\id act Lachixío Zapotec USFM output from Final pdf Aug 2010 \h Los Hechos \toc1 Los Hechos \mt1 Lunú uri'i bee apóstol' Jesucristo \c 1 \s Ucuaqui u'na Jesucristo nú xe'lanu Espíritu Santo \p \v 1 Teófilo enu rquietea, ichi' rluti nú uxe'la lulu, lu ichi' ze'e udixiule'a ye beenú uquixie Jesucristo uri'inu cuna ye beenú uzete'nu, \v 2 hasta bichia nú uquienu liñibe. Nu ante nú yanu liñibe, ucañinu bee bene enu aca bee apóstol'nu, nu equie cuenda' Espíritu Santo, udixiule'enu lubeella nú xi rqui'ña ri'ibeella. \v 3 Ungutinu nu uhuañi zecanu nu ulube'lunu lubeella para nú ri'ibeella beya' nú neli nú nehuañinu, nu diqui chiu'a bichia ulube'lunu lubeella, nu udixiule'enu lubeella nú xa neca lunú rnibiya' Diose. \p \v 4 Chenu nzusca'nu cuna bee apóstol'nu, uninu lubeella nú la chiu'usca' beella eyeche Jerusalén. Nu uninu: \p ―Ucua'aquiehua hasta nú yalu tucu nú ucuaqui u'na Paa nú ri'inu luhua, tucu nú unilá luhua. \v 5 Neli nú Juan urinza bee bene cuna inza, pero la acaxea' nú rinzahua cuna Espíritu Santo. \s Chenu uquie Jesuse liñibe \p \v 6 Chequie chenu uyetesa'beella cuna li'inu, unidichia' beella lunu nu necachi unibeella: \p ―Jesuse, ¿xie' uriñala bicha nú ri'ilu nú nibiya' zeca bee bene lachiru luru la? \p \v 7 Nu ucuaqui Jesuse lubeella: \p ―La yala nú ri'ihua beya' nú xi bichia nu xi hora nu xunga ri'i Diose nucua', xne li'itsianu rnibiya'nu xunga ri'inu nucua'; \v 8 pero chenu yucu arqui'hua Espíritu Santo, che acahua ixiule'ehua ti neca li'á lubee bene eyeche Jerusalén, cuna diqui lu iliu Judea cuna lu iliu Samaria, cuna lu ye bee bene iliulabe. \p \v 9 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua diquila nú ri'yasca' beella lunu tu'natsia uyatsanu uquienu liñibe, che ulaca tucu xcabe nú uyacu'nu liñi nu né lañia' beella li'inu. \v 10 Diqui nú ri'yasca' beella enza liñibe enza uquienu, che ulube'lu chiucu ángele enu nutu laquie niquichi lubeella, \v 11 nu uni bee ángele ze'e lubeella: \p ―Bee bene Galilea, ¿xinu ri'yalisca'hua enza liñibe? Li'i Jesuse quie' enu ulañia'ahua nú uquie liñibe, nze'ta zecanu stucu bese tucu nú ulañi'hua nú nzianu. \s Ucañi beella Matías nú uya'nalla luhuare' Judas \p \v 12 Chenu ulaca beella nú uya beella dañi nú lee Olivos, utse beella casi tucu kilometro para nú uriña beella Jerusalén. \v 13 Chenu uriña beella ni'i elu nucua'a beella, uquie beella stucu piso aya equie ni'i ze'e. Nu singuie lee beella, \li Pedro, \li Jacobo, \li Juan, \li Andrés, \li Felipe, \li Tomás, \li Bartolomé, \li Mateo, \li Jacobo lliana' tucu bene enu lee Alfeo, \li Simón enu ulletse leta tucu partido nú lee cananista, \li cuna Judas enu neca bichi Jacobo. \m \v 14 Yebeella unga tucu necatse beella nu uyete sa'beella para nú unacu' beella lu Diose cuna bee bichi Jesuse, cuna María enu neca na'nu, cuna beelá bee una'a. \p \v 15 Bee bichia ze'e utsuli Pedro lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, nu neca casi tucu ayu'u ala beella, nu uni Pedro lubeella: \p \v 16 ―Bee sa'a enu nzeli arquia'ahua Jesucristo, rqui'ña nú yalu tucu nú uquie'e David lu ichi' Stichia' Diose, tucu nú udu' Espíritu Santo arqui'lla nú xneca ri'i Judas lu iliulabe, Judas quie' neca enu udete' cuenda Jesuse lubee bene enu una'tse li'inu. \v 17 Judas quie' unga tucu sa'ahua enu, uri'inua'ahua riña' tucu nú rria'ahua nee. \v 18 Pero cuna dimi nú uyaxu Judas lu cuenda' nú necha uri'i ungaxi'i tucu yuu, nu uyecata rendiqui Judas lu yuu nu utsa xla'cui uchiuxqui' ye llutsi'i, nu scua ungutii. \v 19 Chenu ungabiya' ye bee bene Jerusalén lunú unga scua, che uhualee beei yuu ze'e Acéldama, nu rni nucua' yuu réne. \v 20 Xne lu ichi' Stichia' Diose nú lee Salmos rni: \q Ya'na tuculi' ni'ii, \q nu leca' xunga che cua'a benene. \m Le'ca rni lu Salmos cua': \q Chu'u stucu bene luhuare'i. \p \v 21 ’Enze'e lu ye bee bene enu uyanzenua'ahua ye bee bichia chenu nzu Jesuse cuna lia'ahua, \v 22 hasta chenu urinza Juan li'inu nu hasta bichia nú uquienu liñibe. Lu ye bee benequie' rqui'ña nú cañia'ahua tucu beella para nú ri'illa elietsa lua'ahua nú ixiule'ahua lubee bene nú neli nú uhuañi zeca Jesuse nú ungutinu. \p \v 23 Chequie ucañi beella chiucu bee bene cua': tuculla lee Matías, nu stuculla lee José Barsabás, enu le'ca ri'chia bee bene Justo. \v 24 Nu unacu' beella lu Diose nú unibeella: \p ―Diose Pa liñibe, li'ilu enu nu'lu arqui' ye bee bene, ulube'luru ta lu rucu benequie' enu ucañilálu \v 25 para nú acalla apóstol'lu enu chu'u luhuare' Judas xne Judas unitilulai equie cuenda' stulai, nu nzialai elu riala nú yai. \p \v 26 Che ubi'ya beella bi'ya ta lu rucu bene quie' yala nú chu'u luhuare' Judas nu uyala nú uya'na Matías, nu hora ze'e unga zeca chi'chiucu apóstol cuna li'illa. \c 2 \s Chenu ube'ta Espíritu Santo \p \v 1 Chenu uriña bichia liñi nú lee Pentecostés, uyetesa' ye bee bene enu nzeli arqui' Jesuse tucutsia luhuare. \v 2 Nu tu'natsia ubene nú rula enza liñibe xi rula chenu enta tucu bi juerte, nu ubene nú rula diquineca liñi ni'i elu nucua'a beella. \fig 43 Tongues of fire on the disciples|CN01890B.TIF|COL|||Hechos 2:2\fig* \v 3 Chequie ulube'lu beenú rnaa xi rnaa quii me'e nú rulu, nu ulacae equie cada tucua beella. \v 4 Nu yebeella chiqui' uyucu arqui'beella Espíritu Santo, nu uquixie nú unibeella stucu bee dialu rene, tucu nú niarqui' Espíritu Santo nú ni beella. \p \v 5 Bee bichia ze'e uriña bee bene Israel eyeche Jerusalén para nú dete' beella ula'na lu Diose, nu nze'ta beella diqui bee luhuare lu iliulabe. \v 6 Chenu ubene'beella nú rula, uyetesa'beella para nú nze bi'ya beella xi nú rula scua, nu hasta la ri'ibeella beya' xi elliebacu' ri'ibeella, xne cada tucua beella ubene' beella nú rni bee bene' Jesuse dialu' cada tucua beella. \v 7 Chiqui' nzenu arqui'beella hasta nú lá ri'ibeella beya' xa ni beella, nu uquixie beella nú unibeella lusa'beella: \p ―¿Xie' la neca ye bee bene enu rni cua' bee bene Galilea la? \v 8 ¿Xiquie nú riene'ahua nú rnibeella dialu' cada tucua'ahua? \v 9 Ca'a leta'ahua nucua'a bee bene eyeche iliu Partia, cuna bee bene enu nze'ta lu iliu Media, cuna bee bene enu nze'ta lu iliu Elam, cuna bee bene enu nze'ta lu iliu Mesopotamia, cuna bee bene lu iliu Judea, cuna bee bene lu iliu Capadocia, cuna bee bene lu iliu Ponto, cuna bee bene Asia, \v 10 cuna bee bene Frigia, cuna bee bene Panfilia, cuna bee bene Egipto, cuna bee bene lu iliu Africa, axu Cirene. Nu cuna bee bene Roma, chiucu chuna bee bene Roma quie' ungula lu iliu Israel nu nucua'a beei Roma. Le'ca chiucu chuna beei neca mero bene Roma enu nzeli arqui' tucu nú nzeli arqui' bee bene Israel Diose. \v 11 Le'ca ca'a leta'ahua nucua'a bee bene lu iliu Creta cuna bee bene Arabia, pero ye'ahua riene'ahua bee milagro nú rri'i Diose xne rni bee bene cua' dialu' cada tucua'ahua. \p \v 12 Chiqui' nzenu arqui' ye beei nu la ri'ibeei beya' xi elliebacu' ri'ibeei, nu uquixiebeei nú rnidichia' beei lu sa'beei: \p ―¿Xi nucua' nú reca ca'a scua? \p \v 13 Pero nu' beei enu utsequichia' li'ibeella nú unibeei: \p ―¡Xuchi' bee bene cua'! \s Lunú uni Pedro lubee bene \p \v 14 Chequie utsuli Pedro cuna se chetu'cu bee apóstol nu juerte unilla: \p ―Bee bene Judea cuna ye bee bene enu nucua'a ca'a Jerusalén, uzu'cu' diacahua nu uri'ihua beya' nú nia luhua. \v 15 La lluchi' bee bene quie' tucu nú rri'ihua elliebacu', xne apena neca rquiquie' sila' nee. \v 16Lunú reca ca'a, neca tucu nú uni profeta Joel chenu unilla: \p \v 17 Uni Diose, riña bichia chenu xe'la Espíritu \q Santoa para nú llutsene arqui' ye bee bene; \q Nu bee lliana'hua cuna bee xinchiu'cuhua ixiule'e beei stichia'a, \q nu bee endu'hua huaxi beenú enta lube'lu lubeei, \q le'ca esquie bee bene uxu huaxi beenú ni xcala' beella. \q2 \v 18 Bee bichia ze'e xe'la Espíritu Santoa lubee niyu cuna lubee una'a enu sibi' lua, \q2 che ixiule'e beella stichia'a lubee bene. \q \v 19 Lubea luhua nú lañi'hua huaxi bee seña liñibe nu chiqui' chenu arqui'hua, \q2 nu lu yuu lubea luhua bee seña: Nu lañi'hua nú na xi na rene, cuna quii cuna llene nu na xi na xcabe. \p \q \v 20 Che cabe lu bichia, \q nu aca nelu guu xi nelu rene, \q ante nú riña bichia llene nú ñia neca, \q chenu riña li'inu, enu rnibiya'. \q \v 21 Nu tatse bee bene enu nacu' lu Diose, \q tsila'anu nze'e lu dula. \p \v 22 ’Nee nia luhua bee bene Israel, uzu'cu' diacahua, nú li'ihua nediya' nze'ca'hua nú Jesuse bene eyeche Nazaret, li'inu enu uxe'la Diose uri'inu bee milagro luhua nu cuna bee seña nú chiqui' uyanu arqui'hua para nú ri'i nze'cahua beya' nú Diose uxe'la li'inu. \v 23 Hasta hua'tu utsula Diose nú xa zeca Jesuse, li'ihua una'tsehua li'inu nu udete' cuendahua li'inu lubee bene enu necha rri'i para nú ungutinu lu cruse. \m \v 24 Pero uri'i Diose nú uhuañi zeca Jesuse lu eluti, nu utsila'a Diose li'inu lu eluti, xne másela reca Jesuse luquela eluti. \m \v 25 Nu chenu uni arre David bedichia' equie cuenda' Jesuse, unilla: \q2 Siempre ulañia nú nzu Diose Pa liñibe cuna li'á. \q2 Nu nzunu cue'tsea chubee para nú lecaxi lliquia. \q \v 26 Enze'e chiqui' ñia nzu arquia rnia bedichia' nze'ca lu Diose. \q2 Mase nú atia la chenuarquia, \q \v 27 xne la tsana'lu nú ya'na cuerpoa liñi eluhua, nu le'ca la tsana'lu nú uchu cuerpo' Lli'ñilu enu la lu'cu dula. \q \v 28 Ulube'lu lua inziu nú rliqui' nú nehuañia nu chiqui' ñia tsu arquia huañia cuna li'ilu. \p \v 29 ’Bee sa'a, nia luhua nú arre David ungutilalla nu uhuachi'lalla, nu eluhua'lla rlañi'scahua hasta nee. \v 30 Pero arre David ungalla tucu profeta' Diose, nu nediya'la'lla nú ucuaqui u'na Diose nú leta bee bene'lla enu nze'ta enza luquiela ala Cristo enu nibiya'. \v 31 Scua unga, chenu uhuañi David neca xi neca nú rlañi'lá'lla nú xi enta aca, nu unilla nú huañi zeca Cristo lu eluti nu la ya'na cuerpo'nu liñi eluhua, nu le'ca esquie la uchu cuerpo'nu. \v 32 Nu nee uri'ila Diose nú uhuañi zeca Jesuse lu eluti, yeru ulañi'la'ru nú ungae scua. \v 33 Nu nee nzucula Jesuse liñibe cue'tse Diose chúbe, nu udete'la Diose Espíritu Santo lunu tucu nú ucuaqui u'na Diose hasta hua'tu, nu uxe'la Jesuse Espíritu Santo quie' lu iliulabe nu equie cuenda' Espíritu Santo reca lunú riene'ahua nu rlañi'ahua. \v 34 La neca David enu uquie liñibe, xne li'illa unilla: \q Diose Pa liñibe uni lu li'inu enu rnibiya' lua: \q “Uzucu cue'tsea chube, \q \v 35 hasta nú riña bichia nú ri'á nú nibiya'lu lu ye bee bene enu rle lulu.” \p \v 36 ’Enze'e yehua bee bene Israel, uri'ihua beya' nú Jesuse enu uquie'ehua lu cruse, uri'i Diose nú necanu Cristo enu rnibiya' lua'ahua. \p \v 37 Chenu ubene' bee bene cua' nú uni Pedro scua, nehuana utsu arqui'beella, chequie unidichia' beella lu Pedro cuna lubeelá bee apóstol' Jesucristo nú unibeella: \p ―Uni'hua, ¿xi rqui'ña nú ri'iru che? \p \v 38 Nu ucuaqui Pedro lubeella: \p ―Utsana' arqui'hua stulahua, nu urinza cada tucuahua lu nú lee Jesucristo para nú ri'i Diose perdona stulahua, nu scua liqui'nu Espíritu Santo luhua. \v 39 Xne nucua' ucuaqui u'na Diose, nu neca nucua' para li'ihua, nu necane para lu ye bee lli'ñihua nu para lu ye bee bene enu nucua'a istu, nu le'ca necane para lu ye bee bene enu ucañi Diose Pa liñibe para li'inu. \p \v 40 Scua uni Pedro lubeella, nu unilla bee bezete' lubeella cuna beelá bee bedichia' nú unilla: \p ―¡Uchiu'uchuhua leta bee bene enu rri'i nú necha neca! \p \v 41 Chequie bee bene enu uzucu' stichia' Pedro urinza beella, nu bichia ze'e uyalí arqui' tucu chuna mili bee bene Jesucristo. \v 42 Yebeella utsuta' arqui'beella lunú uzete' bee apóstol' Jesucristo li'ibeella, nu uhuañinze'ca beella, nu unga tucu necatse beella nu rnacu' beella lu Diose, nu uyetesa'beella para nú udacu junto beella pá tucu nú unibiya' Jesucristo nú ri'i beella. \s Xa uhuañi bee bene enu rlutilá uchili arqui' Jesucristo \p \v 43 Ye bee bene chiqui' uyanu arqui'beella, lu huaxi bee milagro cuna lubeela beenú uri'i bee apóstol. \v 44 Ye bee bene enu uyalí arqui' Jesucristo neca tucu necatse beella nu uditsi' beella stene' beella lu sa'beella, \v 45 nu ungüiti beella bee yu' beella cuna ye beenú rlu'cu beella, nu uditsi' beella dimi cua' lu sa'beella lunú xi seca la'cha' cada tucua beella. \v 46 Ye bichia riete' sa'beella liñi Indu llene Jerusalén, nu cheelá nzuebeella ni'bee sa'beella enu nzeli arqui' Jesucristo nze tacu beella eta nu ñia nzu arqui'beella lu sa' beella cuna nú seca sa'beella. \v 47 Unibeella bedichia' nze'ca lu Diose, nu uyu' arqui' ye bee bene eyeche ze'e lunú xneca nehuañi beella, ye bichia uri'i Diose elietsa nú rdalalá bee bene enu uchili arqui' li'inu nu uri'inu perdona stula beella, nu uyete' bee bene quie' cuna beelá bene' Jesucristo. \c 3 \s Uyeca' tucu bene enu lacalitse \p \v 1 Tucu bichia uya Pedro cuna Juan ru'u Indu llene Jerusalén tucu rquiechuna uchee, neca hora ze'e chenu rnacu' bee bene lu Diose. \v 2 Ru'u puerta indu quie', sucu tucu niyu enu lacalitse hasta nú ungulalla. Ye bichia ruya' bee bene li'illa nu sucu' beella bene quie' ru'u puerta nú lee ñia rnaa para nú rnacu'lla caridá lubee bene enu riu'u liñi indu ze'e. \v 3 Chenu ulañi'lla nú nzechu'u Pedro cuna Juan liñi indu ze'e, unacu'lla caridá lubeella. \v 4 Chequie ubi'ya beella lulla, nu uni Pedro lulla: \p ―Ubi'ya luru. \p \v 5 Nu ubi'yalílla lubeella nu uri'illa elliebacu' nú dete' beella dimi yalla. \v 6 Pero uni Pedro lulla: \p ―La lu'cua plata ni' oro biquia lulu, pero lunú aca ri'á enze'e ri'á lulu: lunú rnibiya' Jesucristo bene eyeche Nazaret, nia lulu nú utsuli nu utse'. \p \v 7 Chequie una'tse Pedro ya niyu ze'e chúbe nu utsuli Pedro li'illa, nu hora ze'e uyu'u Juerza' bee cuchiu'lla nu utsuta'e. \v 8 Nu utetsalla utsulílla, nu uquixiella nú utsella, uyu'unulla li'ibeella liñi indu ze'e. Sella nu rtetsalla unilla bee bedichia' nze'ca lu Diose. \fig 44 Lame man praising God|CN01897B.TIF|COL|||Hechos 3:8\fig* \v 9 Ye bee bene enu ulañi' nú sella cuna nú rnilla bee bedichia' nze'ca lu Diose, \v 10 chiqui' nzenu arqui'beei nu ulliqui beei lunú ulle'ca niyu ze'e, xne nu'lubeei li'illa nú necalla enu sucu rnacu' caridá ru'u indu ze'e, ru'u puerta nú lee Ñia rnaa. \s Bee bedichia' nú uni Pedro lubee bene ru'u cordore nú lee Salomón \p \v 11 La tsana' niyu enu uyeca' ze'e Pedro cuna Juan, ye bee bene nzenu arqui' nu uyaxu'u beei elu nzu Pedro cuna Juan ru'u cordure elu lee Salomón. \v 12 Chenu ulañi' Pedro nucua', unilla lubee bene ze'e: \pi ―Bee bene Israel, ¿xinu nzenu arqui'hua nú uyeca' niyuquie'?, nu ¿xinu ri'yahua luru, xi neca nú li'iru necaru enu uri'i nú utse niyu quie', lunú recaru, urre lunú nehuañi nze'caru lu Diose? Xne equie nú rnibiya' Jesucristo uyeca' niyu quie'. \v 13 Diose' bee bene'ahua enu udetela Abraham, Isaac cuna Jacob, Diose quie' neca enu udete' poder lu Lli'ñinu Jesucristo, pero li'ihua udete' cuendahua Jesucristo lubee usticia'hua. Nu chenu niarqui' Pilato nú la'alla li'inu li'ihua né zelahua. \v 14 Pero luhuare nú anacu'hua nú la'a Lli'ñi Diose enu la lu'cu dula nu rri'i tucu nú neli neca, unacu'hua nú la'a tucu bene enu uri'i eluti. \v 15 Scua uri'ihua nú unguti li'inu enu rliqui' nú nehuañi bee bene. Pero uri'i Diose nú uhuañi zecanu lu eluti, nu li'iru ulañi'ru nú ungae scua. \v 16 Li'i niyu enu uyeca' quie' yehua nu'luhualla, nu equie nú rnibiya' Jesuse uyeca'lla xne nzeli arqui'ru li'inu. Nu equie nú nzeli arqui'ru li'inu scua, enze'e uyeca'li'lla tucu nú rlañi' yehua nee. \pi \v 17 ’Bee sa'a, nediyaa nú li'ihua cuna bee usticia'hua chenu ungutihua Jesuse né ri'ihua beya' xi uri'ihua. \v 18 Pero uri'i Diose scua para nú yalu stichia'nu tucu nú uni ye bee profeta'nu hasta hua'tu. Nú Cristo Lli'ñi Diose nehuana zecanu. \v 19 Enze'e nia luhua nú utsana' arqui'hua stulahua nu ubenchila' zeca arqui'hua lu Diose para nú chila Diose stulahua. Che liqui'nu nú ñia tsu arqui'hua. \v 20 Nu xe'la zeca Diose Jesucristo enu ucañinu hasta hua'tu luhua. \v 21 Pero rqui'ña nú nzucusca' Jesucristo liñibe hasta nú tsuche' Diose yeene tucu nú uni bee profeta'nu hasta hua'tu. Li'ibeella enu ucañinu. \v 22 Nu uni Moisés lubee bene'ahua enu udetela: “Tucu nú uxe'la Diose Pa liñibe li'á luhua le'ca scua xe'lanu stucu bene enu ni bee stichia'nu luhua, nu chiu'u bene quie' letahua. Uzu'cu'hua ye nú ni bene quie' luhua, \v 23 xne tatse bee bene enu la zucu' nú ni bene quie' la nebacua'lla leta bee bene' Diose, nu nitilulla che.” \pi \v 24 ’Ye bee profeta enu udixiule'e Stichia' Diose desde tuxie Samuel cuna beelá bee profeta enu ube'ta enza luquiela, udixiule'e beella lunú reca bee bichia quie'. \v 25 Nu li'ihua necahua lli'ñi bee profeta quie'. Luhua zibi' Stichia' Diose nú unibeella, nu le'ca yucuhua nú ucuaqui u'na Diose lubee bene'ahua enu udetela chenu uni Diose lu Abraham: “Equie cuenda' bee bene'lu aca le'ya ye bee bene lu iliulabe.” \v 26 Nu chenu uri'i Diose nú uhuañi zeca Lli'ñinu Jesucristo lu eluti, rlutilá luhua uxe'lanu Lli'ñinu para nú ri'ile'yanu li'ihua para nú cada tucuahua tsana' arqui'hua stulahua. \c 4 \s Chenu una'tse bee bene Pedro cuna Juan \p \v 1 Rnisca'lá Pedro cuna Juan lubee bene ze'e, chenu uriña bee ule'ya cuna bee bene enu rnibiya' lubee sundado enu rriucu ru'u Indu llene Jerusalén, cuna texcua'a bee saduceo. \v 2 Chiqui' rle bee bene quie' xne sete' Pedro cuna Juan bee bene nu rnibeella nú huañi zeca bee benenguti tucu nú uhuañi zeca Jesuse lu eluti. \v 3 Chequie una'tse bee bene ze'e Pedro cuna Juan, nu lunú ucheela udu'sca' beei li'ibeella ni'cu' hasta nú ye'e luyuu stucu bichia. \v 4 Pero huaxi bene enu uzucu' diaca nú unibeella, uchili arqui'beella Stichia' Diose nu lu yebeella enu uyalí arqui' neca tucu ayu' mili bee niyu sin nú bacu' bee una'a. \p \v 5 Chenu uye'e lu yuu stucu bichia bee usticia' bee bene Israel cuna bee bene enu rnibiya' leta beella nu cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés uyetesa'beella eyeche Jerusalén. \v 6 Le'ca ze'e nzu ule'ya Anás, enu rnibiya' lubee ule'ya cuna Caifás cuna Juan cuna Alejandro cuna ye bee niyu enu neca familia' ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya. \v 7 Chequie unibiya' beella nú ye'tayu bee bene Pedro cuna Juan, nu tsu bee bene li'ibeella labe bee bene ze'e, che unidichia' beella lu Pedro cuna lu Juan: \p ―¿Ti unibiya' nú rri'ihua scua? ¿Nu ti unga stichia' nú rri'ihua nucua'? \fig 45 Peter and John speaking with the high priest|CN01901B.TIF|COL|||Hechos 4:7|\fig* \p \v 8 Nu lunú chiqui' nchiñi Espíritu Santo arqui' Pedro che unilla: \pi ―Li'ihua bee usticia, nu li'ihua bee bene uxu, \v 9 rnedichia'hua luru lunú uri'inze'caru lu tucu niyu enu ungariti, nu xneca uyeca'lla. \v 10 Enze'e ixiule'eru luhua para nú ri'i yehua beya' cuna ye bee bene Israel nú niyu enu nzu luhua ca'a uyeca'la'lla equie cuenda' poder' Jesucristo bene eyeche Nazaret, enu uquie'ehua lu cruse nu uri'i Diose nú uhuañi zecanu lu eluti. \v 11 Uri'inuhua li'inu tucu nú rri'i bee bene enu rreche'e ni'i chenu rua u'nalla tucu quié nú reche'lla ni'i, nu lu ze'ela quie ze'e neca nú máse sibi'. \v 12 Nu le'ca scua lecati stucu bene enu reca tsila'a lia'ahua, xne tucutsia Jesucristo uxe'la Diose lu iliulabe para nú tsila'a lia'ahua lu stula'ahua. \p \v 13 Chenu ulañi' bee usticia nú la lliqui Pedro cuna Juan nú rnibeella, nu chenu uri'i bee usticia beya' nú né cha beella xcuela nu necatsia beella titse bee bene, che chiqui' uyanu arqui'beella. Nu uri'ibeella beya' nú neca Pedro cuna Juan enu uyanzenu Jesuse. \v 14 Nu lunú le'ca nzu niyu enu uyeca' ze'e cuna li'ibeella leca'xi ullela arqui' bee usticia ze'e ani lu cuenda' beella. \v 15 Chequie unibiya' beella nú chiu'u Pedro cuna Juan ele'ya' para nú bedichia' li'itsia beella. \v 16 Nu unibeella lu sa'beella: \p ―¿Xi ri'inua'ahua bee niyu quie'? Xne ye bee bene eyeche Jerusalén nediya' nú uri'ibeella milagro quie', nu leca modo nú tsacu'arquia'ahua nú ungae scua. \v 17 Pero para nú la ri'chia letselá bee bedichia' quie' lubee bene rqui'ña nú qui'ya' beella ria'ahua nu chiquia'ahua arqui'beella para nú desde nee la nia'beella lunú lee Jesuse lu ni' stucu bee bene. \p \v 18 Chequie ubixia zeca beella Pedro cuna Juan nu unibiya' beella lubee benecua' nú la zetea' beella nu la nia' beella lunú lee Jesuse lubee bene. \v 19 Pero ucuaqui Pedro cuna Juan lubeella: \p ―¿Xi rri'ihua elliebacu' nú máse neca nze'ca nú zucu'ru nú rnihua la, luhuare nú zucu'ru nú rni Diose la? \v 20 Pero li'iru leca modo nú tsana'ru nú la niru lunú ulañi'ru cuna lunú ubene'ru. \p \v 21 Chequie uqui'ya' zeca Pedro cuna Juan uri'i bee usticia ze'e, nu ula'a usticia li'ibeella xne né llela arqui'beella xamodo a dete'beella castiya Pedro cuna Juan xne ye bee bene uni bedichia' nze'ca lu Diose equie milagro nú unga. \v 22 Nu máse chiu'a lana nza niyu enu uyeca' ze'e. \s Bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo unacu' beella lu Diose \p \v 23 Chenu ula'a bee usticia Pedro cuna Juan, che chu nzuebeella elu nucua'a beelá bee sa'beella enu nzeli arqui' Jesucristo. Nu udixiule'e beella lubee bene ze'e ye nú uni bee ule'ya enu rnibiya' lubeelá bee ule'ya cuna bee bene uxu enu rnibiya'. \v 24 Chenu ubene' bee sa'beella enu nzeli arqui' Jesucristo nucua', yebeella unacu' beella lu Diose nu unibeella: \p ―Diose Pa liñibe enu rnibiya' lu yeene, li'ilu enu ureche' liñibe cuna iliulabe, cuna inzatu', cuna ye nú nu' lubee. \v 25 Nu equie cuenda' Espíritu Santo'lu uchiu'u bee bedichia' quie' ru'u arre David chenu unilla: \q ¿Xiquie nú rlee bee bene iliulabe lu Diose? \q Nu, ¿xinu rri'ibeei elliebacu' nú la zibi'? \q \v 26 Bee arre cuna bee usticia enu rnibiya' lu iliulabe uyetesa'beella, \q nu unga tucu necatse stichia' beella, \q para nú ri'i cundra beella Diose cuna Cristo'nu. \p \v 27 ’Nu scua ungala nee, Herodes cuna Poncio Pilato uyete sa'beella eyeche quie' cuna bee bene Israel nu cuna bee bene enu la neca bene Israel. Uri'i cundra beella lli'ñilu Jesuse enu la lu'cu dula enu uxe'lalu lu iliulabe. \v 28 Scua ungala tucu nú uri'ilu elliebacu' hasta hua'tu, nu uri'ibeella nú ungala lunú riala nú aca. \v 29 Nu nee, Diose Pa liñibe ubi'yacuru xneca rqui'ya'ru rri'ibeella, uri'i elietsa luru enu neca bee bene'lu para nú la lliquiru ixiule'eru stichia'lu, \v 30 nu cuna poder nú rlu'culu rriyecaru bee bene enu riti, nu le'ca rri'iru bee milagro equie poder nú rlu'cu lli'ñilu Jesucristo enu la lu'cu dula. \p \v 31 Chenu ulaxu nú unacu' beella lu Diose ucuñi luhuare elu neyetesa'beella, nu chiqui' uyucu arqui'beella Espíritu Santo nu lá lliqui beella udixiule'e beella Stichia' Diose. \s Bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo rri'ibeella elietsa lu sa'beella \p \v 32 Ye bee bene enu uyalí arqui' Jesucristo unga tucu necatse beella nu unga tucutsia elliebacu' beella. Ni' tucu beella lá ni nú neca nú rlu'cu beella stene'tsia beella, sino que yeene necane stene' beella. \v 33 Nu cuna elietsa' Diose, bee apóstol unilá beella nú neli nú uhuañi zeca Jesucristo stucu bese lu eluti, nu chiqui' uri'i Diose nú neca nze'ca lu cuenda' yebeella. \v 34 Nu ni' tucu beella lecaxi uzeca la'cha' beella xne ye beella enu rlu'cu yuu urre ni'i ungüiti beellae. Nu