinzuca nú tsana' arqui' ye beella li'ilu, pero li'á la tsana arquia li'ilu. \p \v 30 Nu ucuaqui Jesuse lu Pedro nú uninu: \p ―Ixiule'a lulu nú rula' quie' ante nú bixia tiula chiucu bese, unilalu chuna bese nú la chululu li'á. \p \v 31 Pero unila Pedro nú uni: \p ―Mase atia cuna li'ilu, la cachia nú nu'lua li'ilu. \p Le'ca scua uni ye beella. \s Uya na'cu' Jesuse lu Diose tucu luhuare elu lee Getsemaní \r (Mt. 26:36-46; Lc. 22:39-46) \p \v 32 Chenu uriña beella tucu luhuare elu lee Getsemaní uni Jesuse lubee bene'nu: \p ―Ucua'asca'hua ca'a, nze nacutsia lu Diose. \p \v 33 Che unguya'tsianu Pedro cuna Jacobo cuna Juan, nu uquixie nú chiqui' nehuana nzu arqui'nu, hasta nú lixiua' nzu arqui'nu. \v 34 Nu uninu lubeella: \p ―Chiqui' nehuana nzu arquia, hasta nú se'ca nú atia, uya'nasca'hua ca'a nu la a'tsehua. \p \v 35 Che chu nza Jesuse lle'na enza lu ze'e, nu utsulliquinu hasta nú uti'nu tequieenu lu yuu, nu unacu'nu lu Diose tunu nu' modo nú la zecanu lunú enta zecanu. \v 36 Chenu rnacu'nu lu Diose uninu: \p ―Paa, yeene recalu rri'ilu; utsila'a li'á lunú chiqui' juerte enta nú zecaa, pero la acane tucu nú niarquia, uri'itsia tucu nú niarqui'lu. \p \v 37 Che chu nza Jesuse elu uya'na chuna bene'nu nu ulluna'nu li'ibeella nú ra'tse beella nu uninu lu Pedro: \p ―Simón, ¿xie' ra'tselu la? ¿Xie' né riqui'lu azucu naalu masia tucu hora la? \v 38 Uzucunahua, nu una'cuhua lu Diose para nú la ri'i beze'lu ana luhua, xne nu' ana arqui'hua nú ri'ihua nú neca nze'ca, pero la riqui' cuerpo'hua. \p \v 39 Chequie nza zeca Jesuse, nze nacu'nu lu Diose nu uninu lu Diose tucu nú uninu bese rluu. \v 40 Chenu ubenchila' zecanu elu uya'na chuna bene'nu ulluna'nu li'ibeella nú stucua'la bese ra'tse beella, xne chiqui' riu'u cala' lubeella nu lá ri'i beella beya' xi cuaqui beella lunu. \v 41 Bese rriuna chenu ubenchila'nu elu nucua'a beella uninu lubeella: \p ―¿Xie' ratsesca'hua nu sulachi sca'hua la? Pero uhuahua cala' cua' luhua, xne li'á Bene enu uxe'la Diose uriñala hora nú dete' cuenda bene li'á lubee bene enu rri'i dula. \v 42 Uzetehua ne cha'ahua. Nze'ta bicala bene enu dete' cuenda li'á nee. \s Chenu una'tse bee bene Jesuse \r (Mt. 26:47-56; Lc. 22:47-53; Jn. 18:2-11) \p \v 43 Rnisca'lá, Jesuse cuna li'ibeella chenu uriña Judas enu unga tucu lu chi'chiucu bee bene'nu, uriña yui huaxi bee bene enu nzene espada cuna bee acarute. Nú nze'ta na'tse beei Jesuse lunú unibiya' bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés cuna nú rnibiya' bee usticia' bee bene Israel. \v 44 Chequie Judas enu udete' cuenda Jesuse lubee bene ze'e, unilai lubee bene ze'e nú uni lubeella: \p ―Bene enu acua tucu bichiu' xeca, nze'e na'tsehua nu chiuca uya'hua li'illa. \v 45 Nu chenu uriña Judas lu Jesuse uyabicai lunu nú uni: \p ―Maestro, Maestro. \p Nu chu udacui tucu bichiu' xecanu. \v 46 Che una'tse bee bene ze'e Jesuse nu unguya' beei li'inu. \p \v 47 Pero tucu bee bene' Jesuse enu nzu ze'e uhualla espada nu uchiecu'lílla