\id Luk Zapotec Lachixio USFM output from Final pdf Aug 2010 \h San Lucas \toc1 San Lucas \mt1 Bedichia' nze'ca' Jesucristo ​ ​ nú uquie'e San Lucas \c 1 \s Ca'a enta bee bedichia' nú uquie'e San Lucas lu Teófilo \p \v 1 Huaxi bee bene uri'i luchia nú uquie'e xcua'a beella nú xa unga leta'ahua, \v 2 tucu nú uze'te' bee bene lia'ahua, li'ibeella enu ulañi' xa unga hasta chenu uquixie Jesuse nú udixiule'enu Stichia' Diose, nu le'ca li'ibeella uri'i beella elietsa nú udixiele'e beella stichia'nu lubee bene. \v 3 Le'ca ucua'naa para nú uri'á beya' lunú neli neca nú xa unga hasta chenu uriña Jesuse lu iliulabe. Teófilo enu chiqui' neca equie neca nze'ca para li'á nú quie'e xcua'a bee ninguie' lulu, \v 4 para nú ri'i nze'calu beya' lu ye nú neli neca uzete' bee bene li'ilu. \s Udixiule'e tucu ángele' Diose nú ala Juan Bautista \p \v 5 Chenu unga Herodes arre lu iliu Judea, uhuañi tucu ule'ya enu lee Zacarías, li'illa ullutsella leta texcua'a bee ule'ya enu unibiya' Abías lu, nu una'a Zacarías lee Elisabet, necalla enu nze'ta lubee bene' tuxie Aarón enu unga ule'ya. \v 6 Zacarías cuna una'lla uhuañi beella tucu nú neli neca lu Diose, nu uzucu' beella ley' Diose, hasta nú lecati udu' culpa' beella. \v 7 Pero né lu'cu beella endu', xne neca Elisabet bíchi nu unguxula rucu beella. \p \v 8 Tucu bichia uyala texcua'a bee ule'ya para nú zibi' beella lu Diose, leta bee ule'ya quie' nchiñi Zacarías. \v 9 Chequie tucu nú neca costumbre' bee ule'ya ze'e, ucañi beella bi'ya ta beella ya'na enu du' llene quiendixí ru'u ecu'cu elu necachi neca liñi indu llene Jerusalén, nu uyala Zacarías nú chu'ulla liñi indu ze'e para nú du'lla llene quiendixí ru'u ecu'cu ze'e. \v 10 Diqui nú rdu'lla llene quiendixí ru'u ecu'cu ze'e, ye bee bene rnacu' beella lu Diose labe eli'ya' indu ze'e. \v 11 Hora ze'e ulube'lu tucu ángele' Diose lu Zacarías, chúbee ru'u ecu'cu elu rdu'lla llene quiendixí. \v 12 Chenu ulañi' Zacarías ángele ze'e, chiqui' ulliquilla nu lá ri'illa beya' xa ri'illa. \v 13 Che uni ángele ze'e lulla: \p ―Zacarías, la lliquilu, ubene'la' Diose lunú rnacu'lu lunu, li'ilu cuna una'alu Elisabet lu'cuhua tucu endu', enu hualeehua Juan. \v 14 Chiqui' ñia tsu arqui'lu, nu le'ca esquie ñia tsu arqui' huaxi bee bene chenu ala endu' ze'e. \v 15 Xne endu'lu aca tucu bene llene lu Diose. La hue'lla biñu nu la hue'lla ni' tucu nú rri'i nú xuchi' bee bene. Ante nú alalla chiqui' nzula Espíritu Santo cuna li'illa. \v 16 Ri'illa nu huaxi bee bene Israel che'e arqui'beei lu stula beei nú benchila' beei lu inziu' Diose, li'inu enu neca Diose' beei. \v 17 Juan quie' cha rluti lu li'inu enu nze'ta, nu xe'la Diose nú huañi Espíritu Santo cuna Juan nu lu'culla nú recalla tucu nú ulu'cu profeta Elías, ri'illa nú huañi nze'ca bee paa cuna bee lli'ñilla para nú la cua'a xuulla. Le'ca zete'lla bee bene enu nziti arqui' para nú zucu' beei yeene, scua ri'illa nú cua'a tsiña bee bene para nú yucu arqui'beei li'inu enu nze'ta. \p \v 18 Che uni Zacarías lu ángele ze'e: \p ―¿Xa modo aca tucu nú rnilu? Xne unguxulá nu le'ca esquie unaa. \p \v 19 Nu ucuaqui ángele ze'e: \p ―Li'á neca ángele enu lee Gabriel, nu sibia'a lu Diose, li'inu uxe'lanu li'á para nú nzelayua bee resuna nze'ca quie' lulu. \v 20 Pero nee, equie nú la chili arqui'lu lunú unia lulu, yacu' nú rnilu, hasta nú yalu nú unia lulu, che ya'la zeca nú nilu. \p \v 21 Diqui nú reca bee nucua', bee bene enu nucua'a ru'u eli'ya' indu ze'e nucua'a quiee beella nú chiu'u Zacarías nu nzenu arqui'beella xi nú rle' Zacarías liñi indu ze'e. \v 22 Chenu uchiu'u Zacarías liñi indu ze'e la aca'lla nilla, che uri'i beella beya' nú nu' nú ulube' Diose lulla, nu rri'itsialla seña lubeella xne la nia'lla. \p \v 23 Chequie chenu ulaxu bee bichia nú uzibi' Zacarías liñi indu ze'e chu nzialla ni'illa. \v 24 Cheela bee bichia ze'e, uyu'u endu' xla'cu una'alla Elisabet, nu diqui ayu' uu né chiua'alla ni'lla, nu uri'illa elliebacu' nú unilla: \v 25 “Uri'i Diose lua scua, para nú la tsequichia' bee bene li'á.” \s Tucu ángele' Diose udixiule'e nú ala Jesuse \p \v 26 Chenu uza' xu'cu uu, uxe'la Diose ángele enu lee Gabriel lu tucu eyeche nú lee Nazaret nú nchiñi lu iliu Galilea. \v 27 Para nú nze bi'ya ángele quie' tucu una'a e'ne enu lee María, li'illa nzula nú yuculla tucu niyu enu lee José, nze'ta José quie' lubee bene' tuxie arre David. \v 28 Chequie uyu'u ángele ze'e liñi ni'i elu nzucu María nu uni ángele quie' lulla: \p ―¡Malune María, li'ilu enu ucañila Diose! Nzu Diose Paa liñibe cuna li'ilu, nu uri'i le'yalanu li'ilu lu ye bee una'a. \p \v 29 Chenu ulañi' María ángele ze'e, chiqui' uyanu arqui'lla bee bedichia' nú uni ángele cua', nu le'ca uri'illa elliebacu' nú xa neca bee bedichia' cua'. \v 30 Chequie uni zeca ángele ze'e lulla: \p ―María, la lliquilu, xne ucañila Diose li'ilu nu uri'inu nú cha nze'ca lu cuenda'lu. \v 31 Nee chu'u tucu endu' xla'culu, nu chenu ala endu' quie' hualeelunu Jesuse. \v 32 Li'inu lu'cunu nú chiqui' recanu, nu hualee bee bene li'inu Lli'ñi Diose liñibe, le'ca ri'i Diose liñibe nú acanu arre, tucu nú unga David arre, bene'nu enu udetela, \v 33 para nú nibiya'nu lubee bene Israel diqui tiembu. Nu leca xunga laxu nú rnibiya'nu. \p \v 34 Che uni María lu ángele ze'e: \p ―¿Xa modo nú aca nucua' scua, nu la nzucu'nua ni' tucu niyu? \p \v 35 Nu ucuaqui ángele ze'e lu María: \p ―Lu'culu endu' cua' equie cuenda' Espíritu Santo, hora ze'e lunú reca Diose liñibe du'nu xca'la' equielu tucu nú rdu' xcabe xca'la' equie bee bene. Enze'e endu' enu lu'culu leca xunga ri'inu dula nu hualee bee bene li'inu Lli'ñi Diose liñibe. \v 36 Le'ca enta nú lu'cu sa'lu Elisabet tucu endu', añinzuca nú unguxulalla, li'illa enu rni bee bene nú leca' modo nú lu'cu endu' pero necala xu'cu uu nú nu' endu' xla'culla. \v 37 Xne leca ni' tucu nú neriña' para Diose. \p \v 38 Chequie uni María lu ángele ze'e: \p ―Nzua para nú zibia'a lu Diose, ri'inu tucu nú niarqui'nu cuna li'á. Chenu ulaxu nú uni María scua, chu nzia ángele ze'e che. \s Chenu uyabi'ya María Elisabet \p \v 39 Bee bichia ze'e, uchiu'u María nza lu tucu eyeche nú nchiucu' dañi lu iliu Judea, \fig 23 Mary greeting Elizabeth|CN01609B.TIF|COL|||San Lucas 1:39|\fig* \v 40 nu chenu uyu'u María liñi ni' Zacarías unilla malune lu Elisabet. \v 41 Chenu ubene' Elisabet nú uni María malune lulla, ucuñi endu' enu nu' xla'cu Elisabet, scua chiqui' uya'na Espíritu Santo cuna Elisabet. \v 42 Chequie, juerte uni Elisabet lu María: \p ―¡Uri'i le'yala Diose li'ilu lu ye bee una'a, le'ca uri'i le'yala Diose endu'lu enu nzu nú ala! \v 43 ¿Ti necaa nú nze'ta bi'ya na' Diosea li'á? \v 44 María chenu unilu malune lua, ucuñi endu' enu nu' xla'cua equie nú ñia nzu arqui'nu. \v 45 ¡Neca nze'ca nú uchili arqui'lu María, xne yalu tucu nú uni Diose lulu! \p \v 46 Chequie uni María: \q Chiqui' rnia bedichia' nze'ca lu Diose. \q \v 47 Ñia nzu arquia lu Diose enu tsila'a li'á. \q \v 48 Xne ubi'yanu caa nzua, añinzuca nú necatsia tucu bene enu sibi' lunu, \q2 nu hasta nee nu diqui tiembu ni bee bene nú ñia nza nze'cae lu cuendaa. \q \v 49 Xne uri'i Diose enu reca yeene huaxi nú neca nze'ca lua. \q2 ¡Nu Santo neca nú leenu! \q \v 50 Nu la tsuxe Diose nú rlu'cu arqui'nu ye bee bene enu rlu'cu ula'na lunu. \q \v 51 Huaxi nú uri'inu equie nú recanu. \q Nu ulliti'nu elliebacu' bee bene enu nelliña. \q \v 52 Le'ca unguxi Diose nú rnibiya' bee bene enu rnibiya', nu udete'nu nú reca bee bene enu lle'na arqui'. \q \v 53 Udete'nu lunú secala'cha' bee bene enu seca elitsi nu lecaxi udete'nu lubee bene xene. \q \v 54 Uri'inu elietsa lubee bene Israel, enu neca bene'nu, \q nu lá zañi'nu nú ulu'cu arqui'nu li'ibeella. \q \v 55 Tucu nú uninu lubee benea'hua enu udetela lu Abraham cuna lubee bene enu nze'ta lu Famili'lla. \q Nu leca xunga tsana' arqui'nu li'ibeella. \p \v 56 Uya'na María ni'i Elisabet tucu chuna uu, cheela nzia María ni'lla. \s Chenu ungula Juan Bautista \p \v 57 Chequie chenu uza' bichia nú ungula endu' Elisabet, ungula tucu endu' niyu'lla. \v 58 Che bee besiñu'lla cuna bee sa'lla uya bi'ya beella li'illa nu ñia utsu arqui'beella, xne uri'i beella beya' nú ñia uhua'a arqui' Diose li'illa. \v 59 Chenu uza' endu' ze'e xunu bichia, uya beella para nú quie seña elu necachi'nu, tucu nú rquie seña bee niyu enu neca bee bene Israel. Nu niarqui' beella nú achiu'ulee endu ze'e Zacarías tucu nú lee pa'nu. \v 60 Pero uni na'nu lubee bene ze'e: \p ―La chiu'uleenu scua. Juan chiu'uleenu. \p \v 61 Che uni beella lulla: \p ―¿Xinú chiulee endu'lu Juan nu ni' tucu bee sa'hua la lee Juan? \p \v 62 Chequie cuna seña unidichia' beella lu pa' endu' ze'e, para nú ri'i beella beya' xa niarqui'lla nú chiu'lee endu'lla. \v 63 Nu unacu' pa' endu' ze'e tele'e ala para nú quie'ella lu ala xa chiu'ulee endu'lla, nu uquie'ella lu ala ze'e: “Juan chiu'leenu.” Chiqui' uyanu arqui' bee bene ze'e nú uri'illa scua. \v 64 Hora ze'e uya'la zeca nú uni Zacarías, nu unilla bedichia' nze'ca lu Diose. \v 65 Chequie ye bee besiñu' beella chiqui' uyanu arqui'beella, nu ye bee bene bee eyeche nú nchiucu dañi Judea ubene' beella lunú ungae scua. \v 66 Ye bee bene enu ungabiya' nucua' unibeei lu sa'beei: \p ―¿Xi nze'ta nú aca endu' cua'? \p Xne che rlube' nú nzu Diose cuna endu' cua'. \s Bee bedichia' nú uni Zacarías lu Diose \p \v 67 Chequie Zacarías pa' endu' ze'e, chiqui' nzu Espíritu Santo cuna li'illa, nu uquixiella unilla bedichia' nú uliqui' Diose nú unilla: \q \v 68 ¡Che'tsalá Diose liñibe li'inu enu neca Diose lubee bene Israel, \q xne uriñanu para nú tsila'anu lia'ahua enu neca bee bene'nu! \q \v 69 Uxe'la Diose lu'ahua tucu enu chiqui' reca para nú tsila'a lia'ahua, \q necanu enu nze'ta lubee bene' arre David enu uzibi' lu Diose. \q \v 70 Scua neca nú ucuaqui u'na Diose hasta hua'tu tucu nú udixiule'e bee profeta'nu enu uhuañi nze'ca lunu: \q \v 71 Nu tsila'anu lia'ahua lubee bene enu rlee lua'ahua cuna lubee bene enu rana arqui' lia'ahua, \q \v 72 cuna nú hua'a arqui'nu bee bene'ahua enu udetela nu la zañi'nu lunú ucuaqui u'nanu. \q \v 73 Ninguie' neca nú ucuaqui u'na Diose lu Abraham bene'ahua enu udetela: \q \v 74 Nú tsila'anu lia'hua lubee bene enu rlee lua'ahua, \q para nú aca'ahua zibia'ahua lunu nu la lliquia'ahua, \q \v 75 para nú huañia'ahua tucu nú niarqui'nu, \q cuna nú ria'ahua tucu nú neli neca lunu, diqui tiembu lunú nehuañia'ahua. \q \v 76 Nu li'ilu endua, chiu'uleelu profeta' Diose liñibe, \q xne li'ilu cha rlutilu, para nú tsúche'lu inziu nú riña li'inu. \q \v 77 Nu ixiule'elu lubee bene para nú ri'i beella beya' nú xa ri'i Diose perdona stula beella cuna nú tsila'anu li'ibeella. \q \v 78 Xne seca Diose'ahua lia'ahua cuna nú uhua'a arqui'nu lia'ahua, \q enze'e xe'lanu Lli'ñinu xi neca ellie' bichia lua'ahua, \q \v 79 para nú xa'lanu elliebacu' bee bene enu nchiñi arqui' lunú necha neca, \q cuna lubee bene enu nza lu inziu nú nze nitilu beei, \q nu lube'nu lia'ahua para nú huañia'ahua tucu nú riala nú huañia'hua lunu. \p \v 80 Ube'taru'cu endu' Zacarías cuna nú naaqui utsuta' arqui'lla lunú neca cuenda' Diose, nu uhuañilla lu dañi achi elu la nucua'a bene, desde bichia nú uquixiella nú udixiule'ella Stichia' Diose lubee bene Israel. \c 2 \s Chenu ungula Jesuse \r (Mt. 1:18-25) \p \v 1 Bee bichia ze'e, unibiya' arre César Augusto nú sucu ichi ye bee bene iliulabe. \v 2 Nu bese rlu nú uzucu ichi bee bene che neca Cirenio gobernador lu iliu Siria. \v 3 Chequie ye bee bene rqui'ña nú nza beella lachi beella para nú zucu ichi beella ze'e. \p \v 4 Enze'e, uchiu'u José eyeche Nazaret, nú nchiñi lu iliu Galilea, nu uyalla lu iliu Judea eyeche Belén, elu ungula tuxie arre David, xne lubee famili' tuxie arre David nze'ta José. \fig 24 Mary and Joseph going to Bethlehem|CN01614B.TIF|COL|||San Lucas 2:4|\fig* \v 5 Uya José eyeche Belén para nú zucu ichilla cuna María, enu nzula nú yuculla nu nu'la endu' xla'cu María. \v 6 Chequie diqui nú nucua'a beella eyeche Belén, uriña bichia nú ala endu' María. \v 7 Ze'e ungula endu' rlu'lla liñi ni' bee nañi nu utelalla tucu laquie li'inu nu chu udixiulla li'inu liñi tucu cajón elu riu'u nú racu bee nañi, xne leca' luhuare elu ya'na beella liñi ni'i elu ria'na bee bene. \s Uni ángele' Diose lubee bene enu rriucu bee sanchi \p \v 8 Axu eyeche Belén ze'e nucua'a chiucu chuna bene enu rriucu bee sanchi nu ria'na beella dañi rula cuna bee sanchi. \fig 25 Shepherds watching their flocks|LB00013B.TIF|COL|||San Lucas 2:8 |\fig* \v 9 Che tu'natsia ulube'lu tucu ángele' Diose lubeella, nu udu'llie'e ellie'e Diose diqui abenchila' beella, nu chiqui' ulliqui beella. \v 10 Nu uni ángele ze'e lubeella: \p ―La lliquihua, xne uriñayua tucu resuna nze'ca luhua, nu equie cuenda' resuna quie' tsu nze'ca arqui' ye bee bene. \v 11 Nee lachi David ungula tucu enu tsila'a li'ihua, necanu Cristo, enu rlu'cu nú rnibiya'. \v 12 Nu para nú chuluhua endu' quie', llela'hua li'inu liñi ni'i bee nañi nebelanu tucu laquie nu nchiucu'nu liñi tucu cajón elu riu'u nú racu bee nañi. \p \v 13 Hora ze'e ulube'lu huaxilá bee ángele liñibe elu nzu ángele ze'e, nu rni bee ángele cua' bedichia' nze'ca lu Diose nú uni beenu: \q \v 14 ¡Che'tsalá Diose enu nzucu liñibe! \q ¡Chu'u nú nzuxee lu iliulabe, para bee bene enu rri'i \q2 tucu nú riu' arqui'nu! \p \v 15 Chequie chenu uquie bee ángele ze'e liñibe, bee bene enu rriucu bee sanchi ze'e uni beella lusa'beella: \p ―Chaahua eyeche Belén, che bi'ya'ahua lunú unga ze'e tucu nú udixiule'e Diose Pa liñibe lua'ahua. \p \v 16 Nu yexetsia nzuebeella nu ullela' beella María cuna José liñi ni' bee nañi cuna endu' me' ze'e, nu nchiucu'nu liñi tucu cajón elu riu'u nú racu bee nañi. \v 17 Chenu ulañi' beella nucua', uni beella lunú udixiule'e ángele lubeella equie cuenda' endu' ze'e, \v 18 che uyanu arqui' ye bee bene enu ubene' lunú uni bee bene enu rriucu bee sanchi. \v 19 Pero uduche'tsia María ye bee bedichia' cua' arqui'lla, cuna nú rri'illa elliebacu' lu cuenda' nucua'. \v 20 Chequie chenu ubenchila' bee bene enu rriucu bee sanchi chiqui' ñia nzu arqui' beella rdete' beella che'tsa lu Diose, cuna nú rni beella bedichia' nze'ca lunu lu ye nú ulañi' beella cuna nú ubene' beella, xne unga ye tucu nú udixiule'e ángele lubeella. \s Chenu unguya' José cuna María Jesuse liñi indu llene Jerusalén \p \v 21 Chenu uza' xunu bichia nú ungula Jesuse uquie seña elu necachi'nu, tucu nú rquie seña elu necachi' bee niyu enu neca bee bene Israel, nu uhualee beella li'inu Jesuse, tucu nú udixiule'e ángele lu María ante nú chu'unu xla'culla. \p \v 22 Chenu uza' bee bichia nú uri'i María tucu nú rnibiya' ley' Moisés nú rri'i bee una'a chenu rala endu' beenchu, che unguya' beella Jesuse liñi indu llene Jerusalén lu Diose Paa liñibe. \v 23 Uri'i beella scua, xne rni ley' Diose: “Ye bee endu' niyu enu neca endu' rlu necala beei para Diose.” \v 24 Che uyayu beella u'na lu Diose tucu nú rnibiya' ley' Diose, chiucu cu'cu urre chiucu paloma. \p \v 25 Tiembu ze'e uhuañi tucu bene eyeche Jerusalén enu lee Simeón. Ungalla tucu bene nze'ca, nu chiqui' rlu'culla ula'na lu Diose nzuquieella lañi'lla bene enu tsila'a bee bene Israel. Nu nzu Espíritu Santo cuna li'illa, \v 26 equie cuenda' Espíritu Santo ungabiya' Simeón nú la atisca'lla hasta nú lañi'lla Cristo, enu xe'la Diose enu rlu'cu nú rnibiya'. \v 27 Le'ca udu' Espíritu Santo arqui' Simeón nú uyalla liñi indu llene Jerusalén. Nu chenu uyanu pa' Jesuse li'inu cuna na'nu li'inu liñi indu ze'e para nú uya ri'i beella tucu nú rnibiya' ley' Moisés nú ri'i bee bene, \v 28 che una'tse Simeón Jesuse nu uchi'chilla li'inu nu unilla bedichia' nze'ca lu Diose, nú unilla: \q \v 29 Diose Paa liñibe nu' modo zelalu nú atia leca' xi chenuarquia nee, \q2 xne uza'la lunú ucuaqui u'nalu lua. \q \v 30 Nee si ulañilá bene enu tsila'a li'iru nee, \q \v 31 li'inu necanu, enu uxe'lalu lu ye bee bene iliulabe, \q \v 32 Li'inu necanu xi neca ellie'e nú xa'la elliebacu' bee bene enu la neca bee bene Israel. \q Nu chiqui' aca neca equienu lubee bene'lu enu neca bee bene Israel. \p \v 33 Chiqui' uyanu arqui' José cuna María na' Jesuse chenu ubene' beella lunú uni Simeón scua equie cuenda' Jesuse. \v 34 Chequie uri'i le'ya Simeón beella, nu unilla lu María, na' Jesuse: \p ―Ixiule'a lulu María nú utsula Diose endu' quie', nú huaxi bee bene Israel la chili arqui' li'inu, nu le'ca huaxi bee bene chili arqui' li'inu, nu uriñanu para nú zete'nu bee bene xa niarqui' Diose nú huañi beei, pero huaxi bee bene la yucu arqui' li'inu. \v 35 Nu scua ri'inu beya' xa neca elliebacu' cada tucua bee bene. Pero li'ilu María xi neca chenu rdete tucu espada arqui' tucu bene scua tsi'lu chenu aca bee nucua'. \p \v 36 Le'ca liñi indu ze'e nzucu tucu una'a enu neca profeta. Li'illa leella Ana, nu necalla xinchiu'cu Fanuel enu nze'ta lu famili' Aser, unguxulalla. Nu chiqui' nere'ne'lla chenu uchialla nu uzucunulla niyu'lla achi lana, \v 37 nu ungala ochenta y cuatro lana nú uya'na zaquilla. Ni' tucu bichia la dete seella indu, ye bichia nzuculla liñi indu rnacu'lla lu Diose, nu rdete'lla bichia nú la aculla equie nú rlu'culla ula'na lu Diose. \v 38 Chenu rdichia'nu María Simeón, hora ze'e uriña Ana, chenu ulaxu nú udete'lla che'tsa lu Diose uquixiella nú unilla equie cuenda' Jesuse lu ye bee bene enu nzuquie nú riña bene enu tsila'a Jerusalén. \s Chenu ubenchila' zeca José cuna María eyeche Nazaret \p \v 39 Chequie chenu ulaxu nú uri'i José cuna María lu ye nú rnibiya' ley' Diose, ubenchila' zeca beella lachi beella Nazaret nú nchiucu' lu iliu Galilea. \v 40 Diqui nú nze'ta ru'cu Jesuse, nze aca naaquinu cuna nú chiqui' reca elliebacu'nu nu chiqui' uri'ile'ya Diose li'inu. \s Chenu ullela Jesuse liñi indu llene Jerusalén \p \v 41 Za'lana se José cuna María eliñi baxcu eyeche Jerusalén. \v 42 Chenu uza' Jesuse chi'chiucu lana, uya ye beella Jerusalén, tucu nú neca costumbre' beella nú see beella eliñi baxcu ze'e. \v 43 Pero chenu ubenchila' beella nú ulaxu eliñi ze'e, né ri'i José cuna María beya' nú uya'na Jesuse Jerusalén. \v 44 Uri'i beella elliebacu' nú tia nze'tanu leta bee bene, nu utsela beella tucu bichia lu inziu, pero chenu ucua'na beella li'inu leta bee bene' beella, cuna leta bee bene enu nu'lu beella, \v 45 né llela' beella li'inu leta bee bene ze'e. Che ubenchila' zeca beella Jerusalén nze la'na beella li'inu. \p \v 46 Chenu udete chuna bichia ullela' beella li'inu liñi indu llene Jerusalén, nzucunu leta bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, nu sucu' diacanu nú rni beella nu rdichia'nunu beella. \v 47 Che ye bee bene enu riene' nú rninu, chiqui' uyanu arqui'beella lunú chiqui' recanu, nu le'ca nzenu arqui'beella lunú xa ucuaquinu lubeella. \v 48 Chenu ulañi' José cuna María li'inu, uyanu arqui'beella, nu uni María na'nu lunu: \p ―Endua, ¿xinu uri'ilu scua? Pa'lu cuna li'á chiqui' nzenu arqui'ru rla'naru li'ilu. \p \v 49 Che ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―¿Xinu rla'nahua li'á? ¿Xie' la ri'ihua beya' nú rqui'ña nú ri'á riña' paa la? \p \v 50 Pero lá ri'i beella beya' xinu uninu scua. \p \v 51 Che ubenchila'nunu li'ibeella eyeche Nazaret, nu uzucu'nu ye nú rni beella, pero María na'nu uduche'tsialla ye bee nucua' arqui'lla. \v 52 Nu nze'ta ru'culá Jesuse cuna nú chiqui' nze aca elliebacu'nu, nu ñia nzu arqui' Diose lunu. Le'ca ñia nzu arqui' bee bene lunu. \c 3 \s Udixiule'e Juan Bautista Stichia' Diose \r (Mt. 3:1-12; Mr. 1:1-8; Jn. 1:19-28) \p \v 1 Chenu unga chiñu' lana nú rnibiya' arre Tiberio César diqui lu iliulabe, che neca Poncio Pilato gobernador Judea, nu neca Herodes gobernador Galilea, nu bichilla Felipe neca gobernador Iturea cuna lu iliu Traconite, nu Lisanias neca gobernador Abilinia. \v 2 Chequie Anás cuna Caifás unga ule'ya enu mase rnibiya' lu beelá bee ule'ya. Bee bichia ze'e uni Diose lu Juan lliana' Zacarías lu dañi achi elu la nucua'a bee bene. \v 3 Nu uya Juan lu ye bee eyeche nú nchiucu' axu re'cu Jordán, nu unilla lubee bene nú che'e arqui' bee bene lu stula beei cuna nú rinza beei, para nú ri'i Diose perdona li'ibeei. \v 4 Scua uyalu tucu nú uquie'e profeta Isaías hua'tu, xne li'illa uquie'ella nucua' nú rni: \q Lu tucu dañi achi elu la nucua'a bee bene, riene tucu chii bene nu rixialilla nú nilla: \q “Utsu tsiñahua arqui'hua xne nze'ta li'inu enu neca Diose'ahua; \q utsana' arqui'hua stulahua para nú yucu arqui'hua stichia'nu. \q \v 5 Utsuche' nze'cahua arqui'hua tucu nú reca teriallu tucu erluu, \q nu utsana' arqui'hua elulliña cuna eluruti' tucu nú reca teriallu elu neca loma cuna dañi, \q ubenchila' arqui'hua lu inziu' Diose tucu nú rlí inziu nú nerenguie, \q nu utsuche' nze'cahua arqui'hua tucu nú neca inziu nú necache' nze'ca. \q \v 6 Chequie ye bee bene iliulabe lañi' li'inu enu tsila'a bee bene, enu xe'la Diose.” \p \v 7 Chenu uriña bee bene para nú rinza Juan li'ibeei unilla lubeei: \p ―¡Li'i sihua netsiñahua xi netsiña bee be'la! ¿Ti udixiule'e luhua nú tsila'ahua lu castiya juerte nú nzula? \v 8 Uhuañi nze'cahua para nú acachee nú neli nú uche'e arqui'hua lu stulahua, nu la nihua: “Li'iru necaru enu nze'ta lubee bene' tuxie Abraham”; xne nia luhua nú hasta bee quiee quie' aca Diose ri'i nú aca bee bene' tuxie Abraham. \v 9 Pero bee bene enu la nehuañi nze'ca tucu nú rnibiya' Diose, ri'inu lubeei tucu nú rri'inu bee bene aca ndixi chenu la ayua' ndixí lue. Xiecu' beei aca ze'e nu siqui' beeii lu quii. \p \v 10 Chequie unidichia' bee bene lu Juan: \p ―¿Xi riala ri'iru che? \p \v 11 Nu ucuaqui Juan lubeei: \p ―Enu rlu'cu chiucu xucu, dete'nze'e tucue utu bene enu la lu'cune, nu enu nu' nú racu dete' nze'e lle'nae lubee bene enu seca la'cha'e. \p \v 12 Le'ca uriña chiucu chuna bee bene enu rri'i cubre impuestos lu Juan para nú rinza Juan li'ibeei, nu unidichia' beei lu Juan: \p ―Maestro, li'iquieru ¿xi riala ri'iru? \p \v 13 Che uni Juan lubeei: \p ―La ri'ihua cubre maselá lunú riala rri'ihua cubre. \p \v 14 Le'ca unidichia' chiucu chuna bee sundado lu Juan: \p ―¿Nu li'iquieru xi riala ri'iru? \p Nu uni Juan lubeei: \p ―La axihua stene' bee bene, nu la ta'hua eluquichia' bee bene enu lecaxi uri'i para nú nu' xi liqui' beei luhua, nu uri'ihua conforme lunú riaxutsiahua. \p \v 15 Bee bene ze'e niarqui' beei nú ala' ri'ixu beei beya' tunu neca Juan Cristo, \v 16 pero uni Juan lubeei: \p ―Li'á rrinza li'ihua cuna inza. Pero nze'ta li'inu enu rinza bee bene cuna Espíritu Santo nu cuna quii. Li'inu necanu enu chiqui' nibiya' luquelá li'á, nu ni' nú hua lucunu la yala xne neca equielánu lua. \v 17 Tucu nú rcui bee bene trigo, scua ri'inu lubee bene, bee bene enu nehuañi tucu nú rialane, dete'nu nú huañi bee bene ze'e elu rnibiya'nu, nu bee bene enu la nehuañi tucu nú rialane, xe'lanu li'ibeei lu quii nú leca xunga yala. \fig 26 Chaff|HK00097B.TIF|COL|||San Lucas 3:17|\fig* \p \v 18 Scua neca nú uni Juan lubeei, nu cuna huaxilá bee bedichia' nze'ca unilla bezete' lubeei, nu udixiule'ella bedichia' nze'ca' Diose lubeei. \v 19 Le'ca uqui'ya' arre Herodes uri'i Juan, xne nzucunu Herodes Herodías una'a bichilla Felipe, cuna equie huaxilá beenú necha neca uri'i Herodes. \v 20 Pero Herodes luhuare nú zucu'lla lunú uni Juan, uri'i Herodes stucu nú necha neca: Nú udu'lla Juan ni'cu'. \s Urinza Juan Bautista Jesuse \r (Mt. 3:13-17; Mr. 1:9-11) \p \v 21 Chequie chenu urinza Juan bee bene, le'ca urinzalla Jesuse, diqui nú rnacu' Jesuse lu Diose uya'la liñibe. \v 22 Nu ulaca Espíritu Santo equienu xi neca tucu paloma, nu ubene tucu chii enza liñibe nu uni chii ze'e: \p ―Li'ilu necalu Lli'ñia nu chiqui' se'ca li'ilu nu ñia nzu arquia lulu. \s Bee bene' Jesuse