dimi ze'e \v 35 udete'beella ya bee apóstol para nú ritsi'beellae lu sa'beella tucu nú secala'cha' beella. \v 36 Uhuañi tucu bene enu lee José, nu li'illa nze'talla leta famili' bene enu lee levita, nu necalla bene enu nze'ta enza lu iliu Chipre. Nu uhualee bee apóstol li'illa Bernabé, nu rni nucua' enu sala arqui' bene. \v 37 Bene quie' ungüitilla tucu yu'lla nu udete'lla dimi ze'e ya bee apóstol. \c 5 \s Lunú ulle'ca Ananías cuna Safira \p \v 1 Pero uhuañi stucu niyu enu lee Ananías, nu una'lla lee Safira, ungüiti beella tucu yu' beella. \v 2 Pero unga tucu necatse beella nú uya'nanu beella lle'na dimi quie' nu lle'nae udete'lla ya bee apóstol. \v 3 Che uni Pedro lulla: \p ―Ananías, ¿xinu uzelalu nú uri'i beze'lu ana lulu para nú unga niquichia'lu lu Espíritu Santo nú uya'nanulu lle'na dimi nú ungüitilu yu'lu? \v 4 Ante nú utilu yuu ze'e, ¿xie' la neca yuu ze'e stene'lula? nu chenu ungüitilue, ¿xie' la neca dimi ze'e dimi'lu la? ¿Xinu ullela arqui'lu nú uri'ilu scua? Unga niquichia'lu lu Diose nu né aca nequichia'lu lubee bene. \p \v 5 Chenu ubene' Ananías bee bedichia' quie' chu uyecatalla luyuu nu ungutilla. Che ye bee bene enu ungabiya' xi ulle'calla chiqui' ulliqui beella. \v 6 Chequie uriña bee niyu e'ne' ze'e nu utela beei tucu laquie cuerpo'lla Che unguya'beei cuerpo'lla nu uyaca'chi' beei li'illa. \p \v 7 Chenu udetela tucu chuna hora uriña una'a Ananías ze'e nu la ri'inchu beya' xi unga. \v 8 Nu unidichia' Pedro lunchu: \p ―Uni', ¿neli nú ungüitihua yu'hua tucu nú uni niyu'lu la? \p Nu ucuaqui Safira nú uninchu: \p ―Esquie ungüitirune. \p \v 9 Che uni Pedro lunchu: \p ―¿Xinu unga tucu necatse stichia'hua nu unga nequichia'hua lu Espíritu Santo? Lu'tsia enta bee bene enu uya ca'chi' niyu'lu, nu nee le'ca scua che cachi' beei li'ilu. \p \v 10 Hora nú uni Pedro scua lunchu uyecatanchu lu Pedro nu ungutinchu. Chenu uyu'u bee niyu e'ne' liñi ni'i ze'e ulañi'beei nú ungutilanchu. Nu ulua beei li'inchu para nú nzecachi' beei li'inchu tucu chu cue'tse tuxie niyu'nchu. \v 11 Ye bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, cuna ye bee bene enu ungabiya' lunú unga chiqui' ulliqui beella. \s Uri'i bee apóstol huaxi bee milagro \p \v 12 Chequie uri'ilá bee apóstol huaxi bee milagro lubee bene eyeche ze'e; nu yebeella riete'sa'beella ru'u cordure nú lee cordure' Salomón. \v 13 Bee bene eyeche ze'e chiqui' uni nze'ca beei lu cuenda' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, pero xiqui beei nú ayete'sa'beei cuna li'ibeella. \v 14 Scua unga huaxilá bee bene enu uyalí arqui' Jesucristo niyu si una'a. \v 15 Nu hasta rlua bee bene bee bene enu riti labe inziu nu rixiu beei li'ibeella lu eda' urre lu camilla para nú chenu dete Pedro masia xca'lalla dete equie beella para nú yeca' beella. \v 16 Nu le'ca bee bene enu nucua'a bee eyeche axu Jerusalén, huaxi bee bene ze'e uyanu beei bee bene enu riti cuna bee bene enu nchiñi benechiqui' arqui' eyeche Jerusalén nu yebeella uyeca' beella. \s Pedro cuna Juan ullutse beella ni'cu' \p \v 17 Chequie ule'ya enu máse neca equie nu rnibiya' lu ye bee ule'ya cuna bee saduceo enu nucua'a cuna li'illa, chiqui' uye arqui'beei lubeella. \v 18 Che unibiya' beei nú ulluna bee apóstol nu udu' beei li'ibeella ni'cu'. \v 19 Pero rula' ze'e tucu ángele' Diose uxa'la ru'u bee puerta' ni'cu' ze'e. Nu ulua ángele ze'e li'ibeella liñi ni'cu', nu uninu lubeella: \p \v 20 ―Uquiahua liñi Indu llene Jerusalén nu udixiule'ehua lubee bene para nú ri'ibeei beya' xa lu'cu beei elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. \p \v 21 Chenu ubene'beella nú uni ángele ze'e scua. Silatu' stucu bichia uyu'u beella liñi indu ze'e, nu uquixiebeella uzete' beella Stichia' Diose lubee bene. \p Chequie ule'ya enu máse neca equie nu rnibiya' lu ye bee ule'ya cuna beelá bee bene enu nzu cuna li'illa ze'e, uquiete' sa'beei bee usticia cuna ye bee bene enu rnibiya' leta bee bene Israel, nu unibiya' beei nú chetucu bee sundado bee apóstol liñi ni'cu'. \v 22 Pero chenu uriña bee sundado ru'u puerta ni'cu' ze'e, lá llela'beei bee apóstol, nu ubenchila' zeca beei nu udixiule'e beei lubee usticia. \v 23 Nu unibeei: \p ―Chenu uriñaru ru'u ni'cu' nacuta' ru'u ni'cu', nu ze'e nucua'a bee sundado enu rriucu ru'u ni'cu'. Pero chenu uxa'laru ru'u ni'cu' ni'tucu leca' ti nu' liñi ni'cu'. \p \v 24 Chequie ule'ya enu máse neca equie nu rnibiya' lu ye bee ule'ya cuna capitañi enu rnibiya' lubee sundado enu rriucu Indu llene Jerusalén cuna beelá bee ule'ya enu rnibiya', chenu ubene'beei nucua' uquixiebeei nú rri'ibeei elliebacu' xa laxulu bee nucua'. \v 25 Hora ze'e uriña tucu niyu enu uni lubeei: \p ―Bee bene enu udu'hua ni'cu' nucua'ala beella liñi indu sete' beella bee bene. \p \v 26 Chequie capitañi ze'e cuna bee sundado nzetucu beei bee apóstol, pero lecaxi uri'inu beei li'ibeella xne xiqui beei nú cá du' bee bene eyeche ze'e quiee li'ibeei. \v 27 Chenu uriñayu beei bee apóstol udete'beei li'ibeella lubee usticia, chequie ule'ya enu máse neca equie nu rnibiya' lu ye bee ule'ya uni lubeella: \p \v 28 ―¿Xie'lanú ita unibiya'ru luhua nú la zetea'hua stichia' Jesuse lubee bene la? Nu nee uri'ihua nú yela bee bene Jerusalén ungabiya' bee bedichia' cua', nu le'ca niarqui'hua nú ricu'quiyahua li'iru nú ungutiru Jesuse cua'. \p \v 29 Nu ucuaqui Pedro cuna beelá bee apóstol lubeella: \pi ―Rluti rqui'ña nú zucu'xuru nú rni Diose cheela zucu'ru nú rni bee bene. \v 30 Diose' bee bene'ahua enu udetela uri'inu nú uhuañi zeca Jesuse enu ungutihua lu cruse. \v 31 Nu uzucu' Diose li'inu cue'tse Diose chúbe liñibe, nu li'inu necanu enu rnibiya' nu sila'anu bee bene lu dula, nu equie cuenda' li'inu nu' modo nú tsana' arqui' bee bene Israel stula beei nu scua ri'inu perdona li'ibeei. \v 32 Li'iru nediya' nze'caru nú neli bee nucua' cuna Espíritu Santo nú rdete' Diose lu ye bee bene enu sucu' stichia'nu. \p \v 33 Chenu ubene'beella nucua', chiqui' ulebeella nu niarqui'beella úti beella bee apóstol \v 34 Pero leta bee usticia ze'e nzucu tucu fariseo enu lee Gamaliel, nu necalla ulaxcuela enu reca ley, nu chiqui' rlu'cu bee bene ze'e ula'na lulla. Benequie' utsulílla nu unibiya'lla nú chiu'u bee apóstol eli'ya' lle'na. \v 35 Nu chu unilla lubee usticia ze'e: \pi ―Bee bene Israel, uri'i nze'cahua elliebacu' xa ri'inuhua bee niyu quie'. \v 36 Ullu'cu arqui'hua nú xa uri'i tucu bene enu lee Teudas hua'tu, uni nú necai tucu bene enu neca equie, nu neca tucu tacu ayu'u bee bene'i, pero chenu unguuti bee bene li'i, ye bee bene enu uyaquie li'i uri'chia letse beei, ze'e ulaxu ye nu uri'i. \v 37 Le'ca bee bichia chenu unibiya' gobierno nú bacu' calu neca bee bene. Uchiu'u Judas enu neca bene Galilea, le'ca esquie ulu'cui huaxi bee bene'i, pero chenu unguuti bee bene li'i, uri'chia letse bee bene'i. \v 38 Enze'e nia luhua nú utsana'hua bee niyu cua', nu ula'ahua li'ibeella. Xne tunu neca nucua' bezete' nú udete' bee bene lubeella nú ri'ibeella scua, laxu nucua'. \v 39 Pero tunu equie cuenda' Diose rri'ibeella nucua', leca modo tsuxehua lunú rri'ibeella scua. Ubi'yahua tunu cá rri'i condrahua lunú neca cuenda' Diose. \p \v 40 Che uri'i bee usticia ze'e caso lunú uni Gamaliel, nu ubixia beei bee apóstol nu uzeteche' beei li'ibeella, nu unibeei nú la chetixiulea' beella stichia' Jesuse lubee bene, nu chu ula'a beei li'ibeella. \v 41 Nu chenu uchiu'u beella lubee usticia ze'e, chiqui' ñia nzu arqui'beella xne utsana' Diose nú nehuana ulle'ca beella equie cuenda' Jesuse. \v 42 Nu ye bichia né tsana' arqui'beella udixiule'e beella cuna nú uzete' beella bedichia' nze'ca' Jesucristo lubee bene, sia liñi Indu llene Jerusalén cuna ni' bee bene. \c 6 \s Uyañi achi bene para nú ri'ibeella elietsa lubee bene' Jesucristo \p \v 1 Bee bichia ze'e, chenu nze aca huaxilá bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, che bee bene enu rni dialu griego uquixiebeella nú xanabitsi beella lu cuenda' bee bene enu rni dialu hebreo. Unibeella nú yeye'e chenu ritsi' bee elubacu, lle'nalá nú riucu bee una'a zaqui enu rni dialu griego luquelá nú riucu bee una'a zaqui enu rni dialu hebreo. \v 2 Chequie ye chi'chiucu bee apóstol uquiete' sa'beella ye bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, nu unibeella: \p ―La necanze'ca nú tsana' arqui'ru nú rixiule'eru Stichia' Diose para nú ritsi'ru nú acu bee bene. \v 3 Enze'e bee sa'a enu nzeli arquia'ahua Jesucristo, ucañihua achi bee niyu letahua enu ri'i riña' cua', nu nediya'hua nú nehuañi beella tucu nú rialane, cuna nú neli nzu Espíritu Santo cuna li'ibeella, cuna nú rlu'cu beella lunú reca beella. \v 4 Li'iru nzenacu'láru lu Diose cuna nú nze tixiule'eru stichia'nu lubee bene. \p \v 5 Yebeella unga tucu necatse beella nú acane scua, nu ucañi beella Esteban, enu chiqui' nzeli arqui' Jesucristo, nu chiqui' nzu Espíritu Santo cuna li'illa, nu le'ca ucañi beella Felipe, Procoro, Nicanor, Timón, Parmenas, cuna Nicolás, enu neca bene eyeche Antioquía. Nicolás quie' la necalla bene Israel, pero uyalí arqui'lla tucu nú uyalí arqui' bee bene Israel ante nú chili arqui'lla Jesucristo. \v 6 Chequie uriñayu beella achi bee niyu ze'e lubee apóstol para nú unacu' beella lu Diose lu cuenda' beella nu uricu' beella ya beella equie beella. \p \v 7 Pero másela nzeri'chia Stichia' Diose lubee bene, cuna nú nze aca huaxilá bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo eyeche Jerusalén, hasta bee ule'ya' bee bene Israel huaxi beella uyalí arqui'beella Jesucristo. \s Chenu una'tse bee bene Esteban \p \v 8 Chiqui' uri'i Diose elietsa lu Esteban, nu udete'nu poder lulla nú rri'illa huaxilu bee milagro nú llene neca lubee bene. \v 9 Chequie chiucu chuna bee bene liñi indu nú lee Esclavos Libertados, cuna bee bene eyeche Cirene, cuna bee bene eyeche Alejandría, cuna bee enu nze'ta enza Cilicia, cuna bee bene Asia, uquixiebeei nú unixu beei cuna Esteban. \v 10 Pero bee benequie' lá ri'i stichia' beei ana lunú reca elliebacu' Esteban, equie nú rri'i Espíritu Santo elietsa lulla. \v 11 Chequie udixiu beei chiucu chuna bee bene enu ni nú rni condra Esteban Moisés cuna Diose. \v 12 Scua uri'ibeei para nú ulee bee bene eyeche ze'e, cuna bee bene enu neca equie, cuna bee ulaxcuela enu reca ley' Moisés lu Esteban. Che una'tse beei li'illa nu uyayu beei li'illa lubee ustichia' bee bene Israel. \v 13 Nu le'ca ucua'na beei bee bene enu uni eluquichia' para nú uni bee nze'e: \p ―Niyu quie' la tsuxella nú se'talla ley' Moisés cuna indu' Diose. \v 14 Li'iru ubene'ru nú rnilla nú Jesuse bene eyeche Nazaret nitilulla indu llene Jerusalén, nu che'ella bee custumbre nú utsa'na Moisés lua'ahua. \p \v 15 Chequie bee usticia cuna ye bee bene enu nucua'a ze'e, chenu ulañi'beella lu Esteban, ulañi'beella nú rnaa lulla xi rnaa lu tucu ángele' Diose. \c 7 \s Lunú uni Esteban lubee usticia \p \v 1 Chequie ule'ya enu máse neca equie nu rnibiya' lu ye bee ule'ya unidichia'lla lu Esteban nú unilla: \p ―¿Xie' neli nú scua unilu la? \p \v 2 Nu uni Esteban: \pi ―Li'ihua bee usticia cuna yehua bee bene enu nucua'a ca'a, uzu'cu' diacahua nú nia luhua. Diose liñibe ulube'lunu lu Abraham bene'ahua enu udetela, chenu uzuculla lu iliu Mesopotamia, ante nú chálla zuculla lu eyeche Harán. \v 3 Nu uni Diose lulla: “Utsa'na lachilu cuna ye bee sa'lu, nu uquia luyuu nú lubea lulu.” \v 4 Chequie uchiu'u Abraham lu iliu' bee bene Caldea, nu uyacua'a beella lu eyeche Harán. Nu chenu unguti pa'lla, che uni Diose lulla nú ye'talla zuculla luyuu elu nucua'ahua hasta nee. \v 5 Pero chenu uriña Abraham ca'a, lá dete'sca' Diose ni' teme' yuu lulla, pero ucuaqui u'nanu nú dete'nu yuu ze'e lulla. Chequie chenu atilla, aca iliu ze'e iliu' bee lli'ñilla, añinzuca nú chenu uni Diose scua lá lu'cusca' Abraham lli'ñilla. \v 6 Nu le'ca uni Diose lu Abraham, nú bee lli'ñilla enu nze'ta enza luquielá checua'a beei xi neca bene rene lu stucu nación, elu ri'i bee bene nú juerte ri'ibeei riña' nu nehuana zeca beei ze'e diqui tacu ayu'u lana. \v 7 Pero le'ca uni Diose lu Abraham: “Li'á detea castiya bee bene enu ri'i nú juerte ri'ibeei riña'. Cheelá chiu'u beei lu nación ze'e, nu lu'cu beei ula'na lua luhuare quie'.” \v 8 Nu chenu uni Diose lu Abraham, utsa'nanu stichia'nu nú quiee seña elunecachi'lla cuna beelá bee niyu. Enze'e chenu ungula endu'lla Isaac, nu chenu ullu'cui tucu xmana uquie'ella seña elunecachi'i. Le'ca esquie uri'i Isaac cuna endu'lla Jacob. Nu le'ca esquie uri'i Jacob cuna chi'chiucu bee endu'lla enu unga bee bene'ahua enu udetela. \pi \v 9 ’Bee lli'ñi Jacob, enu unga bee bene'ahua enu udetela, li'ibeella uya arqui'beella lu bichi beella José. Chequie ungüiti beella li'illa lubee bene enu unguya' li'illa Egipto. Pero né tsana' arqui' Diose José, \v 10 nu Diose uri'i elietsa lulla lu ye nú nehuana ulle'calla, nu le'ca uri'inu elietsa lulla para nú uzeca Faraón arre Egipto li'illa, nu uri'i arre Faraón nú ungalla gobernador Egipto, nu unibiya'lla lu ye bee stene' arre ze'e. \pi \v 11 ’Chequie chenu unga biña lu nación Egipto cuna Canaán, chiqui' nehuana ulle'ca bee bene'ahua enu udetela nu ulaxu nú udacu beella. \v 12 Pero chenu ungabiya' Jacob bene'ahua enu udetela nú nu' trigo Egipto, uxe'lalla bee lliana'lla nzetsi beei trigo bese rlu ze'e. \v 13 Nu chenu uya beella bese rrucu, udixiule'e José nú necalla bichi beella, nu scua ungabiya' arre Faraón nú ti neca bee bene' José. \v 14 Chequie uxe'la José resuna nú ye'ta pa'lla Jacob cuna ye bee bene'lla para nú cua'a beella Egipto, nu neca beella setenta y cinco bee bene. \v 15 Scua unga nú uya zucu Jacob Egipto. Ze'e ungutilla, nu le'ca ze'e unguti bee bene'ahua enu udetela. \v 16 Chenu udete tiembu, che unguya'beella arta' bee bene'ahua enu udetela, nu uya ca'chi' beellae eyeche Siquem, liñi eluhua nú utsi Abraham lubee lliana' bene enu lee Hamor eyeche Siquem. \pi \v 17 ’Chenu nze'ta llu'cula tiembu nú aca tucu nú ucuaqui u'na Diose lu Abraham, chiqui' udala bee sa'ahua enu neca bee bene Israel Egipto. \v 18 Chequie bee bichia ze'e uquixie nú rnibiya' stucu arre Egipto enu lá chulu José. \v 19 Nu arre quie' ucua'nalla nú uri'illa nú nehuana ulle'ca bee bene'ahua enu udetela. Unibiya'lla nú utsi'qui bee bene'ahua bee endu' niyu' beella enu ungula inza re'cu Nilo para nú atibeei. \v 20 Tiembu ze'e ungula Moisés. Nu chiqui' ñia riu' arqui' Diose endu' quie', nu uri'iucu bee pa'nu li'inu diqui chuna guu. \v 21 Chenu uriña bichia nú utsana' arqui'beella li'inu, le'ca li'i xinchiu'cu arre Egipto ullela' li'inu nu uri'i ru'cunchu li'inu xi neca endu'nchu. \fig 46 Baby Moses and Pharaoh’s daughter|CN01918B.TIF|COL|||Hechos 7:21|\fig* \v 22 Nu unga Moisés ye nú reca bee bene Egipto, nu chiqui' neca equie lunú rnilla cuna lunú uri'illa. \pi \v 23 ’Chenu nza Moisés chiu'a lana, udu' arqui'lla nú nzebi'yalla bee sa'lla enu neca bee bene Israel. \v 24 Nu chenu ulañi' Moisés nú riñi tucu bene Egipto tucu bene sa'lla. Unganu'lla bene ze'e, nu unguutilla bene Egipto ze'e. \v 25 Uri'i Moisés elliebacu' nú nediyala' bee bene Israel nú equie cuenda' li'illa tsila'a Diose li'ibeei lubee bene Egipto, pero la ri'ibeei beya' nucua'. \v 26 Stucu bichia, ulañi' Moisés chiucu bee bene Israel nú rliu beei, nu niarqui'lla nú laalla li'ibeei, nu unilla lubeei: “Tucutse sa'hua, ¿xinu rliuhua?” \v 27 Chequie tucu bene enu rliu ze'e, utsi'ñai Moisés nu uni lulla: “¿Ti uliqui' elurnibiya' lulu para nú nilu luru? \v 28 ¿Xie' niarqui'lu nú útilu li'á tucu nú unguutilu bene Egipto neca' la?” \v 29 Chenu ubene' Moisés nucua', uyecaxu'ulla nzalla lu iliu Madián. Ze'e uzuculla xi neca bene rene, nu uchialla ze'e nu ulu'culla chiucu endu'. \pi \v 30 ’Chenu udete chiu'a lana, lu dañi achi elu lecalí ti nucua'a, axu dañi nú lee Sinaí, ulube'lu tucu ángele' Diose lu Moisés lu quii nú rulu lu tucu aca lla'na. \v 31 Chequie nzenu arqui' Moisés chenu ulañi'lla quii ze'e, nu chenu nzebicalla para nú lañi' nze'calla nucua', nu ubene'lla chi Diose nú uni lulla: \v 32 “Li'á neca Diose' bee bene'hua enu udetela Abraham, Isaac, cuna Jacob.” Nu uquixie Moisés nú recatse'tse'lla nú xiquilla, nu né laca arqui'lla nú abi'yalla lu quii ze'e. \v 33 Chequie uni Diose lulla: “Uhua luculu, xne luhuare elu nzulu necachine. \v 34 Li'á rlañi nze'ca lunú xa nehuana seca bee benea enu nucua'a Egipto, nu rienea lunú xanabitsi beella, enze'e ulaca para nú tsila'a li'ibeella lubee nucua'. Utee, ne xe'la li'ilu Egipto.” \pi \v 35 ’Añinzuca nú né zucu'beella lunú uni Moisés lubeella, a'la unibeella lulla: “¿Ti uliqui' elurnibiya' lulu para nú niarqui'lu nilu luru?”, pero equie cuenda' ángele enu ulube'lu lulla lu aca lla'na nú rulu ze'e, Diose udete' elurnibiya' lulla, nu uxe'lanu li'illa para nú ri'illa elietsa lubeella nú chiu'u beella Egipto. \v 36 Nu Moisés neca enu uhua bee bene'ahua enu udetela Egipto, uri'illa bee milagro ze'e, nu le'ca uri'illa bee milagro lu inzatu' nú lee inzatu' neluu, cuna lu dañi achi elu unzee beella diqui chiu'a lana. \v 37 Nu le'ca li'i Moisés quie' uni lubee bene Israel: “Diose cañi tucu bene enu aca tucu profeta letahua, tucu nú ucañinu li'á. Zu'cuhua stichia' profeta quie'.” \v 38 Nu chenu nzu Moisés cuna bee bene'ahua enu udetela lu dañi achi, li'illa necalla enu uni ángele' Diose lu equie dañi nú lee Sinaí para nú unilla Stichia' Diose lubeella. Nu bedichia' cua' neca nú utsa'na beella lua'ahua hasta nee. \pi \v 39 ’Pero bee bene'ahua enu udetela né zucu'beella nú uni Moisés, nu lá niarqui'beella nú anibiya'lla lubeella, a'la niarqui'beella nú benchila' zeca beella Egipto. \v 40 Nu unibeella lu Aarón: “Ureche'e bee diose enu zuculu lua'ahua; xne la ria'ahua beya' canza Moisés enu uhua lia'ahua Egipto.” \v 41 Chequie ureche' beella tucu becerro enu unga diose' beella, nu unguuti beella nañi u'na lu becerro ze'e, nu uri'i beella tucu eliñi lunú ñia nzu arqui'beella nú ureche' beella becerro ze'e. \v 42 Che utsana' arqui' Diose li'ibeella, nu utsana'nu nú rdete' beella ula'na lu bichia cuna lu guu cuna lubee enu nchiucu' liñibe. Xne scua niquie lu ichi' Stichia' Diose nú uquie'e bee profeta elu rni: \q Bee bene Israel, ¿xie' unguutihua bee nañi lua xi neca u'na, \q diqui chiu'a lana nú ucua'ahua lu dañi achi la? \q2 \v 43 Pero a'la ulu'cuhua ula'na lu diose'hua enu lee Moloc enu nzucu liñi carpa nú necache' iti, \q2 cuna belaa diose' Renfán, \q2 bee diose enu le'ca li'ihua ureche'hua para nú lu'cuhua ula'na lu. \q2 Enze'e xe'la li'ihua elu máse istu Babilonia. \pi \v 44 ’Nu chenu ucua'a bee bene'ahua enu udetela lu dañi achi, ulu'cu beella tucu ni'i iti nú unga indu'beella elu uduche' beella ley' Diose. Indu quie' ungache' tucu nú unibiya' Diose lu Moisés, chenu uninu lulla nú reche'llae tucu nú ulañi'lla. \v 45 Bee bene'ahua enu udetela uya'nanu beella induquie' chenu unguti Moisés, nu chenu uya'na Josué luhuare' Moisés che uriñayu beella indu quie' luyuu elu uriñabeella, chenu uri'ibeella xuu lubee bene eyeche Canaán equie yuu, nu Diose uri'i elietsa lubeella nú uya'nanu beella yuu ze'e. Scua ulu'cu beella indu quie' hasta bichia nú uquixie nú unibiya' arre David. \v 46 Diose uzeca arre David, nu niarqui'lla nú reche'lla tucu indu para li'inu enu neca diose'ahua, lia'ahua enu neca bee bene Israel. \v 47 Pero arre Salomón neca enu ureche' indu' Diose. \v 48 Añinzuca nú la zucu Diose liñi indu nú ureche' bee bene tucu nú uni profeta chenu unilla: \q2 \v 49-50 Liñibe nzucua'a rnibiya'a, \q2 nu luyuu neca elu nzu e'ya. \q2 ¿Xa rnaa ni'i nú reche'hua para li'á? \q2 ¿Nu xa rnaa luhuare elu tsulachia? \q2 Xne le'ca li'á ureche'a ye bee nucua', ―uni Diose. \pi \v 51 ’Pero li'ihua ―unilá Esteban lu beella― chiqui' nziti arqui'hua, nu la zucu'hua nú rni Diose. La ri'i casohua Espirítu Santo. Tucu nú uri'i bee bene'hua enu udetela. \v 52 Bee bene'hua enu udetela xitse uri'inu beella ye bee profeta' Diose, hasta nú unguuti beella bee profeta enu udixiule'e nú riña li'inu enu rri'i tucu nú neli neca, nu nee nú ube'tanu, udete' cuendahua li'inu lubee bene, nu unibiya'hua nú ungutinu. \v 53 Añinzuca nú uyucuhua ley nú uliqui' bee ángele' Diose luhua, pero lá zucu'huane. \s Unguuti bee bene Esteban \p \v 54 Chenu ubene' bee bene ze'e nucua', chiqui' ulebeei nu tu'na racu xa' laya beei nú rlee beei lu Esteban. \v 55 Pero chiqui' nzu Espirítu Santo cuna Esteban, chenu ubi'yalla enza liñibe ulañi'lla ellie'e elu nzucu Diose, le'ca ulañi'lla nú nzulí Jesucristo cue'tse Diose chubee. \v 56 Chequie uni Esteban: \p ―¡Ubi'yacuruhua! Rlañia nú na'la liñibe, nu le'ca rlañia nú nzulí Jesucristo cue'tse Diose chúbee. \p \v 57 Pero chenu ubene'beei nú uni Esteban scua utsacu' beei diaca beei, nu juerte urixialibeei nú nze na'tse beei Esteban. \v 58 Che uhuabeei li'illa ru'u eyeche ze'e para nú útibeei li'illa cuna quiee, nu tucu niyu e'ne enu lee Saulu uri'i ucu xucu beei. \v 59 Nu diqui nú rdu'beei quiee Esteban, unilla lu Diose: \p ―Paa Jesuse uyucu espíritua. \p \v 60 Che chu utsulliquilla nu juerte rixialilla nú unilla: \p ―Paa Jesuse, la du' cuendalu dula nú rri'inu bee benequie' li'á nee. \p Chenu ulaxu nú uni Esteban scua, chu ungutilla. \c 8 \s Uri'i cundra Saulo bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo \p \v 1 Nu para Saulo neca nze'ca nú unguuti bee bene Esteban. \p Nu le'ca bichia ze'e uquixie bee bene nú uri'ibeei nú nehuana seca bee bene' Jesucristo eyeche Jerusalén. Ye beella uri'chialetse beella diqui lubee iliu Judea, cuna lu iliu Samaria, uya'natsia bee apóstol'nu eyeche Jerusalén. \v 2 Chequie chiucu chuna bee niyu enu nzenu cuenda nú nzucu Diose uyaca'chi' beella cuerpo' Esteban nu chiqui' unguna'nu beella li'illa. \v 3 Nu uquixie Saulo nú una'tsei bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, nu riu'i ni' por ni' beella, nu ala juerza ruya'i niyu si una'a rdu'i ni'cu'. \s Udixiule'e bee bene' Jesucristo Stichia' Diose eyeche Samaria \p \v 4 Pero bee bene enu uchiu'u eyeche Jerusalén udixiule'e beella bedichia' nze'ca' Diose catse elu nzuebeella. \v 5 Felipe enu neca tucu bene leta beella, uyalla eyeche llene Samaria, nu uquixiella rixiule'ella stichia' Jesucristo lubee bene ze'e. \v 6 Uyetesa' huaxi bee bene nu yebeella sucu'diaca beella lunú udixiule'e Felipe lubeella, cuna lunú ulañi'beella bee milagro llene nú uri'illa. \v 7 Xne uri'iyecalla huaxi bee bene enu nchiñi benechiqui' arqui', nu rixiali bee benechiqui' ze'e xiu'u arqui'beei. Le'ca uri'iyecalla bee bene enu neati tucu parte cuerpo' cuna bee bene enu necuxu. \v 8 Enze'e chiqui' ñia utsu arqui' ye bee bene eyeche ze'e. \p \v 9 Pero eyeche ze'e nzucu tucu bene enu lee Simón, hasta hua'tu rri'i elu uliñi nu sequienui bee bene eyeche Samaria, nu rri'i nú necai tucu bene enu neca equie. \v 10 Ye bee bene ze'e ubene'beei lunú uni Simón, desde bee endu' lla'na nu hasta bee bene uxu, nu unibeei: \p ―Niyu quie' chiqui' rlu'cu poder nú rlu'cu Diose. \p \v 11 Chiqui' rri'i caso beei lunú rni, xne hasta hua'tu sequienui bee bene equie elu uliñi nú rri'i. \v 12 Pero chenu uyalí arqui' bee bene lunú udixiule'e Felipe equie cuenda' poder nú rlu'cu Diose, cuna