diaca tucu bene enu neca moso' ule'ya enu rnibiya' lu ye bee ule'ya. \v 48 Nu uni Jesuse lubee bene ze'e: \p ―¿Xinu entahua cuna espada cuna acarute para nú na'tsehua li'á xineca tucu huana'? \v 49 Ye bichia nzua cuna li'ihua liñi indu llene Jerusalén elu uzetea Stichia' Diose nu né na'tsehua li'á ze'e. Pero scua acane para nú yalu nú rni Stichia' Diose. \p \v 50 Che ye bee bene' Jesuse uyecaxu'u beella nu utsana' arqui'beella li'inu. \p \v 51 Chequie nzequie tucu niyu e'ne' Jesuse nu nutui tucutsia sábana. Pero chenu una'tse bee bene ze'e li'i, \v 52 chu uchiu'u xqui' xu'i liñi sábana, nú nutui nu e'cu etui uyecaxu'i nzai. \s Uyayu bee bene Jesuse lubee usticia' bee bene Israel \r (Mt. 26:57-68; Lc. 22:54-55, 63-71; Jn. 18:12-14, 19-24) \p \v 53 Che uyayu bee bene ze'e Jesuse lu ule'ya enu rnibiya' lu ye bee ule'ya, nu uyetesa' ye bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya, cuna bee usticia' bee bene Israel cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés. \v 54 Nu istu istu uyaquie Pedro Jesuse hasta ru'u ni'i ule'ya enu rnibiya' luye bee ule'ya, nu chu uzucu Pedro ru'u quii cuna bee bene enu rriucu ru'u ni'i ule'ya ze'e. \p \v 55 Bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna ye bee usticia' bee bene Israel, ucua'na beella xi ricu' quiya beella Jesuse para nú scua nu' modo nú utibeella li'inu. Pero né llela' beella xi aricu' quiya beella li'inu. \v 56 Xne añinzuca nú huaxi eluquichia' uricu' quiya beella Jesuse, pero urene uni tucu beella nu urene uni stucu beella. \v 57 Chequie utsuli chiucu chuna beella nu uricu' quiya beella tucu eluquichia' Jesuse nu unibeella: \p \v 58 ―Li'iru ubene'ru nú uni nucua': Li'á nitilua indu llene Jerusalén nú ureche'e bee bene, nu chunatsia bichia reche'a stucu indu nú lá reche' bee bene. \p \v 59 Pero ni' scua la neca tucu necatse lunú rni beella urene urene uni beella. \p \v 60 Che utsuli ule'ya enu rnibiya' lu ye bee ule'ya labe bee bene enu nucua'a ze'e nu unidichia'lla lu Jesuse: \p ―¿Xinu la cuaquilílu? ¿Xie' neli neca nú rnibeei lulu scua la? \p \v 61 Pero la nili Jesuse nu né cuaquilínu che unidichia' zeca'la ule'ya ze'e lunu: \p ―¿Xie' li'ilu necalu Cristo lli'ñi Diose liñibe la? \p \v 62 Che ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Li'á nze'e nu lañi'hua li'á Bene enu uxe'la Diose nú nzucua'a cue'tse Diose chúbee li'inu enu chiqui' reca yeene, nu le'ca lañi'hua nú nzela liñi xcabe enza liñibe. \p \v 63 Chenu ubene' ule'ya ze'e nucua'a, che utsalla xuculla nu unilla: \p ―¿Xinu la'nala'ahua testigo nee? \v 64 Ubene'la'hua nú xa uni nucua'a bedichia' nú necha neca lu Diose; ¿xa nihua nee? \p Chequie uni ye bee bene ze'e nú ati Jesuse. \p \v 65 Xiucu xuna beei utsu xene lunu nu utsacu' beei lunu nu udiñi beei li'inu nu unibeei lunu: \p ―¡Uni'ti udiñi li'ilu! \p Che bee sundado enu rriucu indu llene Jerusalén le'ca uxutse beei nda'gu lunu. \s Utsacu' arqui' Pedro nú la chululla Jesuse \r (Mt. 26:69-75; Lc. 