enu udetela \r (Mt. 1:1-17) \p \v 23 Nza Jesuse tucu ala llichi'i lana chenu uquixienu uzete'nu Stichia' Diose lubee bene. \li Nu nzeli arqui' bee bene nú unga Jesuse xi neca lli'ñi José. \li Nu unga José, lliñi Elí, \li \v 24 Elí unga lli'ñi Matat, \li Matat unga lli'ñi Leví, \li Leví unga lli'ñi Melqui, \li Melqui unga lli'ñi Jana, \li Jana unga lli'ñi José, \li \v 25 José unga lli'ñi Matatías, \li Matatías unga lli'ñi Amós, \li Amós unga lli'ñi Nahum, \li Nahum unga lli'ñi Esli, \li Esli unga lli'ñi Nagai. \li \v 26 Nagai unga lli'ñi Maat, \li Maat unga lli'ñi Matatías, \li Matatías unga lli'ñi Semei, \li Semei unga lli'ñi José, \li José unga lli'ñi Judá. \li \v 27 Judá unga lliñi Joanán, \li Joanán unga lli'ñi Resa, \li Resa unga lli'ñi Zorobabel, \li Zorobabel unga lli'ñi Salatiel, \li Salatiel unga lli'ñi Neri. \li \v 28 Neri unga lli'ñi Melqui, \li Melqui unga lli'ñi Adi, \li Adi unga lli'ñi Cosam, \li Cosam unga lli'ñi Elmodam, \li Elmodam unga lli'ñi Er. \li \v 29 Er unga lli'ñi Josué, \li Josué unga lli'ñi Eliezer, \li Eliezer unga lli'ñi Jorim, \li Jorim unga lli'ñi Matat. \li \v 30 Matat unga lli'ñi Leví, \li Leví unga lli'ñi Simeón, \li Simeón unga lli'ñi Judá, \li Judá unga lli'ñi José, \li José unga lli'ñi Jonán, \li Jonán unga lli'ñi Eliaquim, \li \v 31 Eliaquim unga lli'ñi Melea, \li Melea unga lli'ñi Mainán, \li Mainán unga lli'ñi Matata, \li Matata unga lli'ñi Natán, \li \v 32 Natán unga lli'ñi David, \li David unga lli'ñi Isaí, \li Isaí unga lli'ñi Obed, \li Obed unga lli'ñi Booz, \li Booz unga lli'ñi Salmón, \li Salmón unga lliñi Naasón, \li \v 33 Naasón unga lli'ñi Aminadab, \li Aminadab unga lli'ñi Aram, \li Aram unga lli'ñi Esrom, \li Esrom unga lli'ñi Fares, \li Fares unga lli'ñi Judá, \li \v 34 Judá unga lli'ñi Jacob, \li Jacob unga lli'ñi Isaac, \li Isaac unga lli'ñi Abraham, \li Abraham unga lli'ñi Taré, \li Taré unga lli'ñi Nacor, \li \v 35 Nacor unga lli'ñi Serug, \li Serug unga lli'ñi Ragau, \li Ragau unga lli'ñi Peleg, \li Peleg unga lli'ñi Heber, \li Heber unga lli'ñi Sala, \li \v 36 Sala unga lli'ñi Cainán, \li Cainán unga lli'ñi Arfaxad, \li Arfaxad unga lli'ñi Sem, \li Sem unga lli'ñi Noé, \li Noé unga lli'ñi Lamec, \li \v 37 Lamec unga lli'ñi Matusalén, \li Matusalén unga lli'ñi Enoc, \li Enoc unga lli'ñi Jared, \li Jared unga lli'ñi Mahalaleel, \li Mahalaleel unga lli'ñi Cainán, \li \v 38 Cainán unga lli'ñi Enós, \li Enós unga lli'ñi Set, \li Set unga lli'ñi Adán, \li Adán unga lli'ñi Diose. \c 4 \s Chenu uri'i beze'lu preo Jesuse \r (Mt. 4:1-11; Mr. 1:12-13) \p \v 1 Chiqui' nzu Espíritu Santo cuna Jesuse, chenu uchiu'nu re'cu Jordán, nu unguya' Espíritu Santo li'inu lu tucu dañi achi elu la nucua'a bee bene. \v 2 Ze'e uya'nanu chiua'a bichia cuna rula', nu né acunu ye bee bichia ze'e. Che ulia'na'nu nu uri'i beze'lu preo li'inu. \v 3 Chequie uni beze'lu lunu: \p ―Tunu neli nú necalu Lli'ñi Diose, unibiya' nú aca quiee quie' pá. \p \v 4 Nu ucuaqui Jesuse lu beze'lu: \p ―Lu ichi' Stichia' Diose rni: “La huañi bee bene lu cuenda' pá tsia, le'ca huañi bee bene lunú neca Stichia' Diose.” \p \v 5 Che uyanu beze'lu li'inu equie tucu dañi elu ayaa, nu hora ze'e ulube' beze'lu lunu nzie' bee nación iliulabe, \v 6 nu uni beze'lu lunu: \p ―Liquia lulu ye elurnibiya' nú nu' lubee nación quie' cuna ye bee eluxene nú nu' lue. Xne ye bee nucua' neca stenea, nu detea bee nucua' lu enu niarquia. \v 7 Tunu tsu lliquilu lua nu chiqui' lu'culu ula'na lua, che ye bee nucua' aca stene'lu. \v 8 Pero ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Lu ichi' Stichia' Diose rni: “Ulu'cu ula'na lu tucutsia Diose Pa liñibe, nu tucutsia lunu zibi'lu.” \p \v 9 Chequie uyanu beze'lu li'inu eyeche Jerusalén, nu uquienuu beze'lu li'inu equie indu llene Jerusalén nu uni lunu: \p ―Tunu neli nú necalu Lli'ñi Diose, utsana' li'ilu hasta ca'a nu hasta lu yuu. \v 10 Xne rni lu ichi' Stichia' Diose: \q Xe'la Diose bee ángele'nu para nú ri'i ucu beenu li'ilu. \q \v 11 Cuna nú na'tse beenu li'ilu, \q para nú la ti'qui bee quiee cuchiu'lu. \p \v 12 Che ucuaqui Jesuse lu beze'lu: \p ―Le'ca rni lu ichi' Stichia' Diose: “La ri'ilu preo Diose Pa liñibe.” \p \v 13 Chequie chenu né llela' beze'lu xa ri'i preo Jesuse, utsana'i li'inu lle'na tiembu. \s Chenu uquixie Jesuse nú uzete'nu bee bene \r (Mt. 4:12-17; Mr. 1:14-15) \p \v 14 Ubenchila' zeca Jesuse lu iliu Galilea, nu chiqui' nzu lunú reca Espíritu Santo cuna li'inu, cuna nú chiqui' rni bee bene lu cuenda'nu ye bee luhuare ze'e. \v 15 Sete'nu bee bene liñi indu' bee bene Israel cada bee luhuare, nu rni nze'ca bee bene lu cuenda'nu. \s Chenu ubenchila' Jesuse eyeche Nazaret \r (Mt. 13:53-58; Mr. 6:1-6) \p \v 16 Uya Jesuse eyeche Nazaret, elu ube'ta ru'cunu. Chequie bichia nú sulachi bee bene Israel, uyu'unu liñi indu' beella tucu nú neca costumbre'nu, nu utsulínu nu ungulanu lu ichi' Stichia' Diose. \v 17 Udete' beella ichi' nú uquie'e profeta Isaías yanu, nu chenu uxa'lanu lu ichi' ze'e uxa'lanu tucu luhuare elu rni: \q \v 18 Nzu Espíritu' Diose Pa liñibe cuna li'á, \q xne uri'i le'yalanu li'á para nú ixiule'a bedichia' nze'ca' Diose lubee bene elitsí; \q uxe'lanu li'á para nú ri'á elietsa lubee bene enu nehuana nzu arqui', \q cuna nú ixiule'a lubee bene nú xa tsila'a beei lu dula nú rnibiya' lubeei, \q cuna nú ri'iyecaa iculu bee bene enu niquie'lu, \q cuna nú ri'á elietsa lubee bene enu nehuana seca. \q \v 19 Nu para nú ixiule'a lubee bene nú uriñala bichia nú tsila'a Diose bee bene enu rcua'na nú zucu' nú rninu. \p \v 20 Che chu utsacu' Jesuse lu ichi' ze'e, nu udete' cuendanue ya bene enu rri'i elietsa liñi indu ze'e nu chu uzucunu. Pero ye bee bene enu nucua'a liñi indu ze'e ri'yalí beei lunu. \v 21 Nu uquixienu nú uninu, lubeei: \p ―Bichia quie' uyalu lunú rni lu ichi' Stichia' Diose nú ubene' inza'hua. \p \v 22 Chequie ye bee bene ze'e uni nze'ca beei lu cuenda' Jesuse, nu chiqui' nzenu arqui'beei nú ñia uninu bee bedichia' nze'ca lubeei. Nu unidichia' beei lu sa'beei: \p ―¿Lanú nucua' neca lli'ñi José la? \p \v 23 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Nediyaa nú nihua lua bedichia' nú rni: “Doctor uri'iyeca le'catsia li'ilu.” Nu le'ca nihua: “Lunú ubene'ru nú uri'ilu eyeche Capernaúm, uri'i le'ca scua lachilu ca'a nee.” \p \v 24 Chequie unilá Jesuse lubeei: \p ―Nia luhua nú ni'tucu profeta la yucu nze'ca arqui' bee bene lachilla li'illa. \v 25 Li'á nia luhua, nú tiembu nú uhuañi profeta Elías, ucua'a huaxi bee una'a zaqui diqui bee lu iliu Israel, chenu né laca quiu chuna lana arula' nu unga biñia diqui bee luhuare enza ze'e. \v 26 Pero né xe'la Diose Elías, para nú ri'illa elietsa lu tucu una'a zaqui Israel, uxe'la tsianu Elías para nú ri'illa elietsa lu tucu una'a zaqui eyeche Sarepta, axu eyeche Sidón. \v 27 Le'ca ucua'a huaxi bee bene Israel enu ulle'ca elichia nú lee lepra tiembu nú unga Eliseo profeta, pero né ri'iyecalla ni' tucu bee bene cua', uriyeca tsialla Naamán, enu neca bene Siria. \p \v 28 Chenu ubene' ye bee bene enu nucua'a liñi indu ze'e bedichia' cua', chiqui' ulee beei. \v 29 Nu chu utsuli beei nu uhua beei Jesuse eyeche ze'e, nchiucu' eyeche ze'e equie tucu dañi, che unguya' beei li'inu ru'u eyeche ze'e para nú nze tsi'qui beei li'inu hasta quierquie. \v 30 Pero udetetsia Jesuse labe beei nu chu nzanu. \s Chenu uriyeca Jesuse tucu bene enu seca ichia' benechiqui' \r (Mr. 1:21-28) \p \v 31 Che uya Jesuse eyeche Capernaúm nú nchiucu' lu iliu Galilea, nu ze'e uzete'nu bee bene Satu' bichia nú sulachi beei. \v 32 Chiqui' nzenu arqui' bee bene lunú xa uzete'nu li'ibeei, xne uninu lubeei xi rni tucu bene enu chiqui' rnibiya'. \p \v 33 Liñi indu ze'e nzucu tucu niyu enu nchiñi benechiqui' arqui', nu juerte urixiali niyu ze'e nú uni: \p \v 34 ―¡Utsana' li'iru! Jesuse bene eyeche Nazaret. ¿Xinu ri'chialu li'iru? ¿Nze'talu para nú nitilulu li'iru la? Nu'lua li'ilu nú necalu Bene' Diose nu la lu'culu dula. \p \v 35 Chequie uqui'ya' benechiqui' ze'e uri'i Jesuse nú uninu: \p ―¡Uzaca nu uchiu'u arqui' niyu quie'! Che utsi'qui benechiqui' niyu ze'e lu yuu ante lu ye bee bene, nu chu uchiu'i arqui' niyu ze'e nu né ri'chia'i niyu ze'e che. \v 36 Ye bee bene ze'e chiqui' uyanu arqui'beei nú unibeei lu sa'beei: \p ―¿Xi bedichia' neca bee nucua'? Chiqui' reca benequie' nu rnibiya'lla nú chiu'u bee benechiqui'. ¡Nu xiu'u beei! \p \v 37 Nu diqui bee luhuare enza ze'e uni bee bene lu cuenda' Jesuse. \s Chenu uriyeca Jesuse suegra' Simón Pedro \r (Mt. 8:14-15; Mr. 1:29-31) \p \v 38 Chequie chenu uchiu'u Jesuse liñi indu chu nzanu ni'i Simón. Nu riti suegra' Simón, nu chiqui' nu'lla xlee, che uzequiee beella lu Jesuse para nú ri'yecanu li'illa. \v 39 Nu uya bica Jesuse elu nuxulla nu unibiya'nu nú chiu'u xlee ze'e, nu chu uchiu'u xlee nú nu'lla. Hora ze'e uzetella, nu udete'lla nú udacu beella. \s Chenu uriyeca Jesuse huaxi bene enu riti \r (Mt. 8:16-17; Mr. 1:32-34) \p \v 40 Chenu uhuatse' bichia, ye bee bene enu rlu'cu bee bene enu riti lu ye bee clasia' bee elichia nú seca beei uyanu beella li'ibeei lu Jesuse, nu uricu'nu yanu equie cada tucua beei, nu scua uriyecanu li'ibeei. \v 41 Le'ca leta bee bene enu riti ze'e huaxi beei uchiu'u bee benechiqui' arqui'beei, nu urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Li'ilu necalu Lli'ñi Diose! \p Pero uqui'ya' bee benechiqui' uri'i Jesuse nu lá zelanu nú anibeei, xne nediya'beei nú li'inu necanu Cristo. \s Chenu uzete' Jesuse Stichia' Diose lubee bene lu iliu Galilea \r (Mr. 1:35-39) \p \v 42 Chenu uye'e lu yuu, uchiu'u Jesuse eyeche ze'e nu nzanu tucu luhuare elu lecati nu'. Pero ucua'na bee bene li'inu, nu uriña beei elu nzucunu. Nu unibeei lunu nú la chanu, \v 43 pero uninu lubeei: \p ―Le'ca rqui'ña nú nzetixiule'a lunú xa neca elurnibiya' Diose lubee bene stucu eyeche, xne enze'e uxe'la Diose li'á. \p \v 44 Scua unzee Jesuse udixiule'enu Stichia' Diose liñi bee indu lubee bene lu iliu Galilea. \c 5 \s Chenu uri'i Jesuse milagro nú ulluna huaxi bee bela \r (Mt. 4:18-22; Mr. 1:16-20) \p \v 1 Tucu bese chenu nzu Jesuse ru'u inzatu' Genesaret, uriña huaxi bee bene lunu xne niarqui' beei nú yene' beei Stichia' Diose nu hasta nú uta'cu beei Jesuse. \v 2 Nu ulañi' Jesuse chiucu barco ru'u inzatu' ze'e. Nu nelata liñii xne bee bene enu rucu bela ulacala beei equiee xne rquie beei ixiu nú rucu beei bela. \v 3 Che uyu'u Jesuse liñi tucu bee barco ze'e, neca tucu barco ze'e barco' Simón, nu unacu'nu lu Simón nú laca quieella barco ze'e lle'na enza lu inzatu' ze'e. Nu uzucunu liñi barco ze'e nu uquiexienu sete'nu bee bene. \p \v 4 Chenu ulaxu nú uninu lubee bene ze'e, uninu lu Simón: \p ―Uya' barco quie' elu mase aquié lu inzatu' quie', nu du'hua ixiu lu inza para nú ucuhua bee bela. \p \v 5 Nu ucuaqui Simón lu Jesuse: \p ―Maestro, diquillu rula' quie' rucu'ru bela nu ni' tucuí lá ri'iru ana alluna, pero tunu rnilu nú du'uru ixiu nú rucu'ru bela lu inza scua ri'á che. \p \v 6 Chenu udu' beella ixiu nú rucu beella bela lu inza, uducu beella huaxi bee bela hasta nú uquixie nú saa ixiu ze'e. \v 7 Chequie uri'i beella seña lu sa' beella enu nucua'a liñi stucu barco, para nú ri'i bee nze'e elietsa lubeella. Che uya beella nu urichee beella rucu barco ze'e bee bela hasta nú lle'natsia achatse' bee barco ze'e lu inza. \p \v 8 Chenu ulañi' Simón Pedro nú unga scua utsu lliquilla lu Jesuse nu unilla lunu: \p ―¡La yala nú tsua lulu Jesuse, xne necaa bene enu rlu'cu dula! \p \v 9 Unilla scua xne chiqui' uyanu arqui'lla cuna beelá bee sa'lla nú huaxi bee bela uducu beella. \v 10 Le'ca uyanu arqui' Jacobo cuna Juan, enu neca bee lliana' Zebedeo, nu neca beella mbañeru' Simón. Pero uni Jesuse lu Simón: \p ―La lliquilu xne hasta nee quixiélu nú nilu lubee bene para nú aca beei bee benea luhuare nú ruculu bela. \p \v 11 Che uhua beella barco' beella ru'u inzatu' ze'e, nu utsa'na beella ye bee nucua' ze'e nu chu nzenu beella Jesuse. \s Uri'iyeca Jesuse tucu bene enu ulle'ca elichia nú lee lepra \r (Mt. 8:1-4; Mr. 1:40-45) \p \v 12 Tucu bichia nzu Jesuse tucu eyeche, nu uriña tucu bene enu seca elichia nú lee lepra lunu, chenu ulañi'lla li'inu, utsu lliquilla lunu hasta nú uti'lla tequieella lu yuu, nu uziquieella lunu nú unilla: \p ―Detá, Jesuse tunu laca arqui'lu nu' beya' nú ri'iyecalu li'á. \p \v 13 Che uricu' Jesuse yanu equie niyu ze'e, nu uninu: \p ―Niarquia nú yeca'lu. \p ¡Uyeca' nee! Hora ze'e uyeca' niyu ze'e. \v 14 Nu uni Jesuse lulla: \p ―La ixiule'elu lu ni'tucu bee bene nú xa uyeca'lu, lu ule'yatsia uquia tixiule'e nú uyeca'la'lu. Che dete'lu tucu u'na lu Diose tucu nú rnibiya' ley' Moisés, para nú ri'i ye bee bene beya' nú uyeca'la'lu. \p \v 15 Pero cada bichia masela uri'chia bee bedichia' lunú rri'i Jesuse, nu riete' sa' huaxi bee bene para nú riene' beei lunú rninu cuna nú rri'iyecanu li'ibeei lubee elichia nú seca beei. \v 16 Nu nza Jesuse bee luhuare elu lecalí ti nu' para nú rnacu'nu lu Diose. \s Chenu uri'iyeca Jesuse tucu bene enu neati be'la' \r (Mt. 9:1-8; Mr. 2:1-12) \p \v 17 Tucu bichia chenu sete' Jesuse bee bene, ze'e nucua'a chiucu chuna bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés nze'ta beella diqui lu iliu Galilea, cuna lu iliu Judea cuna lu eyeche Jerusalén. Ulube' Jesuse lubeella nú rlucu'nu poder' Diose, nu rriyecanu bee bene enu riti. \v 18 Che uriñayuu chiucu chuna bee bene tucu niyu enu neati be'la' nchiucu' lu camilla, niarqui' beei nú chu'unuu beei niyu quie' liñi ni'i hasta lu Jesuse. \v 19 Pero leca modo chu'nuu beei niyu quie' liñi ni'i ze'e xne nucua'a huaxi bee bene ze'e. Che uquie beei equie ni'i ze'e nu uxa'la beei equiee, nu ulaca beei niyu enu riti ze'e labe bee bene elu nzu Jesuse. \v 20 Chenu ulañi' Jesuse nú nzeli arqui'beei li'inu, uninu lu bene enu riti ze'e: \p ―Lliana'a uri'á perdona stulalu nee. \p \v 21 Che bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés cuna bee fariseo uquixie beella uri'i beella elliebacu' nú uni beella: “¿Ti neca nucua' nú rni nucua' nú neca nucua' Diose? Xne tucutsia Diose reca rri'i perdona stula bee bene.” \p \v 22 Pero uri'i Jesuse beya' lunú xa rri'i beella elliebacu' nu uninu lubeella: \p ―¿Xinu rri'ihua elliebacu' scua? \v 23 ¿Ta nú mase neriña' nú aca: “Nú nia lu niyu quie' uri'á perdona stulalu”, urre nia lulla: “Uzetee nu utse'”? \v 24 Pero nee lubea luhua nú li'á Bene enu uxe'la Diose rlu'cua nú rnibiya'a lu iliulabe para nú ri'á perdona stula bee bene. \p Che uni Jesuse lu niyu enu riti ze'e: \p ―Nia lulu nú uzetee una'tse camiya'lu nu uquia'a ni'lu. \p \v 25 Hora ze'e utsuli niyu ze'e lu ye bee bene nu chu una'tsella camilla nú uriculla lu, nu chu nzialla enza ni'lla nu chiqui' udete'lla che'tsa lu Diose. \v 26 Ye bee bene enu nucua'a ze'e chiqui' uyanu arqui'beei nú unibeei bedichia' nze'ca lu Diose, nu chiqui' ulliqui beei nú unibeei: \p ―Bichia quie' ulañia'ahua tucu milagro nú lasca' lañia'ahua. \s Chenu ubixia Jesuse tucu bene enu lee Leví \r (Mt. 9:9-13; Mr. 2:13-17) \p \v 27 Lulá bee nucua' uchiu'u Jesuse eyeche ze'e, nu ulañi'nu tucu bene enu rri'i cubre bee impuesto leella Leví. Nzuculla elu rixiu bee bene bee impuesto. Nu uninu lulla: \p ―Utequie li'á. \p \v 28 Nu chu utsuli Leví, nu utsa'nalla ye bee stene'lla nu nzequieella Jesuse. \p \v 29 Chequie uri'i Leví tucu eliñi llene ni'lla para Jesuse, nu nucua'a huaxi bee bene enu rri'i cubre bee impuesto cuna huaxilá bee bene, enu nucua'anu beella lu mexa. \v 30 Pero bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, uquixie beella nú se'ta beella bee bene' Jesuse, nu uni beella: \p ―¿Xinu racunuhua nu rue'nuhua bee bene enu rri'i cubre bee impuesto cuna bee bene enu rlu'cu dula? \p \v 31 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Bee bene enu la aca riti la qui'ña bee nze'e doctor, pero bee bene enu riti rqui'ña bee nze'e doctor. \v 32 Lá yela lubee bene nze'ca, pero uriña lubee bene enu rlu'cu dula, para nú che'e arqui'beei lu cuenda' stula beei. \s Udixiule'e Jesuse xa neca equie cuenda' chenu la acu bee ​ ​ bene lunú rlu'cu bee bene ula'na lu Diose (Mt. 9:14-17; Mr. 2:18-22) \p \v 33 Che uni beella lu Jesuse: \p ―Bee bene' Juan Bautista cuna bee fariseo huaxi bese lá acu beella, equie nú rlu'cu beella ula'na lu Diose nu le'ca chiqui' rnacu' beella lu Diose. ¿Xiquie nú racutsia bee bene'lu nu rue'tsia beella? \p \v 34 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―¿Xie' nu' modo nú nihua lubee bene enu nezene' lu tucu tsa'a chia, nu la acu beei chenu nucua'a beei cuna niyu enu xia la? \v 35 Pero riña bichia chenu la nzua' bene enu xia ze'e cuna bee bene, che si dete' beella bichia nú la acu beella, equie nú rlu'cu beella ula'na lu Diose. \p \v 36 Le'ca uninu lubeella: \p ―Lecati chiecu' te pedazo laquie cuqui para nú quiela'lla lu tucu laquie uxu. Xne tunu ri'i bee bene scua, ri'i laquie cuqui nú mase tsaa laquie uxu, le'ca la ya'na nze'ca laquie cuqui lu laquie uxu. \v 37 Le'ca la chu'u biñu cuqui liñi iti uxu, xne ri'i biñu cuqui nú tsaa iti uxu, che nitilu biñu cua' cuna iti. \v 38 Enze'e rqui'ña nú chu'u biñu cuqui liñi iti cuqui para nú la nitilu rucune. \v 39 Nu ni' tucu bene enu rue' biñu uxu la yu' arqui' biñu cuqui, xne rnibeei: “Máse neca nze'ca biñu uxu.” \c 6 \s Chenu unguxi bee bene' Jesuse túu lu trigo bichia nú sulachi bee bene Israel \r (Mt. 12:1-8; Mr. 2:23-28) \p \v 1 Tucu bichia nú sulachi bee bene Israel udetenu Jesuse bee bene'nu lu yuu elu nu' trigo nu uquixie bee bene'nu unguxi beella túu lu trigo, nu uzu'cu beella ebichi'i liñi ya beella nu udacu beellae. \v 2 Chequie unidichia' chiucu chuna bee fariseo lubeella: \p ―¿Xinu rri'ihua lunú la yala ri'ihua bichia nú sulachi bee bene? \p \v 3 Nu ucuaqui Jesuse: \p ―¿Xie' lasca' ulahua elu rni nú xa uri'i David cuna bee bene enu nuulla tucu bese chenu ulia'na beella la? \v 4 Uyu'u David liñi indu' Diose nu udete' ule'ya pá nú necale'ya yalla, nu udacullae nu le'ca udete'lla pá cua' udacu bee bene enu nuulla, añinzuca nú bee ule'yatsia nu' modo acu bee pá cua'. \p \v 5 Le'ca uni Jesuse lubeella: \p ―Nu li'á Bene enu uxe'la Diose, le'ca rlu'cua nú rnibiya'a lu bichia nú sulachi bee bene. \s Uri'iyeca Jesuse tucu bene enu ubichicu' ya \r (Mt. 12:9-14; Mr. 3:1-6) \p \v 6 Stucu bichia nú sulachi bee bene uyu'u Jesuse liñi tucu indu' bee bene Israel, nu uquixienu uzete'nu bee bene. Ze'e nzucu tucu niyu enu ubichi cu' ya chubee. \v 7 Chequie bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés cuna bee fariseo, nucua'a tsi'ña beella tunu ri'iyeca Jesuse bene ze'e bichia nú sulachi beella, para nú scua lu'cu beella xa ricu' quiya beella li'inu. \v 8 Pero li'inu nediya'la'nu xi elliebacu' rri'i beella, che uninu lu bene enu ubichicu' ya: \p ―Utsuli nu utsu labe quie'. \p Nu chu utsuli bene cua' nu uya tsulla ze'e. \v 9 Chequie uni Jesuse lubeella: \p ―Nidichia'a tucu luhua: ¿Xi riala ri'i bee bene bichia nú sulachi bee bene? ¿Nú neca nze'ca la urre nú necha neca la? ¿Tsila'a bene nú la ati tucu bene la urre tsana' arqui' bene nú ati tucu bene la? \p \v 10 Nú chu ubi'ya Jesuse lu ye bee bene enu nucua'a ze'e nu uninu lu niyu ze'e: \p ―Ulí yalu. \p Che uri'i niyu ze'e scua nu uyeca' yaalla. \v 11 Pero nu' bee bene enu nucua'a ze'e, chiqui' ulee beei nu uquixie beei unibeei lu sa' beei nú xa ri'i condra beei Jesuse. \s Chenu ucañi Jesuse chi'chiucu bee apóstol'nu \r (Mt. 10:1-4; Mr. 3:13-19) \p \v 12 Bee bichia ze'e uya Jesuse dañi nu unacu'nu lu Diose, nu diquillu rula' unacu'nu lu Diose ze'e. \v 13 Chenu uye'e lu yuu ubixianu ye bee bene'nu nu ucañinu chi'chiucu beella, nu uhua leenu li'ibeella apóstoles. \v 14 Bee benequie' neca enu ucañinu: \li Simón enu le'ca uhualeenu Pedro, \li Andrés bichi Simón, \li Jacobo, \li Juan, \li Felipe, \li Bartolomé, \li \v 15 Mateo, \li Tomás, \li Jacobo lliana' bene enu lee Alfeo; \li Simón enu ullutse leta tucu partido nu lee cananista; \li \v 16 Judas bichi Jacobo; \li nu cuna Judas Iscariote, enu udete' cuenda Jesuse. \s Chenu uzete' Jesuse huaxi bee bene cuna nú uriyecanu bee bene \r (Mt. 4:23-25) \p \v 17 Chequie ulaca Jesuse dañi ze'e cuna bee apóstol'nu nu ucua'axe beella lu tucu lichi cuna huaxi bee bene enu nzequie li'inu; cuna huaxilá bee bene enu nze'ta diqui bee luhuare lu iliu Judea, cuna bee bene Jerusalén cuna bee bene enu nze'ta ru'u inzatu' eyeche Tiro cuna Sidón. Ube'ta bee benequie' para nú ubene' beei lunú rni Jesuse cuna nú uri'iyecanu li'ibeei lubee elichia nú seca beei. \v 18 Le'ca uri'iyecanu bee bene enu nchiñi bee benechiqui' arqui'. \v 19 Ye bee bene ze'e niarqui' beei ti'ya beei Jesuse, xne rri'iyecanu ye beei cuna poder nú rlu'cunu. \s Lunú ri'i nú ñia nzu arqui' bene nu lunú ri'i nú nehuana nzu arqui' bene \r (Mt. 5:1-12) \p \v 20 Che ubi'ya Jesuse lubee bene'nu nu uninu lubeella: \p ―Ñia nza lu cuenda'hua li'ihua enu neca bene elitsi, xne rialahua elurnibiya' Diose. \p \v 21 ’Ñia nza lu cuenda'hua li'ihua enu rlia'na' nee, xne riña bichia nú aca neela'hua, nu ñia nza lu cuenda'hua li'ihua enu runa' nee, xne riña bichia nú llila' arqui'hua. \p \v 22 ’Ñia nza lu cuenda'hua chenu rana arqui' bee bene li'ihua, cuna chenu rtiliaca' bee bene li'ihua cuna chenu rquiexuu bee bene li'ihua, cuna chenu rluachú bee bene li'ihua xi neca beenú lecaxi zibi' equie nú nzeli arqui'hua li'á Bene enu uxe'la Diose. \v 23 Chiqui' ñia utsu arqui'hua chenu rri'inu bee bene li'ihua scua, xne li'ihua lu'cuhua tucu premio nú llene neca liñibe, xne le'ca scua uri'inú bee bene' bee benecua' bee profeta' Diose. \p \v 24 ’Pero cue'hua bee bene xene, xne ulu'culahua nú ñia utsu arqui'hua. \p \v 25 ’Cue'hua bee bene enu neela' nee, xne enta nú lia'na'hua. Cue'hua bee enu xi'chi nee, xne enta nú una'hua nu nehuana tsu arqui'hua. \p \v 26 ’Nu cue'hua bee bene enu riu' arqui' nú sucu' aya bee bene li'ihua, xne le'ca scua uzucu' aya bee bene'ahua hua'tu bee profeta enu né ni tucu nú neli neca. \s Rqui'ña nú zeca bee bene bene enu rlee lulla \r (Mt. 5:38-48; 7:12) \p \v 27 ’Pero li'ihua enu riene' lunú rnia, nia luhua: Uzecahua bee bene enu rlee luhua, nu uri'i nze'cahua lubee bene enu rana arqui' li'ihua, \v 28 uni'hua nú cha nze'ca lu cuenda' bee bene enu ri'ña nú zecahua, nu una'cuhua lu Diose equie cuenda' bee bene enu rquiexuu li'ihua. \v 29 Tunu nu' enu du' tucue lulu, ude'te' stucu chú lulu du'lla stucue, nu tunu nu' enu raxi chamarra'lu le'ca utsana' nú uya'lla cuna lliaca'lu. \v 30 Titse enu rnacu' xi rnacu' lulu ude'te' nucua' lulla, nu enu raxi stene'lu la nacu' quiyalue. \v 31 Uri'ihua lubee bene tucu nú niarqui'hua nú ri'i beei luhua. \p \v 32 ’Tunu secatsiahua bee bene enu seca li'ihua, lecaxi sibi' nucua', xne hasta bee bene enu necha neca rri'i scua. \v 33 Nu tunu rri'i nze'catsiahua lubee bene enu rri'i nze'ca luhua, lecaxi sibi' nucua' xne hasta bee bene enu necha neca rri'i scua. \v 34 Tunu sana'tsiahua dimi lubee bene enu nzu arqui'hua nú ixiuca dimi'hua lecaxi zibi' nucua'. Xne hasta bee bene enu necha neca sana' beei dimi lubee bene enu nzu arqui'beei nú ixiuca dimi' beei. \v 35 Pero li'ihua rqui'ña nú zecahua bee bene enu rlee luhua, nu ri'i nze'cahua lubeei. Tsana'hua nú rnacu' beei nu la tsuquiehua nú liqui' beei xi liqui' beei luhua equie bee nucua'. Scua máse huaxi eluxene nú ati'hua liñibe nu le'ca scua acahua lli'ñi Diose liñibe, xne li'inu le'ca rri'i nze'canu lubee bene enu ni' lle'na la dete' che'tsa lunu, cuna lubee bene enu necha neca. \v 36 Uhua'a arqui'hua bee bene tucu nú rua'a arqui' Diose Pa liñibe li'ihua. \s La yala nú ze'ta bee bene sa'lla \r (Mt. 7:1-5) \p \v 37 ’La ze'tahua nu la ta'quiyahua