equie cuenda' Jesucristo. Che urinza beella niyu si una'a. \v 13 Nu hasta li'i Simón quie' uyalí arqui'lla Jesucristo nu urinzalla, nu uquixie enzenulla Felipe, cuna nú nzenu arqui'lla lu ye clasia' bee milagro llene nú rlañi'lla rri'i Felipe. \p \v 14 Chequie chenu ungabiya' bee apóstol' Jesucristo enu nucua'a eyeche Jerusalén nú uchili arqui' bee bene Samaria Stichia' Diose, uxe'la beella Pedro cuna Juan lubee bene ze'e. \v 15 Chenu uriñabeella eyeche Samaria, unacu' beella lu Diose equie cuenda' bee bene enu uyalí arqui' Stichia' Diose para nú yucu arqui'beella Espíritu Santo. \v 16 Xne ni' tucu beella lasca' yucu arqui'beella Espíritu Santo, urinzatsia beella cuna nú lee Jesucristo. \v 17 Chequie uricu' Pedro cuna Juan ya beella equie bee bene ze'e para nú uyucu arqui'beella Espíritu Santo. \p \v 18 Chenu ulañi' Simón nú uyucu arqui' bee bene ze'e Espíritu Santo equie nú uricu' bee apóstol ya beella equie bee bene ze'e, uniarqui'lla nú dete'lla dimi ya beella, \v 19 nu unilla: \p ―Le'ca nua uli'qui' poder cua' lua para nú chenu ricua yaa equie tatse bene, le'ca yucu arqui' nze'e Espíritu Santo. \p \v 20 Chequie uni Pedro lulla: \p ―Li'ilu cuna dimi'lu nitilulu, xne rri'ilu elliebacu' nú tsilu poder nú lia rliqui' Diose. \v 21 Li'ilu ni'teme' la yala nú ri'ilu tucu nú rri'iru, xne ni'teme' la chequieelu inziu' Diose. \v 22 Utsana' arqui' beenú necha neca rri'ilu nu uche'e elliebacu'lu, nu uziquiee lu Diose tunu tianu' xa ri'inu perdona lunú necha uri'ilu elliebacu' scua. \v 23 Xne puro nú necha neca nu' arqui'lu, nu rnibiya'sca' dula lulu. \p \v 24 Che ucuaqui Simón nú unilla: \p ―Una'cuhua lu Diose equie cuendaa para nú la zeca ni' tucu beenú unihua. \p \v 25 Chenu ulaxu nú unibeella stichia' Jesucristo cuna nú unibeella Stichia' Diose lubee bene ze'e, cheelá ubenchila' zeca beella eyeche Jerusalén. Nu ye bee eyeche nú nchiucu' lu iliu Samaria elu udete beella udixiule'e beella Stichia' Diose lubee bene. \s Ubedichia'nu Felipe tucu bene Etiopía \p \v 26 Lulá bee nucua', uni tucu ángele' Diose lu Felipe: \p ―Uquia enza sur, inziu nú xiu'u enza Jerusalén nu nza enza eyeche nú lee Gaza. Inziu ze'e rdete lu dañi achi. \fig 47 Philip and the Ethiopian|CN01932B.TIF|COL|||Hechos 8:26|\fig* \v 27 Che uchiu'u Felipe nú nzalla, nu lu inziu ulluna'lla tucu niyu eyeche Etiopía. Neca benequie' enu chiqui' neca equie xne rricuche'ella ye dimi' reina Candace enu rnibiya' Etiopía, nu uyaalla eyeche Jerusalén udete'lla ula'na lu Diose. \v 28 Nu nu' nziulalla nú nzialla enza lachilla, nzuculla equie acareta'lla rulalla lu ichi' Stichia' Diose nú uquie'e profeta Isaías. \v 29 Che uni Espíritu Santo lu Felipe: \p ―Uquiabica lu acareta cua'. \p \v 30 Chenu uyabica Felipe lu acareta ze'e, ubene'lla nú rula bene ze'e lu ichi' Stichia' Diose nú uquie'e profeta Isaías, nu unidichia'lla lu bene ze'e: \p ―¿Detá rri'ilu beya' lu ichi' nú rulalu la? \p \v 31 Chequie ucuaqui bene ze'e nú unilla: \p ―¿Xa ri'á beya' nú rnii, tunu lecati ixiule'e lua xa rnii? \p Nu uni bene ze'e lu Felipe nú quieella equie acareta nu cua'a junto beella. \p \v 32 Lu ichi' Stichia' Diose elu rulalla rni: \q Unguya' bee bene li'inu xi neca tucu sanchi, elu úti beei li'inu; \q nu lá ninu xi neca tucu sanchi enu lecaxi ri'i nuxu \q lu bene chenu xiecu' bene ichia tsu'í. \q \v 33 Chenu xitse uri'inu bee bene li'inu. Lecati uri'i elu usticia lu cuenda'nu, \q ¿ti nii nú ti neca bee bene'nu enu udetela? \q Xne uchiu'ulanu lu iliulabe quie'. \p \v 34 Chequie uni bene ze'e lu Felipe: \p ―Uri'i faura uni' lua, ¿ti lu cuenda' rni profeta cua', rnilla lu cuenda' li'itsialla la, urre rnilla lu cuenda' stucu bene la? \p \v 35 Chequie uquixie Felipe nú udixiule'ella xi rni luhuare lu Stichia' Diose elu rulalla, nu uni Felipe equie cuenda' bedichia' nze'ca' Jesucristo lulla. \v 36 Lu ze'elá chenu udete beella tucu luhuare elu nu' inza, uni bene ze'e lu Felipe: \p ―Ca'a nu' inza, ¿nu' modo rinzalu li'á ca'a nee la? \p \v 37 Nu uni Felipe lulla: \p ―Nu' modoe, tunu diquinu' arqui'lu chili arqui'lu Jesuse. \p Che unilla: \p ―Chili arquia nú Jesucristo neca Lli'ñi Diose. \p \v 38 Chequie unibiya'lla nú utsuxe acareta'lla, nu ulaca rucu beella equie acareta ze'e, nu uyu'u beella lu inza nu urinza Felipe li'illa. \v 39 Chenu uchiu'u beella lu inza, hora ze'e tu'natsia uniti Felipe nu unguya' Espíritu Santo li'illa, nu né lañia' bene ze'e li'illa. Pero chiqui' ñia nzu arqui'lla nze ri'illa seidu inziu'lla. \v 40 Chenu uri'i Felipe beya' nú hasta eyeche Azoto nzulalla, che eyeche por eyeche udixiule'ella bedichia' nze'ca' Jesucristo lubee bene, hasta nú uriñalla eyeche Cesarea. \c 9 \s Uchili arqui' Saulo Jesucristo \r (Hch. 22:6-16; 26:12-18) \p \v 1 Nu bee bichia ze'e, la tsuxe Saulo nú rleei lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, nu uni nú úti li'ibeella. Enze'e uyani'i lu ule'ya enu máse neca equie nu rnibiya' lu ye bee ule'ya, \v 2 para nú acache' tucu ichi' nú nu' modo chai liñi bee indu eyeche Damasco che cua'nai bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo niyu si una'a para nú uya'i li'ibeella nu du'i li'ibeella ni'cu' eyeche Jerusalén. \v 3 Pero chenu nze riñai axu eyeche Damasco, tu'natsia ulaca tucu ellie'e nú nze'ta enza liñibe nu udu'llie'e ellie'e ze'e diqui abenchila' elu nza Saulo. \v 4 Nu chu uzana' Saulo luyuu, nu ubene'i tucu chii nú uni: \p ―Saulo, Saulo, ¿xinu rri'i condralu li'á? \p \v 5 Nu uni Saulo: \p ―¿Tiilu, Detá? \p Nu ucuaquinu: \p ―Li'á neca Jesuse enu rri'i condralu, le'catsia li'ilu rri'ilu equiya lulu. Tucu nú rri'i u'na' nú subeí lli'i icu' aca rucha. \p \v 6 Nu recatse'tse' Saulo xiquilla, nu unilla: \p ―Detá, ¿xi niarqui'lu nú ri'á? \p Chequie uni Jesucristo lulla: \p ―Uzetee, nu uquia eyeche Damasco, ze'e ni bene ta nú ri'ilu. \p \v 7 Nu bee bene enu nzenu Saulo chiqui' ulliqui beella, xne ubene' beella chii nú uni lulla, pero lecalí ti ulañi' beella. \v 8 Chenu utsuli Saulo la bi'ya'lla, che una'tse bee bene enu nuulla yalla nu unguya'beella li'illa eyeche Damasco. \v 9 Ze'e uzuculla chuna bichia, sin nú bi'yalla nu sin nú aculla, nu lecaxi ungue'lla. \p \v 10 Eyeche Damasco ze'e nzucu tucu bene enu nzeli arqui' Jesucristo enu lee Ananías, Ananías quie' ulube'lu Jesuse lulla nu uninu lulla: \p ―¡Ananías! \p Nu ucuaquilla: \p ―Ca'a nzua, Detá. \p \v 11 Chequie uni Jesuse lulla: \p ―Utsuli nu uquia inziu llene nú lee chubee, chenu riñalu ni' Judas nedichia'lu tucu bene eyeche Tarso enu lee Saulo. Xne rnacu'lla lua nee, \v 12 nu neca xi neca nú rni xcala'lla ulañi'lla nú uyu'u tucu bene enu lee Ananías nu uricu'lla yalla equie Saulo, para nú bi'ya zecalla. \p \v 13 Chenu ubene' Ananías nucua', unilla: \p ―Detá, huaxi bee bene rni lu cuenda' niyu cua', cuna lu ye beenú necha neca rri'illa lubee bene enu nzeli arqui' li'ilu eyeche Jerusalén. \v 14 Nu nee uriñalla ca'a cuna elurnibiya' nú udete' bee ule'ya enu máse neca equie nu rnibiya' lu ye bee ule'ya para nú na'tsella ye bee bene enu nzeli arqui' li'ilu. \p \v 15 Nu uni Jesuse lulla: \p ―Uquia, xne ucañia niyu cua' para nú ixiule'ella stichia'a lubee bene enu la neca bee bene Israel, cuna lubee arre, nu le'ca cuna nuu lubee bene Israel. \v 16 Li'á ixiule'a lulla nú chiqui' huaxi nú nehuana zecalla equie nú necalla benea. \p \v 17 Chequie nza Ananías ni'i elu nzucu Saulo. Chenu uyu'ulla liñi ni'i ze'e, uricu'lla yaalla equie Saulo, nu unilla: \p ―Saulo, Jesucristo enu ulube'lu lulu lu inziu nú nze'talu, li'inu uxe'lanu li'á lulu para nú bi'ya zecalu, nu para nú ya'na Espíritu Santo cuna li'ilu. \p \v 18 Hora ze'e uzana' nú nacu' i'cululla nú rna xi rna melu tsu' bela, nu ubi'ya zecalla. Che utsulílla nu urinzalla. \v 19 Che udacu Saulo lle'na nú udaculla nu uyu'u zeca juerza'lla, nu uya'nalla chiucu chuna bichia cuna bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo enu nucua'a eyeche Damasco. \s Udixiule'e Saulo Stichia' Diose eyeche Damasco \p \v 20 Nu chu uquixie Saulo rixiule'ella Stichia' Diose liñi bee indu' bee bene Israel, nu unilla nú neca Jesuse Lli'ñi Diose. \v 21 Ye bee bene enu ubene' nú rnilla chiqui' nzenu arqui'beei, nu unibeei: \p ―¿Xie' laca benecua' enu utiliaca' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo eyeche Jerusalén la? ¿Lanu le'ca li'i nucua' enu uriña ca'a para nú na'tse nucua' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo nu cheyu nucua' li'ibeella lubee ule'ya enu máse rnibiya' lu ye bee ule'ya la? \p \v 22 Pero bichia por bichia la lliqui Saulo rixiule'ella Stichia' Diose, nu rnilla nú neca Jesuse Cristo, hasta nú la ri'i bee bene Israel enu nucua'a eyeche Damasco beya' xa ri'ibeei chenu ubene'beei nucua'. \s Ula'a Saulo lubee bene Israel enu nucua'a eyeche Damasco \p \v 23 Udetetsia huaxi bee bichia, unga tucu necatse bee bene Israel enu nucua'a eyeche Damasco para nú úti beei Saulo, \v 24 pero uri'i Saulo beya' nucua'. Bichia si rula' nucua'a quiebeei li'illa ru'u puerta eyeche ze'e para nú útibeei li'illa, \v 25 che bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo rula' udu' beella Saulo liñi tucu llume nu ulaca beella li'illa enza di'chi barda nú nu' diqui abenchila' eyeche ze'e, nu scua uchiu'ulla eyeche Damasco. \s Uriña Saulo eyeche Jerusalén \p \v 26 Chenu uriña Saulo eyeche Jerusalén, uniarqui'lla nú yete'lla cuna bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, pero ye beella xiqui beella li'illa xne la chili arqui'beella nú le'ca nulla nzelíla arqui'lla Jesucristo. \v 27 Chequie unguya' Bernabé li'illa lubee apóstol. Nu udixiule'ella nú ulañi' Saulo Jesucristo cuna nú ubedichia'nulla li'inu chenu nzalla enza eyeche Damasco, nu la lliquilla udixiule'ella stichia' Jesucristo lubee bene eyeche ze'e. \v 28 Scua uya'na Saulo eyeche Jerusalén, nu uyanzeenulla cuna li'ibeella. \v 29 Lá lliquilla udixiule'ella stichia' Jesuse, cuna nú unixulla cuna bee bene Israel enu rni dialu griego, chequie niarqui'beei nú útibeei li'illa. \v 30 Chenu ungabiya' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo nucua', unguya'beella Saulo eyeche Cesarea, nu ze'e uxe'la beella li'illa eyeche nú lee Tarso. \p \v 31 Chequie bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo enu nucua'a lu iliu Judea, cuna lu iliu Galilea, cuna lu iliu Samaria, uyu'u nú nzuxe arqui'beella, cuna nú nze ri'ilá beella beya' xa neca inziu' Diose, nu uzucu'beella stichia'nu, nu cuna elietsa' Espíritu Santo nze aca huaxilá bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo. \s Uyeca' Eneas \p \v 32 Chenu nzebi'ya Pedro bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, chequie le'ca uyabi'yalla bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo enu nucua'a eyeche nú lee Lida. \v 33 Ze'e ulañi' Pedro tucu niyu enu riti enu lee Eneas, nu ungala xunu lana nú nuxulla ritilla, nu la tsulílla. \v 34 Nu uni Pedro lulla: \p ―Eneas, Jesucristo neca enu uri'iyecala li'ilu. Uzetee nu uletsa nú ungutalu. \p Nu hora ze'e utsuli Eneas. \v 35 Chenu ulañi' ye bee bene enu nucua'a eyeche nú lee Lida cuna bee bene enu nucua'a enza Sarón nú uyeca'lla, che le'ca uchili arqui' bee bene ze'e Jesucristo. \s Uhuañi zeca Dorcas nú ungutilla \p \v 36 Tiembu ze'e nzucu tucu una'a enu nzeli arqui' Jesucristo eyeche Jope li'illa leella Tabita, nu dialu griego leella Dorcas. Una'a quie' uri'illa nú neca nze'ca, nu le'ca uri'illa elietsa lubee bene elitsi. \v 37 Bee bichia ze'e ungariti Dorcas nu ungutilla, nu chenu ulaxu nú ungutsa bee bene li'illa uya ricuche'e bee bene li'illa liñi ni'i elu aya equie ni'i ze'e. \v 38 Nu lunú axu eyeche Jope lu eyeche Lida, elu nzucu Pedro, chenu ungabiya' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo nú nzucu Pedro ze'e, uxe'la beella chiucu niyu enu uya ziquiee lulla, nu unibeella lulla: \p ―Uri'i faura yexetsia ucha eyeche Jope. \p \v 39 Nu chu nza Pedro cuna li'ibeella. Chenu uriña beella eyeche Jope, unguya'beella Pedro liñi ni'i elu nchiucu' cuerpo' Dorcas, ze'e nucua'a bee una'a zaqui runa' beenchu, che uyabica beenchu lu Pedro nu ulube' beenchu bee laquie nú ureche'e Dorcas chenu nehuañisca'lla. \v 40 Chequie unibiya' Pedro nú chiu'u ye bee bene eli'ya', nu chu utsulliquilla nu unacu'lla lu Diose, nu ubi'yalla lu benenguti ze'e nu unilla: \p ―¡Tabita, uzetee! \p Hora ze'e chu uya'la i'cululla, nu chenu ulañi'lla Pedro, chu uzuculla. \v 41 Nu chu una'tse Pedro yalla nu utsulílla, che ubixia Pedro bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, cuna bee una'a zaqui para nú lañi' beella nú uhuañi zeca Dorcas lu eluti. \fig 48 Dorcas|CN01941B.TIF|COL|||Hechos 9:41|\fig* \v 42 Nu diqui lu eyeche Jope ungabiya' bee bene nucua', nu huaxi bee bene ze'e uyalí arqui' Jesucristo equie cuenda' nucua'. \v 43 Uya'na Pedro chiucu chuna bichia eyeche ze'e, ni' tucu bene enu lee Simón enu rcu'chi iti. \c 10 \s Pedro cuna Cornelio \p \v 1 Eyeche Cesarea uhuañi tucu bene enu lee Cornelio, li'illa ungalla capitañi lu texcua'a bee sundado enu lee Italiano. \v 2 Li'illa ungalla tucu bene enu chiqui' unga nze'ca arqui' lu Diose, nu cuna ye bee bene'lla udete' beella ula'na lu Diose. Le'ca uri'illa elietsa lubee bene Israel enu seca elitsi, nu siempre rnacu'lla lu Diose. \v 3 Tucu bichia, tucu rquiechuna uchee, ulle'calla xi neca nú uni xcala'lla. Chee nze'ca ulañi'lla nú uyu'u tucu ángele' Diose liñi ni'i elu nzuculla, nu uni ángele ze'e lulla: \p ―¡Cornelio! \p \v 4 Nu ubi'yalilla lu ángele ze'e nu chiqui' ulliquilla, nu unilla: \p ―¿Rnilu lua la Detá? \p Nu uni ángele ze'e lulla: \p ―Diose ubene'la' stichia'lu, nu ulañi'la'nu xa rri'ilu elietsa lubee bene enu seca elitsi. \v 5 Uxe'la bee bene eyeche Jope para nú chetucu beei Simón, enu le'ca lee Pedro. \v 6 Nzuculla ni' tucu bene enu le'ca lee Simón, enu rcu'chi iti, nzucu bene quie' ru'u inzatu'. \p \v 7 Chenu nzia ángele enu uni lu Cornelio, ubixialla chiucu moso'lla cuna tucu sundado enu rlu'culla confianza lu enu nzeli arqui' Diose. \v 8 Chenu ulaxu nú udixiule'ella lunú ulle'calla lubeella, che uxe'lalla li'ibeella eyeche Jope. \p \v 9 Bichia rrucu, diquila nú nzeriña beella axu eyeche Jope, tucu rrebichia uquie Pedro equie ni'i elu nzuculla para nú nacu'lla lu Diose. \v 10 Chiqui' rlia'na'lla nu niarqui'lla nú aculla, pero diquila nú rri'ilu bene elubacu nú aculla, che ulle'calla xi neca nú uni xcala'lla, \v 11 nu ulañi'lla nú ria'la liñibe nu nze'ta laca nú rnaa xi rnaa tucu laquie llene lulla, nu naca'cuu dacu lli'i. \v 12 Liñi laquie llene ze'e nu' yelu bee nañi enu tacu cuchiu', cuna bee be'la cuna bee nañi enu rcuecu'. \v 13 Chequie ubene'lla tucu chii nú uni lulla: \p ―Pedro, uzetee, nu uti tatse nañi cua' aculu. \p \v 14 Nu ucuaqui Pedro nú unilla: \p ―A'a, Detá, xne leca xunga udacua beenú necha rnaa, cuna beenú la yala acu bee bene. \p \v 15 Chequie uni zeca chii ze'e, stucu bese lulla: \p ―Lunú uquieela Diose, la hualeelu nucua' nú necha rnae. \p \v 16 Chenu ulle'calla scua chuna bese, uquie zeca laquie llene ze'e liñibe. \v 17 Diquila nú rri'i Pedro elliebacu' xinu ulañi'lla nucua', hora ze'e uriña bee bene enu uxe'la Cornelio ru'u puerta ni'i Simón, xne unidichia'la beella cá nzucu ni' Simón. \v 18 Chenu uriñabeella ru'u ni'i ze'e, unidichia' beella tunu ze'e nzucu Simón, enu le'ca lee Pedro. \v 19 Rri'isca' Pedro elliebacu' lunú ulañi'lla scua, che uni Espíritu Santo lulla: \p ―Chuna bene rla'na li'ilu. \v 20 Utsuli, ulaca, nu uquia cuna li'ibeella nu la za' arqui'lu, xne li'á uxe'la li'ibeella. \p \v 21 Nu chu ulaca Pedro elu nucua'a bee bene enu uxe'la Cornelio, nu unilla lubeella: \p ―Li'á neca enu rla'nahua, ¿xinu rla'nahua li'á? \p \v 22 Nu ucuaqui beella: \p ―Li'iru nzelaru lu cuenda' capitañi enu lee Cornelio, enu neca tucu bene nze'ca, enu rlu'cu ula'na lu Diose, nu ye bee bene Israel seca li'illa. Tucu ángele' Diose uni lulla nú uxe'lalla li'iru para nú nzela tucu'ru li'ilu nú chalu ni'lla para nú yene'lla lunú nilu lulla. \p \v 23 Che uni Pedro lubeella nú chu'u beella liñi ni'i, nu ze'e uya'na beella rula' ze'e. Chenu uye'e luyuu stucu bichia, nzenu Pedro li'ibeella, nu le'ca nzenu beella chiucu chuna bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo enu neca bene eyeche Jope. \p \v 24 Chenu uye'e lu yuu stucu bichia uriña beella eyeche Cesarea, elu nzucu Cornelio nu li'illa uquiete'sa'lalla ye bee bene'lla cuna bee bene enu chiqui' rquiete'lla nucua'aquiee beella nú riña Pedro. \v 25 Chenu uriña Pedro ru'u ni' Cornelio, chu uchiu'u Cornelio nu uya cha'calulla li'illa, nu utsulliquilla lu Pedro para nú dete'lla ula'na lulla. \fig Peter and Cornelius|CN01946B.TIF|COL|||Hechos 10:25|\fig* \v 26 Nu utsuli Pedro Cornelio, nu unilla lulla: \p ―Utsuli, xne necatsia bene tucu nú necalu. \p \v 27 Diquila nú nze riña beella ru'u ni'lla rdichia' beella, nu chenu uyu'u Pedro liñi ni'lla ulañi'lla nú nucua'a huaxi bee bene ze'e. \v 28 Chequie uni Pedro lubeella: \p ―Li'ihua nediya'hua nú xa neca ley' bee bene Israel la tsana' ley' beella nú yete' beella cuna bee bene enu la neca bee bene Israel, ni' nú chu'u beella liñi ni' bee bene ze'e. Pero Diose uzete' li'á nú la hualeea nú necha neca lu cuenda' ni' tucu bee bene, ni' nú ri'a elliebacu' nú necha neca lu cuenda' beei. \v 29 Enze'e, chenu ubixiahua li'á, chu nzela sin nú nia nú la llu'cha. ¿Nee, niarquia ri'á beya' xi rixiahua li'á? \p \v 30 Che uni Cornelio lulla: \p ―Necala tucu tacu bichia le'ca hora quie', nzucua'a nia sin nú acua equie nú rnacua lu Diose, tucu rquiechuna uche, tu'natsia ulube'lu tucu niyu enu nutu laquie nú rulu siqui' lua. \v 31 Nu unilla: “Cornelio, Diose ubene'la' stichia'lu, nu ulañi'la'nu lunú xa rri'ilu elietsa lubee bene enu seca elitsi. \v 32 Enze'e uxe'la bee benea eyeche Jope, chetucu Simón, enu le'ca lee Pedro. Nzuculla ni' tucu bene enu lee Simón, enu rcu'chi iti enu nzucu ru'u inzatu'. Pedro quie' ni xi riala ri'ilu.” \v 33 Enze'e chu uxe'la bee bene enu ube'ta tucu li'ilu, nu uri'inze'calu nú uriñalu. Nu nee nellua'a yeru ca'a lu Diose liñibe para nú yene'ru lunú uxe'la Diose li'ilu nú nilu luru. \s Lunú uni Pedro ni' Cornelio \p \v 34 Chequie uquixie Pedro nú unilla: \pi ―Nee, rri'á beya' nú tucutse rri'i Diose lu ye bee bene, nu la cañinu bee bene. \v 35 Xne tatse bee bene iliulabe enu sucu' Stichia' Diose nu rri'illa tucu nú rialane, li'inu le'ca rri'i casonu bene ze'e. \v 36 Diose unila lubee bene Israel, nu udixiule'elanu lubeella nú equie cuenda' Jesucristo lu'cu beella nú nzuxe arqui'beella, li'inu enu rnibiya' lu ye bee bene. \v 37 Nu li'ihua nediya'hua nú lulá nú uzete' Juan Bautista bee bene equie cuenda' elurrinza, che uquixie Jesuse nú uzete'nu bee bene desde Galilea, hasta lubee iliu Judea. \v 38 Li'ihua nediya'nze'cahua nú udete'la Diose Espíritu Santo cuna poder lu Jesuse Nazaret, cuna nú uyanzenu nu uri'inu nú neca nze'ca nu uri'iyecanu ye bee bene enu nehuana seca lunú rri'i beze'lu. Uri'inu nucua' xne nzu Diose cuna li'inu. \v 39 Nu li'iru ulañi'ru lu ye nú uri'i Jesuse diqui lu iliu Judea, cuna eyeche Jerusalén. Cheela unguuti bee bene li'inu, lu cruse. \v 40 Pero uri'i Diose nú uhuañi zecanu bichia rriuna, nu utsana' Diose nú ulube'lunu luru. \v 41 Né lube'lunu lu ye bee bene, ulube'lutsianu luru enu ucañila Diose hasta hua'tu para nú ulañi'ru ye nú uri'inu. Li'iru uda'cunuru li'inu nu udiya'nuru li'inu chenu uhuañi zecanu nú ungutinu. \v 42 Lu ze'ela uxe'la Jesuse li'iru para nú dixiule'eru stichia'nu lubee bene, nu udu' Diose li'inu para nú hualunue lu cuenda' bee bene chenu dete' beei cuenda lu Diose, sia bee bene enu nehuañi, urre sia bee bene enu unguti. \v 43 Le'ca hasta hua'tu, ye bee profeta uni lu cuenda' Jesuse, nu ye bee bene enu chili arqui' li'inu ri'inu perdona stula beella. \s Uyucu bee bene enu la neca bee bene Israel Espíritu Santo \p \v 44 Rnisca'lá Pedro lubee bene ze'e, chenu tu'natsia uyucu arqui'beella Espíritu Santo. \v 45 Chequie bee bene Israel enu nzeli arqui' Jesucristo enu uyanu Pedro, chiqui' uyanu arqui'beella xne le'canuu bee bene enu la neca bee bene Israel uyucu arqui'beella Espíritu Santo. \v 46 Xne ubene'beella nú rni bee bene ze'e stucu bee dialu rene, nu rnibeella bedichia' nze'ca lu Diose. \v 47 Chequie uni Pedro lubeella: \p ―¿Ti cá nú rinza bee benequie' xne uyucula arqui'beella Espíritu Santo tucu nú uyucu arquia'ahua Espíritu Santo? \p \v 48 Nu unibiya' Pedro nú rinza beella lunú lee Jesucristo. Cheelá uziquie beella lu Pedro nú ya'nalla cuna li'ibeella xiucu xuna bichia. \c 11 \s Udixiule'e Pedro nú le'ca nuu bee bene enu laca bee bene Israel uyucu arqui' Espíritu Santo \p \v 1 Bee apóstol cuna bee bene Judea enu nzeli arqui' Jesucristo, ubene'beella nú le'ca nuu bee bene enu la neca bee bene Israel uchili arqui'beella Stichia' Diose. \v 2 Chequie chenu ubenchila' Pedro eyeche Jerusalén, bee bene Israel enu nzeli arqui' Jesucristo enu nzequiesca' ley, uqui'ya' Pedro uri'ibeella. \v 3 Nu unibeella lu Pedro: \p ―¿Xinu uyalu ni' bee bene enu la neca bee bene Israel, nu udacunulu li'ibeei? \p \v 4 Chequie uni Pedro lubeella lu ye nú unga, enze'e uyalla ni' bene ze'e, nu unilla: \p \v 5 ―Chenu nzua eyeche Jope, nu rnacua lu Diose, che ulle'ca xi neca nú uni xcala'a, nu ulañia nú rnaa xi rnaa tucu laquie llene, nú nze'ta laca enza liñibe nu naca'cuu dacu lli'i nu uriñae hasta elu nzua. \v 6 Chequie ubi'ya nze'ca xi nu' liñi laquie llene ze'e, nu ulañia bee nañi dañi enu nelachi, cuna bee nañi enu nzucu tacu cuchiu', cuna bee be'la cuna bee nañi enu rcuecu'. \v 7 Nu ubenea tucu chii nú uni: “Pedro, utsuli, uti tatse bee nañi cua' aculu.” \v 8 Che ucuaquia: “A'a, Detá, xne leca xunga udacua beenú necha rnaa lunú la yala acu bee bene.” \v 9 Nu uni zeca chii ze'e lua stucu bese desde liñibe: “Lunú uquieela Diose la hualeelu nucua' nú necha rnaa.” \v 10 Chenu unga nucua' chuna bese, che uquie zeca ye bee nucua' liñibe. \v 11 Le'ca hora ze'e uriña chuna bee niyu elu nzucua'a, nze'ta bee bene quie' desde eyeche Cesarea nze'ta la'na beella li'á. \v 12 Nu uni Espíritu Santo lua nú chenua li'ibeella sin nú za' arquia. Le'ca uya'nua xu'cu bee sa'ahua enu nucua'a ca'a. Nu yeru uyu'uru liñi ni'i bene ze'e, \v 13 chequie uni bene ze'e luru nú xa ulube'lu tucu ángele' Diose lulla ni'lla, nu uni ángele ze'e lulla: “Uxe'la bee bene enu cha eyeche Jope para nú chetucu beella Simón enu le'ca lee Pedro, \v 14 li'illa nilla lulu xa tsila'alu, cuna ye bee bene ni'lu lu stula beella.” \v 15 Chenu uquixia nú unia lubeella, che uyucu arqui'beella Espíritu Santo, tucu nú ungae chenu uyucu arqui'rune. \v 16 Chequie ullu'cu' arquia bee stichia' Jesucristo chenu uninu: “Neli nú urinza Juan bee bene cuna inza, pero li'ihua rinzahua cuna Espíritu Santo.” \v 17 Nu nee nú uxe'la Diose Espíritu Santo nú uyucu arqui' beella tucu nú uyucu arquia'ahua chenu uyalí arquia'ahua Jesucristo, ¿enze'e ti necaa para nú cáa lunú rri'i Diose? \p \v 18 Chenu ubene' bee bene Jerusalén bedichia' cua', che né nia' beella lu Pedro, nu unibeella bedichia' nze'ca lu Diose, nú unibeella: \p ―¡Nee nediya'ahua nú le'ca nuu