22:56-62; Jn. 18:15-18, 25-27) \p \v 66 Chenu uzucu Pedro ru'u eli'ya' ni'i ule'ya enu rnibiya' luye bee ule'ya, che uriña tucu criada' ule'ya ze'e. \v 67 Chenu ulañi'nchu nú nzucu Pedro ru'u quii ze'e ubi'yanchu lulla nu uninchu lulla: \p ―Le'ca nuulu enzenuulu Jesuse bene eyeche Nazaret. \p \v 68 Pero ucachi' Pedro nú unilla: \p ―La chu'lua benecua', nu la ri'á beya' xi rnilu. \p Che uchiu'u Pedro ze'e nu utsulla ru'u puerta nu chu ubixia tiula. \v 69 Chenu ulañi' zeca criada ze'e Pedro stucu bese, che uquixienchu nú uninchu lubee bene enu nucua'a ze'e: \p ―Le'ca nuu nucua' neca nucua' tucu bene' Jesuse. \p \v 70 Pero ucachi' zeca Pedro nú la chululla Jesuse. Che lu ze'e tsia unia'ala bee bene enu nucua'a ze'e lu Pedro: \p ―Che rlube' nú necalu tucu bene' benecua', xne necalu bene Galilea nu rdichia'lu tucu nú rdichia'beei. \p \v 71 Che uquixie Pedro nú utsuta'lla lu stichia'lla nú unilla: Dete' Diose castiya li'á tunu la nia nú neli neca. \p ―¡La chulua bene enu rnihua! \p \v 72 Hora ze'e ubixia tiula stucu bese nu ullu'cu arqui' Pedro lunú uni Jesuse lulla: “Ante nú bixia tiula chiucu bese, unilálu chuna bese nú la chululu li'á.” Chenu ullu'cu arqui' Pedro nucua' uquixiella nú runa'lla. \c 15 \s Chenu uyayu bee bene Jesuse lu Pilato \r (Mt. 27:1-2, 11-14; Lc. 23:1-5; Jn. 18:28-38) \p \v 1 Chenu uye'e lu yuu uyetesa' bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee usticia' bee bene Israel cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés cuna bee usticia enu mase rnibiya' ubedichia' beella nú xa ri'i beella. Che ullica'cuu beella Jesuse nu udete' cuenda beella li'inu lu Pilato. \v 2 Che unidichia' Pilato lu Jesuse: \p ―¿Necalu Arre' bee bene Israel la? \p Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Li'á nze'e. \p \v 3 Equie nú huaxi nú rricu'quiya bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya li'inu. \v 4 Enze'e unidichia' Pilato lu Jesuse stucu bese: \p ―¿Xinu la cuaquilílu? Ubi'yacuru huaxi nú rni bee bene lu cuenda'lu. \p \v 5 Pero lecaxi ucuaqui Jesuse, che chiqui' uyanu arqui' Pilato. \s Unibiya' bee bene nú ati Jesuse \r (Mt. 27:15-31; Lc. 23:13-25; Jn. 18:38–19:16) \p \v 6 Cada chenu reca eliñi baxcu, rla'a Pilato tucu bene enu nchiñi ni'cu', tatse enu nacu' bee bene nú la'a. \v 7 Bee bichia ze'e nchiñi Barrabás ni'cu' cuna beelá bee bene enu neyete'i, xne unguuti beei bee bene chenu uliunu beei bee bene' gobierno. \v 8 Chenu uyetesa' bee bene para nú nibeei lu Pilato nú ri'illa tucu nú neca costumbre'lla, \v 9 che uni Pilato lubeei: \p ―¿Niarqui'hua nú la'a Arre' bee bene Israel la? \p \v 10 Uni Pilato scua xne uri'illa beya' nú equie nú ria arqui' bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya, enze'e udete' cuenda beei Jesuse lulla. \v 11 Pero bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya udu'beei arqui' bee bene ze'e para nú ni bee bene ze'e lu Pilato nú la'alla Barrabás. \v 12 Chequie unidichia' Pilato lubeei: \p ―¿Xi niarqui'hua nú ri'inua enu rnihua nú neca arre' bee bene Israel? \p \v 13 Nu ucuaqui beei nú urixialibeei: \p ―¡Uquie'e nucua'a lu cruse! \p \v 14 Nu uni Pilato lubeei: \p ―Pero ¿ta nú necha neca uri'i nucua'? \p Nu masesca'lá juerte ubixialí beei: \p ―¡Uquie'e nucua' lu cruse! \p \v 15 Chequie lunú niarqui' Pilato nú ya'na nze'calla lubeei, ula'alla Barrabás. Nu unibiya'lla nú uzete'che' bee sundado Jesuse, nu chu udete' cuendalla li'inu lubee sundado para nú quie'e beei li'inu lu cruse. \p \v 16 Unguya' bee sundado ze'e Jesuse labe eli'ya' ru'u palacio, elu uyetesa' ye bee sundado. \v 17 Che ungutu beei tucu laquie morado Jesuse, nu ureche'e beei tucu ellu'ñi' nú necache'e eche uzucu' beei equienu. \v 18 Nu uquixie beei nú rixiali beei lunu: \p ―¡La laxua' nú nehuañi Arre' bee bene Israel! \p \v 19 Chequie udu'beei tucu ixi' equienu, nu utsu xene beei lunu, cuna nú utsu lliqui beei lunu, xi neca nú chiqui' rlu'cu beei ula'na lunu. \v 20 Chenu ulaxu nú xitse uri'inu beei li'inu, uhuabeei laquie morado nú nutunu nu ungutu beei nú neca xucunu li'inu, che unguya' beei li'inu para nú quieenu lu cruse. \s Uquie'e bee bene Jesuse lu cruse \r (Mt. 27:32-44; Lc. 23:26-43; Jn. 19:17-27) \p \v 21 Chequie chenu nzeyu beei Jesuse, ulla'ca beei tucu bene eyeche Cirene enu lee Simón necalla pa' Alejandro cuna Rufo nze'talla enza dañi. Che uri'i bee sundado juerza li'illa para nú uya'lla cruse' Jesuse. \p \v 22 Nu chu unguya' beei Jesuse tucu luhuare elu lee Gólgota, nu rni nucua': lluca equie bene nguti. \v 23 Nu udete' beei biñu nú nucha inza nú nelaa nú lee mirra, para nú hue'nue pero lá hue'nue. \v 24 Chequie uquie'e bee sundado ze'e li'inu lu cruse. Nu urita beei tucu rifa equie cuenda' xucunu bi'ya tane ri'i cada tucua beei ana. \p \v 25 Rquie quie' sila' uquie'e beei Jesuse lu cruse. \v 26 Equie cruse'nu uquie'e beei tucu letrero nú rixiule'e xi nú uquie'e beei li'inu lu cruse, cuna nú rni lu letrero ze'e nú necanu: “Arre' bee bene Israel.” \v 27 Le'ca uquie'e beei chiucu huana' lu tucua cruse, tucu nze'e cue'tsenu chúbee nu stucu nze'e cue'tsenu chubeca. \v 28 Scua uyalu lunú rni lu ichi' Stichia' Diose nú rni: “Ubacu' beei li'inu leta bee bene enu necha rri'i.” \p \v 29 Chequie bee bene enu udete ze'e unibeei huaxi bedichia' nú necha neca lunu, cuna nú rcuñi beei equie beei xi'chinu beei li'inu nú rnibeei: \p ―¡Manú! Rnilu nú chilalu indu llene Jerusalén nu lu chunatsia bichia reche' zecalue, \v 30 utsila'a li'ilu nu ulaca lu cruse cua'. \p \v 31 Le'ca bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee ulaxcuela enu reca ley Moisés, unibeei huaxi bedichia' nú necha neca lunu nu unibeei: \p ―Utsila'a nucua' bee bene, pero la aca nucua' tsila'a nucua' li'i nucua'. \v 32 ¡Tunu neca nucua' Cristo puese láca Cristo enu neca arre' bee bene Israel lu cruse para nú lañia'ahua, che chili arquia'ahua nucua'! \p Hasta bee huana' enu nequie lu cruse cuna li'inu rnibeei bedichia' nú necha neca