bee bene eluquichia' para nú la ri'inu bee bene li'ihua scua. Uri'ihua perdona bee bene para nú le'ca ri'i Diose perdona li'ihua. \v 38 Ude'te'hua lubee bene lunú secala'cha' beei, nu Diose liqui'nu luhua lunú secala'cha'hua. Li'inu másela liqui'nu luhua lunú dete'hua. Xne li'inu liqui'nu luhua tucu nú dete'hua lubee bene. \p \v 39 Le'ca uni Jesuse lubeella: \p ―Li'ihua nediya'hua nú tucu bene enu niquie'lu leca modo nú chenala stucu bene enu le'ca niquie'lu, xne rucu beella nu' modo nú zana' beella tucu ichiu. \v 40 Ni' tucu enu sete' la acalla másela tucu nú reca ulaxcuela'lla, tunu riqui'lla la'xulla lunú sete'lla, che acalla tucu nú reca ulaxcuela'lla. \p \v 41 ’La ze'talu bee bene bee falta nú lle'natsia nú rri'i beei, mejora uyanutsia arqui' bee falta llene nú rri'ilu. \v 42 Nu tunu llenelá neca bee falta nú rri'ilu, ¿xa modo nilu lu bene nú la neca nze'ca nú rri'ibeei? ¡Bene enu niquichia'! Rluti uri'i lunú riala nú ri'ilu, che nu' modo nilu lu bene nú la neca nze'ca nú rri'ibeei. \s Equie cuenda' ndixi nú rayu lu aca esquie nu'lu bene xi acae \r (Mt. 7:17-20; 12:33-35) \p \v 43 ’Leca aca nze'ca nú ayu ndixi nú la zibi' lu, le'ca leca aca nú la zibi' nú ayu ndixi nze'ca lu. \v 44 Cada aca nu'lu bee bene ndixi nú rayu lue. La ayu higo lu aca eche, le'ca la ayu uva lubee huañi dañi. \v 45 Bene nze'ca rni bee bedichia' nze'ca, xne nucua' neca nú nu' arqui'lla, nu bene enu necha neca rnilla bee bedichia' nú necha neca. Xne nucua' neca nú nu' arqui'lla. Xne hasta liñi arqui' bene xiu'u nú rnilla. \s Ejemplu' chiucu simiendo \r (Mt. 7:24-27) \p \v 46 ’¿Xinu rnihua lua, “Detá, Detá” nu la ri'ihua tucu nú rnia? \v 47 Nia luhua xa neca bene enu nze'ta lua, nú riene'lla lunú rnia, nu sucu'lla stichia'a: \v 48 Li'illa necalla xi neca tucu bene enu ureche'e tucu ni'i. Rluti uda'ñilla aquié lu yuu hasta nú uriñalla elu nu' quiee, che uquixiella uricu'lla simiendu lu quiee ze'e. Chenu ulaca huaxi inza mase uyu'e tsu' ni'i ze'e, pero ni' teme' lá cuñi ni'i ze'e, xne nchiucu' simiendu'e lu quiee. \v 49 Pero bene enu riene' lunú rnia nu la zucu'lla stichia'a, li'illa necalla xi neca tucu bene enu rreche' tucu ni'i nu la reche'lla simiendu'e. Chequie chenu ulaca huaxi inza nu uyu'e tsu' ni'i ze'e, hora ze'e uluquiee nu leca' modo nú acache' zecae. \c 7 \s Chenu uri'iyeca Jesuse moso' capitán romano \r (Mt. 8:5-13) \p \v 1 Chenu ulaxu nú uni Jesuse lubee bene, chú nzanu eyeche Capernaum. \v 2 Ze'e uhuañi tucu capitán romano, nu ulu'culla tucu moso'lla enu chiqui' secalla, nu riti moso' quie', nu steme'tsia rri'i nú atii. \v 3 Chenu ubene' capitán ze'e lu cuenda' Jesuse, uxe'lalla chiucu chuna bene uxu enu neca equie lubee bene Israel, para nú chábeella nu ziquiee beella lu Jesuse nú chanu ri'iyecanu moso' capitán ze'e. \v 4 Uya bee benequie' elu nzu Jesuse nu chiqui' uziquiee beella lunu nú uni beella lunu: \p ―Riala nú ri'ilu elietsa lu Capitán quie'. \v 5 Xne secalla bee bene Israel, nu le'ca uri'illa elietsa nú ungache' indua'ahua. \p \v 6 Chequie nza Jesuse cuna li'ibeella, pero chenu nze riña beella axu ni'i capitán ze'e, uxe'lalla chiucu chuna bene enu rquiete'lla para nú ni beella lu Jesuse: \p ―Detá, Jesuse mase la riñalu hasta ru'u nia xne la neca equiea para nú chu'ulu nia. \v 7 Enze'e lá niarquia nú achela'na li'ilu, pero unibiya'tsia hasta elu nzulu para nú yeca' mosoa. \v 8 Xne le'ca sucua stichia' bee bene enu rnibiya' lua, nu le'ca sucu' bee sondadua stichia'a. Chenu nia lu tucui nú chai chu nzai, nu chenu nia lu stucui nú ye'tai chu nzetai, nu chenu nia lu mosoa nú xi ri'illa chu rri'illa lunú nia lulla. \p \v 9 Chenu ubene' Jesuse nucua', chiqui' uyanu arqui'nu stichia' capitán ze'e, nu ubi'yanu lubee bene enu nzequie li'inu nu uninu lubeei: \p ―Nia luhua nú ni' eyeche Israel lasca' llelá tucu bene enu nzeli arqui' tucu nú nzeli arqui' benequie'. \p \v 10 Chequie chenu ubenchila' bee bene enu uxe'la capitán ze'e ni'illa, ulañi' beella nú uyeca'la' moso'lla. \s Uri'i Jesuse nú uhuañi zeca lliana' tucu una'a enu unguti niyu' \p \v 11 Cheela chu nza Jesuse cuna bee bene'nu cuna huaxilá bee bene tucu eyeche nú lee Naín. \v 12 Chenu uriñanu axu ru'u eyeche ze'e, ulañi'nu nú nze cachi' bee bene tucu bene nguti. Neca bene nguti quie' lliana' tucu una'a enu unguti niyu', nu tucu li'itsialla necalla lliana' una'a ze'e. Nu huaxi bee bene eyeche ze'e nzenulla nze cachi' beella lliana'lla. \v 13 Chenu ulañi' Jesuse una'a cua', uhua'a arqui'nu li'illa nu uninu lulla: \p ―La una'lu. \p \v 14 Chequie uyabica Jesuse, nu uti'nu yanu tsu' camiya' bene nguti ze'e nu chu ucua'axe bee bene enu nuya' li'illa. Nu uni Jesuse lu bene nguti ze'e: \p ―Niyu e'ne', li'á nia lulu: ¡Uzetee! \p \v 15 Nu chu uzuculí bene nguti ze'e nu uquixiei nú rdichia'i. Nu chu udete' cuenda Jesuse li'i lu na'i. \v 16 Chenu ulañi' bee bene ze'e nucua', ye beei ulliqui beei nu uquixie beei unibeei bedichia' nze'ca lu Diose, nú unibeei: \p ―Tucu profeta enu chiqui' reca uriña lua'ahua. \p Le'ca unibeei: \p ―Uriñala Diose para nú ri'inu elietsa lubee bene'nu. \p \v 17 Diqui lu iliu Judea, cuna ye bee eyeche enza ze'e ungabiya' bee bene lunú uri'i Jesuse. \s Uxe'la Juan Bautista chiucu bee bene'lla lu Jesuse \r (Mt. 11:2-19) \p \v 18 Ungabiya' Juan ye beenú unga scua, xne udixiule'e bee bene enu nzequie li'illa nucua' lulla. Chequie ubixia Juan chiucu bee bene'lla, \v 19 nu uxe'lalla li'ibeei nú nedichia' beei lu Jesuse tunu li'inu necanu Cristo enu nzu nú nze'ta, urre rqui'ña nú nzuquiee beella stucu enu rene. \v 20 Chequie bee bene enu uxe'la Juan uya beei elu nzu Jesuse nu unibeei lunu: \p ―Uxe'la Juan Bautista li'iru para nú nidichia'ru lulu tunu li'ilu necalu Cristo enu nzu nú nze'ta, urre nellua'aquieeru stucu enu rene. \p \v 21 Hora ze'e uri'iyeca Jesuse huaxi bee bene enu riti, nu uhuanu benechiqui' arqui' bee bene, le'ca uri'iyecanu i'culu huaxi bee bene enu niquie'lu. \v 22 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Uquiahua nu udixiule'ehua lu Juan lunú ulañi'hua cuna lunú ubene'hua. Uni'hua lulla nú ri'yala bee bene enu niquie'lu, nu seela bee bene enu necuxu, nu le'ca uyeca'la' bee bene enu seca elichia nú lee lepra, nu riene'la bee bene enu nenguata', nu bee bene nguti uhuañi zeca, nu bee bene elitsi riene'la' beei bedichia' nze'ca' Diose para nú tsila'a beei. \v 23 ¡Nu ñia nza lu cuenda' bee bene enu la tsana' arqui' nú nzeli arqui' li'á! \p \v 24 Chenu nzia bee bene enu uxe'la Juan, chu uquixie Jesuse nú uninu lubee bene equie cuenda' Juan, nu uninu lubeei: \p ―¿Ti rri'ihua beya' nú neca bene enu uyabi'yahua lu dañi achi elu la nucua'a bee bene? ¿Nzelí arqui'hua nú necalla xi neca tucu etaa nú rcuñi bi la? \v 25 Urre, ¿xa rnaa bene enu uyabi'yahua? ¿Necalla tucu bene enu nutu laquie fiñu la? Nediya'hua nú bee bene enu rutu laquie fiñu nehuañi nze'ca beella nu liñi bee ni'i nze'ca nucua'a beella. \v 26 Enze'e, ¿Ti uyabi'yahua che? ¿Tucu profeta la? Pero nia luhua, nú li'ihua uyabi'yahua tucu bene enu másela neca equie lunú neca tucu profeta. \v 27 Juan Bautista quie' neca enu rni lu ichi' Stichia' Diose elu rni: \q Xe'la tucu bene enu cha rluti lulu, para nú tsúche'lla inziu nú riñalu. \q \v 28 Nia luhua nú lu ye bee bene iliulabe, \q lá chiu'u ni' tucu bene enu máse neca equie tucu nú neca equie Juan Bautista, \q2 pero añinzuca nú necane scua, \q bene enu lle'natsia neca equie elurnibiya' Diose, li'illa másela neca equiella luquela Juan. \p \v 29 Ye bee bene cuna bee enu rri'i cubre equie bee impuesto chenu ubene'beei lunú uni Juan, urinzalla li'ibeei, xne uri'ibeei beya' nú rri'i Diose tucu nú rialane, \v 30 pero bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moises, né zela beella nú arinza Juan li'ibeella, nu scua uhuachu beei lunú niarqui' Diose ri'inu li'ibeei. \v 31 Che unilá Jesuse lubeei: \p ―¿Xa nia luhua nú xa neca bee bene enu nehuañi lu iliulabe quie' nee? ¿Ti neca tucu nú neca beei? \v 32 Nia luhua: Nú li'ibeei neca beei xi neca bee endu' enu rita ru'u i'ya nu rixiali beei lu sa'beei nú rnibeei: “Chenu ungularu chii para nú ye'ehua né ye'ehua. Nu chenu ungularu canción nú nehuana se né una'hua.” \v 33 Scua necahua, xne ube'ta Juan Bautista nu li'illa la aculla pá, nú la hua'lla biñu, nu rnihua nú nchiñi benechiqui' arqui'lla. \v 34 Nee quie uriña li'á Bene enu uxe'la Diose, nú racua pá nu rue'a biñu, nu rnihua nú racu xeta'a nu riu' arquia rua'a biñu nu rquietea bee bene enu rri'i dula cuna bee bene enu rri'i cubre equie bee impuesto. \v 35 Pero ye bee enu rri'i beya', li'ibeella nediya' beella nú neca nze'ca lunú rri'i Diose. \s Chenu uya Jesuse ni'i Simón enu neca tucu fariseo \p \v 36 Tucu bee fariseo uzene' Jesuse nú chanu para nú acununu li'illa ni'lla, che uya Jesuse ni'lla nu uzucunu lu mexa, \v 37 chequie tucu una'a huexe enu nzucu eyeche ze'e, chenu ubene'nchu nú nze tacuxe Jesuse ni'i fariseo ze'e, che unguya'nchu tucu frasco perfume nú chiqui' huaxi seca. \v 38 Nu runa'nchu uzucunchu lu Jesuse, nu uquienchu cuchiu'nu cuna inza nú runa'nchu. Nu ucui'chinchu cuchiu'nu cuna ichia equienchu, nu chu utsuluru'nchu cuchiu'nu nu udu'nchu perfumee. \v 39 Chenu ulañi' fariseo ze'e nucua', uri'i elliebacu': “Tunu neli nú neca benequie' tucu profeta, ri'illa beya' ti neca una'a enu rti'ya li'illa nu xa nehuañinchu, xne necanchu tucu una'a enu rri'i dula.” \v 40 Che uni Jesuse lu fariseo ze'e: \p ―Simón, nia tucu nú nia lulu. \p Nu ucuaqui fariseo ze'e: \p ―Uni'i Maestro. \p \v 41 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Tucu bene utsana' dimi lu chiucu bene, tucu lu nze'e utsana'lla quiniento denario, nu lu stuculla utsana'lla cincuenta denario. \v 42 Pero rucu bee benequie' né ri'i beei ana aixiu beei dimi cua' lulla, che unilla lubeei nú la ixiua' beei dimi cua' lulla. Neequie uni'i, ¿Ta lu rucu bee benecua' máse seca li'illa? \p \v 43 Nu ucuaqui Simón: \p ―Pianu bene enu huaxilá nezi'qui lulla. \p Nu uni Jesuse lulla: \p ―Scua necane. \p \v 44 Che ubi'ya Jesuse lu una'a ze'e, nu uninu lu Simón: \p ―Bi'yacuru una'a quie' chenu uriña ni'ilu né liqui'lu inza para nú quia cuchiu'a, pero una'a quie' uquie cuchiu'a cuna inza nú unguna'nchu nu ucui'chinchue cuna ichia equienchu. \v 45 Né tsuluru'ulu li'á, pero li'inchu desde nú uyu'a ca'a la tsuxenchu nú suluru'unchu cuchiu'a. \v 46 Né du'lu perfume equiea, pero li'inchu udu'nchu perfume cuchiu'a. \v 47 Enze'e nia lulu, equie nú chiqui' seca una'a quie' li'á, neca perdonala ye stulanchu. Pero bene enu si' nú la lu'cu huaxi dula, bene ze'e lle'natsia secalla li'á. \p \v 48 Nu chu uninu lu una'a ze'e: \p ―Uri'ilá perdona bee stulalu nee. \p \v 49 Chequie bee bene enu nucua'a cuna li'inu ze'e, uquixie beei nú unidichia' beei lu sa'beei: \p ―¿Ti neca benequie', nú hasta bee dula rri'illa perdona? \p \v 50 Pero uni Jesuse lu una'a ze'e: \p ―Neca perdona bee stulalu, xne uchili arqui'lu li'á, uquia nze'ca nee. \c 8 \s Bee una'a enu uri'i elietsa lu Jesuse \p \v 1 Lulá bee nucua', uya Jesuse lu huaxi bee eyeche llene cuna lubee eyeche lla'na, uzete'nu nu udixiule'enu xa neca lunú rnibiya' Diose. Nu uyanunu ye chi'chiucu bee bene'nu. \v 2 Le'ca chiucu chuna bee una'a enu uhuanu bee benechiqui' arqui' cuna bee enu uri'iyecanu bee elichia nú seca beenchu, uyabeenchu cuna li'inu. Leta bee una'a cua' nchiñi María enu le'ca lee Magdalena, li'inchu necanchu enu uhuanu achi benechiqui' arqui'. \v 3 Le'ca uya Juana, una'a bene enu lee Chuza, nu Chuza quie' unga enu uri'iucu stene' arre Herodes, le'ca uya Susana cuna huaxilá bee una'a enu uri'i elietsa lunu cuna xitse lunú rlu'cu beenchu. \s Uni Jesuse ejemplu' tucu bene enu nzetu' nii \r (Mt. 13:1-9; Mr. 4:1-9) \p \v 4 Huaxi bee bene uchiu'u bee eyeche nu uyabi'ya beei Jesuse. Nu chenu uyetesa' huaxi bee bene lunu, che uninu tucu ejemplu lubeella: \p \v 5 ―Tucu bichia uchiu'u tucu niyu nze tu' nii lu yu'lla. Chenu rdu'lla nii lu yu'lla, uzana' lle'na ebichi inziu nu uta' bee bene equiee, nu chu udacu bee iñii. \v 6 Lle'na ebichi uzana' leta quiee, chenu uliñi bee ebichi ze'e ubichi bee xne la nu' ucu luyuu ze'e. \v 7 Lle'na ebichi ze'e uzana' leta bee eche, nu equie nú tucutse uliñi bee uri'i bee huañi eche ana lu ebichi ze'e. \v 8 Lle'na ebichi uzana' lu yuu nze'ca, chenu uru'cu ebichi quie', chiqui' unguyu'e, hasta tucu ayu'u ebichi unguyu' lu cada tucuae. Chenu uni Jesuse scua, che chiqui' juerte uninu lubeei: \p ―¡Tatse bene enu niarqui' nú yene' lunú rnia, quie' diaca nze'e! \s Udixiule'e Jesuse xinu uninu bee ejemplu \r (Mt. 13:10-17; Mr. 4:10-12) \p \v 9 Chequie unidichia' bee bene' Jesuse lunu, xi rni ejemplu nú uninu. \v 10 Nu uninu lubeella: \p ―Diose uliqui'la nú rri'ihua beya' nú a'chi neca lunú rnibiya'nu. Pero lu beela bee bene puro tsia bee ejemplu rnia lubeei, xne mase ri'ya beei, pero neca xi neca nú la lañi' beei, nu mase riene' beei pero la ri'i beei beya' nucua'. \s Chenu udixiule'e Jesuse xa neca ejemplu nú uninu \r (Mt. 13:18-23; Mr. 4:13-20) \p \v 11 ’Ninguie' neca nú rni ejemplu cua': Ebichi ze'e neca xi neca Stichia' Diose. \v 12 Nu ebichi nú uzana' inziu neca xi neca bee bene enu riene' Stichia' Diose, pero chu nze'ta taxi beze'lu Stichia' Diose arqui'beei para nú la chili arqui'beei Stichia' Diose, nu la tsila'a beei. \v 13 Ebichi nú uzana' leta bee quiee neca xi neca bee bene enu riene' Stichia' Diose cuna nú ñia riucu arqui'beeii, pero la tsuta' arqui'beei lue. Nzelí arqui'beei Stichia' Diose lle'na tiembu, pero chenu xitse rri'chia bee bene li'ibeei rtu' beei nu chu sana' arqui' beei Stichia' Diose. \v 14 Ebichi nú uzana' leta huañi eche neca xi neca bee bene enu riene' Stichia' Diose, pero lle'naa lle'naa sana' arqui'beei stichia'nu, xne máse nzenu arqui'beei bee eluxene cuna beenú nu' lu iliulabe, scua la ri'i beei tucu nú niarqui' Diose nú ri'i beei. \v 15 Pero ebichi nú uzana' lu yuu nze'ca neca xi neca bee bene enu riene' Stichia' Diose, nu nzequiee beella tucu nú rialane nu nzuta' arqui'beella lue, nu equie nú nzuta' arqui' beella scua, rri'i beella tucu nú niarqui' Diose. \s Udixiule'e Jesuse ejemplu' quinqué \r (Mr. 4:21-25) \p \v 16 ’Lecati quie'e quii tucu quinqué nu tsacu'lla equiee urre tsullae liñi luna, rqui'ña nú quie quii nu zucune elu aya para nú du'llie'e lu ye bee bene enu chu'u ze'e. \v 17 Le'ca scua, ni' tucu beenú a'chi neca la ya'na nucua' scuatsia, riña nú acachee ye bee nucua', nu ni' tucu beenú neca a'chi' la ya'na nucua' scuatsia riña nú acabiya' ye bee nucua'. \p \v 18 ’Enze'e uquie'e diacahua, xne bee bene enu nzeli arqui' Diose tucu nú rialane, cada bichia máse nzuta' arqui'beei lu stichia'nu, pero bee bene enu la chili arqui' Stichia' Diose tucu nú rialane, riña bichia nú la chilia' arqui'beei li'inu. \s Uni Jesuse nú ti neca xi neca na'nu cuna bichinu cuna zananu \r (Mt. 12:46-50; Mr. 3:31-35) \p \v 19 Chenu uya na' Jesuse cuna bee bichinu elu nzunu, nu né aca ariña beella hasta elu nzunu, xne nucua'a huaxi bee bene ze'e. \v 20 Che uya tucu bene enu udixiule'e lu Jesuse, nu unilla lunu: \p ―Na'lu cuna bee bichilu nucua'a beella eli'ya', nú niarqui' beella nú ni beella lulu. \p \v 21 Che uni Jesuse lubee bene ze'e: \p ―Bee bene enu sucu' Stichia' Diose nu rri'i tucu nú riu' arqui'nu, li'ibeella neca beella xi neca naa cuna bee bichia. \s Chenu uzucu' bii cuna inzatu' nú uni Jesuse \r (Mt. 8:23-27; Mr. 4:35-41) \p \v 22 Tucu bichia uyu'u Jesuse cuna bee bene'nu liñi barco, nu uninu lubeella: \p ―Chahua stucu chú inzatu' quie'. \p Nu chu nzuebeella. \v 23 Diqui nú nze dete beella lu inzatu', uda'tse Jesuse, nu uquixie tucu bii juerte lu inzatu' ze'e. Che uquixie nú uyu'u inza liñi barco' beella hasta nú nze chatse'la barco' beella lu inzatu' ze'e. \v 24 Chequie uya cua'ñi beella Jesuse, nu unibeella lunu: \p ―¡Maestro! ¡Maestro! ¡Nze chatse'ahua lu inza quie'! \p Che chu uzetee Jesuse, nu unibiya'nu lu bii cuna lu inzatu' nú aca xeene, nu chu ungaxe ye bee nucua', nu unga chii. \v 25 Chequie uni Jesuse lubee bene'nu: \p ―¿Cá nza nú nzeli arqui'hua li'á? \p Pero li'ibeella chiqui' ulliqui beella, nu uyanu arqui'beella nu uquixie beella unidichia' beella lu sa'beella: \p ―¿Ti neca benecua' nú rnibiya'lla lu bii cuna lu inzatu' nu sucu' bee nucua' stichia'lla? \s Chenu uhua Jesuse benechiqui' arqui' tucu bene eyeche Gadara \r (Mt. 8:28-34; Mr. 5:1-20) \p \v 26 Che uriña beella stucu chú inzatu' Galilea, lu iliu Gadara. \fig 27 Jesus and the Gadarene demoniac|CN01709B.TIF|COL|||San Lucas 8:26|\fig* \v 27 Chenu uchiu'u Jesuse liñi barco uyabica tucu bene Gadara lunu. Necala huaxi tiembu nú nchiñi benechiqui' arqui' benecua', la utua'i xucui nu la zucua'i ni'i, enzetsiai leta bee eluhua' bee bene nguti. \v 28 Chenu ulañi'i Jesuse, utsu lliquii lunu nu urixialii nú uni: \p ―¿Xinu ri'chialu li'á Jesuse Lli'ñi Diose liñibe? Zequiaa lulu nú la ri'ilu nú nehuana zecaa. \p \v 29 Uni benecua' scua xne rnibiya'la Jesuse lu benechiqui' nú chiu'i arqui' bene ze'e. Huaxi bese una'tse benechiqui' ze'e li'i, nu ullica'cuu bee bene cadena yai cuna cuchiu'i para nú la chai ni' tucu bee luhuare, pero uchiecu'i cadena ze'e, nu rlua benechiqui' ze'e li'i bee luhuare elu la nucua'a bee bene. \v 30 Che unidichia' Jesuse lu niyu ze'e: \p ―¿Ti leelu? \p Nu ucuaquii: \p ―Legión lea. \p Uni scua xne huaxi bee benechiqui' neca enu nchiñi arqui'i. \v 31 Nu uziquiee bee benechiqui' ze'e lu Jesuse, nú la xe'lanu li'ibeei ebila. \v 32 Nu lunú nucua'a huaxi bee cuchi liñi dañi ze'e racu, che unacu' bee benechiqui' ze'e lu Jesuse nú chu'u beeii arqui' bee cuchi ze'e, nu uzelanu. \v 33 Chequie uchiu'u bee benechiqui' arqui' bene ze'e nu uyu'u beei arqui' bee cuchi, nu uyecaxu'u beeí nu utsundiqui beeí ru'u quieelaa nu uzana' beeí hasta lu inzatu' nu uni'chi chii beeí lu inza ze'e, nu unguti beeí. \p \v 34 Bee bene enu rri'iucu bee cuchi ze'e chenu ulañi' beei lunú unga scua, uyecaxu'u beei nú nzetixiule'e beei lubee bene eyeche ze'e cuna lubee bene enu nucua'a dañi. \v 35 Che uchiu'u bee bene ze'e nu uyabi'ya beei lunú unga ze'e. Chenu uriña beei elu nzu Jesuse, ulañi' beei bene enu uchiu'u bee benechiqui' arqui' nú nzucui tucu chú lu Jesuse, nu nutulai xucui nu uyeca'la'i lunú ulle'cai, che chiqui' ulliqui bee bene ze'e. \v 36 Nu bee bene enu ulañi' lunú unga ze'e, udixiule'e beei lunú xa uyeca' niyu enu ullutse bee benechiqui' arqui'. \v 37 Enze'e, ye bee bene lu iliu Gadara uquixie beei nú uziquie beei lu Jesuse para nú chiu'unu ze'e, xne chiqui' xiqui beei. Che uyu'u Jesuse liñi barco nu chu nzanu. \v 38 Ante nú chanu bene enu uchiu'u bee benechiqui' ze'e arqui', uzequiei lu Jesuse nú chenui li'inu, pero uni Jesuse nú ya'nai, nu uninu lui: \p \v 39 ―Ubenchila' ni'ilu, nu uquiatixiule'e luye nú uri'i Diose lulu. \p Che chu nzai nu udixiule'i lu ye bee bene eyeche ze'e lunú uri'iyeca Jesuse li'i. \s Chenu uri'iyeca Jesuse tucu una'a cuna endu' bene enu lee Jairo \r (Mt. 9:18-26; Mr. 5:21-43) \p \v 40 Chenu ubenchila' zeca Jesuse stucu chú inzatu', chiqui' ñia nzu arqui' bee bene uya cha'calu beei li'inu, xne ye beei nucua'a quie beei li'inu. \v 41 Chequie uriña tucu bene enu lee Jairo lu Jesuse, neca Jairo quie' enu rnibiya' liñi indu' bee bene Israel. Nu utsu lliquilla lu Jesuse nu uziquieella lunu para nú chanu ni'lla, \v 42 xne rlu'culla tucutsia endu'lla, nu nzanchu chi'chiucu lana, nu steme'tsia rri'i nú atinchu. Chenu nza Jesuse enza ni' Jairo nzequie huaxi bee bene li'inu, hasta nú uta'cu bee bene li'inu. \p \v 43 Leta bee bene ze'e nza tucu una'a enu riti, nu necala chi'chiucu lana nú rlaca rene li'illa, nu ula'xulalla ye bee stene'lla ungüitilla nú uyaxu bee doctor, pero ni' tucu beei né ri'iyeca beei li'illa. \v 44 Che uyabica una'a quie' di'chi Jesuse nu uti'lla yalla ru'u xucunu, hora ze'e utsuxe nú rlaca rene li'illa. \p \v 45 Nu unidichia' Jesuse lubee bene: \p ―¿Ti uti'ya li'á? \p Nu uni yebeei lunu nú né ti'ya beei li'inu, che uni Pedro cuna beelá bee sa'lla lunu: \p ―Maestro, huaxi bee bene rta'cu lia'ahua nu chuquie' churquie si'ña beei lia'ahua, nu rnidichia'sca'lu: “¿Nú ti uti'ya li'ilu?” \p \v 46 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―Nu' enu uti'ya li'á, xne uri'á beya' nú uri'iyeca tucu enu uri'iyeca cuna nú recaa. \p \v 47 Chenu uri'i una'a ze'e beya' nú uri'inu beya', che chu uyabicalla nu recatse'tsella utsulliquilla lu Jesuse. Nu uxucu' dulalla luye bee bene xinu uti'yalla ru'u xucunu, cuna nú xa uyeca'lla. \v 48 Che uni Jesuse lulla: \p ―Xinchiu'cua equie nú uchili arqui'lu li'á enze'e uyeca'lu. Uquia'a nze'ca nee. \p \v 49 Rdichia'nusca' Jesuse una'a ze'e, chenu uriña tucu bee bene' Jairo nu unilla lu Jairo: \p ―Ungutila endu'lu. La ri'i xia'lu lu Maestro nee. \p \v 50 Pero chenu ubene' Jesuse nucua' uninu lu Jairo: \p ―La lliquilu, uchilitsia arqui'lu li'á yeca' endu'lu. \p \v 51 Chequie chenu uriña Jesuse ni'i Jairo, lá zelanu nú achu'ununu beelá bee bene, uyu'unutsianu Pedro, cuna Jacobo, cuna Juan cuna pa'nchu cuna na'nchu liñi ni'i ze'e. \v 52 Ye bee bene runa', nu nehuana nzu arqui'beei equie cuenda'nchu, pero uni Jesuse lubeei: \p ―La una'hua. Lá ati endu' quie', ra'tsetsianchu. \p \v 53 Pero ulli'chinu beei li'inu, xne nediya' beei nú ungutilanchu. \v 54 Che chu una'tse Jesuse yanchu, nu juerte uninu lunchu: \p ―¡Endu', uzetee! \p \v 55 Nu uhuañi zecanchu, nu hora ze'e uzeteenchu nu unibiya' Jesuse nú dete' beella nú acunchu. \v 56 Chequie chiqui' uyanu arqui' pa'nchu cuna na'nchu nucua'. Pero uni Jesuse lubeella nú la ixiule'e beella lu ni' tucu bee bene lunú ungae scua. \c 9 \s Uxe'la Jesuse chi'chiucu bee bene'nu nzetixiule'e xa neca lunú rnibiya' Diose \r (Mt. 10:5-15; Mr. 6:7-13) \p \v 1 Uquiete'sa' Jesuse chi'chiucu bee bene'nu, nu udete'nu poder lubeella para nú hua beella ye clasia' bee benechiqui' arqui' bee bene cuna nú ri'iyeca beella bee bene enu riti. \v 2 Uxe'lanu li'ibeella para nú ixiule'e beella xa neca lunú rnibiya' Diose, cuna nú ri'iyeca beella bee bene enu riti. \v 3 Nu uninu lubeella: \p ―Lecaxi uya'hua para inziu, ni' xcahua ni' biti, ni' pá nu acuhua, ni' dimi, ni' xucuhua para nú che'ehua la uya'hua. \v 4 Tatse ni'i bee bene elu riñahua, uya'natsiahua ni'i ze'e, hasta nú chiu'uhua eyeche ze'e. \v 5 Nu tunu nu' tucu eyeche elu la zela bene nú ya'nahua ni'lla, uchiu'uhua eyeche ze'e nu ri'quihua yuu be'cha' nú nu' cuchiu'hua xi neca tucu seña nú lá yucu arqui'beei Stichia' Diose. \p \v 6 Chequie uchiu'u beella nu nzuebeella cada tucua eyeche udixiule'e beella bedichia' nze'ca' Diose lubee bene, nu uri'iyeca beella bee bene enu riti. \s Ulle'ca Herodes nú uhuañi zeca Juan Bautista \r (Mt. 14:1-12; Mr. 6:14-29) \p \v 7 Chenu ubene' arre Herodes ye bee milagro nú rri'i Jesuse, la ri'illa beya' ti necanu. Xne nu' bee bene enu rni nú uhuañi zeca Juan Bautista. \v 8 Nu nu' bee bene rni nú profeta Elías ulube'lu. Nu nu' bee bene rni nú necanu tucu bee profeta hua'tu enu uhuañi zeca. \v 9 Pero uni Herodes: \p ―Li'á unibiya'a nú uru'u lluca equie Juan Bautista. ¿Ti benecua' nú rienea nú rri'illa huaxi bee milagro scua? \p Nu chiqui' niarqui' Herodes nú lañi'lla Jesuse. \s Udete' Jesuse nú udacu ayu' mili bee bene \r (Mt. 14:13-21; Mr. 6:30-44; Jn. 6:1-14) \p \v 10 Chenu ubenchila' bee apóstol' Jesuse, udixiule'e beella lunu beenú uri'i beella. Che unguya'nu beella tucu luhuare elu la nucua'a bee bene axu eyeche Betsaida. \v 11 Pero chenu uri'i bee bene beya', chu nzequie beei li'inu. Nu uya cha'calu Jesuse li'ibeei nu udixiule'enu lubeei xa neca nú rnibiya' Diose, nu uri'iyecanu bee bene enu riti. \p \v 12 Chenu nze cheela, uyabica