bee bene enu la neca bee bene Israel udete' Diose nú che'e arqui'beella equie cuenda' stula beella nu lu'cu beella elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose! \s Uchili arqui' bee bene eyeche Antioquía Jesucristo \p \v 19 Lulá nú unguuti bee bene Esteban, che uquixiebeei nú rtiliaca' beei bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, nu uri'chia letse bee bene'nu enza Fenicia, cuna enza Chipre cuna enza Antioquía. Nu ze'e udixiule'e beella bedichia' nze'ca' Jesucristo lubee bene Israel tsia. \v 20 Pero leta beella nchiñi chiucu chuna bee bene eyeche Chipre cuna bene eyeche Cirene, chenu uriña bee benequie' eyeche Antioquía udixiule'e beella bedichia' nze'ca' Jesucristo lubee bene enu la neca bee bene Israel. \v 21 Diose uri'i elietsa lubeella, che huaxi bee bene uyalí arqui' lunú rnibeella, nu uyalí arqui'beella Jesucristo. \p \v 22 Chenu ungabiya' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo eyeche Jerusalén nucua', uxe'la beella Bernabé hasta eyeche Antioquía. \v 23 Chenu uriñalla ze'e, chiqui' ñia utsu arqui'lla chenu ulañi'lla nú xa rri'i Diose elietsa lubee bene ze'e. Chequie unilla bezete' lubeella nu diquinu' arqui'beella chequiee beella stichia' Jesucristo. \v 24 Bernabé unga tucu bene nze'ca, chiqui' uri'i Espíritu Santo elietsa lulla nu neli nzeli arqui'lla Jesucristo. Enze'e huaxi bee bene uyalí arqui' Jesucristo. \p \v 25 Lu ze'elá uya Bernabé eyeche Tarso nzecua'nalla Saulo, nu chenu ullela'lla Saulo che unguya'lla li'illa eyeche Antioquía. \v 26 Ze'e ucua'a beella tucu lana cuna bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, nu uzete' beella huaxi bee bene. Nu eyeche Antioquía neca elu uquixie nú uhualee bee bene cristiano bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo. \p \v 27 Bee bichia ze'e chiucu chuna bee profeta enu rni Stichia' Diose uchiu'u beella eyeche Jerusalén para nú nzuebeella eyeche Antioquía. \v 28 Tucu beella enu lee Agabo, utsulílla lubee bene, nu equie cuenda' Espíritu Santo unilla nú aca biña diqui lu iliulabe, nu scua ungae lana nú unibiya' arre Claudio. \v 29 Chequie bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo enu nucua'a eyeche Antioquía, unibeella nú quiete'sa'beella dimi calutse nú nu' modo dete' cada tucua beella para nú ri'i beella elietsa lubee sa'beella enu nzeli arqui' Jesucristo enu nucua'a lu iliu Judea. \v 30 Nu scua uri'ibeella, che uxe'la beella dimi ze'e cuna Saulo cuna Bernabé para nú dete' beella dimi ze'e ya bee bene enu rnibiya' lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, lu iliu Judea. \c 12 \s Udu' bee bene Pedro ni'cu' nu unguutibeei Jacobo \p \v 1 Bee bichia ze'e uquixie arre Herodes nú uri'illa nú nehuana ulle'ca chiucu chuna bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo. \v 2 Nu unibiya'lla nú unguti Jacobo bichi Juan cuna espada. \v 3 Nu chenu ulañi' Herodes nú riu' arqui' bee bene Israel lunú uri'illa, che unibiya'lla nú una'tse bee bene Pedro. Nucua' unga bee bichia liñi nú racu bee bene Israel pá nú la nucha levadura. \v 4 Chenu una'tse bee bene Pedro nu udu' beei li'illa ni'cu'. Che unibiya' arre Herodes lu tacu texcua'a bee sundado para nú ri'i ucu beei ru'u ni'cu', cada texcua'a bee sundado ze'e neca tacu beei. Xne uri'illa elliebacu' nú dete'lla Pedro lubee bene eyeche ze'e chenu dete eliñi baxcu. \v 5 Enze'e uri'i ucu beei Pedro chenu nchiñilla ni'cu', pero ye bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo la tsuxe beella nú siquiee beella, cuna nú rnacu' beella lu Diose equie cuenda'lla. \s Uhua Diose Pedro ni'cu' \p \v 6 Le'ca rula' ze'e chenu uye'e luyuu stucu bichia para nú lube' Herodes Pedro lubee bene eyeche ze'e, ra'tse Pedro nuxu labe chiucu bee sundado, nu naca'culla cuna chiucu cadena, nu texcua'a bee sundado rriucu ru'u ni'cu'. \fig 50 Angel frees Peter from prison|CN01953B.TIF|COL|||Hechos 12:6\fig \v 7 Nu tu'natsia uriña tucu ángele' Diose nu uyu'ullie'e liñi ni'cu'. Nu chu ucuñi ángele ze'e cue'tse Pedro para nú huañilla, nu uni ángele ze'e lulla: \p ―Yexetsia uzetee. \p Hora ze'e uzana' cadena nú naca'cuu ya Pedro. \v 8 Nu uni ángele ze'e lulla: \p ―Ulli'cacuuta' xla'culu nu uquie'e luculu. Chenu uri'i Pedro scua, che uni ángele ze'e lulla: \p ―U'tu' capa'lu nu utequiee li'á. \p \v 9 Nu chu uchiu'u Pedro nzequiee ángele ze'e, pero la ri'illa beya' tunu neli nú rri'i ángele ze'e. Xne secalla nú rnitsia xcala'lla. \v 10 Nu udete beella lu texcua'a bee sundado, cheelá udete beella lu texcua'a bee sundado, chenu uriñabeella ru'u puerta ni'cu' para nú chiu'u beella ru'u inziu, e'cu puerta ze'e uya'lane. Nu uchiu'u beella, nu chenu uriñabeella squiña inziu ze'e, ze'e utsana' arqui' ángele ze'e Pedro. \p \v 11 Chequie uri'illa beya' nú neli lunú secalla scua, nu unilla: \p ―Nee nediyaa nú uxe'la Diose ángele'nu para nú utsila'anu li'á lu Herodes, cuna lu ye nú niarqui' bee bene Israel ri'inu li'á. \p \v 12 Chenu uri'i Pedro beya' nú necane scua, che chu nzalla ni' María, na' Juan, enu le'ca lee Marcos, elu nucua'a huaxi bee bene neyete' sa' rnacu' lu Diose. \v 13 Chenu uchichi Pedro ru'u puerta, che uchiu'u tucu una'a e'ne enu lee Rode para nú nzebi'yanchu ti enu xichi ze'e. \v 14 Pero chenu uyulunchu chi Pedro, chiqui' ñia utsu arqui'nchu, che luhuare nú xa'lanchu ru'u puerta chu'ulla a'la uyecaxu'unchu uya tixiule'enchu nú Pedro nzu ru'u puerta. \v 15 Nu uni bee bene ze'e lunchu: \p ―¡Ichia lucu secalu! \p Pero chiuca utsuta' Rode nú neli nú necalla Pedro. Nu uni beella lunchu: \p ―Laca li'illa, talabese neca nucua' ángele enu rri'i elietsa lulla. \p \v 16 Pero chu xichila Pedro ru'u puerta, chequie chenu uxa'la beella ru'u puerta, hasta ulliqui beella chenu ulañi'beella li'illa. \v 17 Nu uri'i Pedro seña lubeella nú zaca beella, che udixiule'ella nú xa uhua Diose li'illa ni'cu', nu unilla lubeella: \p ―Scua udixiule'ehua lu Jacobo, cuna lu ye bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo. \p Cheelá uchiu'ulla nu nzalla stucu luhuare. \p \v 18 Chenu uye'e luyuu, ni' la ri'i bee sundado beya' xa ri'ibeei xne né acabiya' beei xa uchiu'u Pedro ni'cu'. \v 19 Chequie unibiya' Herodes nú checua'na bee sundado Pedro, pero ne llela' beei li'illa. Chenu ulaxu nú unidichia' Herodes lubee sundado xa unga nú uchiu'u Pedro ni'cu', unibiya'lla nú ati bee sundado ze'e. Che uchiu'u Herodes Judea nu nzalla eyeche Cesarea zuculla. \s Unguti Herodes \p \v 20 Ulee Herodes lubee bene eyeche Tiro cuna lubee bene eyeche Sidón, pero unga tucu necatse bee bene ze'e para nú che nibeei lulla. Nu chenu uri'ibeei ana nú rquiete' beei bene enu lee Blasto, tucu bene' arre Herodes, che uni Blasto ze'e lu cuenda' beei lu arre Herodes nú la ria'lla xu cuna li'ibeei, xne li'illa rnibiya'lla diqui bee luhuare elu nze'ta bee elubacu nú racubeei. \v 21 Chequie utsa'na Herodes tucu bichia nú bedichia'nulla li'ibeei, chenu uriña bichia ze'e ungutulla xucu fiñulla, nu uzuculla lu xleta elu rnibiya'lla nu uquixiella nú unilla lubeei. \v 22 Che uquixie bee bene ze'e nú urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Tucu diose neca enu rni, nu la ni tucu bene! \p \v 23 Hora ze'e uri'i tucu ángele' Diose nú unga riti Herodes, udacu bee berecu' li'illa nu ungutilla. Xne uyu'u arqui' Herodes nú zucu' ayaa bee bene li'illa, luhuare nú zucu' ayaalla Diose. \p \v 24 Pero Stichia' Diose chu nze ri'chia letsela diqui bee luhuare, nu diqui bee luhuare chu nze dalalá bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo. \p \v 25 Chequie chenu ula'xu Bernabé cuna Saulo lunú riala ri'ibeella eyeche Jerusalén, ubenchila' beella eyeche Antioquía cuna Juan, enu le'ca lee Marcos. \c 13 \s Bese rluti nú uya Bernabé cuna Saulo nu udixiule'e beella Stichia' Diose \p \v 1 Leta bene' Jesucristo enu nucua'a eyeche Antioquía nucua'a bee profeta, cuna bee ulaxcuela enu udixiule'e Stichia' Diose. Leta beella nzu Bernabé, Simón (enu le'ca lee enu natsa), cuna Lucio enu neca bene eyeche Cirene, cuna Saulo cuna Manaén (enu tucutse uru'cunu arre Herodes enu unibiya' Galilea). \v 2 Tucu bichia nú né acu beella diqui nú rnacu' beella lu Diose, che uni Espíritu Santo lubeella: \p ―Ucañihua Bernabé cuna Saulo para nú ri'ibeella riña' nú niarquia nú ri'ibeella. \p \v 3 Chenu ulaxu nú udete'beella bichia nú la acu beella, diqui nú rnacu' beella lu Diose, chu uricu' beella ya beella equie Bernabé cuna Saulo para nú ri'i Diose elietsa lubeella, nu uni bee bene ze'e lubeella chenu nziue beella. \s Udixiule'e Bernabé cuna Saulo Stichia' Diose lu iliu Chipre \p \v 4 Che uxe'la Espíritu Santo Bernabé cuna Saulo lu eyeche nú lee Seleucia. Nu ze'e uyu'u beella liñi barco nu nzuella luyuu nú lee chipre nú netse lu inzatu'. \v 5 Chenu uriña beella lu iliu Chipre, chequie eyeche Salomina uquiexie beella nú rixiule'e beella Stichia' Diose liñi indu' bee bene Israel enu nucua'a ze'e, le'ca unguya' beella Juan para nú ri'illa elietsa lubeella. \v 6 Chenu nzuebeella diqui lu iliu Chipre, che uriña beella eyeche nú lee Pafos, eyeche ze'e uchu'u beella tucu bene Israel enu lee Barjesus, li'illa necalla tucu uliñi nu sequienulla bee bene nu rnilla nú necalla tucu profeta' Diose. \v 7 Barjesus quie' neca bene' Sergio Paulo enu neca gobernador lu iliu Chipre, nu chiqui' recalla. Unibiya'lla nú ye'ta Bernabé cuna Saulo, xne niarqui'lla nu yene'lla Stichia' Diose. \v 8 Pero uliñi quie' dialu griego leella Elimas, niarqui'lla nú cálla nú chili arqui' Sergio Paulo Stichia' Diose. \v 9 Chequie Saulo enu le'ca lee Pablo, chiqui' nzu Espíritu Santo cuna li'illa, nu ubi'yalílla lu Elimas, \v 10 nu uni Pablo lu Elimas: \p ―¡Lli'ñi beze'lu lee, puro eluquichia' rnilu, nu puro lunú necha neca rri'ilu, ni' tucu nú neca nze'ca la yu' arqui'lu! ¿Hasta xunga tsana'lu nú chequiee bee bene inziu' Diose nú neli neca? \v 11 Nee dete' Diose castiya li'ilu nu quie' lulu, nu la bi'ya'lu ellie'e bichia tucu tiembu. \p Hora ze'e ucabelí lu Elimas nu la biya'illa nu rla'nalla enu na'tse yalla, xne la bi'ya'lla. \v 12 Chenu ulañi' gobernador Sergio Paulo nucua', uchili arqui'lla stichia' Jesucristo. Nu chiqui' uyanuu arqui'lla equie cuenda' stichia' Jesucristo nú sete' beella. \s Uriña Pablo cuna Bernabé lu iliu Pisidia \p \v 13 Chequie Pablo cuna bee bene enu nuulla uyu'u beella liñi barco eyeche Pafos nu nzuebeella enza lu eyeche Perge nú nchiucu' lu iliu Panfilia. Ze'e utsa'na Juan Marcos li'ibeella nu ubenchila'lla eyeche Jerusalén. \v 14 Lu ze'elá uchiu'u beella eyeche nú lee Perge nu nzuebeella eyeche Antioquía nú nchiucu lu iliu Pisidia. Chenu uriña bichia nú sulachi bee bene Israel, uyu'u beella liñi indu' beei nu chu uzucu beella liñi indu ze'e. \v 15 Chequie chenu ulaxu nú ungula bene lu ichi' nú uquie'e Moisés cuna beenú uquie'e bee profeta, bee bene enu rnibiya' liñi indu ze'e unibeei lu Pablo cuna lu Bernabé: \p ―Tunu nu' nú niarqui'hua nihua para nú nihua bezete' lubee bene nu' modo nihuane nee. \p \v 16 Che utsuli Pablo nu uri'illa seña lubeella nú zaca beella, nu unilla lubeella: \pi ―Bee bene Israel, cuna yehua bee enu rcua'na nú huañi tucu nú niarqui' Diose, uquie'e diacahua nú nia luhua. \v 17 Diose'ahua lia'ahua enu neca bee bene Israel, li'inu ucañinu bee bene'ahua enu udetela, nu uri'inu nú udala beella nu unga huaxi beella chenu ucua'a beella xi neca bee bene rene Egipto, chequie cuna poder'nu uhuanu li'ibeella Egipto. \v 18 Nu uriqui' Diose li'ibeella lunú uri'ibeella diqui chiu'a lana chenu ucua'a beella lu dañi achi, \v 19 nu unitilu Diose achi bee nación nú uricu lu iliu Canaán para nú udete'nu yuu ze'e lubee bene'ahua enu udetela. \v 20 Nucua' unga diqui tacu ayu'u arula' lana, cheelá udu' Diose bee juece para nú nibiya' lubeella. Nu profeta Samuel unga último juece lubeella. \v 21 Cheelá unacu' beella nú chu'u tucu arre enu nibiya' lubeella, che ucañi Diose arre Saul para nú nibiya' lubeella diqui chiu'a lana, li'illa ungalla lliana' bene enu lee Cis, enu nze'ta leta famili' Benjamin. \v 22 Nu chenu unguti arre Saúl, che ucañi Diose arre David, nu uninu: “Ulañilá nú David, lliana' Isaí nehuañilla tucu nú niarquia, nu li'illa ri'illa lu ye nú niarquia nú ri'illa.” \v 23 Nu nee, tucu nú uni Diose nú le'ca leta bee famili' arre David quie' uchiu'u Jesuse enu uxe'la Diose para nú tsila'anu bee bene Israel lu cuenda' stula beella. \v 24 Ante nú riña Jesuse, udixiule'e Juan Bautista lu ye bee bene Israel nú rqui'ña nú che'e arqui'beei lu stula beei, nu rinza beei. \v 25 Nu chenu nze'ta axula nú ati Juan, unilla: “La necá Cristo tucu nú nzeli arqui'hua. Pero chenu riñanu ni' lucunu la yala nú hua xne máse neca equienu luquela li'á.” \pi \v 26 ’Nee ye'ahua enu nzela'ahua lubee famili' Abraham, cuna yehua enu rcua'na nú huañihua tucu nú niarqui' Diose para lia'ahua neca stichia'nu nú rixiule'e nú xa tsila'a Jesucristo lia'ahua lu cuenda' dula. \v 27 Pero bee bene eyeche Jerusalén cuna bee usticia' beella lá chulubeella Jesucristo tucu nú riala nú chulu beella li'inu nu le'ca la ri'ibeella beya' xi rni Stichia' Diose nú uquie'e bee profeta nú rula beella liñi indu bichia nú sulachi beella nu le'ca li'ibeella unguti beella Jesucristo. Nu scua uyalu tucu nú niquie lu ichi' Stichia' Diose. \v 28 Añinzuca nú lecaxi equiya ulu'cu Jesucristo, pero unite'ca beei lu Pilato nú unibiya'lla nú ungutinu. \v 29 Chenu ulaxu luye nú uri'inubeella li'inu tucu nú nequiee lu ichi' Stichia' Diose equie cuenda'nu. Che uya bee bene enu ulaca cuerpo'nu lu cruse nu uyaca'chi' beella cuerpo'nu. \v 30 Pero uri'i Diose nú uhuañi zecanu. \v 31 Nu huaxi bee bichia ulube'lunu lubee bene enu uyanzenu li'inu chenu uchiu'unu Galilea nu nzanu Jerusalén, nu nee neca bee bene ze'e enu rixiule'e equie cuenda'nu lubee bene. \pi \v 32 ’Enze'e, li'iru le'ca rixiule'eru bedichia' nze'ca cua' luhua tucu nú ucuaqui u'na Diose lubee bene'ahua enu udetela. \v 33 Li'inu utsa'alulanu nucua' lua'ahua nu nzela'ahua leta famili' beella, utsa'alunu stichia'nu chenu uhuañi zeca Jesuse, tucu nú niquie lu salmo rrucu elu rni: “Li'ilu necalu Lli'ñia nu desde nee rlu'culu nú rnibiya'lu tucu nú rnibiya'a.” \v 34 Diose uni nú ri'inu nú huañi zeca Jesucristo, nu leca' xunga atinu tucu nú niquie lu ichi' Stichia' Diose elu rni: “Li'á ri'á nú cha nze'ca lu cuenda'hua tucu nú ucuaqui u'naa lu David.” \v 35 Nu le'ca nu' stucu parte lu ichi' stichia'a elu rni: “Li'ilu la tsana'lu nú uchu cuerpo' Lli'ñilu enu la lu'cu dula.” \v 36 Nee, bedichia' quie' la nine equie cuenda' David, xne chenu ulaxu nú unibiya'lla lubee sa'lla tucu nú uni Diose lulla nú nibiya'lla tiembu ze'e, chequie ungutilla nu uhuachi'lla nu unguchu' cuerpo'lla. \v 37 Pero cuerpo' Jesucristo enu uri'i Diose nú uhuañi zeca, lá uchu cuerpo'nu. \v 38 Enze'e bee sa'a, rixiule'eru luhua para nú ri'ihua beya' nú equie cuenda' li'inu nu' nú rri'i Diose perdona stula'ahua. \v 39 Ye bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo neca perdonala ye stula beella nú leca modo nú aca perdona, añinzuca nú uri'ibeella tucu nú rnibiya' ley nú udete' Diose lu Moisés. \v 40 Enze'e ubi'yahua li'ihua para nú la zecahua tucu nú uquie'e bee profeta, chenu uquie'e beella nú unibeella: \q2 \v 41 Uzu'cu' diacahua li'ihua enu sequichia' stichia'a. \q2 Uyanu arqui'hua nú unitiluhua, \q2 xne bee bichia nú nehuañihua ri'á beenu hasta \q2 li'ihua la chili arqui'hua, \q2 añinzuca nú nu' bee enu, \q2 ixiule'e bee nucua' luhua. \p \v 42 Chenu uchiu'u Pablo cuna Bernabé liñi indu' bee bene Israel ze'e, nu bee bene enu la neca bee bene Israel uziquiee beei lu Pablo para nú chenu riña zeca bichia nú sulachi bee bene Israel cha zecalla ixiule'ella tucu nú unilla lubeei bichia ze'e. \v 43 Chenu uchiu'u bee bene liñi indu ze'e huaxi beella uyaquie Pablo cuna Bernabé, sianu neca beella bee bene Israel urre bee bene rene enu rlu'cu ula'na lu Diose, tucu nú rlu'cu bee bene Israel ula'na lu Diose. Nu uni Pablo cuna Bernabé lubeella nú tsúta' arqui'beella lunú nziquie beella inziu' Diose li'inu enu seca li'ibeella. \p \v 44 Chenu ulaxu xmana, bichia nú sulachi bee bene Israel, casi ye bee bene eyeche ze'e uyetesa'beei para nú ubene' beei Stichia' Diose. \v 45 Pero chenu ulañi' bee bene Israel bee beneañi enu neyete'sa' ze'e, chequie uyee arqui'beei nu uquixiebeei nú se'ta beei nú rnibeei bedichia' nú necha neca lu Pablo. \v 46 Chequie sin nú lliqui Pablo cuna Bernabé ucuaqui beella lubeei nú unibeella: \p ―Rlutilá luhua riala nú dixiule'eru bedichia' nze'ca' Diose, li'ihua enu neca bee bene Israel, pero nee la niarqui'hua nú yene'huane, chequie le'catsia li'ihua rri'ihua nú la yalahua elu nehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. Nu nee nze tixiule'eru bedichia' nze'ca cua' lubee bene enu la neca bee bene Israel. \v 47 Xne scua unibiya' pa'ru Diose chenu uninu tucu parte lu stichia'nu elu rni: \q Udu'a li'ilu xi neca ellie'e lubee bene enu la neca bee bene Israel, \q para nú chetixiule'elu lu ye bee bene iliulabe nú xa tsila'a beella. \p \v 48 Chenu ubene' bee bene enu la neca bee bene Israel nucua', che chiqui' ñia utsu arqui'beei nu uquixiebeei unibeei nú neca nze'ca bedichia' nze'ca' Diose. Nu ye bee bene enu riala elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose uchili arqui'beella stichia'nu. \v 49 Scua ungabiya' bee bene Stichia' Diose diqui lubee iliu ze'e. \v 50 Pero bee bene Israel udu' beei arqui' bee una'a enu siempre se indu nu neca equie beella eyeche ze'e, cuna lubee niyu enu neca equie para nú utiliaca' beei Pablo cuna Bernabé hasta nú uhuabeei li'ibeella lu iliu ze'e. \v 51 Nu chu uri'qui Pablo cuna Bernabé yu be'cha' cuchiu' beella xi neca seña nú ne zucu' bee bene ze'e stichia' beella, nu chu nzuebeella eyeche nú lee Iconio. \v 52 Pero bee bene enu uyalí arqui' Jesucristo chiqui' ñia nzu arqui'beella nu chiqui' nzu Espíritu Santo cuna li'ibeella. \c 14 \s Uriña Pablo cuna Bernabé eyeche Iconio \p \v 1 Chenu nzucu Pablo cuna Bernabé eyeche Iconio, uya beella liñi indu' bee bene Israel, nu uzete' beella bedichia' nze'ca' Jesucristo lubee bene nu huaxi bee bene uyalí arqui' li'inu, masia nú neca beei bee bene Israel, urre la neca beei bene Israel. \v 2 Pero bee bene Israel enu la chili arqui' li'inu, udu' beei arqui' bee bene enu la neca bee bene Israel para nú uquixiebeei nú uri'ibeei elliebacu' nú necha neca lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo. \v 3 Pero añinzuca nú ungae scua uya'na bee apóstol ze'e huaxi tiembu. Nu sin nú lliqui beella udixiule'e beella stichia' Jesucristo xne nzeli arqui'beella li'inu, nu li'inu udete'nu poder lubeella nú uri'ibeella huaxi bee milagro cuna beelá beenú uri'ibeella para nú lañi' bee bene nú neli nú rnibeella lunú neca cuenda' Diose. \v 4 Pero bee bene eyeche ze'e ule'e sa'beei nu unga chiucu texcua'a beei, texcua'a beei nzu chu' bee bene Israel nu texcua'a beei nzu chu' bee apóstol. \v 5 Chequie sia bee bene Israel urre sia bee bene enu la neca bee bene Israel unga tucu necatse beei cuna bee usticia para nú quiexu beei Pablo cuna Bernabé nu du' beei quie li'ibeella. \v 6 Pero chenu uri'i Pablo cuna Bernabé beya' nucua', chu nzuebeella eyeche Listra cuna eyeche Derbe, nú nchiucu' lu iliu Licaonia, cuna lubeelá bee eyeche nú nchiucu' enza ze'e, \v 7 uyatixiule'e beella bedichia' nze'ca' Jesucristo lubee bene. \s Udu' bee bene quiee Pablo eyeche Listra \p \v 8 Lu eyeche Listra uhuañi tucu niyu enu laca tse nu leca xunga utsella xne necuxulla desde nú ungulalla nu nzuculla ze'e, \v 9 riene'lla lunú rni Pablo, chenu ulañi' Pablo li'illa ulañi' Pablo nú nzeli arqui'lla para nú yeca'lla. \v 10 Nu juerte uni Pablo lulla: \p ―¡Utsuli nu neli utsu! \p Hora ze'e utetsalla nu utsulílla nu uquixie seella. \v 11 Chenu ulañi' bee bene lunú uri'i Pablo, uquixiebeei nú rixiali beei cuna dialu Licaonia nú unibeei: \p ―¡Bee diose enu neca xi neca bene ulaca elu nellua'ahua! \p \v 12 Nu unibeei nú Bernabé neca diose Jupiter nu Pablo neca diose Mercurio, xne li'illa neca enu rni lubeei. \v 13 Nu ru'u eyeche ze'e elu riu'u bee bene nzucu indu' diose Jupiter. Chequie ule'ya enu nzucu indu ze'e uyayulla bee u'na' cuna bee quiee lu Pablo cuna lu Bernabé. Nu ule'ya ze'e cuna ye bee bene enu nuulla uniarqui'beella nú úti beella bee u'na' ze'e para nú dete' beella ula'na lubee apóstol. \v 14 Pero chenu uri'i Pablo cuna Bernabé beya' nucua', chu utsa beella xucu beella nu uyu'u xu'u beella leta bee bene ze'e nu rixiali beella nú unibeella: \p \v 15 ―¡Uzu'cu' diacahua! ¿Xinu rri'ihua scua? Li'iru necaru bene tucu nú necahua. Nu nucua'tsia nzelaru para nú niru luhua nú tsana' arqui'hua lunú rri'ihua xne lecaxi zibi' bee nucua'. Mejora uchili arqui'hua Diose enu nehuañi, enu ureche' liñibe cuna iliulabe cuna inzatu' cuna ye beenú nu' lubee. \v 16 Hua'tu utsana' Diose nú uri'i bee bene tucu nú niarqui'tsia beei, \v 17 pero añinzuca nú necane scua, leca xunga utsacu' arqui' Diose lunú ti necanu equie beenú neca nze'ca rri'inu. Xne li'inu necanu enu rliqui' quiu cuna bee ula'cu nu le'ca li'inu rliqui'nu nu rda'cua'ahua para nú ñia tsu arquia'ahua. \p \v 18 Chenu uni Pablo cuna Bernabé scua lubeella, chiqui' neriña' uri'ibeella ana lubee bene ze'e nú ne uti bee bene ze'e u'na' xi neca u'na lubeella para nú alu'cu beei ula'na lubeella. \p \v 19 Pero chiucu chuna bee bene Israel enu nucua'a eyeche Antioquía cuna eyeche Iconio, chenu uriña beei eyeche Listra uri'ibeei ana udu' beei arqui' bee bene eyeche ze'e. Chequie udu' beei quiee Pablo nu uri'ibeei elliebacu' nú ungutila Pablo nu uya xa' beei li'illa nu uhuabeei li'illa hasta ru'u eyeche ze'e. \v 20 Pero chenu uyetesa' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo abenchila' elu nuxu Pablo, che udete'lla ellie'e nu utsulílla nu uyu'u zecalla eyeche ze'e. Nu stucu bichia uchiu'lla cuna Bernabé nu nzuebeella eyeche Derbe. \p \v 21 Chenu ulaxu nú udixiule'e beella stichia' Jesucristo eyeche Derbe elu huaxi bee bene uyalí arqui' Jesucristo, che ubenchila' zeca beella eyeche Listra cuna eyeche Iconio cuna eyeche Antioquía. \v 22 Bee eyeche cua' udu' beella ana arqui' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, nu unibeella lubee bene ze'e nú tsuta' arqui'beella lunú nzeli arqui'beella li'inu, xne chiqui' nehuana zeca bee bene para nú chu'u bee bene elurnibiya' Diose. \v 23 Nu le'ca cada tucua bee eyeche ze'e ucañi beella tucu bene enu nibiya' lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, nu chenu ulaxu nú udete'beella bichia nú la acu beella equie nú rlu'cu beella ula'na lu Diose, cuna nú unacu' beella lunu nu chu utsa'na beella li'ibeella ya Jesucristo enu nzeli arqui'beella. \s Ubenchila' zeca Pablo cuna Bernabé eyeche Antioquía nú nchiucu' lu iliu Siria \p \v 24 Chenu udete Pablo cuna Bernabé lu iliu Pisidia, uriña beella lu iliu Panfilia. \v 25 Chequie udixiule'e beella Stichia' Diose eyeche Perge. Nu nzuebeella lu eyeche Atalia. \v 26 Ze'e uyu'u beella liñi barco para nú nzuebeella eyeche Antioquía ze'e utsa'na beelá bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo li'ibeella ya Diose