lunu. \s Chenu unguti Jesuse \r (Mt. 27:45-56; Lc. 23:44-49; Jn. 19:28-30) \p \v 33 Chenu unga rrebichia ucabeli diqui neca lu iliulabe hasta rquie chuna uche. \v 34 Hora ze'e chenu unga rquie chuna uche juerte urixiali Jesuse nú uninu: \p ―Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? ―rni bedichia'cua': Diosea, Diosea, ¿xinu utsana' arqui'lu li'á? \p \v 35 Chenu ubene' chiucu chuna bee bene enu nucua'a ze'e nucua', che unibeei: \p ―Uquie'e diacahua rixialla profeta Elías. \p \v 36 Che uyaxu'u tucu beei nu ucuacha nze'e tucu esponja lu inza vinagre nu uzucu'i lli'i tucu aca nu uti'i esponja cua' ru'u Jesuse para nú hue'nu inza vinagre cua' nu uni: \p ―Utsana'hua li'illa bi'ya se nze'ta laca Elías li'illa lu cruse. \p \v 37 Pero juerte urixiali Jesuse nu ungutinu. \v 38 Chequie laquie llene nú neru'cu nzi'qui liñi indu llene Jerusalén, utsa arli'ti'llune hasta aya nu hasta aquié. \v 39 Che capitañi enu rnibiya' lubee sundado ulañi'i nú xa unguti Jesuse lunú nzui ze'e nu uni: \p ―Neli nú neca benequie' Lli'ñi Diose. \p \v 40 Le'ca istu nucua'a chiucu chuna bee una'a ri'ya, leta bee una'a quie' nzu María Magdalena, cuna Salomé cuna María enu neca na' Jacobo enu ri'chia bene Jacobo enu lle'na, cuna José. \v 41 Bee una'a quie' uyaquie Jesuse cuna nú uri'i beenchu elietsa lunu chenu nzunu Galilea. Le'ca ze'e nucua'a huaxilá bee una'a enu uyaquie li'inu hasta Jerusalén. \s Chenu uhuachi' Jesuse \r (Mt. 27:57-61; Lc. 23:50-56; Jn. 19:38-42) \p \v 42 Bichia nú rri'iluxu bee bene Israel ye nú qui'ña beella neca bichia xee nu sulachi beella. Bichia ze'e chenu enta chu'u rula', \v 43 uriña José bene eyeche Arimatea. Ungalla tucu bee usticia lubee bene Israel, nu rlu'cu bee bene ula'na lulla. Le'ca nzuquiella nú lañi'lla lunú rnibiya' Diose, nu uyu'u valuru'lla unacu'lla cuerpo' Jesuse lu Pilato. \v 44 Chequie chiqui' uyanu arqui' Pilato chenu ubene'lla nú ungutila Jesuse, nu chu ubixialla capitañi para nú ri'illa beya' tunu neli nucua'. \p \v 45 Chenu uni capitañi ze'e nú neli nú ungutila Jesuse, che uzela Pilato nú unguya' José cuerpo'nu. \v 46 Chequie uya José utsii tucu sabana fiño nu chu ulacalla cuerpo' Jesuse lu cruse nu utelalla sabana ze'e cuerpo'nu nu uya ca'chi'lla cuerpo'nu liñi tucu eluhua elu neda'ñila liñi tucu quiee nu utsacu'lla ru'u eluhua ze'e cuna tucu quiee llene. \v 47 María Magdalena cuna María na' José ulañi' beenchu elu uhuachi' cuerpo' Jesuse. \c 16 \s Uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu \r (Mt. 28:1-10; Lc. 24:1-12; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Chequie chenu udete bichia nú sulachi bee bene Israel, María Magdalena, cuna Salomé, cuna María na' Jacobo, uya tsi' beenchu perfume para nú du' beenchu perfume cua' cuerpo' Jesuse. \v 2 Nu chenu uye'e lu yuu zila' domingo silatu' uya beenchu ru'u eluhua' Jesuse, chenu enta liñi bichia. \v 3 Chenu nzue beenchu lu inziu uni beenchu lu sa'beenchu: \p ―¿Ti yucu quiee llene nú nacu' ru'u