chi'chiucu bee bene' Jesuse lunu nu uni beella lunu: \p ―Uni' lubee benequie' nú yue beei para nú chetsulachi beei nu chéla'na beei nú acu beei lubee eyeche axu ca'a, xne elu nellua'ahua ca'a lecalí xinu'. \p \v 13 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―Li'ihua ude'tehua nú acubeei. \p Nu ucuaqui beella lunu: \p ―Rlu'cutsiaru ayu' pá cuna chiucu bela. Mejora chatsia'ahua nú acu ye bee benequie'. \p \v 14 Neca tucu ayu' mili bee niyu ze'e. Pero uni Jesuse lubee bene'nu: \p ―Uni'hua lubeei nú cua'a cincuentaa cincuentaa beei cada tucu luhuare. \p \v 15 Scua uri'i beella, nu chu ucua'a ye bee bene ze'e. \v 16 Chequie una'tse Jesuse ayu' pá ze'e cuna chiucu bela ze'e, nu ubi'yanu enza liñibe nu udete'nu che'tsa lu Diose, nu ule'enu bee pá ze'e cuna bee bela ze'e nu udete'nu nucua' lubee bene'nu para nú ritsi' beellae lubee bene ze'e. \v 17 Ye bee bene ze'e udacu beei hasta nú ubela' beei. Chenu ulaxu nú udacu beei, uquietesa'sca' beella chi'chiucu llume bee pedaso bee pá le'e cuna bee bela lunú uya'na udacu beella. \s Uni Pedro nú Jesuse neca Cristo enu uxe'la Diose \r (Mt. 16:13-19; Mr. 8:27-29) \p \v 18 Tucu bichia chenu unacu' li'itsia Jesuse lu Diose nzununu bee bene'nu ze'e. Che unidichia'nu lubeella: \p ―¿Ti rni bee bene nú necaa? \p \v 19 Nu ucuaqui beella lunu: \p ―Nu' bee bene rni nú necalu Juan Bautista. Nu le'ca nu' bee bene rni nú necalu profeta Elías, nu le'ca nu' bee bene rni nú necalu tucu bee profeta hua'tu enu uhuañi zeca. \p \v 20 Che uninu lubeella: \p ―¿Nu li'iquieehua ti rnihua nú necaa? \p Nu ucuaqui Pedro lunu: \p ―Li'ilu necalu Cristo enu uxe'la Diose. \s Udixiule'e Jesuse nú uti bee bene li'inu \r (Mt. 16:20-28; Mr. 8:30–9:1) \p \v 21 Pero uni Jesuse lubeella nú la ixiule'e beella nucua' lu ni' tucu bee bene. \v 22 Nu uninu lubeella: \p ―Li'á Bene enu uxe'la Diose chiqui' nehuana zecaa, nu lee bee usticia' bee bene Israel lua, cuna bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya, cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, uti beei li'á, pero bichia rriuna huañi zecaa stucu bese. \p \v 23 Che uninu lu ye bee bene: \p ―Tunu nu' bee bene enu niarqui' nú aca benea, la yala nú ri'itsialla tucu nú necatsia elliebacu'lla. Nu ye bichia riqui'lla lubee nú xi zecalla equie nú necalla benea, nu chu ye'ta quieella li'á. \v 24 Xne bee bene enu másela niarqui' huañi lu iliulabe quie' enta bichia nú laxu nucua'. Pero bene enu ati equie nú necalla benea, lu'culla elunehuañi lu Diose. \v 25 Lecaxi zibi' nú ri'i bene ana ye beenú nu' lu iliulabe, tunu le'ca li'itsialla nze nitilulla li'illa. \v 26 Tunu nu' bene enu tu' li'á cuna stichia'a, le'ca li'á Bene enu uxe'la Diose tua li'illa chenu nzela nú necaa arre cuna lunú rnibiya' paa cuna lunú rnibiya' bee ángele'nu. \v 27 Ixiule'a luhua nu nu' bee bene enu nucua'a ca'a lá atisca', hasta nú lañi' beei xa neca lunú rnibiya' Diose. \s Ulube' Jesuse ellie'e nú rlu'cunu lu chuna bene'nu \r (Mt. 17:1-8; Mr. 9:2-8) \p \v 28 Chenu udete xi neca tucu xmana nú uni Jesuse bee bedichia' cua', uyanu equie tucu dañi unacu'nu lu Diose, nu unguya'nu Pedro, cuna Jacobo, cuna Juan. \fig 28 Jesus Moses and Elijah|CN01728B.TIF|COL|||San Lucas 9:28|\fig* \v 29 Pero diqui nú rnacu' Jesuse lu Diose uche'e xa rnaa lunu, nu chiqui' unga niquichiu xucunu nu tu'na rulu siqui'i. \v 30 Nu ulube'lu chiucu niyu enu rdichia'nu li'inu ze'e. Bee bene ze'e neca Moisés cuna Elías. \v 31 Nu chiqui' rulu siqui' beella nu rdichia'nu beella Jesuse equie nú atinu nu nehuana zecanu eyeche Jerusalén. \v 32 Añinzuca nú chiqui' riu'u cala' lu Pedro cuna lubee sa'lla, pero né a'tse beella, nu ulañi' beella nú rulu siqui' Jesuse cuna rucu bene enu nzununu ze'e. \v 33 Chenu leca' rucu benecua' elu nzu Jesuse, uni Pedro lunu: \p ―Maestro, ¡neca nze'ca nú nellua'ahua ca'a para nú reche'ru chuna ranchu, tucue para li'ilu nu stucue para Moisés, nu stucue para Elías! \p Pero la ri'i Pedro beya' xinu rnilla scua. \v 34 Diqui nú rnilla scua, ulaca tucu xcabe nú utsacu' equie beella, nu ulliqui beella chenu nchiñi beella liñi xcabe ze'e. \v 35 Nu liñi xcabe ze'e uyene tucu chii enu uni: \p ―Benequie' neca Lli'ñia enu chiqui' se'ca, uzu'cu'hua stichia'nu. \p \v 36 Chenu ulaxu nú ubene' beella chi enu uni ze'e, ulañi' beella nú stucu li'i Jesuse nzunu ze'e nu né nilí beella. Bee bichia ze'e ni' tucu leca tilu udixiule'e beella lunú ulañi' beella. \s Chenu uhua Jesuse benechiqui' arqui' tucu endu' \r (Mt. 17:14-21; Mr. 9:14-29) \p \v 37 Chenu uye'e lu yuu stucu bichia, nú ulaca beella equie dañi ze'e, huaxi bee bene uchiu'u uya cha'calu Jesuse. \v 38 Chequie tucu bene enu nze'ta leta bee bene ze'e urixialii nú uni: \p ―Maestro, ubi'yacuru endua, tucutsia li'i necai endua. \v 39 Nu nchiñi benechiqui' arqui'i nu rri'i nze'e nú rixialii, nu secai ichia ziña nu xiu'u lliña ru'i, rti'qui benechiqui' cua' li'i nu la tsana' nucua' li'i. \v 40 Uzequieelá lubee bene'lu nú hua beella benechiqui' cua' arqui' endua, pero lá aca beella. \p \v 41 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―¡Cue'hua bee bene enu rlu'cu dula nú la chili arqui'hua li'á! ¿Se xala tiembu rqui'ña nú tsunua li'ihua nu xa riquilá li'ihua? Uteyuu endu'lu ca'a. \p \v 42 Pero chenu nzebica endu' ze'e lu Jesuse, utsi'qui benechiqui' li'i lu yuu nu ulle'ca zecai ichia ziña stucu bese, pero unibiya' Jesuse lu benechiqui' nú chiu'i arqui' endu' ze'e nu uri'iyecanu li'i, che udete' cuendanu li'i lu pa'i. \v 43 Ye bee bene enu nucua'a ze'e chiqui' uyanu arqui'beei chenu ulañi' beei lunú llene neca nú reca Diose. \s Udixiule'e Jesuse bese rrucu nú uti bee bene li'inu \r (Mt. 17:22-23; Mr. 9:30-32) \p Diqui nú nzenu arqui'beei lunú rri'i Jesuse, uninu lubee bene'nu: \p \v 44 ―Uquie'e nze'ca diacahua lunú nia luhua nu la zañi'hua nucua'. Li'á Bene enu uxe'la Diose dete' cuenda bee bene li'á lubee bene enu rnibiya'. \p \v 45 Pero lá ri'i bee bene'nu beya' lunú rninu, xne lasca' dete'nu nú rri'i beella beya', nu le'ca xiqui beella nedichia' beella lu Jesuse xi rni lunú uninu. \s Ti mase neca equie \r (Mt. 18:1-5; Mr. 9:33-37) \p \v 46 Chequie uquixie bee bene'nu nú rni beella lusa'beella nú tá beella neca enu máse neca equie. \v 47 Pero uri'i Jesuse beya' lunú xa rri'i beella elliebacu' nu una'tsenu tucu endu' utsunu elu nzunu, \v 48 nu uninu lubeella: \p ―Tatse bene enu ri'i elietsa lu endu' quie' equie cuenda' li'á, neca xi neca nú rri'i nze'e elietsa lua, nu tatse bee bene enu rri'i caso li'á, le'ca rri'i caso nze'e bene enu uxe'la li'á. Enze'e enu máse lecati neca letahua, neca nze'e enu máse neca equie. \s Bene enu la ni cundra lia'ahua nzu nze'e chua'ahua \r (Mr. 9:38-40) \p \v 49 Chequie uni Juan lunu: \p ―Maestro, ulañi'ru tucu bene enu rlua benechiqui' arqui' bee bene equie nú leelu, pero uniru lulla nu la ria'lla scua xne la acalla bene leta'ahua. \p \v 50 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―La cáhua nucua', xne enu la ri'i condra lia'ahua nzu nze'e chu'ahua. \s Uqui'ya' Jacobo cuna Juan uri'i Jesuse \p \v 51 Chenu nze'ta riña bichia nú nzia Jesuse liñibe, che utsu naaqui arqui'nu nu nzanu Jerusalén. \v 52 Uxe'lanu bee bene enu uriculu para nú chue beei tucu eyeche nú nchiucu' lu iliu Samaria para nú cua'na beei elu ya'na beella ze'e. \v 53 Pero lá zela bee bene eyeche ze'e aya'nanu eyeche ze'e, xne uri'i beei beya' nú nzanu Jerusalén. \v 54 Chenu ulañi' Juan cuna Jacobo nucua', che uni beella lunu: \p ―Detá Jesuse, ¿niarqui'lu nú nibiya'ahua nú laca quii enza liñibe para nú la'xue bee bene cua' tucu nú uri'i profeta Elías la? \p \v 55 Chequie ubi'ya Jesuse lubeella, nu uqui'ya' beella uri'inu nú uninu lubeella: \p ―¿Xie' la ri'ihua beya' nú lu beze'lu nze'ta nú rnihua scua la? \v 56 Xne li'á Bene enu uxe'la Diose, lá yela para nú ri'á nú ati bee bene, nzela para nú tsila'a li'ibeei lu dula. Che chu nzuebeella stucu eyeche. \s Bee bene enu niarqui' chequiee Jesuse \r (Mt. 8:19-22) \p \v 57 Diqui nu nzuebeella inziu, uni tucu niyu lu Jesuse: \p ―Niarquia nu nzela quiea li'ilu catse elu nzalu. \p \v 58 Che ucuaqui Jesuse lui: \p ―Bee betsa rlu'cuí bee iliu'u nú neca ni'í nu bee iñi rlu'cuí exlia'tse'í, pero li'á Bene enu uxe'la Diose ni' elu quiee nchiña' equiea la lucua. \p \v 59 Nu uni Jesuse lu stucu bene: \p ―Utequiee li'á. \p Pero ucuaquii lunu: \p ―Uzela nú bi'ya paa hasta nú atinu nu che chu nzela quiea li'ilu. \p \v 60 Che uni Jesuse lui: \p ―Utsa'na pa'lu cuna bee bene enu neca xi neca bene enu unguti, pero li'ilu uquia tixiule'e xa neca elurnibiya' Diose. \p \v 61 Nu uni stucu bene lu Jesuse: \p ―Niarquia nú nzelanala li'ilu, pero rluti uzela nú nze tixiule'exua lubee benea. \p \v 62 Pero uni Jesuse lui: \p ―Bene enu nzene ya acaratu nu belletalla enza di'chilla, leca modo nú cha neli excu'lla. Le'ca esquie bee bene enu niarqui' nú ye'ta quiee li'á, tunu la che'e arqui'beella lunú xa nehuañi beella, leca modo nú aca beella bee bene' Diose. \fig 29 C. Marlett Man plowing crooked furrow|crooked furrow.tif|COL|||San Lucas 9:62|\fig* \c 10 \s Chenu uxe'la Jesuse setenta bee bene'nu \p \v 1 Lulá bee nucua', ucañi Jesuse setenta bee bene'nu, nu uxe'lanu chiucua chiucua beella nú riculu beella lunu, nú chue beella lubee eyeche cuna lubee ranchu elu chanu. \v 2 Nu uninu lubeella: \p ―Neli nú nucua'a huaxi bee bene enu niarqui' yene' Stichia' Diose, pero leca huaxi bee bene enu zete' li'ibeei. Enze'e una'cu'hua lu Diose para nú xe'lalánu bee bene enu zete' li'ibeei. \v 3 Uquiahua, li'á xe'la li'ihua xi neca chenu nza bee sanchi leta bee bichiu. \v 4 La uya'hua biti, nú nu' stene'hua ni' dimi, ni' steinza lucuhua nu la cua'a xehua lubee bene lu inziu. \v 5 Chenu riñahua ni'i tucu bene, rluti uri'ihua saludar bene ze'e nú nihua lulla: “Diose liqui' nú nzuxe arqui'hua.” \v 6 Nu tunu ni'i ze'e nucua'a bee bene enu riala nú nzuxe arqui' ria'na nú nzuxecua' cuna bee bene ze'e che, pero tunu la yala bee bene ni'i ze'e nucua', benchila' zeca nucua' cuna li'ihua. \v 7 Uya'natsiahua ni'i ze'e, nu la ya'nahua ni'i por ni'i bee bene, udacuhua nu hue'hua lunú liqui' beella luhua, xne bee bene enu rri'i riña' rqui'ña nú aculla. \v 8 Chenu riñahua tucu eyeche elu zela bee bene nú ria'nahua, udacuhua nú liqui' beei luhua, \v 9 uriyecahua bee bene enu riti nucua'a ze'e, nu uni'hua lubeei: “Nze'ta riñala lunú rnibiya' Diose luhua.” \v 10 Pero tunu riñahua tucu eyeche elu la zela bee bene nú ria'nahua, uchiu'hua lu inziu nu nihua lubeei: \v 11 “¡Hasta yuu be'cha lachihua nú uquie cuchiu'ru uri'quiru xi neca tucu seña nú né yucu arqui'hua Stichia' Diose! Pero uri'ihua beya' nú nze'ta axula lunú rnibiya' Diose luhua.” \v 12 Nia luhua nú bichia nú laxu iliulabe, bee eyeche elu lá zela bee bene, nú aya'nahua, zeca beei castiya nú mase juerte, lunú zeca bee bene enu ucua'a eyeche Sodoma. \s Bee eyeche nú la niarqui' bee bene chili arqui' stichia' Jesuse \r (Mt. 11:20-24) \p \v 13 ’¡Cue'hua bee bene eyeche Corazín! ¡Nu cue'hua bee bene eyeche Betsaida! Xne tunu eyeche Tiro cuna eyeche Sidón aca bee milagro nú unga lachihua, xi tiembu achili arqui' bee bene ze'e Stichia' Diose, nu le'ca autu beei laquie natsa para nú lube' nú nehuana nzu arqui'beei nu aricu' beei tí equie beei xi neca seña nú uche'e arqui'beei lu stula beei. \v 14 Pero bichia chenu laxu iliulabe, másela juerte castiya nú zecahua lunú zeca bee bene eyeche Tiro cuna eyeche Sidón. \v 15 Le'ca esquie li'ihua bee bene Capernaum, la ri'ihua elliebacu' nú riala chu'uhua liñibe xne li'ihua rialahua hasta elu mase aquié rqui' ebila. \p \v 16 ’Nu chu ubi'yanu lubee bene'nu nu uninu: \p ―Bene enu rri'i caso lunú rnihua, rri'i bee nze'e caso li'á, nu bene enu rluachu li'ihua li'á rluachu nze'e, nu bene enu rluachu li'á rluachu nze'e Diose enu uxe'la li'á. \s Ubenchila' zeca setenta bee bene' Jesuse enu uxe'lanu \p \v 17 Chenu ubenchila' zeca setenta bee bene' Jesuse enu uxe'lanu lubee eyeche, chiqui' ñia nzu arqui'beella nu necachi uni beella lunu: \p ―¡Detá, hasta bee benechiqui' sucu' stichia'ru chenu rniru lunú leelu! \p \v 18 Nu uni Jesuse lubeella: \p ―Nelí'hua nucua', li'á ulañia nú xi neca chenu ria'la lee esquie uniti lunú rnibiya' beze'lu. \v 19 Li'á uliquia lunú rnibiya'a luhua, para nú mase nú ta'hua equie bee be'la cuna equie bee nañi lliqui, nu le'ca para nú ri'ihua ana lunú rnibiya' beze'lu, nu lecaxi zecahua. \v 20 Pero la llila' arqui'hua nú sucu' bee benechiqui' stichia'hua, mejora ullila'hua nú nzucu ichila nú leehua lu ichi' liñibe. \s Ñia nzu arqui' Jesuse \r (Mt. 11:25-27; 13:16-17) \p \v 21 Hora ze'e chiqui' ñia utsu arqui' Jesuse equie cuenda' Espíritu Santo, nu uninu: \p ―Paa li'ilu enu rnibiya' liñibe cuna lu iliulabe, zucu ayáa li'ilu xne uzete'lu bee bene enu lecaxi reca lunú ucachi'lu lubee bene enu reca cuna lubee bene enu rri'i beya'. Paa scua ungae, xne scua riu' arqui'lu nú acane. \p \v 22 ’Uliqui'la Diose Pa liñibe ye nú nibiya'a lu ye beenú nu'. Lecati nediya' ti neca Jesucristo Lli'ñi Diose, Diose tsia nediya' nucua', le'ca tucutsia Jesucristo cuna bee bene enu nzeli arqui' li'inu nu'lu Diose. \p \v 23 Chequie ubi'yanu lubee bene'nu, nu uninu lu li'itsia beella: \p ―Ñia nza lu cuenda' bee bene enu rlañi' lunú rlañi'hua, \v 24 xne nia luhua nú huaxi bee profeta cuna bee arre uniarqui' beella nú lañi' beella lunú rlañi'hua, pero né lañi' beella nucua'. Nu uniarqui' beella nú yene' beella nú riene'hua pero né yene' beella nucua'. \s Ejemplu' tucu bene nze'ca eyeche Samaria \p \v 25 Che utsuli tucu ulaxcuela enu reca ley' Moisés nu unilla lu Jesuse para nú ri'illa preo li'inu: \p ―Maestro, xi riala ri'á para nú lucua elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe. \p \v 26 Nu ucuaqui Jesuse lulla: \p ―¿Xi rni ley' Moisés? ¿Nu xa rri'ilu beya' nú rnii? \p \v 27 Chequie uni ulaxcuela ze'e, rni ley: \p ―“Uzeca li'inu enu neca Diose'lu diquinu' arqui'lu, cuna diquinu' lunú necalu, cuna diquinu' juerzalu, cuna diquinu' elliebacu'lu, nu uzeca bee bene tucu nú secalu li'ilu.” \p \v 28 Che uni Jesuse lulla: \p ―Ucuaqui nze'calu, tunu ri'ilu scua, lu'culu eluhuañilílu liñibe. \p \v 29 Pero ulaxcuela ze'e niarqui'lla nú ya'na nze'calla lunú unidichia'lla lu Jesuse, che unilla lunu: \p ―¿Ta bene zecaa tucu nú se'ca li'á che? \p \v 30 Chequie uni Jesuse tucu ejemplu lulla: \p ―Tucu bene Israel uchiu'ulla eyeche Jerusalén nu nzalla eyeche Jericó, che una'tse bee huana' li'illa inziu nu udiñi beei li'illa, nu ucachi' beei ye bee stene'lla hasta xuculla. Nu utsa'na beei li'illa xi neca tucu bene enu unguti. \v 31 Che udete tucu ule'ya inziu ze'e, pero chenu ulañi' ule'ya ze'e nú nuxu bene ze'e, udete chechulla nu chu nzalla. \v 32 Le'ca enza ze'e udete tucu levita enu rri'i elietsa lubee ule'ya, nu chenu ulañi' levita cua' nú nuxu bene ze'e, udete chechulla nu chu nzalla. \v 33 Chequie udete tucu bene Samaria inziu ze'e, chenu ulañi'lla bene enu nuxu lu inziu ze'e, uhua'a arqui'lla bene ze'e. \v 34 Nu chu uyabicalla elu nuxu bene ze'e nu uri'illa remedio elu nedi'qui bene ze'e cuna aceite cuna biñu, nu ullica'cuulla elu nedi'qui bene ze'e cuna laquie. Nu chu uricu'lla bene ze'e equie burru'lla nu unguya'lla bene ze'e elu neca posada, ze'e ubi'yalla bene ze'e. \v 35 Chenu uye'e lu yuu stucu bichia nú rquiene bene Samaria nú nzialla, che udixiulla lu bene enu neca stene posada lunú seca chiucu bichia riña' bene nu unilla lu bene ze'e: “Ubi'ya benequie', tunu ri'ilu huaxilá gasto lu cuenda'lla, li'á ixiua nucua' chenu benchila' zecaa.” \v 36 Che uni Jesuse lu ulaxcuela enu reca ley' Moisés: ¿Taa lu chuna bee bene enu udete lu inziu ze'e uzeca bene enu udiñi bee huana'? \p \v 37 Nu ucuaqui ulaxcuela ze'e nú unilla: \p ―Bene enu uhua'a arqui' bene ze'e. \p Che uni Jesuse lulla: \p ―Uquia nu scua uri'i lu stucu bee bene. \s Chenu uya Jesuse ni'i Marta cuna María \p \v 38 Diqui nú nze ri'i Jesuse seidu inziu'nu uriñanu tucu eyeche, ze'e uyanu ni'i tucu una'a enu lee Marta. \v 39 Marta quie' rlu'cunchu tucu belanchu enu lee María, nu uzucu María lu Jesuse para nú yene'nchu lunú rninu. \v 40 Pero Marta chiqui' rliala'nchu rri'inchu beenú rri'inchu, nu uyabicanchu lu Jesuse nu uninchu lunu: \p ―Detá, ¿Xie' la chenu arqui'lu nú tucutsia li'á utsa'na belaa ye bee riña' nú ri'á la? Ala' uni'i lunchu nú ri'inchu elietsaa. \p \v 41 Nu ucuaqui Jesuse lunchu nú uninu: \p ―Marta, Marta, chiqui' nzenu arqui'lu lu huaxi bee riña'lu, \v 42 pero nu' tucu nú máse neca equie. Maria ucañi nú máse neca equie, nu lecati caa nucua' lunchu. \c 11 \s Chenu uzete' Jesuse nú xa nacu' bee bene lu Diose \r (Mt. 6:9-15; 7:7-11) \p \v 1 Tucu bese chenu rnacu' Jesuse lu Diose tucu luhuare, nu chenu ulaxu nú unacu'nu lu Diose, tucu bee bene'nu uni lunu: \p ―Detá Jesuse, uze'te' li'iru xa nacu'ru lu Diose, tucu nú uzete' Juan Bautista bee bene, enu uyaquie li'illa. \p \v 2 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Chenu nacu'hua lu Diose uni'hua: \q2 Pa'ru Diose, li'ilu enu nzucu liñibe, \q2 chiqui' riala nú lu'curu ula'na lunú leelu. \q2 Nu ye'ta lunú rnibiya'lu luru. \q2 Aca lunú riu' arqui'lu lu iliulabe quie' tucu nú reca liñibe. \q \v 3 Uli'qui' nú da'curu ye bichia. \q \v 4 Uri'i perdona stularu, \q xne li'iru le'ca rri'iru perdona bee bene enu rri'i nú \q necha neca luru. \q La tsana'lu li'iru nú ri'iru dula, \q uri'i elietsa luru para nú la ri'iru ye beenú necha \q neca. \p \v 5 Le'ca uni Jesuse lubeella: \p ―Te zucua'ahua tunu tucuhua rlu'cu tucu bene enu rquiete'hua, nu riña nze'e ulela' rula' ni'hua nu ni nze'e: “Ala' zelalu utsana' chuna pá chenua, \v 6 xne uriña inza tucu bene enu rquietea nia, nu nze'talla enza istu nu lecalí xi lucua detea aculla.” \v 7 Nu cuaqui bene ze'e liñi ni'lla nú nilla: “La ri'ixi'ilu lua nacu'la nia, ra'tselá nu ra'tsela bee endua leca modo nú zetea para nú biquia lunú rnacu'lu.” \v 8 Pero nia luhua, añinzuca nú la zeteella para nú dete'lla lunú rnacu' bene enu rquiete'lla, pero ri'illa juerza nú zeteella para nú dete'lla ye nú secala'cha' bene ze'e para nú la ri'ixia' nze'e lulla. \v 9 Enze'e nia luhua: Una'cuhua lu Diose che liqui'nu luhua lunú rnacu'hua. Ula'nahua li'inu, che llela'hua li'inu. Uziquieehua lunu nu una'cuhua lunu che ri'i casonu li'ihua. \v 10 Xne bene enu rnacu' nú rnacu' lunu riucu nze'ene, nu enu rla'nae xela' nze'ene, nu enu siquiee nu rnacu' lunu rri'inu caso nze'e. \p \v 11 ’Tunu nu'hua enu neca paa, ¿Xie' dete'hua tucu quiee lu endu'hua chenu rnacu' nze'e pá la? ¿Urre xie' dete'hua tucu be'la lu nze'e chenu rnacu' nze'e beela la? \v 12 ¿Urre xie' dete'hua tucu alacrán chenu rnacu' nze'e tucu artabechiu la? \v 13 Tunu li'ihua enu necha rri'i, recahua rdete'hua beenú neca nze'ca lubee lli'ñihua, ¡Pero máselá rliqui' Pa'ahua enu nzucu liñibe Espíritu Santo lubee bene enu rnacu' lunu! \s Uni bee bene nú rlu'cu Jesuse lunú rnibiya' beze'lu \r (Mt. 12:22-30; Mr. 3:19-27) \p \v 14 Chenu ulua Jesuse benechiqui' enu uri'i nú lá nia' tucu bene, nu chenu uchiu'u benechiqui' cua' arqui' bene ze'e, uquixie nú rnilla. Che chiqui' uyanu arqui' bee bene nucua', \v 15 pero nu' bee bene enu uni: \p ―Benequie' rlua benechiqui' arqui' bee bene cuna lunú rnibiya' beze'lu enu rnibiya' lubee benechiqui'. \p \v 16 Stucu beei unacu' tucu milagro liñibe lunu para nú ri'i beei beya' tunu neli nú Diose uxe'la li'inu. \v 17 Pero li'inu nediya'la'nu xi rri'i beei elliebacu' nu uninu lubeei: \p ―Tatse bee gobierno enu la neca tucu necatse rle' sa'beei, le'ca esquie bee bene tucu ni'i tunu la neca tucu necatse beei rle'e sa'beei. \v 18 Le'ca esquie tunu le'ca li'i beze'lu ri'i condrai bee benechiqui', ¿xa di'ya nú rnibiya'i che? Rnia nucua' luhua, xne rnihua nú rluaa benechiqui' arqui' bee bene cuna lunú reca beze'lu. \v 19 Pero tunu scua necane, ¿ti rliqui' lunú reca bee bene'hua rlua beella benechiqui' arqui' bee bene che? Nia luhua nú le'ca li'ibeella rni beella nú necha rri'ihua elliebacu'. \v 20 Xne li'á rlua bee benechiqui' arqui' bee bene equie nú reca Diose, nucua' rlube' nú nzula lunú rnibiya' Diose cuna li'ihua. \p \v 21 ’Tucu bene enu naaqui nu rlu'culla nú acanu' li'illa para nú ri'iuculla ni'lla, leca modo nú cachi' bee bene stene'lla. \v 22 Pero tunu nze'ta stucu bene enu naaquilá lulla, che ri'i nze'e ana lulla nu axi nze'e lunú rlu'culla, nú rri'illa elliebacu' nú acanu' li'illa, nu le'ca axi nze'e ye bee stene'lla. \p \v 23 ’Bene enu la nzu chua rri'i condra nze'e li'á, nu bene enu ri'i nú la quiete' bee bene li'á, rri'i nze'e nú rle'e sa' bee bene. \s Xa rri'i bee benechiqui' chenu rebenchila' zecai arqui' bee bene \r (Mt. 12:43-45) \p \v 24 ’Chenu xiu'u tucu benechiqui' arqui' tucu bene, enzei bee luhuare elu nebichi rla'nai elu tsulachii. Nu chenu la llela'i elu tsulachii, che rri'i elliebacu': “Mejora benchila' zecaa elu uchiu'a.” \v 25 Nu chenu benchila' zecai, llela'i arqui' bene elu uchiu'i xi neca liñi tucu ni'i nú nelucu' nu rnaa nze'cae. \v 26 Chequie nze tucui se achi benechiqui' enu másela necha rri'i luquela li'i, nu chu'u ye beei arqui' bene ze'e. Che masesca'lá necha aca bene ze'e lunú necalla hua'tu \s Lunú neli rri'i nú ñia nzu arqui' bene \p \v 27 Diqui nú rni Jesuse bedichia' cua', leta bee bene ze'e ubixialí tucu una'a nu unilla: \p ―¡Ñia nza lu cuenda' una'a enu ullaana li'ilu nu uri'i ru'cu li'ilu! \p \v 28 Pero ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―¡Maselá ñia neca lu cuenda' bee bene enu riene' Stichia' Diose nu sucu' nú rninu! \s Bee bene enu necha rri'i unacu' tucu milagro lu Jesuse \r (Mt. 12:38-42; Mr. 8:12) \p \v 29 Ulla'ca'la huaxi bee bene elu nzu Jesuse, nu uquixienu uninu lubeei: \p ―Bee bene enu nucua'a lu iliulabe quie' necha rri'i beei nu rnacu' beei tucu milagro lua, pero la ria'a ni'tucu milagro lubeei, xne nediya'la'beei milagro nú unga lu profeta Jonás. \v 30 Tucu nú unga Jonás tucu seña lubee bene Nínive, le'ca scua li'á Bene enu uxe'la Diose aca tucu seña lubee bene enu nucua'a nee. \v 31 Bichia chenu laxu iliulabe, chenu hualu Diose lu cuenda' bee bene, chequie una'a enu unibiya' lu iliu nú lee sabá huañi zecalla nu nilla nú riala bee bene enu nucua'a nee castiya nú dete' Diose. Xne li'illa uchiu'ulla enza istu, nu ube'talla para nú ubene'lla lunú reca arre Salomón. Nu li'á Jesuse enu nzu cuna li'ihua, másela neca equia luquela arre Salomón. \v 32 Le'ca huañi zeca bee bene enu ucua'a eyeche Nínive bichia chenu laxu iliulabe, chenu hualu Diose lu cuenda' bee bene enu nehuañi nee, nu ni bee bene Nínive nú bee bene enu nehuañi nee riala beei castiya nú dete' Diose. Xne bee bene eyeche Nínive uzucu'beei nú uni Jonás chenu unilla lubeei nú huañi beei tucu nú niarqui' Diose. Nu li'á Jesuse enu nzu cuna li'ihua másela neca equiea luquela Jonás. \s Tucu ejemplu' ellie'e \r (Mt. 5:15; 6:22-23) \p \v 33 ’Lecati quie'e quii tucu quinqué nu tsullae elu a'chi', urre tsacu'lla tucu caja equiee. Pero zucune elu ayaa para nú du' llie'e lubee bene enu chu'u ze'e. \v 34 I'culua'ahua neca xi neca ellie'e lu cuerpo'ahua, tunu rria'ahua lunú neca nze'ca diqui cuerpo'ahua nu' ellie'e. Nu tunu rri'ahua nú necha neca, diqui cuerpo'ahua neca xi neca tucu elu natsacabe. \v 35 Ubi'ya li'ilu para nú la chenu i'cululu li'ilu inziu nú necha neca. \v 36 Tunu la ri'i cuerpo'ahua ni' teme' nú necha neca, che neca cuerpo'ahua xi neca tucu qui' quinqué nú rdu'llie'e. \s Uni Jesuse nu bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés necha rri'i beei \r (Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 20:45-47) \p \v 37 Chenu ulaxu nú uni Jesuse lubeei, tucu fariseo uzene' Jesuse para nú