para nú ri'inu elietsa lubeella nú chetixiule'e beella stichia'nu. Nu riña' cua' neca nú ula'xu beella rri'ibeella nee. \v 27 Chenu uriñabeella eyeche Antioquía, uquiete'sa' beella bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo nu unibeella lubee bene ze'e lu ye nú uri'i Diose cuna li'ibeella, cuna nú uri'inu elietsa nú nzeli arqui' bee bene enu la neca bee bene Israel Jesucristo. \v 28 Ze'e uya'na Pablo cuna Bernabé huaxi tiembu nu ucua'a beella cuna bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo eyeche ze'e. \c 15 \s Uyetesa' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo Jerusalén \p \v 1 Bee bichia ze'e uriña chiucu chuna bee bene Judea eyeche Antioquía. Nu uquixiebeei unibeei lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo nú tunu la quie seña li'ibeella tucu nú rnibiya' ley' Moisés leca modo tsila'a beella lu cuenda' stula beella. \v 2 Chequie Pablo cuna Bernabé chiqui' unixuu beella cuna bee benecua', luze'elá ucañi bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo Pablo cuna Bernabé cuna xiucu xuna bee bene para nú uya beella Jerusalén, uya ni'i beella lubee apóstol cuna lubee bene enu rnibiya' lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo para nú bi'ya beella xa aca equie cuenda' nucua'. \p \v 3 Nu udu'nziu bee bene eyeche Antioquía enu nzeli arqui' Jesucristo li'ibeella para nú chue beella. Chenu nzuebeella udete beella lu iliu Fenicia cuna lu iliu Samaria, nu udixiule'e beella lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo enu nucua'a enza ze'e. Nu bee bene enu la neca bee bene Israel nzelila arqui'beella Stichia' Diose. Nu ye bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo enu nucua'a enza ze'e, chiqui' ñia utsu arqui'beella chenu ubene'beella nucua'. \p \v 4 Chenu uriña Pablo cuna bernabé Jerusalén, uyucu nze'ca bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo li'ibeella cuna bee apóstol cuna bee bene enu rnibiya' lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, che ubedichia'nu Pablo cuna Bernabé li'ibeella lunú uri'i Diose lubeella. \v 5 Pero chiucu chuna bee fariseo enu nzelíla arqui' Jesucristo, utsulíbeei nú unibeei: \p ―Bee bene enu la neca bee bene Israel enu nzelíla arqui' Jesucristo rqui'ña nú quiee seña nú rquie bee bene Israel li'ibeella, nu rqui'ña nú ri'ibeella beya' nú zucu' beella ley' Moisés. \p \v 6 Chequie uyetesa' bee apóstol cuna bee bene enu rnibiya' lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo para nú bi'ya beella xa ri'ibeella lu cuenda' nucua'. \v 7 Lunú chiqui' ubedichia' beella equie cuenda' nucua', utsuli Pedro nu unilla: \p ―Bee sa'a enu nzeli arquia'ahua Jesucristo, li'ihua nediya'hua nú hasta hua'tu ucañi Diose li'á letahua para nú nzetixiule'a bedichia' nze'ca' Jesucristo lubee bene enu la neca bee bene Israel para nú chili arqui'beella li'inu. \v 8 Nu Diose enu nu'lu arqui' ye bee bene, ulube'nu nú neca beella bee bene'nu equie nú udete'nu Espíritu Santo lubeella tucu nú uliqui'nue luru, \v 9 tucutse rri'i Diose luru cuna lubeella, xne tucu nú uri'inu perdona stularu le'ca esquie uri'inu perdona stula beella equie nú nzeli arqui'beella Jesucristo. \v 10 Nee, ¿xiquie nú la zucu'hua lunú rni Diose nu rnibiya'hua nú zucu' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo nú rni ley' Moisés, nu ni' li'iru nu ni'bee benea'ahua enu udetela, né aca beella azucu'beella ley cua'? \v 11 Li'iru nediya'ru nú utsila'alaru lu dula tucu nú utsila'a Diose li'ibeella, equie nú neca nze'ca nú uri'i Jesucristo enu rnibiya' lua'ahua. \p \v 12 Chequie uzaca ye beella nu uzucu' diaca beella lunú rni Pablo cuna Bernabé lu ye bee milagro nú uri'ibeella lubee bene enu la neca bee bene Israel, equie poder nú rlu'cu Diose. \v 13 Chenu ulaxu nú unibeella, chequie le'ca uni Jacobo: \pi ―Bee sa'a enu nzeli arquia'ahua Jesucristo, uzucu' diacahua lunú nialuhua. \v 14 Simón Pedro unilalla lua'ahua nú xa uquixie Diose nú ucañinu bee bene enu la neca bee bene Israel para nú aca beella bee bene'nu. \v 15 Ye bee nucua' ungala tucu nú uquie'e bee profeta lu ichi' Stichia' Diose elu rni: \q2 \v 16 Lulá nú aca bee nucua', ri'á nú aca tucu necatse bee benea stucu bese tucu nú ungae chenu uhuañi David. Nu aca tucu necatse beella cuna beelá bee bene enu nehuañisca' nee, tucu nú uhuañi bee bene tiembu nú uhuañi David, \q2 nu equie cuenda' beella aca huaxi bee benea, \q2 \v 17 para nú cua'na ye bee bene nú zeca beella li'á, \q2 nu ye bee bene lu iliulabe cua'na beella nú zeca beella li'á, li'ibeella enu ucañia. \pi \v 18 Scua rni Diose enu rixiule'e ye bee nucua' lu ye bee bene hasta hua'tu. \pi \v 19 ’Enze'e li'á Jacobo rri'á elliebacu' nú la qui'ña nú ria'ahua juerza bee bene enu la neca bee bene Israel nú chequie beella lunú rni ley' Moisés, li'ibeella enu utsana' arqui' bee custumbre para nú nzequie beella inziu' Diose. \v 20 Nee neca nze'ca nú xe'lahua tucu ichi' lubeella nú la acu beella nú necale'ya lubee nú nzeli arqui' bee bene nú neca diose, nu la ri'ibeella eluhuexe nu la acu beella be'la' bee nañi enu la ti'chia rene chenu rati, nu la acu beella rene. \v 21 Scua nia'ahua lubeella, xne hasta hua'tu cada eyeche siempre nu' tucu bene enu sete' li'ibeella lunú xi rni ley' Moisés nú rula beella liñi indu' bee bene Israel bichia nú sulachi bee bene. \p \v 22 Chequie bee apóstol cuna bee bene enu rnibiya' lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, cuna ye beelá bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo unga tucunecatse beella nú ucañi beella bee bene leta beella para nú xe'la beella bee benequie' cuna Pablo cuna Bernabé eyeche Antioquía. Che ucañi beella Judas enu le'ca lee Barsabás, cuna Silas, li'ibeella enu neca equie leta bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo. \v 23 Nu uxe'la beella tucu carta cuna li'ibeella nú rni: \pi ‘‘Li'iru bee apóstol, cuna bee bene enu rnibiya' lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, cuna beela bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, ri'iru saludar li'ihua enu la neca bee bene Israel, pero neca sa'ahua lunú nzeli arquia'ahua Jesucristo, li'ihua enu nucua'a eyeche Antioquía, nu diqui lu iliu Siria, cuna Cilicia. \v 24 Li'iru ungabiya'la'ru nú uchiu'u chiucu chuna bee bene lachia'ahua nu rri'ibeei nú sa' arqui'hua cuna stichia' beei, che la ri'ihua beya' ta nú ri'ihua xne rnibeei nú rqui'ña nú quiehua seña nú rquie bee bene Israel, cuna nú ri'ihua tucu nú rnibiya' ley' Moisés pero lá dete'ru permiso nú ri'ibeei scua. \v 25 Enze'e uyetesa'ru nu uniru nú máse neca nze'ca nú cañiru chiucu chuna bee sa'ahua para nú ye'ta bi'ya beella li'ihua, cuna sa'ahua Pablo cuna Bernabé enu chiqui' se'ca'ahua, \v 26 li'ibeella enu la lliqui mase nú ati equie cuenda' nú sibi' beella lu Jesucristo enu rnibiya' lua'ahua. \v 27 Nu cuna li'ibeella xe'laru Judas cuna Silas, nu le'ca li'ibeella ixiule'e beella ye bee nucua' luhua. \v 28 Nu equie nú nzu Espíritu Santo cuna li'iru, uri'iru beya' nú la qui'ña nú nibiya'ru luhua nú xi ri'ihua, lunú rqui'ña nú ri'ihua neca, \v 29 nú la acuhua be'la' bee nañi enu rricu' bee bene lubee nú nzeli arqui' bee bene nú neca bee diose, nu la acuhua bee nañi enu la ti'chia rene chenu rati nu le'ca la acuhua rene nu la ri'ihua eluhuexe. Tunu ri'yahua li'ihua nú la ri'ihua ye bee nucua' che sí nehuañi nze'cahua lu Diose. Diose bi'ya li'ihua.” \p \v 30 Scua ungae, uxe'la beella carta cua' cuna tacu bene ze'e eyeche Antioquía. Ze'e uquiete'sa'beella bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo nu udete' beella carta cua' ya beella. \v 31 Chenu ungula beella carta ze'e, chiqui' ñia utsu arqui'beella equie bee bedichia' nze'ca nú rni lu carta ze'e. \v 32 Chequie Judas cuna Silas lunú le'ca rlu'cu beella nú reca beella para nú udete' beella Stichia' Diose lubee bene, xee unibeella lubee bene' Jesucristo cuna nú udu' beella ana arqui'beella cuna stichia' beella. \v 33 Chenu udete huaxi bee bichia nú nzucu Judas cuna Silas ze'e, chequie bee bene' Jesucristo enu nucua'a eyeche Antioquía ze'e udu' inza beella li'ibeella para nú benchila' zeca beella elu nucua'a bee sa'beella enu uxe'la li'ibeella nú unibeella lubeella: “Diose ri'i ucu li'ihua.” \v 34 Pero udu' arqui' Silas nú uya'nalla ze'e \v 35 Nu Pablo cuna Bernabé uya'nalá beella eyeche Antioquía, li'ibeella cuna beelá bee bene uzete' beella, cuna nú uyatixiule'e beella bedichia nze'ca' Jesucristo lubee bene ze'e. \s Bese rrucu nú uchiu'u Pablo nú nzetixiule'ella Stichia' Diose stucu eyeche \p \v 36 Chenu udete chiucu chuna bee bichia, che uni Pablo lu Bernabé: \p ―Cha'a chebi'ya' zeca'a bee sa'ahua enu nzeli arqui' Jesucristo bee eyeche elu uyatixiule'e lá stichia'nu para nú bi'ya'a xa nucua'a beella. \p \v 37 Bernabé niarqui' nú uya' beella Juan enu le'ca lee Marcos; \v 38 pero nézela Pablo nú a uya' beella Juan Marcos, xne chenu uya beella lu iliu Panfilia utsana' arqui'lla li'ibeella nu né chequiella li'ibeella. \v 39 Chequie ni' tuculla nu ni' stuculla né ya'na tucu necatse beella, nu utsana' arqui'sa'beella. Che unguya' Bernabé Marcos nu uyu'u beella liñi barco nu nzuebeella enza Chipre luyuu nú netse lu inzatu'. \v 40 Nu ucañi Pablo Silas nzenulla, nu utsa'na beelá bee bene' Jesucristo li'ibeella ya Diose para nú ri'iucunu li'ibeella. \v 41 Nu udete beella lu iliu Siria, cuna lu iliu Cilicia nu udu' beella ana arqui' bee bene' Jesucristo enu nucua'a enza ze'e. \c 16 \s Nzenu Pablo Timoteo nu Silas \p \v 1 Chenu uriña Pablo cuna Silas eyeche Derbe cuna eyeche Listra, ze'e uchu'u beella tucu bene enu nzeli arqui' Jesucristo, benequie' lee Timoteo nu necalla lliana' tucu una'a bene Israel enu le'ca nzeli arqui' Jesucristo, pero pa'lla neca bene griego. \v 2 Ye bee bene' Jesucristo enu nucua'a eyeche Listra cuna eyeche Iconio rnibeella nu rri'i nze'ca Timoteo. \v 3 Chequie uni Pablo nú uya'lla Timoteo, pero rluti uquieella seña nú rquiee bee bene Israel para nú lecaxi nii bee bene Israel enu nucua'a enza ze'e lu cuenda'lla, xne ye beei nediya' beei nú neca pa' Timoteo bene griego. \v 4 Nu lu ye bee eyeche elu uyabeella, udixiule'e beella lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo nú xa riala ri'i beella, tucu nú uni bee ápostol cuna bee bene enu rnibiya' lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo eyeche Jerusalén. \v 5 Scua unga nú utsuta' arqui' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo enu nucua'a enza ze'e, nu bichia por bichia udala bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo. \s Ulube'lu tucu bene Macedonia lu Pablo \p \v 6 Chequie né tsana' Espíritu Santo nú a ixiule'e beella Stichia' Diose enza Asia. Che udetetsia beella lu iliu Frigia cuna lu iliu Galacia, \v 7 nu uriñabeella enza Misia. Ze'e uri'ibeella elliebacu' nú chue beella enza lu iliu Bitinia, pero le'ca né zela Espíritu Santo nú a chaa beella enza ze'e. \v 8 Chenu udete beella enza Misia, uriñabeella eyeche Troas. \v 9 Rula' ze'e ulle'ca Pablo xi neca nú uni xcala'lla, nú ulañi'lla tucu bene enu nze'ta enza Macedonia nu nzulílla sequieella lu Pablo nú unilla: “Ye'talu enza Macedonia para nú ri'ilu elietsa luru.” \v 10 Hora chenu ulube'lu nucua' lu Pablo, uquieneru nú nza'aru enza Macedonia xne nediya'ru nú Diose neca enu rixia li'iru enza ze'e para nú chetixiule'eru bedichia' nze'ca' Jesucristo. \s Uriña Pablo cuna Silas eyeche Filipos \p \v 11 Nu uyu'ru liñi barco eyeche Troas nu nza'alíru enza Samotracia. Nu stuculá bichia uriñaru eyeche Neápolis. \v 12 Ze'e uchiu'uru nu nza'aru eyeche Filipos, eyeche quie' neca nú máse neca equie enza Macedonia. Pero Roma rnibiya' lu eyeche quie', ze'e uya'naru chiucu chuna bichia. \v 13 Nu tucu bichia nú sulachi bee bene Israel uchiu'uru ru'u eyeche ze'e, uya'aru tucu re'cu elu nediya'ru nú riete'sa' bee bene Israel para nú rnacu' beella lu Diose. Nu ze'e ullua'aru uniru bedichia' nze'ca' Jesucristo lubee una'a enu uyetesa' ze'e. \v 14 Tucu una'a ze'e lee Lidia, li'illa necalla bene eyeche nú lee Tiatira, nu rutilla laquie fiñu nú morado. Neli rlu'culla ula'na lu Diose nu sucu' diacalla lunú rni Pablo, nu uxa'la Diose elliebacu'lla para nú riene' nze'ca'lla lunú rni Pablo. \v 15 Che urinzalla cuna ye bee bene'lla nu uziquieella luru nú unilla: \p ―Tunu nzeli arqui'hua nú nzelíla arquia Jesucristo uteehua ne ya'nahua nia. \q Che uri'illa juerza li'iru nú uya'naru ni'lla. \p \v 16 Tucu bichia chenu nza'aru elu see bee bene rnacu' lu Diose, uchu'uru tucu una'a e'ne' enu nchiñi benechiqui' arqui'. Nu equie nú reca benechiqui' ze'e rri'inchu beya', nu rri'nchu ana huaxi dimi para bee bene enu utsii li'inchu para nú ri'inchu riña' cua'. \v 17 Nu chu nze'ta quienchu Pablo cuna li'iru nu rixialinchu nú rninchu: \p ―¡Bee benequie' sibi' beella lu Diose liñibe, nu rixiule'e beella luhua nú xa lu'cuhua nú tsila'ahua lu stulahua! \p \v 18 Scua uri'inchu huaxi bee bichia, hasta nú ullaca' Pablo lunú rri'inchu scua nu ubenchila'lla nu unilla lu benechiqui' enu nchiñi arqui'nchu: \p ―Equie poder nú rlu'cu Jesucristo li'á nibiya'a lulu nú chiu'ulu arqui' una'a e'ne' quie'. \p Hora ze'e uchiu'u benechiqui' ze'e arqui'nchu. \p \v 19 Pero chenu ulañi' bee bene enu rnibiya' lu una'a e'ne' ze'e nú la ria'nchu ana dimi para li'ibeei, chequie una'tse beei Pablo cuna Silas unguya'beei li'ibeella ru'u nilabe lubee usticia. \v 20 Chenu udete' cuenda beei li'ibeella lubee usticia unibeei: \p ―Bee bene Israel quie' chiqui' sureche beella bee bene lachia'ahua, \v 21 nu sete' beei bee custumbre nú leca modo ria'ahua nu la ria'ahua bee custumbre cua', xne neca'ahua bee bene Roma. \p \v 22 Chequie ye bee bene ze'e uri'i condra beei li'ibeella, nu unibiya' bee usticia nú chiu'u xucu Pablo cuna Silas para nú zete'che' beei li'ibeella. \v 23 Chenu ulaxu nú juerte uzete'che' beei li'ibeella, chu udu' beei li'ibeella ni'cu' nu unibiya' beei lu bene enu rriucu ru'u ni'cu' para nú ri'i ucu nze'ca bene ze'e li'ibeella. \v 24 Chenu ubene' bene enu rriucu ru'u ni'cu' ze'e nucua', che udu' bene ze'e Pablo cuna Silas hasta cuarto aquié xiña' ni'cu' ze'e nu ullica'cui cuchiu' beella cuna cadena lu tucu ba'ca nú nchiucu' ze'e. \p \v 25 Pero tucu ulela' rula', diqui nú rnacu' Pablo cuna Silas lu Diose cuna nú rula beella canto lunu. Chequie beelá bee bene enu nchiñi liñi ni'cu' ze'e riene' beei lunú rula beella. \v 26 Chequie tu'natsia uquixie nú unga tucu xú juerte nu ucuñi hasta simiendu' ni'cu' ze'e. Hora ze'e uya'la ye ru'u bee puerta' ni'cu' ze'e nu uye'che bee cadena nú naca'cuu ye bee bene enu nchiñi ze'e. \v 27 Chenu uzetee bene enu rriucu ru'u ni'cu' ze'e ulañi'lla nú ye ru'u bee puerta ni'cu' ze'e na'la, che uhualla espada'lla para nú nze utilla li'illa xne uri'illa elliebacu' nú ye bee enu nchiñi ni'cu' ula'ala. \v 28 Che juerte uni Pablo lulla: \p ―La útilu li'ilu xne yeeru nellua'aru ca'a. \p \v 29 Chequie unacu' bene enu rriucu ru'u ni'cu' ze'e tucu quii nu uyu'u xu'ulla liñi ni'cu' nu recatse'tse'lla xiquilla, uriñalla hasta lu Pablo cuna Silas nu utsulliquilla lubeella. \v 30 Nu chu uhualla li'ibeella eli'ya' nu unidichia'lla lubeella nú unilla: \p ―Detá uni'hua, ¿xi riala ria'a para nú ri'i Diose perdona li'á? \p \v 31 Nu ucuaqui beella lulla: \p ―Uchili arqui' Jesucristo enu rnibiya', che ri'i Diose perdona li'ilu cuna bee bene'lu. \p \v 32 Che unibeella stichia' Jesucristo lulla cuna lu ye bee bene enu nucua'a ni'lla. \v 33 Nu rula' ze'e bene enu rriucu ru'u ni'cu', uquieella bee elu nedi'qui' Pablo cuna Silas. Che chu urinzalla cuna ye bee bene'lla. \v 34 Nu unguya'lla li'ibeella ni'lla nu udete'lla nú udacu beella, nu chiqui' ñia nzu arqui'lla cuna bee bene'lla equie nú nzelíla arqui'beella Diose. \p \v 35 Chenu uye'e luyuu, uxe'la bee usticia bee sundado nú uyani'beei lu bene enu rriucu ru'u ni'cu' nú la'lla Pablo cuna Silas. \v 36 Chequie uni bene enu rriucu ru'u ni'cu' ze'e lu Pablo: \p ―Unibiya'la bee usticia nú la'a li'ihua nu' modo nú yuehua nee sin nú chenu arqui'hua. \p \v 37 Che uni Pablo lubee sundado ze'e: \p ―Li'iru necaru mero bene Roma nu udiñi beella li'iru ante lu ye bee bene, nu ni'teme' la zela beella nú aniru lubeella xa necane, nu udu' beella li'iru ni'cu'. Nu nee niarqui'beella nú la'a beella li'iru a'chi'tsia. ¡Leca modoe! Ye'ta li'i e'cu beella la'a beella li'iru. \p \v 38 Nu uya bee sundado ze'e udixiule'e bee nucua' lubee usticia, chequie ulliqui bee usticia ze'e chenu ubene' beella nú neca Pablo cuna Silas bene Roma. \v 39 Che uya bee usticia unacu' beella perdona lu Pablo cuna lu Silas, nu unibiya' bee usticia nú uchiu'u beella ni'cu' nu uni bee usticia ze'e lubeella nú chiu'u beella eyeche ze'e. \v 40 Chenu uchiu'u Pablo cuna Silas liñi ni'cu' ze'e uyabeella ni' Lidia. Nu chenu ulaxu nú udu' beella ana arqui' bee sa' beella enu nzeli arqui' Jesucristo, chu nzuebeella. \c 17 \s Lunú unga eyeche Tesalónica \p \v 1 Chenu nza Pablo cuna Silas, udete beella enza eyeche Anfípolis cuna enza eyeche Apolonia nu uriñabeella eyeche Tesalónica, elu nzucu tucu indu' bee bene Israel. \v 2 Tucu nú neca costumbre' Pablo, uyalla liñi indu ze'e chuna bichia nú sulachi beella, unilla Stichia' Diose lubeella. \v 3 Udixiule'ella nu ulube'lla lu ichi' Stichia' Diose lubeella elu rni nú rqui'ña nú nehuana zeca Jesucristo, nu chenu atinu huañi zecanu unilla lubeella: \p ―Le'ca li'i Jesuse enu rnia luhua nee, li'inu necanu Cristo. \p \v 4 Chequie chiucu chuna bee bene Israel ze'e uyalí arqui' lunú uni Pablo, nu uyetesa'beella cuna li'illa cuna Silas, le'ca huaxi bee bene griego enu rlu'cu ula'na lu Diose cuna huaxi bee una'a enu chiqui' neca equie uyalí arqui'beella Jesuse. \v 5 Pero bee bene Israel enu la chili arqui' Jesucristo, uye arqui'beei nu uquiete'sa'beei bee bene enu enzee labe inziu, nu bee bene ze'e uquiete'sa'beei beelá bee bene para nú tsureche beei bee bene. Nu uyu'u beei liñi ni' Jasón rla'na beei Pablo cuna Silas para nú huabeei li'ibeella nu tsu beei li'ibeella ante lu ye bee bene eyeche ze'e. \v 6 Pero lunú néllela' beei li'ibeella ze'e, che uxa'beei Jasón cuna xiucu xuna bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, nu uyayu beei li'ibeella lubee usticia, nu urixialibeei nú unibeei: \p ―Bee niyu enu rri'i nú rliu casi ye bee bene iliulabe uriñabeella ca'a, \v 7 nu ni' Jasón nucua'a beella. Li'ibeella cuna ye bee bene enu nzeli arqui' lunú rnibeella, la ri'i beella tucu nú rnibiya' ley' arre César. Xne rnibeella nú nu' stucu arre enu lee Jesús. \p \v 8 Chenu ubene' bee usticia cuna bee bene nucua', yelu elliebacu' uri'i beella. \v 9 Pero Jasón cuna beelá bee bene enu una'tse beei, chenu udixiu beella che ula'a bee usticia li'ibeella ni'cu'. \s Uriña Pablo cuna Silas eyeche Berea \p \v 10 Le'ca rula' ze'e, bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo uxe'la beella Pablo cuna Silas eyeche nú lee Berea. Chenu uriñabeella ze'e, uya beella liñi indu' bee bene Israel. \v 11 Bee bene Israel quie' máse uri'i nze'ca beella luquela bee bene enu nucua'a eyeche Tesalónica, nu chiqui' ñia nzu arqui'beella ubene'beella lunú uni Pablo, nu yeye'e rula beella sitichia' Diose para nú ri'i beella beya' tunu neli lunú rni Pablo. \v 12 Enze'e huaxi beella uyalí arqui'beella Jesucristo, nu le'ca huaxi bee enu neca griego uyalí arqui'beella li'inu, sia bee niyu nu sia bee una'a enu máse neca equie ze'e. \v 13 Nu chenu ungabiya' bee bene Israel enu nucua'a eyeche Tesalónica nú rixiule'e Pablo Stichia' Diose eyeche Berea, che uyatu' beei arqui' bee bene ze'e para nú lee bee bene ze'e lu Pablo. \v 14 Pero bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo né le'beella chu uxe'la beella Pablo enza ru'u inzatu'. Nu Silas cuna Timoteo uya'na beella eyeche Berea. \v 15 Nu bee bene enu uya tu'inza Pablo uyayu beella li'illa hasta eyeche Atenas liñi barco chenu ubenchila' zeca beella eyeche Berea unguya'beella resuna nú uxe'la Pablo para nú chu cha Silas cuna Timoteo elu nzuculla. \s Uriña Pablo eyeche Atenas \p \v 16 Diqui nú nzuquie Pablo nú riña Silas cuna Timoteo eyeche Atenas, chiqui' nehuana utsu arqui' Pablo chenu ulañi'lla nú nu' huaxi bee diose enu rlu'cu bee bene ula'na lu eyeche ze'e. \v 17 Enze'e, uya Pablo liñi indu' bee bene Israel para nú unilla lubee bene ze'e Stichia' Diose, cuna lubeelá bee bene enu rlu'cu ula'na lu Diose tucu nú rri'i bee bene Israel, nu yeye'e unilla lu titse bee bene enu xa'calla ru'u i'ya stichia'nu. \v 18 Le'ca unilla lu chiucu chuna bee bene enu nzequiee lunú uzete' bene enu lee epicúreos, cuna bee bene estoicos, che nu'beei enu uni: \p ―¿Xi equie rni benecua' nú chiqui' rni nucua' scua? \p Xiucu xuna beei uni: \p ―Pianu stichia' stucu bee diose rene rixiule'e nucua' unibeei. \p Unibeei scua xne lunú rixiule'e Pablo lubeei neca bedichia' nze'ca' Jesucristo, cuna nú unilla equie nú uhuañi zeca Jesucristo stucu bese. \p \v 19 Chequie unguya'beei Pablo tucu luhuare elu lee Areópago elu riete'sa'beei. Nu unidichia' beei lulla: \p ―¿Nu' modo ri'iru beya' xa neca bee bedichia' cuqui cua' nú nze'talu sete'lu li'iru ca'a la? \v 20 Xne puro beenú la ri'iru beya' rnilu luru, enze'e niarqui'ru ri'iru beya' xa neca bee nucua'. \p \v 21 Xne ye bee bene eyeche Atenas, cuna beelá bee bene rene enu nucua'a ze'e, siempre rri'ibeei scua, riu' arqui'beei nú rdete' beei bichia nú riene' beei cuna nú rdichia' beei lunú necuqui neca. \p \v 22 Chequie utsuli Pablo ante lu ye beei elu neyete'sa' beei ze'e, nu unilla lubeei: \pi ―Bee bene eyeche Atenas, lu ye nú ulañia uri'á beya' nú rlu'cuhua huaxi bee diose enu rlu'cuhua ula'na lu. \v 23 Nu chenu ri'ya elu rdete'hua ula'na lubee diose'hua, ulañia tucu ecu'cu elu niquie bee bedichia' nú rni: “Para Diose enu la chuluru.” Nu Diose cua' enu rlu'cuhua ula'na lu sin nú chuluhua li'inu, stichia'nu neca nú nzelatixiule'a luhua. \fig 51 Altar to the unknown God**|CN01998B.TIF|COL|||“Para Diose enu la chuluru”|Hechos 17:23\fig* \pi \v 24 ’Diose cua' ureche'e iliulabe cuna ye nú nu' lue, li'inu rnibiya'nu liñibe cuna lu iliulabe. La nzucunu liñi indu nú rreche' bee bene, \v 25 nu le'ca la qui'ñanu núti ri'i elietsa lunu, xne li'inu necanu enu lia rliqui' bii lua'ahua para nú huañia'ahua nu li'inu rliqui'nu elu nehuañia'ahua, cuna ye beenú rqui'ñia'ahua. \pi \v 26 ’Equie cuenda' tucutsia bene uri'i Diose nú udala bee bene lu iliulabe para nú huañi bee bene diqui lu iliulabe, nu utsa'nalanu nú calu lana huañi beei, cuna elu cua'a beei nu hasta calu luyuu nibiya' beei lu. \v 27 Para nú la'na beei Diose masia xi neca chenu rrila' ya bene nú rla'na bene xi rla'nalla para nú scua llela' beei li'inu. Añinzuca nú neli nú laca istu nzu Diose lu ye bee bene. \v 28 Xne equie cuenda' Diose nehuañia'ahua, nu equie cuenda' li'inu rcuñia'ahua nu se'ahua, nu equie cuenda' li'inu nellua'ahua lu iliulabe. Tucu nú le'ca uni chiucu chuna bee bene'hua enu chiqui' reca chenu unibeella: “Li'iru necaru lli'ñi Diose.” \v 29 Enze'e tunu neca'ahua lli'ñi Diose, la qui'ña nú ria'ahua elliebacu' nú necache' Diose oro urre plata urre quiee, xi neca bee