eluhua' Jesuse nee? \p \v 4 Pero chenu ubi'ya beenchu ulañi' beenchu, nu la nacua' quiee llene ze'e ru'u eluhua. \v 5 Chenu uyu'u beenchu liñi eluhua ze'e, ulañi' beenchu, nú nzucu tucu niyu e'ne' chubee ru'u eluhua ze'e, nutui tucu laquie niquichi nú stuñi, nu ulliqui beenchu. \v 6 Che uni lubeenchu: \p ―La lliquihua. Nediyaa nú rla'nahua Jesuse bene eyeche Nazaret enu uquiee lu cruse. Pero uhuañi zecanu nú ungutinu. Leca'nu ca'a. Ubi'yacuruhua elu uricu cuerpo'nu. \v 7 Nee uquia tixiule'ehua lu Pedro cuna lu beelá bee bene' Jesuse nú rlutinu nzanu Galilea, cheela riñahua ze'e; nu lañi'hua li'inu ze'e tucu nú uninu luhua. \p \v 8 Chequie yexetsia uchiu'u bee una'a quie' liñi eluhua ze'e, nu reca tse'tse beenchu xiqui beenchu. Nu lecati lu udixiule'e beenchu lunú unga ze'e, equie nú xiqui beenchu. \s Ulube'lu Jesuse lu María Magdalena \r (Jn. 20:11-18) \p \v 9 Domingo sila' chenu uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu, rlutilá ulube'lunu lu María Magdalena enu uhuanu achi benechiqui' arqui'. \v 10 Che uya tixiule'enchu lubee bene enu uyanzenu Jesuse, nu nehuana nzu arqui'beella cuna nú runa' beella equie cuenda' li'inu. \v 11 Pero chenu ubene' beella nú nehuañi Jesuse cuna nú ulañi' María Magdalena li'inu, né chili arqui'beella nucua'. \s Chenu ulube'lu Jesuse lu chiucu bene'nu \r (Lc. 24:13-35) \p \v 12 Lu ze'e lá ulube'lu Jesuse lu chiucu bee bene'nu enu nza enza dañi, pero urene ulube'lunu lubeella. \v 13 Che uyatixiule'e bee bene quie' lubeelá bee bene'nu, pero ni' nú uni beella né chili arqui' beelá bee bene'nu. \s Lunú unibiya' Jesuse nú ri'i bee bene'nu \r (Mt. 28:16-20; Lc. 24:36-49; Jn. 20:19-23) \p \v 14 Lu ze'elá ulube'lu Jesuse lu chetu'cu bee bene'nu, chenu nucua'a beella lu mexa. Uqui'ya' beella uri'inu, xne nziti arqui'beella equie nú la chili arqui'beella lunú unibee bene enu ulañi'la' li'inu nú uhuañi zecanu nú ungutinu. \p \v 15 Chequie uninu lubeella: \p ―Uquiahua diqui lu iliulabe nu udixiule'ehua bedichia' nze'ca' Diose lu ye bee bene. \v 16 Nu bene enu chili arqui' bedichia' nze'ca' Diose cuna nú rinzalla tsila'a Diose li'illa, pero bene enu la chili arqui' Stichia' Diose la tsila'a Diose li'illa lu castiya'lla. \v 17 Nu bee seña quie' lu'cu bee bene enu chili arqui' Stichia' Diose. Equie nú leea hua beella bee benechiqui' arqui' bee bene. Le'ca nibeella stucu dialu rene nú la ni beella. \v 18 Nu tunu na'tse beella be'la cuna yaa beella; nu tunu hue' beella nú nucha veneno, lecaxi zeca beella; nu le'ca chenu ricu' beella ya beella equie bee bene enu riti yeca' bee bene ze'e. \s Uquie Jesuse liñibe \r (Lc. 24:50-53) \p \v 19 Chequie chenu ulaxu nú uni Jesuse lubeella, chu uquieenu liñibe nu uzucunu cue'tse Diose chubee. \v 20 Che uchiu'u beella nú nze tixiule'e beella bedichia' nze'ca' Diose lubee bene diqui bee luhuare. Nu uri'i Jesucristo elietsa lubeella, uri'inu bee milagro para nú ri'i bee bene beya' nú neli neca Stichia' Diose nú sete' beella. Amén.