chanu acununui eta ni'i. Chenu uyu'unu liñi ni'i chu uzucunu lu mexa. \v 38 Nu chiqui' uyanu arqui' fariseo ze'e nú ne naa Jesuse ante nú acunu tucu nú neca costumbre' beei. \v 39 Pero uni Jesuse lui: \p ―Li'ihua necahua xi neca bee vaso cuna bee pliato nú neyequie di'chi, xne rlube' nú neca nze'cahua di'chiquie pero liñirquie nu' nú necha neca nu necahua huana'. \v 40 ¡Chiqui' nziti arqui'hua! ¿Xie' la ri'ihua beya' nú le'ca li'i Diose enu ureche' be'la'hua ureche' arqui'hua la? \v 41 Uri'ihua elietsa lubee bene enu lecalí xi lu'cu, para nú scua lube' nú neli nze'cahua. \p \v 42 ’¡Cue'hua bee fariseo!, li'ihua rdete'hua diezmo bee huañi nú neca menta, cuna rruda nu ye nú racu bee bene. Rdete'hua nucua' lu Diose tucu nú rnibiya' ley nú riala ri'ihua, pero la ri'ihua tucu nú neli neca lubee bene, nu la ri'i casohua eluseca' Diose. Uri'ihua caso elu seca'nu nu la tsana'hua nú dete'hua lunú rdete'hua lunu. \p \v 43 ’¡Cue'hua bee fariseo!, xne riu' arqui'hua sucuhua liñi indu lu xleta elu sucu bee bene enu mase neca equie, nu riu' arqui'hua nú chiqui' lu'cu bee bene ula'na luhua ante huaxi bee bene. \p \v 44 ’¡Cue'hua bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés cuna bee fariseo, xne la ri'ihua tucu nú rnihua! Li'ihua necahua xi neca bee eluhua nú la lañi' bee bene, nu la ri'i beei beya' chenu rta' beei equie bee eluhua ze'e. \p \v 45 Nu ucuaqui tucu ulaxcuela enu reca ley' Moisés nú uni: \p ―Maestro, chenu rnilu bee bedichia' cua' le'ca nuu luru rnilu scua la. \p \v 46 Pero uni Jesuse lubeei: \p ―¡Le'ca cue'hua bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés! Xne rnibiya'hua nú ri'i bee bene lunú neriña' ri'i beei, nu ni' teme' la niarqui'hua ri'ihua elietsa lubeei para nú ri'i beei tucu nú niarqui'hua. \p \v 47 ’¡Cue'hua! Xne suche'hua equie bee eluhua' bee profeta enu unguuti bee bene'hua hua'tu. \v 48 Scua rri'i bee bene beya' nú neca tucu necatsehua lunú uri'i bee bene'hua hua'tu. Li'ibeei unguuti beei bee profeta ze'e, nu li'ihua ureche' nze'cahua equie bee eluhua' beella. \p \v 49 ’Enze'e equie nú reca Diose uninu: “Li'á xe'la bee profeta cuna bee apóstoles, nu úti bee bene texcua'a beella, nu ri'i condra bee bene téxcua'a beella.” \v 50 Chequie bee bene enu nehuañi nee, dete' Diose castiya li'ibeei equie cuenda' rene' bee profeta nú uri'chia hasta chenu uquixie iliulabe. \v 51 Hasta rene' Abel nu hasta rene' Zacarías enu unguuti beei labe eli'ya' indu llene Jerusalén. Nia luhua nú bee bene enu nehuañi nee, li'ibeei ixiu beei equie nú unguuti bee bene' beei bee benecua'. \p \v 52 ’¡Cue'hua bee ulaxcuela enu reca ley' Moises!, xne la zelahua nú ri'i bee bene beya' xa riala ri'i beei para nú aca beei bee bene' Diose, nu ni' li'ihua la ri'ihua nú acahua bee bene' Diose, nu rcahua nú aca bee bene enu niarqui' nú aca bee bene' Diose. \p \v 53 Chenu uni Jesuse bee bedichia' cua', bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés cuna bee fariseo chiqui' ulee beei lunu, nu uquixie beei unidichia' beei huaxi nú unidichia' beei lunu. \v 54 Uri'i beei preo li'inu para nú llela' beei tucu nú ricu'quiya beei li'inu. \c 12 \s Uzete' Jesuse nú la neca nze'ca nú aca niquichia' bee bene \p \v 1 Diquila nú nucua'a beella esquie uyetesa' huaxi mili bee bene ze'e, nu equie nú huaxi beei rta'cu sa'beei. Chequie uquixie Jesuse uninu rluti lubee bene'nu: \p ―Ubi'yahua li'ihua lu levadura' bee fariseo, rni nucua' nú ubi'yahua li'ihua xne la ri'i beei tucu nú rnibeei. \v 2 Xne ni' tucu nú a'chi neca la ya'na nucua' scuatsia, riña nú acachee ye bee nucua', nu ni' tucu beenú a'chi neca la ya'na nucua' scuatsia, riña nú acabiya' ye bene nucua'. \v 3 Enze'e ye bee bedichia' nú unihua elu necabe nzu, yene' bee bene bee bedichia' cua' lu ellie'e, nu bee bedichia' nú a'chi' unihua liñi ni'ihua, nu' bene enu bixialí bedichia' cua' ante lu ye bee bene. \s Ti rqui'ña nú lliqui bee bene \r (Mt. 10:26-31) \p \v 4 ’Li'ihua bee bene enu rquietea, nia luhua nú la lliquihua bee bene enu niarqui' nú uti li'ihua. Xne titse bee bene nu' modo nú uti cuerpo'hua, pero espíritu'hua lecati ri'chia \v 5 Pero nia luhua nú ti rqui'ña nú lliquihua: Ulliquihua Diose, xne li'inu rlu'cunu nú rnibiya'nu nu chenu uyuculanu nú nehuañihua, li'inu recanu xe'lanu espíritu'hua ebila. Enze'e ulliquihua li'inu. \p \v 6 ’Li'ihua nediya'hua nú bee iñi enu rcuecu' la zeca beeí huaxi, pero Diose la zañi' ni' tucu beeí. \v 7 Nu li'ihua hasta ye bee ichia equiehua nebacu' Diose. Enze'e la lliquihua, xne másela secahua lunú seca huaxi bee iñi. \s Bee bene enu la tsacu' arqui' nú neca bene' Jesuse \r (Mt. 10:32-33; 12:32; 10:19-20) \p \v 8 ’Li'á nia luhua nú titse bene enu ni lubee bene nú necalla benea, le'ca esquie li'á Bene enu uxe'la Diose nia lubee ángele'nu nú necalla benea. \v 9 Pero bene enu ni lubee bene nú la acalla benea, le'ca esquie li'á nia lubee ángele' Diose nú la necalla benea. \p \v 10 ’Nu' perdona' titse bene enu ni condra li'á Bene enu uxe'la Diose, pero bene enu ni condra lu Espíritu Santo. Leca' perdona para bene ze'e. \p \v 11 ’Chenu uya' bee bene li'ihua liñi bee indu, urre lubee juece, urre lubee usticia, la chenu arqui'hua xa cuaquihua lubeella cuna nú xa nihua. \v 12 Xne chenu riña hora nú nihua, Espíritu Santo neca enu du' arqui'hua xanihua. \s Equie cuenda' eluxene \p \v 13 Tucu bene enu nza leta bee bene ze'e uni lu Jesuse: \p ―Maestro, uni' lu bichiaa nú liqui'i rencia nú rialaa. \p \v 14 Nu ucuaqui Jesuse lui: \p ―Niyu, ¿ti uni lulu nú neca juece urre tucu enu ritsi' bee stene'hua? \p \v 15 Le'ca uninu lubeei: \p ―Ubi'yahua li'ihua para nú la le'hua eluxene nú la lu'cuhua, xne lecaxi zibi' eluxene nú rlu'cu bee bene, nu bee eluxene cua' la neca nucua' nú liqui' nú nehuañi bee bene. \p \v 16 Chequie uni Jesuse tucu ejemplu lubeei: \p ―Uhuañi tucu bene xene, nu chiqui' unguyu' nú unguyu' lu yu'lla. \v 17 Nu uquixie uri'illa elliebacu' nú rnilla: “¿Xa ri'á nee? La lucua elu duche'a ula'cua.” \v 18 Che unilla: “Nediyalá xa ri'á, chila bee ni'i elu rduche'a bee ula'cua, nu reche'a bee ni'i nú llenelá. Ze'e duche'a bee ula'cua cuna ye beenú rlu'cua. \v 19 Nu nia lu le'catsia li'á: Nee sí rlu'culu huaxi ula'cu para huaxi lana, utsulachi nu udacu nu uhue' nu ñia utsu arqui'lu.” \v 20 Pero uni Diose lulla: “Niyu chiqui' netundulu, nee rula' quie' atilu, nu beenú nu'che'elu, ¿ti ya'nanuu bee nucua' che?” \v 21 Scua seca bene enu rduche' eluxene' para li'itsia, pero lu Diose lecaxi lu'culla. \s Rriucu Diose bee bene'nu \r (Mt. 6:25-34) \p \v 22 Che uni Jesuse lubee bene'nu: \p ―Li'á nia luhua, nú la chenu arqui'hua nú xi acuhua para nú nze nehuañihua, le'ca la chenu arqui'hua nú xi utuhua. \v 23 Nú nehuañi bene máse seca lunú racu bene, nu cuerpo' bene máse seca lu xucu bene. \v 24 Ubi'yacuruhua bee bieca. La du' beeí nii nu la quiete' sa'beeí ula'cu, nu la lu'cu beeí elu chuche' ula'cu' beeí, pero Diose lia rdete' nú racu beeí. Enzaláquie' li'ihua másela secahua lunú seca bee iñi. \v 25 Nu le'ca, ¿xie' equie nú tematsia chenu arqui' bene nú xeelá huañilla la? \v 26 Nu tunu ni' nucua' la aca bene ri'illa, ¿xiquie nú nzenu arqui' bene equie nú xi aculla cuna beelá beenú xa nze nehuañilla che? \p \v 27 ’Ubi'yacuruhua xa rru'cu bee quie dañi, la ri'i bee riña', nu la reche' bee laquie. Pero ni' arre Salomón lá tsuche'lla tucu nú nzuche' bee quie añinzuca nú chiqui' utsuche'ella. \v 28 Enze'e, tunu bee huañi dañi suche' Diose nee, nu ye'e tsia nzula nu chiquine, ¡enza láquie' li'ihua nú la liqui'nu lunú utuhua, bene enu lle'na tsia nzeli arqui' Diose bee lee! \v 29 Enze'e la chenzehua nu la chenu arqui'hua nú xi acuhua cuna nú xi hue'hua. \v 30 Xne bee bene enu la chili arqui' Diose, li'ibeei neca beei enu nzenu arqui' bee nucua'. Pero li'ihua rlu'cuhua tucu pa'hua enu nzucu liñibe, nu li'inu nediya'la'nu lunú secala'cha'hua. \v 31 Pero uzelahua nú nibiya' Diose luhua che liqui'nu ye beenú secala'cha'hua. \s Equie cuenda' eluxene liñibe \r (Mt. 6:19-21) \p \v 32 ’Bee benea, la lliquihua laca huaxihua, pero Pa'ahua Diose ñia nzu arqui'nu liqui'nu lunú rnibiya'nu luhua. \v 33 Utihua lunú rlu'cuhua, nu uri'ihua elietsa lubee bene enu seca elitsi. Ucua'nahua nú ri'ihua ana eluxene liñibe nú leca xunga laxu, elu la chu'u huana' ni' bee belala'. \v 34 Xne elu nu'che'e eluxene'hua ze'etsia nzu elliebacu'hua. \s Rqui'ña nú cua'a tsiña bee bene \p \v 35 ’Ucua'a tsiñahua, nu uri'ihua tucu nú riala ri'ihua. \v 36 Uri'ihua tucu nú rri'i bee moso' enu nucua'aquiee chenu benchila' patron'beei, nú nzalla lu tucu tsa'a para nú chu xa'la beei ru'u puerta chenu chichilla ru'u puerta. \v 37 Ñia neca lu cuenda' bee moso' enu nucua'a naa nu nucua'a quiee nú benchila' patron' beei. Xne nia luhua nú le'ca li'i patron' beei cua'a li'ibeei lu mexa nu chu che'ella xuculla para nú dete'lla nú acu beei. \v 38 Ñia neca lu cuenda' beei tunu lluna' patron' beei li'ibeei nú nucua'a naa beei, mase nú riñalla ulela' rula' urre riñalla elliecabe. \v 39 Le'ca uri'ihua beya', tunu nediya' tucu bene nú xiura riña huana' ni'illa, la zelalla nú chu'u huana' ze'e cachi' bee stene'lla. \v 40 Le'ca ucua'a tsiñahua xne li'á Bene enu uxe'la Diose, riñaa chenu la ri'ihua elliebacu' nú riñaa. \s Equie cuenda' bene enu sa'alu stichia' cuna bene enu la tsa'alu stichia' \r (Mt. 24:45-51) \p \v 41 Chequie unidichia' Pedro lu Jesuse nú unilla: \p ―¿Unilu ejemplu cua' lu li'itsiaru la? u ¿Unilu nucua' lu ye bee bene la? \p \v 42 Nu uni Jesuse: \p ―Unia ejemplu cua' lu titse bene enu sa'alu stichia' nu rri'illa tucu nú rialane. Tucu nú rri'i tucu moso' enu ria'nanuu ni'i patron' para nú dete'lla nú acu beelá bee moso' chenu riña hora nú acu bee nze'e. \v 43 Ñia neca lu cuenda' moso' enu rri'i tucu nú rialane chenu riña zeca patron'lla. \v 44 Xne nia luhua nú tsa'na patrón ze'e ye bee stene'lla para nú ya'na cuenda' moso' ze'e bee nucua'. \v 45 Pero tunu ri'i moso' ze'e elliebacu' nú rle'lá nú riña patrón'lla, che quixiella nú xitserinulla beelá bee moso' cuna bee criada. Nu quixiella nú acutsialla cuna nú hue'tsialla hasta nú lluchi'lla, \v 46 chequie riña patrón'lla tucu bichia nú la zucu'lla, nú riña patron ze'e tucu hora nú la ri'lla beya'. Che chiqui' juerte dete' patrón ze'e castiya li'illa, nu xe'la patron ze'e li'illa elu riala bee bene enu la zucu' nú rni bee bene. \p \v 47 ’Xne moso' enu nediya' nú xa niarqui' patrón'lla nú ri'illa pero la tsu tsiñalla, nu le'ca la zucu'lla stichia' patrón'lla, li'illa rialalla castiya nú chiqui' juerte. \v 48 Pero moso' enu la ri'i beya' xa niarqui' patrón' nú ri'i, nu rri'illa tucu nú yalalla castiya'lla, zecalla castiya'lla pero menola. Enze'e bene enu lia udete' Diose huaxi lunú recalla, rqui'ña nú máse ri'illa lunú udete' Diose lunú recalla. Le'ca esquie bene enu lia udete' Diose nú rnibiya' rqui'ña nú máse ri'illa equie nú udete' Diose nu rnibiya'lla. \s Rle'esa' bee bene equie cuenda' Jesuse \r (Mt. 10:34-36) \p \v 49 ’Li'á nzela lu iliulabe xi neca tucu quii, nu ala' recala lunú nzu nú aca. \v 50 Nze'ta nú chiqui' nehuana zecaa nu nzula nú zeca scua, ¡nu desde nee chiqui' nehuana nzu arquia hasta nú yalu ye bee nucua'! \v 51 La ri'ihua elliebacu' nú tia uriña lu iliulabe para nú ri'á nú aca tucunecatse arqui' bee bene lu sa' beei. Xne equie nú chili arqui' bee bene li'á le'e sa' bee bene cuna bee bene enu la chili arqui' li'á. \v 52 Xne desde nee elu nucua'a ayu' bene liñi tucu ni'i, liunu chunalla cuna chiuculla, nu liunu chiuculla cuna chunalla. \v 53 Bee paa ri'i condralla bee lli'ñilla, nu bee lli'ñilla ri'i condra li'ibeella. Le'ca esquie bee naa ri'i condra beella xinchiu'cu beella nu xinchiu'cu beella ri'i condra li'ibeella, nu bee suegra ri'i condralla bee llixilla, nu bee llixilla ri'i condra li'ibeella. \s Xa neca seña' bee tiembu \r (Mt. 16:1-4; Mr. 8:11-13) \p \v 54 Chequie uni Jesuse lubee bene: \p ―Chenu rlañi'hua nú rliñi xcabe enza ratse' bichia, che rnihua nú laca quiu nu rlaca quiu. \v 55 Nu chenu rlañihua nú xiu'u bii enza sur, che rnihua nú aca nelee nu esquie recae. \v 56 Bene enu niquichia' bee lee. Rri'ihua beya' xa neca bee seña liñibe cuna lu iliulabe, nu ¿xiquie nú la ri'ihua beya' xa neca lunú reca nee? \s Ucua'nahua nú tsuxe arqui'hua lu bene enu rlee luhua \r (Mt. 5:25-26) \p \v 57 ’¿Xiquie nú la ri'ihua elliebacu' le'ca li'itsiahua ta nú neca nze'ca riala nú ri'i bene? \v 58 Tunu nu' enu nze dete' cuenda li'ilu lubee usticia, nu lla'calu li'illa labe inziu chenu nzalálu lubee usticia ucua'na nú tsúche'lu nucua' cuna li'illa ante nú riñalu lubee usticia. Xne tunu riñalu lu enu hualue lu cuenda'lu, che dete' cuenda nze'e li'ilu lubee sundado nu du' beei li'ilu ni'cu'. \v 59 Li'á nia lulu, nú la chiu'ulu ni'cu' hasta nú ixiulu ye nú nacu' juece lulu. \c 13 \s Rqui'ña nú tsana' arqui' bee bene stula beei nu chequiee beei inziu' Diose \p \v 1 Bee bichia ze'e, uya chiucu chuna bee bene lu Jesuse, nu ubedichia'nu beei li'inu nú xa unibiya' Pilato nú unguti chiucu chuna bee bene Galilea, nu ucuchalla rene' bee benecua' cuna rene' bee nañi enu unguti beei xi neca u'na lu Diose. \p \v 2 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―La ri'ihua elliebacu' nú bee bene Galilea cua', equie nú másela rlu'cu beei dula lu ye bee bene Galilea enze'e ulle'ca beei scua. \v 3 Li'á nia luhua nú la acane scua, nu tunu la tsana' arqui'hua stulahua, le'ca nitiluhua che. \v 4 Le'ca la ri'ihua elliebacu' nú ye chiñu' chechuna bee bene enu unguti chenu uzana' torre nú lee Siloé equie beei, másela rlu'cu beei dula lubeelá bee bene enu nucua'a eyeche Jerusalén. \v 5 Pero nia luhua nú la acane scua. Tunu la tsana' arqui'hua stulahua le'ca nitiluhua. \s Ejemplu' tucu aca higo nú lá ayu \p \v 6 Chequie uni Jesuse tucu ejemplu lubeei: \p ―Tucu bene ulu'cu tucu aca higo lu yu'lla, nu uyabi'yalla tunu nu' higo lu aca ze'e, pero né llela'lla ni' tucu higo lu aca ze'e. \v 7 Nu unilla lu bene enu rriucu lu yuu ze'e: “Ubi'yacuru necala chuna lana seidu nú nzela cua'na higo lu aca quie', pero leca xunga xela ni' tucu higo lue. Mejora uchie'cu'e xne rri'ixi'itsiae lu yua.” \v 8 Pero bene enu rriucu yuu ze'e necachi ucuaquilla nú unilla: “Detá, utsa'nasca'e lana quietsia, li'á le'a yuu rqui'i nu du'a abonoe, \v 9 bi'ya se tunu scua ayu ndixí lue, nu tunu la ayu ndixí lue, che chu chiecune.” \s Uriyeca Jesuse tucu una'a enu nzucu lu'u tetsu' bichia nú sulachi bee bene Israel \p \v 10 Tucu bichia nú sulachi bee bene Israel, chenu sete' Jesuse Stichia' Diose liñi tucu indu' bee bene Israel, \v 11 ze'e nzucu tucu una'a, nu necala chiñu'chechuna lana nú ritilla. Tucu benechiqui' uri'i nú nzucu tucu lu'u tetsu'lla nu leca modo nú lílla. \v 12 Chenu ulañi' Jesuse li'illa ubixianu li'illa nu uninu lulla: \p ―Una'a, uyeca'la'lu lu elichia nú secalu nee. \p \v 13 Chequie uricu'nu yanu equiella nu hora ze'e ulí tetsu'lla, nu uquixiella unilla bedichia' nze'ca lu Diose. \v 14 Pero chiqui' ulee bene enu rnibiya' liñi indu ze'e, nú uri'iyeca Jesuse una'a ze'e bichia nú sulachi bee bene, nu uni bene ze'e: \p ―Nu' xu'cu bichia para nú ri'i bee bene riña', bee bichia cua' ye'tahua para nú yeca'hua, pero la ye'tahua bichia nú sulachi bee bene. \p \v 15 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Li'ihua necahua bene enu nequichia', xne li'ihua rri'ihua riña' bichia nú sulachi bee bene. ¿Xie' la la'ahua u'nahua, urre burro'hua para nú hue'í inza bichia nú sulachi bee bene la? \v 16 Nu una'a quie' nze'ta lu famili' tuxie Abraham, nu necala chiñu' chechuna lana nú uri'i beze'lu nú secalla elichia cua', ¿xie' leca modo nú ri'iyecaa una'a quie' bichia nú sulachi bee bene la? \p \v 17 Chenu uninu bee bedichia' cua', ye bee bene enu ulee lunu chiqui' utu' beei. Pero beelá bee bene ñia utsu arqui'beei equie ye bee milagro nú uri'inu. \s Chenu uni Jesuse ejemplu' ebichi' mestaza \r (Mt. 13:31-32; Mr. 4:30-32) \p \v 18 Le'ca uni Jesuse lubeei: \p ―¿Xa nia luhua para nú ri'ihua beya' xa neca lunú rnibiya' Diose urre xi lubea luhua para nú ri'i nze'cahua beya' xa necane? \v 19 Necane xi neca tucu ebichi' mestaza nú rquienii bene lu yu'lla, nu rru'cue hasta nú recae xi neca tucu aca llene, nu rreche'e bee iñi exlia'tse' beeí lu ellutsa lue. \s Uni Jesuse ejemplu' levadura \r (Mt. 13:33) \p \v 20 Le'ca unilá Jesuse lubeei: \p ―¿Xa nia luhua para nú ri'ihua beya lunú rnibiya' Diose? \v 21 Necane xi neca levadura nú rcucha tucu una'a chuna medida harina, xne añinzuca nú teme'tsia levadura pero rri'i nú sebichi ye ecucu harina ze'e. \s Uni Jesuse equie cuenda' puerta nú nuxu' neca \r (Mt. 7:13-14, 21-23) \p \v 22 Chenu nza Jesuse enza Jerusalén, uzete'nu bee bene lubee eyeche cuna lubee ranchu elu udetenu. \v 23 Che necachi unedichia' tucu bene lunu: \p ―¿Detá, lle'natsia bee bene enu tsila'a la? \q Nu ucuaquinu: \p \v 24 ―Uri'ihua juerza nú chu'uhua ru'u puerta elu nuxu', xne nia luhua nú nu' huaxi bee bene enu niarqui' nú chu'u ze'e, pero la ri'i beei ana nú chu'u beei ze'e. \v 25 Xne chenu tsulí bene enu neca lluana' ni'i ze'e para nú tsacu'lla ru'u puerta, nu li'ihua enu uya'na nucua'a eli'ya' chichihua ru'u puerta nu nihua: “Uxa'la ru'u puerta para nú chu'uru.” Pero li'illa nilla luhua: “La ri'á beya' cá enza nze'tahua.” \v 26 Chequie quixiehua nú nihua: “Li'iru uda'curu nu udiya'ru cuna li'ilu, nu uzete'lu li'iru lachiru.” \v 27 Pero li'illa nilla luhua: “Unilá luhua nú la ri'á beya' ca enza nze'tahua. ¡Ulluna'hua lua ca'a li'ihua enu necha rri'i!” \v 28 Ze'e una'hua nu acuxa' layahua, chenu lañi'hua Abraham, cuna Isaac, cuna Jacob cuna ye bee profeta' Diose enu nucua'a elu rnibiya'nu, nu li'ihua uya'nahua eli'ya'. \v 29 Xne nze'ta bee bene diqui lu iliulabe, bee bene enu nze'ta enza norte, cuna bee bene enu nze'ta enza sur, cuna bee bene enu nze'ta enza este, cuna bee bene enu nze'ta enza oeste, para nú cua'a beei acu beei elurnibiya' Diose. \v 30 Chequie huaxi bee bene enu la neca equie nee, aca bee nze'e enu aca neca equie bichia ze'e, nu bee enu neca equie nee, aca bee nze'e enu la aca neca equie bichia ze'e. \s Unguna' Jesuse equie cuenda' eyeche Jerusalén \r (Mt. 23:37-39) \p \v 31 Hora ze'e uriña chiucu chuna bee fariseo lu Jesuse nu unibeei lunu: \p ―Uquia enza rene, xne niarqui' arre Herodes uti li'ilu. \p \v 32 Pero ucuaquinu lubeei: \p ―Uquiahua nu uni'hua lu enu sequienu cua': “Ubi'yacuru nee nu ye'e, li'á rlua bee benechiqui' arqui' bee bene cuna nú rri'iyeca bee bene enu riti, nu detetsia ye'e la'xua.” \v 33 Pero rqui'ña nú nze ri'á seidu inziua nee nu ye'e nu detetsia ye'e, xne leca modo nú ati tucu profeta stucu eyeche enza rene lu eyeche Jerusalén. \p \v 34 ’Bee bene Jerusalén, bee bene Jerusalén, li'ihua ruutihua bee profeta, nu rdu'hua quiee bee Bene enu uxe'la Diose luhua. Huaxi bese uniarquia nú quietesa'ahua tucu nú rquiete'sa' lli'ti ti'ñi'í liñi cuacaí pero né zelahua. \v 35 Enze'e nia luhua nú enta bichia nú tsana' arqui' Diose lachihua. Le'ca nia luhua nú leca' bichia nú lañi'hua li'á, hasta nú riña bichia nú nihua. Ñia nze'ta li'inu enu nze'ta equie cuenda' Pa'ahua Diose. \c 14 \s Uri'iyeca Jesuse tucu bene enu nu' quii diqui be'la' \p \v 1 Tucu bichia nú sulachi bee bene Israel, uya Jesuse udacucheca ni'i tucu fariseo enu rnibiya', nu texcua'a beei nucua'a tsi'ña li'inu. \v 2 Chequie lunu ze'e, nzu tucu niyu enu nu' quii diqui be'la'. \v 3 Nu unidichia' Jesuse lubee ulaxcuela enu reca ley Moisés cuna lubee fariseo nu uninu: \p ―¿Nu' modo ri'iyeca tucu bene enu riti bichia nú sulachi bee bene la? urre ¿leca modue la? \p \v 4 Pero lecalí xi ucuaqui beella, chequie uricu'nu yanu equie niyu enu riti ze'e, nu uri'iyecanu li'i nu uninu lui nu yai. \v 5 Chequie uninu lubee fariseo: \p ―Tunu zana' tucu burro'hua urre tucu u'na'hua liñi tucu i'chiu bichia nú sulachi bee bene, ¿xie' la chehuahuaí hora ze'e la? \v 6 Pero lecaxi ullela arqui'beella acuaqui beella lunu. \s Bee bene enu nezene' eluxia bene \p \v 7 Chenu ulañi' Jesuse nú rla'na bee bene enu nezene' lu tsa'a ze'e elu neca equie cua'a beei. Che uninu lubeei: \p \v 8 ―Chenu sene' bene li'ilu chalu lu tsa'a chia, la zuculu luhuare elu mase neca equie, xne tunu riña stucu bene enu nezene' enu masela neca equie lulu, \v 9 che bene enu uzene' rucuhua, nze'talla nu nilla lulu: “Ude'te' elu nzuculu zucu benequie'.” Chequie ya'na netúlu tsulílu luhuare ze'e, nu zuculu hasta último xleta. \v 10 Enze'e chenu sene' tucu bene li'ilu lu tsa'a zucu lu xleta nú nzu hasta último, para nú chenu nze'ta bene enu uzene' li'ilu nu nilla lulu: “Amigo, utee ca'a zuculu elu máse neca equie.” Nu scua zucu' aya beei li'ilu lubee bene enu nucua'a lu mexa cuna li'ilu. \v 11 Xne enu sucu' aya le'catsia li'i, aca lle'na nze'e, nu enu reca lle'na zucu' aya bee bene li'illa. \p \v 12 Chequie uni Jesuse lu bene enu uzene' li'inu: \p ―Chenu sene'lu bee bene nú acucheca beei urre nú acuxee beei, la zene'lu bee bene enu rquiete'lu, ni' bee bichilu, ni' bee famili'lu, ni' bee besiñu'lu enu neca xene. Xne le'ca tucu bichia zene' beella li'ilu ni' beella, nu scua ixiu beella lunú udacu beella ni'lu. \v 13 Mejora chenu rri'ilu tucu eliñi, zene'lu bee bene enu seca elitsi, cuna bee bene enu neca mangu, cuna bee bene enu necuxu, cuna bee bene enu niquie'lu. \v 14 Che ñia nza lu cuenda'lu, xne añinzuca nu la gusea' beei nucua' lulu. Pero Diose neca enu guse'e nucua' lulu bichia nú huañi zeca bee bene enu neli uri'i tucu nú necane lu Diose. \s Ejemplu tucu exee nú neca equie \r (Mt. 22:1-10) \p \v 15 Chenu ubene' tucu bene enu nzucu lu mexa cuna Jesuse nucua', unilla lunu: \p ―Ñia nza lu cuenda' bene enu riala acu pá elurnibiya' Diose. \p \v 16 Che uni Jesuse lui: \p ―Tucu niyu uri'illa elliebacu' nú dete'lla tucu exee llene para nú acu xee bee bene, nu uzene'lla huaxi bee bene. \v 17 Chequie chenu uriña hora' exee, uxe'la bene ze'e moso'lla nze ni lubee bene enu uzene'lla para nú ye'ta beei xne necalula exee. \v 18 Pero ye bee bene ze'e uquixie beei nú unacu' beei disculpa lulla nu uni tucui: “Uni'i lu benecua' nú ri'illa disculpa li'á, xne apenatsia utsia tucu yuu nu rqui'ña nú nzebi'yane.” \v 19 Stucui uni: “Apenatsia utsia ayu' inza u'na', nu rqui'ña nú nze ri'á preo beeí bi'ya xa rri'i beei riña'. Uni' lu benecua' nú ri'illa disculpa li'á.” \v 20 Stucui uni: “Li'á apenatsia uchiaa. Enze'e leca modo nú tsea nee.” \v 21 Chenu ubenchila' moso' ze'e udixiule'ella lu patrón'lla ye lunú unga. Chequie ulee patrón ze'e, nú unilla lu moso'lla: “Uquia yexetsia lu eyeche cua' lubee inziu llene cuna lubee inziu lla'na, uteyuu bee bene enu seca elitsi, cuna bee bene enu neca mangu, cuna bee bene enu necuxu, cuna bee bene enu niquie'lu.” \v 22 Chenu ulaxu nú uri'i moso' ze'e scua, necachi unilla lu patrón'lla: “Uri'ilá tucu nú unibiya'lu nú ri'á, pero nu'sca' luhuare elu cua'a bee bene.” \v 23 Che uni patrón ze'e lu moso'lla: “Uquia lubee calle cuna lubee inziu. Uri'i Juerza bee bene enu lla'calu ze'e, nú ye'ta beei nia para nú cheene. \v 24 Xne nia lulu nú ni' tucu bee bene enu rluti uzenea la acu exee nú uri'ilua.” \s Xa zeca bee bene enu nzenala stichia' Jesucristo \r (Mt. 10:37-38) \p \v 25 Huaxi bee bene uyaquie Jesuse, nu ubelletanu nú uninu lubeei: \p \v 26 ―Tunu nu' enu niarqui' nú ye'ta quie li'á, rqui'ña nú másela zecalla li'á lunú secalla pa'lla, na'lla, una'alla, endu'lla, bichilla, zanalla, nu rqui'ña nú másela zecalla li'á lunú secalla lunú nehuañilla. Tunu la ri'illa scua leca modo nú acalla benea. \v 27 Nu bene enu entaquie li'á nu la niarqui'lla nú nehuana zecalla equie cuenda' li'á, leca modo nú acalla benea. \v 28 Tunu tucuhua