diose nú rreche'e bee bene tucu nú xelatsia arqui'beei. \v 30 Bee tiembu nú udetela uzela Diose nú uri'i bee bene tucu nú nzelitsia arqui'beei equie nú la ri'i beei beya', pero nee diqui lu iliulabe rnibiya'nu lubee bene, nú che'e arqui'beei lu stula beei nu chili arqui'beei Diose. \v 31 Xne ucañila Diose tucu bichia nú hualunue lu cuenda' bee bene. Nu udu'lanu Jesucristo para nú ri'inu elu usticia cua', nu para nú lañi' bee bene nú ucañi Diose li'inu nú ri'inu nucua', nu uri'i Diose nú uhuañi zecanu chenu ungutinu. \p \v 32 Chenu ubene'beei nú uni Pablo nú huañi zeca bee benenguti stucu bese, chiucu chuna beei utsequichia' li'illa, nu xiucu xuna beei uni: \p ―Pianu hasta stucu bese yene'la'ru lunú rnilu. \p \v 33 Chequie utsana' arqui' Pablo li'ibeei, \v 34 pero nu' beella enu uyetesa' cuna Pablo nu uchili arqui'beella Stichia' Diose. Leta beella nzu tucu bene enu lee Dionisio, enu neca lu tucu texcua'a bee bene enu lee Areópago, cuna tucu una'a enu lee Dámaris, cuna beelá bee bene. \c 18 \s Uriña Pablo eyeche Corinto \p \v 1 Lu ze'ela uchiu'u Pablo eyeche Atenas nu nzalla eyeche Corinto. \v 2 Ze'e ulla'calla tucu bene Israel enu lee Aquila, lachi bene quie' lee Ponto. Aquila quie' cuna una'lla Priscila apenatsia uriña beella nú nze'ta beella enza Italia, xne unibiya' arre Claudio nú uchiu'u ye bee bene Israel Roma. Che uyabi'ya Pablo li'ibeella, \v 3 nu lunú le'ca riña' nú rri'ibeella rri'i Pablo, nú rreche'e beella carpa iti, che uya'nalla cuna li'ibeella para nú ri'i junto beella riña' cua'. \fig 52 Paul making tents|CN01999B.TIF|COL|||Hechos 18:3\fig* \v 4 Cada bichia nú sulachi bee bene Israel nza Pablo rixiule'ella Stichia' Diose liñi indu' bee bene Israel, sia lubee bene Israel urre lubee bene enu la neca bee bene Israel, rcua'na Pablo xa ri'illa ana nú chili arqui'beei lunú rnilla. \p \v 5 Chenu uriña Silas cuna Timoteo eyeche Corinto nú nze'ta beella enza lu iliu Macedonia lá ria' Pablo stucu riña' rene udixiule'etsialla Stichia' Diose lubee bene, nu udixiule'ella lubee bene Israel nú neca Jesuse Cristo. \v 6 Pero uquixiebeei nú uleebeei lu Pablo nu unibeei bedichia' nú necha neca lulla, nu chequie uri'quilla xuculla xi neca seña nú la zucu'beei nú rnilla, nu unilla lubeei: \p ―Li'i e'cuhua rri'ihua nú nitiluhua lu Diose la neca nucua' cuenda. Desde nee nza'a lubee bene enu la neca bee bene Israel nzetixiule'a Stichia' Diose lubeei. \p \v 7 Che uchiu'ulla liñi indu ze'e nu nzalla ni' tucu bene enu lee Ticio Justo, benequie' rlu'culla ula'na lu Diose nu axu nzucu ni'lla ru'u indu ze'e. \v 8 Nu Crispo lee tucu bene enu rnibiya' liñi indu' bee bene Israel, li'illa cuna ye bee bene'lla uchili arqui'beella Jesucristo. Le'ca huaxi bee bene eyeche Corinto uchili arqui'beella Jesucristo chenu ubene'beella stichia'nu nu urinza beella. \v 9 Tucu rula' neca xi neca nú uni xcala' Pablo nu uni Diose lulla: \p ―La lliquilu uquia tixiule'elá stichia'a lubee bene nu la tsuxeelu, \v 10 li'á nzua cuna li'ilu para nú lecati xi ri'inu li'ilu, xne eyeche quie' nucua'a huaxi bee bene enu aca bee benea. \p \v 11 Enze'e uya'na Pablo eyeche Corinto tucu lana arula', uzete'lla bee bene ze'e Stichia' Diose. \p \v 12 Pero chenu unga Galión gobernador lu iliu Acaya, unga tucu necatse bee bene Israel nu una'tse beei Pablo, nu unguya'beei li'illa lu gobernador ze'e. \v 13 Nu unibeei lulla: \p ―Benequie' rcua'nalla xa ri'illa ana bee bene para nú lu'cu beella ula'na lu Diose stucu forma lunú la nibiya' ley'ahua. \p \v 14 Nze nila Pablo, chenu ucuaqui Galión lubee bene Israel ze'e, nu unilla: \p ―Tunu necane nú uri'illa tucu equiya, urre uri'illa tucu nú necha neca enze'e nze'ta yuhualla lua, che ri'i casoa lunú rnihua. \v 15 Pero necatsia nucua' equie cuenda' bee bedichia' cuna equie cuenda' nú lee bee bene, nu cuna equie cuenda' ley'hua, li'itsiahua bi'yahua xa aca nucua', xne la niarquia aca enu hualu nucua'. \p \v 16 Nu chu uhualla bee bene ze'e elu rlualullae lu cuenda' bee bene. \v 17 Chequie chu una'tse bee bene griego ze'e tucu bene enu lee Sóstenes, enu rnibiya' liñi indu' bee bene Israel nu uzete'che' beei li'illa. Pero ni'teme' la ri'i caso gobernador ze'e li'ibeei. \s Uriña zeca Pablo eyeche Antioquía \p \v 18 Uya'nasca'lá Pablo eyeche Corinto huaxi bichia. Cheela unilla lubee sa'lla enu nzeli arqui' Jesucristo nú nzialla nu nzalla cuna Aquila cuna Priscila, nu uyu'u beella liñi barco nu nzuebeella enza Siria, pero ante nú chiu'u beella eyeche Cencrea urecu' ichia equie Pablo para nú utsa'alulla tucu nú ucuaqui u'nalla lu Diose nú uri'illa. \v 19 Chenu uriña beella eyeche Efeso, ze'e utsa'na Pablo Aquila cuna Priscila, pero uyalla liñi indu' bee bene Israel enu nucua'a ze'e, uyani'lla lubee bene Israel enu riete'sa' liñi indu ze'e. \v 20 Chequie uziquiee beella lu Pablo nú ya'nalálla cuna li'ibeella ze'e xiucu xuna bichia, pero lá zelalla, \v 21 nu unilla lubeella: \p ―Nzia'la nee, xne eyeche Jerusalén rqui'ña nú detea eliñi nú nze'ta. Tunu zela Diose nzelabi'ya zeca li'ihua stucu bese. \p Che uyu'ulla liñi barco nu uchiu'ulla eyeche Efeso. \v 22 Chenu uriña Pablo eyeche Cesarea, che uyalla Jerusalén uyabi'yalla bee bene' Jesucristo, nu chu nzalla enza eyeche Antioquía. \v 23 Chenu ungala xee nú nzuculla eyeche Antioquía, uyalla cada tucua bee eyeche nú nchiucu' lu iliu Galacia cuna lu iliu Frigia, rdu'lla ana arqui' ye bee bene' Jesucristo. \s Udixiule'e Apolo Stichia' Diose eyeche Efeso \p \v 24 Tiembu ze'e uriña tucu bene Israel eyeche Efeso nu li'illa leella Apolos, nu lachilla neca Alejandría. Benequie' chiqui' recalla rnilla, nu le'ca chiqui' recalla Stichia' Diose. \v 25 Unga nze'calla Stichia' Diose, chequie chiqui' nu' ana arqui'lla uzete'lla stichia' Jesuse lubee bene, nu neli unilla stichia'nu lubeella, añinzuca nú nediya'tsialla elu rrinza nú uzete' Juan Bautista bee bene. \v 26 Apolos quie' sin nú lliquilla uquixiella nú udixiule'ella Stichia' Diose lubee bene Israel liñi indu'beei, nu chenu ubene' Priscila cuna Aquila lunú rnilla, che unguya'beella li'illa ni'beella, nu ze'e uzete'lá bee benequie' li'illa para nú ungalallá Stichia' Diose. \v 27 Chenu uri'i Apolos elliebacu' nú chálla lu iliu Acaya, ye bee bene' Jesucristo enu nucua'a ze'e udu' beella ana arqui'lla para nú challa ze'e, nu uquie'e beella tucu carta lubee bene' Jesucristo enu nucua'a lu iliu acaya para nú yucu nze'ca beella li'illa chenu riñalla lu iliu ze'e. Nu chenu uriña Apolos lu iliu Acaya chiqui' uri'illa elietsa lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo enu nucua'a ze'e, li'ibeella enu uyalí arqui' Jesucristo cuna elietsa' Diose. \v 28 Xne lu ye bee bene unilla nú la cha nze'ca bee bene Israel, nu lecati unga ucuaqui lulla, xne ye nú rnilla neli necane, li'illa rlube'lla tucu nú nequie lu ichi' Stichia' Diose lubee bene, ye bee luhuare elu rni: “Nú Jesuse neca Cristo.” \c 19 \s Uriña Pablo eyeche Efeso \p \v 1 Diquila nú nzucu Apolos eyeche Corinto, uya Pablo enza lubee eyeche lu dañi Asia nu uriñalla eyeche Efeso, elu nucua'a texcua'a bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo. \v 2 Nu unidichia' Pablo lubeella: \p ―¿Uyucu arqui'hua Espíritu Santo chenu uyalí arqui'hua Jesucristo la? \p Nu ucuaqui beella nú unibeella: \p ―Ni' lasca' yene'ru nú nu' Espíritu Santo. \p \v 3 Nu uni Pablo lubeella: \p ―¿Xa urinzahua che? \p Nu ucuaqui beella nú unibeella: \p ―Urinzatsiaru tucu nú uzete' Juan Bautista bee bene. \p \v 4 Chequie uni Pablo lubeella: \p ―Nelí nú Juan urinza bee bene, li'ibeella enu utsana' arqui' stula, pero unilla lubeella nú rqui'ña nú chili arqui'beella enu nze'ta lulá Juan, nu li'inu necanu Cristo. \p \v 5 Chenu ubene'beella nucua', che urinza beella equie nú lee Jesuse enu rnibiya', \v 6 nu chenu uricu' Pablo yalla equie beella, uyucu arqui'beella Espíritu Santo, nu uquiexie beella nú unibeella stucu dialu rene, che unibeella Stichia' Diose lubee bene. \v 7 Lu yebeella neca tucu chi'chiucu bee niyu. \p \v 8 Diqui chuna guu uya Pablo liñi indu' bee bene Israel enu nucua'a ze'e, nu sin nú lliquilla udixiule'ella Stichia' Diose lubeella, unilla lubeella nu ucua'nalla xa ri'illa ana nú chili arqui'beella xa neca elurnibiya' Diose. \v 9 Pero chiucu chuna beei unga nziti arqui' nu lá niarqui'beei nú achili arqui'beei stichia' Jesucristo, a'la uquixiebeei nú uni condra beei stichia'nu ante lu ye bee bene. Che uchiu'uchu Pablo lubeei cuna bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, nu unguya'lla li'ibeella xcuela' tucu bene enu lee Tirano, ze'e uzete'lla li'ibeella yeye'e, \v 10 scua uri'illa diqui chiucu lana. Nu ye bee bene enu nucua'a lu iliu Asia nu sia bee bene Israel cuna bee bene enu la neca bee bene Israel ubene'beella stichia' Jesucristo. \v 11 Nu equie nú rnibiya' Diose uri'i Pablo bee milagro nú llene, \v 12 hasta bee panitu' Pablo cuna bee laquie nú rquiee lulla ruya' bee bene nucua' lubee bene enu riti, nu scua rieca' beella lu elichia nú secabeella, nu xiu'u bee benechiqui' enu nchiñi arqui'beella. \p \v 13 Chequie nu' chiucu chuna bee bene Israel enu enzeehua bee benechiqui' arqui' bee bene, nu niarqui'beei nú cuna nú lee Jesucristo huabeei bee benechiqui' cua' arqui' bee bene, che unibeei lubee benechiqui' ze'e: \p ―Equie nú lee Jesuse enu rixiule'e Pablo nibiya'a nú chiu'uhua arqui' bee benequie'. \p \v 14 Nucua' neca nú uri'i achi lliana' tucu bene enu lee Esceva, enu unga tucu ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya. \v 15 Pero tucu bese ucuaqui tucu bee benechiqui' ze'e lubeei nú uni: \p ―Nu'lua Jesuse, nu le'ca nediyaa ti neca Pablo, pero li'ihua la ri'á beya' tihua. \p \v 16 Chequie bene enu nchiñi benechiqui' ze'e arqui' uquixiei nú uzete'che'i li'ibeei nu uri'i ana lubeei cuna juerza nú rlu'cui, chiqui' necha udiñii li'ibeei, nu e'cu etubeei uchiu'uxu'ubeei liñi ni'i ze'e uyecaxu'ubeei nu nedi'qui beei. \v 17 Ye bee bene enu nucua'a eyeche Efeso, sia bee bene Israel cuna bee bene enu la neca bee bene Israel, ungabiya' beella nú ungae scua. Chequie chiqui' ulliqui beella nu uni nze'ca beella lu cuenda' Jesuse. \p \v 18 Nu huaxi bee bene enu uyalí arqui' Jesucristo uriña beei nu utsiru'u beei ante lu ye bee bene lu ye beenú necha neca uri'ibeei. \v 19 Le'ca huaxi bee bene enu uri'i bee elu uliñi uriñayu beei ichi' elu uliñi nu utsiqui' beei ichi' cua' lu quii ante lu ye bee bene. Chenu uhuabeei cuenda nú calu seca bee ichi' ze'e, nu uyalu nú seca bee ichi' ze'e tucu cincuenta mil melu plata. \v 20 Scua unga nú chu nze ri'chia letselá stichia' Jesucristo cuna nú ungachee lunú neca poder'nu. \p \v 21 Chenu ulaxu nú unga bee nucua', udu' arqui' Pablo nú challa lu iliu Macedonia cuna lu iliu Acaya, cuna nú nze ri'illa seidu biaji'lla hasta eyeche Jerusalén. Le'ca unilla nú chenu uyalalla eyeche Jerusalén che le'ca challa Roma. \v 22 Nu uxe'lalla chiucu bee bene enu rri'i elietsa lulla, Timoteo cuna Erasto para nú nzuebeella lu iliu Macedonia diqui nú ria'nalla xiucu xuna bichia lu iliu Asia. \s Utsureche bee bene eyeche Efeso \p \v 23 Bee bichia ze'e utsureche bee bene eyeche Efeso equie nú rri'i condra beei stichia' Jesucristo. \v 24 Xne Demetrio tucu bene enu rreche'e beenú necache' plata, li'i enu rreche'e bee indume' diose enu lee Diana, li'i nediya'i nú equie bee nucua' rri'i ana huaxi dimi cuna bee bene enu rri'i sa' riña' nú rri'i. \v 25 Chequie uquiete' sa'i bee benecua', cuna beelá bee bene enu rri'i sa' riña' nú rri'i, nu uni lubeella: \p ―Uzu'cu' diacahua, li'ihua nediya'hua nú lu riña' quie' rria'ahua ana huaxi dimi, \v 26 pero nee rlañi'ahua nu riene'ahua nú enzee Pablo rnilla nú bee diose enu rreche'e bee bene la neca bee nucua' diose. Nu scua rri'illa ana nú nzeli arqui' huaxi bee bene lunú rnilla, nu lacane eyeche quie'tsia, sino que casi diqui lubee eyeche Asia nzeli arqui' bee bene scua. \v 27 Nu scua nelliqui nú laxu riña' nú rria'ahua, nu lacane equie riña' nú rri'itsia'ahua, le'ca la detea' bee bene nú neca equie indu' diose Diana. Nu scua la ria' bee bene caso diose Diana enu rlu'cu ye bee bene ula'na lu lu iliu Asia cuna ye bee bene iliulabe. \p \v 28 Chenu ubene' bee bene ze'e nucua', chiqui' ulee beei nu rixiali beei nú unibeei: \p ―¡Chiqui' neca equie Diana diose'ahua lia'ahua enu neca bee bene efesio! \p \v 29 Che utsureche bee bene eyeche ze'e, nu una'tse beei Gayo cuna Aristarco, rucu bee niyu quie' neca bene eyeche Macedonia enu enzenu Pablo, nu uxa'beei li'ibeella nu unguya'beei li'ibeella elu rietesa' bee bene eyeche ze'e, elu rri'ibeei junta'beei. \v 30 Niarqui' Pablo nú nze chu'ulla ze'e para nú nilla lubee bene, pero bee sa'lla enu nzeli arqui' Jesucristo né zela beella nú ari'illa scua. \v 31 Nu le'ca leta bee usticia Asia, nu' chiucu chuna bee bene enu rquiete' Pablo, li'ibeella enu uxe'la resuna lulla nú máse neca nze'ca nú la chu'ulla ze'e. \v 32 Texcua'a bee bene ze'e urixialibeei nu urene urene unibeei, nu texcua'a beei urixiali nu urene unibeei nu utsureche beei nu huaxi beei ni' la ri'i beei beya' xinu uyete' sa'beei ze'e. \v 33 Leta bee beneañi ze'e uhua bee bene Israel tucu bee sa'beella enu lee Alejandro para nú nilla lubee bene ze'e. Nu uri'i Alejandro seña cuna yalla lubee bene ze'e nú zaca beei para nú nilla lu cuenda' bee bene Israel lubee bene eyeche ze'e. \v 34 Pero chenu uri'ibeei beya' nú necalla bene Israel, tucu chiucu hora junto urixialibeei nú unibeei: \p ―¡Chiqui' neca equie Diana diose'ahua lia'ahua enu neca bee bene efesio! \p \v 35 Chequie chenu uri'i secretario eyeche ze'e ana nú uzaca bee bene, che unilla: \p ―Bee bene Efeso, ye bee bene iliulabe nediya' nú eyeche quie' siempre rriucu bee bene indu' diose Diana, nu le'ca rlu'cu bee bene ula'na lu diose Diana enu ulaca liñibe. \v 36 Li'ihua nediya'hua nú neli nucua'. Enze'e la qui'ña nú ri'ihua scua, la ri'ihua beenú rri'ihua sin nú ri'ihua elliebacu'. \v 37 Xne bee bene enu uriñayuhua ca'a, lá ri'ibeella nú necha neca lu indua'ahua, nu la ni beella bedichia' nú necha neca lu diose'ahua. \v 38 Tunu Demetrio cuna bee bene enu rri'inui riña' rlee beei lu stucu bene, lu' nzucu nilabe nu ze'e nucua'a bee usticia, chexana bitsi beei lubeella. \v 39 Pero tunu nu'lá bee nú niarqui'hua nú xana bitsihua, chenu aca tucu junta' bee bene eyeche che tsuxcua'a bee nucua'. \v 40 Nu nee lunú ungae scua nu' beya' nú ni gobierno nú lia'ahua rdua'ahua arqui' bee bene nú sureche beei scua, ¿nu xi cuaquia'ahua lubeella tunu nedichia' beella lua'ahua equie nú sureche bee bene scua? \p \v 41 Chenu ulaxu nú unilla scua lubee bene che chu nziue ye beei. \c 20 \s Uya Pablo Macedonia cuna Grecia \p \v 1 Chenu utsuxe lunú sureche bee bene eyeche Efeso ze'e, ubixia Pablo bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo nu udu'lla ana arqui'beella. Che unilla lubeella nú nzalla, nu nzalla enza lu iliu Macedonia. \v 2 Uyalla diqui bee enza ze'e nu chiqui' udu'lla ana arqui' bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo cuna stichia'lla, che uriñalla enza lu iliu Grecia, \v 3 elu uzuculla chuna guu. Necala nú chu'ulla liñi barco para nú nzalla enza lu iliu Siria, chenu uri'illa beya' nú nu' nú niarqui' bee bene Israel ri'inu li'illa, che uri'illa elliebacu' nú ubenchila' zecalla enza lu iliu Macedonia. \v 4 Nu unguya'lla tucu bene Berea enu lee Sópater lliana' Pirro, cuna bene enu lee Segundo, nu cuna Aristarco enu neca bee bene eyeche Tesalónica, le'ca unguya'lla Gayo bene Derbe, cuna Tiquico cuna Trófimo bene Asia cuna Timoteo. \v 5 Yebeella uriculu beella nu utsuquie beella Pablo cuna li'á Lucas eyeche Troas. \v 6 Nu li'iru, chenu udete eliñi nú racu bee bene pá nú la ucha levadura, che uchiu'uru eyeche Filipos nu uyu'uru liñi barco nu lu ayu' bichia uriñaru eyeche Troas elu nucua'a beella, nu ze'e ullua'aru achi bichia. \s Uri'i Pablo nú uhuañi zeca Eutico chenu ungutii \p \v 7 Chenu uriña bichia rlu liñi tucu xmana uyetesa'ru para nú da'cu junturu pá tucu nú utsa'na Jesucristo, nu lunú uri'i Pablo elliebacu' nú chiu'ulla bichia rrucu, chenu uriña ulela' rula' lá laxusca' nú sete'lla bee bene.\fig 53 Lamp|HK00151B.TIF|COL|||Hechos 20:7|\fig* \v 8 Nu equie ni'i elu ayaa nellua'aru, nu rulu huaxi bee quii liñi ni'i ze'e; \v 9 che tucu niyu e'ne' enu lee Eutico nzucui ru'u ventana. Nu lunú chiqui' xee uzete' Pablo beella, che chiqui' uyu'u cala' lu niyu e'ne' ze'e, nu uri'i cala' ana lui nu uzana'i desde piso rriuna hasta luyuu nu ungutilai chenu uletsa beella li'i. \v 10 Chequie ulaca Pablo elu nuxui, nu utsulliquilla uchi'chilla li'i, nu unilla lubee bene ze'e: \p ―La lliquihua, nehuañii. \p \v 11 Che chu uquie zeca Pablo equie ni'i ze'e, nu ule'ella pá udacu beella, nu unilálla lubeella hasta nú uye'e lu yuu, chenu uye'e luyuu chu nzalla. \v 12 Nu niyu e'ne' enu uzana' ze'e, nehuañii nzeyu beella li'i ni'i, nu chiqui' ñia nzu arqui'beella. \s Uya Pablo eyeche Mileto \p \v 13 Che uyu'uru liñi barco nu uricu'luru nú nza'aru eyeche Asón elu utsa'naru bedichia' lu Pablo nú lla'caru li'illa, xne uri'illa elliebacu' nú tsee e'yalla nzalla ze'e. \v 14 Chenu ulla'caru Pablo eyeche Asón, che uyu'ulla liñi barco cuna li'iru, nu nza'aru lu eyeche nú lee Mitilene. \v 15 Che uchiu'uru eyeche Mitilene, nu bichia rrucu udete'ru enza lee Quío, nu stucu bichia uriñaru elu lee Samos. Nu stucu bichia uriñaru Mileto, pero ante nú riñaru ze'e, utsuxeru elu lee Trogilio. \v 16 Uri'i Pablo elliebacu' nú la challa eyeche Efeso, nu le'ca niarqui'lla nú la le'lla enza Asia, xne lunú niarqui'lla nú chu riñalla Jerusalén tunu nu' beya' nú riñalla ze'e bichia liñi pentecostés. \s Uni Pablo lu bee bene enu rnibiya' lu bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo eyeche Efeso \p \v 17 Chenu nellua'aru eyeche Mileto, unibiya' Pablo nú ye'ta bee bene enu rnibiya' lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo eyeche Efeso, \v 18 chenu uriña beella ze'e uni Pablo lubeella: \pi ―Desde bichia rluu nú uriñaa ca'a Asia nu hasta nee li'ihua nediya' nze'ca'hua lunú rri'á. \v 19 Ye bee bichia nú nzua cuna li'ihua sibi'a lu Jesucristo cuna nú nzuquie arquia, nu hasta runa nú huaxi beenú nehuana se'ca lunú niarqui' bee bene Israel ri'inu li'á. \v 20 Pero añinzuca nú scua necane, ne tsana arquia unia luhua lunú neca nze'ca para li'ihua ante lu ye bee bene urre ni'hua uzetea li'ihua. \v 21 Nu sia lubee bene Israel cuna lubee bene enu la neca bee bene Israel, unila lubeella nú che'e arqui'beella lu stula beella nu benchila' arqui'beella lu Diose, nu chili arqui'beella Jesucristo enu rnibiya'. \v 22 Nee nú nza'a Jerusalén elu uxe'la Espíritu Santo li'á, la ri'á beya' xi nzu nú zeca ze'e. \v 23 Lunú nediyatsia nú lu ye bee eyeche elu nza'a rni Espíritu Santo lua nú huaxi beenú nehuana zeca cuna nú cha'a ni'cu'. \v 24 Pero la chenuarquia nucua' mase atia, pero ñia nzu arquia rri'á lunú riala ri'á hasta elu zelae, nu ri'á lunú uliqui' Jesucristo enu rnibiya', nu ixiule'a bedichia' nze'canu cuna nú xa neca eluseca' Diose. \pi \v 25 ’Nu nee nediyaa nú ni' tucuhua enu udixiule'a xa neca lunú rnibiya' Diose lu, la lañia'hua li'á. \v 26 Enze'e nia luhua nee, nú la neca' nucua' cuenda' li'á tunu la huañihua tucu nú neli neca, \v 27 xne li'á udixiule'a luhua ye lunú xa neca Stichia' Diose, nu lecaxi utsacu arquia luhua. \v 28 Ubi'yahua li'ihua, nu ubi'yahua bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, li'ibeella enu uliqui' Espíritu Santo luhua para nú bi'yahua li'ibeella xi neca bene enu rriucu bee sanchi, xne Jesucristo udixiulanu cuna rene'nu equie cuenda'ahua chenu ungutinu lu cruse. \v 29 Li'á nediyaa nú chenu nzia'a, nze'ta stucu bene ti'chialetse bee nze'e bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, tucu nú rti'chialetse bee bichiuu bee sanchi. \v 30 Nu le'ca letahua chiu'u bee bene enu zete' puro bee eluquichia' para nú ri'ibeei ana bee bene' Jesucristo, nu ri'ibeella caso stichia' beei luhuare nú ri'ibeella caso Stichia' Diose. \v 31 Enze'e ucua'atsiñahua ubi'yahua li'ihua. Ullu'cu' arqui'hua nú diqui chuna lana, bichia si rula' né tsana arquia unia luhua hasta unguna unia bezete' luhua. \pi \v 32 ’Nee bee sa'a enu nzeli arquia'ahua Jesucristo, ya Diose tsa'na li'ihua cuna bedichia' nze'ca'nu, nú rlu'cu poder para nú ri'i elietsa luhua nú nze chululáhua nú xa riala nú huañihua, nu liqui'nu luhua ye nú uninu nú dete'nu lubee bene enu neca bee bene'nu. \v 33 Lecaxi unacua luhua ni' dimi nu ni' laquie. \v 34 Li'ihua nediya' nze'ca'hua nú cuna yaa uri'á riña' para nú udacunua bee bene enu uya nzenu li'á. \v 35 Ulubelá luhua nú scua rqui'ña ri'i bee bene riña' para nú ri'ibeella elietsa lubee bene enu seca elitsi, ullu'cu' arqui'hua stichia' Jesucristo enu rnibiya' chenu uninu: “Máse ñia nzu arqui' bene enu lia rdete' nú rdete' luquela bene enu riucue.” \p \v 36 Chenu ulaxu nú uni Pablo scua, chequie utsulliquilla nu unacu'lla lu Diose cuna li'ibeella. \v 37 Che yebeella unguna'beella nu uchi'chi beella Pablo nu udacu beella bichiu' xecalla. \v 38 Nu chiqui' nehuana utsu arqui'beella lunú uni Pablo lubeella nú la lañia' beella li'illa. Nu chu uyayu beella li'illa hasta elu nzu barco. \c 21 \s Uya Pablo Jerusalén \p \v 1 Ze'e utsa'naru li'ibeella, nu uyu'uru liñi barco nu nza'alíru enza lee Cos tucu yuu nú netse lu inzatu', nu stucu bichia uriñaru elu lee Rodas lu stucu yuu nú netse lu inzatu', nu ze'e chu nza'aru eyeche nú lee Pátara. \v 2 Nu eyeche ze'e uchu'uru tucu barco nú nza enza Fenicia, nu uyu'uru liñi barco ze'e. \v 3 Chenu nza'aru che enza cue'tseru chubeca ulañi'ru yuu nú lee Chipre nú netse labe inzatu', nu nza'aru enza Siria. Nu lunú rqui'ña nú laca beenú nuya' barco eyeche Tiro. Che uyu'uru eyeche ze'e, \v 4 ze'e uchu'uru bee bene eyeche ze'e enu nzeli arqui' Jesucristo, nu ullua'aru cuna li'ibeella ze'e achi bichia. Nu bee benequie' equie cuenda' Espíritu Santo ungabiya'beella lunú zeca Pablo Jerusalén che unibeella lu Pablo nú la challa ze'e. \v 5 Pero chenu ullu'cu' achi bichia, che uchiu'uru eyeche ze'e. Ye beella cuna bee una'beella cuna bee endu'beella uyatuinza beella li'iru hasta ru'u inzatu' ru'u eyeche ze'e, nu ru'u inzatu' ze'e utsulliquiru nú unacu'ru lu Diose. \v 6 Che uniru lubeella nú nzia'aru nu uyu'uru liñi barco, nu che ubenchila' beella ni'beella. \p \v 7 Chenu uchiu'uru eyeche Tiro uya'aru Tolemaida, ze'e ulaxu nú seeru barco, le'ca uyaniru lubee bene enu nzeli arqui' Jesucristo eyeche ze'e, nu ullua'aru cuna li'ibeella tucu bichia. \v 8 Stucu bichia, Pablo cuna li'iru enu nellua'anuru li'illa uchiu'uru Tolemaida nu nza'aru eyeche Cesarea, nu uya'aru ni' Felipe enu rixiule'e stichia' Jesucristo. Felipe quie' neca lu achi bene enu uyañi para nú ritsi' beella lunú riala ritsi' beella lubee bene enu seca elitsi, nu uya'naru ni'lla. \v 9 Felipe quie' rlu'culla tacu xinchiu'culla enu lá chia nu neca beenchu profeta' Diose. \v 10 Nu necala huaxi bichia nú nellua'aru ni' Felipe, chenu uriña tucu bene enu lee Agabo ze'e, li'illa le'ca necalla profeta' Diose nu nze'talla enza Judea. \v 11 Chenu uriñalla una'tsella sinchiu' Pablo