niarqui' nú reche'e tucu ni'i nze'ca, ¿xie' la zuculla nu rluti ri'illa elliebacu' calu yalu gasto nú acache' ni'i ze'e nu tunu riqui' dimi'lla la'xulla reche'ellae la? \v 29 Xne tunu reche'tsialla puro simiendu' ni'i nu la la'xulla reche'ella diquine, che ye bee bene enu lañi' nucua' tsequichia' li'illa, \v 30 nu ni bee bene: “Benequie' uquixie rreche' ni'i pero lá la'xulla a reche'ellae xne la riqui' dimi'lla.” \v 31 Nu tunu tucu arre niarqui' ri'i xuu cuna stucu arre, ¿xie' la zuculla rluti ri'illa elliebacu' tunu riqui' chi'i mili bee sundado'lla ri'i xuu cuna ala mili bee sundado' stucu arre la? \v 32 Pero tunu ri'illa beya' nú la ri'illa ana lu arre ze'e, chequie ante nú riña arre ze'e lulla, xe'lalla chiucu chuna bee bene'lla para nú ni bee nze'e lu arre ze'e nú tsuxee xuu para nú scua huañi beei sin xuu. \v 33 Le'ca esquie tatse bene enu la tsa'na ye bee stene'lla nú rlu'culla, leca modo nú acalla benea. \s Chenu rniiti nú neri' zete \r (Mt. 5:13; Mr. 9:50) \p \v 34 ’Zete neca nze'cae. Pero tunu niti nú neri'i, ¿xa sibi' zecae stucu bese che? \v 35 La zibi'i ni' nú ri'chiane leta yuu nu ni' nú acane abono, ti'chiatsia bee benene. Enu niarqui' nú yene', quie'e diaca nze'e. \c 15 \s Ejemplu' tucu bene enu ullela' zeca sanchi' \r (Mt. 18:10-14) \p \v 1 Ye bee bene enu rri'i cubre equie bee impuesto cuna bee bene enu rlu'cu dula, uyabica beei lu Jesuse para nú yene' beei lunú rninu. \v 2 Chequie bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, uquixie beei nú se'ta beei Jesuse nú unibeei: \p ―Benequie' rquiete' bee bene enu rri'i dula nu racunulla bee benecua'. \p \v 3 Che uni Jesuse ejemplu quie' lubeei: \p \v 4 ―Tunu nu' tátucuhua rlu'cu tucu ayu'u sanchi nu nitihua tucui, ¿xie' la tsa'nasca'lla noventa y nueve bee sanchi ze'e dañi nu che cua'nalla sanchi enu uniiti hasta nú llela'llaí la? \v 5 Nu chenu ullela'llaí, ñia nzu arqui'lla uricu'llaí añilla. \v 6 Chequie chenu riñalla ni'lla quiete'sa'lla bee bene enu rquiete'lla cuna bee besiñu'lla, nu nilla lubee bene ze'e: “Ñia utsu arqui'hua cuna li'á, xne ullelalá sanchia enu uniti.” \v 7 Nee nia luhua, nú le'ca scua nu' nú ñia nzu arqui' li'i beenu enu nucua'a liñibe chenu tsana' arqui' tucu bene stulalla luquela se noventa y nueve bee bene enu neli neca enu la qui'ña nú che'e arqui' lu stula. \s Ejemplu' tucu una'a enu ullela' zeca' dimi' \p \v 8 ’Le'ca esquie tunu tucu una'a enu rlu'cu chi'i melu plata nu nitilla tucue, ¿xie' la quie'ella quii nu lucu'lla liñi ni'lla nu cua'nalla dimi'lla xuxuu hasta nú llela'llae la? \v 9 Nu chenu llela'lla dimi'lla, quiete'sa'lla bee una'a enu rquiete'lla cuna bee besiñu'lla, nu nilla lubee nze'e: “Ñia utsu arqui'hua cuna li'á xne ullelalá dimia nú unitia.” \v 10 Nee nia luhua, le'ca scua ñia nzu arqui' bee ángele' Diose liñibe chenu tsana' arqui' tucu bene stulalla. \s Ejemplu' tucu bene enu uri'i perdona lliana' \p \v 11 Le'ca uni Jesuse stucu ejemplu lubeei: \p ―Tucu bene ulu'cu chiucu lliana', \fig 30 Prodigal Son|CN01759B.TIF|COL|||San Lucas 15:11|\fig* \v 12 chequie uni lliana'lla enu lle'nalá lulla: “Paa uli'qui' rencia nú rialaa.” Nu chu uritsi' pa' beei bee rencia'lla lu rucu beei. \v 13 Xiucu xuna bichia lu ze'e lliana'lla enu lle'nalá ungüiti ye bee rencia nú uyucui. Che unguya'i dimi cua' nzai enza istu elu ula'xui yeene, xne uri'i ye nú niarqui'i. \v 14 Pero chenu ulaxu dimi'i unga biñia elu nzucui, nu uquixie nú uri'i falta nú acui. \v 15 Nu chu uya na'cui riña' ri'i ni' tucu bene enza ze'e, nu uxe'la bene ze'e li'i nú ri'i ucui bee cuchi enza dañi. \v 16 Nu equie nú chiqui' rlia'na'i ala' nú raculai beenú racu bee cuchi nú secai, pero lecati udete' nú udacui. \v 17 Chequie uri'i elliebacu' nú uni: “¡Ni' paa nucua'a huaxi bee moso' nu hasta nú sucu sobra nú racu beei, nu li'á nzucua'a ca'a ya mero atia nú rlia'naa! \v 18 Nee benchila' zecaa ni' paa nu nia lunu: Paa, uri'ila dula lu Diose nu uri'ila dula lulu, \v 19 la yala' nú nilu lua nú neca lliana'lu. Uri'itsia lua xi neca tucu moso'lu.” \v 20 Chequie uyu'u nziui nu ubenchila' zecai ni' pa'i. \p ’Pero chenu nze'tasca'i istu ulañi' pa'i li'i, nu uhua'a arqui'lla li'i. Che uyaxu'ulla ucha'calulla li'i, nu uchi'chilla li'i nu udaculla bichiu' xecai. \v 21 Nu chu uni lu pa'i: “Paa uri'ila dula lu Diose, nu uri'ila dula lulu, la yala' nú nilu lua nú neca lliana'lu.” \v 22 Pero chu uni pa'i lubee moso'lla: “Yexetsia uquia chiya'hua laquie nú máse rnaa nze'ca utu'hua lliana'a, nu udu'hua tucu bi'i cuenei nu quie'ehua subatu cuchiu'i. \v 23 Nu uteyuhua tucu becerro enu máse neru'cu nu útihuaí para nú da'cua'ahuaí, nu ri'ahua tucu eliñi. \v 24 Xne para li'á ungutila lliana'a ninguie', nu uhuañi zecai. Uniiti, pero ullela zecai.” Nu uquiexie beella nú rri'i beella eliñi'i. \p \v 25 ’Diqui nú nucua'a beella esquie, lliana' rlu'lla nzusca'i dañi. Chequie chenu ubenchila'i nú nze'ta riñai axu ni'beella, chenu ubene'i nú rula bee musica nu rie'e beella, \v 26 Chequie ubixiai tucu moso' ni'beella nu unidichia'i lu nze'e nú xi reca ni' beella. \v 27 Nu uni moso' ze'e lui: “Nú ubenchila' zeca bichilu nu unibiya' pa'lu nú unguti becerro enu máse neru'cu xne uriña nze'cai nu uriña naaquii.” \v 28 Pero chiqui' ulee lliana' rlu'lla nze'e nu la zelai chu'i ni'i, che chu uchiu'u pa'i uya ziquie lui para nú chu'i. \v 29 Che uni lu pa'i: “Li'ilu nediya'lu xala lana rri'á riña' cuna li'ilu, nu leca xunga unga nzitia lulu, nu leca xunga ubiqui'lu masia tucu chipa lla'na para nú ri'á tucu eliñi cuna bee enu rquietea. \v 30 Pero nee nú uriña lliana'lu ninguie', enu uya la'xu dimi'lu cuna bee una'a huexe. Para li'i sí unibiya'lu nú unguti becerro enu máse neru'cu.” \v 31 Che uni pa'i lui: “Lliana'a li'ilu nzuculu cuna li'á ye bichia, nu ye nú rlucua neca stene'lu. \v 32 Pero nee rqui'ña nú aca tucu eliñi cuna nú ñia tsu arquia'ahua, xne para li'á neca xi neca nú unguti bichilu nu nee uhuañi zecai, unitii, nu ullela' zeca'ahuai.” \c 16 \s Ejemplu' tucu moso' enu né ri'i nze'ca \p \v 1 Le'ca uni Jesuse lubee bene'nu: \p ―Uhuañi tucu bene xene, nu ulu'culla tucu moso'lla enu uya'nanu ye bee stene'lla, cheela uyatixiule'e bee bene lulla nú lia rla'xu moso' ze'e ye bee stene'lla. \v 2 Nu chu ubixialla moso' ze'e nu unilla lui: “¿Xa neca lunú rni bee bene lu cuenda'lu scua? Uli'qui' cuenda beenú rri'ilu, xne la liquia'a riña' ri'ilu.” \v 3 Chequie uquixie moso' ze'e nú rri'i elliebacu': “¿Xa ri'á nee nu la liquia' patrón'a riña' ri'á? Leca juerzaa para nú ri'á riña' dañi, nu rtua nú nacua caridad. \v 4 Nediyala xa ri'á para nú nu' ti yucu li'á ni'i chenu la lu'cua'a riña'.” \v 5 Che ubixiai tucua tucua bene enu nezi'qui lu patrón'i, nu uni lu enu uriña rluti: “¿Calu nezi'quilu lu patron'a?” \v 6 Nu ucuaqui bene ze'e nú unilla: “Li'á nezi'quia tucu ayu'u barrili aceite de olivo.” Che uni moso' ze'e lulla: “Nguie ichi' nú udu'lu firma uzucu nu yexetsia uche'e lunú nezi'quilu, nu uzu'cu' ichitsia nú nezi'quilu cincuenta barrili aceite.” \v 7 Nu unedichia'i lu stucu bene ze'e: “¿Calu nezi'quilu lu patrón'a?” Nu uni bene ze'e lui: “Tucu ayu'u medida trigo.” Che uni lu bene ze'e: “Nguie ichi' nú udu'lu firma. Uche'e lunú nezi'quilu nu uzu'cu' ichitsia nú nezi'quilu ochenta medidae.” \v 8 Chequie chiqui' uyanu arqui' patrón ze'e nú netsiña moso' enu necha neca esquie lunú uri'i. Neli nú mase netsiña bee bene enu la chequie inziu' Diose cuna bee sa'beei, luquelá bee bene enu nzequie inziu' Diose. \p \v 9 ’Enze'e nia luhua: “Nú uqui'ñahua bee eluxene nú rlu'cuhua lu iliulabe quie' para nú ri'ihua elietsa lubee bene, nu scua nu' enu yucu li'ihua elu huañilíhua chenu laxu bee stene'hua.” \p \v 10 ’Bene enu rri'i tucu nú rialane cuna lu lle'natsia nú ria'nanulla, le'ca rri'illa tucu nú rialane cuna lu huaxi nú ria'nanulla, nu bene enu la ri'i tucu nú rialane cuna lu lle'na tsia nú ria'nanulla, le'ca la ri'illa tucu nú rialane cuna lu huaxi nú ria'nanulla. \v 11 Nee le'ca scua tunu la ri'ihua tucu nú rialane cuna lubee eluxene nú nu' lu iliulabe quie', ¿ti lu'cu confianza luhua cuna bee eluxene nú nu' liñibe che? \v 12 Nu tunu la ri'ihua tucu nú rialane cuna lunú la neca bee stene'hua, ¿ti liqui' luhua lunú rialahua che? \p \v 13 ’Ni' tucu moso' leca modo ri'i riña' lu chiucu patrón, xne leei lu tuculla, nu stuculla zecai, urre ri'i nze'cai lu tuculla, nu lu stuculla la ri'i nze'cai. Enze'e leca modo nú zibi'hua lu Diose nu tsu arqui'hua lu dimi. \p \v 14 Nu lunú máse rle' bee fariseo dimi, chequie chenu ubene' beei nú uni Jesuse scua uquixie beei nú uze'ta beei li'inu. \v 15 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Li'ihua rri'ihua nú necahua xi neca bene nze'ca lubee bene. Pero Diose nu'lu xa nchiñi arqui'hua. Mase rri'ihua ana nú nzeli arqui' bee bene nú necahua enu neca equie, pero lu Diose lecati necahua. \s Equie cuenda' ley' Moisés cuna lunú rnibiya' Diose \p \v 16 ’Hasta chenu ube'ta Juan Bautista. Nu'la ley' Moisés cuna bee bedichia' nú uquie'e bee profeta, pero hasta che uquixie nú udixiule'e bee bene nú xa neca lunú rnibiya' Diose, nu huaxi bee bene rri'i juerza nú chu'u elu rnibiya'nu. \p \v 17 ’Másela fácil nú nitilu liñibe nu lu yuu, pero la dete nú yalu ni' tucu bedichia' nú nze'ta lu ley' Diose. \s Udixiule'e Jesuse nú la le'e niyu una'i nu la le'e una'a niyu'nchu \r (Mt. 19:1-12; Mr. 10:1-12) \p \v 18 ’Tunu tucu niyu le'i una'i nu yucui stucu una'a, ri'i dula, nu le'ca tunu yucu tucu bene una'a enu ule'e niyu', le'ca ri'i nze'e dula che. \s Bene xene cuna Lázaro \p \v 19 ’Uhuañi tucu bene xene nu chiqui' utsuche'ella cuna bee laquie fiñu nú ñia rnaa nu ye bichia rri'illa nú neca xi neca tucu eliñi ni'illa, equie nú chiqui' necalla bene xene nu racu nze'calla. \v 20 Le'ca uhuañi tucu bene elitsi enu lee Lázaro, nu diqui be'la'lla nchiucu' bechu' nú ruchulu nu suculla ru'u ni' bene xene ze'e. \fig 31 AP-Luke AP-Lazarusb Lazarus and the rich man|LAZARUS.tif|COL|||San Lucas 16:21|\fig* \v 21 Niarqui' Lázaro cua' nú aculla masia bee ube nú sana' liñi mexa' bene xene ze'e, nu hasta bee nicu rriña rñie'e lu beechu' nú nchiucu' li'illa. \v 22 Chenu uriña bichia nú unguti Lázaro, nu unguya' bee ángele' Diose li'illa liñibe elu nzucu Abraham. Nu le'ca unguti bene xene ze'e, nu ucachi' bee bene li'illa. \v 23 Diqui nú nehuana seca bene xene ze'e nchiñi ebila, uletsai lui nu istu ulañi'i Lázaro nzu cuna Abraham. \p \v 24 Nu urixialii nú uni: “¡Paa Abraham, uhua'a arqui' li'á! Uxe'la Lázaro nú cuachai lli'i cuene yai para nú ye'tai nu ri'i nú a'la' lu'chia, xne chiqui' nehuana se'ca nchiñia lu quii quie'.” \p \v 25 Pero ucuaqui Abraham lu bene xene nú unilla: “Lli'ñia ullu'cu arqui' nú chiqui' ñia uhuañilu lu iliulabe, nu Lázaro nehuana uhuañii. Pero nee rialai elu ñia tsu arqui'i, nu li'ilu rialalu elu nehuana zecalu.” \v 26 Nu le'ca nia lulu: “Nú arli'ti' nu' tucu errubee llene. Enze'e ni' tucu bee enu nucua'a ca'a leca modo nú dete elu nzulu, nu ni' tucu bee enu nucua'a elu nzulu leca modo nú ye'ta ca'a.” \p \v 27 Chequie uni bene xene ze'e: “Ziquia lulu paa Abraham, uxe'la Lázaro ni' paa, \v 28 xne rlucua ayu' bichia, para nú ixiule'ella lubeei nú la ye'ta beei ca'a elu chiqui' nehuana seca bene.” \p \v 29 Che uni Abraham lui: “Li'ibeei rlu'cu beei bee ichi' nú uquie'e Moisés cuna beenú uquie'e bee profeta, mejora nú ri'i beei caso lunú niquie lubee ichi' cua'.” \p \v 30 Nu ucuaqui bene xene ze'e: “Leca modoe paa Abraham, pero tunu huañi zeca tucu bene enu unguti, nu lube'lu nze'e lubeei, che si tsana' arqui'beei stula beei.” \p \v 31 Pero uni Abraham lui: “Tunu la ri'i beei caso stichia' Moisés cuna stichia' bee profeta, le'ca la chili arqui'beei mase nú huañi tucu bene enu unguti.” \c 17 \s Ubi'yahua li'ihua para nú la zana'hua lu dula \r (Mt. 18:6-7, 21-22; Mr. 9:42) \p \v 1 Uni Jesuse lubee bene'nu: \p ―Siempre nu' beenú rri'i nú rri'i bee bene dula, pero ¡cue' bene enu ri'i nú ri'i stucu bene dula! \v 2 Máse neca nze'ca para bene ze'e nú llica'cuu bene quie molino añilla nu tsi'qui beei li'illa lu inzatu', luhuare nú ri'illa nú sana' bene lu dula enu apenatsia uyalí arqui' li'á. \v 3 ¡Ubi'yahua li'ihua! \p ’Tunu nu' ta tucu enu rri'i dula, uri'ihua nú qui'yalla, nu tunu che'e arqui'lla lu dula nú uri'illa, uri'ihua perdona li'illa. \v 4 Mase achi bese tucu bichia ri'illa urre nilla bee nú necha neca lulu, nu tunu achi bese le'ca entalla nu nilla lulu uri'i perdona li'á: “La ri'á scua stucu bese.” Rqui'ña nú ri'ilu perdona li'illa. \s Uri'i elietsa luru para nú tsu tenelilá arqui'ru lu Diose \p \v 5 Chequie uni bee bene' Jesuse lunu: \p ―Uri'i elietsa luru para nú tsu tenelílá arqui'ru lu Diose. \p \v 6 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Tunu nzu tenelí arqui'hua masia lle'na xi neca ebichi' mestaza, nu' modo nihua lu aca llene sicómoro quie': “Axi li'ilu ca'a nu uzucu lu inzatu'”, che zucu' aca cua' nú rnihua. \s Lunú riala ri'i tucu esclavo \p \v 7 ’Tucu ejemplu necane, tunu tucuhua rlu'cu tucu bene enu neca esclavo luhua, nu riña nze'e nú uya ungu'na nze'e u'na' urre uya nze'e ucu nañi, ¿xie' nihua lu nze'e: “Uyu'u nu uzucu para nú acuxelu”? \v 8 Pero a'la nihua lu bene ze'e: “Uche'e xuculu nu ureche'e nú acuxea nu ye'ta yulue lua, diqui nú racua nu rua'a hasta nú la'xua nú acua. Che nu' modo nú aculu nu hue'lu.” \v 9 Pero la dete'hua masia che'tsa lu bene ze'e, xne rri'itsiai lunú unibiya'hua lui nú ri'i. \v 10 Le'ca esquie li'ihua, chenu la'xuhua nú ri'ihua ye nú unibiya' Diose nú ri'ihua, chequie nihua: “Necaru moso' enu la zibi', xne uri'itsiaru lunú neca cuenda'ru nú ri'iru.” \s Uri'iyeca Jesuse chi'i bene enu seca elichia nú lee lepra \p \v 11 Chenu nza Jesuse eyeche Jerusalén, udetenu lu iliu Samaria cuna lu iliu Galilea. \v 12 Nu chenu nze chu'unu tucu eyeche lla'na, uyacha'calu chi'i bee niyu enu seca elichia nú lee lepra li'inu, pero istu ucua'axe beei lunu, \v 13 nu urixialibeei nú unibeei lunu: \p ―¡Maestro, Jesuse, uhua'a arqui' li'iru! \p \v 14 Chenu ulañi' Jesuse li'ibeei, uninu lubeei: \p ―Uquiahua ne lañi' bee ule'ya li'ihua. \p Pero diquila nú nzuebeei uyeca' beei elichia nú seca beei. \v 15 Chequie tucu beei, chenu uri'i nze'e beya' nú uyeca'la' nze'e, ubenchila' nze'e nu ubixialii nú uni bedichia' nze'ca lu Diose. \v 16 Nu utsulliquii lu Jesuse hasta nú udi' tequiei lu yuu para nú udete'i che'tsa lunu, nu necai bene Samaria. \v 17 Che uni Jesuse: \p ―¿Xie'lanú chi'i neca bene enu uriyeca la? ¿Ma sequie beei? \v 18 ¿Xie' bene rene quie'tsia ubenchila' para nú ni bedichia' nze'ca lu Diose la? \p \v 19 Che uni Jesuse lui: \p ―Utsuli, nu uquia'a nee. Uyeca'la'lu xne uchili arqui'lu li'á. \s Xariña lunú rnibiya' Diose \r (Mt. 24:23-28, 36-41) \p \v 20 Unidichia' bee fariseo lu Jesuse xunga riña lunú rnibiya' Diose, nu ucuaquinu lubeella: \p ―Lunú rnibiya' Diose la neca nucua' nú lañi'hua chenu riñane. \v 21 Lecati ni: “Nú ca'a nzu lunú rnibiya' Diose”, urre “nguié nzuee”; xne lunú rnibiya' Diose nzula letahua nee. \p \v 22 Nu uninu lubee bene'nu: \p ―Riña bichia nú niarqui'hua nú lañi'hua li'á Bene enu uxe'la Diose masia tucu bichia pero la lañia'hua li'á. \v 23 Mase nu' bee bene enu ni luhua: “Ca'a nzucunu”, urre “nguié nzucunu”, pero la chequiehua beei. \v 24 Xne tucu nú neca chenu ria'la lee nu riu'u llie'e enzichiu' enzerquie, le'ca scua aca chenu riña zeca li'á Bene enu uxe'la Diose. \v 25 Pero rluti rqui'ña nú chiqui' nehuana zecaa, nu huachu bee bene enu nucua'a nee li'á. \p \v 26 Tucu nú unga tiembu nú uhuañi Noé, le'ca scua aca bichia chenu riña zeca li'á Bene enu uxe'la Diose. \v 27 Xne tiembu ze'e, udacutsia bee bene nu ungue'tsia beei, nu uchia beei nu udete'beei xinchiu'cu beei uchia, hasta nú uriña bichia nú uyu'u Noé liñi barco llene nú ureche'ella, nu uquixie nú ulaca tucu quiu juerte nu unguti ye beei. \p \v 28 Le'ca scua unga chenu uhuañi tucu bene enu lee Lot lu iliulabe: udacutsia bee bene nu ungue'tsia beei, cuna nú ruti beei nu si beei, nu rdu' beei nii nu rreche'e beei bee ni'i. \v 29 Pero chenu uchiu'u Lot eyeche Sodoma, uquixie nú ulaca quii enza liñibe cuna azufre, nu unguti ye beei. \v 30 Le'ca scua aca chenu riña zeca li'á Bene enu uxe'la Diose. \p \v 31 ’Bichia nú aca bee nucua', bee bene enu nchiucu' equie ni'i la llu'cha' chu'u beei liñi ni'i beei para nú na'tse beei stene' beei, nu bee bene enu nucua'a dañi la llu'cha' benchila' beei ni'beei para nú uya'beei stene'beei. \v 32 Ullu'cu' arqui'hua xa ulle'ca una'a Lot. \v 33 Bene enu máse niarqui' nú huañi lu iliulabe quie' riña bichia nú laxu nucua', pero bene enu ati equie cuenda' li'á lu'culla eluhuañilílla liñibe. \p \v 34 ’Li'á nia luhua nú rula' ze'e elu nucua'a chiucu bene lu tucu luna, tuculla uya nu stuculla ria'na. \v 35 Nu elu nucua'a chiucu una'a riu, tuculla uya nu stuculla ria'na. \v 36 Nu elu nucua'a chiucu niyu dañi, tucui uya nu stuculla ria'na. \p \v 37 Chenu ubene' bee bene'nu nucua' uni beella lunu: \p ―¿Cá aca bee nucua'? \p Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―Elu nuxu tucu nañi enu unguti ze'e riete' sa' bee ulabichi. \c 18 \s Ejemplu' tucu una'a enu unguti niyu' cuna juece \p \v 1 Uni Jesuse tucu ejemplu lubee bene'nu para nú sete'nu li'ibeella nu uninu rqui'ña nú nacu' beella lu Diose, nu la llaca' beella. \v 2 Che uninu nú lu beella: \p ―Tucu bene enu unga juece tucu eyeche nu la lliquilla Diose nu la ri'i casolla bee bene. \v 3 Nu le'ca eyeche ze'e nzucu tucu una'a enu unguti niyu', nu nzanchu lu juece ze'e rnacu'nchu nú ri'i juece ze'e elietsa lunchu para nú dete'lla castiya lu bene enu rlee lunchu. \v 4 Pero xee né ri'i caso juece ze'e una'a ze'e, nu chu uri'i juece ze'e elliebacu' nú unilla: “Añinzuca nú la lliquia Diose nu la ri'i casoa bee bene, \v 5 pero una'a quie' la tsuxenchu nú rri'i xi'inchu lua, mejora ri'á elietsa lunchu para nú la ye'ta'nchu ante nú laxu paciencia.” \p \v 6 Nu chu uni Jesuse lubeella: \p ―Scua uni juece enu necha neca ze'e. \v 7 Enze'e, ¿xie' la ri'i caso Diose bee bene'nu enu ucañinu chenu rnacu' beella lunu bichia si rula' la? Nu, ¿xie' le'nu para nú ri'inu elietsa lubeella la? \v 8 Li'á nia luhua nú ri'inu elietsa lubeella sin nú le'nu. Pero chenu riña zeca li'á Bene enu uxe'la Diose, la ri'á beya' tunu llelá bee bene enu nzeli arqui' Diose lu iliulabe. \s Ejemplu' tucu fariseo cuna bene enu uri'i cubre impuesto \p \v 9 Uni Jesuse stucu ejemplu para bee bene enu si' nú neca beei bene nze'ca, nu rluachu beei beelá bee bene, nu uninu: \p \v 10 ―Uya chiucu niyu liñi Indu llene Jerusalén unacu' beei lu Diose: tucui neca fariseo, nu stucui neca enu rri'i cubre impuestos. \v 11 Nu nzulí fariseo ze'e rnacu'i lu Diose nú uni: “Che'tsalu Diose Pa liñibe, xne la necaa xi neca stucu bee bene, xi neca bee bene enu rri'i eluhuana', xi neca bee bene enu necha rri'i, xi neca bee bene enu rlu'cu stucu una'a, nu la necaa ni' xi neca benequie' enu rri'i cubre impuesto. \v 12 Chiucu bese liñi tucu xmana rdetea bichia nú la acua equie nú rlu'cua ula'na lulu Diose, le'ca rdetea diezmo equie dimi nú rri'á ana.” \v 13 Pero bene enu rri'i cubre impuesto istu utsui nu né ri'i nú aletsai lui enza liñibe, nu xutse tsiai yai latsai nu uni: “¡Diose Pa liñibe uhua'a arqui' li'á, xne neca bene enu rlu'cu dula!” \v 14 Li'á nia luhua nú bene enu rri'i cubre bee impuesto uri'ila Diose perdona li'illa chenu nzialla ni'lla, pero fariseo ze'e né ri'i Diose perdona li'illa, xne bene enu sucu' aya le'catsia li'i lecati neca nze'e lu Diose. Pero bene enu reca lle'na arqui', li'illa necalla enu máse seca lu Diose. \s Uri'ile'ya Jesuse bee endu' \r (Mt. 19:13-15; Mr. 10:13-16) \p \v 15 Le'ca uyayu bee bene bee endu' elu nzu Jesuse para nú ricu'nu yanu equie beei. Pero chenu ulañi' bee bene'nu nucua', uri'i beella nú uqui'ya' bee bene enu uyayu bee endu' ze'e lunu. \v 16 Pero ubixia Jesuse li'ibeella nu uninu lubeella: \p ―Uzelahua nú ye'ta bee endu' lua nu la cáhua nucua', xne lunú rnibiya' Diose neca para bee bene enu neca xi neca bee endu' quie'. \v 17 Xne li'á nia luhua nú bene enu la chili arqui' lunú rnibiya' Diose xi neca tucu endu', leca modo nú chu'ulla elurnibiya' Diose. \s Uni tucu bene xene lu Jesuse \r (Mt. 19:16-30; Mr. 10:17-31) \p \v 18 Tucu bene enu rnibiya' unidichia' lu Jesuse nú unilla: \p ―Maestro, enu neca bene nze'ca, ¿xi rqui'ña ri'á para nú lucua elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe? \p \v 19 Nu uni Jesuse lui: \p ―¿Xinu rnilu nú neca bene nze'ca? Leca ni' tucu bene nze'ca, tucutsia Diose neca bene nze'ca. \v 20 Nediya'lá'lu bee mandamiento: “La útilu bene, nu la lu'culu stucu una'a, nu la ri'ilu eluhuana', nu la ta'lu eluquichia' stucu bene, ulu'cu ula'na lu pa'lu cuna lu na'lu.” \p \v 21 Che uni bene ze'e lu Jesuse: \p ―Ye bee nucua' sucua hasta chenu lle'na. \p \v 22 Chenu ubene' Jesuse nucua', uninu lui: \p ―Pero rri'i tucu nú ri'ilu nee. Uti ye bee stene'lu, nu ude'te' dimi cua' lubee bene enu seca elitsi. Scua lu'culu eluxene liñibe. Nu chu ye'ta quieelu li'á. \p \v 23 Pero chenu ubene' bene ze'e nucua', chiqui' nehuana utsuu arqui'i, xne chiqui' xenei. \v 24 Chenu ulañi' Jesuse nú chiqui' nehuana nzu arqui'i, che uninu: \p ―¡Chiqui' neriña' nú chu'u bee bene xene elurnibiya' Diose! \v 25 Máse facil nú dete tucu camello i'chiu' echedicu, luquela nú chu'u bee bene xene elurnibiya' Diose. \p \v 26 Pero bee bene enu ubene' nú uni Jesuse scua, unibeei lunu: \p ―¿Ti nu' modo tsila'a che? \p \v 27 Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Nu' nú neriña' neca para bee bene iliulabe, pero para Diose leca ni' tucu nú neriña'. \p \v 28 Chequie necachi uni Pedro lunu: \p ―Li'iru utsa'naru ye beenú rlu'curu para nú nzela quieeru li'ilu. \p \v 29 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Li'á nia luhua nú titse bene enu tsa'na ni'i, urre una'a, urre bichi, urre pa', urre na, urre lli'ñi, para nú ri'illa lunú rnibiya' Diose, \v 30 li'illa másela yuculla nú liqui' Diose lulla lu iliulabe quie' nu le'ca luculla elunehuañi nú leca xunga laxu liñibe. \s Udixiule'e Jesuse bese rriuna nú úti bee bene li'inu \r (Mt. 20:17-19; Mr. 10:32-34) \p \v 31 Ubixia Jesuse chi'chiucu bee bene'nu tucu chú nu uninu lubeella: \p ―Nee cha'ahua Jerusalén elu yalu tucu nú uquie'e bee profeta lu cuenda' li'á Bene enu uxe'la Diose. \v 32 Dete' cuenda bee bene li'á lubee bene rene, nu tsequichia' beei li'á, ni beei huaxi bedichia' nú necha neca lua nu tsúxene beei lua. \v 33 Iñi beei li'á nu úti beei li'á, pero bichia rriuna huañi zecaa. \p \v 34 La ri'ilí bee bene'nu beya' lunú uninu, nu la ri'i beella beya' xa neca nú rninu, xne uninu tucu nú leca modo ri'i beella beya'. \s Uri'iyeca Jesuse tucu bene enu niquie'lu eyeche Jericó \r (Mt. 20:29-34; Mr. 10:46-52) \p \v 35 Chenu nze riña Jesuse axu eyeche Jericó, nzucu tucu niyu enu niquie'lu ru'u inziu rnacu' carida, \v 36 chenu ubene'i nú rdete huaxi bee bene inziu ze'e unidichia'i xi reca. \v 37 Che uni bee bene lui nú Jesuse bene eyeche Nazaret rdete lu inziu ze'e, \v 38 nu ubixialí nú uni: \p ―¡Jesuse lli'ñi David uhua'a arqui' li'á! \p \v 39 Bee bene enu nzuculu rqui'yalla rri'i beei para nú zacalla, pero másela ubixialilla nú unilla: \p ―¡Lli'ñi David uhua'a arqui' li'á! \p \v 40 Chequie utsuxee Jesuse nu unibiya'nu nú ye'tayuu bee bene li'illa lunu. Chenu uriñalla axu lunu unidichia'nu lulla: \p \v 41 ―¿Xi niarqui'lu nú ri'á lulu? \p Nu ucuaqui niyu enu niquie'lu ze'e nu necachi unilla lunu: \p ―Niarquia nú ye'e i'culua nu bi'ya zecaa. \p \v 42 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Ri'yalálu nee, nu uyeca'la'lu xne uchili arqui'lu li'á. \p \v 43 Hora ze'e chu uye'e i'culu niyu ze'e, nu nzequiei Jesuse nu uni bedichia' nze'ca lu Diose. Nu ye bee bene enu ulañi' nú unga scua, le'ca unibeei bedichia' nze'ca lu Diose. \c 19 \s Jesuse cuna Zaqueo \p \v 1 Uyu'u Jesuse eyeche Jericó, nu chu udetenu eyeche ze'e. \v 2 Ze'e nzucu tucu bene xene enu lee Zaqueo nu rnibiya'lla lubee bene enu rri'i cubre impuesto. \v 3 Niarqui' Zaqueo quie' nú chululla Jesuse, pero leca modo nú lañi'lla li'inu xne nze'tanala huaxi bee bene li'inu, nu nerungulla. \v 4 Enze'e uyecaxu'ulla nu uricululla, para nú lañi'lla Jesuse, chequie uquiella lu tucu aca nú lee sicómoro axu elu detenu. \v 5 Chenu udete Jesuse ze'e, ubi'yanu enzeya nu uninu lulla: \p ―Zaqueo yexetsia ulaca, xne nee ria'na ni'lu. \p \v 6 Che yexetsia ulaca Zaqueo, nu ñia nzu arqui'lla nú uriña Jesuse ni'lla. \v 7 Chenu ulañi' bee bene nú uriñanu ni'i Zaqueo, ye beei uquixie beei nú se'ta beei Jesuse nu rnibeei xinú nzanu ya'nanu ni' bene enu rlu'cu dula. \v 8 Nu utsuli Zaqueo nu necachi unilla lu Jesuse: \p ―Ubi'yacuru, ritsia arli'ti' lunú rlucua lubee bene enu seca elitsi. Nu tunu nu' bene enu uri'á cubre de mase lu, nee detea lulla tacu bese mase lunú ucachia lulla. \p \v 9 Che uni Jesuse lulla: \p ―Bichia quie' uriña nú tsila'a bee bene enu nucua'a ni' Zaqueo, xne uchili arqui'lla Diose, li'illa necalla enu mero nze'ta lu famili' tuxie Abraham. \v 10 Nu li'á Bene enu uxe'la Diose, nzela para nú la'na bee bene enu nza inziu nú necha neca, nu tsila'a li'ibeei lu dula. \s Ejemplu' chi'i melu \r (Mt. 25:14-30) \p \v 11 Bee bene enu riene' lunú rni Jesuse, uninu tucu ejemplu lubeei, xne axula nzunu Jerusalén, nu li'ibeei rri'i beei elliebacu' nu hora ze'e nze riñala lunú rnibiya' Diose. \p \v 12 Nu uninu lubeei: \p ―Uhuañi tucu niyu enu nze'ta lu tucu famili enu chiqui' neca equie, nu nzalla istu stucu nación para nú yuculla nú nibiya'lla, nú acalla arre nu chu benchila' zecalla para nú nibiya'lla lachilla. \v 13 Ante nú chiu'ulla, ubixialla chi'i bee moso'lla nu udete'lla lu cada tucua beei tucu dimi nú huaxi seca, nu unilla lubeei: “Uri'ihua berexe cuna dimi cua' hasta chenu benchila' zecaa.” \v 14 Pero bee bene lachilla, chiqui' rana arqui'beei li'illa, nu uxe'la beei texcua'a bee bene nzequie li'illa nu uya ni' beei lubee bene elu nzalla nú la niarqui'beei nú aca bene cua' arre lubeei. \p \v 15 Pero uya'nalla nú ungalla arre, nu ubenchila' zecalla lachilla. Chenu uriñalla ubixialla bee moso'lla enu udete'lla dimi'lla ya para nú ri'illa beya' calu uri'i cada tucua beei ana. \v 16 Moso' enu rluti uya uni lulla: “Detá, dimi nú uliqui'lu lua, uri'i ana chi'i bese mase lunú necane.” \v 17 Nu uni arre ze'e lulla: “Uri'i nze'calu, tucu nú rialane. Nu lunú uri'ilu tucu nú rialane cuna lu lle'na nú utsa'na lulu, nee liquia lulu nú nibiya'lu lu chi'i eyeche.” \p \v 18 Chenu uya moso' rrucu unilla lu arre ze'e: “Detá, dimi nú uliqui'lu ya uri'i ana ayu' bese mase lunú necane.” \v 19 Le'ca esquie uni arre ze'e lu benecua': “Li'ilu nibiya'lu lu ayu' eyeche.” \p \v 20 Nu uya stucu moso' lulla nu uni nze'e lulla: “Detá, nguie dimi'lu. Uduche'ne liñi tucu panitu, \v 21 xne ulliquia li'ilu nú la hua'a arqui'lu bee bene, nu riuculu lunú né tsa'nalu, nu riuculu ula'cu elu la du'lu nii.” \p \v 22 Chequie uni arre ze'e lui: “Moso' enu necha neca, equie nú unilu scua enze'e rialálu castiya'lu. Tunu nediya'lu nú la hua'a arquia bee bene nu riucu'a lunú né tsa'na nu riucu'a ula'cu elu la ri'á riña', \v 23 bueno che, ¿xiquie nú né du'lu dimia banco para nú chenu ubenchila' zecaa ayucu'ne cuna lli'ñine?” \v 24 Nu chu uni arre ze'e lubee bene enu nucua'a ze'e: “Axihua melu cua' yai, nu udete'huane ya bene enu nzene chi'i.” \p \v 25 Che necachi uni bee benecua' lu arre ze'e: “Pero li'illa rlu'culalla chi'i melu.” \p \v 26 Nu ucuaqui arre ze'e: “Li'á nia luhua nu bene enu rlu'culane, rqui'ña nú yuculá nze'ene; pero bene enu rlu'cu lle'natsiae, hasta lu lle'na nú rlu'culla ducu' enze'e yalla. \v 27 Nu bee bene enu rlee lua nu la niarqui' beei nu aca arre, uteyuhua bee nze'e ca'a, nu útihua beei lua.” \s Uyu'u Jesuse eyeche Jerusalén \r (Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Jn. 12:12-19) \p \v 28 Chenu ulaxu nú uni Jesuse ejemplu cua', uri'inu seidu nú nzanu enza Jerusalén. \fig 32 Triumphal Entry|CN01782B.TIF|COL|||San Lucas 19:28|\fig* \v 29 Nu chenu uriñanu axu eyeche Betfagé cuna Betania axu dañi nú lee Olivos, che uxe'lanu chiucu bee bene'nu, \v 30 nu uninu lubeella: \p ―Uquiahua eyeche nú nchiucu' enza lucua'. Nu chenu riñahua ze'e llela'hua tucu burro enu niquietu enu lasca'lí ricu bene. Uxe'chehuaií nu ye'tayuhuaií. \v 31 Tunu nu' enu nedichia' luhua xinu xe'chehuaií, uni'hua lu bene ze'e nú Detá, Jesuse enu rnibiya' luru uni nú uya'ruií. \p \v 32 Che uyaa bee bene'nu nu uri'i beella tucu nú uninu lubeella. \v 33 Nu chenu xe'che beella burro ze'e, bee lluaana'í unidichia' lubeella: \p ―¿Xinu xe'chehua burro cua'? \p \v 34 Nu ucuaqui beella: \p ―Xne Detá, Jesuse rni nú uya'ruií. \p \v 35 Che unguya' beella burro ze'e elu nzu Jesuse, nu uricu' beella xucu beella equieií nu uricu Jesuse equieií. \v 36 Nu ucua'a bee bene xucu beei labe inziu elu udetenu. \v 37 Nu chenu uquixie nú nze laca beella equie dañi nú lee Olivos, ye bee bene enu nzequie Jesuse uquixie beei nú urixialibeei xne chiqui' ñia nzu arqui'beei, nu unibeei bedichia' nze'ca lu Diose, equie ye bee milagro nú ulañi' beei nú uri'inu. \v 38 Nu unibeei: \p ―¡Ñia nze'ta arre, li'inu enu nze'ta lu cuenda' Pa'ahua Diose! ¡Nu' nú nzuxe liñibe che'tsa Diose enu nzucu liñibe! \p \v 39 Chequie bee fariseo enu nze'ta leta bee bene enu nzequie li'inu unibeei lunu: \p ―Maestro, uqui'ya' bee bene enu nze'taquie li'ilu nú la bixialí beei scua. \p \v 40 Pero ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Nia luhua tunu zaca beei, bee quie neca nú bixialí scua. \p \v 41 Chequie chenu uriña Jesuse axu eyeche Jerusalén, chenu ulañi'nu eyeche cua' unguna'nu equie cuenda' eyeche cua', \v 42 nu uninu: \p ―¡Bee bene eyeche Jerusalén, ala' masia bichiaquie' uri'ihua beya' ti liqui' nú nzuxe arqui'hua! Pero a'chi neca nucua' luhua nee, nu la lañi'huane. \v 43 Riña bichia nú reche'e bee bene enu rlee luhua muro diqui abenchila' lachihua, nu diqui bee luhuare ri'i condra bee bene li'ihua, \v 44 nu úti beei li'ihua. Che nitilu beei lachihua, nu la tsa'na beei ni' stucu quiee equie sa'e, xne né ri'ihua caso Diose chenu ube'ta bi'yanu li'ihua. \s Utiliaca' Jesuse bee bene labe ele'ya' Indu llene Jerusalén \r (Mt. 21:12-17; Mr. 11:15-19; Jn. 2:13-22) \p \v 45 Lulá bee nucua', uriña Jesuse labe eli'ya' Indu llene Jerusalén, nu uquixienu uluanu bee bene enu ruti cuna bee bene enu sii ze'e, \v 46 nu uninu lubeei: \p ―Lu ichi' Stichia' Diose rni: “Nia neca para nú nacu' bee bene lu Diose”, pero li'ihua rri'ihuane xi neca yube' elu rcua'a bee huana'. \p \v 47 Ye bichia uzete' Jesuse bee bene liñi indu llene Jerusalén, pero bee ule'ya cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés cuna bee usticia eyeche ze'e, rla'na beei xa modo úti beei li'inu. \v 48 Pero la llela' beei xa modo úti beei li'inu, xne ye bee bene chiqui' sucu' diaca lunú sete'nu. \c 20 \s Elurnibiya' nú rlu'cu Jesuse \r (Mt. 21:23-27; Mr. 11:27-33) \p \v 1 Tucu bichia diqui nú sete' Jesuse bedichia' nze'ca' Diose lubee bene liñi Indu llene Jerusalén. Che uriña bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, cuna bee usticia Israel lunu, \v 2 nu unidichia' beella lunu: \p ―Uni' luru, ¿ti uliqui' elu usticia nú rri'ilu scua? Nu ¿ti uliqui' elurnibiya' nú rri'ilu nucua'? \p \v 3 Che ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Le'ca nidichia'a tucu luhua. Ucuaquihua lua nee: \v 4 ¿Ti uxe'la Juan para nú rinzalla bee bene? ¿Diose uxe'la li'illa la urre bee bene la? \p \v 5 Pero uquixie beei nú ubedichia'nu sa'beei nu rnibeei: \p ―Tunu nia'ahua nú Diose uxe'la Juan Bautista, che ni nucua' lua'ahua: “¿Xiquie nú la chili arqui'hua nú rnilla che?” \v 6 Nu le'ca leca modo nú nia'ahua nú bee bene uxe'la li'illa, xne úti bee bene lia'ahua cuna quiee, xne ye bee bene nzeli arqui' nú Juan Bautista unga tucu profeta' Diose. \p \v 7 Che ucuaqui beei nú la ri'i beei beya' ti uxe'la Juan nú rrinzalla bee bene. \v 8 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Le'ca la ixiule'a luhua ti uliqui' elurnibiya' nú rri'á bee nucua'. \s Ejemplu' bee moso' enu necha uri'i \r (Mt. 21:33-44; Mr. 12:1-11) \p \v 9 Nu chu uquixie Jesuse uninu lubee bene ejemplu quie': \p ―Tucu niyu uquienii bee aca uva lu yu'lla nu chu udete'lla yu'lla lle'la lubee bene, nu nzalla enza istu zuculla. \v 10 Chenu uriña tiembu nú aca ula'cu uva, uxe'lalla tucu moso'lla nzetucu lunú rialalla. Pero udiñi bee bene ze'e moso' cua' nu scuatsia uxe'la beei li'i. \v 11 Chequie uxe'la bene enu neca stene yuu ze'e stucu moso'lla, pero le'ca esquie udiquichi'qui' beei nze'e nu udiñi beei nze'e, nu scuatsia uxe'la beei li'i. \v 12 Nu uxe'la bene ze'e stucu moso'lla, pero udiñi beei moso' ze'e nu uti'qui beei li'i, nu uhua beei li'i lu yuu ze'e. \p \v 13 ’Chequie uni bene enu neca stene yuu ze'e: “¿Xa ri'á nee? Xe'la endua enu chiqui' se'ca, tia a'la li'i lu'cu bee bene cua' ula'na.” \v 14 Pero chenu ulañi' bee bene ze'e endu'lla unibeei lu sa' beei: “Li'i neca enu ya'nanu yuu quie', te útia'ahua li'i para nú ya'nanua'ahua yuu quie'.” \v 15 Nu uhua beei li'i lu yuu ze'e, nu unguti bee bene ze'e li'i. Che unidichia' Jesuse lubee bene enu rdichia'nunu: \p ―¿Xa rri'ihua elliebacu' nú ri'i bene enu neca stene yuu ze'e cuna bee bene ze'e? \v 16 Puese nia luhua nú nze'talla nu útilla bee bene ze'e, nu dete'lla yu'lla lu stucu bee bene. \p Chenu ubene' beei nucua', unibeei: \p ―¡Ala' la acane scua! \p \v 17 Pero ubi'ya Jesuse lubeei nu uninu: \p ―Tunu la acane scua, ¿xinu rni lu ichi' Stichia' Diose elu rni?: \q2 Quiee nú uhua u'na bee bene enu rreche'e ni'i, \q2 quiee cua' neca nú máse uzibi' ungache' ni'i ze'e. \m \v 18 Titse bene enu llica cuchiu' cuna quiee cua' nehuana zeca bene ze'e, nu tunu zana' quiee cua' equie bene, la'xulíi li'illa che. \s Unedichia' bee bene equie cuenda' bee impuesto \r (Mt. 21:45-46; Mr. 22:15-22; Mr. 12:12-17) \p \v 19 Bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés. Hora ze'e niarqui' beei na'tse beei Jesuse, xne uri'i beei beya' nú lunú uninu scua neca nucua' contra li'ibeei, pero ulliqui beei bee bene. \v 20 Che uxe'la beei bee bene nze tsi'ña li'inu, nu rri'i bee bene quie' tucu nú neca beei bene nze'ca, para nú rla'na beei nú ni Jesuse tucu bedichia' nú ri'i nú dete' cuenda beei li'inu lu gobernador Roma. \v 21 Nu unidichia' beei lunu, nú unibeei: \p ―Maestro, li'iru nediya'ru nú rnilu nu rri'ilu tucu nú rialane, nu rri'ilu tucunecatse lu ye bee bene, nu neli sete'lu bee bene nú xa niarqui' Diose nú huañi bee bene. \v 22 Uni' luru: ¿Neca nze'ca nú dixiuru bee impuesto lu gobernador Roma la?, ¿urre la neca nze'cae la? \p \v 23 Pero chu uri'i Jesuse beya' nú lixiu neca elliebacu' beei, nu uninu lubeei: \p \v 24 ―Ulube'hua tucu melu lua. ¿Tiluu nú nzucu lue, nu ti nombre' nequie lue? \q Nu ucuaqui beei: \p ―Neca nucua' arre César. \p \v 25 Che uni Jesuse lubeei: \p ―Ude'te'hua nú neca stene' César lu César, nu ude'te'hua nú neca stene' Diose lu Diose. \p \v 26 Nu lá llela' beei xi aricu'quiya beei li'inu lu ye nú uninu lubee bene. Nzenutsia arqui'beei lunú xa ucuaquinu lubeei, nu leca' xi unibeei. \s Chenu unidichia' bee bene equie nú huañi zeca bee bene enu unguti \r (Mt. 22:23-33; Mr. 12:18-27) \p \v 27 Cheela uya chiucu chuna bee Saduseo lu Jesuse. Bee saduceo quie' la chili arqui'beei nú huañi zeca bee bene enu unguti. Enze'e unibeei lunu: \p \v 28 ―Maestro, ley' Moisés rni tunu ati tucu niyu nu tsa'nalla una'alla nu lá lu'cu beei endu', che yucu bichi tuxie ze'e una'alla para nú lu'cu beella endu' enu neca xi neca endu' tuxie ze'e. \v 29 Nu ucua'a achi bichi tucu bene, bichi rluu beei uyucu una'a, pero ungutilla nu né lu'cu beella endu'. \v 30 Chequie uyucu bichi rrucu beei una'a ze'e, pero le'ca ungutilla nu né lu'cu beella endu'. \v 31 Le'ca uyucu bichi rriuna beei una'a ze'e, nu scua uyucunchu lu achi bichi beei, nu ye beei unguti beei nu né lu'cu beei endu' cuna una'a ze'e. \v 32 Cheela, le'ca unguti una'a ze'e. \v 33 Enze'e bichia nú huañi zeca bee bene enu unguti, ¿ta lu achi bee benecua' neca niyu' una'a ze'e, xne ye beei uchia beei cuna li'inchu? \p \v 34 Nu uni Jesuse lubeei: \p ―Lu iliulabe quie' xia bee bene nu rdete' beei xinchiu'cu beei para nú chia. \v 35 Pero bee bene enu riala nú lu'cu stucu elu nehuañi nú necuqui, li'ibeella enu huañi zeca, niyu si una'a la chia' beella. \v 36 Xne la atia' beella, acatsia beella xi neca bee ángele' Diose nu aca beella lli'ñinu, equie nú uhuañi zeca beella. \v 37 Li'iru nediya'ru nú huañi zeca bee bene enu unguti, xne hasta Moisés uni tucu parte lu ichi' Stichia' Diose elu rni nú ulañi'lla aca nú riqui. Nu lu ichi' ze'e rni nú li'inu necanu Diose' Abraham cuna Isaac, cuna Jacob. \v 38 ¡Nu Diose la necanu Diose' bee bene enu unguti, li'inu necanu Diose' bee bene enu nehuañi, xne para li'inu ye bee bene nehuañi! \p \v 39 Chequie chiucu chuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés unibeei lunu: \p ―Uni nze'calu Maestro. \p \v 40 Nu né laca' arqui'beei a nacu' dichia'lá beei lunu. \s ¿Ta lubee famili nze'ta Cristo? \r (Mt. 22:41-46; Mr. 12:35-37) \p \v 41 Pero uni Jesuse lubeei: \p ―¿Xinu rni bee bene nú neca Cristo lli'ñi David? \v 42 Nu le'ca li'i David uni lu libro Salmos: \q2 Diose uni lu li'inu enu rnibiya' lua: \q2 “Uzucu cue'tsea chubee, \p \v 43 hasta nú ri'á ana nú nibiya'lu lubee bene enu rle lulu.” \p \v 44 Enze'e tunu Cristo neca lli'ñi David, ¿xiquie nú rni David lunu Li'ilu rnibiya'lu lua? \s Uni Jesuse nú necha rri'i bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés \r (Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 11:37-54) \p \v 45 Ye bee bene uquie'e diaca chenu uni Jesuse lubee bene'nu: \p \v 46 ―Ubi'yahua li'ihua lubee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, xne riu' arqui'beei nú enzee beei cuna xucu fiñu beei, nu le'ca riu' arqui'beei nú lu'cu bee bene ula'na lubeei labe inziu. Nu liñi bee indu rla'na beei nú zucu beei lubee xleta nú máse neca equie, le'ca scua rri'i beei elu nze tacu beei eta. \v 47 Le'ca raxi beei ni'i bee una'a enu unguti niyu', nu para nú ni bee bene nú neca beei bene nze'ca, xee rnacu' beei lu Diose. Pero li'ibeei yala beei castiya nú mase fuerte. \c 21 \s U'na nú udu'u tucu una'a zaqui \r (Mr. 12:41-44) \p \v 1 Chenu ulañi' Jesuse nú rdu' bee bene xene u'na liñi alcancia liñi Indu llene Jerusalén, \v 2 le'ca esquie ulañi'nu tucu una'a enu unguti niyu' nu secalla elitsi, nu udu'lla chiucu melu nú me' liñi alcancia ze'e. \v 3 Che uni Jesuse lubee bene'nu: \p ―Li'á nia luhua nú máse sibi' u'na nú udu'u una'a zaqui elitsi quie' lunú sibi' u'na nú udu'u beelá bee bene. \v 4 Xne ye bee bene rdu'tsia beei lunú sucu sobra equie dimi' beei, pero una'a quie' añinzuca nú secalla elitsi udu'lla ye dimi'lla liñi alcancia añinzuca nú nucua'tsia rlu'culla. \s Udixiule'e Jesuse nú rilá Indu llene Jerusalén \r (Mt. 24:1-2; Mr. 13:1-2) \p \v 5 Chiucu chuna bee bene rdichia' beei equie cuenda' bee quiee nú ñia rnaa necache' Indu llene Jerusalén, cuna equie cuenda' beenu huaxi seca nú lia rdete' bee bene para nú suche'e. Nu uni Jesuse lubeei: \p \v 6 ―Riña bichia nú ye nú rlañi'hua nee, pero ni' stucu quiee la ya'na'e equie sa'e, yeene rilae. \s Xi seña aca chenu enta laxu iliulabe \r (Mt. 24:3-28; Mr. 13:3-23) \p \v 7 Nu unidichia' bee bene lunu: \p ―Maestro, ¿xunga aca bee nucua'? Nu ¿xi seña lube' nú nzula nú aca bee nucua'? \p \v 8 Chequie uni Jesuse lubeei: \p ―Ubi'yahua li'ihua para nú lecati zequienu li'ihua. Xne nze'ta huaxi bee bene enu ni luhua nú nze'ta beei equie cuenda' li'á, nu ni beei: “Li'á neca Cristo”; urre “Nze'ta axula bichia nú riñanu.” Pero la chili arqui'hua lunú nibeei. \v 9 Nu chenu yene'hua nú reca xuu nu rliu bee bene, la lliquihua xne rluti bee nucua' acaxu ante nú laxu iliulabe, pero la neca lu cuenda' nucua' nú ulaxu iliulabe. \p \v 10 Nu unilá Jesuse lubeei: \p ―Tucu nación liunu cuna stucu nación, nu bee gobierno liunu cuna stucu gobierno. \v 11 Nu aca bee xú nu juerte, nu aca biña, nu aca bee elichia diqui lu iliulabe, nu lañi' bee bene beenú nelliqui rnaa liñibe. \p \v 12 ’Pero ante nú aca ye bee nucua', na'tse bee bene li'ihua, nu xitse ri'inu beei li'ihua nu ri'ibeei nú nehuana zecahua, uya' beei li'ihua liñi bee indu para nú chiu'ulue lu cuenda'hua. Du' beei li'ihua ni'cu' nu cheyubeei li'ihua lubee arre cuna lubee gobierno para nú chiu'ulue lu cuenda'hua equie nú nzeli arqui'hua li'á. \v 13 Pero scua nu' modo nú nihua stichia'a lubeei. \v 14 La qui'ña nú chenu arqui'hua, nu la qui'ña ri'ihua elliebacu' xa cuaquihua lubee bene ze'e, \v 15 xne li'á liquia elliebacu' luhua cuna bee bedichia' nú nihua. Ni' tucu bee enu rlee luhua la riqui' beei nú yene' beei bedichia' cua', nu le'ca leca modo ni condra beei li'ihua. \v 16 Pero li'ihua riña bichia nú hasta bee pa'hua cuna bee na'hua cuna bee bichihua cuna bee famili'hua cuna bee bene enu rquiete'hua dete' cuenda beei li'ihua, nu nu'hua enu uti bee bene. \v 17 Nu ye bee bene iliulabe chana arqui'beei li'ihua, equie nú necahua bee benea. \v 18 Pero ni' tucu ichia equiehua la nitihua equie bee nucua'. \v 19 Utsuta' arqui'hua lu stichia'a para nú chu'uhua liñibe elu huañilíhua. \p \v 20 ’Chenu lañi'hua nú nucua'a bee sundado diqui abenchila' eyeche Jerusalén, uri'ihua beya' nú nzula nú laxu eyeche ze'e. \v 21 Chequie bee bene enu nucua'a bee eyeche Judea, rqui'ña nú yecaxu'u beei enza dañi, nu bee bene enu nucua'a eyeche Jerusalén, rqui'ña nú chiu'u beei eyeche cua', nu bee bene enu rri'i riña' enza ru'u eyeche la benchila' beei eyeche ze'e. \v 22 Xne bee bichia ze'e dete' Diose castiya bee bene para nú yalu ye tucu nú niquie lu ichi' Stichia' Diose. \v 23 ¡Pero cue' bee una'a enu nu' endu' xla'cu cuna bee una'a enu nuu bee endu enu rachi bichia ze'e! Xne chiqui' nehuana zeca bee bene, nu yala bee bene eyeche ze'e tucu castiya nú juerte. \v 24 Texcua'a beei ati lu xuu, nu texcua'a beei uya' bee bene preso diqui lu iliulabe, nu bee bene rene nibiya' Jerusalén, hasta nú yalu bichia nú tsana' Diose nú nibiya' beei ze'e. \s Chenu nze'ta zeca li'inu Bene enu uxe'la Diose \r (Mt. 24:29-35, 42-44; Mr. 13:24-37) \p \v 25 ’Chequie lañi' bee bene seña lu bichia cuna lu uu cuna lubee belaa, nu lu iliulabe la ria' bee bene beya' xi ri'i beei, nu lliqui beei xne chiqui' juerte llichi inzatu' lunú cuñine. \v 26 Hasta nú chiula' bee bene equie nú lliqui beei chenu ri'i beei elliebacu' lunú aca lu iliulabe quie', nu hasta beenú nu' liñibe cuñi. \v 27 Chequie lañi' bee bene iliulabe Bene enu uxe'la Diose, nú tu'na rulu siqui'nu nze'tanu liñi xcabe cuna ye nú rlu'unu. \v 28 Chenu quixie nú aca bee nucua', udu'hua ana arqui'hua nu uletsahua luhua, xne axula uriña bichia nú tsila'ahua lunú nehuana zecahua. \p \v 29 Le'ca uni Jesuse lubeei ejemplu quie': \p ―Ubi'yacuruhua aca higo, urre tatse stucu bee aca. \v 30 Chenu lañi'hua nú riye' leca e'ne' lubee aca, li'ihua rri'ihua beya' nú nze'ta axula nú aca nelee. \v 31 Le'ca esquie, chenu lañi'hua nú uquixiela nú aca bee nucua', ri'ihua beya' nú nze'ta axula lunú rnibiya' Diose. \p \v 32 ’Li'á nialuhua nú ye bee nucua' aca ante nú ati ye bee bene enu nehuañi tiembu quie'. \v 33 Liñibe cuna iliulabe laxu, pero stichia'a la dete nú yalue. \p \v 34 ’Ubi'yahua li'ihua para nú la ri'i bee bicio ana luhua nu la ri'i úniqui ana luhua nu la acu xe'tahua nu la ri'ihua nú chenu arqui'hua nú xa huañihua para nú chenu benchila' zecaa, la aca bichia ze'e nu tu'natsia llunahua. \v 35 Xne scua aca bichia ze'e para lu ye bee bene iliulabe. \v 36 Ucua'a tsiñahua, nu ye bichia una'cu'hua lu Diose para nú nu' modo tsila'ahua lu ye beenú aca lu iliulabe, nu para nú scua nu' modo riñahua lu Bene enu uxe'la Diose. \p \v 37 Bichia uzete' Jesuse bee bene liñi indu llene Jerusalén, nu rula' nzanu ria'nanu dañi nú lee Olivos. \v 38 Nu ye bee bene se sila' liñi Indu Jerusalén cua' para nú riene' beei lunú rninu. \c 22 \s Uri'i bee bene elliebacu' xa modo na'tse beei Jesuse \r (Mt. 26:1-5, 14-16; Mr. 14:1-2, 10-11; Jn. 11:45-53) \p \v 1 Chenu nze'ta axula eliñi baxcu, chenu racu bee bene pá nú la chu'u levadura equie, \v 2 chequie bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, rla'na beei xa modo úti beei Jesuse, xne xiqui beei bee bene. \p \v 3 Nu uyu'u beze'lu arqui' Judas Iscariote, li'i necai tucu lu chi'chiucu bee bene' Jesuse. \v 4 Che uya Judas lubee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna lubee bene enu rnibiya' liñi indu, nu uni lubeella nú xa dete' cuendai Jesuse lubeella. \v 5 Che chiqui' ñia utsu arqui'beella chenu ubene' beella nucua', nu uni beella nú dete' beella dimi yai. \v 6 Nu uzelai, che uquixiei nú ucua'nai xa modo dete' cuendai Jesuse chenu la ri'i bee bene beya'. \s Exee nú udacunuu Jesuse bee bene'nu \r (Mt. 26:17-29; Mr. 14:12-25; Jn. 13:21-30; 1 Co. 11:23-26) \p \v 7 Chenu uriña bichia liñi baxcu nú racu bee bene Israel pá nú la nucha levadura, cuna chenu riñi bene tucu sanchi lla'na xi neca u'na lu Diose. \v 8 Chequie uxe'la Jesuse Pedro cuna Juan, nú uninu lubeella: \p ―Uquiahua nu ureche'hua exee nú da'cuxe'ahua reché baxcu. \p \v 9 Nu unidichia' beella lunu nú uni beella: \p ―¿Cá niarqui'lu nú ri'ilurune? \p \v 10 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Chenu chu'uhua eyeche Jerusalén, ze'e lla'cahua tucu niyu enu nuya' tucu ere'e inza, uquia quieehualla hasta ni'i elu chu'ulla, \v 11 nu uni'hua lu bene enu neca stene ni'i ze'e: “Singuie rni Maestro, ¿Cá nzucu cuarto elu acuxénua bee benea reché baxcu?” \v 12 Che lube' bene ze'e tucu cuarto elu ayaa nú nzuche'ela liñi. Ze'e reche'ehua nú da'cuxe'ahua. \p \v 13 Chequie uya beella nu ullela' beella tucu nú uni Jesuse lubeella, nu ureche'e beella nú acuxee beella reché baxcu. \p \v 14 Chenu uriña hora, uzucu Jesuse cuna bee apóstol'nu lu mexa. \v 15 Che uni Jesuse lubeella: \p ―¡Chiqui' niarquia nú acuxenuahua rula' baxcu quie' ante nú enta nú chiqui' nehuana zecaa! \v 16 Xne li'á nia luhua nú leca' bichia nú acunu zeca li'ihua lu iliulabe quie' stucu bese, nu hasta elurnibiya' Diose acunu zeca li'ihua. \p \v 17 Che una'tsenu tucu copa biñu, nu chenu ulaxu nú udete'nu che'tsa lu Diose, uninu: \p ―Una'tsehua biñu quie' nu uhue'huane nu uri'tsi'huane lubee sa'hua. \v 18 Xne li'á nia luhua nú leca' bichia nú hua'a biñu hasta bichia nú riña lunú rnibiya' Diose. \p \v 19 Chequie una'tsenu pá, nu chenu ulaxu nú udete'nu che'tsa lu Diose, ule'enu pá ze'e nu udete'nue yabeella, nu uninu: \p ―Pá quie' neca cuerpoa nú detecuendaa chenu atia equie cuenda' li'ihua. Nu chenu ri'ihua scua, uri'ihuane equie nú nchiucu' arqui'hua li'á. \p \v 20 Le'ca scua uri'inu cuna copa biñu chenu ulaxu nú udacuxee beella, nu uninu: \p ―Biñu quie' neca renea nú ri'chia chenu atia para nú scua ya'la tucu inziu cuqui nú nu' modo ri'i Diose perdona bee bene. \p \v 21 ’Pero nee enu dete' cuenda li'á nchiucu' ya lu mexa elu nchiucu' yaa. \v 22 Pero li'á Bene enu uxe'la Diose, rqui'ña nú zecaa lunú nzu nú zecaa, pero ¡cue'e bene enu dete' cuenda li'á para nú atia! \p \v 23 Chequie uquixie beella nú unidichia' beella lu sa'beella, ta beella neca enu dete' cuenda li'inu. \s Ti mase neca equie \p \v 24 Che uquixie beella nú uni beella lu