nu ullica'cuullae cuchiu'lla cuna yalla nu unilla: \p ―Espíritu Santo unilua nú Jerusalén bee bene Israel singuie llica'cuu beei bene enu neca stene' sinchiu quie' nu dete' cuenda beei li'illa lubee bene enu la neca bee bene Israel. \p \v 12 Chenu ubene'ru nucua', li'iru cuna bee bene ze'e uziquieru lu Pablo nú la chálla Jerusalén. \v 13 Pero ucuaqui Pablo nú unilla: \p ―¿Xinu runa'hua nu rri'ihua nú nehuana nzu arquia? Para li'á lecaxi ri'i mase llica'cuu bee bene li'á, nu mase uti bee bene li'á Jerusalén equie cuenda' Jesucristo enu rnibiya'. \p \v 14 Nu lunú lá ri'iru ana nú la challa, lá ria'ru juerza li'illa unitsiaru lulla: \p ―Acatsia nucua' tucu nú niarqui' Diose. \p \v 15 Chenu udete bee bichia ze'e, uquieneru nu chu nza'aru Jerusalén. \v 16 Nu nzenuru chiucu chuna bee bene Cesarea enu nzeli arqui' Jesucristo, li'ibeella unguya' beella li'iru elu uya'naru ni' tucu bene Chipre enu lee Nasón, nu necala huaxi tiembu nú nzeli arqui'lla Jesucristo. \s Uyabi'ya Pablo Jacobo \p \v 17 Nu bee bene Jerusalén enu nzeli arqui' Jesucristo, chiqui' ñia utsu arqui'beella uyucu beella li'iru. \v 18 Stucu bichia uyanuru Pablo uyabi'yaru Jacobo, ze'e nucua'a ye bee bene enu rnibiya' lubee bene' Jesucristo. \v 19 Chenu ulaxu nú uri'iru saludar li'ibeella chu udixiule'e Pablo lubeella lu ye nú uri'illa lubee bene enu la neca bee bene Israel equie poder' Diose. \v 20 Chenu ubene' beella nucua', unibeella bedichia' nze'ca lu Diose. Chequie unibeella lu Pablo: \p ―Li'ilu nediya'lu nú leta bee bene Israel huaxi beella nzelíla arqui'beella Jesucristo, nu ye beella rni beella nú rqui'ña nú ria'ahua tucu nú rnibiya' ley' Moisés. \v 21 Li'ibeella ubene'beella nú li'ilu sete'lu bee bene Israel enu la nucua'a Israel, nú la ri'i beella caso ley' Moisés, nu rnilu nú la qui'ña quiee seña nú rquiee bee bene Israel bee endu' beella, le'ca la qui'ña nú chequie beella costumbrea'ahua. \v 22 Neequie, ¿xi riala nú aca? Li'ibeella itá yete'sa' beella chenu yene' beella nú uriñalálu. \v 23 Enze'e máse neca nze'ca nú ri'ilu singuie: Nucua'a tacu niyu leta'ahua nu rqui'ña nú tsa'alubeei tucu nú ucuaqui u'na beei lu Diose. \v 24 Uyanubeei nu ri'ihua tucu nú rnibiya' ley para nú lecaxi náhua lu Diose, nu ixiulu para nú recu' equie beei, scua ri'i ye bee bene beya' nú sucu'cálu tucu nú rnibiya' ley nu la neli nú ubene'beella lu cuenda'lu. \v 25 Nu bee bene enu la neca bee bene Israel enu nzelila arqui' Jesucristo, uquie'elaru tucu carta lubeella nú la chenu xe'ta' arqui'beella lu cuenda' ley' Moisés. La qui'ña nú acu beella bee u'na nú rricu' bee bene lunú nzeli arqui'beella nú neca diose, nu la acu beella rene, ni' be'la' bee nañi enu la ti'chia rene chenu rati, nu la ri'i beella eluhuexe. \s Una'tse bee bene Pablo \p \v 26 Chequie unguya' Pablo dacu bee niyu ze'e, nu bichia rrucu uri'i beella tucu nú rnibiya' ley' Moisés nú ri'i beella para nú lecaxi nábeella lu Diose. Che uyu'u beella liñi Indu llene Jerusalén para nú udixiule'e beella lu ule'ya nú xunga ellu'cu' nú ri'i beella tucu nú rnibiya' ley bichia nú rqui'ña nú uya' cada tucua beella tucu nañi nu atií xi neca u'na lu Diose. \p \v 27 Chenu nze llu'cula achi bichia nú rqui'ña nú ri'i beella tucu nú rnibiya' ley, chequie chiucu chuna bee bene Israel enu nze'ta enza Asia ulañi' beei Pablo liñi Indu llene Jerusalén nu utsureche beei nu una'tse beei li'illa, \v 28 nu rixiali beei nú unibeei: \p ―¡Bee bene Israel, uri'ihua elietsa! Benequie' neca enu enzee catse se'ta bee bene Israel cuna indua'ahua cuna nú rni nucua' nú la ri'i bee bene tucu nú rnibiya' ley'ahua, nu la necane nucua'tsia, le'ca udu'la nucua' bene griego liñi indua'ahua nu rri'ila nucua' indua'ahua xi neca tucu luhuare nú la zibi' nu necane tucu luhuare elunecachi. \p \v 29 Unibeei scua xne lunú ulañi'beei nú enzee Pablo eyeche ze'e cuna tucu bene Efeso enu lee Trófimo, chequie uri'ibeei elliebacu' nú uyanu Pablo benequie' liñi indu ze'e. \p \v 30 Chequie utsureche ye bee bene eyeche ze'e, nu uriña xu'u beei una'tse beei Pablo, nu uxa' beei li'illa uhua beei li'illa liñi indu ze'e, nu chu utsacu' xu'u beei ru'u puerta indu ze'e. \v 31 Yamero uti beei Pablo, chenu uriña resuna lu comandante enu rnibiya' lubee sundado, uyani'beei nú sureche ye bee bene Jerusalén. \v 32 Che yexetsia uyetesa' bee sundado cuna bee capitañi nu xexu'u beei uya beei elu neyete'sa' bee bene ze'e. Chenu ulañi' beei nú uriñayu comandante ze'e bee sundado, che utsuxe beei nu lá iñia' beei Pablo. \v 33 Chu uyabica comandante ze'e nu una'tsella Pablo, nu unibiya'lla nú uyaca'cuu Pablo cuna chiucu cadena, nu unidichia' comandante ze'e tilla nu xi uri'illa. \v 34 Pero texcua'a bee bene ze'e urene urixialibeei nu texcua'a beei urene rixiali nu lunú rixiali beei scua, lá ri'i comandante ze'e beya' xi rnibeei, che unibiya'lla nú unguya' bee sundado Pablo liñi cuartel. \v 35 Chenu uriña beella lu escalera cuartel ze'e, uricu' bee sundado ze'e Pablo ru'u xcuu beei equie nú chiqui' nelachi bee beneañi ze'e, nu nzequiee beei li'ibeella; \v 36 nu ye bee beneañi ze'e rixiali beei nú unibeei: \p ―¡Uti nucua'! \s Uni Pablo lubee bene \p \v 37 Chenu necala nú nzechu'u beella cuna Pablo liñi cuartel ze'e, unidicha'lla lu comandante ze'e: \p ―¿Nu' modo nia lulu lle'nala? \p Nu ucuaqui comandante ze'e \p ―¿Xie' recalu rnilu griego la? \v 38 ¿Xie' laca li'ilu bene Egipto enu uri'i condra gobierno, nu chu unguya'lu tacu mili bee bene'lu enza lu dañi achi, li'ibeei enu unguuti bee bene la? \p \v 39 Che uni Pablo lu comandante ze'e: \p ―Li'á neca bene Israel, li'á ungula eyeche Tarso nú nchiñi lu estado Cilicia, tucu eyeche nu neca equie nu lle'na lu iliu ze'e. Uri'i faura uzela nú nia lubee benequie'. \p \v 40 Chequie uzela comandante ze'e nu utsuli Pablo lu escalera ze'e, nu uri'illa seña cuna yalla lubee bene ze'e nú zaca beei. Nu chenu uzaca beei unilla hebreo lubeei nú unilla: \c 22 \p \v 1 ―Yehua bee bene uxu cuna beelá bee bene enu nucua'a ca'a, uzu'cu' diacahua lunú nia luhua equie cuenda' li'á. \p \v 2 Chenu ubene'beei nú rni Pablo hebreo lubeei, máse ucua'a chibeei, nu unilálla lubeei: \pi \v 3 ―Li'á neca bene Israel, nu ungula eyeche Tarso nú nchiñi lu estado Cilicia, pero ca'a Jerusalén ube'ta ru'cua nu ulaxcuela Gamaliel uzete' li'á ye nú xa neca ley' bee benea'ahua enu udetela, nu diquinu' arquia udu'a ana arquia nú sibia'a lu Diose tucu nú le'ca rri'ihua nee. \v 4 Chequie uri'i condraa bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo, hasta nú ungutia li'ibeella, sia bee una'a urre sia bee niyu una'tsea beella udu'a beella ni'cu'. \v 5 Ule'ya enu máse neca equie nu rnibiya' lu ye bee ule'ya cuna ye bee usticia' bee bene Israel nediya' beella nú neli nucua'. Xne li'ibeella uliqui' beella tucu ichi' lua para nú ulubea nucua' lubee sa'ahua bee bene Israel enu nucua'a eyeche Damasco para nú cua'na bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo eyeche ze'e, nu na'tsea li'ibeella nu nzelayua li'ibeella Jerusalén para nú dete castiya li'ibeella. \s Uni Pablo xa uchili arqui'lla Jesucristo \r (Hch. 9:1-19; 26:12-18) \pi \v 6 ’Pero diqui nú nza'a lu inziu, chenu nze riñala eyeche Damasco, tucu rrebibichia tu'natsia ulaca tucu ellie'e enza liñibe nu udu'llie'e ellie'e ze'e diqui abenchila' elu sea, \v 7 nu uzana'a luyuu. Che ubenea tucu chii enu uni: “Saulo, Saulo, ¿xinu rri'i condralu li'á?” \v 8 Nu unidichia'a: ¿Tilu Detá? “Nu ucuaquinu: Li'á neca Jesuse Nazaret enu rri'i condralu.” \v 9 Bee bene enu nzenua ulañi' beella ellie'e ze'e nu ulliqui beella, pero la ri'ibeella beya' lunú uni chii ze'e lua. \v 10 Chequie unidichia'a: “Detá, ¿xi niarqui'lu nú ri'á?” Nu uni Jesucristo lua: “Uzetee. Nu uquiaa ri'i seidu inziu nú nzalu eyeche Damasco, ze'e nii bene lulu lu ye nú ri'ilu.” \v 11 Nu lunú la bi'ya'a uri'i ellie'e ze'e, chequie bee bene enu nzenua una'tse beella yaa nu nza'aru eyeche Damasco. \pi \v 12 ’Ze'e nzucu tucu niyu enu sucu' ye nú rnibiya' ley' Moisés li'illa leella Ananías, nu ye bee bene Israel enu nucua'a eyeche Damasco nu'lu li'illa nú nehuañilla tucu nú neli neca. \v 13 Ananías quie' ube'ta bi'ya li'á, nu chenu uriñalla lua unilla: “Saulo, nee bi'ya zecalu. Hora ze'e ubi'ya zecaa nu ulañia li'illa.” \v 14 Chequie unilla lua: “Diose' bee bene'ahua enu udetela ucañi li'ilu para nú ri'ilu beya' xa niarqui'nu nú ri'ilu, cuna nú lañi'lu Jesucristo nu yene'lu chiinu li'inu enu rri'i tucu nú neli neca. \v 15 Para nú chálu chetixiule'elu stichia'nu lu ye bee bene iliulabe cuna nú ixiule'elu lubeei lunú ulañi'lu cuna lunú ubene'lu. \v 16 Nee la lea'lu. Utsuli nu urinza, una'cu' lu Jesucristo para nú lecaxi naalu lu cuenda' stulalu.” \s Uni Pablo lunú xa uyalla lubee bene enu la neca bee bene Israel \pi \v 17 ’Chenu ubenchila'a ca'a Jerusalén uya'a liñi Indu llene uya'nacua lu Diose, nu ulle'ca xi neca nú uni xcala'a. \v 18 Ulañia Jesucristo nu uninu lua: “Uquiene, yexetsia uchiu'u Jerusalén, xne la ri'i bee bene caso lunú niilu lubeei equie cuenda' li'á.” \v 19 Che unia lunu: “Li'ibeei nediya' beei nú uya'a ye bee liñi indu nu una'tsea ye bee bene enu nzeli arqui' li'ilu, nu udua'a beella ni'cu' nu uzeteche'a li'ibeella. \v 20 Nu chenu unguuti bee bene Esteban enu udixiule'e stichia'lu, ze'e nzua rnia nú neca nze'ca nú atilla, nu hasta nú ubi'yaa xucu bee enu unguuti li'illa.” \v 21 Pero uninu lua: “Uquia, li'á xe'la li'ilu istu hasta lubee bene enu la neca bee bene Israel.” \s Udu'u beei Pablo liñi cuartel \p \v 22 Hasta nucua'tsia uzelabeei ubene'beei nu uquixiebeei rixialibeei nú unibeei: \p ―¡Benequie' la yala nú huañilla! ¡Utihua li'illa! \p \v 23 Nu lunú chu rixialilábeei utsi'qui beei xucu beei enza yaa, nu le'ca utsi'qui beei yuu be'cha' enza yaa, \v 24 chequie unibiya' comandante ze'e nú du' bee sundado Pablo liñi cuartel, nu unibiya'lla nú zeteche'beei Pablo para nú tsiru'ulla xinu rixiali bee bene contra li'illa scua. \v 25 Pero chenu ullica'cuu beei Pablo para nú zete'che'beei li'illa, unilla lu capitañi enu nzu ze'e: \p ―¿Xie' nu' modo zete'che'hua tucu bene Roma, sin nú chiu'ulue lunú xi uri'illa la? \p \v 26 Chenu ubene' capitañi ze'e nucua', che uyatixiule'ella lu comandante ze'e nu unilla lulla: \p ―Ubi'yacuru xa ri'inulu benecua', xne bene Roma benecua'. \p \v 27 Chequie uya comandante ze'e elu nzu Pablo, nu unidichia'lla lulla: \p ―¿Xie' neli nú bene Romalu? \p Nu ucuaqui Pablo nú unilla: \p ―Neli nucua'. \p \v 28 Nu uni comandante ze'e lulla: \p ―Li'á huaxi dimi udixiua para nú neca bene Roma. \p Nu ucuaqui Pablo nú unilla: \p ―Pero li'á desde nú ungula neca bene Roma. \p \v 29 Chenu ubene' bee sundado enu nze zeteche' Pablo nú necalla bene Roma chu ulluna'beei lulla. Nu hasta comandante ze'e ungabiya' nú neca Pablo bene Roma, nu ulliquilla xne unibiya'lla nú ullica'cuu bee sundado Pablo. \s Nzu Pablo lubee usticia' bee bene Israel \p \v 30 Stucu bichia niarqui' comandante ze'e nú ri'i nze'calla beya' xinu rri'i condra bee bene Israel Pablo. Nu unibiya'lla nú yete'sa' bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee usticia, nu uhualla Pablo utsulla ante lu yebeella. \c 23 \p \v 1 Chequie ubi'ya Pablo lubee usticia ze'e nu unilla: \p ―Bee sa'a bee bene Israel, diqui nú nehuañia nu hasta bichia nee la nchiñi nú necha neca elliebacua lu Diose, xne nediyaa xa nehuañia. \p \v 2 Chequie Ananías, ule'ya enu mase neca equie nu rnibiya' lu ye bee ule'ya, unibiya'lla lubee enu nucua'a axu elu nzu Pablo para nú xutse nze'e nda'gu ru'u Pablo. \v 3 Pero ucuaqui Pablo lu ule'ya ze'e: \p ―¡Le'ca scua ri'inu Diose li'ilu, bene enu niquichia' le! ¿Lanu ca'a nzuculu para nú hualulue tucu nú rnibiya' ley? Nu, ¿xiquie nú rri'ilu tucu nú la nibiya' ley, nu rnibiya'lu nú xutse benene ru'a? \p \v 4 Chequie uni bee bene enu nucua'a ze'e lu Pablo: \p ―¿Xie' scua sucu' ru'ulu lu ule'ya' Diose enu máse neca equie la? \p \v 5 Nu uni Pablo: \p ―Utsulachihua xne la ri'á beya' nú necalla ule'ya enu máse neca equie. Xne lu ichi' Stichia' Diose rni: “La zucu' ru'ulu lu bene enu rnibiya' lachilu.” \p \v 6 Chenu uri'i Pablo beya' nú texcua'a bee bene ze'e neca bee saduceo, nu texcua'a beei neca fariseo, chequie juerte uni Pablo: \p ―Bee sa'a, li'á neca fariseo, nu lliana' fariseo necaa. Nu equie nú nzeli arquia nú huañi zeca bee benenguti enze'e rlualu bee benene lu cuendaa. \p \v 7 Chenu uni Pablo scua, uquixie bee fariseo cuna bee saduceo nú rnixuu beei lu sa'beei, nu unga chiucu texcua'a beei. \v 8 Xne la chili arqui' bee saduceo nú huañi zeca bee benenguti, nu le'ca la chili arqui'beei nú nu' bee ángele, cuna bee espíritu, pero bee fariseo nzeli arqui' ye bee nucua'. \v 9 Chequie lunú sana' nucua'a beei ze'e. Che chu utsuli chiucu chuna bee ulaxcuela enu reca ley, li'ibeella enu neca bee fariseo, nu unibeella: \p ―Benequie' lecaxi nú necha neca uri'illa, pianu tucu espíritu urre tucu ángele unilulla, bi'yacuruhua tunu ca rri'ahua condra Diose. \p \v 10 Chenu ulañi' comandante ze'e nú másela rni xuubeei, chequie ulliquilla tunu cá su'be beei Pablo. Nu unibiya'lla nú ye'ta bee sundado hua Pablo leta bee bene ze'e nu uya' zeca beei li'illa liñi cuartel. \p \v 11 Chenu uyu'u rula' stucu bichia rula', ulube'lu Jesucristo lu Pablo nu uninu lulla: \p ―Udu' ana arqui'lu Pablo, xne tucu nú unilu lu cuendaa lubee bene ca'a Jerusalén, le'ca scua nilu lu cuendaa lubee bene Roma. \s Unga tucu necatse beei nú útibeei Pablo \p \v 12 Bichia rrucu, chiucu chuna bee bene Israel unga tucu ungatse stichia' beei para nú útibeei Pablo, nu unibeei nú lecaxi acubeei nu lecaxi hue'beei hasta nú útibeei li'illa. \v 13 Máse de chiu'a neca bee niyu enu uni scua. \v 14 Nu uyani'beei lubee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna lubee bene enu rnibiya' lubee bene Israel, nu unibeei lubeella: \p ―Li'iru unilaru nú lecalí xi da'curu hasta nú útiru Pablo. \v 15 Nee, li'ihua cuna ye bee usticia una'cu'hua lu comandante nú ye'tayuulla Pablo ye'e luhua, uni'tsiahua lulla nú niarqui'hua nú ri'i nze'cahua beya' xa neca lu cuenda'lla. Nu li'iru nellua'a tsiñalaru para nú útiru li'illa ante nú riñalla luhua. \p \v 16 Pero ubene' lliana' zana Pablo nú rnibeei scua, che uyai ru'u cuartel nu udixiule'i lu Pablo lunú unibeei lu cuenda'lla. \v 17 Nu chu ubixia Pablo tucu bee capitañi ze'e nu unilla lui: \p ―Chiu'u arqui'lu uya' niyu e'ne' quie' lu comandante para nú nii lulla tucu resuna. \p \v 18 Che unguya' capitañi ze'e niyu e'ne' lu comandante nu uni capitañi ze'e lulla: \p ―Pablo enu nchiñi ni'cu' ubixia li'á nú nzelayua niyu e'ne' quie' lulu para nú nii lulu tucu resuna. \p \v 19 Chequie una'tse comandante ze'e ya niyu e'ne ze'e, nu unguya'lla li'i tucu chú nu unidichia'lla lui: \p ―¿Xi niarqui'lu niilu lua? \p \v 20 Nu uni niyu e'ne' ze'e lu comandante: \p ―Bee bene Israel tucu ungatse stichia' beei para nú nacu' beei lulu nú ye'e uya'lu Pablo ante lu ye bee usticia, nitsiabeei lulu nú niarqui'beei nú ri'i nze'ca beei beya' xa neca lu cuenda'lla. \v 21 Pero la chili arqui'lu nú nibeei lulu, xne máse de chiu'a bee benecua' cua'a quiee a'chi' beei li'illa lu inziu, nu uniila beei nú la acu beei nu la hue' beei hasta nú úti beei li'illa. Nee, nucua'a tsiñatsia beei nu nzuquiee beei lunú nilu. \p \v 22 Chequie uni comandante ze'e lu niyu e'ne' ze'e nú yai, nu leca tilu nii lunú unii lulla. \s Uxe'la beei Pablo lu gobernador Félix \p \v 23 Chequie ubixia comandante ze'e chiucu capitañi, nu unibiya'lla nú quiete'sa' bee capitañi ze'e chiucu ayu'u bee sundado enu cha e'ya nu setenta bee sundado enu ricu huayu nu chiucu ayu'u bee sundado enu uya' lanza para nú chue beei eyeche Cesarea rquiquie' rula'. \v 24 Nu le'ca unibiya'lla nú ye'tayuu bee sundado huayu ricu Pablo, nu unilla lubeei nú ri'i ucu beei Pablo para nú riña nze'calla lu gobernador Félix. \v 25 Nu unguya' beei tucu carta nú uxe'lalla nú rni: \pi \v 26 “Li'á Claudio Lisias, ri'á saludar li'ilu detá gobernador Félix, li'ilu enu chiqui' neca equie. \v 27 Bee bene Israel una'tse beei niyuquie', necala nú nze utibeei li'illa, pero chenu ungabiyaa nú necalla bene Roma, che uya'a cuna bee sundadoa uya'hualla leta yabeei. \v 28 Nu lunú niarquia ri'á beya' xinu rana arqui'beei li'illa, chequie unguyalla lubee usticia' beei, \v 29 che uri'á beya' nú equie cuenda' bee ley' beei rana arqui'beei li'illa, pero laca equie nucua' nú riala nú atilla, ni' nú llutsella ni'cu'. \v 30 Nu lunú ungabiyaa nú uri'ila bee bene Israel elliebacu' nú útibeei li'illa, enze'e xe'lalla lulu, nu unila lubee bene enu rana arqui' li'illa nú cuna li'ilu tsúxcua'a beei lunú xi niarqui' beei cuna li'illa. Nucua' neca nú rixiule'a lulu.” \p \v 31 Chenu uyu'u rula', tucu nú unibiya' comandante ze'e, chu unguya' bee sundado Pablo eyeche Antípatris. \v 32 Bichia rrucu bee sundado enu nza e'ya ubenchila'beei ru'u cuartel, nu bee sundado enu nchiucu' huayu unguya'beei Pablo eyeche Cesarea. \v 33 Chenu uriña beei eyeche Cesarea, udete'beei carta' comandante ze'e ya gobernador, nu le'ca udete' cuenda beei Pablo lulla. \v 34 Chenu ulaxu nú ungula gobernador ze'e lu carta, unedichia'lla lu Pablo nú cábenella. Nu chenu ungabiya'lla nú neca Pablo bene Cilicia, \v 35 che unilla lu Pablo: \p ―Chenu ye'ta bee bene enu rana arqui' li'ilu, che yenea lunú nilu. \p Nu unibiya'lla nú ri'iucubeei Pablo ru'u palacio' Herodes. \c 24 \s Lunú uni Pablo lu gobernador Félix \p \v 1 Chenu udete ayu' bichia, ule'ya Ananías enu máse neca equie nu rnibiya' lu ye bee ule'ya, uriñalla eyeche Cesarea cuna chiucu chuna bee usticia' bee bene Israel nu cuna tucu abogado enu lee Tértulo. Nu uyabeella lu gobernador para nú uricu'qui'ya beella Pablo. \v 2 Chenu uriñayu beei Pablo, uquixie Tértulo nu uniquiyalla lu cuenda' Pablo nu unilla lu gobernador Félix: \pi ―Che'tsalu detá gobernador, equie cuenda' li'ilu nellua'a nze'caru, nu equie nú reca elliebacu'lu huaxi beenú sibi' recache' lachiru. \v 3 Diqui bee luhuare neca conforme bee bene lu ye beenú rri'ilu detá gobernador Felix, li'ilu enu chiqui' neca equie, che'tsa dexquixiulu. \v 4 Pero para nú la ri'i le'a li'ilu, ziquia lulu nú yene'lu tucu rratu lunú niru lulu. \v 5 Niyu quie' ungabiya'ru nú necalla xi neca elichia leta bee bene Israel, nu diqui lu iliulabe enzeella nu rri'illa nú rliu bee bene, li'illa necalla enu rnibiya' lubee bene enu rri'chia bee bene Nazareno. \v 6 Nu le'ca uniarqui'lla nú ri'illa nú aca indu'ru xi neca tucu luhuare nú la zibi', enze'e una'tseru li'illa nu niarqui'ru nú ari'iru elusticia tucu nú neca ley'ru. \v 7 Pero chenu uriña comandante Lisias cuna bee sundado'lla nu uhuaxu'ulla Pablo leta yaru. \v 8 Nu uni comandante ze'e nú lulu ye'ta bee enu rri'i condra Pablo, neequie li'i e'culu nu' modo nedichia'lu lubeella para nú ri'ilu beya' nú neli nú rricu' quiyaru li'illa. \p \v 9 Nu bee bene Israel enu nucua'a ze'e unibeella nú neli ye bee nucua'. \v 10 Nu chu uri'i gobernador ze'e seña lu Pablo para nú nilla, nu unilla: \pi ―Equie nú nediyaa nú hua'tula rnibiya'lu lu nación Israel scua tucu nzutse arquia cuaquia lulu lunú rricu'quiya beella li'á. \v 11 Lecaxi neriña' para nú ri'ilu beya' nu necatsia chi'chiucu bichia nú uriña Jerusalén, para nú detea ula'na lu Diose. \v 12 Nu lecati uchu'u li'á nú rnixua cuna ni' tucu bee bene, nu la tsurechea bee bene liñi Indu llene Jerusalén, nu ni' liñi beelá bee indu, nu ni' leta eyeche ze'e. \v 13 Bee benequie' lecaxi lube' beei nú neli lunú rricu'quiya beei li'á. \v 14 Pero lunú neli neca, necane tucu nú nzeli arquia Jesucristo nu inziucua' neca nú nzequia nu sibi'a lu Diose' bee bene'ahua enu udetela, nu rni bee benequie' nú laca nucua' inziu' Diose, pero li'á rri'á scua equie nú nzeli arquia ye beenú nze'ta lu ley cuna beenú uquie'e bee profeta. \v 15 Tucu nú nzeli arqui' bee benequie' Diose le'ca scua nzeli arquia li'inu, nú huañi zeca bee benenguti, masia nú neca beella enu uri'i nú necanze'ca nu masia nú neca beella enu uri'i nú necha neca. \v 16 Enze'e rcua'na nú huañia tucu nú neli neca lu Diose para nú la nchiñi nú necha neca elliebacua lunu, nu ni' lubee bene. \pi \v 17 ’Necala huaxi lana nú uchiu'a lachia, nu hasta neelá ubenchila' zeca lachia, nu ubelayua beenú uxe'la bee bene para bee bene elitsi, nu le'ca ubelayua u'na lu Diose. \v 18 Nucua' neca nú rri'á liñi Indu llene Jerusalén chenu uchu'u bee bene Israel enu nze'ta enza Asia li'á, pero uri'ilá tucu nú rnibiya' ley para nú lecaxi naa. Nu leca huaxi bene ze'e nu le'ca lá tsurechea bee bene. \v 19 Nee bee bene enu una'tse li'á, li'ibeei riala nú ye'ta beei ca'a lulu para nú nibeei xi uri'á nú rana arqui'beei li'á. \v 20 Urre ni bee bene enu nucua'a ca'a xi equiya uchu'u beei nú uri'á chenu uya'a lubee usticia' bee bene Israel. \v 21 Lunú uri'itsia chenu nzua lubeei nú juerte unia: “Equie nú nzeli arquia nú huañi zeca bee benenguti. Enze'e rri'i condra beei li'á nee.” \p \v 22 Chenu ubene' gobernador Felix nucua', nu lunú nediya'la'lla xa neca inziu' Jesucristo nú necuqui neca, che utsa'nalla nucua' para stucu bichia nu unilla lubee bene ze'e: \p ―Chenu ye'ta comandante Lisias, che ri'i nze'caa beya' xa neca lu cuenda'hua. \p \v 23 Chequie unibiya' gobernador ze'e lu capitañi nú ri'i uculá beei Pablo, pero zelabeei nú ri'illa lunú niarqui'lla nu la cábeei nú ye'tabi'ya bee bene enu rquiete'lla li'illa. \p \v 24 Chenu udete chiucu chuna bichia, uriña zeca gobernador Felix cuna una'alla Drusila enu neca bene Israel. Chequie unibiya'lla nú ye'ta Pablo, nu ubene'beella lunú uni Pablo xa chili arqui' bee bene Jesucristo. \v 25 Pero chenu uquixie Pablo nú unilla nú rqui'ña nú huañi bee bene tucu nú rialane, nu la tsana' bee bene nú ri'i elliebacu' nú necha neca ana lubeei, nu nze'ta bichia nú dete' bee bene cuenda lu Diose, chequie chiqui' ulliqui Félix nu unilla lu Pablo: \p ―Uquia'a. Bixiaca li'ilu stucu bese chenu llu'chaa. \p \v 26 Pero Félix dimi le'ca nzuquieella nú dete' Pablo yalla para nú la'alla Pablo, enze'e ubixialla Pablo huaxi bese para nú nilla lulla. \v 27 Scua udete chiucu lana, che uchiu'u Félix nú ungalla gobernador nu uyu'u Porcio Festo luhuare'lla. Nu lunú niarqui' Félix nú ya'na nze'calla lubee bene Israel, che néla'alla Pablo. \c 25 \s Lunú uni Pablo lu Festo \p \v 1 Chenu udete chuna bichia nú uriña Festo eyeche Cesarea para nú acalla gobernador, che uyalla Jerusalén, \v 2 ze'e bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee bene Israel enu neca equie uriñabeella lu Festo nu uxanabitsi beella lu cuenda' Pablo lulla. \v 3 Nu uziquiee beella lulla nú xe'lalla Pablo Jerusalén. Scua niarqui'beella xne neca'la' beella nú úti beella Pablo lu inziu. \v 4 Pero ucuaqui Festo lubeella nú eyeche Cesarea nchiñi Pablo ni'cu', nu la lea' nú benchila' Festo ze'e, \v 5 nu unilla lubeella: \p ―Bee bene enu rnibiya' letahua, li'ibeella tsebeella Cesarea, nu tunu nu' xi uri'i benecua', ze'e nibeella lunú xi uri'illa. \p \v 6 Stucu se xunu bichia urre se xi'i bichia uzucu Festo Jerusalén, cheela ubenchila'lla Cesarea. Stuculá bichia uzuculla elu rnibiya'lla. Nu unibiya'lla nú ye'ta