sa'beella nú ta beella neca enu mase neca equie. \v 25 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―Lu iliulabe quie' bee arre chiqui' juerte rnibiya' beei lubee bene lachi beei, nu bee enu rnibiya' rni bee bene nú rri'i beei tucu nú rialane lubee bene. \v 26 Pero li'ihua la yala nú ri'ihua scua, enu máse neca equie letahua, rqui'ña nú aca nze'e enu lecati neca, nu enu rnibiya' rqui'ña nú aca nze'e xi neca tucu enu sibi'. \v 27 Lu iliulabe quie' sucu bee patrón lu mexa, nu bee moso' sibi' lubeei. Pero leta'ahua la acane scua, xne li'á nzua cuna li'ihua xi neca tucu enu sibi' luhua. \p \v 28 ’Li'ihua necahua enu siempre nzu cuna li'á bee bichia nú nehuana ulle'caa. \v 29 Enze'e liquia luhua lunú rnibiya'a, tucu nú uliqui' paa lunú rnibiya'nu lua, \v 30 nu acuhua lu mexa elu nibiya'a nu le'ca zucuhua lu xleta para nú hualuhuane lu cuenda' ye bee bene enu nze'ta lu chi'chiucu famili' bee bene Israel. \s Uni Jesuse nú ni Pedro nú la chululla li'inu \r (Mt. 26:31-35; Mr. 14:27-31; Jn. 13:36-38) \p \v 31 Le'ca uni Jesuse: \p ―Simón, Simón, ubi'yacuru, xne unacu'la beze'lu li'ihua lua para nú ri'inui li'ihua tucu nú rri'inu bene trigo chenu rcuillae. \v 32 Pero uziquieelá lu Diose lu cuenda'lu para nú la tsana'arqui'lu nú nzeli arqui'lu li'á. Nu chenu chili zeca arqui'lu li'á stucu bese, uri'i elietsa lubee sa'lu para nú tsuta' arqui'beella lunú nzeli arqui' beella li'á. \p \v 33 Chequie uni Pedro lunu: \p ―Detá, nzua para nú cha'a ni'cu' cuna li'ilu, nu hasta nú atia cuna li'ilu. \p \v 34 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Li'á nia lulu Pedro, nú rula' quie', ante nú bixia tiula, li'ilu unilálu chuna bese nú la chululu li'á. \s Axula nzu lunú zeca Jesuse \p \v 35 Che uni Jesuse lubeella: \p ―Chenu uxe'la li'ihua né uya'hua ni' tucu bolsa, ni' dimi ni' stucu para lucuhua, ¿nu xie' nu' nú uri'i falta li'ihua la? \p Nu uni beella: \p ―Lecaxi uri'i falta li'iru. \p \v 36 Chequie uninu lubeella: \p ―Pero nee enu rlu'cu dimi nu rlu'cu biti, rqui'ña nú uya' nze'e nucua'. Nu enu la lu'cu espada, uti nze'e xucu nze'e para nú tsi nze'e tucue. \v 37 Xne rqui'ña nú yalu tucu nú niquiee lu ichi' Stichia' Diose equie cuenda' li'á elu rni: “Nu ubacu' bee bene li'inu leta bee bene enu necha rri'i.” Ye nú nequie lu ichi' Stichia' Diose equie cuenda' li'á, rqui'ña nú yalu nucua'. \p \v 38 Chequie uni beella lunu: \p ―Ca'a rlu'curu chiucu espada. \p Nu ucuaquinu lubeella: \p ―Cuna nucua'tsia zibi' qui'ñia'ahua. \s Chenu unacu' Jesuse lu Diose tucu luhuare elu lee Getsemaní \r (Mt. 26:36-46; Mr. 14:32-42) \p \v 39 Nu chu uchiu'u Jesuse nu nzanu dañi nú lee Olivos tucu nú neca costumbre'nu, nu nziquie bee bene'nu li'inu. \v 40 Chenu uriña beella dañi ze'e uninu lubeella: \p ―Una'cuhua lu Diose, para nú la ri'i beze'lu ana luhua. \p \v 41 Che uchiu'u chunu lubeella nu nzanu xi neca tucu nú si'qui bene tucu quiee, nu chu utsulliquinu ze'e nu unacu'nu lu Diose. \v 42 Nu uninu: \p ―Paa, tunu laca arqui'lu, utsila'a li'á lunú nehuana enta zecaa. Pero la ri'ilu tucu nú niarquia, uri'itsia tucu nú niarqui'lu. \p \v 43 Che ulube'lu tucu ángele' Diose liñibe lunu, nu udu' nze'e juerza'nu. \v 44 Nu chenu chiqui' nehuana secanu, másela juerte rnacu'nu lu Diose, nu sana' inza nú suinzanu hasta lu yuu xi neca tucu gota réne. \p \v 45 Chenu utsulínu elu unacu'nu lu Diose, nzanu lubee bene'nu nu ulluna'nu li'ibeella nú ra'tse beella, xne néhuana nzu arqui'beella. \v 46 Nu uninu lubeella: \p ―¿Xinu ra'tsehua? Uzetehua nu unacu'hua lu Diose para nú la ri'i beze'lu ana luhua. \s Chenu una'tse bee bene Jesuse \r (Mt. 26:47-56; Mr. 14:43-50; Jn. 18:2-11) \p \v 47 Rnisca'lá Jesuse lubeella, chenu uriña huaxi bee bene. Nu enu lee Judas, enu unga tucu bee bene'nu, li'i nzucului lu ye bee bene ze'e, nu chu uyabicai lu Jesuse para nú udacui bichiu' xecanu. \v 48 Nu uni Jesuse lui: \p ―Judas, ¿xie' cuna tucu bichiu'tsia dete' cuendalu li'á Bene enu uxe'la Diose la? \p \v 49 Che bee bene enu nucua'a cuna Jesuse, chenu ulañi' beella nú reca, necachi uni beella lunu: \p ―¿Detá, huaru espada para nú liunu'ahua li'ibeei la? \p \v 50 Chequie tucu bee bene'nu uchiecu' diaca chubee tucu moso' ule'ya enu rnibiya' lubeelá bee ule'ya. \v 51 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―Necane nee, utsana'hua beei. \p Che uti'nu yanu diaca bene ze'e nu uri'iyecanue. \v 52 Nu chu uninu lubee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya, cuna lubee bene enu rnibiya' lubee bene enu rri'i ucu Indu llene Jerusalén, cuna lubee usticia' bee bene Israel, enu uriña nú uya' li'inu: \p ―¿Xinu nze'tahua cuna espada nu cuna acarute para nú uya'hua li'á xi neca tucu huana'? \v 53 Ye bichia nzua cuna li'ihua liñi Indu llene Jerusalén nu ne na'tsehua li'á, pero nee uriña hora nú rnibiya' beze'lu luhua. \s Uni Pedro nú la chululla Jesuse \r (Mt. 26:57-58, 69-75; Mr. 14:53-54, 66-72; Jn. 18:12-18, 25-27) \p \v 54 Nu chenu una'tse beei Jesuse, unguya' beei li'inu ni'i ule'ya enu rnibiya' lu beelá bee ule'ya, nu istu nzequie Pedro li'inu. \v 55 Che ucua'a bee bene quii labe eli'ya' ze'e, nu ucua'a beei ru'u quii ze'e, nu le'ca uzucu Pedro cuna li'ibeei ze'e. \v 56 Nu chenu ulañi' tucu criada li'illa nú nzuculla ru'u quii ze'e, ri'yalinchu lulla nu uninchu: \p ―Le'ca nuu bene quie' enzee cuna Jesuse. \p \v 57 Pero ucachi' Pedro nú unilla lu una'a ze'e: \p ―La chulua nucua'. \p \v 58 Sterratutsia, chenu ulañi' stucu bene ze'e li'illa, che uni lulla: \p ―Le'ca nuulu necalu tucu sa' beella. \p Pero ucuaqui Pedro nú unilla: \p ―A'a déta, laca bene'lla. \p \v 59 Chenu udete xi neca tucu hora, uni stucu bene lulla: \p ―Neli nú le'ca nuu bene quie' enzee cuna Jesuse, xne necalla bene Galilea. \p \v 60 Nu ucuaqui Pedro: \p ―La ri'á beya' xi rnilu. \p Hora nú rni Pedro scua ubixia tiula. \v 61 Che ubelleta Jesuse nu ubi'yanu lu Pedro, nu ullu'cu arqui'lla lunú uni Jesuse lulla: “Ante nú bixia tiula unilalu chuna bese nú la chululu li'á.” \v 62 Nu chu uchiu'u Pedro ru'u eli'ya' ze'e, nu chiqui' unguna'lla. \s Utsequichia' bee bene Jesuse \r (Mt. 26:67-68; Mr. 14:65) \p \v 63 Bee bene enu rriucu Jesuse, udiquichi'qui' beei li'inu, nu udiñi beei li'inu. \v 64 Utsacu' beei lunu, nu udiñi beei li'inu nu unibeei lunu: \p ―¡Uri'i beya' ti udiñi li'ilu! \p \v 65 Nu unibeei huaxilá bee bedichia' nú necha neca lunu. \s Chenu uyayu bee bene Jesuse lubee usticia' bee bene Israel \r (Mt. 26:59-66; Mr. 14:55-64; Jn. 18:19-24) \p \v 66 Chenu uye'e lu yuu stucu bichia, uyetesa' bee usticia' bee bene Israel cuna bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya, cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, nu uyayu beei Jesuse elu nucua'a yebee usticia' beei. \p Ze'e unidichia' beei lunu: \p \v 67 ―Uni' luru, ¿li'ilu necalu Cristo enu uxe'la Diose la? \p Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Tunu nia luhua nú li'á neca Cristo enu uxe'la Diose, la chili arqui'hua li'á. \v 68 Nu tunu nedichia'a luhua la cuaquihua, nu le'ca la la'ahua li'á. \v 69 Pero desde nee Bene enu uxe'la Diose zucunu cue'tse Diose chubee enu rnibiya' lu yeene. \p \v 70 Chequie unidichia' ye beei lu Jesuse: \p ―¿Li'ilu necalu Lli'ñi Diose la? \p Nu ucuaqui Jesuse lubeei: \p ―Scua necane li'á nze'e. \p \v 71 Che unibeei: \p ―¿Para qué nú la'nala'ahua máse bee testigo nee? Nu le'ca lia'ahua ubene'ahua lunú uni nucua' scua. \c 23 \s Uyayu bee bene Jesuse lu Pilato \r (Mt. 27:1-2, 11-14; Mr. 15:1-5; Jn. 18:28-38) \p \v 1 Che utsuli ye beei, nu uyayu beei Jesuse lu Pilato. \v 2 Ze'e uquixie beei nú rricu' quiya beei li'inu eluquichia', nu unibeei: \p ―Ulluna'ru benequie' nú sequienu nucua' bee bene lachia'ahua. Nu rni nucua' nú la qui'ña dixiu'ahua bee impuesto lu gobernador César, nu le'ca rni nucua' nu neca nucua' Cristo cuna arre. \p \v 3 Nu unidichia' Pilato lunu: \p ―¿Li'ilu necalu arre' bee bene Israel la? \p Nu ucuaqui Jesuse nú uninu: \p ―Li'á nze'e. \p \v 4 Che uni Pilato lubee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya, cuna lu ye bee bene: \p ―La llelaa ni' tucu falta nú uri'i benequie'. \p \v 5 Pero li'ibeei máse juerte unibeei: \p ―Nucua' sequienu ye bee bene cuna lunú sete' nucua'. Uquixie nucua' nú rri'i nucua' scua desde Galilea, nu le'ca scua rri'i nucua' ca'a Judea. \s Chenu uyayu bee bene Jesuse lu Herodes \p \v 6 Chequie chenu ubene' Pilato nucua', unidichia'lla lubeei tunu neca Jesuse bene lu iliu Galilea. \v 7 Nu chenu unibeei nú necanu bene Galilea, uxe'la Pilato li'inu lu arre Herodes enu rnibiya' lu iliu Galilea, xne bee bichia ze'e nzucu Herodes Jerusalén. \v 8 Chenu ulañi' arre Herodes Jesuse chiqui' ñia utsu arqui'lla, xne hasta hua'tu niarqui'lla nú lañi'lla li'inu. Nu ubene'la'lla nú rni bee bene lu cuenda'nu, nu nzuquiella nú ri'inu tucu milagro. \v 9 Huaxi nú unidichia'lla lu Jesuse, pero lecaxi ucuaquinu. \v 10 Le'ca ze'e nucua'a bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya, cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés, nu la tsuxe beei nú rricu'quiya beei li'inu eluquichia'. \v 11 Chequie arre Herodes cuna bee sundado'lla chiqui' necha uri'inu beei Jesuse, nu ungutu beei li'inu laquie fiñu nú rutu bee arre, nu xitse uri'chia beei li'inu, nu chu uxe'la zeca arre Herodes li'inu lu Pilato. \v 12 Bichia ze'e uyu'u nú uquiete' arre Herodes Pilato, pero ante nú aca bee nucua', rlee beella lu sa' beella. \s Unacu' bee bene nú ati Jesuse \r (Mt. 27:15-26; Mr. 15:6-15; Jn. 18:39–19:16) \p \v 13 Chequie unibiya' Pilato nú uyete sa' bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee usticia' bee bene Israel, cuna ye bee bene yeche. \v 14 Nu unilla. \p ―Li'ihua uriñayuhua benequie', nu unihua nú sequienulla bee bene. Pero ante lu yehua unidichia'a lulla nu la llelaa ni' tucu nú xi uri'illa, tucu nú rnihua lu cuenda'lla. \v 15 Nu le'ca esquie arre Herodes. Enze'e uxe'la zecalla benequie' lua. Ulañi'hua nee nú la lu'culla ni'tucu equiya nú uri'illa para nú atilla. \v 16 Nee detea castiya li'illa, nu chu la'a li'illa. \p \v 17 Bee bichia liñi baxcu ze'e rla'a Pilato tucu bene tucu nú neca costumbre' beei. \v 18 Pero ye beei uquixie beei urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Ati benecua'! ¡Nu ula'a Barrabás! \p \v 19 Barrabás quie' unibiya' bee usticia nú uyu'i ni'cu' equie nú uliunui bee usticia eyeche Roma nu uliunuu bee benecua' eyeche Jerusalén, cuna equie nú unguuti bene. \v 20 Niarqui' Pilato nú la'alla Jesuse, nu uni zecalla lubeei stucu bese, \v 21 pero máse juerte urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Uquie'e nucua' lu cruse! ¡Uquie'e nucua' lu cruse! \p \v 22 Bese rriuna uni Pilato lubeei: \p ―Pero ¿ta nú necha neca uri'i nucua' che? La llela ni' tucu nú xi uri'i nucua' para nú yala nú ati nucua', detea castiya nucua' nu che la'alla. \p \v 23 Pero máse urixialibeei nú unibeei lu Pilato nú quie'ella Jesuse lu cruse. Equie nú urixiali bee benecua' scua cuna bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya, enze'e uri'i beei ana nú unga lunú niarqui' beei. \v 24 Che ulaca arqui' Pilato nú ri'illa tucu nú niarqui' beei. \v 25 Scua uri'illa tucu nú niarqui' bee bene ze'e, ula'alla Barrabás enu uyu'u ni'cu' equie nú uri'i xuu cuna nú unguuti bene, nu udete' cuendalla Jesuse lubeei para nú ri'i beei lunú niarqui' beei cuna li'inu. \s Chenu uquie'e bee bene Jesuse lu cruse \r (Mt. 27:32-44; Mr. 15:21-32; Jn. 19:17-27) \p \v 26 Chenu unguya' beei Jesuse para nú quienu lu cruse, unibeei lu tucu bene eyeche Cirene, enu lee Simón. Nu nze'talla enza dañi, nu unibeei nú ri'illa elietsa'nu uya'lla cruse'nu nu chequiella li'inu. \p \v 27 Huaxi bee bene uyaquie li'inu, nu huaxi bee una'a runa' nu rixiali beenchu xne ru'a arqui' beenchu li'inu. \v 28 Pero ubi'ya Jesuse lu beenchu nu uninu: \p ―Bee una'a Jerusalén, la una'hua lu cuenda' li'á, una'hua equie cuenda' li'ihua cuna lu cuenda' bee lli'ñihua. \v 29 Xne nze'ta bichia nú ni bee bene: “Ñia nza lu cuenda' bee una'a enu lá lu'cu bee endu', cuna bee una'a enu la chu'u endu' xla'cu, cuna bee una'a enu lá ri'i ru'cu bee endu'.” \v 30 Chequie quixie bee bene nú ni beei lubee dañi: “¡Uzana'hua equieru!”, nu ni beei lubee loma: “¡Uca'chi'hua li'iru!” \v 31 Nu tunu li'á rri'inu beei scua, ¿enza laquie' li'ihua nú la ri'inu bee bene li'ihua scua? \p \v 32 Le'ca nzeyu beei chiucu huana' para nú quie'e beei bee nze'e lubee cruse, cuna Jesuse. \v 33 Chenu uriña beei luhuare elu lee calabera, uquie'e beei Jesuse lu cruse cuna rucu bee huana' ze'e lu tucua cruse. Tucu nze'e uquie'e beei cue'tsenu chúbee, nu stucu nze'e cue'tsenu chúbeca. \v 34 Nu chenu rquie'e beei Jesuse lu cruse uninu: \p ―Paa, uri'i perdona bee benequie' xne la ri'i beei beya' lunú rri'i beei. Che urita bee sundado tucu rifa para nú uritsi' beei xucunu lu sa' beei. \v 35 Nu nucua'a bee bene ri'ya ze'e, nu hasta bee usticia utsequichia' beei Jesuse, nu unibeei lunu: \p ―Utsila'a nucua' stucu bee bene, puese tsila'i li'i nee, tunu neli nú necai Cristo enu ucañi Diose. \p \v 36 Le'ca xitse uri'inuu bee sundado ze'e li'inu, nu uyabica beei lunu nu udete' beei vinagre para nú güe'nu. \v 37 Nu unibeei lunu: \p ―¡Tunu li'ilu necalu arre' bee bene Israel, utsila'a le'catsia li'ilu! \p \v 38 Nu niquie tucu letrero equie cruse'nu, cuna bedichia' griego cuna latín, cuna hebreo, nú rni: “Benequie' neca arre' bee bene Israel.” \p \v 39 Tucu bee huana' enu niquie lú cruse uni bedichia' nú necha neca lu Jesuse: \p ―¡Tunu li'ilu necalu Cristo, utsila'a li'ilu nu utsila'a li'iru! \p \v 40 Pero stucui uri'i nú uqui'ya'i nu uni lusa'i: \p ―¿Xie' la lliquilu Diose añinzuca nú le'ca secalu castiya cua'la? \v 41 Neli nú riala ze'ca'a castiya quie', xne scua riala nú rixiu'a beenú uri'á, pero benequie' lá ri'i ni' tucu nú necha neca. \p \v 42 Nu uni lu Jesuse: \p ―Jesuse, ullu'cu' arqui' li'á chenu quixie nú nibiya'lu. \p \v 43 Che uni Jesuse lui: \p ―Li'á nia lulu, nú nee bichiaquie' nzulu cuna li'á liñibe. \s Chenu unguti Jesuse \r (Mt. 27:45-56; Mr. 15:33-41; Jn. 19:28-30) \p \v 44 Chenu unga rebibichia, diqui lu iliulabe ucabelí hasta rquiechuna uchee. \v 45 Ucabe lu bichia, nu utsaa arli'ti'lluu cortina nú nzi'qui liñi Indu llene Jerusalén. \v 46 Nu juerte urixiali Jesuse nú uninu: \p ―¡Paa, yalu tsa'na espíritua! \p Chenu uninu scua, chu ungutinu. \p \v 47 Chenu ulañi' capitañi enu rnibiya' lubee sundado romano lunú unga, che uni bedichia' nze'ca lu Diose nú uni: \p ―Neli nú né ri'i benequie' ni' tucu nú necha neca. \p \v 48 Ye bee bene enu nucua'a ze'e, chenu ulañi' beei nú ungae scua, chu nziue beei nu xutse beei ya beei latsa beei. \v 49 Pero ye bee bene enu nu'lu Jesuse, cuna bee una'a enu uyaquiee li'inu desde Galilea, istu ucua'a beella ubi'ya beella lu ye nú unga scua. \s Chenu uhuachi' Jesuse \r (Mt. 27:57-61; Mr. 15:42-47; Jn. 19:38-42) \p \v 50 Uhuañi tucu bene enu neca bene nze'ca, nu uri'illa tucu nú rialane lu Diose. Li'illa leella José. Nu lachilla lee Arimatea, nú nchiñi lu iliu Judea, nu ungalla tucu bee usticia' bee bene Israel. \v 51 José quie' nzuquiee lunú rnibiya' Diose. Enze'e la nzulla chú' bee usticia enu unibiya' nú unguti Jesuse. \v 52 Chequie uyaalla unilla lu Pilato para nú unacu'lla cuerpo' Jesuse lu Pilato. \v 53 Chenu ulaxu nú ulacalla cuerpo' Jesuse lu cruse, che utelalla tucu sabana fiñu cuerpo'nu, nu uyaca'chi' beella cuerpo'nu liñi tucu eluhua nú neda'ñi liñi tucu quiee, elu lasca' achi' bee bene. \v 54 Bichia ze'e neca bichia xee nú sulachi bee bene Israel, nu steme'tsia rri'i nú quixiee bichia nú sulachi bee bene chenu uyaca'chi' beella Jesuse. \p \v 55 Bee una'a enu uyaquiee Jesuse desde Galilea, uya beella nu ulañi' beella eluhua' Jesuse, nu le'ca ulañi' beella xa uricu cuerpo'nu ze'e. \v 56 Nu chenu ubenchila' beella, ureche' beella perfume nú ñia rlia cuna ungüento. Nu chu utsulachi beella bichia nú sulachi bee bene Israel, tucu nú rnibiya' ley. \c 24 \s Chenu uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu \r (Mt. 28:1-10; Mr. 16:1-8; Jn. 20:1-10) \p \v 1 Domingo sila' stucu bichia, uya bee una'a ze'e ru'u eluhua' Jesuse, nu unguya' beella perfume nú ureche' beella, nu le'ca uyanu beella xiucu xuna bee una'a. \fig 33 Angels speaking to women at tomb|CN01853B.TIF|COL|||San Lucas 24:1|\fig* \v 2 Chenu uriña beella ze'e, ulañi' beella nú uducu'la quiee llene nú uyacu' ru'u eluhua ze'e. \v 3 Nu uyu'u beella liñi eluhua ze'e, pero né lle'la' beella cuerpo' Jesuse. \v 4 Hora ze'e chenu xiqui beella nu la ri'i beella beya' xa ri'i beella, ulañi' beella chiucu niyu enu nzulí axu lubeella, nutu bee nze'e laquie nú rulu siqui'. \v 5 Nu lunú chiqui' ulliqui beella uzi'qui ndiqui beella hasta lu yuu, nu uni bee niyu ze'e lubeella: \p ―¿Xinu rla'nahua tucu bene enu nehuañi leta bee bene nguti? \v 6 Leca'nu ca'a, xne uhuañi zecanu. Ullu'cu arqui'hua lunú uninu luhua chenu nzusca'nu Galilea. \v 7 Uninu luhua nú li'inu Bene enu uxe'la Diose, rqui'ña nú dete cuendanu lubee bene enu rri'i dula para nú quie'e beei li'inu lu cruse, nu acatsia bichia rriuna huañi zecanu. \p \v 8 Che ullu'cu' arqui'beella bedichia' nú uni Jesuse lubeella, \v 9 nu chenu nzia beella nú uchiu'u beella ru'u eluhua ze'e udixiule'e beella ye nú ulañi' beella lu se chetu'cu bee bene'nu cuna lu beelá bee bene. \v 10 María Magdalena, cuna Juana, cuna María na' Jacobo, cuna beela bee una'a, neca beella enu uyayu resuna cua' lubee apóstol'nu. \v 11 Pero né chili arqui'beella lunú uni bee una'a cua', xne seca beella nú lia rnitsia beella nucua'. \p \v 12 Pero xexu'u Pedro uyabi'ya ru'u eluhua ze'e, nu chenu ubi'yalla liñii, ulañi'tsialla sabana nú ubelanu nchiucu' ze'e, nu ubenchila'lla nu chiqui' nzenu arqui'lla lunú ulañi'lla nu unga scua. \s Lunú unga lu inziu Emaús \r (Mr. 16:12-13) \p \v 13 Le'ca bichia ze'e, chiucu bene' Jesuse nzuebeella lu eyeche nú lee Emaús, eyeche cua' neca tucu chetu'cu kilómetro para Jerusalén. \fig 34 Road to Emmaus|CN01859B.TIF|COL|||San Lucas 24:13|\fig* \v 14 Chenu nzuebeella lu inziu rdichia' beella lu ye nú unga. \v 15 Diqui nú rdichia' beella, uyabica Jesuse lubeella nu uquixienu nú nzenunu li'ibeella. \v 16 Añinzuca nú ri'ya beella lunu, pero la zela Diose nú luego chulu beella li'inu. \v 17 Nu unidichia' Jesuse lubeella: \p ―¿Xi equie rdichia'hua diqui nú nze'tahua inziu? Nu xinu nehuana nzu arqui'hua. \v 18 Tucu beella enu lee Cleofas, ucuaqui: \p ―Ye bee bene nediya' lunú unga eyeche Jerusalén bee bichiaquie'. ¿Xie' li'itsialu enu uzucu Jerusalén lá ri'ilu beya' lunú unga ze'e la? \p \v 19 Nu unidichia'nu lubeella: \p ―¿Xi unga che? \p Nu uni beella lunu: \p ―Lunú uri'inu bee bene Jesuse enu neca bene eyeche Nazaret, li'inu unganu tucu profeta enu chiqui' reca lunú uri'inu cuna bee bedichia' nú uninu lu Diose, cuna lubee bene. \v 20 Nu bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee usticia'ru, udete' cuenda beella li'inu para nú atinu nu uquie'e beella li'inu lu cruse. \v 21 Li'iru nzu arqui'ru nú li'inu a tsila'anu bee bene Israel. Pero nee necala bichia rriuna nú unga ye bee nucua'. \v 22 Añinzuca nú texcua'a bee una'a enu nucua'a cuna li'iru uchiiqui beella li'iru, xne nee zila' quie' uya beella ru'u eluhua'nu, \v 23 nu lunú néllela' beella cuerpo'nu, ubenchila' beella nu uni beella nú ulube'lu bee ángele lubeella, uni bee ángele cua' lu beella nú nehuañi Jesuse. \v 24 Che uya chiucu chuna bee sa'ru uyabi'ya ru'u eluhua ze'e, nu ulañi' beella tucu nú uni bee una'a ze'e, pero né lañi' beella Jesuse. \p \v 25 Nu uni Jesuse lubeella: \p ―¡Chiqui' lle'natsia rri'ihua beya', nu rle'e nzeli arqui'hua ye bee nú uni bee profeta hasta hua'tu! \v 26 ¿Xie' la qui'ña nú nehuana zeca Jesucristo ye bee nucua' nu cheelá zucunu liñibe la? \p \v 27 Che uquixienu udixiule'enu xi rni ye nú niquie lu ichi' Stichia' Diose lu cuenda'nu. Uquixienu cuna bee libro nú uquie'e Moisés, nu chu uquixia'lanu cuna ye bee libro nú uquie'e bee profeta. \p \v 28 Chenu uriña beella eyeche nú nza beella, uri'i Jesuse tucu nú nzalanu enza lu ze'e. \v 29 Pero uri'i beella juerza li'inu nú ya'nanu cuna li'ibeella, nu uni beella lunu: \p ―Uya'na cuna li'iru, xne ucheela nu enta chu'ula rula'. \p Che uyu'u Jesuse nu uya'nanunu li'i beella. \v 30 Nu chenu nzucunu lu mexa cuna li'ibeella una'tsenu pá, nu chenu ulaxu nú udete'nu che'tsa lu Diose, che ule'enu pá ze'e nu udete'nue udacubeellae. \v 31 Hora ze'e ulle'ca beella xi neca nú uya'la i'culu beella nu uyulu beella li'inu, pero tu'natsia unitinu lubeella. \v 32 Nu uni beella lu sa'beella: \p ―Enze'eca nú chenu nzelayua'a li'inu lu inziu ñia utsi'a chenu uninu nú xa rni lunú rni lu ichi' Stichia' Diose. \p \v 33 Chequie le'ca hora ze'e, chu uyu'unziu beella nu ubenchila' beella eyeche Jerusalén, elu neyete' sa' sechetu'cu bee bene'nu cuna beelá bee sa' beella. \p \v 34 Nu uni bee bene enu nucua'a ze'e lu rucu beella: \p ―Neli nú uhuañi zeca Jesuse, xne ulube'lulanu lu Simón. \p \v 35 Nu chu udixiule'e rucu bene ze'e lubeella lunú unga chenu nzuebeella lu inziu, cuna nú xa uyu'lu beella Jesuse chenu ule'enu pá. \s Chenu ulube'lu Jesuse lubee bene'nu \r (Mt. 28:16-20; Mr. 16:14-18; Jn. 20:19-23) \p \v 36 Rdichia'sca' beella lunú unga, chenu ulube'lu Jesuse lubeella, nu uninu lubeella: \p ―La lliquihua ñia utsu arqui'hua. \p \v 37 Chiqui' ulliqui beella nu le'ca uyanu arqui'beella, xne uri'i beella elliebacu' nú ulañi' beella tucu espíritu' bene enu unguti. \v 38 Pero uni Jesuse lubeella: \p ―¿Xinu xiquihua? nu ¿xinu sa' arqui'hua? \v 39 Ubi'yacuruhua bee yaa cuna bee cuchiu'a. Li'á ninguie', una'tsehua li'á nu ubi'yahua lua xne tucu espíritu la acane arta cuna be'la tucu nú rlañi'hua li'á nee. \p \v 40 Chenu uninu scua, che ulube'nu bee yanu cuna bee cuchiu'nu lubeella. \v 41 Pero lá chilisca' arqui'beella nu li'inu lunú ñia nzu arqui' beella cuna nú nzenu arqui'beella, che uninu lubeella: \p ―¿Rlu'cuhua lle'na nú acua la? \p \v 42 Nu chu udete' beella tele'e bela enu uyi'i cuna tele'e lliñia, \v 43 che una'tsenu bela ze'e cuna lliñia ze'e nu udacunue ante lubeella. \v 44 Nu uninu lubeella: \p ―Lunú ulle'ca ye bee nucua' unia luhua chenu nzusca'a cuna li'ihua. Nu rqui'ña nú yalu ye beenú niquie lu ichi' Stichia' Diose equie cuendaa nú nequie lu libro' Moisés, cuna lu libro' bee profeta, cuna lu libro salmos. \p \v 45 Nu uxa'lanu elliebacu' beella para nú uri'i beella beya' lunú rni Stichia' Diose. \v 46 Che uninu lubeella: \p ―Lu ichi' Stichia' Diose rni nú chiqui' nehuana zeca Cristo, nu acatsia bichia rriuna huañi zecanu leta bee bene nguti. \v 47 Nu desde Jerusalén quixie bee bene ixiule'e stichia'a cuna diqui lu iliulabe, nú rqui'ña nú tsana' arqui' bee bene stula beei, nu chili arqui'beei li'á para nú ri'i Diose perdona li'ibeei. \v 48 Li'ihua ulañi'hua ye bee nucua', nu ixiule'ehua lubee bene bee nucua'. \v 49 Nu li'á xe'la luhua lunú ucuaqui u'na paa. Pero uya'nasca'hua ca'a eyeche Jerusalén hasta nú yucuhua lunú rnibiya' Diose nú nze'ta liñibe. \s Chenu uquie Jesuse liñibe \r (Mr. 16:19-20) \p \v 50 Che uchiu'u Jesuse cuna li'ibeella eyeche Jerusalén, nu unguya'nu li'ibeella axu Betania, nu uletsanu yanu nu uri'i le'yanu li'ibeella. \v 51 Diqui nú rri'ile'yanu li'ibeella, uyatsanu nu uquienu liñibe. \fig 35 Jesus ascending as disciples watch|CN01883B.TIF|COL|||San Lucas 24:51|\fig* \v 52 Chequie chenu ulaxu nú udete' beella ula'na lunu, chiqui' ñia nzu arqui'beella ubenchila' beella eyeche Jerusalén. \v 53 Nu ye bichia nucua'a beella liñi Indu llene Jerusalén nu rni beella bedichia' nze'ca lu Diose, nu rdete' beella che'tsa lunu. Amén.