yuu beella Pablo. \v 7 Chenu uriña beella cuna Pablo, bee bene Israel enu nze'ta enza Jerusalén, ube'tabica beella lu Pablo nu rricu'quiya beella Pablo nú uri'illa huaxi beenu chiqui' necha neca añinzuca nú ni' tucu nú unibeella né aca beella alube' beella nú neli necane. \v 8 Chequie ucuaqui Pablo lubeella: \p ―Ye nú rni ley' bee bene Israel sucua bee nucua', nu lá ri'á nú necha neca lu Indu llene Jerusalén nu ni' lu arre César. \p \v 9 Pero niarqui' Festo nú ya'na nze'calla lubee bene Israel, chequie unidichia'lla lu Pablo: \p ―¿Xie' niarqui'lu nú chalu Jerusalén para nú ze'e hualurune lu cuenda'lu tunu neli urre la neli lunú rni beella lu cuenda'lu la? \p \v 10 Chequie ucuaqui Pablo nú unilla: \p ―Lubee usticia Roma nzua elu riala nú chiu'ulue lu cuenda' nú xi uri'á, li'ilu nediya' nze'ca'lu nú lá ri'á ni' tucu nú necha neca lubee bene Israel. \v 11 Tunu uri'á tucu nú necha neca nú riala nú atia, lacá nú atia. Pero tunu la neli ye lunú rnibeella nú uri'á, lecati riala dete' cuenda li'á lubeella mejora dete'a lu arre César. \p \v 12 Chequie chenu ulaxu nú uni Festo lubee bene'lla enu rni nú xi riala aca, unilla lu Pablo: \p ―Li'ilu unacu'lu nú du'inzaa li'ilu lu arre César. Nee du'inzaa ali'ilu lulla. \s Nzu Pablo lu arre Agripa \p \v 13 Chenu udete chiucu chuna bichia, uriña arre Agripa cuna Berenice Cesarea nu nze'ta bi'yabeella gobernador Festo. \v 14 Nu lunú huaxi bichia ucua'a beella ze'e, che ubedichia'nu Festo arre Agripa lu cuenda' Pablo, nu uni Festo lulla: \p ―Ca'a utsa'na Felix tucu niyu ni'cu'. \v 15 Chenu uya'a Jerusalén, bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya cuna bee bene enu rnibiya' lubee bene Israel uniquiya beella lu cuenda'lla lua, rnacu' beella nú nibiya'a nú atilla. \v 16 Pero li'á unia lubeella nú bee usticia Roma la neca costumbre' beella nú nibiya' beella nú ati tucu bene ante nú detella lubee enu rri'i condra li'illa para nú nibeei tunu neli lunú uri'illa urre la nelii. \v 17 Enze'e, chenu ube'ta bee bene Israel ca'a, la le'a, stucu bichia chu uzucua'a lu xleta elu rnibiya'a nu unibiya'a nú ube'tayu beei niyu cua' lua. \v 18 Pero bee bene enu ube'ta para nú uxanabitsi beei xi uri'illa, né ricu' quiya beei nú necha neca li'illa tucu nú uri'á elliebacu'. \v 19 Lunú uxana bitsitsiabeei lu cuenda'lla neca equie bee costumbre'beei, cuna lu cuenda' tucu bene enu lee Jesuse enu unguti, pero Pablo uni nú nehuañi Jesuse ze'e. \v 20 Nu lunú la ri'á beya' xa ri'á equie cuenda' bee nucua', che unidichia'a lu Pablo tunu niarqui'lla nú chálla Jerusalén para nú tsúxcua'a bee nucua' ze'e. \v 21 Pero li'illa unacu'lla nú detella lu arre César para nú tsúxcua'a lunú rnibeei lu cuenda'lla, enze'e unibiya'a nú nchiñiche'calla hasta nú aca ana nú xe'laalla lu arre César. \p \v 22 Chequie uni arre Agripa lu Festo: \p ―Tunu nu' beya'e, le'ca nua niarquia yenea lunú rnilla. \p Nu ucuaqui Festo nú unilla: \p ―Ye'e yene'lu lunú nilla che. \p \v 23 Stucu bichia, ñia utsuche' arre Agripa cuna Berenice uriña beella cuna bee bene enu rnibiya' lubee sundado cuna beelá bee bene enu neca equie eyeche ze'e, uyu'u beella liñi ni'i elu yene' beella lunú ni Pablo, che unibiya' Festo nú uyatucu beei Pablo, \v 24 nu uni Festo: \p ―Arre Agripa, cuna yehua enu nellua'anuru ca'a. Bene enu nzuquie', ye bene Israel nu sia Jerusalén nu sia ca'a, nze'ta beei lua rnacu' beei nú atilla. \v 25 Li'á la llela ni'tucu equiya nú uri'illa nú riala nú atilla. Nu li'illa unacu'lla nú detella lu arre César elu tsuxcua'e lu cuenda'lla, nu udu' arquia nú xe'lalla lu arre César. \v 26 Pero lállelaa xi quie'a lu cuenda'lla lu ichi' nú xe'la lu arre César enu rnibiya' lua, enze'e detealla lu yehua, nu máse necane lulu arre Agripa para nú chenu ulaxu nú unidichia'hua lulla lunú rqui'ña nú nedichia'hua lulla, che nu' xi quie'a lu cuenda'lla. \v 27 Xne se'ca nú la neca nze'ca nú xe'la tucu bene enu nchiñi ni'cu' lu arre César, tunu la nia xi uri'illa. \c 26 \s Lunú uni Pablo lu arre Agripa \p \v 1 Chequie uni arre Agripa lu Pablo: \p ―Nu' modo nilu lu cuenda'lu. \p Che uletsa Pablo yalla nu uquixiella unilla: \pi \v 2 ―Chiqui' ñia nzu arquia nú unga uriña lulu nee arre Agripa para nú nia lulu, nu cuaquia lulu ye nú rni bee bene Israel lu cuendaa. \v 3 Xne li'ilu nediya'nze'calu ye bee costumbre' bee bene Israel cuna ta beenú rri'i nú rnixuu beei lu sa'beei. Enze'e nacua lulu nú tsuquieelu nu yene'lu lunú nia. \s Lunu xa uhuañi Pablo ante nú chululla Jesucristo \pi \v 4 ’Ye bee bene Israel nediya' beella xa uhuañia cuna li'ibeella sia lachia nu sia Jerusalén desde nú lle'na, \v 5 nu le'ca nediya'beella nucua', enze'e nu' modo nibeella tunu niarqui'beella, nu desde lle'na neca fariseo, nu bee fariseo neca bee enu máse nzequiee ley' bee bene Israel. \v 6 Nu nee nzua ca'a nu uri'ibeella nú uriña lubee usticia equie nu nzeli arquia nú ri'i Diose nú huañi zeca bee benenguti, tucu nu ucuaqui u'nanu lubee bene'ahua enu udetela. \v 7 Nu nucua' neca nú nucua'aquiee lu chi'chiucu texcua'a bee bene Israel nú tsa'alu Diose nú sibi' beella lunu bichia si rula', nu nee arre Agripa, equie nú nzeli arquia scua rri'i condra bee bene Israel li'á. \v 8 ¿Nu xie' rri'ihua elliebacu' nú neriña' nú ri'i Diose nú huañi zeca bee benenguti la? \s Uni Pablo xa uri'i condralla bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo \p \v 9 ’Hua'tu uri'á elliebacu' nú nu' xi rqui'ña ri'inua bee bene enu nzeli arqui' Jesuse Nazaret, \v 10 nu scua uri'á Jerusalén. Cuna ichi' nú uliqui' bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya, huaxi bee bene enu nzeli arqui' Jesucristo udu'a beella ni'cu', nu unguuti bee bene li'ibeella, nu le'canua rnia nú atibeella. \v 11 Huaxi bese udetea castiya li'ibeella nu uri'á juerza li'ibeella nú tsana' arqui'beella nú nzeli arqui'beella Jesuse, scua uri'á ye bee liñi indu, nu lunú chiqui' rana arquia li'ibeella che uyanala li'ibeella hasta stucu bee eyeche. \s Uni zeca Pablo nú xa uchili arqui'lla Jesucristo \r (Hch. 9:1-19; 22:6-16) \pi \v 12 ’Nu para nucua' nza'a enza eyeche Damasco, cuna ichi' nú uliqui' bee ule'ya enu rnibiya' lubee ule'ya. \v 13 Pero chenu nza'a inziu detá arre Agripa ulañia tucu ellie'e enza liñibe tucu rrebibichia, pero máse rdu'llie'e ellie'e quie lu ellie' bichia, nu udu'llie'e ellie'e ze'e ye elu nza'a cuna lubee bene enu nzenua. \v 14 Nu yeru uzana'ru luyuu, che uyenea tucu chi enu uni lua cuna dialu hebreo: “Saulo, Saulo, ¿xinu rri'i condralu li'á? Le'catsia li'ilu rri'ilu equiya lulu, tucu nú rri'i u'na' nú subeeí lli'i icu' aca rucha.” \v 15 Chequie unia: “¿Tilu Detá?” Nu ucuaquinu nú uninu: “Li'á neca Jesuse enu rri'i cundralu. \v 16 Pero uzetee nu utsuli, xne ulubelua lulu para nú zibi'lu lua nu para nú niilu lubee bene lunú ulañi'lu nee cuna lunú lubea lulu. \v 17 Li'á xe'la li'ilu lubee bene Israel, cuna lubee bene enu la neca bee bene Israel, nu li'á ri'á elietsa lulu para nú lecaxi ri'inubeei li'ilu, \v 18 Xe'laalu lubeella para nú xa'lalu i'culubeella nú tsana' arqui'beella inziu nú necha neca, nu chequiee beella inziu nze'ca. Nu la zela beella nú nibiya' beze'lu lubeella nú chequiebeella inziu' Diose, nu chili arqui'beella li'á para nú aca perdona stula beella nu yucubeella lunú yucu beelá bene' Diose, li'ibeella enu lecaxi necha neca arqui' lunu.” \s Uzucu' Pablo nú uninu chenu ulube'lunu lulla \pi \v 19 ’Scua ungae arre Agripa, uzucua lunú uni Jesucristo lua chenu ulube'lunu lua. \v 20 Rluti eyeche Damasco udixiule'a stichia'nu, cheelá udixiule'ene Jerusalén cuna diqui lu iliu Judea, cuna lubee bene enu la neca bee bene Israel, unia lubeella nú che'e arqui'beella lu stula beella nu benchila' arqui'beella lu Diose, nu ri'ibeella tucu nú riala nú ri'ibeella para nú acachee nú uche'e xa nehuañibeella. \v 21 Nu equie cuenda' nucua' una'tse bee bene Israel li'á liñi Indu llene Jerusalén, nu niarqui'beella nú útibeella li'á. \v 22 Pero cuna elietsa' Diose ca'a nzua hasta nee, nzenia stichia'nu sia lubee bene enu neca equie nu sia lubee bene enu la neca equie. Nu ye lunú rnia lubeella necane tucu nú uquie'e bee profeta cuna lunú uquie'e Moisés xa neca lunú nze'ta nú aca, \v 23 xne unibeella nú nehuana zeca Cristo nu atinu. Pero chenu ungutilanu, li'inu necanu enu rlutilá uhuañi zeca leta bee benenguti, nu ixiule'enu lubee bene Israel cuna lubee bene enu la neca bee bene Israel xa tsila'a Diose li'ibeella. \s Ucua'na Pablo nú xa chili arqui' arre Agripa Jesucristo \p \v 24 Chenu rni Pablo scua, che urixiali Festo nú unilla: \p ―¡Nelocolo Pablo! Lunú chiqui' sete'lu nelocolo. \p \p \v 25 Pero ucuaqui Pablo nú unilla: \p ―La nelocoa gobernador Festo. Lunú rnia neli necane, nu nelii. \v 26 Ca'a nzu arre Agripa, li'illa nediya'lla lunú rnia, enze'e sin nú lliquia rnia ante lulla. Li'á nediyanze'ca nú li'illa nediya'lla luye nú rnia xne lania equie beenú a'chi neca lunú leca tiri'ibeya'. \v 27 ¿Nzelí arqui'lu lunú uni bee profeta la arre Agripa? Li'á nediya nú nzeli arqui'lu. \p \v 28 Chequie ucuaqui arre Agripa: \p ―Steme'tsia nze ri'ilu ana nú a aca bene' Jesucristo. \p \v 29 Nu uni Pablo: \p ―Añinzuca nu lle'natsia uri'i, nu añinzuca nú másela rri'i, Diose niarqui' nú laca li'itsialu, sinoque le'ca ye bee bene enu riene' lunú rnia nee, nze'ta bichia nú acahua bene' Jesucristo tucu nú necaa bene'nu, añinzuca nú la acane cuna cadena quie'. \p \v 30 Chequie utsuli arre Agripa, cuna gobernador Festo cuna Berenice nu cuna ye beelá bee bene enu nzucu cuna li'ibeella ze'e. \v 31 Chenu uchiu'uchu beella tucu chú uquixiebeella nú ubedichianu sa'beella. Nu rnibeella: \p ―Niyu quie' lecaxi uri'illa nú riala nú atilla, urre nú llutsella ni'cu'. \p \v 32 Nu uni Agripa lu Festo: \p ―Nu'beya' ala'a li'illa tunu né nacu'lla nú detella lu arre César. \c 27 \s Uxe'la beella Pablo Roma \p \v 1 Chenu unibeella nú xe'la beella li'iru Italia, che udete' cuenda beella Pablo cuna chiucu chuna bee bene enu nchiñi ni'cu' lu capitáñi enu lee Julio, enu rnibiya' lu tucu texcua'a bee sundado enu lee Augusto. \v 2 Nu Cesarea uyu'uru liñi barco nu see enza Adramitio, nzula nú chiu'u barco quie' para nú chae enza lubee eyeche Asia. Le'ca unguya'ru Aristarco, bene Tesalónica, eyeche nú nchiucu' lu iliu Macedonia. \v 3 Stucu bichia uriñaru eyeche Sidón, elu uri'i nze'ca Julio lu Pablo, uzelalla nú uyabi'ya Pablo bee bene enu rquiete'lla eyeche ze'e nu udete'beella lunú seca la'cha'lla. \v 4 Chenu uchiu'uru Sidón udu'uru huelta stucu chú yuu Chipre nú netse lu inzatu', utsa'naru yuu ze'e cue'tseru chúbeca para nú la chechu'u xe'taru bii xne nze'ta bii enza luru. \v 5 Udete'ru lu inzatu' axu Cilicia cuna Panfilia, nu uriñaru Mira, tucu eyeche nú nebacu' lu iliu Licia. \p \v 6 Ze'e uchu'u capitáñi tucu barco Alejandría nú nza enza Italia, nu unilla nú chu'uru liñi barco ze'e. \v 7 Chabe' nza'aru huaxi bichia, nu chiqui' neriña' uriñaru enza lee Gnido. Nu lunú recasca' bii enza luru chequie nza'ru enza Salmón, nu udu'uru huelta Creta yuu nú netse lu inzatu'. \v 8 Nu chiqui' neriña' nza'aru enza ru'u yuu ze'e lu inzatu', hasta nú uriñaru tucu luhuare elu lee Buenos Puertos axu tucu eyeche nú lee Lasea. \p \v 9 Nu lunú ule'ru, chiqui' necachi neca nú nza'aláru lu inzatu', xne nze'ta riñala tiembu nú aca nucuaa. Enze'e uni Pablo lubeella, \v 10 nú unilla lubeella: \p ―Uzu'cu' diacahua, tunu chu nza'ahua la chanze'ca'ahua xne nu' beya' nú nitilu barco nu ri'chia ye beenú nuya' barco lu inzatu', nu nu' beya' nú hasta lia'ahua atia'ahua. \p \v 11 Pero capitañi enu rnibiya' lubee sundado, máse uri'illa caso nú rni bene enu neca stene barco cuna enu senune, né ri'illa caso lunú uni Pablo. \v 12 Nu lunú ze'e la neca nze'ca para nú dete'ahua tiembu nú nucuaa, che casi yebeella uri'ibeella elliebacu' nú chiu'uru ze'e, teria'ahua juerza nú riña'ahua eyeche Fenice, eyeche nú nchiucu' lu iliu Creta elu laca xe'ta' bii, ze'e dete'ahua tiembu nú nucuaa. \s Unga tucu bii a'tsa' lu inzatu' \p \v 13 Chequie uquixie nú unga tucu bii nú xexee nze'ta enza sur, nu uri'ibeella elliebacu' nú ungala tucu nú uri'ibeella elliebacu' nú aca, uchiu'uru nú nza'aru lu inzatu' enza ru'u yuu Creta. \v 14 Pero lle'nalá nza'aru lu inzatu' ze'e chenu uriña tucu bii a'tsa' nú lee Euroclidón, \v 15 nu uquixie bii ze'e si'ña barco. Nu lunú nze'ta bii ze'e enza luru che lá cha' barco ze'e elu riala nú chae, nu utsana' beella nú unguya' barco ze'e li'iru enza elu si'ña bii li'i. \v 16 Nu udete'ru di'chi tucu yuu lla'na nú lee Clauda nú netse lu inzatu', elu laca' bii a'tsa', chequie canoa nú naca'cuu di'chi barco ze'e, chiqui' neriña' uquie'erune liñi barco ze'e. \v 17 Chequie chenu ulaxu nú uquie'eru canoa ze'e liñi barco, ullica'cuu beella diqui abenchila' barco ze'e cuna tuu para nú la nitilue, nu lunú xiqui beella nú cá chatse' barco ze'e lu eyuxi nú lee Sirte, che ulaca beella bee lona' barco ze'e para nú uya'e li'iru enza si'ña bii. \v 18 Stucu bichia, le'ca esquie recasca' bii juerte lu inzatu' ze'e, nu uquixiebeella nú utsi'qui beella yuhua' nú nuya' barco ze'e lu inzatu'. \v 19 Bichia rriuna una'tse beella lunú rqui'ña barco nu utsi'qui beellae lu inzatu'. \v 20 Huaxi bee bichia né aca achea' lubichia, ni' lubee belaa, equie cuenda' bii a'tsa' nú unga lu inzatu' ze'e. Chequie li'iru la nzucua'luru nú tsila'alaru lu inzatu' ze'e. \p \v 21 Nu lunú udetela huaxi bichia nú né da'curu, chequie utsuli Pablo arli'ti' beella nu unilla: \p ―Máse neca nze'ca para lia'ahua tunu uzucu'hua lunú unia nú né chiu'ahua Creta, nu la nehuana ulle'ca'ahua, nu lecaxi unitia'ahua che. \v 22 Pero lecaxi ri'i nucua', la lliquihua xne ni'tucuhua la atihua, barco quie'tsia rila. \v 23 Xne Diose enu rnibiya' lua li'inu enu sibi'a lu uxe'lanu tucu ángele enu ulube'lu lua rula'quie'. \v 24 Nu uni ángele ze'e lua: “La lliquilu Pablo, xne rqui'ña nú detelu lu arre César, nu equie cuenda' li'ilu ni' tucu bee enu nze'ta liñi barco quie' la zela Diose nú atibeei.” \v 25 Enze'e udu'hua ana arqui'hua, xne li'á nzeli arquia Diose, nu nediya nze'ca nú yalu tucu nú uni ángele lua. \v 26 Pero chellica barco quie' ru'u tucu yuu nú netse lu inzatu'. \p \v 27 Chenu udete chiñu' bichia nú nza'aru lu inzatu', rula' ze'e uriñaru enza ru'u inzatu' nú lee Adriatico, che chuquie' churquie nza barco rri'i bii, nu bee bene enu rri'i riña' liñi barco li'ibeei enu lee marineros, rula' ze'e tucu ulela' rula' uri'i bee bene ze'e beya' nú yamerotsia riñaru tucu ru'u yuu. \v 28 Chequie utexe beella calu aquiee inza elu nzuebeella, nu aquiee alallichi'i nu' xu'cu metro, máse lu ze'ela utexea'la beellae stucu bese, nu aquiee ala cheachi metro. \v 29 Nu xiqui beella nú cá chu'u barco ze'e lu quiee, chequie enza rqui' barco ze'e utsi'qui beella tacu gancho nú neca icu' lu inzatu' para nú tsuxe barco ze'e, nu ala' nú uye'ela luyuu nú secabeella. \v 30 Bee bene enu rri'i riña' liñi barco ze'e, uri'ibeei tucu nú si'quisca' beei bee gancho lu inzatu' enza lu barco ze'e para nú lacatsia beei canua, nu chu chu'ubeei liñii para nú yecaxu'u beei. \v 31 Pero udixiule'e Pablo lu capitañi cuna lubee sundado nu unilla, lubeella: \p ―Tunu la ya'na bee benequie' liñi barco, la tsila'ahua. \p \v 32 Chequie uchiecu' bee sundado tuu nú naca'cuu canoa ze'e nu uzana'e lu inzatu'. \p \v 33 Chenu nze'ta ye'ela luyuu uni Pablo lubeella nú acubeella, nu unilla lubeella: \p ―Ungala chiñu' bichia nú la a'tsehua nu lecalí xi udacuhua. \v 34 Li'á nia luhua nú rqui'ña nú acuhua para nú la atihua. Xne yehua la niti ni'tucu ichia equiehua. \p \v 35 Chenu uni Pablo scua, una'tsella tucu pá nu udete'lla che'tsa lu Diose ante lu yebeella. Chequie ule'ella pá ze'e nu uquixiella racullae. \v 36 Che uyu'u ana arqui' yebeella nu uquixiebeella le'ca udacubeella. \v 37 Chiucu ayu'u chuna ala chayu' nu' tucu neca yeeru enu nzelaru liñi barco ze'e. \v 38 Chenu ulaxu nú udacu beella hasta elu ubela' beella, che uti'chia beella trigo lu inzatu' para nú chacha barco. \s Urila barco lu inzatu' \p \v 39 Chenu uye'e luyuu, bee bene enu rri'i riña' liñi barco lá ri'ibeella beya' cá luyuu uriñabeella. Ulañi'beella tucu xcuu inzatu' ze'e elu nu' eyuxi diqui abenchila'e, nu uri'i beella elliebacu' nú chebica beella barco ru'u eyuxi ze'e. \v 40 Chequie uchiecu' beella tuu nú naca'cuu bee gancho nú rri'i elietsa nú suxee barco lu inzatu' nu utsana' beella bee gancho ze'e lu inzatu', nu uxe'che beella aca nú rri'i elietsa nú see barco para nú quixie nú tsene. Chequie uletsa beella lona nú nchiucu' enza lu barco para nú zi'ña bii li'i, nu uquixie nú nza barco enza ru'u inzatu' ze'e. \v 41 Pero uhuatse' barco ze'e elu nu' huaxi eyuxi nu ullicae ze'e. Enza lue uhuatse' lu eyuxi nu ni' steme' lá cuñia'e, nu enza rqui'i uquixie rrila cuna juerza nú riu'u inza tsu'e. \v 42 Chequie niarqui' bee sundado nú nze utibeei bee preso para nú la xucu' yelabeei nu yecaxu'u beei. \v 43 Pero capitañi enu rnibiya' lubee sundado ze'e lá zelalla nú acae scua, xne la niarqui'lla nú ati Pablo, che unibiya'lla nú bee bene enu reca xucu'yela rluti beella chu'ubeella lu inza nu xucu' yelatsia beella chiu'u beella ru'u inzatu' ze'e. \v 44 Nu che uchiu'u beelá beella equie bee ala cuna bee aca nú uri'ila barco ze'e. Scua utsila'a yeeru nu uriñaru hasta ru'u inzatu' ze'e. \c 28 \s Uriña Pablo elu lee Malta \p \v 1 Chenu ulaxu nú uchiu'u yeru lu inzatu' ze'e, che uri'iru beya' nú luyuu elu uriñaru netse lu inzatu' núlee Malta. \v 2 Bee bene enu nucua'a luyuu ze'e chiqui' ñia uri'inze'ca beella luru, ucua'a beella quii nú ubichia'ru xne nucuaa nu le'ca rlaca quiuu. \v 3 Chequie uquiete' sa' Pablo tucu añi yaalla aca bichi, nu chenu udu'lla aca ze'e luquii, uchiu'u xu'u tucu be'la leta aca ze'e lunú chiqui' nelee lu quii ze'e nu udacuquie'í ya Pablo. \fig 54 Snake fastened to Paul’s hand (no hair)|CN02050B.TIF|COL|||Hechos 28:3\fig* \v 4 Chenu ulañi' bee bene Malta nú nzi'qui nala be'la ze'e ya Pablo, che unibeella lu sa'beella: \p ―Benequie', unguutilla bene, enze'e añinzuca nú ula'alla lu inzatu', pero añica atilla equie nú uri'illa. \p \v 5 Pero uri'qui Pablo yaalla nu uzana' be'la ze'e luquii nu lecaxi unga'lla. \v 6 Yebeella nucua'aquiee beella nú tsequii ya Pablo urre tu'natsia zana'lla nu atilla. Pero chenu unga xeela nú ulañi'beella nú lecaxi zeca Pablo, che uche'e elliebacu' beella nú unibeella nú necalla tucu diose. \p \v 7 Axu elu ullua'aru nucua'a yu' bene enu rnibiya' luyuu nú netse lu inzatu', li'illa leella Publio. Nu unilla nú cha'aru ni'lla, ze'e ullua'aru chuna bichia nu chiqui' ñia uri'inze'calla luru. \v 8 Chequie nuxu pa'lla riti nu' xlee nu secalla ichia rene. Nu uyu'u Pablo elu nuxulla, nu chenu ulaxu nú unacu' Pablo lu Diose equie cuenda'lla, che uricu' Pablo ya Pablo equiella nu uyeca'lla. \v 9 Chenu ungabiya' beelá bee bene enu riti enu nucua'a ze'e nucua', che uriñabeella elu nzu Pablo nu uri'iyecalla li'ibeella. \v 10 Chequie huaxi beenú lia uliqui' beella luru equie nucua'. Nu chenu uyu'uru liñi barco nú nza'aru uliqui' beella ye nú qui'ñaru. \s Uriña Pablo Roma \p \v 11 Chuna guu ullua'aru luyuu ze'e nú lee Malta, lu ze'elá uyu'uru liñi barco Alejandría uya'na barco quie' tiembu nú nucua ze'e. Nu lu barco ze'e nequiee chiucu diose enu lee Cástor cuna Pólux. \v 12 Chequie uriñaru tucu eyeche nú lee Siracusa elu ullua'aru chuna bichia, \v 13 Nu ze'e uchiu'ru nú nza'aru enza ru'u inzatu' nu uriñaru eyeche nú lee Regio. Chenu uye'e luyuu uchiu'ru ze'e nu nze'ta tucu bii enza sur, che bichia rrucu uriñaru eyeche nú lee Puteolí. \v 14 Ze'e ulla'caru chiucu chuna bee bene ze'e enu le'ca nzeli arqui' Jesucristo, nu unibeella nú ya'naru cuna li'ibeella nu uya'naru lubeella tucu xmana, cheelá nza'aru enza Roma. \v 15 Bee sa'ahua enu nzeli arqui' Jesucristo, li'ibeella enu nucua'a Roma nediya'la'beella nú riñaru ze'e. Chequie uchiu'u beella nu ube'ta cha'calu beella li'iru hasta eyeche nú lee Foro de Apio nu eyeche nú lee Tres Tabernas. Chenu ulañi' Pablo li'ibeella ñia utsu arqui'lla nu udete'lla che'tsa lu Diose. \v 16 Chenu uriñaru Roma, che udete' cuenda capitañi ye bee preso lu comandante ze'e, pero uzela beella nú uzucu Pablo tucu ni'i rene, elu uri'i ucu tucu sundado li'illa. \s Udixiule'e Pablo stichia' Jesucristo Roma \p \v 17 Chenu udete chuna bichia nú uriñaru Roma, ubixia Pablo bee bene Israel enu rnibiya' lubee bene Israel enu nucua'a ze'e. Chenu uyetesa'beella unilla lubeella: \p ―Bee sa'a bee bene Israel, li'á lecaxi uri'inua bee bene Israel ni'bee costumbre' bee benea'ahua enu udetela, pero li'ibeella una'tse beella li'á Jerusalén nu udete' cuenda beella li'á lubee usticia Roma. \v 18 Nu bee bene Roma cua', chenu ulaxu nú unia lubeella xa neca lu cuendaa che niarqui'beella nú la'a beella li'á, xne uri'ibeella beya' nú lecaxi uri'á para nú atia. \v 19 Pero lá zela bee bene Israel, che unacua nú dete'a lu arre Césarpara nú tsuxcua'a nú xi uri'á lubeella, pero li'á lecaxi uri'á lubeella. \v 20 Enze'e ubixia li'ihua para nú ye'ta bi'yahua li'á para nú nia luhua nú equie nú nzeli arquia nú huañi zeca bee benenguti, tucu nú le'ca nzeli arqui' beelá bee sa'ahua bee bene Israel, enze'e naca'cua cuna cadena quie'. \p \v 21 Nu unibeella lulla: \p ―Li'iru lasca' yucu'ru ni' tucu carta nú nze'ta Judea elu nibeella luru equie cuenda'lu, le'ca nitucu bee sa'ahua enu rriña nu nze'ta enza Judea lecaxi nii condra beella li'ilu. \v 22 Pero niarqui'ru ri'iru beya' xa neca stichia'lu, xne riene'ru nú diqui bee luhuare rni condra bee bene religión cuqui cua'. \p \v 23 Chenu unibeella xi bichia yete' sa'beella, nu chenu uriña bichia ze'e huaxi bee bene uyetesa' elu nzucu Pablo. Nu desde sila' nu hasta uchee unilla lubeella xa neca elurnibiya' Diose. Ucua'nalla xa chili arqui'beella Jesuse nu unilla elu rni equie cuenda'nu lu libro ley' Moisés cuna lunú uquie'e bee profeta. \v 24 Nu' beella enu uchili arqui' nú uni Pablo, pero nu' beella enu né chili arqui' lunú rnilla. \v 25 Nu lunú né aca tucu necatse beella, che uquixiebeella nú nziue beella, nu uni Pablo lubeella: \p ―Neli lunú uni profeta Isaías lubee bene'ahua enu udetela nú uni Espíritu Santo: \q \v 26 Uquia nu uni'i lubee benecua': \q Nú añinzuca nú riene' beella, pero lecaxi ri'i beella beya', \q nu añinzuca nú ri'ya beella, pero neca xi neca nú la lañi'beella. \q \v 27 Xne unga nziti arqui'beella, \q nu rri'ibeella tucu nú la lañi'beella, \q nu neca xi neca nú la yene' beella para nú la lañi'beella nu yene'beella nu ri'ibeella beya'. \q La zela beella nú ye'ta beella lua para nú ri'á perdona li'ibeella. \m \v 28 Enze'e uri'ihua beya' nú desde nee, lubee bene enu la neca bee bene Israel nze ri'chia letse bee bedichia' cua' para nú ri'ibeella beya' xa ri'i Diose perdona li'ibeella. \p \v 29 Chenu ulaxu nú uni Pablo scua, chu nzia bee bene Israel ze'e, Chiqui' rnixuu beella lu sa'beella. \p \v 30 Chiucu lana uzucu Pablo ni'i ze'e. Nu ze'e uriña ye bee bene enu uyabi'ya li'illa. \v 31 Nu sin nú lliquilla udixiule'ella lubeella xa neca elurnibiya' Diose, nu uzete'lla stichia' Jesucristo li'ibeella sin nú lecati cá.